Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conţinutul proiectului urmăreşte proiectarea unui sistem de iluminat exterior, atât pentru partea
carosabilă cât şi pentru trotuar, asigurând confortul luminos într-o localitate urbană şi realizând un
sistem de iluminat complet nou.
Acest lucru se poate realiza, în primul rând, prin utilizarea unor corpuri de iluminat destinate
iluminatul rutier, performante, caracterizate de o distribuţie optimă a intensităţii luminoase şi a utilizării
eficiente a energiei electrice.
Pentru dimensionarea instalaţiilor de iluminat, trebuie realizat calculul luminotehnic care să
corespundă cu anumite limite privind criteriile de calitate obiective, recomandate prin cele mai recente
publicaţii de către Comisia Internaţională de Iluminat (CIE).
În ceea ce priveşte dimensionarea circuitelor pentru iluminat exterior, se va efectua
dimensionarea cablurilor la joasă tensiune prin alegerea optimă a secţiunii conductoarelor astfel încât
căderile de tensiune pe tronsoane să nu depăşească nivelul maxim admisibil.
Deoarece sistemele de iluminat conduc la apariţia de perturbaţii în reţeaua de alimentare, care
pot afecta calitatea energiei livrată altor consumatori din zonă, trebuiesc luate măsuri necesare pentru
limitarea nivelului acestora.
Deasemenea, este necesară reducerea consumurilor de energie electrică în instalaţia de iluminat
prin găsirea unor soluţii eficiente care să realizeze un iluminat economic în condiţii de confort
acceptabil din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
1. INTRODUCERE
Lumina naturală şi artificială este acea componenta a vieţii fără de care existenţa şi evoluţia
omului nu ar fi posibilă. În lipsa luminii naturale, continuarea activităţii oamenilor este facilitată de
existenţa iluminatului artificial atât în interiorul clădirilor cât şi în exterior.
În tehnica iluminatului, un loc aparte îl ocupa iluminatul urban datorita implicaţiilor pe care le
are în viaţa citadină. Acesta este un subiect interesant din punct de vedere practic având un suport
teoretic bine definit, care constituie obiect de studiu şi cercetare pentru oamenii de ştiinţă din ţară şi
străinătate.
Iluminatul urban, corespunzător realizat, are efecte benefice atât în ceea ce priveşte siguranţa şi
securitatea cetăţenilor oraşului, cât şi sub aspect economic. Siguranţa cetăţenilor implică reducerea
numărului de accidente de circulaţie pe timpul nopţii, acest lucru fiind demonstrat prin studii realizate
de specialişti din diferite ţări, de-a lungul timpului.
Tot din aceste studii rezultă că securitatea cetăţenilor unui oraş este mai mare în locurile în care
iluminatul urban este realizat corespunzător (întunericul favorizând agresiunile asupra persoanelor).
Într-un oraş modern, prin punerea în valoare a ansamblurilor arhitecturale folosind tehnica iluminatului,
acesta poate constitui un punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori, ceea ce duce la dezvoltarea
turismului.
Până în anul 1989, în iluminatul urban din România, soluţiile luminotehnice adoptate pentru
arterele de circulaţie erau tipizate, fără un control calitativ şi cantitativ al acestora, iar sistemele de
iluminat decorativ, practic, nu existau. După anul 1989, poziţia pe care o ocupa iluminatul artificial în
viaţa sociala, spirituală şi economică a ţării a fost reconsiderată, făcându-se remarcată o mai mare
preocupare a autorităţilor locale şi centrale faţă de acest domeniu.
Cu toate acestea, realizarea iluminatului urban în oraşele ţării noastre se ridică încă la nivelul
standardelor internaţionale.
Orbirea
Orbirea este senzaţia produsă de prezenţa unei luminanţe în câmpul vizual diferită ca valoare de
luminanţa la care sunt adaptaţi ochii observatorului, astfel încât cauzează o stare de disconfort şi/sau
reducere a capacităţilor vizuale ale acestuia.
În funcţie de diferenţa dintre valorile luminanţelor prezentate în câmpul vizual al
observatorului, orbirea este de doua feluri :
- orbire de incapacitate;
- orbire de inconfort.
