Sunteți pe pagina 1din 16

1

METODOLOGIA ELABORRII
PROIECTELOR DE INTERVENIE

Universitatea Al.I.Cuza Iasi
Facultatea de Filosofie
Departamentul de Sociologie si Asistenta Sociala





VIOLENTA IN FAMILIE





















BARABASA P. EMILIA
ASISTENTA SOCIALA
AN II GR.1






2


VIOLENTA IN FAMILIE

1.1 Definitii:
Violenta in familie sau violenta intre rude reprezinta orice act care este savarsit cu
intentia de a rani sau de a face rau din punct de vedere legal ori este ruda apropiata de
sange.(Gelles si Straus)
Familia este locul in care comvietuiesc oameni care au activitati si interese
diferite si care in acest proces ,intra adesea in comflict(Hartmann)
Violenta domestica este o amenintare sau o provocare pertrecuta in prezent sau in
trecut, a unei raniri fizice,in cadrul relatiei dintre partenerii sociali,indiferent de statutul
lor legal sau de domuciliu.Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau de
abuzuri verbale;distrugerea bunurilor care apartin victimei;izolarea de prieteni,de familie
sau de alte potentiale surese de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane
semnificative pentru victima,inclusiv a copiilor; furturi; control asupra banilor,lucruri
personale ale victimei,alimentelor, deplasarilor,telefonului si al altor surse de ingrijire si
protectie.(Starc si Flitcraft)
Violenta intrafamiliala reprezinta utilizarea constrangerii fizice sau emotionale
asupra unui alt membru al familiei, in scopul impunerii controlului asupra
acestuia.(Cercetare si Prevenirea Criminalitatii din Romania)
Violenta domestica reprezinta orice act violent comis de o persoana de pe pozitia
unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri
reciproce.(Stith si Williams).
Familia care constituie un teren de manifestare a violenei domestice devine mai
puin transparent i deschis mediului social imediat: familia lrgit, vecinii, prietenii,
colegi. Este evident izolarea social a acestor familii.
Conceptul de violen.
La nivelul cercetrilor i studiilor asupra violenei exist numeroase definiii ale acesteia
care urmresc s nglobeze toate aspectele pe care termenul le exprim.
Din punct de vedere operaional, termenul de violen e definit ca fiind acea
aciune coercitiv aplicat asupra unui persoane cu scopul de a obine anumite rspunsuri
aflate n conformitate cu anumite interese. Din acest punct de vedere violena ne apare ca
o relaie social la nivelul creia regsim urmtoarele elemente:
cel care exercit violen/autorul violenei (care poate fi o persoan, un grup de persoane
fie cu o organizare informal fie cu una formal, o organizaie sau o instituie social) i
care poate aciona violent cu scopul de a realiza anumite interese ale sale/ale celorlai;
persoana care suport violena/victima violenei (care poate fi o persoan, un grup de
persoane, o categorie social sau chiar o societate) i care are alte scopuri sau interese
diferite de persoanele care exercit violena;
aciunea coercitiv/violena ca atare prin intermediul creia autorul violenei urmrete
de a abine de la victim un rspuns care poate consta ntr-o atitudine, un comportament,
bunuri, servicii, etc care s-i permit acestuia s-i realizeze
anumitescopuri/interese.(Ioan Mihilescu, 2003)
Pe ct de dificil este procesul de definire a termenului de violent pe att de dificil
este i procesul de realizare a unei tipologizri a violenei pe de o parte datorit faptului
ca formele de manifestare ale acesteia sunt extrem de variate iar pe de alt parte datorita
3

faptului c semnificaiile pe care diferite societi le acord acesteia difer de la una la
alta.
1.2. Conceptul de agresivitate.
Termenul de agresivitate a fost adesea confundat cu cel de violen fapt care nu a
fcut dect s ngreuneze i mai mult nelegerea clar a celor doi termeni.
Cuvntul agresivitate provine din latinescul adgradior care se traduce prin a
merge ctre..., acesta a evoluat mai apoi n termenul de agredire care se traduce cu a
merge ctre...cu tendina de a ataca. Astfel, analizat din punct de vedere etimologic,
termenul de agresivitate face trimitere la potenialitatea individual, la capacitatea
individului de a nfrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul i de a nu da nnapoi n
caz de dificultate.
Trebuie sesizat aici faptul c, din acest punct de vedere, termenul nu are o
conotaie att de negativ, el fiind privit ca o instan profund a individului uman, util
acestuia n a desfura i finaliza anumite activiti, de a se afirma i de a nu renuna pn
nu-i atinge scopul activitii sale.
De-a lungul timpului ns termenul a evoluat ajungnd ca astzi s exprime un
nou neles, diferit fa de cel mai sus prezentat i anume acela de comportament
distructiv i violent orientat spre persoane, obiecte sau sine nsui(Popescu-Neveanu,
1989).
n Dicionarul de Psihanaliz agresivitatea apare definit n termeni de intenie
astfel, agresivitatea reprezint acea tendin sau ansamblu de tendine care se manifest
n conduite, fie ele reale, fie ele fantasmatice i care urmresc a provoca ru altuia, a
distruge, a constrnge, a umili, etc. pe o alt persoan( Laplanche i Pontalis, 1994).
Din acest punct de vedere se poate afirma faptul c nu exist conduit, indiferent
de tipul ei, negativ sau pozitiv simbolic sau efectiv care s nu poat funciona la un
anumit moment dat ca i agresiune.

