Sunteți pe pagina 1din 50

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR


CENTRUL DE STUDII EUROPEAN
PIATRA NEAM

PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE
SANITARE
Calificarea profesional:asistent medical
Balneofiziokinetoterapie i recuperare



Coordonator, Candidat,
Prof. Ciudin-Andreia Zelinca Renata-Elena

Promoia 2014

Recuperarea in Scolioza in C Page 2

TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE
ABSOLVIRE



RECUPERAREA IN
SCOLIOZA IN C













Recuperarea in Scolioza in C Page 3

Cuprins:
1.Argument pag. 4
2.Capitolul I: Notiuni de anatomie si biomecanica ale coloanei vertebrale
1.1. Articulatiile pag. 9
1.2. Segmentul motor pag. 9
1.3. Vascularizarea maduvei spinarii pag. 8
1.4. Muschii coloanei vertebrale pag. 10
1.5. Curburile coloanei vertebrale pag. 11
1.6. Tipurile de tinuta pag. 13
3.Capitolul II: Scolioza
2.1. Scoliozele Functionale pag.17
2.2. Scoliozele structurale sau osoase pag.18
2.3.Etiopatogenie pag.20
2.4. Evolutie si Prognostic pag.21
2.5. Scolioza in C pag.21
4.Capitolul III: Tratament
3.1. Kinetoterapia pag.33
3.2. Mijloace si metode folosite pag.35
3.3. Gimnastica medicala pag.40
3.4. Terapia Ocupationala pag.41
Capitolul IV: Studiu de caz
-Studiu de caz nr.1 pag.43
-Studiu de caz nr.2 pag.45
-Studiu de caz nr.3 pag.48

5.Bibliografie: pag.50
Recuperarea in Scolioza in C Page 4


Motivarea alegerii temei

Tema aleasa de mine se numeste Recuperarea in scolioza in C.Am ales
aceasta tema deoarece multe persoane,in special copii sufera de aceasta
deformare cauzata de malformaii congenitale,anumite boli
degenerative,traumatisme ale coloanei vertebrale dar mai ales cauzata de
postura incorect adoptat n copilrie.Deoarece nu toata lumea este
familiara cu aceste deformatii,cum ar fi scolioza,cifoza sau cifoscolioza
multi parinti nu dau importanta copiilor cu aceste deviatii,nestiind ca in timp
pot fi afectate i celelalte organe interne,determinnd durere i alte
complicaii medicale.
Coloana vertebral reprezint componenta cea mai important a
aparatului locomotor ct si a scheletului osos.Ea este punctul de ancorare
pentru celelalte componente ale corpului uman, reprezintand elementul
esenial de meninere,ce dispune de un mare grad de mobilitate ce
intereseaza articulaiile intervertebrale;Din aceasta cauza trebuie sa
prevenim si sa tratam orice deformare a acesteia.
Desi nu pare a fi o boala foarte grava ea afecteaza viata individului
destul de mult,iar alegandu-mi aceasta tema am incercat sa gasesc cele mai
bune metode de recuperare ale coloanei vertebrale,prin care s stopm
evoluia deficienelor acesteia.





Recuperarea in Scolioza in C Page 5

Capitolul 1.
Notiuni de anatomie si biomecanica ale coloanei vertebrale

Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala
este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafete
articulare, 23 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de
insertie. Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi
cu actiune directa. La toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase
(somatice si vegetative), vasculare, etc.
Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc vertebre.
Vertebrele au o parte anterioara numita corp si o parte posterioara numita arc.
Aceste doua parti inchid intre ele canalul vertebral.
Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui
cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o
circumferinta.
Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o
apofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate
doua apofize articulare (in total patru apofize articulare dispuse vertical). Intre
apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile
care leaga arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi.
Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare din ele fiind
alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:
- regiunea cervicala: 7 vertebre;
- regiunea dorsala: 12 vertebre;
- regiunea lombara: 5 vertebre;
- regiunea sacrococcigiana: 9 10 vertebre;
Recuperarea in Scolioza in C Page 6



Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofunctionale legate de
indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane: functia
de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia
de a asigura o mobilitate suficienta.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la
alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice, in regiunea cervicala si
in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional
mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale
acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.
Fiecare vertebra prezinta si diferentieri morfofunctionale, rezultate in urma
mecanismelor de adaptare la solicitarile staticii si dinamicii bipede.
1.1. Articulatiile
Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in :
Articulatiile corpurilor vertebrale Suprafetele articulare ale acestora sunt
date de fetele inferioare si superioare (usor concave). Intre aceste suprafete
osoase se gasesc discurile intervertebrale.
Recuperarea in Scolioza in C Page 7

Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o portiune
periferica fibroasa inelul fibros si una centrala nucleul pulpos. Nucleul
pulpos nu are o pozitie fixa, el mobilizandu-se in cursul miscarilor. Deplasarile
acestuia sunt posibile, deoarece este deformabil elastic si expansibil, aceste
calitati fiind legate de continutul de apa. Nucleul se afla astfel intr-o permanenta
presiune si este usor de inteles de ce orice defect al inelului fibros care-l
inconjoara permite hernierea lui. Limita inferioara a discurilor este alcatuita din
lamele cartilaginoase, care protejeaza nucleul pulpos de presiunile excesive. In
ceea ce priveste vascularizatia, la individul adult prezenta vaselor de sange se
intalneste numai in conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin imbibitie
prin lamele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale. Usor de inteles deci
de ce in conditiile unor solicitari permanente ale articulatiilor intervertebrale
discul nu are posibilitatea unei nutritii corespunzatoare facilitandu-se astfel
degenerescenta precoce a acestuia, (prin diminuarea sau chiar pierderea
proprietatilor fizico-chimice ale acestuia). Cand discul este incarcat, diminueaza
in dimensiune si se lateste.
Trebuie remarcat faptul ca nucleul pulpos are o mare forta de imbibitie,
marindu-si volumul in repaus, putand da (prin insumarea maririi volumului
tuturor discurilor) o alungire de pana la 3 cm. a coloanei vertebrale la subiectul
tanar, sanatos. Nucleul pulpos nu este inervat. Inelul fibros este inervat de
ramurile nervoase provenite din nervii sinuvertebrali care inerveaza si
ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si caracterul durerii din
hernia sau tasarea discului intervertebral).
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu:
a) contribuie, prin rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei;
b) favorizeaza, prin elasticitatea lor, revenirea la starea de echilibru dupa
terminarea miscarii;
c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei
vertebrale;
d) amortizeza socurile sau presiunile la care este supus fiecare segment in mod
special in cursul miscarilor sau eforturilor.