Orbirea de incapacitate se manifestă în cazul în care în câmpul vizual al observatorului apare o
sursă de lumină a cărei luminanţă este foarte mare şi are ca rezultat pierderea temporară (aproximativ
15 secunde) a capacităţilor vizuale.
Este dificil de precizat o valoare limită a acestei luminanţe, deoarece orbirea de incapacitate este
influenţată şi de o serie de factori cum ar fi: luminanţa mediului înconjurător, timpul de privire al sursei
generatoare de orbire de incapacitate, etc. Se poate aprecia însă că prezenţa unei luminanţe mai mari de
105 cd/m2 în câmpul vizual al observatorului produce orbire de incapacitate.
In iluminatul urban, fenomenul de orbire de incapacitate se manifestă cu mai multă intensitate
decât în cazul iluminatului interior. Pot genera orbire de incapacitate corpurile de iluminat rutier
echipate cu surse de luminanţă mare, farurile autovehiculelor care vin din sens opus, proiectoarele
utilizate în iluminatul decorativ.
Controlul şi evaluarea orbirii de incapacitate trebuie să se facă cu mare atenţie, pentru că
efectele pe care le generează pot avea influenţe negative asupra traficului rutier, ducând la creşterea
numărului de accidente rutiere.
Măsurile de protecţie care se recomandă în cazul iluminatului urban sunt:
- mascarea surselor de luminanţă mare folosind materiale opale;
- utilizarea unor unghiuri de protecţie vizuală corespunzătoare;
- montarea corespunzătoare a proiectoarelor;
- utilizarea unor elemente de protecţie vizuală.
În iluminatul rutier, orbirea de incapacitate se evaluează cu ajutorul a indicelui de creştere a
pragului de percepţie vizuală, TI.
Orbirea de inconfort o resimte un observator în cazul existenţei unui contrast semnificativ de
luminanţe în câmpul vizual şi are ca efect apariţia oboselii vizuale şi mentale a observatorului. Spre
deosebire de orbirea de incapacitate, orbirea de inconfort se manifestă în timp şi spaţiu.
Pentru o mai buna înţelegere a fenomenului de orbire care apare în circulaţia rutieră, acesta a
fost explicitat in fig.2.1
ORBIREA IN CIRCULATIA
RUTIERA
INCAPACITATE INCONFORT
. Controlul şi evaluarea ambientului luminos se face prin intermediul unor criterii calitative, prin
menţinerea acestora în limitele impuse de norme şi standarde, sau respectând recomandările făcute de
specialiştii în domeniu. Aceste criterii pot fi obiective sau subiective.
Criteriile de calitate obiective, având valori prestabilite, permit predimensionarea sistemului de
iluminat şi verificarea din punct de vedere cantitativ a ambientului luminos confortabil obţinut.
Criteriile de calitate obiective sunt:
- nivelul de luminanţă;
- nivelul de iluminare;
- distribuţia luminanţelor;
- distribuţia iluminărilor;
- reliefarea tridimensională (modelarea).
Criteriile de calitate subiective permit verificarea calităţii ambientului
luminos creat în mod artificial, rămânând de cele mai multe ori la latitudinea proiectantului.
Criteriile de calitate subiective sunt :
- culoarea aparentă a surselor;
- redarea culorilor;
- ghidajul vizual;
- poluarea luminoasă.
Principala mărime luminotehnică, în funcţie de care se realiza în
trecut calculul sistemelor de iluminat rutier, era iluminarea. S-a constatat însă, în urma cercetărilor
realizate în domeniu ca vizibilitatea conducătorului auto este direct influenţată de luminanţă, mărime
activă aflată în conexiune directă cu ochiul observatorului şi nu de iluminare, mărime pasivă faţă de
ochi. Modul în care se face reflexia luminii pe suprafaţa drumului depinde în mare parte de
îmbrăcămintea rutieră, care poate fi de mai multe tipuri. Fiecare tip de îmbrăcăminte rutieră, având
caracteristici diferite, influenţează în mod diferit performanţa vizuală a conducătorilor auto. Pe anumite
porţiuni ale arterelor de circulaţie, atunci când nu se poate realiza calculul sistemelor de iluminat în
funcţie de luminanţă, este recomandat calculul în funcţie de iluminare. În iluminatul decorativ, se
foloseşte ca mărime de bază în calculul sistemelor de iluminat, iluminarea.
