Curs 1.

Etimologia.

-Denumirea actuala dateaza din sec XIV prima mentionare apare in 1338, la turci , sub denumirea KARA DENIZ,
aproape simultan, denumirea latineasca MARE NIGRUM.

-Inainte de 1338, MARE MAGGIORE
Teorii:
- A fost pusa in comparatie cu alte mari mult mai deschise la culoare ( M.Marmara)
- Hs=H1/3 -> media aritmetica a celor mai inalte treimi din totalul valurilor

*baza valului = adancimea pana la care se simt valorile,adica pana la care particulele de apa sunt deplasate de
acestea.

-> la suprafata miscarea maselor de apa este circulara
d=

; L0 =lungimea valului din larg; d= adancimea valului

*tarm = sistem teritorial modelat de valuri

- in Marea Neagra, inaltimea semnificatica este de 1,4m
- diferit fata de M. Mediterana, este regimul furtunilor => in perioada rece, valurile sunt mai reduse

*agradare = acumulare pe verticala
*progradare = acumulare pe orizontala
*panta vantului = raportul inaltime/lungime
*hula = valuri care calatoresc dincolo de locul in care s-au format
- localitatea cu cea mai puternica influenta marina : Sf. Gheorghe

3) PONTUS EUXINUS ( romanii)
4) PONTUS AXEINUS (grecii ) marea vitrega
PONTUS SCITICUS ( grecii) populatiile bastinase pe tarmul M. Negre

Istoricul cunoasterii Marii Negre

Sec VII - colonizarea Marii Negre
Romania Histria, Tomis, Calatis
Turcia Sinop
Bulgaria Apolonia
Crimeea Eupotoria

*bloc eratic = bloc transportat de ghetari, cu muchiile rotunjite

Scriitori care ofera documentedespre M.N. : Homer, Herodot, Aristotel

Sec XIX lucrurile se schimba radical datorita rusilor realizarea primei harti batimetrice (1842) bazate pe
aprox. Un deceniu de masuratori (1852-1836)
-in 1856 infiintarea Comisiei Europene a Dunarii (CED) cu sediul la Sulina, condusa de britanici care
deschid niste programe de monitorizare : harti 1864 statia meteo la Sulina
-infiintarea statiunilor de cercetari marine ( Rusia ) Odessa si Sevastopol ; In Romania prima apare
in 1926 la Borcea Mamaia Sat
-expeditii rusesti 3 expeditii facute de Andrusov => dorsala Andrusov din M.N. : Cernomoretz,
Zaporojetz, Donetz

Sec XX colonizarea stiintifica expeditii americane : Atlantiis, Glamar Challenger etc.
-expeditia Knorr programul Hidro Blach expeditia Bsep

Curs 2 .

Cunoasterea Marii Negre in Romania

Debutul cercetarii Marii Negre - Antipa prima expeditie de cercetari marine Elisabeta
1926 Borcea
1932 Mamaia Sat
Radu Ciocarda compune cateva harti ale distributiei curentilor pentru partea de V a M.N.
1942 Antipa realizeaza o harta a curentilor
1919 perioada de masuratori : 1917-1919 realizata de Vidrasu, comandata de Antipa pentru a putea
construi un management al D. Dunarii : considera ca daca se actioneaza in cunoastinta de cauza o delta
ramane mai tanara ; concepe un plan de taiere a canalelor care duce la o reintinerire a deltei
Curenti longitudinali N-S foarte puternici datorita faptului ca valurile vin dinspre N
Transformarea Deltei Dunarii intr-un tip de peisaj asemanator Baraganului in timpul comunismului, pt
cultivarea cerealelor
pe tarmul D. Dunarii cochilii si stuf => s-a propus construirea unui punct de observati cu un acoperis de stuf
infiintarea unor institute cu profil de cercetari marine:
-IRCM-INCD Grigore Antipa
-GEOECOMAR Geologie si ecologie marina
-INMH ANM si INHGA
- Univ. Al.Ioan Cuza din Iasi cercetari marine
-Univ. Bucuresti Geomorfologie marina Vespremeanu
-Muzeul Antipa

Relieful bazinului:
din pct. de vedere structural, se imparte in 2 provincii : centrale si marginale

Provincia centrala :
este dezv. pe crusta bazaltica de tip oceanic
se exprima morfologicprin campia abisala euxinica care este campia cea mai neteda din Oceanul Planetar
stiva de sedimente atinge grosimi medii cuprinse intre 10-16 km

Provincia marginala :
este dezv. pe crusta graniticade tip continental
asociere de margini continentale :
-marginea continentala scitica intre Dealurile Dunavatului si Capul Anapa
- este pasiva, de tip american deoarece suporta un aport masiv de
sedimente terigene transportate de fluvii
-marginea continentala caucaziana Capul Anapa si Raul Cioran
-marginea continentala paritica Raul Cioran si Stramtoarea Bosfor
-marginea continentala moesica Str. Bosfor Dealurile Dunavat
- este pasiva, caracteristici de tip african in S;de tip american in N















Curs 3.