Recuperarea in Scolioza in C Page 8



In consecinta menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente
reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si
in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi, de exemplu, statul pe scaun.
Cand speteaza este inclinata inapoi lordoza lombara normala dispare, articulatia
coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este mai
importanta. In mod corect se sta astfel incat lordoza lombara sa se mentina, ceea
ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.
Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult
legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale.
Articulatiile lamelor vertebrale Intre lamele vertebrale nu exista propriu zis
articulatii. Totusi, ele sunt unite prin ligamente speciale denumite ligamente
galbene, alcatuite din fascicule de fibre elastice, care prin structura lor permit
apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta.
Articulatiile apofizelor spinoase Ca si lamele vertebrale apofizele spinoase
sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si
ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofize spinoase iar
Recuperarea in Scolioza in C Page 9

ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei vertebrale. In
regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine dezvoltat si prin
extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa; el este
denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul
pentru a nu se flecta inainte.
Articulatiile apofizelor transverse Apofizele transverse sunt unite prin
ligamente intertransverse.
Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla alunecare a
suprafetelor articulare una peste alta.
Articulatia occipitoatlantoida este o diartroza bicondiliana. Suprafetele articulare
ale occipitalului sunt reprezentate de cei doi condili occipitali, care privesc in jos
si inainte si in afara si au o forma convexa in toate sensurile.
Suprafetele articulare ale atlasului sunt reprezentate de cele doua cavitati
glenoide, ce privesc in sus, inainte si inauntru si au o forma concava in toate
sensurile. Toate aceste patru suprafete articulare sunt acoperite de un cartilaj
hialin. Suprafetele articulare sunt unite intre ele printr-o capsula subtire, intarita
de doua ligamente, unul anterior si altul posterior.
Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua
ligamente (ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun
anterior), care formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei
vertebrale.
1.2. Segmentul motor
La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla segmentul motor, alcatuit din
discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile
interapofizare si apofizele spinoase cu ligamentele lor.
Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul
anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si
constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei
vertebrale. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta
elementul principal motor al coloanei vertebrale.
1.3. Vascularizarea maduvei spinarii
Recuperarea in Scolioza in C Page 10

Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si
cunoasterea ei este indispensabila cunoasterii sindroamelor ischemice (de deficit
sau lipsa a circulatiei sanguine), cu deficitele lor neurologice grave care pot sa
survina in urma diverselor afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe
artere importante, care provin din arterele spinale anterioare si posterioare
(ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva
lombara este irigata de artere care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva
dorsala este irigata de arterele cervicale si lombare. Zona vasculara cea mai
critica se gaseste la nivelul D 4, la limita celor doua teritorii vasculare.


1.4. Muschii coloanei vertebrale


Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de muschi, care se
insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si
muschii abdominali.
Recuperarea in Scolioza in C Page 11

Muschii gatului:
muschiul sternocleidomastoidian;
m. scaleni;
m. drept anterior al capului;
micul drept anterior al capului;
lungul gatului; (pielosul gatului; splenius al gatului si al capului;
fasciculul superior al m. trapez)
Muschii abdomenului:
marele drept al abdomenului;
marele oblic al abdomenului;
micul oblic al abdomenului;
transversul abdomenului;
muschii lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac).
Muschii posteriori ai trunchiului:
muschiul trapez;
m. marele dorsal;
romboidul;
unghiularul;
micul dintat posterosuperior;
micul dintat posteroinferior;
muschii cefei (splenius, marele complex, micul complex, transversul
gatului, marele si micul drept posterior ai gatului, marele si micul oblic
posterior ai gatului);
muschii spinali, se gasesc in santurile vertebrale formate din apofizele
spinoase si coaste (m. sacrospinali, paravertebrali) sunt in numar de trei:
iliocostalul, lungul dorsal si spinotransversalul; m. intertransversali si
muschii interspinosi.

1.5. CURBURILE COLOANEI VERTEBRALE
In ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma
usor sinuoasa mai ales in plan sagital. Curburile atenueaza socurile si
Recuperarea in Scolioza in C Page 12

favorizeaza mentinerea echilibrului coloanei pe bazin, usurand deci eforturile
centurii musculare a coloanei.
Aceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita jocului tonicitatii
musculare, elasticitatii ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii
anatomice a celor 24 de segmente osoase din care este compusa coloana
vertebrala, segmente care isi adapteaza unul altuia diferitele suprafete articulare.
Atitudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de
oboseala, stare psihica, stare de sanatate, etc.
Pentru pastrarea echilibrului in statiune bipeda se instaleaza, la inceputul celui
de al doilea an de viata, curbura lombara cu convexitatea inainte (lordoza
compensatorie).
Echilibrul intrinsec. La adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin
tragus, deci inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a
umarului, usor posterior fata de o linie care ar uni cele doua capete femurale,
prin mijlocul fetei externe a marelui trohanter, anterior axului transversal al
articulatiei genunchiului si putin posterior celui tibiotarsian.
Datorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor
segmente nu se gaseste pe linia proiectiei centrului general de greutate al
corpului. De aceea, actiunea gravitatiei determina de la o vertebra la alta,
solicitari rotationale, care tind sa accentueze curburile si care trebuie
neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prabusi.
Elementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele. La coloana
dorsala proiectia centrului de greutate trece anterior coloanei. Aceasta s-ar
prabusi inainte daca nu ar interveni forta ligamentului vertebral comun posterior,
a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor galbene. Situatia este inversa la
coloana lombara si cervicala; proiectia centrului de greutate trece posterior
coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt reprezentate de rezistenta
ligamentului vertebral comun anterior. Ligamentele vertebrale au deci rolul de a
absorbi o buna parte din solicitari.
Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile intervertebrale.
Ele nu stau in tensiune ca ligamentele, ci sub presiune. Intre aceste doua
categorii de elemente anatomice, ligamentele pe de o parte si discurile de alta,
supuse unor forte contrare, se stabileste o anumita stare de echilibru, denumita
echilibru intrinsec.
Recuperarea in Scolioza in C Page 13

In afara echilibrului intrinsec coloana dispune (dupa cum am mentionat) de un
mare numar de grupe musculare, care prin tonicitatea lor ii asigura si un
echilibru extrinsec, corsetul muscular.


1.6. TIPURILE DE TINUTA
Echilibrul coloanei vertebrale nu se realizeaza in acelasi mod la toti indivizii
normali. Aceasta face ca tinuta coloanei vertebrale sa difere de la individ la
individ si ea trebuie pusa in legatura cu accentuarea sau diminuarea curburilor
din planul anteroposterior, ca urmare a gradului de inclinare inainte a bazinului.
Se deosebesc astfel cinci tipuri generale de tinuta:
Spatele normal. Este tipul de tinuta in care curburile vertebrale prezinta o
arcuire normala. Este tinuta de drepti ostasesc , in care inclinarea bazinului
este normala.
Spatele rotund. Este un tip de tinuta foarte frecvent intalnit. Convexitatea
dorsala coboara si cuprinde si vertebrele lombare, iar concavitatea regiunii
Recuperarea in Scolioza in C Page 14

lombare se micsoreaza si ca intindere si ca profunzime. Bazinul este inclinat
usor inainte si in jos.
Spatele plat. Este un tip de tinuta mai putin frecvent intalnit. Convexitatea
dorsala si concavitatea lombara dispar, dar inclinarea bazinului ramane mica.
Scapulele apar reliefate inapoi. Acest tip de spate provoaca scoliozele cu
evolutia cea mai grava.
Spatele concav plat (sau lordotic). Este si mai putin frecvent intalnit.
Concavitatea lombara se accentueaza mult prin inclinarea puternica a bazinului
inainte, in timp ce convexitatea dorsala dispare.
Spatele concav rotund. Este tipul de postura cel mai putin intalnit.
Concavitatea lombara se accentueaza, de asemenea mult, dar concomitent se
accentueaza si convexitatea dorsala.
Coloana vertebrala trebuie considerata ca o unitate functionala si fiecare tip de
postura trebuie considerat ca o adaptare spontana la anumite conditii deosebite
de statica si dinamica.
De asemenea trebuie luat in considerare rolul deosebit al bazinului in
determinarea atitudinii coloanei vertebrale. Bazinul se costituie in suportul
functional al coloanei vertebrale, participand activ la statica si dinamica acesteia.
Orice disfunctie la nivelul acestuia (suferinta, asimetrie functionala sau statica)
avand severe repercursiuni asupra ansamblului functional biomecanic al
coloanei vertebrale.
Bazinul impreuna cu membrele inferioare se constituie in suportul biomecanicii
coloanei vertebrale.
Biomecanica organului axial (coloanei vertebrale)
Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in
care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea
usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor
intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii. Aceste miscari sunt
limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor intervertebrale si de
gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este alcatuit
discul.
Micile deplasari intervertebrale sunt posibile numai gratie prezentei nucleului
pulpos, care trebuie sa aiba consistenta, forma si asezare normale. Miscarile
Recuperarea in Scolioza in C Page 15