Conceptele de traum i tortur.
Noiunea de traum apare definit n dicionarul de psihanaliz ca reprezentnd
acel eveniment din viaa individului uman, definit de intensitatea cu care se desfoar i
de starea de incapacitate n care se afl subiectul de a-i rspunde ntr-un mod adegvat,
nglobnd tulburarea i efectele patogene durabile pe care aceasta le provoac n tot ceea
ce nseamn organizare psihic ( Laplanche, Pontalis, 1994).
Potrivit acestei definiii n marea categorie a evenimentelor traumatizante din viaa
individului uman intr i categoria traumelor produs de violena uman.
Evenimentele traumatizante produc o serie de efecte asupra victimei, denumite efecte
posstraumatice i care mpiedic funcionarea psihosocial, normal a individului uman.
Aceste efecte posstraumatice au fost grupate n patru mari categorii de simptome,
dup cum urmeaz:
simptome de retrire, n categoria crora intr flashback-urile, starea disociativ,
fanteziile diverse despre eveniment, comaruri tulburtoare, revrsarea brusc i
dureroas de emoii care par a nu avea niciun motiv;
hiperactivitatea care se manifest printr-o stare de iritabilitate crescut a persoanei,
determinat pe fondul existenei unei sensibiliti accentuate a sistemului nervos;
evitarea ce se poate manifesta sub forma evitrii acelor situaii care reamintesc persoanei
de evenimentul traumatizant, evitarea acceptrii responsabilitii, incapacitatea de a
4

depi sentimentele de prere de ru sau de furie determinate de pierderea suferit de
traum, amorire emoional, etc;
trsturile asociative, care apar ca o modalitate prin intermediul creia victima dorete s
reduc intensitatea simptomelot posttraumatice, persoana n cauz putnd ajunge la
consum de alcool, droguri, automedicaia, etc (Gilles Ferreol, Adrian Neculau, 2003).
Conceptul de abuz este definit de catre Ellen Janosik ca fiind agresiunea din
punct de vedere social, in urama careia rezulta ranirea unei persoane sau distrugerea unei
proprietati ce apartine uneipersoane.
In legislatia din diferite tari, abuzul fata de copil este definit ca: vatamare fizica
sau mentala, sexuala, tratament neglijent si maltratarea unui minor, de o persoana care
este responsabila cu bunastarea lui.
In functie de circumstantele in care sunt afectate sanatatea si bunastarea copilului,
se manidesta doua tipuri de abuz:
-abuz afectiv(o actiune deliberata si oastila asupra copilului,de catre persoana care in are
in grija).
-abuz pasiv(lipsa de interes sau neglijarea copilui de catre persoanele responsabile de
ingrijirea acestuia.)
Conform Dictionarului de sociologie,(1996), abuzul poate fi:
-abuzul fizic poate fi recunoscut la copii frecvent murdari,imbracati neglijent,
subponderali, si necesita supraveghere medicala.
-abuzul sexual apare cand o persoana cunoscuta copilului incearca sa intretina relatii
sexuale prin utilizare fortei sau a seductiei.
-abuzul emotional sa psihologic este o manifestare a afectarii copilului sau prin
comportamente ale adultului,decat cele fizice si sexuale.

1.2 Caracteristici:
Violenta domestica se refera la :
-abuzul copilului in familie;
-violenta la nivelul relatiei cu de cuplu(violenta maritala)
-violenta intre frati;
-abuzul si violenta asupra parintilor sau a membrilor varstnici ai familiei.

Dupa Straus,Gelles si Steinmetz,violenta domestica poate fi:
-violenta normala(acte care provoaca suferinta fizica,dar care sunt aplicate conventional);
-violenta abuziva(acte care au un grad inalt de risc in ceea ce priveste ranirea).

In functie de comportamentul agresorului se por remarca doua tipuri de violente:
-violenta expansiva(comportamente explozive in situatii conflictuale din partea
agresorilor,acestora lipsindu-le resursele necesare pentru a controla);
-violenta instrumentala(nu are un caracter impulsiv,este exercitata de agresor in mod
deliberat, in vedera obtinerii unui scop).
Tipuri de violentadin perspectiva Gratielei Vaduva si Maria Roman:
-violenta fizica activa, (se provoaca celuilalt membru de familie o serie de vatamari);
-violenta fizica pasiva, (impune victimei izolarea, interdictia de asi vizita copii);
-violenta psihologica activa (agresiuni verbale periodice si sustinute la adresa victimei,
inclusivei poreclirea acesteia);
5

-violenta psihologica pasiva (intrerupera sau insuficienta relatiilor sociale si sexuale,
oprirea accesului la bani sau alte mijloace economice);
-violenta sexuala (fortarea la activitatea sexuala nedorita ,realizarea unor acte cu conotatii
sexuale,atingere fizica a diferitelor parti ale corpului)

Elemente specifice care difereniaz violena familiala de alte forme de agresiune:
-accesul permanent al agresorului la victim
-existena unui ciclu al violenei ( repetare n timp, cu o fregven tot mai mare i o
gravitate tot mai crescut
-schimbri produse in personalitatea celor implicai, cu scderea eficienei lor n
indeplinirea funciilor sociale.
-antrenarea ntregului sistem familial
-relaiile emoionale ntre cei doi parteneri sunt manifestate sau latente
-caracterul privat, care face ca victima sa aib acces redus la surse de sprijin
-tendina celorlani de a nu interveni, tolerana social fa de fenomen
-aspecte de tortur a victimei
-lipsa de specialiti i servicii adecvate
-in general, victima este femeie ( 91% din cazuri) violena fiind nrdcinat n
inegalitile de gen si n structurile tradiionale de putere instituionalizat.