În tabelul 4 sunt date valorile recomandate şi pentru o serie de alţi coeficienţi ce caracterizează
ambientul luminos cum ar fi: coeficienţii de uniformitate a luminanţei din planul carosabilului U0,U1,
indice de prag TI, coeficientul de “vecinătate” SR. Coeficienţii U1,U0 şi TI vor fi studiaţi în
subcapitolul 2.
Valorile limită ale iluminării şi uniformităţii acesteia pe întreaga suprafaţă de calcul sunt
recomandate de CIE, prin intermediul claselor C0…C5 prezentate in tabelul 2.4
Din punctul de vedere al traficului pietonal sunt definite şapte clase de iluminat (tabelul 2.5).
Parametrii luminotehnici recomandaţi pentru fiecare clasă de iluminat sunt indicaţi în tabelul
2.6.
Tabelul 2.6 Parametri luminotehnici în funcţie de clasa de iluminat
Redarea culorilor, în general, în iluminatul rutier nu ridică probleme deosebite. Este suficientă o
redare satisfăcătoare a culorilor,luând în consideraţie necesitatea perceperii relative a culorilor
obiectelor aflate în mediul înconjurător. Eficacitatea luminoasă a surselor de lumină prezintă
importanţă deosebită în iluminatul urban, de aceea, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a unor
surse de lumină cu eficacitate luminoasă mare, cum ar fi: sursele cu descărcări în vapori de sodiu de
înaltă presiune, sursele cu descărcări in vapori de mercur de înaltă presiune. Sursele de lumină cu
descărcări în vapori de sodiu de înaltă presiune sunt preferate, datorită luminii calde emise, ambientului
plăcut realizat şi caracteristicilor luminotehnice superioare.
Sursele cu descărcări în vapori de sodiu de joasa presiune nu sunt recomandate pentru sistemele
de iluminat din mediul urban din cauza unei redări foarte slabe a culorilor (R a=0). Totuşi, datorită
eficacităţii foarte mari a acestor surse, pot fi folosite în cadrul sistemelor de iluminat destinate străzilor
din afara oraşelor.
Este un factor de care trebuie să se ţină seama în realizarea sistemelor de iluminat, în special în
cazul celor din zonele rezidenţiale. O amplasare necorespunzătoare a corpurilor de iluminat în
apropierea unei case poate genera orbirea locatarilor la privirea prin fereastră către exterior sau
perturbarea iluminatului interior. În acest caz, când nu există alta variantă de amplasare a corpurilor de
iluminat, se prevăd ecrane de protecţie.
Există tendinţa realizării unor sisteme de iluminat urbane, care generează un nivel foarte mare
de iluminare/luminanţă, dând naştere astfel aşa numitelor “băi de lumină”. Luminanţa mare, reflexiile
puternice ale luminii, deranjează în mod accentuat observatorii. Este necesară deci, limitarea acestui
fenomen care pe zi ce trece devine tot mai evident şi mai supărător într-un oraş modern.
2.2.1 Generalităţi
Sistemul de iluminat urban este definit ca ansamblu de elemente (corpuri de iluminat, surse de
lumină, stâlpi de susţinere, etc.) judicios alese şi amplasate, astfel încât să asigure realizarea unui
ambient luminos plăcut şi atrăgător necesar omului şi activităţii sale, luând în consideraţie relaţia mediu
luminos-consum energetic-investiţie.
Sistemele de iluminat urban prezintă o serie de caracteristici specifice, ceea ce le conferă, în
general, o tratare aparte în cadrul sistemelor de iluminat:
- lipsa suprafeţelor reflectante laterale şi de sus(excepţie făcând tunelurile şi pasajele pietonale);
- deserveşte un număr mare de persoane;
- este necesară modelarea sarcinii vizuale;
- pericolul apariţiei fenomenului orbirii de incapacitate şi de inconfort, mai pronunţat;
- deplasarea permanentă a omului cu viteză mică (circulaţie pietonală) sau mare (circulaţie rutieră);
- nivelul de iluminare/luminanţă redus.