vertebrale se executa pe nucleul pulpos ca pe un ax, nucleul jucand rolul unei
adevarate bile mecanice (rulment). Se poate intelege ca pe un astfel de suport
toate miscarile sunt posibile; totusi, acestea vor fi limitate ori calauzite de
feluritele conformatii si pozitii ale apofizelor articulare, de ligamentele coloanei
vertebrale si de corsetul muscular al acesteia.
Prin tensiunea lichidului ce se afla intre elementele sale componente, nucleul
pulpos are proprietatea de a fi elastic. Datorita acestei proprietati sunt posibile
miscarile coloanei vertebrale si sunt inlaturate efectele daunatoare ale
presiunilor excesive sau ale socurilor suferite de rahis. Intr-o atitudine de flexie
fortata are loc o apropiere a corpurilor vertebrale in partea lor anterioara prin
comprimarea partiala a discului in jumatatea lui anterioara si prin impingerea
usoara posterioara a nucleului pulpos, in extensie lucrurile se petrec invers. Daca
nucleul pulpos trebuie considerat rulmentul pe care se executa miscarile
coloanei vertebrale, inelul fibros ramane elementul cel mai important al discului
intervertebral, care rezista fortelor de compresiune si decompresiune.
Din punct de vedere al goniometriei normale coloana vertebrala prezinta miscari
complexe rezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor
intervertebrale: flexie extensie, inclinare laterala, rotatia, si ca o rezultanta a
acestora circumductia.
Miscarea de flexie ventrala a trunchiului pe membrele inferioare se realizeaza
prin participarea nu numai a coloanei vertebrale ci si a soldurilor.
Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate sa execute in intregime o miscare de
flexie, dar nu toate segmentele participa in aceeasi masura. Amplitudinea cea
mai mare in flexie se realizeaza in regiunea cervicala si in cea lombara.
Miscarea de flexie are cea mai mare amplitudine la nivelul ultimelor doua
vertebre dorsale si al vertebrelor lombare.
Arcul cu concavitatea anterioara pe care-l formeaza coloana in intregul ei, nu
este un arc de cerc, ci o linie curba, compusa din trei segmente, si anume: unul
cu raza mai mica, pe care il formeaza coloana cervicala, unul cu raza mai mare
pe care-l formeaza coloana dorsala, si unul cu raza mica, al regiunii lombare.
In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor intervertebrale este
comprimata, in timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele
galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si muschii spatelui
sunt pusi sub tensiune.
Recuperarea in Scolioza in C Page 16

In pozitie ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai
peretelui abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac,
precum si muschii subhioidieni si sternocleidomastoidieni. Odata miscarea
initiata, grupul antagonist al extensorilor intra in actiune si gradueaza flectarea
trunchiului, invingand fortele gravitationale.
In ceea ce priveste miscarea de extensie in pozitie ortostatica, in extensie,
lucrurile se petrec exact invers. Muschii santurilor vertebrale, deci muschii
extensori, sunt cei care initiaza miscarea, apoi miscarea este controlata de grupul
anterior. Daca insa miscarea de extensie se realizeaza in pozitia de decubit
ventral, extensorii vor continua sa sustina miscarea.
In miscarea de extensie, portiunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt
comprimate, in timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub
tensiune. Extensia este blocata in ultima faza de intrare in contact a apofizelor
articulare si in ultima instanta si a apofizelor spinoase.
Miscarea de inclinare laterala are maximum de amplitudine in segmentul dorsal.
Cand are loc si un oarecare grad de rasucire a coloanei, atunci trunchiul se
inclina si mai mult lateral.
Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala. Coloana dorsala se
roteste putin si numai daca se inclina lateral, in coloana lombara miscarea de
rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales in segmentul
dorsolombar. Cand coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul
lombar nu este posibila, deoarece condilii vertebrelor sunt asezati vertical in
articulatii si opresc miscarea; din aceeasi cauza, in flexie nu se poate face nici
inclinarea laterala a segmentului lombar.
Recuperarea in Scolioza in C Page 17

Capitolul 2.
SCOLIOZA


SCOLIOZA este o deviatie laterala, incomplet reductibila a rahisului, cu
evolutie progresiva si cu consecinte asupra morfologiei si functionalitatii
acestuia.

CLASIFICARE:

Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale
(nestructurale) si scolioze structurale.
2.1. SCOLIOZELE FUNCTIONALE:

A) atitudinea scoliotica
B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere
C) scolioza statica:
- prin asimetrie de bazin (redoare a soldului)
- prin ascensionarea congenitala a omoplatului
- prin inegalitatea membrelor inferioare
D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia vertebrala)

Recuperarea in Scolioza in C Page 18



2.2. SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE:


A) Scolioza congenitala:
1) cu malformatii vertebrale asimetrice: hemivertebre, blocuri vertebrale,
sacralizare, condrodistrofii (nanism)
2) fara malformatii vertebrale: scolioza idiopatica a nou-nascutului

B) Scolioza aparuta in cursul cresterii:
1) afectiuni genetice: sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos, boala
Recklinghausen, boala Lobstein, boala Marquio
2) afectiuni musculare (miopatii): distrofii musculare, sindroame miotonice,
miopatii congenitale, miopatii metabolice
3) afectiuni neurologice: boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala
infantila
4) rahitismul
Recuperarea in Scolioza in C Page 19


C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite:
1) osoase: traumatisme (fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie,
2) neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare,
poliomielita, scolioze tetanice
3) empiem toracic cu retractie fibroasa


D) Scoliozele idiopatice(esentiale): cele mai frecvente(75%):
1) scolioza infantila(0-3 ani)
2) scolioza juvenila(3-14 ani)
3) scolioza adolescentilor (cea mai frecventa dupa pubertate)
4) scolioza idiopatica a adultului (posibil debut in adolescenta)




Recuperarea in Scolioza in C Page 20

2.3. ETIOPATOGENIE:

Scoliozele nestructurale (functionale)

Ele pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, de anchiloze ale
soldului in pozitii vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca
in hernia de disc etc.Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odata
cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs.
Scoliozele nestructurale, functionale sau atitudinile scoliotice se caracterizeaza
prin faptul ca deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si
radiologic in pozitia culcat. Acest tip de scolioze nu se insotesc de modificari de
structura vertebrala sau gibozitate si se reduc spontan sau prin interventie
minima. Atitudinea scoliotica nu se insoteste de o rotatie a vertebrelor, dar se
combina frecvent cu atitudinea cifolordotica. Aceasta situatie se intalneste in
cazul unei cresteri rapide, insuficienta musculoligamentara, igiena vertebrala
deficitara sau, uneori, inegalitate de membre inferioare cu dezechilibru al
bazinului (dezechilibru mecanic redresat prin aplicarea unui talonet).

Scoliozele structurale
Cauzele care duc la aparitia scoliozelor structurale pot fi neurologice, musculare,
genetice, congenitale, metabolice, dar marea majoritate a scoliozelor au cauza
necunoscuta (ex. scoliozele idiopatice: aproximativ 75%).
Scoliozele structurale constau intr-o inflexiune laterala a rahisului cu raza mare
de curbura ce antreneaza un aspect discret asimetric al ansamblului spatelui: un
umar mai ascensionat, omoplatul mai proeminent, asimetria discreta a
triunghiului taliei, un sold usor ascensionat si chiar un usor dezechilibru lateral
al trunchiului. In scoliozele structurale coloana vertebrala prezinta modificari ce
se accentueaza in perioada de crestere sau de-a lungul evolutiei bolii de baza
care duc la deformari ale corpilor vertebrali, sunt insotite de gibozitate laterala
prin rotatia vertebrelor in jurul axului lor vertical si sunt rigide. Gibozitatea este
situata de partea convexitatii curburii.

