MODELAREA PROCESELOR MICROECONOMICE Bril Alexandru

1. Spaiul bunurilor i serviciilor. Pachete (colete) de bunuri i servicii accesibile consumatorului. Formularea problemei de
alegere optim a pachetului de consum al consumatorului. Relaia de preferin i ipoteele principale de comportament al
consumatorilor.
Fie c pe piaa bunurilor materiale consumatorului particular i se propun n bunuri(servicii) diferite. Prin combinaiile de
bunuri(servicii) se sub!nelege mulimea ordonat("1# "$# %."n) de cantiti ale fiecrui bun. &ceast mulime de numere
nenegative poate fi considerat ca un vector n'dimensional "(("1# "$# ...."n) sau ca un punct "# unde ) # 1 ( ) n j x
j
este
cantitatea bunului(serviciului) * !n uniti naturale(buci# +ilograme# metri etc.). &cest vector se numete vectorul
bunurilor(serviciilor). ,l descrie combinaia bunurilor din punct de vedere matematic. -otalitatea combinaiilor de bunuri(vectorii
bunurilor) formea aa numitul spaiu al bunurilor(serviciilor).
( ) { }. # 1 # ) . #....# #
$ 1
n j x x x x x R
j n
n

+
Pe piaa bunurilor materiale pot fi propuse bunuri(servicii) at!t diviibile# c!t i indiviibile# prin urmare# spaiul
+
n
R
al
bunurilor(serviciilor) poate repreenta.
e o mulime de combinaii continue de bunuri(servicii)# !n care fiecare din cele n bunuri(servicii) posed proprietatea diviibilitii
arbitrare# aa !nc!t consumatorul poate procura orice cantitate a fiecrui bun'atare spaiu e numit continuu/
o mulime de combinaii discrete# c!nd fiecare bun(serviciu) material este indiviibil# atunci consumatorul poate procura numai un
numr !ntreg de uniti de fiecare bun(serviciu) 0 astfel de spaiu al bunurilor e numit discret/
o mulime de combinaii discret'continue# c!nd o parte din bunuri(servicii) este diviibil# iar restul sunt indiviibile/ !n caul
acesta consumatorul poate procura orice cantitate de fiecare din bunurile(serviciile) diviibile i numai cantiti# e"primate prin
numere !ntregi# ale fiecrui dintre bunurile indiviibile/ !n caul acesta spaiul bunurilor este numit discret'continuu.
Pachete(colete) de bunuri i servicii accesibile consumatorului.
Fiecare consumator !i alege cea mai bun combinaie de bunuri(servicii) din mulimea de combinaii accesibile lui. ,vident#
combinaiile accesibile de bunuri(servicii) se determin# !n primul r!nd# de preurile bunurilor# !n al doilea r!nd# de venitul de care
dispune consumatorul.
1ns trebuie s avem !n vedere c la alegerea unei oarecare cantiti de bunuri(servicii)# consumatorul trebuie s in cont de
urmtoarele circumstane.
unele bunuri(servicii) (cele de necesitate vital 0 produsele alimentare# !mbrcmintea) el ar dori s le procure cel puin !n cantiti
minim necesare/ !n acest ca cantitatea "* a bunului * procurat trebuie s satisfac inegalitatea.
#
min
j j
x x
unde
min
j
x 2) 0 cantitatea minim necesar a bunului */
volumele unui ir de bunuri(servicii) pe pia se afl !n cantiti limitate sau consumatorul !nsui indic ce cantiti ma"ime de
bunuri(servicii) ar dori s procure/ atunci pentru fiecare bun de acest fel se introduce restricia.
#
ma"
k k
x x
unde
ma"
k
x este cantitatea ma"im a bunului +/
la dispoiia consumatorului sunt mi*loacele bneti limitate# pe care el poate s le utiliee pentru procurarea combinaiei de
bunuri(servicii).
3ombinaiile de bunuri(servicii)# care satisfac toate cele trei condiii# le vom numi combinaii accesibile pentru
consumator.Primele $ circumstane impun un ir de condiii suplimentare asupra alegerii consumatorului.
,vident# costul oricrei combinaii de bunuri(servicii) pe care o poate procura consumatorul nu poate depi venitul su# adic
trebuie s fie satisfcut inegalitatea liniar.