Carmen Gabriela Mandrila identifica in violenta in familie:o realitate crunta,
urmatoarele riscuri la care este expusa sotia in cazul violentei conjugale:
A)Riscuri posibile daca femeia abuzata mentine relatia existenta:
*Fizice:
-leziuni fizice(partenerul poate continua sa o loveasca si sa o raneasca);
-moartea(partenerul o poate ucide);
-HIV(obligarea femeii sa intretina raporturi sexuale cu riscul infestarii cu virusul HIV sau
a contactarii altor boli cu transmitere sexuala).
*Psihologice:
-traume psihice(folosirea violentei verbale si emotionale pentru a mentine controlul
continuu);
-abuzul de substante(victima consuma abuzuv droguri sau alcool,incercand sa anihileze
durerea fizica sau trauma emotionala suferita)
-efecte pe termen lung,boli psihice;
-sinuciderea(abuzartorul poate comite crima sau se poate sinucide,iar victima se poate
sinucude ca rezultat al efectelor psihologice ale violentei,ale pierderii controlului si al
intaririi comvingerilor k moartea este singura solutie.)
-traume fizice sau psihice(copii care sunt martorii violentei fizice,sunt in acelasi timp si
obiectul violentei psihice sau al atacurilor psihologice si/sau al violentei fizice,putand fi
loviti in incercarea lor de a proteja victima).
-parintele singur(partenerul nu este pregatit din punct de vedere emotional sa ofere ajutor
copilului si sa exercite rolul de parinte singur).
-pierderea copilului(serviciile de protectie a drepturilor copilului decid plasarea copilului
in sistemul foster sau decaderea parintilor din drepturi).
*Financiare:
6

-standard de viata(abuzatorul detine controlul banilor si ofera victimei putini bani pentru
necesarul zilnic.El poate pierde slujba si poate acuza victima de aceasta pierdere);
-pierderea venitului(abuzatorul pierde locul de munca si nu accepta ca victima sa
lucreze,saboteaza eforturile ei de a-si gasi o slujba);
-pierderea locuintei(victima ar trebui sa evite producerea stricaciunilor si a daunelor
,pentru mentinerea locuintei);
-pierderea bunurilor(distrugerea de catre abuzator a bunurilor comune si a valorilor).
*Familia si prietenii:
-rele tratamente sau traume produse familiei sau prietenilor, declansate si materializate in
momentul interventiei acestora;
-pierderea suportului familiei/prietenilor, izolarea de familie/prieteni, stari tensionate,
datorita incercarilor nereusite ale prietenilor de a ajuta victima de a parasi abuzatorul.
*Interrelationare:
-pierderea partenerului de relationare(neaaecparea din punct de vedere emotional);
-pierderea ajutorului in conditiile in care victima este dependenta fizic de ajutorul
abuzatorului.
*Arestul si statutul legal:
-arestarea victimei(fortarea de catre abuzator sa participe la activitati criminale)
-arestarea abuzatorului(acte criminale savarsite de abuzator)
B)Riscuri posibile daca femeia renunta la relatia existenta:
*Fizice:
-leziuni fizice(dupa ce femeia paraseste locuinta,partenerul poate simti placere in a o
lovi);
-moartea("daca eu nu o pot avea,nimeni nu o poate avea");
-HIV( obligarea femeii sa intretina raporturi sexuale cu riscul infestarii cu virusul HIV
sau a contactarii altor boli cu transmitere sexuala).
*Psihologice:
-traume psihice(agresorul continua sa aiva contacte cu victima prin accesul oferit de
tribunal in scopul vizitarii copiilor).
-buzul de substante(dupa parasirea locuintei, victima consuma alcool sau drog, pentru ca
nu se poate adapta la noua situatie).
-efecte pe terme lung,boli psihice
-sinuciderea(abuzartorul poate comite crima sau se poate sinucide,iar victima se poate
sinucude ca rezultat al efectelor psihologice ale violentei,ale pierderii controlului si al
intaririi convigerii ca moartea este singura solutie);
-traume fizice sau psihice(copii care sunt martorii violentei fizice,sunt in acelasi timp si
obiectul violentei psihice sau al atacurilor psihologice si/sau al violentei fizice,putand fi
loviti in incercarea lor de a proteja victima.Exista riscul de a asista la violente in timpul
vizitelor pe care le face partenerul.are loc un abuz emotional asupra copilului,prin
nerespectarea programului de vizite);
-parintele singur(partenerul nu este pregatit din punct de vedere emotional sa ofere ajutor
copilului si sa exercite rolul de parinte singur.Victima nu este capabila sa caute "ceva
nou",iar vizitele abuzatorului nu ofera siguranta pentru copil).
-pierderea copilului(ca urmare a implicarii serviciilor de protectie a drepturilor copilului
se poate pierde custodia copilului.
*Financiare:
7

-standard de viata(victima nu doreste sa traiasca singura;nu are resurse financiare,nu are
resuse financiare, nu are un loc de munca,si-a pierdut slujba);
-pierderea venitului(victima nu are loc de munca,iar pentru inceperea vietii ca parintele
singur trebuie sa-si gaseasca o sursa de venit);
-pierderea locuintei(victima trebuie sa se mute in alta locuinta si sa aleaga un mediu
sigur,fie a pierdut locuinta dupa divort);
-pierderea posesiunii(distrugerea bunurilor comune sau a valorilor de care victima are
nevoie dupa parasirea locuintei).
*Familia si prietenii:
-rele tratamente sau traume produse familiei sau prietenilor, declansate si materializate in
momentul protejarii victimei sau oferirii gazduirii;
-pierderea suportului familiei/prietenilor(acestia nu accepta ideea parasirii domiciliului si
blameaza victima pentru decizia luata)
*Interrelationarea:
-pierderea partenerului de relationare(parasirea locuintei si pierderea partenerului aduc o
schimbare semnificativa in modul de relationare in general);
-pierderea ajutorului in conditiile in care victima este dependenta fizic de ajutorul
abuzatorului.
*Arestul si statutul legal:
-arestarea victimei(fortarea de catre abuzator sa participe la activitati criminale);
-arestarea abuzatorului(acte criminale savarsite de abuzator).