Evolutia acvatoriului

1) Sfarsitul miocenului ( 10- 5 mil ani in urma) bazinul pontic, alturi de bazinele Vienei, Panonic, Caspic si Ural,
facea parte din Marea Sarmatica

2) Inceputul plocenului :
separarea bazinului sarmatic astfel incat Marea Neagra face corp comun cu Caspica si Ural => Marea Neostiana;
comunica cu M. Mediterana prin culoarul Sakarya
-M. Neagra de M. Caspica culoarul Manici
-era o mare destul de sarata

3) Pana la cuaternar :
-formarea muntilor Caucaz si Pontici care duc la separarea completa a M.N. de Oc. Planetar => M.N. ramane in
comunicare doar cu M.Caspica, formand un corp lacutru : Lacul Pontian
-se dezvolta o forma piscicola de apa aproape dulce, oar odata ce M.Neagra se va conecta cu M. Mediterana ea va
ramane captiva

4) In cuaternar + pleistocen :
-variabilitatea climatica a fost doarte intinsa, avand ca rezultat o oscilatie reversibila care se produce de 10-25 de ori
=> nivelul M.N. 60-100m (regresiune)
-selful continental : - canale : Nipru,Nistru,Dunare
- asimetria morfologica N-S se datoreaza activitatii fluviale
- in M. Azov, la N de Caucaz : Cuban -> Don + Cuban = un singur rau -> Dunarea ramane singura
- acest lucru a dat nastere unor conuri abisale
- existenta unor canioane submarine : Canionul Viteaz (N-S) in cadrul selfului, in timpul regresiunilor a fost Rioni
- pantele cele mai mari ale versantului continental : E Caucaz, dat. Miscarilor tectonice.

Bazinul hidrografic :
- aport de apa dulce de origine fluviala
- aport de sedimente
- asimetria bazinului E-V si N

Profil longitudinal V-E
Stratul bazaltic in V. Cantitate de sedimente mai mare datorita faptului ca aceasta parte este una veche, in
E partile sunt separate de dorsala

Harta tectonica :
Unitati de orogen : S- orogenul pontic ; N- orogenul dobrogean
Platforma est-europeana
Platforma moesica

Nivelul Oceanului Planetar
oscilatiile sunt dictate de schimbarile climatice si miscarile tectonice
incalzirea puternica acum 18.000 -10.000 ani
in orocen: stanilitate ( pana acum 5.000 de ani a fost intr-ocrestere galopanta pana a ajuns la aceasta
stabilitate, care a condus la aparitia marilor orase)
cresterea recenta a temperaturii : 100-150 ani in urma
intre 1910 si 1940 temp. Globala a crescut cu 0,9 grade
intre 1945 1965 racire

Evolutia CO2 :
Masuratorile au inceput in 1954 -> dupa 2 ani cercetatorii au spus ca in Europe Nordica, iarna: produsi
carbonatici -> prima demonstratie clara a unei cresteri de CO2
2000-2010 o crestere mai rapida

5) In holocen exista 2 teorii de evolutie a nivelului M. Negre
1 teoria clasica : M.N. evolueaza in raport cu Oc.Planetar
2 teoria potopului 2 americani investigheaza presupunerea rusilor conform M.N. a fost inundata de M. Med. ;
au si demonstrat-o .

M.N. la inceputul holocenului avea un nivel coborat (100-110m) si era un loc care intre timp se separase de
M.Caspica ( datorita inaltarii M. Caucaz )
Acum 7400 de ani , M.Med. si M. Marmara au atins -15m , in timp ce M.Neagra avea -100m ( M.Medit.
incepe sa se reverse in M. Neagra )
Cercetatorii au gasit o dispunere discordanta
Argumente :
Stratul E se dispune pe cateva strate inlinate si are o varsta omogena ( si la 90 m si la 30m rocile au aceeasi
varsta) argument geologic si cronologic
Se formeaza o cascada in dreptul selfului turcesc => s-au gasit o pseudodelta ( a erodat sedimentele de pe
selful turcesc si le-au restabilit spre nord fluviul care formeaza delte) argument geomorfologic
Existenta Mitului Potopului argument antropologic
Fondul comun al populatiilor indoeuropene => au avut un bazin comun din care facea parte si M.Neagra
argument lingvistic.
In S M.Negre pe selful turcesc s-au gasit niste blocuri de piatra care par a fi slefuite, pe la 70-80m
Modelarile hidrologice => umplerea bazinelor