M x p
j j
#
care este numit 4restricie bugetar5.
3. Formularea problemei de alegere optim a pachetului de consum al consumatorului.
3onsumator e o persoan sau mai multe (familii) care au un buget comun.
&legerea consumatorului se reduce la alegerea pachetului de consum# care repreint un vector.
C
xn
x
x
x

,
_

.....
$
1
#
1
n' mulimea mrfurilor(bunul sau serviciu oferit la un anumit timp i loc) oferite la pia.
Prin urmare# problema alegerii bunurilor de ctre consumator const !n a alege combinaia de bunuri x* (din mulimea 6 a
combinaiilor accesibile de bunuri), fiind dat venitul 7 i vectorul preurilor p((p1# p$# %%.#pn ) fi"at.
4.ela!ia de pre"erin! i ipote#ele principale de comportament al consumatorilor.
&legerea de ctre consumator a unei combinaii din mulimea combinaiilor de bunuri accesibile(admise) depinde de gusturile#
deprinderile# obiceiurile lui etc. Prin urmare# la e"aminarea a dou combinaii de bunuri "(("1# "$# %#"n) i 8((81# 8$#%..#8n)
consumatorul e"pune unul dintre raionamentele urmtoare.
combinaia " este preferat(mai util) combinaiei 8/
combinaia 8 este preferat combinaiei "/
combinaiile " i 8 sunt egal preferate(echivalente# de valoare egal# la fel de utile).
,"plicaie.
9otaia
y x
!nseamn c combinaia " este preferat combinaiei 8/

y x
!nseamn c combinaia " este la fel de bun ca i combinaia 8/

y x
!nseamn c combinaia " nu este mai puin preferat dec!t combinaia 8.
:poteele principale de comportament al consumatorului.
pentru oricare dou combinaii de bunuri " i 8 sau
y x
# sau
x y
sau
y x
# adic ori
y x
(este *ust)# ori
x y
(nu
este *ust).
dac
y x
# iar
z y
# atunci z x (tranitivitate se formea atunci c!nd sunt !n aceei relaie).
dac
y x
# atunci
x y
(simetrie).
7eninm c relaia (indiferen# valoare egal) a combinaiilor subdiviea spaiul de mrfuri !n clase de combinaii
echivalente de bunuri(clase de echivalen)# care nu se intersectea dou c!te dou. ,le se numesc mulimi de indiferen. ;
atare mulime de indiferen const din totalitatea combinaiilor de valoare egal combinaiei " date.
dac
y x
i
y x
ca vectori obinuii# adic cel puin o coordonat
k
x a vectorului " este mai mare dec!t coordonata
respuntoare
k
y a vectorului 8# atunci
y x
. Prin urmare# combinaia mai mare de bunuri este totdeauna preferat unei
combinaii mai mici. &ceast proprietate se numete proprietate de nesaturaie.
pentru orice "#8 y x R
n
+ # i "28# are loc # ) 1 ( y y x + unde )< <1. 3u alte cuvinte# = amestecul > a doua
combinaii este preferat combinaiei mai rele. &ceast proprietate asigur conve"itatea mulimii
y
S
de combinaii nu mai puin
preferate dec!t combinaia dat 8#
{ } y x S
y