Abuzul copilului in familie:
Cercetrile arat c trauma copiilor care cresc ntr-o atmosfer de violen, chiar
dac nu ei sunt victimele directe, este mai intens i cu consecine mai profunde i mai de
durat dect n cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor i neglijrii din
partea prinilor (Catheline, Marcelli, 1999).
ntr-o familie bntuit de violen, copiii cresc ntr-o atmosfer n care nevoile lor de baz
(nevoia de siguran, de via ordonat, de dragoste) sunt profund neglijate.
Funciile parentale nu mai pot fi mplinite. O mam victim a violenei soului este mai
puin capabil s asigure ngrijirile de baz necesare copilului (hran, cas, igien, haine,
sntate fizic) sau s-l protejeze pe acesta de rniri, accidente, pericole fizice sau
sociale. Copleit de ruine pentru ceea ce i se ntmpl, de sentimentul eecului n cea
mai important relaie interpersonal, de teroare, de autoacuzaii (Polman,1994) femeia
nu mai este capabil de a juca nici unul din rolurile impuse de viaa familiei.
n atmosfera de violen, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de
fapt rmne ntr-o singurtate umplut doar de ipetele celor din jur. Aceast situaie este
probabil i explicaia numrului mare de accidente domestice ale cror victime sunt
copiii.
Copiii care cresc n familii violente dezvolt comportamente i o condiie fizic
ce-i face uor de recunoscut. Ei prezint:
-probleme fizice, boli inexplicabile, expui la accidente n cas i n afara casei,
dezvoltare fizic mai lent;
-probleme emoionale i mentale: anxietate mrit, simmnt de culpabilitate, frica de
abandon, izolare, mnie, frica de rniri i moarte;
8

-probleme psihologice: nencredere n sine, depresie, comparare cu viaa mai fericit a
colegilor;
-probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlali, probleme
cu somnul, enurezie, bti, fuga de acas, sarcini la vrste mici, relaii pentru a scpa de
acas, mutilare, consum de droguri i alcool, comportament defensiv cu minciuna;
-probleme colare - nencredere, eliminare, schimbri brute n performanele colare,
lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale;
-identificare cu eroi negativi.
Un lucru mai puin luat n considerare pn acum este faptul c n rndul tinerilor a
crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid i c pe primul loc n rndul
cauzelor se afl climatul familial deteriorat i slaba comunicare n cadrul familiei.
Garbarino a descris urmatoarele forme de comportament distructiv al psihicului
copilului:
-constrangerea apare in cazul in care valorile copilului si nevoile sale nu sunt receptate de
catre adult.
-izolarea este situatia in care adultul determina separarea copilului de experientele sociale
normale, implicandu-l sa realizeze prietenii. I se induce ideea ca este singur pe lume.
-terorizarea copilului presupune atacul verbal permenent din partea unei persoane adulte.
Si instaurarea unui climat de frica.parintii ameninta mereu copilul si il fac sa creada ca
lumea este total ostila si imprevizibila.
-ignorarea apare in cazul in care copilul este lipsit de stimularea necesara, iar adultul nu
are un comportament afectiv si emotional corespunzator, care sa contribuie la dezvoltarea
intelectuala si emotionala a copilului.
-coruptia se manifesta in cazul in care copilul este socializat in mod gresit, fiind stimulat
sa se antreneze si in comportamente distructive si antisociale si este incurajat sa aiba
astfel de comportamente deviante.
Hart considera ca exista 6 tipuri de abuz:respingerea, refuzul, responsabilitatii,
emotionale, degradarea sau umilirea, terorizarea, izolarea si exploatarea..toate aceste
tipuri de abuz se repercuteaza, pe termen lung, asupra dezvoltarii ulterioare a copilului.

Violenta asupra barbatilor.
Factori favorizanti ai violentei in feminine:
-frecventa actelor de violenta ale barbatului
-abuzul de alcoolsi de alte substante
-gravitatea raului produs femeii
-amenintari ale barbatului de a omora femeia sau copiii
-ganduri sau tendinte sinucigaje din partea femeii.

Abuzul asupra bartanilor,(elder abuse) se refera la o forma aparte de violenta, excitata
asupra batranilor in cadrul familiei,de copii ori de rude apropiate.
Douglas clasifica violenta asupra batranilor,astfel:
-neglijarea pasiva, conastatand in ignorarea varstnicului de catre copii, neacordarea
ajutorului material si afectiv atunci cand este necesar.
-abuz verbal sau emotional,respectiv insulte, jigniri, supunere la umilinte, tratarea ce
fiinte infantile, care nu au dreptul la demnitate personala.
9

-neglijarea activa, implicand izolarea deliberata a varstnicilor, refuzul de a le mai da
medicamente, alimente, sau internarea lor fortata in case de batrani.
-abuz fizic,constand in maltratare propiu-zisa, in batai si lovituri cu consecinte fatale.
Bacca Zinn clasifica formele de abuz impotriva varstnicilor astfel:
-abuz fizic,reprezentat prin lovituri, palmuiri, folosorea unor restrictii fizice in ceea ce
priveste hrana si asistenta medicala.
-abuzul material consta in deposedarea de bani sau de alte bunuri materiale.
-abuzul de medicamente presupune administrarea medicamentelor in doze mari si atunci
cand nu este cazul, in scopul manipularii mai usoare a persoanelor varstnice.
-violarea unor drepturi determina fortarea batranilor sa se interneze in aziluri sau case de
batrani.
Hooymann si kiyak, mentioneaza urmatoarele tipuri de maltratare:
-abuzul fizic(malnutritie sau ranire, cum ar fi bataile, vanataile, ruperea unor membre);
-abuz sexual(activitate sexuala nedorita)
-abuzul psihologic (asalltul verbal, teama, frica, izolarea)
-exploatarea(furtul sau deposedarea de bani sau proprietati apartinand unei persoane in
folosul altei persoane)
-abuzul medical(retinerea administrarii resurselor necesare mentinerii sanatatii fizice si
mentale.