Bilantul hidric al M. Negre

R+P+B+K=E+B1+K1

R = aportul fluvial - 340 km
P = precipitatiile 260 km
B = intra prin Bosfor 310 km
K = prin Kerci iese 60 km
E = evaporatie 330 km
B1 = iese prin Bosfor 600 km
K1 = intra prin Kerci 40 km

Clima regiunii Marii Negre
Climatul pontic este controlat de aceeasi centri barici a Europei :
Ciclonul islandez + anticiclonul azorelor ( advectia maselor dinspre S-N, dar intervine forta Coriolis =>
vanturile de Vest )
Anticiclonul siberian +ciclonii mediteraneeni ( octombrie-aprilie)
Relieful bazinului dicteaza cateva nuante importante ale climatului :
o Muntii Carpati (duc la blocarea circulatiei vestice => climat uscat ) + Muntii Stera
Planina
o Prezenta campiei costiere si podisurilor joase => advectia maselor de aer reci si
uscate => perioade de inghet uscaciune
o Muntii Caucaz impun un efect de adapost in S care se va exprima prin temperaturi
ridicate si un climat umed
Temperatura aerului vara este un regim izotermic (temp medie lunara : 22,3 C 33 C) , iarna sunt
diferente majore (-1-0C)
Precipitatiile
Climat semiarid => acestea sunt mai scazute decat evaporatia
Medii anuale 250-300mm/an -> centru
-in V cresc de a N->S : 350-400mm si 700mm/an (Turcia, Bulgaria)
-SE : 1200-1700mm/an
- Iarna/vara nuantele mediteraneene alea climatului ( fronturi cu multa umiditate) =>iarna sunt de 2-3 ori
mai ridicate decat vara



Curs 4.

Regimul temperaturii si salinitatii in Marea Neagra

Temperatura aerului:
temperatura medie anuala la suprafata Marii Negre, are un gradient de crestere de la E->V: de la 13-14C
(M.Azov, G.Odessa, NV Marii Negre) ->14 -15 C ( in zona centrala a bazinului) -> 15 16,5C(in domeniul estic)
- vara predomina acelasi regim izotermic ( apa imprumuta din caracteristici termice ale aerului) 21,5C (M. Azov) -
23C (S si E)
- iarna, contrastele termice prezente in aer se maresc : 1-2C ( M.Azov) ; 2-5C (centru) , 6-10 C

Distributia pe verticala
Exista o satisfactie unica : pt bazinul adanc exista 4 straturi/zone:
a) Stratul de amestec grosimi de 10-12m ( de la oglinda marii) nu depaseste 1-1,5C
b) Termoclina sezoniera intre 10-12m si 40-50 in timpul verii scade cu 5 C
In Oceanul Planetar- stratul de amestec de la 100 m grosime
-valurile repr. Un factor de stabilire a limitei inferioare a stratului de amestec
-moleculele de apa capteaza radiatii cu cat sunt mai impure
-startul de amestec este mai gros cu cat apa este mai transparenta(lumina patrunde usor)
In Marea Neagra transparenta mica, sedimente-> care capteaza radiatia solara, apa marii fiind mai calda la
suprafata
VALURILE :
Acvatorii adanci
Acvatorii intermediari
Acvatorii putin adanci

c) Stratul intermediar rece intre 40-50m si 125-150m este delimitat de izoterma de 8C , temperatura apei :
7,5 C
d) Stratul profund de la 25-150m pana pe campia abisala temp: 8C -> 8,8C ( 1500m) dupa ramane
constanta ( 8,8-8,9C)

Profilul termic vertical
Regimul termic vertical prezinta cateva particularitati :
Grosimea stratului de amestec
Caracterul sezonier al termoclinei
SIR in timpul iernii apele superficiale se separa in N si NV => densitatea lor creste si apa este
capabila sa se deplaseze vertical, dar se deplaseaza oblic si continua in zona centrala cu o dezvoltare
suboblica ( pana la 150m) => SIR este alimentat cu aceste ape
Stratul profund este foarte cald -> nu este conectat la circulatia globala oceanica :
-se creeaza un echilibru dat de latitudine (fluxul geotermal de pe crusta oceanica)
-aportul prin Str. Bosfor de ape calde si sare