Recuperarea in Scolioza in C Page 21


2.4.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

Scoliozele nestructurale (atitudinile scoliotice) nu sunt evolutive si dispar odata
cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs.
Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, indiferent de etiologie
(unele scolioze infantile se pot corecta spontan), fiind cu atat mai grave cu cat
varsta de debut este mai mica. Odata incheiata osificarea scheletului inceteaza si
evolutia scoliozei. La femeie, scoliozele structurale se pot accentua in perioada
de sarcina, alaptare si menopauza, in urma unor eforturi profesionale
(insuficienta musculoligamentara) sau in urma degenerescentei discale.
2.5. Scolioza in C

Scolioza in C dreapta sau stanga, in functie de partea in care este convexitatea, este
o deficienta acoloanei vertebrale sub forma de deviatie in plan frontal, care da corpului o
inclinare de partea concavitatii,in raportul cu gradul curburii. Compensarea deviatiei initiale
de o deviatie de partea opusa determinaaparitia scoliozei in S


Examenul clinic

Examenul clinic trebuie sa contina examenul trunchiului si al coloanei
vertebrale, precum si examenul neurologic si al celorlalte aparate si sisteme.
Recuperarea in Scolioza in C Page 22

Examenul trunchiului va avea in vedere echilibrul global al acestuia, pozitia
bazinului, pozitia umerilor in raport cu bazinul si in raport cu solul, asimetria
triunghiurilor formate de membrul toracic cu trunchiul ( figura 1). In cazul
scoliozelor cu curburi importante, rotatia vertebrala poate fi responsabila de
infundarea asimetrica a peretelui toracic anterior. La pacientul in ortostatism,
examinat din spate, se identifica curbura prin palparea apofizelor spinoase. Firul
cu plumb coborat de la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7 ar trebui sa
intalneasca pliul interfesier in cazul coloanei normale. Cand firul este deviat la
stanga sau la dreapta fata de pliul interfesier, scolioza este dezechilibrata la
stanga sau la dreapta. Se noteaza de asemenea distanta de la apexul curburii la
linia verticala descrisa de firul cu plumb.
La examinarea din profil, in ortostatism, firul cu plumb coborat de la nivelul
conductului auditiv extern ar trebui sa intalneasca relieful marelui trohanter in
cazul coloanei vertebrale normale. Cand nu se intampla acest lucru, coloana
vertebrala este dezechilibrata anterior sau posterior.
Pentru studierea gibozitatii, pacientul este pus sa se aplece spre inainte din
pozitia in ortostatism ( figura 2). Privind tangential spatele, pe directia
anteroposterioara, se poate observa proeminenta regiunii paravertebrale de
partea convexa a curburii. Proeminenta este cu atat mai pronuntata cu cat
curbura este mai accentuata. Aceasta parte proeminenta se numeste gibus si este
data de rotatia in plan orizontal a vertebrelor. Sub masa musculara proeminenta
se afla partea posterioara a coastelor, in cazul scoliozelor toracale sau apofizelor
transverse, in cazul scoliozelor lombare.
La pacientul aflat in pozitia asezat se examineaza rotatia umerilor in raport cu
bazinul, iar in decubit ventral se poate constata stergerea scoliozelor care nu sunt
structurale. Bilantul neurologic este obligatoriu si poate decela unele anomalii in
cazurile de scolioza idiopatica grava sau in cazul asocierii unor malformatii
osteoarticulare sau ale sistemului nervos. Tot examenul clinic ar trebui sa
deceleze o eventuala inegalitate de membre pelvine, care poate induce o
atitudine scoliotica.


Recuperarea in Scolioza in C Page 23








Strategia terapeutica

Tratamentul trebuie sa aiba in vedere varsta pacientului, precum si amplitudinea
curburii. De asemenea, trebuie documentata evolutivitatea curburii prin
masurarea unghiului Cobb la intervale de 6 luni.
Pentru scoliozele de sub 15-20 grade, se recomanda tratament kinetoterapeutic.
Pentru scoliozele cu unghiul Cobb intre 20 si 45 de grade, se recomanda
tratamentul ortotic asociat celui kinetoterapeutic.
Mentionam ca tratamentul ortotic este eficient inaintea atingerii stadiului Risser
2-3. Pentru curburile mai mari de 45 de grade, se recomanda in general
tratamentul chirurgical. Se prefera ca artrodeza posterioara sa fie efectuata dupa
inchiderea cartilajului in Y . O artrodeza posterioara efectuata la varste mici
risca sa accentueze ulterior curbura. Momentul efectuarii artrodezei este disputat
intre diversi autori. Exista autori care sustin ca Risser 0 asociat cu persistenta
cartilajului in Y este o contraindicatie pentru artrodeza posterioara.
Recuperarea in Scolioza in C Page 24

Pentru pacienti cu varste foarte mici, sub 10 ani, se poate incerca tratamentul cu
corset gipsat, dat fiind faptul ca, la acesti pacienti, artrodeza posterioara nu poate
opri evolutia scoliozei.























Recuperarea in Scolioza in C Page 25

Capitolul 3.
Tratament:
1). PROFILACTIC:
Trebuie combatute anumite deprinderi care pot favoriza sau accentua
deviatia vertebrala, ca de exemplu, ,,atitudinea soldie, de sprijin pe un singur
picior, pe care o iau adeseori copiii si adolescentii (mai ales fetele). Purtarea
ghiozdanului cu carti este recomandabil sa se faca pe spate, iar daca se face in
mana, sa se alterneze dintr-una in cealalta.
De o importanta deosebita este mentinerea pozitiei corecte la masa de
lucru de la scoala si de la domiciliu. Pentru a se asigura o pozitie corecta in
cazul existentei unei deviatii vertebrale este recomandabila inaltarea mesei de
lucru prin aplicarea pe ea a unui pupitru cu suprafata inclinata, care sa-l oblige
pe scolar sa mentina pozitia corecta.
Este recomandabil ca pacientul sa nu stea timp indelungat la masa de
lucru, pana cand oboseala l-ar face sa ia o pozitie incorecta, ci sa faca pauze in
care sa execute cateva exercitii fizice sau sa se intinda pe pat.
Este necesar sa se incerce combaterea pozitiilor vicioase pe care unii copii
si le insusesc in timpul somnului, ca de exemplu in flexie accentuata, sau in
decubit lateral mereu pe aceeasi parte.
Adeseori este utila montarea unei placi dure sub saltea. In cazul utilizarii
corsetului Milwaukee, de exemplu, autoredresarea activa a coloanei in timpul
somnului este favorizata de planul ferm al patului.
2). TRATAMENT IGIENO-DIETETIC:
Se recomanda pacientilor cu scolioza o dieta adecvata astfel nct
greutatea lor corporala sa fie optima n raport cu naltimea si vrsta. Acest lucru
este necesar mai ales la pacientii supraponderali, deoarece greutatea poate
accentua deviatiile coloanei vertebrale.
3). TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona,
aminofenazina, aspirina), antalgice si decontracturante, acestea din urma avand
rol de relaxare a musculaturii ale carei contractii pot genera deformari ale
coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte important dar trebuie
Recuperarea in Scolioza in C Page 26

avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si
clorocalcin.
Se mai prescriu vitamine din grupurile D, B si vitamina C.
4). TRATAMENTUL ORTOPEDICO-CHIRURGICAL:
TRATAMENTUL ORTOPEDIC
si propune corectarea si mentinerea deviatiei verebrale pentru a neutraliza
riscul de agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere. Un tratament
ortopedic poate fi apreciat ca eficient daca la sfarsitul cresterii el reuseste sa
mentina deviatia vertebrala la o valoare cel mult egala cu aceea de la inceputul
tratamentului
Tratamentul ortopedic dispune de aparate corectoare active si pasive.
Aparatele ortopedice pasive realizeaza corectia deviatiei folosind forta de
presiune, de obicei la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune care
tinde sa elongheze coloana si astfel sa reduca curbura.