Abuzul dintre frati.
Din perspectiva lui Carmen Gabriela Mandrila, acest tip de abuz are urmatoarele cauze:
-in copilarie :
*invidia dintre frati (in cazul in care unul dintre frati are un obiect, privilegiu sau ii este
acordata mai multa tentie de catre parinti)
*divergente din cauza unor obiecte precum jucariile sau televizorul.
*interventia partinitoare a parintilor
*tradari in relatii (dezvaluirea secretelor fata de parinti)
*diviziunea muncii in familie
*evitarea unor sarcini neplacute
*gelozia manifestata ca urmare a nasterii celui de al doilea copil
*imitarea comportamentului parental.
-la maturitate cauza principala este impartirea mostenirii ramase de la parinti


2.Cauze ale violentei domestice:
Cauzele violenei n familie sunt de ordin social, economic, politic, individual
- social - nrdcinarea tradiiei potrivit creia brbatul este capul familiei i el decide
n toate problemele legate de aceasta, la care se adaug obiceiul educaiei copilului prin
btaie;
- economic - situarea a mai mult de jumtate din familii sub pragul minim de srcie duce
la amplificarea stress-ului cotidian;
10

- politic-legislativ - considerarea (mult vreme) a familiei i a spaiului su de vieuire ca
fiind tabu, de neviolat;
- individual - personalitatea, temperamentul i caracterul indivizilor sunt factori
psihologici ai violenelor n familie.
Un individ frustrat, fr loc de munc, apsat de grija traiului de mine, cu copii, aflat
uneori sub influena buturilor alcoolice, ajunge s nu se mai controleze i s-i reverse
agresivitatea n familie.
Mai ntotdeauna n astfel de cazuri, cel puternic i descarc agresivitatea asupra celui
slab: brbatul asupra femeii, femeia asupra copilului, tinerii asupra vrstnicilor.
Gelozia rmne, de asemenea, o cauz principal a agresivitii n familie.
La acest ansamblu de cauze se mai adaug deficienele existente n sistemul educaional,
criza de autoritate n familie.
Tratamentul inuman la care au fost supuse multe femei n propria familie a condus
adeseori la transformarea acestora din victime n agresori.
O serie de violene apar n acele familii n care soul se consider cap de familie,
refuznd ca soia s lucreze; dorina femeii de a-i cuta o slujb este adeseori privit ca
un atentat la adresa brbatului, a valorilor tradiionale stabilite n societate.
O mare parte din conflicte se datoreaz i modului n care administrat i cheltuit bugetul
familial de ctre unul sau altul dintre parteneri.
De cele mai multe ori violentele sunt ciclice, urmnd mai multe faze. Dup violene pot
aprea momente de calm i tandree din partea agresorului, punctai cu cadouri i cu
promisiuni c nu se mai ntmpl.
Adeseori, victimele doresc ca violentele s nceteze, nu ns i relaia lor cu agresorul.
Motivele in de aspecte financiare, sentimentale, de existena copiilor i teama de gura
lumii.
Btrnii au ajuns s fie privii ca o povar de ctre familie. O form aparte de violent n
cadrul familiei o constituie i cea ndreptat mpotriva vrstnicilor, constnd n neglijarea,
abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii sau a rudelor apropiate.
Climatul familial.Tipuri de familii:
1. familii dezorganizate
-familia incomplet unita sau nelegitima,
-familia dezmembrata;
11

-familia tip camin gol(partenerii traiesc impreuna, insa interrelationeaza si
intercomunicarea sunt realizateminimal, fara sa constituie, unul pentru celalalt, un suport
emotional)
-familia in criza, datorita unor cauze ce determina absenta temporara sau permanenta a
unuia dintre soti)
-existenta in cadrul familiei a unor situatii care determina fundamental esecurile
comportamentului de rol marital.
2.climat familial conflictual
-tipul casniciei celor obisnuiti cu conflictele(comflicte frecvente rareori ascunse
copiilor,dar putin exteriorizate fata de prieteni)
-tipul cazniciei devitalizate(relatiile de armonie, iubire si comunicare se devitalizeaza
treptat, ajungand sa contrasteze sensibil cu imaginea primilor ani)
-tipul cazniciei pasiv-coordiale, (relatie caracterizata prin pasivitate)
-tipul cazniciei vitale(partenerii participa la activitati reunite,traiesc unul prin altul.)
-tipul cazniciei bazate pe relatia totala(toate problemele vietii sunt mutual impartite)
3.climat familial hiperautoritar(severitate excesiva cu multe rigiditati,cu intrdictii,nu
lipsite uneori de brutalitate)
4.climat familial hiperpermisiv(familia creeaza in mod exagerat conditii de lejeritate
care ii indeparteaza treptat pe membrii familiei de obligatiile firesti,cotidiene.
Alte cauze evidente i mai puin evidente producerii violenei n familie
Partea vizibil:
-Nenelegerile din familie.Incapacitatea de a rezolva pe cale panic conflictele
-Srcia.
-Consumul de alcool sau droguri.
Partea mai puin vizibil:
-Neacceptarea faptului c o alt persoan are dreptul la o via personal sau poate face
greeli.
-Obinuina de a utiliza fora pentru a atinge un scop.
-Considerarea problemelor de familie i a actelor de violen n familie drept un secret de
familie.
-Violena n familie reprezint un tabu social.
-Lipsa proteciei sociale i / sau legale pentru victimele violenei in familie.
-Statutul de victim, genereaz o stim de sine extrem de sczut. Agresorul obine
avantaje i se afirm pe sine cu preul umilirii i subjugrii victimei.
-Inegalitile de gen din societate, inclusiv cele economice. Brbatul este principalul
factor decizional n familie.
-Relaiile ierarhice din cadrul societii.
Efecte
I.Efectele asupra femeilor
A.Efectele psihologice au fost identificate ca apartinand sindromului femeii batute,
tratat ca si categorie separata in DSMIII (Manualul pentru diagnosticul si statistica
tulburarilor mentale DSM-III, editat de Asociatia Psihiatrilor Americani, 1981) sub
numele de stres posttraumatic.
Evenimentul traumatic poate fi reexperimentat intr-o varietate de moduri. De
regula, persoana are amintiri recurente si intrusive ale evenimentului sau vise terifiante
recurente in timpul carora evenimentul este retrait.
12