Salinitatea apei
La suprafata valoriile medii variaza in functie de aportul fluvial :
- In NV, domeniul costier: 15-16 %0
- In zona central-sudica: 19%0
In medie : 17,5 18,2 %0

Pe verticala presupune o tripla satisfactie
- In primii 30m (strat de amestec) 17,5 18,2 %0
- Halocline (30-200m) 21,5 %0
- Strat profund 21,5 %0 -> 22,1-22,2 %0 pe campia abisala

Densitatea apei
Determinata de S(%0) , T(C) si cantitatea de sedimente
Pentru exprimarea valorii densitatii in mari si oceane si folosirea densitatii specifica
Orizont cu densitate constanta 11-12 kg/m
Intre 20-150m picnoclima: 12-15 kg/m
Strat profund : 15-17 kg/m
2 bazine marine care comunica printr-o stramtoare stabilesc fluxuri reciproce in functie de raportul
salinitatilor dintre cele 2 acvactorii

=> V1 S1=V2 S2

Din 1950, cresterea nivelului Oceanului Planetar cu 3 mm/an
Domeniul estic mediteranean si Marea Neagra cu 12 mm/an
Cauze:
o Dilatarea apei
o Topirea calotei glaciare
Nivelul M.Negre in linii mari urmareste aceleasi tendinte ca si Oc.Planetar
1860-1930 rata medie anuala de crestere (RMA)=1,2 mm/an
1930-1980 RMA = 1,8-2 mm/an
1980-prezent RMA = 3,3 mm/an
Pe coasta romaneasca: - Sulina : 2,5 mm/an (1856-2010)
-Constanta : 1,3 mm/an (1933-2010)






































Curs 5.
1) Oxigenul dizolvat in Marea Neagra
- M.Neagra este singurul bazin al Oc.Planetar in care O2 nu se gaseste in intregimea bazinului
Satisfactie pe verticala :
a) Orizontul superficial (0-5m pragul de saturatie) 350-380 um/l
b) 5-40m c% mari, de peste 300 (300-350 um/l)
Agitatia apei (valuri)
Pana la 40m poate intra lumina - in ambele strate c% ridicate se datoreaza actiunii
fotosintetice a fitoplantonului si a luminii
-c% O2 mai depinde de transparenta, temperatura si
agitatia apei
c) oxiclina 40-60m c% O2 scade foarte rapid de la 300 la 10 um/l au loc procesele de
oxidare/descompunere a materiei organice si a sulfurilor (consum de oxigen)
d) startul suboxic ( SOL) 60-180m , c% valori reduse < 10um/l ( nu sunt suficiente mentinerii unor
conditii propice pt. Pesti si mamifere marine)
e) stratul enoxic lipsit complet de O2
2 interfete :
Oxic suboxic (60m)
Suboxic anoxic (180m)
Conform lui Andurson acestea par a fi stabile

2) Hidrogenul sulfurat
Halta nu are stratificatie termica iarna
Garla, saha, canal in D.Dunarii; jepsa
Garla= fost brat al unui rau pastreaza forma, adancimile si leaga un brat/rau de un lac
Saha= doar un fost brat care nu mai leaga raul de lac
Jepsa= spatiul alungit, depresionar format intre 2 grinduri de origine marina
Competenta raului = dimensiunea maxima a particulelor ce nu pot fi transportate la un
moment dat de rau
In august-septembrie apar cantitati mari de H2S in Delta garla imputita
o Lipseste la suprafata ( procese de schimb atmosferic, viata, luminca )
o Apare in stratul suboxic dar in cantitati foarte mici ( sub 10um/l)
o Peste 180m H2S creste relativ constant odata cu adancimea
(singurul gaz care pe verticala are o crestere constanta) de la 10-400
um/l -> 2000m