. ?e aceea ea poart denumirea de proprietate de conve"itate. 7ulimea
y
S

este numit mulime preferat.
$. Funcia de utilitate i proprietile ei principale . @tilitile marginale ale bunurilor. Rata marginal de substituire a bunurilor
(7RSi*).
3onsumatorul alege combinaia cea mai preferat dintre bunurile accesibile lui. 1ns o astfel de tratare a problemei nu este
totdeauna convenabil# de aceea se trece la aa'numita funcie de utilitate # care permite compararea utilitilor unor diferite
bunuri.
Funcia u(")(u("1# "$# %#"n)# definit pe
+
n
R
se numete "unc!ie de utilitate, corespuntoare relaiei de preferin# dac
) ( ) ( y u x u (semnul mai mare egal e pus)# atunci i numai atunci# c!nd
y x
# i dac u(")(u(8)# atunci
y x
# i invers# dac
y x
# atunci u(")(u(8).
Funcia de utilitate u(") repreint un sistem de preferine ale consumatorului.Particularitatea ei de ba const !n faptul c
consumatorul prefer s aleag " i nu 8# dac u(")2u(8)# adic ea ordonea combinaiile de bunuri dup preferabilitatea unuia
fa de altul. ?e aici reult c consumatorul# aleg!nd combinaia de bunuri# tinde spre ma"imiarea funciei sale de utilitate.
Pentru orice "unc!ie de utilitate curbele de indiferen posed urmtoarele proprieti.
prin orice punct al spaiului de bunuri trece doar o singur curb(suprafa) de indiferen. 1n ca contrar# s'ar fi obinut c una i
aceeai combinaie de bunuri corespunde concomitent c!torva niveluri de utilitate diferite/
curbele(suprafeele) de indiferen nu se intersectea(reult din proprietatea 1) i curba situat mai sus i mai la dreapta fa de o
alt curb repreint combinaia de mrfuri mai preferate/
conve"itatea curbelor(suprefeelor) de indiferen este !ndreptat spre originea de coordonate(reult din concativitatea strict a
funciei de utilitate)/
mulimea de combinaii " pentru care c x u ) ( (semnul mai mare egal)(mul!imea pre"erat) este o mulime conve".
$.%tilit!ile mrginale ale bunurilor.
1n teoria alegerii bunurilor de ctre consumatori un rol important !l *oac utilitile mrginale ale bunurilor# care e"prim
satisfacia suplimentar de la utiliarea unei uniti suplimentare de bun. 7atematic acest fapt este descris de derivatele pariale
ale funciei de utilitate. S e"aminm sensul derivatelor pariale ale funciei de utilitate. S e"aminm sensul derivatelor pariale
ale funciei de utilitate. Fie cantitatea bunului * s'a modificat cu mrimea
j
x
# iar cantitile celorlalte bunuri nu s'au schimbat.
&ceasta va implica modificarea (creterea parial) funciei de utilitate
$
). #...# ...# # ( ) #...# #....# # (
# $ 1 $ 1 n j n j j j
x x x x u x x x x x u u +
7rimea
) >

j
j
x
u
indic modificarea utilitii
bunului * cu o unitate suplimentar. -rec!nd la limit cu
)
j
x
# obinem
. ) lim

j j
j
x
u
x
u
&ceast mrime# adic derivata parial
j
x
u

# se numete utilitate mrginal a bunului *.

3.ata mrginal de substituire a bunurilor(&'i().
Calculam diferentiala ca sa aratam rata de substitutie
partiala derivata
x
u
MU x de unitate o pe x schimba va
MU
MU
dx
dx
MRS
e substituti de inala m rata MRS
MU
MU
dx
dx
x
u
x
u
dx
dx
x
u
dx
dx
x
u
dreapta in trecem o
x
u
pe
dx
dx
x
u
x
u
dx la impartim dx
x
u
dx
x
u
du
c x x u

1
1
$
1
1
$
$
1
1
$
$
1
1
$
1 $ 1
$
$
1
1
$
) 1 $ (
). arg (
1 1
$
A
$
) ( )
1
$
A
1 B
) $ # 1 (
)xemplu* Pentru funciile de utilitate.
1.
/
1
. # ln ln ) # (
1 $
$ 1
$
$
1
1
$
$1
$ $ 1 1 $ 1
x
x
x
x
x
x
n
avem x x x x u

+
2.
# ) # (
$ 1
$ 1 $ 1

x ax x x u
de asemenea avem.
/
1 $
$ 1
$1
x
x
n

.
$ 1
$ $ 1 1 $ 1
) (

x a x a x x u +
! rata mrginal este egal cu
/
1
$ $ $
1
1 1 1
$1
$
1

x a
x a
n

".
$
$
$$
$ 1
$1 1$ $
1
11
$ $ 1 1 $ 1
$ $ $
) # ( x
b
x x
b b
x
b
x a x a x x u +
+
+ + + ! avem urmtoarea rat.
1 $1 1$ $ $$ $
$ $1 1$ 1 11 1
$1
) ( $ $
) ( $ $
x b b x b a
x b b x b a
n
+ + +
+ + +