Se dezvolta o hipersenzitivitate la violenta potentiala si femeia, daca nu gaseste
modalitati de aparare, atunci adopta mecanisme prin care sa faca fata si sa mentina
potentialul violentei la un nivel minim. Dar unele femei se simt incapabile de a face acest
lucru si atunci adopta o atitudine pasiva, de neajutorare. Acest comportament este numit
"neputinta invatata". Acest concept a fost folosit pentru a explica reactiile femeii abuzate,
sau mai degraba lipsa de reactii la repetatele abuzuri fizice, psihice si sexuale. Femeile
declara ca se simt coplesite de aceste acte violente si de aceea le este dificil sa reactioneze
altfel decat asteptand sa treaca "furtuna". Unele victime renunta la orice aparare si se
asteapta oricand sa moara. Multe dintre ele, insa, se adapteaza la ceea ce se intampla in
viata lor si isi schimba modul de a gandi, de a simti si de a rectiona pentru a fi cat mai in
siguranta.
B.La nivel fizic, victimele pot prezenta :rani,leziuni ,fracture,probleme de auz
,probleme ginecologice,dinti sparti,vaginism,amenoree ,tulburari de alimentatie,palpitatii
C.La nivel social
1.In cee a ce priveste munca si sarcinile cotidiene: probleme de concentrare a
atentiei,multe zile de concediu medical ,senzatia ca nu poate face fata ,gandul ca nu ar
trebui sa lucreze ,minciuna ,izolare
2.In relatia cu partenerul apar urmatoarele manifestari: sunt foarte atente la schimbarile
de dispozitie ,dau intotdeauna dreptate partenerului pentru a se proteja ,ascund lucrurile
de el ,incep sa minta pentru a se proteja pe sine si copiii ,devin distante ,isi pierd interesul
sexual ,fac sex cu el ca sa ii schimbe dispozitia
3.Comportamentul lor in societate si familie are urmatoarele caracteristici: inhibare.simt
ca au dezamagit pe toata lumea ,le este frica sa nu afle ceilalti si sa fie judecate ,pot
pierde familia si prietenii ,nu mai au dispozitie pentru socializare ,
4.Si relatia cu copiii are de suferit: se simt inadecvate ca mame, au fost etichetate ca
mame rele ,se simt judecate ,se simt vinovate pentru ca nu pot pleca ,nu i-a putut controla
,a devenit agresiva cu ei.
Carmen Gabriele Mandrila identifica urmatoarele efecte ale violentei la femei:
-Sindromul stres raspuns(teroare paralizanta silmilara aceleia in care se afla femeile
violate,cu exceptia faptului ca stresul este continuu in cazul femeilor maltratate.
-tendintana de sinucidere(modaliatateprin care se incerca o intrerupere a sirului violentei)
-afectarea starii de sanatate
-pasivitatea si negarea sunt folosite ca refugiu
-consumul de droguri si alcool(forma de a invinge durerea fizica si emotionala a
abuzului)
-moartea partenerului sau moartea victimei.
II.Efectele asupra copiilor:
-Copiii din familiile violente invata ca:este acceptabil ca un barbat sa loveasca o
femeie,violenta este modul de a obtine ceea ce vrei ,oamenii mari au o putere pe care nu o
folosesc cum trebuie,barbatii care pedepsesc femeile si copiii sunt masculi adevarati .
-Copiii care traiesc intr-un mediu violent sunt martori ai amenintarilor verbale, aruncarii
obiectelor, batailor, amenintarilor cu arme, torturarii sexuale, incercarilor de sinucidere,
crimelor. Copiii nu sunt numai martori, ci pot fi si victime in timpul acestor incidente.
-Sugarii reactioneaza la mediul din jurul lor; cand sunt suparati plang, refuza mancarea
sau se inchid in sine si sunt foarte susceptibili fata de deprivarea emotionala. Sunt foarte
vulnerabili.
13