Recuperarea in Scolioza in C Page 27


5.TRATAMENTUL BALNEOLOGIC:
Bolnavul cu SCOLIOZA poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni
profilate pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord,
Mangalia, Techirghiol etc.), unde asocierea factorilor naturali (apa minerala,
namol terapeutic, climatul) este benefica si, impreuna cu programele de
kinetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea functionala.
Tratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective:
* Incetinirea procesului degenerativ
* Imbunatatirea circulatiei locale si generale
* Ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare.
Tipuri de ape:
* Ape termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu)
* Ape sarate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol)
* Ape sarate iodurate (Bazna)
* Ape sulfuroase sarate (Calimanesti, Govora)
* Ape sulfuroase termale (Herculane)
Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic, fizic
(mecanic) si chimic.
Statiunile indicate sunt:
* Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic;
* Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate);
* Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba);
* Govora (namol silicos si iodat);
* Geoagiu (namoluri feruginoase).


6.TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE:
Electroterapia are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a
reduce retractiile si contractiile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete,
Recuperarea in Scolioza in C Page 28

diadinamici), de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate
(ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%, ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau
fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau anchilozele si artrozele
secundare.
Contracturile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de
intindere, mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj, iar hipotoniile
musculare de termoterapie, curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici
si galvanizari.
Electroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simptom (electroterapie
antalgica simptomatica), cat si contracturii musculare si ea sursa generatoare de
durere (electroterapie antalgica patogenica).
Dintre procedeele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile,
ionoterapia electrica, faradizarea, curentii diadinamici, fototerapia si
ultrasunetele.
Ultrasunetele se folosesc n special pentru efectul mecanic, micromasajul
celular, cresterea temperaturii locale prin frecarea indusa de bombardamentul cu
ultrasunete, efectul fibrolitic ce dezorganizeaza procesele incipiente de
fibrozare.
Galvanizarea transversala este decontracturanta si antalgica, efectul antalgic
fiind potentat de alegerea unor solutii medicamentoase cu efect anestezic de
suprafata (xilina, novocaina). Esential este ca marimea electrozilor sa acopere
integral zona de tratat, intensitatea curentului sa fie la prag si durata
tratamentului suficient de mare (peste 20 de minute).
Curentii diadinamici al caror efect antalgic este foarte bine cunoscut actioneaza
si prin contractiile musculare pe care le induc formele excitomotorii (RS, PS,
PL). Si aici, dozarea intensitatii si durata sedintei conditioneaza efectul
terapeutic.
Curentul interferential in aplicatie statica, dar mai ales dinamica, folosind
frecvente excitomotorii n forma SPECTRU, aduce o contributie substantiala n
pregatirea musculaturii pentru programele de kinetoterapie.
7.TRATAMENTUL PRIN MASAJ:
MASAJUL este o procedura terapeutica a BFT, care consta in manevre
executate pe suprafata corpului cu o anumita intensitate si intr-o anumita ordine,
Recuperarea in Scolioza in C Page 29

in functie de regiunea masata, de evolutia bolii si de starea generala a
organismului, in scop terapeutic, igienic sau sportiv.
1. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI:
Efecte locale
a. Actiune sedativa asupra:
- durerilor de tip nevralgic;
- durerilor musculare si articulare.
Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat
exteroceptorii si proprioceptorii existenti.
b. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzirea si inrosirea
tegumentului asupra caruia se exercita masajul; aceasta actiune se obtine prin
manevre mai energice.
c. Indepartarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de
resorbtie n zona masata. Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza. Acest
efect este benefic la persoane cu insuficienta venoasa periferica si apare dupa
manevre profunde care conduc lichidul de staza de la periferie spre centru.
Efecte generale
Masajul duce la cresterea metabolismului bazal, stimuleaza functiile aparatului
respirator si circulator, influenteaza favorabil starea generala a organismului,
imbunatateste somnul, indeparteaza oboseala musculara.
Toate aceste efecte generale se explica prin actiunea masajului asupra pielii care
este un organ bine vascularizat si mai ales bogat inervat.
Mecanisme de actiune
Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de
mecanismul reflex asupra organelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care
pleaca prin exteroceptori si proprioceptori (stimuli care sunt de diferite
intensitati) pe cale aferenta catre SNC, iar de acolo pe cale eferenta, ajung la
organele interne in suferinta.
Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai
dure ca framantarea, contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul
Recuperarea in Scolioza in C Page 30

(care se face transversal pe fibrele musculare) ceea ce duce la tonifierea
musculaturii, imbunatatirea functiei si fortei musculare.
TEHNICA MASAJULUI:
Masajul regiunii dorsale se executa aseznd bolnavul n decubit ventral, cu
mainile pe langa corp. Bolnavul este acoperit cu un cearceaf lasnd descoperita
numai regiunea de masat.
Se ncepe cu netezirea sau efleurajul cu ambele palme intinse, pornind de la
partea inferioara a toracelui pe muschii paravertebrali si muschii dorsali, partea
superioara a trapezilor, inconjurnd umerii.
A doua forma de netezire se face tot cu palmele ntinse pe partile laterale ale
toracelui tot de jos n sus facand terminatia la C7. O alta forma de netezire este
netezirea pe coloana cu doua degete departate, cu spina vertebrala intre degetele
departate. De asemenea, cu degetele mainii stangi departate, se face netezirea
intercostala( luand fiecare coasta intre degete) intai pe partea opusa noua, apoi
pe partea noastra.
Ultima netezire este pieptene si se face pe muschii bine dezvoltati( marii dorsali)
deruland pumnul de la radacina catre varful degetelor de 5-6 ori.
Netezirea este o manevra de introducere a masajului sau de adaptare a mainii
maseurului cu tegumentul bolnavului (si invers), de intrerupere a celorlalte
manevre care sunt mai dure si de incheiere a masajului, deoarece actiunea sa
este calmanta, linistitoare, sedeaza durerea de tip nevralgic din tegument si este
o manevra decontracturanta si relaxanta.
Urmeaza framantarea sau petrisajul cu toate formele sale: framantarea cu o mana
si framantarea cu doua maini ( incepnd cu partea opusa noua, in 2-3 straturi de
muschi, prin compresiuni si relaxari dintre police si celelalte 4 degete, ridicand
muschiul de pe planul osos), si contratimpul(pe aceleasi straturi). Dupa fiecare
forma de masaj se face netezirea de intrerupere.
Framantarea este o manevra specifica musculaturii. Datorita efectului de
tonifiere pe care il are framantarea este folosita pe musculatura flasca, atona sau
atrofiata. Framantarea se executa intotdeauna transversal pe fibrele musculare,
imbunatatind astfel contractibilitatea acestora. Pe langa efectul tonifiant
framantarea are si actiune de asuplizare a musculaturii, a pielii si a cicatricilor.
Recuperarea in Scolioza in C Page 31