.
Studierea variaiei ratei mrginale de substituiei a unor bunuri prin altele *oac un rol important !n analia legitilor
consumatorului. Practica demonstrea. dac necesitatea pentru un anumit bun este satisfcut insuficient# atunci utilitatea relativ
a acestui bun !n raport cu altele# pentru a menine unul i acelai nivel de utilitate# este !nalt. Pe msura creterii consumului
C
acestui bun ratele de substituie se micorea. S apelm acum la sensul derivatelor pariale de ordinul $ ale funciei de utilitate.
?erivatele pariale de ordinul $
j i
x x
u

$
caracteriea variaia utilitii mrginale
j
x
u

. 1n particular#
$
$
j
x
u

caracteriea
variaiile utilitii mrginale
j
x
u

a bunului * la variaia consumului aceluiai bun. Se presupune c

$
$
j
x
u

<)# adic utilitatea

mrginal a oricrui bun scade pe msur ce consumul crete. &ceast presupunere poart denumirea de legea lui Dossen 0legea
descreterii utilitii mrginale.
&stfel# vom presupune c funcia de utilitate este de dou ori derivbil cu derivate pariale continue# iar matricea + (matricea
+esse)

,
_

$
$
$
$
$
1
$
$
$
$
$
$
1 $
$
1
$
$ 1
$
$
1
$
.......... .......... ......
......
.......
x
u
x x
u
x x
u
x x
u
x
u
x x
u
x x
u
x x
u
x
u
H
n n
n
n
#
Format din derivatele pariale de ordinul $# este negativ definit# adic minorii principali de ordin impar sunt negativi# iar dei de
ordin par sunt poitivi pentru orice combinaie
"(("1# "$#...#"n)2). &ceast condiie asupra funciei de utilitate !nseamn c funcia de utilitate este strict concav.
C. 7odelul matematic al problemei de alegere optim a pachetului optim de ctre consumator i analia lui. 3onsecinele
principale (condiiile de echilibru) i analia lor. Regula de comportament al consumatorului.
1.7odelul matematic al problemei de alegere optim a pachetului optim de ctre consumator i analia lui.
E(

,
_

n
x
x
x
....
$
1
u(E)(ma"
:n modelul e"aminat se admite ca alegerea bunurilor de ctre consumator s ne limitata numai de mrimea venitului. :n realitate#
alegerea poate fi influenat i de ali factori# de e"emplu de deficitul unor bunuri. ?ar de aceasta se poate ine cont introducFnd o
restricie pe mulimea de valori ale vectorului ". &stfel# de e"emplu# dac oferta bunului este limitat de mrimea xk! atunci se
introduce restricia xk < x"k. Prin urmare# modelele mai complicate conin un ir de restricii suplimentare. 3ondiiile necesare i
suficiente pentru reolvarea problemei comportrii optime a consumatorului sunt condiiile 6uhn'-uc+er pentru funcia Gagrange.
G("#H) ( u (") I H ( 7 0 p" ) ( u ( "1#"$#%%#"n ) I H ( 7'
j j
x p ).
3onsumatorul va alege cosul de consum E# care asigura nivelul ma"im al functiei de utilitate si tinind cont ca el dispune de
informatii privitoare la pretul si venitul obtinem conditiile.
M x p
n
j
j j

1
Solutionarea grafica a problemei p1"1Ip$"$(7 este.
J

Punctul optim E
A
poseda proprietatea . tangenta la (&K) dusa la curba de indeferenta in punctul E
A
coincide cu linia bugetara.
?reapta &K este tangenta la linia de indeferenta . tg L (
1
$
dx
dx
(
$
1
x
u
x
u

?reapta aK este linia bugetara . tg L ( '

1
$
p
M
p
M
('
$
1
p
p
Reulta ca
$
1
x
u
x
u

(
$
1
p
p
.
$.3onsecinele principale(condiiile de echilibru) i consumator i analia lor.

prin notam il bunurile toate pentru acelasi e pret la inale m utilitatii raportul x
echilibru de punct in ului consumator a nt comportame de re#ula arata
$
MU
$
MU
bunului pretul la bunului pret raportul cu e#al e bunuri a raportul echilibrul
$
$
MU
MU
# arg A
$ 1 $ # .
$
$
1
1
$
1
$
1

'e multiplicatorul lui Gagrange. semnificatia de mai sus arata utilitatea marginala a fiecarui bun ce ii revine la unitatea
monetara schimbata pe acest bun.