-Copii anteprescolari incep sa dezvolte incercari primare de a relationa cauzele de emotii;
prezinta probleme de comportament cum ar fi imbolnaviri frecvente, timiditate profunda,
stima de sine scazuta si probleme sociale la gradinita cum ar fi loviri, muscari sau
contraziceri. La acest stadiu apar diferentele de gen.
-La varsta prescolara, copiii cred ca tot se invarte in jurul lor si este provocat de ei. Daca
sunt martori ai violentelor sau abuzului, pot crede ca ei le-au provocat. Unele studii au
aratat ca baietii prescolari au cele mai mari rate ale agresivitatii si cele mai multe
probleme somatice, fata de alte grupe de varsta.
-Copiii de scoala primara, in special in stadiul tarziu, incep sa invete ca violenta este
calea cea mai potrivita pentru a rezolva conflictele intr-o relatie. Deseori au probleme la
teme iar la fetele din aceasta grupa de varsta au fost identificate cele mai ridicate nivele
de agresivitate si depresie.
-Adolescentii vad violenta ca o problema a parintilor lor si deseori considera victima ca
fiind vinovata. Conflictele dintre parinti au o influenta profunda asupra dezvoltarii
adolescentilor si a comportamentului lor ca adulti si este cel mai puternic predictor al
delincventei violente.
Din perspectiva lui Carmen Gabriela Mandrila(2009),efectele violentei domestice
asupra copiluiui sunt utmatoarele:
-nevoile de baza a copiilor, de siguranta, de afectiune, de viata ordonata, nu sunt
respectate.
-functia parentala nu poate fi indeplinita corespunzator. Uneori aceasta functie este
preluata total de un singur parinte,deobicei mama, alteori si ea este victima a violentei si
nu este capabila sa asigure ingrijirea necesara copilului.
-prezenta unui sentiment de insecuritate sau de abandon, de spaima sau de culpabilitate.
Sunt posibile deasemenea sentimente de tristete, depresie, izolare, insomnie. Pot aparea
tulburari de caracter, instabilitate, impulsivitate, minciuna, furie; fenomene de devianta
juvenila care ai drept cauza violenta familie. Aparitia deviantelor sau a
comportamenteloor de maturitate care afecteaza relatiile cu cei de seama lui.
-neglijarea copiilor si expunerea lor la neglijenta sau chiar accidente.
-pierderea autoritatii parintilor
-randamentul scolar si inteligenta copilului sunt influentate iar preformantele scolare sunt
diminuate.


Teoriii specifice violentei in familie
A)Teorii sociologice:
1. Teoria resurselor:Folosirea violentei depinde de resursele pe care un participant sau
un membru al sistemului familial le poseda.Cu cat sunt mai multe resuse cu atat forta
folosita va creste.In realitate, cei cu resurse mai putine tind sa foloseasca mai mult
violenta,atunci cand nu au resurse traditionale asociate rolului dominator de cap de
familie.
2. Teoria schimbului considera ca violenta familiala poate fi explicata,prin prisma
costurilor si recompenselor.Gelles(1983)mentioneaza ca violenta este folosita atunci cand
recompensele sunt mai mari decat costurile.
14

3. Teoria sistemelor generale (Straus1973) precizeaza ca violenta este privita ca un
produs al unor interactiuni si nu au ca un rezultat al patologiei individului. Interactiunile
care au loc in sistem pot pastra, pot escalada sau pot reduce nivelul de violenta.
4. Perspectiva ecologica a lui Garbarindo(1977) considera drept cauza a starilor
comflictuale si a relelor tratamente neconcordanta dintre familie si mediu, respectiv cu
cartierul sau comunitatea in care se afla.
5. Patriarhatul. Dobash considera abuzul impotriva femeilor ca pe un fenomen
unic,cauzat de procese sociale si economice, care sprijina, direct si indirect, ordinea
sociala si structura familiei traditionale.
6. Modelul socio-biologic este ca cel mai mare risc de a deveni abuzatori il au parintii
adoptivi, vitregi, ingrijitori,si cei care nu sunt legati genetic de copil. Riscul de abuz este
mare si de unde nu se afla legaturi de rudenie apropiate intre parinte si copil, unde
paternitatea este nesigura.Familiile mari pot slabi energia parintilor si pot micsora
atasamentul fata de copii, ceea ce explica aparitia unor forme de abuz.
7. Explicatia economica considera cain manifestarile violentei si abuzului,
stresul(venituri mici,somaj,boala) joaca un rol important.(Croser).
8. Explicatia socio-culturala. Aparitia manifestarilor violente se bazeaza pe normele
sociloculturale privitoare la comportamentul agresiv. Societatile culturale care aproba si
folosesc violenta au,de regula, ratele cele mai ridicate ale violentei familiale.(Straus).
B)Teorii psihologice
Freud indica ca punct de plecare pentru maltratarea sotiei, masochismul
feminin.cede acest comportamen autodistructiv ca rezultat al efectului de rezolvare a
complexului oedipian. Ideea care sta la baza teoriei este femeia se subordoneaza din
credinta inconstienta ca trebuie sa sufere.
Shainness considera ca barbatii violenti tinde sa-si foloseasca violenta ca pe un
mecanism de intensificare al eu-lui,deoarece,repertoriul lor de comportamente
nonviolente si abilitati de comunicare este foarte limitat.
Teoria frustratiei considera ca agresivitatea este rezultatul blocarii psihologice
cauzate de factori externi sau impiedicarea pulsiunii vitale sa-si realizeze scopul. Printre
factorii externi care sunt percepti ca fiind frustranti si generatori de stres se
numara:statutul socio economic inferior. Somajul,lipsa locuintei.
C)Teorii feministe:
Din punct de vedere psiho-social,copilui de sex masculin, crescut in mediu
matriarjal, interactioneaza cu mama sa. Intr-o maniera de dependenta, ina aceste nevoi
sunt transferate, de catre barbat,prin casatorie. Ostilitatea latenta,orientata catre
femei,inhibata in perioada copilariei prin norme culturale,care nu permit copilului sa-si
loveasca mama, poate fi exteriorizata in casatorie.(Lesse1979).
Maria Roy,considera ca maltratarea sotiei este ciclica si transmisa intre generatii,
impunand, sub acest aspect, o abordare globala, care determina schimbarieducationale si
legislative la nivelul sociatatii. Autoritatea subliniaza faptul ca intr-o societate violenta,
oricine poate deveni agresor sau victima,atunci cand violenta este tolerata,iar victimele
blamate.
Martin sustine k barbatii isi abuzeaza sotiile pentru ca nimeni nu-i opreste, femeile
fiind maltratate si conditionate sa devina dependente. In aceasta situatie, casatoria este o
insitutie in care femeile sunt prinse in rolul de victime.
15

Structura patriarhala a familiei legitimizeaza inegaliatatea dintre sexe. Daca femeile se
afirma , ele sunt sanctionate pentru temeritate, iar daca sunt pasive, provoaca, de
asemenea, nemultumire pentru nepriceperea lor.