Geluirea este tot o framantare ce se face pe coloana precum si intercostal (cu 2
degete departate cu spina vertebrala ntre degete sau cu coastele intre degete). O
alta directie a geluirii: cu degetele apropiate se face pe muschii paravertebrali
dorsali.Toate formele framantarii se fac de 2-3 ori pe fiecare directie.
Dupa netezirea de intrerupere urmeaza frictiunea care se face pe coloana cu
doua degete departate cu miscari de sus in jos, stanga-dreapta, circular dreapta,
circular stanga. O alta directie de frictiune este intercostala cu degetele departate
cu miscari circulare si o alta cu degetele apropiate pe muschii paravertebrali, tot
cu miscari circulare. Frictiunea se poate combina cu vibratia, obtinandu-se un
efect decontracturant mai bun.
Frictiunea este o manevra specifica elementelor anatomice dintr-o articulatie
(cartilaje, burse seroase, ligamente, tendoane) santurilor intramusculare si
originii insertiilor musculare. Are o actiune de capatare a elasticitatii
tendoanelor si ligamentelor si de relaxare a lor, antiinflamatoare (la bursa
seroasa) si indeparteaza lichidele interstitiale de staza dintre fasciculele
musculare (cu resorbtia si indepartarea lor catre organele excretoare).
Dupa frictiune urmeaza tapotamentul care se face pe muschii bine dezvoltati ca
marii dorsali si trapezi (partea lor inferioara) avand n vedere evitarea zonei
rinichilor precum si a coloanei vertebrale. Formele tapotamentului sunt: cu
palma caus, cu partea cubitala a degetelor si cu partea cubitala pumnului.
Tapotamentul este o manevra specifica musculaturii si se executa tot transversal
(ca o hasurare). Are o actiune si mai tonifianta decat framantarea.
Urmeaza vibratia care se face cu palma intreaga pe toata suprafata musculara
prin trenuri vibratorii destul de profunde si rapide pentru a ajunge vibratia si la
organele interne .
Vibratia are o actiune relaxanta, sedativa, calmanta. Se adreseaza atat
tegumentului cat si fibrelor musculare.
Dupa toate formele aplicate masajul se termina cu netezirile de incheiere.
Dupa aceea facem kinetoterapie deoarece avem articulatiile costo-vertebrale
care trebuiesc mobilizate. Pentru acest lucru facem miscarile de inspiratie-
expiratie maseorul tinnd palmele perpendiculare pe coloana dorsala si
spunndu-i bolnavului sa traga aer n piept dupa care bolnavul expira aerul, iar
masorul apasa prin vibratii coloana dorsala (de 2-3 ori).
Recuperarea in Scolioza in C Page 32

In cazul scoliozelor urmarim echilibrarea si egalarea fortei de contractie a
musculaturii paravertebrale in vederea restabilirii aliniamentului fiziologic al
coloanei vertebrale. Astfel, vom executa manevre decontracturante (neteziri,
geluiri, frictiuni, vibratii) pe partea concavitatii curburii scoliotice si manevre
tonifiante (framantari, tapotament) pe partea convexitatii curburii scoliotice.


Obiectivele tratamentului:
1. Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si
autocoordonare) si posturari hipercorective cu caracter antalgic.
2. Combaterea dezechilibrelor musculo ligamentare.
3. Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute
prin exercitiile specifice de recuperare si a gimnasticii medicale.
4. Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a
bazinului, prin adoptarea unor posturi corective (corecte).
5. Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot
parcursul recuperarii.
6. Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat.
7. Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo
unde este suferind (nivel c.v).
8. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica
medicala.
9. Cresterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat.
10. Educarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a
senzatiilor de echilibru, a orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de
verticalizare si de inclinare a corpului; senzatia de miscare rectilinie;
senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare; senzatia de lateralitate.
11. Reantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si
rezistentei la nivelul grupelor musculare, se vor introduce o serie de
aparate ajutatoare in recuperare si reantrenare, cum ar fi:
Recuperarea in Scolioza in C Page 33

o bicicleta ergometrica;
o stepperul;
o placa de echilibru si spalierul;
o aparatul multifunctional helcometru;
o covorul rulant;
o gim-ball.


3.1.KINETOTERAPIA:
Kinetoterapia urmareste echilibrarea musculaturii paravertebrale si a bazinului.
In general sunt eficiente exercitiile simetrice, angajand abductorii si adductorii
coapsei, ca si muschii paravertebrali lombari, vizand mai ales sa ii creeze
pacientului simtul pozitiei corecte a bazinului si sa tonifice muschii care asigura
echilibrarea acestuia.
Modificarea lungimii si tonusului muschilor care mentin echilibrul bazinului
este in general consecinta, iar nu cauza inclinarii laterale a acestuia in atitudinile
scoliotice. Este necesar ca odata constituite aceste modificari, sa se corecteze si
sa se reechilibreze lungimea si tonusul acestor muschi.
In ceea ce priveste mobilizarea coloanei vertebrale in atitudinile scoliotice, se
recurge de obicei la intinderea in lungime prin suspensii (de regula simetrice) la
spalier si prin exercitii active de auto-intindere (ca si cand pacientul ar incerca sa
devina mai inalt) in pozitiile pe spate culcat, sezand sau stand.
Kinetoterapia atitudinilor scoliotice trebuie completata cu tonificarea complexa,
simetrica, a intregii musculaturi a spatelui, abdomenului si membrelor, precum
si cu exercitii pentru antrenarea capacitatii generale de efort, ca sporturi si jocuri
sportive, indeosebi inot, volei, baschet.
Exercitiile fizice corective, exercitiile analitice si cele pentru conditionare fizica
generala trebuie sa asigure formarea simtului tinutei corecte (indeosebi simtului
pozitiei corecte a bazinului), sa asigure un tonus si o forta corespunzatoare
grupelor musculare care trebuie sa mentina tinuta corecta si pozitia echilibrata a
Recuperarea in Scolioza in C Page 34

bazinului, precum si sa confere intregului organism vigoarea generala necesara
si inlaturarea starii de hipotonie generala.
Mobilizarea coloanei vertebrale trebuie sa preceada tonificarea musculara,
pentru ca aceasta sa se poata face pe un schelet cat se poate de corectat sau de
flexibil. Pentru mobilizarea coloanei vertebrale se folosesc urmatoarele
procedee:
a) Intinderea in lungime.
b) Flexia laterala.
c) Derotarea.
d) Presiunea directa asupra gibozitatii.
a) Intinderea in lungime actioneaza corectiv atat asupra deviatiei laterale a
coloanei, cat si asupra rotatiei vertebrale.
Intinderea se poate realiza in mod pasiv, sub actiunea greutatii corpului, prin:
atarnari in brate la spalier sau pe o bara;
atarnari prin prindere de cap cu un capastru, de obicei in pozitia culcat pe un
plan inclinat, alunecos;
se poate efectua de asemenea prin tractiuni simultane de solduri si de cap sau
umeri, cu dispozitive speciale.
In mod activ, intinderea se poate realiza prin auto-extensie, cu contractia
muschilor paravertebrali.
b) Flexia laterala, corectiva, in directia convexitatii, este usor de realizat in
scoliozele cu o singura curbura, in,,C. In scoliozele cu dubla curbura,
corectarea prin inflexiune laterala se poate face prin mai multe modalitati:
actionand simultan asupra ambelor curburi, dar in sens invers asupra uneia
fata de cealalta;
actionand selectiv asupra uneia din curburi, in timp ce cealalta este fixata in
pozitie corecta sau hipercorectata.
Se poate fixa in pozitie corecta o curbura dorsala prin:
tractiune asupra bratului din partea concavitatii;
Recuperarea in Scolioza in C Page 35

presiune directa asupra hemitoracelui din partea convexitatii;
O curbura lombara se poate fixa in pozitie corectata prin:
tractiune asupra membrului inferior corespunzator concavitatii;
ridicarea fesei de partea convexa prin fixarea unui suport pe scaun in pozitia
sezand;
flexia pe bazin a coapsei din partea convexitatii.
c) Derotarea vertebrala. In scolioze se produce o rotare a vertebrelor din curbura,
care isi deplaseaza fata anterioara a corpului vertebral inspre convexitate,
antrenand in aceasta rotare si coastele, ceea ce face sa apara o gibozitate in
hemitoracele din partea convexitatii.
Derotarea trebuie facuta in sensul invers. De exemplu, daca este prezenta o
scolioza dorsala dreapta, derotarea trebuie sa se faca prin deplasarea umarului
drept inainte si a celui stang inapoi. Pentru a fi durabila derotarea trebuie facuta
activ, cu participarea contractiilor musculare corective.
d) Presiunea directa asupra gibozitatii se aplica pe hemitoracele corespunzator
convexitatii, in directie oblica dinapoi inainte. Ea favorizeaza atat derotarea
vertebrelor, cat si reducerea curburii scoliotice. Presiunea se poate face manual,
sau cu ajutorul unei pelote aplicata sub gibozitate, pe care apasa greutatea
corpului.