'

M x $ x $
$ MU
$ MU
$ $ 1 1
$ $
1 1

3onditiile de echilibru a consumatorului.

@nde

$n
MUn
$
MU
$
MU
....
$
$
1
1
;btinem conditiile de echilibru. p1"1I p$"$I%%..I pn"n ( 7 (1)
1
1
p
x
u

%%%%. ($)
n
n
p
x
u

&dmitem ca venitul 7 este variabil# iar preturile sunt constante. ?erivam relatia (1) si ($) in raport cu volumul 7. ;btinem.
M
P1
M
x

1
I P$
M
x

$
I%%%..I Pn
M
x
n

(1 (C)
$ 1
$
x x
u

A
M
x

1
I
$
$
x
u

A
M
x
j

I%%%.I
n
x x
u

1
$
A
M
x
n

(p1
M

(J)
Relatia (C) mai poate fi scrisa ca

M
x
p
j
j
(1 0 conditia de agregare a lui ,ngel.
Suma ponderata a modificarilor cererilor la toate bunurile cauate de modificarile venitului cu ponderile p1#p$#%%..#pn a preturilor
este egala cu 1.
Pentru cercetarea reaciei consumatorului la modificarea venitului pot fi aplicate doua modaliti. Prima dintre ele se folosete !n
caul cFnd pentru problema alegerii optime a bunurilor poate fi gsit forma e"plicit a funciei cererii. Pentru aceast modalitate
este necesar.
1) pentru funcia de utilitate dat u%x& s se gseasc forma e"plicit a funciei cererii pentru fiecare bun !n parte E* ( "*(p1#p$#
%%..#pn # 7)
s se calculee derivatele pariale
M
x
j

ale funciei cererii xj !n raport cu variabila 7# considerFnd preurile p1#p$#%%..#pn

constante/
s se cercetee semnele derivatelor pariale
M
x
j

/
s se trag concluii reieind din semnele mrimii
M
x
j

# i anume.
dac
M
x
j

' )# atunci# odat cu ma*orarea venitului# cererea pentru bunul j crete/

dac
M
x
j

< )# atunci# odat cu ma*orarea venitului# cererea pentru bunul j scade/

dac
M
x
j

( )# atunci modificarea venitului nu influenea asupra cererii pentru bunul j.

Pentru cercetarea comportrii consumatorului la modificarea preului la careva bun# ca i !n caul modificrii venitului# pot fi
folosite aceleai dou metode. Prima metod se folosete atunci cFnd funciile cererii sunt determinate e"plicit i const !n
urmtoarele.
pentru funcia utilitii u(") dat# gsim funciile cererii "*#pentru fiecare bun !n parte/
gsim derivatele pariale
k
j
p
x

!n raport cu fiecare pre pk pentru fiecare funcie a cererii/

cercetm semnele derivatelor obinute
k
j
p
x

J) tragem concluii reieind din semnele obinute ale e"presiilor

k
j
p
x

! i anume.
dac
k
j
p
x

2 )# atunci odat cu ma*orarea preului bunului +# cererea pentru bunul j crete/

dac
k
j
p
x

( )# atunci odat cu ma*orarea preului bunului k) cererea pentru bunul j scade/

dac
k
j
p
x

( )# atunci modificarea preului bunului k nu influenea asupra cererii pentru bunul j.