Teoria violentei lui Leonore Walker
FAZA I conflicte mrunte interpretri diferite ale mesajelor transmise
Pasul 1
btai minore
negarea furiei ajut victima s fac fa situaiei care sper cu disperare c se va schimba
victima nvinovete factorii exteriori; i asum vina pentru incident; aparent
acceptare pasiv declanseaz comportamentul violent iar agresorul nu mai are control.
Pasul 2
agresorul nu vrea s fac public comportamentul lui, fiindu-i team c victima va spune
ceva, devine tot mai agresiv
agresorul ine victima captiv cu fora
la victima apare sindromul neputinei nvate.
Pasul 3
pe masur ce faza I evolueaz, btile se ndesesc, furia escaladeaz, victima i d
seama c va urma faza II i ncearc s controleze factorii externi: fr telefoane, fr
glgie din partea copiilor
n curnd ncercrile de a face fa vor eua.
Pasul 4
agresorul crete controlul treptat i brutal; victima devine tot mai incapabil s se
protejeze mpotriva durerii i suferinei
victima devine tot mai nchis n sine; agresorul devine din ce n ce mai opresiv
apar tensiuni de nesuportat
cteodata victima declanseaz faza II pentru a pune capt tensiunilor, numai pentru ca
"s se termine odat".
FAZA II lipsa controlului - lipsa anticiprii
bti crunte cu efecte distructive
dureaz, de obicei, ntre 2 si 24 ore, uneori chiar o sptmn sau mai mult
numai agresorul poate pune capt acestei faze
riscul de apariie al crimelor iar victimele consider scparea ca inutil
victima are un colaps emoional ntre 22 si 48 de ore dup btaie. Caut izolarea, de
aceea doctorul nu o vede dect dup ce s-a vindecat
poate aprea i abuzul sexual
FAZA III o perioad neobinuit de calm.
agresorul este extrem de afectuos, drgu i chinuit de remuscri
i cere scuze i promite c nu se va mai ntmpla
agresorul crede c-i poate pstra controlul
crede ca victima a nvat o lecie asa c nu va mai trebui s o bata din nou
promite c va renuna la butur
convinge victima c "a cerut-o", o face s se simt vinovat c a plecat, o face s se
simt responsabil
agresorul promite c va cauta ajutor numai dac victima rmne lng el.
16

Victima vede ca agresorul este sincer si iubitor. ncepe s cread c aa sunt ei cu
adevrat, este ceea ce au cutat ntr-un partener. Victima crede c dac l va ajuta,
partenerul se va schimba.
Apare o SIMBIOZ ntre parteneri: fiecare e dependent de cellalt. In timpul fazei III,
cand dragostea este intens, se naste o legatur sufleteasc intre parteneri.
In faza III apar toate avantajele unei csnicii sau unui cuplu, victimei fiindu-i foarte greu
s plece sau s puna capt relaiei.
Atitudinea calm i iubitoare las loc incidentelor mrunte din nou, faza I reapare, un nou
ciclu al violenei, al btilor rencepe.
Acest model al ciclului violenei prezint anumite diferene, de la o situaie la alta:
desi ciclul violenei apare n majoritatea relaiilor violente, perioada dintre dou episoade
violente poate varia de la zile, la sptmni sau luni
nu toate femeile traiesc experienta violenei n acest fel; unele pot s nu experimenteze
faza "lunii de miere"
ciclul violenei face referire doar la incidentul violent n sine i nu ia n considerare
comportamentul dominant care se manifesta tot timpul
nu sunt luate n considerare toate formele de abuz, cum ar fi cel sexual, verbal,
psihologic, spiritual, economic sau social
conduce la un model de intervenie n care abuzatorul este nvat s-i controleze
comportamentul violent prin managementul furiei, care nu ia n considerare i atitudinile
i credintele despre statutul femeii.
Multe femei btute - i copiii lor - recunosc patternul comportamental al partenerului lor
i ncearc variate mecanisme de a face fa episodului violent i de a descrete
intensitatea acestuia.
De obicei, indiferent de ce face o femeie, aceasta tot este btut. Multe femei abuzate se
tem de represalii, se simt vinovate sau i fac griji pentru situaia lor economic dac i-ar
prsi partenerul.
Familia este prins n aceast spiral a ciclului violentei. Membrii familiei sunt izolai,
imobilizai, speriai i defensivi.
Toti se iluzioneaz c totul se va schimba, dar nu fac nimic n mod real.


BIBLIOGRAFIE:
Ion D Dunareanu,2003, VIOLENTA in familie,Editura Universitatii Petru Maior, Tg.
Mures
Carmen Gabriela Mandrila, 2009, Violenta in familie:o realitate crunta, Editura
Universitatii Al.I Cuza, Iasi.
George Neamtu,Tratat de asistenta sociala, 2003, ED Polirom, Iasi
http://violentainfamilie.blogspot.com/ 13 10 2009 14:05
http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie13,10,2009 14:55
http://www.igpr.ro/violenta_in_familie.htm 10.10.2009 12:35