3.2.Mijloace si metode folosite:
Complexul de exercitii se adreseaza scoliozei in C stanga, iar pentru scolioza
in C dreapta se vor executa aceleasi exercitii, cu segmentele de partea cealalta.
1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept
spre stangain ritmul pasilor;
2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa
arcuirea trunchiului spre stanga;
3. Mers cu piciorul stang pe banca de gimnastica si cel drept pe sol; mana
dreapta pe crestet, stanga pe sold (pozitionare corectiva);
Recuperarea in Scolioza in C Page 36

4. Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus
si cu stanga de jos;
5. Din pozitia stand executa indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar
mana dreapta sus, stanga pe sold (de 10 ori); fig. 1

fig1
6. Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept
pe sol, mana dreapta sus, stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre
stanga, cu expiratie, revenire cu inspiratie (de 10 ori); fig. 2

fig2
Recuperarea in Scolioza in C Page 37

7. Din pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu
mana dreapta de sus si cu stanga de jos, executa intinderea bratelor inapoi
cu extensia trunchiului inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 3

fig3
8. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea
bastonului lateral stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu
rasucirea trunchiului si usoara aplecare spre stanga (de 10 ori); fig. 4

fig4
Recuperarea in Scolioza in C Page 38

9. Din pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va
executa indoirea trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu
expiratie (de 10 ori); fig. 5

fig5
10. Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si
sprijin pe genunchiul stang, cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului
spre dreapta, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig.6

fig6
11. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului
drept intins inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig.7
Recuperarea in Scolioza in C Page 39


fig7
12. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului
drept oblic sus, cu inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 8

fig8
13. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa deplasare mainilor
spre stanga, cu revenire in pozitia initiala (de 10 ori);
14. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea
brtului drept intins sus si piciorul stang intins inapoi (de 10 ori); fig. 9
fig.9
Recuperarea in Scolioza in C Page 40


3.3. GIMNASTICA MEDICALA:
a. Stand in fata oglinzii: corectarea pozitiei globale si segmentare a corpului;
intinderi active ale coloanei vertebrale (autoelongare) alternate cu relaxari.
b. Stand cu mainile inclestate inainte, ducerea bratelor prin inainte sus cu
ridicarea pe varfuri si intindere maxima pe verticala, inspiratie; revenire cu
bratele intinse prin lateral in pozitie relaxata, cu expiratie.
c. Departat stand, cu fata la oglinda: aplecarea lenta a trunchiului inainte cu
spatele in extensie, bratele lateral, revenire: aceeasi miscare cu ducerea bratelor
prin inainte sus, revenire cu bratele prin lateral. Se executa cu inspiratii
profunde.
d. Mers pe varfuri cu mainile pe cap inclestate si intoarse cu palma in sus,
coatele trase inapoi.
e. Mers pe varfuri inapoi, mainile libere pe langa corp, trunchiul drept.
f. Atarnare relaxata cu fata la spalier, trecere in atarnare activa (autoinaltare cu
ridicarea gatului dintre umeri, barbia la orizontala, bratele intinse) cu departarea
si apropierea ritmica a picioarelor.
g. Sezand calare pe banca, indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse
incercand sa atinga banca cat mai departe posibil, revenire in pozitia asezat cu
genunchii indoiti, talpile pe banca, mainile la ceafa, spatele in usoara extensie,
coatele trase inapoi.
i. Inainte culcat cu bratele in prelungirea trunchiului, mainile inclestate,
picioarele departate: extensia trunchiului cu ridicarea bratelor inainte sus si
intindere voluntara: revenire.
j. Pe spate culcat, mainile sub ceafa, picioarele ridicate la 45-90* departarea
ampla si apropierea picioarelor intinse cu respiratie ritmica.
k. Pe genunchi sprijinit pe palme, deplasare inainte cu o mana si genunchi opus,
apoi cu mana si genunchiul de aceeasi parte.
l. Atarnat activ cu spatele la spalier, cu picioarele intinse inainte spre 90* ;
departarea si apropierea picioarelor, cu respiratie ritmica.
Recuperarea in Scolioza in C Page 41


3.4.TERAPIA OCUPATIONALA:
Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind
diverse activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop
recreativ si terapeutic, ajutand bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi
indemni si recuperand functia celor afectati de boala, contribuind astfel la
readaptarea functionala la gesturile vietii curente.
Prin aceasta terapie se evita pasivitatea in care se fixeaza bolnavul spitalizat pe
perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si
contribuind astfel la readaptarea functionala la efort.
Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt:
- mobilizarea unor articulatii si cresterea amplitudinii miscarilor;
- dezvoltarea fortei musculare;
- restabilirea echilibrului psihic.
Asistenta in terapia ocupationala se desfasoara in doua etape:
primirea pacientului si evaluarea lui: este cel mai important moment penru ca
de calitatea evaluarii depinde alegerea mijloacelor si aplicarea tratamentului.
etapa de tratament (asistenta propriu-zisa).
In cazul pacientilor cu scolioza putem aplica din activitatile esentiale tehnicile
sportive cu caracter recreativ, cu practicarea integrala. Vom alege acele sporturi
sau jocuri ce pot avea o contributie la atingerea obiectivelor terapeutice propuse.
De exemplu: inotul, voleiul, baschetul, bedmintonul sunt foarte indicate in cazul
pacientilor cu scolioza.
Inotul trebuie sa fie simetric si facut multi ani la rnd (bras, spate, fluture). Este
un excelent mijloc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei
vertebrale si de dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui.
Pacientilor care practica volei, bedminton sau baschet le vom spune sa-si
foloseasca mai mult mana de pe partea unde se afla concavitatea curburii
scoliotice deoarece umarul de pe acea parte este cazut.
Recuperarea in Scolioza in C Page 42

Gimnastica respiratorie, in apa, se face sub forma de inot sau programe
specializate. Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind
imersionat pana la barbie, membrele inferioare intinse si atingand fundul
bazinului cu varful degetelor de la picioare. Aceasta gimnastica asuplizeaza
curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si favorizeaza
dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. Rezultatele
depind de gradul de stabilizare a evolutiei bolii si de ncadrarea rationala a
ergoterapiei in complexele de recuperare si readaptare functionala.



