C.Regula de comportament al consumatorului.
N
Raportul utilitatea marginala ale bunurilor este egal cu raportul preturilor(in punctul de echilibru).
1
x
u

( p1 si
$
x
u

( p$ 0
repreinta regula de comportament al consumatorului. 3onsumul trebuie sa distribuie suma disponibilitatilor venitului (7) pentru
a cumpara bunuri si servicii de pe piata# astfel incit raportul utilitatii marginale la pret sa fie unul si acelasi pentru toate bunurile.
J. Funciile de cerere ale consumatorului. Reacia consumatorului la modificrile venitului disponibil i a preurilor. 3oeficient de
elasticitate al funciei de cerere. ;mogenitatea funciei de cerere.
1.Funciile de cerere ale consumatorului.
Se cunosc urmatoarele functii de cereri la bunuri in dependenta de functiile de utilitate.
Pentru functia logaritmica de utilitate E
A
*(p#7)(
j
j
p
M

unde

n
i
i
1
adica functia cererei pentru fiecare bun depinde de
pretul lui si de venit/
Pentru functia multiplicativa de utilitate E
A
*(p#7)(
j
j
p
M

adica functiile cererei pentru functiile multiplicative si logaritmice de

utilitate vor coincide. &ceasta reulta din aceea ca functia logaritmica poate fi obtinuta din cea multiplicativa prin operatia de
logaritmare.
Pentru functia aditiva de utilitate u(E) (

n
j
j j
x
1

functia cererii are forma. E

A
*(p#7)(
1
1

,
_

j
j
a
p
M
unde

n
i
i
i
p
1
1
1
1

.
:n caul dat# cererea pentru bunul * se determina in comformitate cu venitul 7 si preturile la toate bunurile preente pe piata/
Pentru functia patratica de utilitate u(") (


+
n
j
n
i
j i ij
n
j
j j
x x b x a
1 1 1
$
1
# functia cererei are forma E
A
*(p#7)(
) (
) # (
p
M p
j

unde
) # ( M p
j

este determinantul de ordinul nI1# ce depinde de vectorul preturilor si de venitul 7/ ) ( p ' determinantul ce
depinde numai de vectorul preturilor p. ,vident# funciile cererii pentru funciile logaritmice# multiplicative i aditive de utilitate
sunt cresctoare !n raport cu venitul 7# adic la ma*orarea venitului M i preuri constante mrimea x* va crete# cu alte cuvinte#
cererea pentru fiecare bun va crete.
Referitor la funciile cererii pentru funcia ptratic# dup cum se observ din e"presiile lor analitice# la o atare concluie univoc
este imposibil de a*uns.
Pentru funciile logaritmice i multiplicative de utilitate# funciile cererii sunt funcii descresctoare de preuri# adic la creterea
preurilor la bunuri scade cererea pentru ele. Referitor la funciile aditive i ptratice de utilitate# !ntrebarea despre comportarea
funciei cererii la schimbarea crorva preuri la bunuri nu are un rspuns univoc# ci depinde de valorile concrete ale parametrilor
acestor funcii.
$.Reacia consumatorului la modificrile venitului disponibil i al preurilor.
la modificarea preului i venitului de acelai numr de ori# cererea nu se modifica/
se modific venitul# iar preurile rmFn constante# cererea crete/
se modific doar preul# cererea scade/
se modific preul cu condiia c venitul consumatorului este compensat de guvern.
C.3oeficient de elasticitate al funciei de cerere.
:n practica# folosirea derivatelor partiale pentru analia si prognoarea reactiei consumatorului la modificarea preturilor si
venitului nu este totdeauna comod# !ntrucFt valorile derivatelor pariale
M
x
j

se msoar !n uniti absolute (+ilograme# metri#

litri# buci .a.m.d.)# ceea ce complic comparaia acestor indici ai reaciei pentru diferite mrfuri.
Reieind din aceasta# economitii au a*uns la concluia c un msurtor potrivit al reaciei cererii la modificarea preurilor sau a
venitului trebuie s utiliee indicii relativi ai modificrii (procente) i nu cei absolui. @n standard pentru comparaie devine
modificarea cererii !n + la modificarea preului sau a venitului cu 1O. &cest indice a fost numit coeficientul de elasticitate.
Pom da acum o definiie mai clar a coeficientului de elasticitate pentru o funcie numeric arbitrar.
Fie ,-f%x& o funcie numeric de un singur argument. &tribuim lui x creterea x # atunci funcia ia creterea
y
. S
e"aminm mrimile.
x
y