Sistemele de iluminat urban au rolul de a asigura atât confortul vizual, cât şi
securitatea-persoanelor şi a traficului rutier. În urma unor studii de specialitate s-a constatat că numărul
accidentelor rutiere şi al agresiunilor contra persoanelor este mult mai mare pe timpul nopţii decât pe
timpul zilei.
Conceperea sistemelor de iluminat nu se face aleator, ci pe baza unui algoritm de calcul riguros
definit în literatura de specialitate şi trebuie avut în vedere impactul pe care aceste sisteme îl va avea
asupra mediului înconjurător după punerea lor în operă.
Lipsa sau realizarea necorespunzătoare a sistemelor de iluminat rutier poate avea consecinţe
nefaste asupra circulaţiei rutiere şi pietonale, de cele mai multe ori acest lucru însemnând pierderi de
vieţi omeneşti şi pagube materiale.
Pe plan internaţional au fost realizate o serie de studii privind influenţa realizării unui iluminat
rutier corespunzător asupra numărului de accidente rutiere (decese şi răniri). Aceste studii confirmă o
reducere a acestora cu aproximativ 30%.
Raportul CIE (CIE nr. 92 din 1992) “Road Lighting as an Accident Countermeasure” analizează
rezultatele a 62 studii (din 15 ţări) privind iluminatul rutier şi numărul accidentelor de circulaţie după
realizarea sistemului de iluminat rutier, constatând următoarele:
- numărul pietonilor accidentaţi s-a redus cu 57%;
- numărul deceselor a fost redus cu 48-65%;
- numărul răniţilor grav a fost redus cu 24-30%;
- numărul total de accidente de circulaţie a fost redus cu 14-53%.
Aceste studii realizate, au arătat că datorită întreruperii iluminatului sau reducerii
nivelului de luminanţă între anumite ore pe timpul nopţii, în scopul reducerii con sumului energetic,
numărul accidentelor rutiere creşte semnificativ.
La aceste concluzii, au ajuns, separat specialişti din diferite ţări, în perioade diferite de timp,
deci, se poate concluzina că, iluminatul rutier bine realizat, are o influenţă benefică asupra siguranţei
traficului rutier.
În cazul reducerii nivelului de luminanţă în scopul economisirii de energie electrică s-a
constatat că deşi deşi costurile energiei electrice au scăzut, pagubele cauzate de accidentele rutiere
peste procentul obişnuit au fort mai mari.
Datele statistice arată că iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanţial numărul de
agresiuni fizice, conducând la creşterea încrederii populaţiei pe timpul nopţii. Datele din fig. 2.2 şi
2.3pun în evidenţă variaţia numărului accidentelor auto cu afectare de persoane pe durata nopţii,
raportate la numărul corespunzător pe durata zilei, în funcţie de luminanţa arterelor de trafic auto şi
respectiv numărul de atacuri pe agresiuni fizice pe trotuar în funcţie de nivelul de iluminare pe timpul
nopţii. În fig. 2.4 se poate observa faptul că există o legătură directă între nivelul de iluminare şi rata
infracţiunilor pe timpul nopţii. Se observă faptul că cea mai mare parte a infracţiunilor rezultă în zonele
cu nivel de iluminare sub 5 lx.
Un rol important îl are iluminatul public în realizarea într-o localitate a unui climat de confort şi
o ambianţă plăcută. Acest aspect este deosebit de important în oraşele cu caracter turistic. Aspectul
estetic al iluminatului într-un oraş impune analiza următoarelor aspecte ;
• punerea în evidenţă a principalelor obiective din zonă:
• reliefarea tridimensională a monumentelor;
• calitatea culorilor pentru a pune în evidenţă aspecte specifice ale obiectivelor iluminate;
• aspectul instalaţiei de iluminat în cursul zilei nu trebuie să afecteze imaginea obiectivului ;
• încadrarea în mediul ambiant a obiectivului iluminat pentru a nu deranja persoanele din
interiorul obiectivului sau în alte clădiri învecinate.