3) Masele de apa volume imense in cadrul unei mari cu propreitati fizico-chimice distincte care se mentin
timp indelungat
- In anii90 dupa raspandirea datelor colectate in expeditiile anterioare ( Andruson , expeditia americana
Black Sea Environment Problem)
- Intermediare, arctice, antarctice ( de fund)
a) Mase de apa superficiale -> oglinda marii 40m
- Bine aerate ( C% mare al O2) temperatura care fluctueaza puternic sezonier
- Salinitati reduse si constante in timpul anului (1719 %0 )
Strat superior (0-10m) bine fixat
Start inferior ( 10-50m) temperatura scade foarte rapid
b) SIR ( 40-150m) 7,5 8C ( delimitarea o fac izotermele de 8C)
Scaderea dramatica O2
Holoclina si piroclina crestere rapida , salinitate si densitate
c) Mase de apa profunde (150-1800m)
Temperatura creste lent (8C -> 8,8C)
O2 nu mai exista
Creste H2S, salinitatea si densitatea
Scimbari lente ale parametrilor
d) MAOF = masele de apa omogene de fund ( 1800-2000m)
- Parametrii fizico-chimici raman constanti :
Temperatura 8,8 8,9C
Salinitatea 22,125 %0
H2S 400 um
Densitatea 1016-1017 kg/m
4) Cauzele oscilatiilor de nivel :
- Cauze globale/climatice creste/scade peste tot
- Regionale/tectonice glacioizosteazia ( = miscarea blocurilor continentale datorita cresterii si topirii
ghetarilor de calota; suprafetele expuse de ghetari scadere relativa a nivelului marii datorita miscarilor
izostatice pozitive)
Glacio-eustatismul = cresterea in grosime
Hidroizostazie negativa in M.Neagra un volum mare de apa apasa astfel incat selful continental
a fost inundat
Expansiunea termala
- Debitul mediu anual al CPB = 5,8 cu fluctuatii importante sezoniere :
6 SV iarna 4SV vara
8Svprimavara 5Sv iarna
- Primavara denivelari mai mari ( un surplus mai amre de apa in anumite zone ) -> datorita regimului
hidrologic al raurilor pluvionivale sau nivoglaciare si atunci curentii sunt mai rapizi
- Vara evaporatii
- In februarie, apa este rece in Marea Azov ( este putin adanca, catre N, deschisa advectiei maselor de aer
Siberian, Donul care transporta mai mult apa inghetata ) => temperaturi mai mici
- Octombrie inceputul toamnei si raurile se racesc mai rapid ( dat faptului ca uscatul pontic se raceste
mai rapid)
- 29 iunie ( vara ) in Azov temp. 25C pe coasta vestica (15-20 C intr Kaliakra si Odessa)

5) Problemele de mediu ale Marii Negre

A. Eutrofizarea = explozia fitoplanctonului si a macrofitelor primavara se produc exagerat de mult dupa care
in procesul de descompunere se consuma
- In prima jumatate a sex XX, s-au facut cateva cercetari : Cicardel (1930) si Antipa
- Masuratori mai precise internationale in anii 1970, pe baza carora in anii 1990 s-a format un model
conform caruia in bazinul M.Negre e o circulatie geostrofica ( la suprafata marii exista cateva coline mai
inalte care sunt influentate de forta Coriollis in care se formeaza curentii) sub forma Curentului Principal
de Bordura (CPB)
- In partea de NV a M.Negre exista un nivel mediu mai ridicat ( cu 10-40m ) care genereaza o stare de
dezechilibreu => curentul geostrofic al M.Negre
- CPB actioneaza pe marginea/deasupra selfului continental al M.Negre avand o latime medie de cca
50km (acolo unde este puternic) si actionand pana la adancimi de 100-150m
- Viteza medie= 15-20m/s
- Curentul dezvolta frecvent si meandre mobile, precum si cateva gire anticiclonare : Crimeea, Sevastopol,
Kaliakra, Kizal-Iruak, Bosfor,Sinop, Batumi
- CPB in interiorul bazinului formeaza 2 gire ciclionale despartite de dorsala Andrusov (aliniamentul
Crimeea-Sinop) gira de vest si gira de est
- Cea mai rapida miscare a curentilor in fata Deltei Dunarii
- Acest curent nu este permanent,ci intermitent, cand vantul bate in directii opuse pe coasta de V,
curentul se poate inversa
B. Poluarea
provocata de rauri -> a crescut concentratia in pesticide
-C% in metale grele ( se depun in sedimentele din apele Deltei Dunarii, pe selful M.Negre =>pestele di delta
are concentratii mari de metode grele ) -> datorata indutriei
- coada (hidrocarburi)
C. Superpescuitul creatie a economiei socialistela Sf.Gheorghe : 350 de brigazi de pescari
D. Partea trofica s-a schimbat radical in sec. 1920 -> au aparut specii noi
- Aparitia barajelor in bazinul si pe curentul Dunarii a determinat reducere drastica a sedimentelor
transportate de Dunare= intensificarea eroziunii + reducerea drastica a silicatilor dizolvati din apa M.
Negre
- Disparitia unor specii care se bazau pe acesti silicati si aparitia altora.