Recuperarea in Scolioza in C Page 43

Capitolul 4.Studiu de caz

Cazul nr. 1
Nume/Prenume : M. B.
Varsta : 11 ani
Data : 10.12.2012
Diagnostic : Scolioza dorsala stanga 9 Cobb
Proceduri : 1. FES(electrostimulare musculara functionala) 10
2.Masaj 10
3.Kinetoterapie
Exercitii:
1.Mers cu spatele drept,cu ridicarea bratului drept sus si stangul tinut
jos,inapoi.Se executa 1 minut.
2.Mers pe varfuri,cu mingea medicinala(pernuta) pe cap,tinuta cu mana dreapta
prin lateral,iar o mana stanga jos tinand o gantera mica sau o carte.Se executa 1
minut.
3.Stand cu bastonul la spate,asezat in lungul coloanei vertebrale tinut de sus cu
mana dreapta si de jos cu mana stanga: indoirea trunchiului spre stanga.Se
repeta de 10-15 ori.
4.Aceeasi pozitie : Rasucirea trunchiului spre dreapta si revenire in pozitia
initiala.Se repeta lent de 10-15 ori.
5.Stand cu piciorul drept sprijint pe un scaunel: ducerea bratului drept sus cu o
pernuta in mana,si bratul stang indoit la spate in acelasi timp cu indoirea
trunchiului spre stanga;Revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori.
6.Mers pe varfuri cu mana dreapta pe cap si mana stanga pe omoplat.Se executa
1 minut.
Recuperarea in Scolioza in C Page 44

7.Sezand cu coapsa stanga pe masa,piciorul drept atarnat in jos,mana dreapta pe
sold si stanga sus,tinand prin lateral o minge pe cap;indoirea ampla a trunchiului
spre stanga si revenire la pozitia initiala.Se executa de 10-15 ori.
8.Aceeasi pozitie : rasucirea trunchiului spre dreapta pastrand spatele in extensie
si revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-20 de ori
Concluzii:
Pacienta a executat 30 de sedinte, a cate 3 sedinte pe saptamana, a avut o
evolutie pozitiva , s-a recuperat functional complet.


















Recuperarea in Scolioza in C Page 45

Cazul nr. 2
Nume/Prenume : A. A
Varsta:24 ani
Data: 27.02.2014
Diagnostic clinic: Discreta scolioza dextro-convexa lombara cu ingustare
asimetrica stanga L1-L2-L3
-Rectitudine dorso-lombara
-Hernie intraspongioasa subacuta,Scolioza secundara
Proceduri: Tens acut 30
Laser 3000 Hz 120 sec. 6 puncte


Recuperarea in Scolioza in C Page 46

Exercitii:
Ex1: Mers pe varfuri cu mana dreapta pe cap si mana stanga pe omoplat. Se
executa un min.
Ex2: Sezand cu coapsa stanga pe masa, piciorul drept atarnat in jos, mana
dreapta pe sold si stanga sus, tinand prin lateral o minge (pernuta) pe cap;
indoirea ampla a trunchiului spre stanga si revenire la pozitia initiala. Se
executa de 10-15 ori.
Ex3: Aceesai pozitie: rasucirea trunchiului spre dreapta pastrand spatele in
extensie si revenire in pozitia initiala. Se executa de 10-20 ori.
Ex4: Pe genunchi cu sprjin pe palme: ducerea bratului drept inainte si sus si a
piciorului stang inapoi, cu mentinera pozitiei 5 secunde; revenire si se repeta.
Ex5: Culcat pe spate cu bratele in lateral si picioarele departate; indoirea
trunchiului spre stanga cu ducerea bratului drept in prelungirea corpului si a
stangului spre coapsa stanga; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori

Ex6: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang la verticala cu
asezarea mainii stanga pe soldul stang si a mainii derpete la ceafa si mentinerea
pozitiei 5 secunde; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 20 ori
Ex7: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang lateral cu
indoirea trunchiului spre stanga prin aluncecare pe sol, mana stanga pe soldul
stang, iar dreapta la ceafa si mentinerea pozitiei timp de 5 secunde: revenire si
se repeta de 10-15 ori.
Ex8: Culcat cu fata in jos, piciorele departate, mana stanga pe sold si bratul
drept intins inainte: indoirea trunchiului spre stanga cu extensia spatelui si
ducerea piciorului stang in lateral; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-
15 ori.
Ex9: Mers prin camera cu ducerea genunchiului stang la piept, la 5 pasi, cu
mana stanga pe sold si cu dreapta tinand prin lateral o minge (pernuta pe cap).
Se executa 1-2 min.
Recuperarea in Scolioza in C Page 47

Ex10: Stand cu piciorul stang sprijinit lateral pe un scaun, mana stanga pe sold
si dreapta la ceafa: indoirea trunchiului spre stanga cu 2-3 arcuiri si revenire in
pozitia initiala. Se executa 1 min.

Concluzii:
Pacientul a executat 10 sedinte,evolutia pozitiva,scolioza a disparut.



















Recuperarea in Scolioza in C Page 48

Cazul nr. 3
Nume/Prenume : Radu I.
Varsta: 58 ani
Data: 14.02.2014
Diagnostic: Coloana lombara cu dextro scolioza- convexa lombara; pensare
globala L1-L2, L2-L3, si L5-S1
Articulatiile sacroiliace densificate bilateral, cea dreapta pastrand partial
transparenta articulara.
Evaluare: Lombalgie
Proceduri: 1. CDD DF 2+-2 LP 4+-4
2.Laser 3000 Hz, 6 puncte, 120 sec.
3.U.S. ,1:10, 0,3 W ,4 minute
4.Bioptron 5 minute
5.Masaj sedativ cu diclofenac/Nicotinat de metil




Exercitii:
Ex1: Pe genunchiul drept, piciorul stang intins lateral: ducerea bratului drept
prin inainte sus si a stangului inapoi cu arcuire: revenire in pozitia initiala. Se
repeta de 10-15 ori.

Ex2: Pe genunchiul drept, membrul inferior stang intins lateral cu varful sprijinit
pe o carte, mana stanga pe sold si dreapta sus, cu o carte; indoirea trunchiului
spre stanga cu mentinerea pozitie 5 secunde si revenire. Se repeta de 10-15
ori.
Recuperarea in Scolioza in C Page 49


Ex3: Pe genunchi cu sprjin pe palme: ducerea bratului drept inainte si sus si a
piciorului stang inapoi, cu mentinera pozitiei 5 secunde; revenire si se repeta.

Ex4: Culcat pe spate cu bratele in lateral si picioarele departate; indoirea
trunchiului spre stanga cu ducerea bratului drept in prelungirea corpului si a
stangului spre coapsa stanga; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori

Ex5: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang la verticala cu
asezarea mainii stanga pe soldul stang si a mainii drepte la ceafa si mentinerea
pozitiei 5 secunde; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 20 ori
Concluzii:
Pacientul a executat 10 sedinte,avand evolutie pozitiva.

Recuperarea in Scolioza in C Page 50

Bibliografie:
1. Dumitru Dumitru -Ghid de reeducare functionala, Ed. Sport-Turism,
1981
2. Dinculescu Traian -Balneokinetoterapie, Ed. Medicala, 1963
3. Esentialul in Reumatologie, Sub coordonarea Ruxandra Ionescu, Ed.
Amaltea, 2006
4. Manual de tehnica a masajului terapeutic, Anghel Diaconu, Ed.
Medicala , 2008
5. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, T. Sbenghe,
Editura Medicala, 1987
6. Electroterapie, Editura Medicala, A. Radulescu, 2004
7. Bilantul articular si muscular, Luminita Sidenco, Editura APP, 1999
8. Termoterapie, Cinteza D, Editura Libra Vox, 2003
9. Kiss Iaroslav -Fiziokinetoterapie si recuperare medicala, Ed. Medicala,
2002
10. Marcu Vasile -Masaj si kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983
11. Paun Radu -Tratat de medicina interna, Reumatologie, Ed. Medicala,
1999
12. Popescu Eugen -Compendiu de reumatologie, Ed. Medicala, 2000
13. Sbenghe Tudor -Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare,
Ed Medicala, 1987
14. Sbenghe Tudor -Recuperare medicala la domiciliul bolnavului, Ed.
Medicala, 1996
15. Prof. Dr. Dinu Antonescu, Dr. Corneliu Obrascu, Prof. Alexandrina
Ovezea -Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicala, 1993
16. Curs de fiziokinetoterapie-www.elipetromed.ro-Onu Ilie