Nivelul mediu de iluminare a arterelor pietonale are, de asemenea, o influenţă importantă
asupra numărului de atacuri asupra persoanelor. În fig. 2.3 este indicată variaţia numărului de atacuri
Nat pe timp de noapte, în funcţie de nivelul de iluminare, raportat la cazul unei iluminări medii de 15 lx.
Se observă faptul că o iluminare insuficientă poate determina practic dublarea numărului de atacuri pe
timp de noapte.
Pentru iluminat de
Pentru iluminat normal
Semidirect siguranţă
Zone
Rutier Pietonal rezidenţiale
Platforme Terenuri de
descoperite sport Trotuare
Alei
Porturi Autostră
Zone de Aerodromu Gări CF Străzi Tuneluri
maritime şi zi Spatii
lucru ri şi triaje (pasaje)
fluviale comerciale
În România, la Timişoara, în anul 1884 s-au implementat, pentru prima dată în Europa,
sisteme de iluminat care foloseau energia electrică pentru iluminatul străzilor.
În anul 1950, în ţara noastră valoarea energiei electrice consumate pentru iluminatul rutier
ajunge la o valoare de 23 mil.kwh, iar în 1970 valoarea energiei electrice consumate este de 345
mil.kwh. după acest an, consumul energiei electrice utilizate pentru iluminatul rutier este în scădere,
datorită restricţiilor impuse în scopul economiei de energie electrică.
În anul 1987 se atinge o valoare minimă a consumului energetic de numai 57 mil.kwh la
nivelul întregii ţări.
După 1989 restricţiile impuse până în acel moment în ceea ce priveşte economia de energie
electrică utilizată pentru iluminatul rutier au fost eliminate, situaţia în iluminatul rutier în ţara
noastră se îmbunătăţeşte de la an la an cu efecte pozitive în ceea ce priveşte siguranţa în deplasarea
conducătorilor auto şi pietonilor pe străzile localităţilor din România.
Pe plan internaţional, iluminatul rutier a ocupat un loc important în dezvoltarea societăţii.
Încă din anul 1790 s-a realizat iluminatul străzilor cu ulei, până în anul 1841, dipă care iluminatul
rutier a fost realizat cu gaz. Incepând cu anul 1960, iluminatul rutier cu gaz este înlocuit în totalitate
cu iluminatul electric.
O clasificare a sistemelor de iluminat rutier se poate face aşa cum este prezentată în figura 2.6.
SISTEME DE ILUMINAT
PENTRU CĂILE DE
CIRCULAŢIE RUTIERĂ
STRĂZI AUTOSTRĂZI
2) Distanţa între stâlpi notată cu ”S” este egală cu lungimea unei zone a carosabilului
cuprinsă între doi stâlpi consecutivi.
3) Înălţimea de montaj, ”H”, este distanţa de la planul orizontal în care se găseşte calea de
rulare până la centrul fotometric al corpului de iluminat şi se alege în funcţie de tipul
drumului, caracteristicile luminotehnice ale corpurilor de iluminat şi ale sursei de
lumină. Se recomandă ca această înălţime să nu fie mai mică de 6 m.
Fig 2.12 Sistem de iluminat cu amplasare bilaterala alternata a corpurilor de iluminat: a) vedere in
spaţiu; b) vedere in plan
2.2.2.8 Sisteme de iluminat rutier cu corpuri de iluminat amplasate bilateral
faţă în faţă
Fig 2.13 Sistem de iluminat cu amplasare bilaterala fata in fata a corpurilor de iluminat. a)vedere in
spatiu; b) vedere in plan
In funcţie de profilul arterei de circulaţie care urmează să fie iluminată, se pot folosi
şi alte tipuri de sisteme de iluminat. Unul dintre acestea se poate realiza prin amplasarea stâlpilor pe
care sunt montate corpurile de iluminat în peluza centrală (fig.2.14). Se utilizează în cazul străzilor
cu lăţimea mică.
Fig 2.14 Sisteme de iluminat rutier cu corpuri de iluminat amplasate in peluza centrala.
Fig.2.15 Amplasarea axiala a corpurilor de iluminat in cazul existentei unei vegetaţii abundente.