' creterea funciei pentru o unitate de cretere a argumentului/

x
y
' valoarea funciei pentru o unitate a argumentului (mrimea medie a funciei).
&tunci coeficientul elasticitii se numete mrimea , (
x
y

B
x
y
(
x
y

A
y
x
:dentitatea ce leaga coeficientii elasticitatii este cea a lui ,uler.
Q
M
j
n
k
p
jk
. . +

1
() .Suma tuturor celor nI1 coeficienti de elasticitate a functiei cererii# in dependenta de preturi si venit# pentru
fiecare bun * este egala cu ).
J.;mogenitatea funciei de cerere.
&ceste funcii posed urmtoarele proprieti.
$roprietatea ).
Fiecare din funciile de cerere a sistemului
A
/
(

,
_

A
A
$
A
1
....
n
x
x
x
de funcii e funcie omogen de ordinul 4)5.
. 1 # ) # ) )# #...# # # ( ) #......# # # (
)
$ 1 1
)
$ 1 1
> 0 0 0 $ $ $ M x 0 0$ 0$ 0$ 0M x
n n
-oate funciile de cerere sunt omogene cu
. 1
)
0
$roprietatea 1 care rezult2 din omo#enitate3
Fie c avem funcie cu mai multe variabile.
8(f("1# "$#%%"n)/
unde 8' reultatul # iar "1# "$' factor de influen.
?ac modificm "1# "$# de ori este f("1# "$# %.# "n)# iar dac !nmulim cu
m

apoi reult urmtoarea ) #...# # (

$ 1 n
m
x x x f e omogen cu gadul de omogenitate m.#
unde gradul de omogenitate este nul# m().
) ( ) (
) (
) (
1 1
1
/ f / f
x x
m
m
m m

?erivata partea stinga si partea dreapta a egalitatii cu parametrul alpha utiliind
) #....# # ( ) #....# # (
$ 1 $ 1 n
m
n
x x x f x x x f
). (
) ( ) (
... .
) ( ) ( ) ( ) (
1 $
$
1
1
x f m
d
x d
x
x f
d
x d
x
x f
d
x d
x
x f
m n
n

+ +

m y . y . y .
xn x x
+ + + ) ( .... ) ( ) (
$ 1
grad de omogenitate# relatia lui ,uler.
M. Reacia consumatorului la modificarea venitului. 3lasificarea bunurilor i serviciilor. 3urbele -ornRuist i analia lor.
1.Reacia consumatorului la modificarea venitului.
S e"aminm funcia cererii pentru bunul *.
). # #....# # (
$ 1
M p p p x x
n j j

Fie c venitul sa modificat cu marimea
M
# atunci cererea se va modifica cu mrimea
). # #...# # ( ) # #....# # (
$ 1 $ 1
+
n j n j j
p p p x p p p x x

7rimea

j
x
'caracteriea modificarea cererii la modificarea venitului vu o unitate. Pentru
# )
obinem

j
x

j
x
. 7rimile

j
x
(*( n # 1 ) determin modificarea cererii la modificarea venitului. &stfel# dac

j
x
2) atunci la
ma*orarea venitului cererea pentru bunul * crete# iar dac

j
x
<)# atunci la ma*orarea venitului cererea pentru bunul * scade.
&sadar mrimile # #.....
$
#
1
M
xn
M
x
M
x

caracteriea reacia consumatorului la modificarea venitului su.

Pentru aceast modalitate este necesar.
1. pentru funcia de utilitate dat u(") s se gseasc forma e"plicit a funciei cererii pentru fiecare bun !n parte
). # #....# # (
$ 1
M p p p x x
n j j

*( n # 1 /
S
$. s se calculee derivatele pariale

j
x
(*(1#n) ale funciei cererii "
j
!n raport cu variabila 7# consider!nd preurile
constante/
C.s se cercetee semnele derivatelro pariale

j
x
/
J.s se trag conluii reieind din semnele mrimii

j
x
i anume.
' dac

j
x
2)# aBci odat cu ma*orarea venitului# cererea pentru bunul * crete/
' dac

j
x
<)#a'ci odat cu ma*orarea venitului# cererea pentru bunul * scade/
' dac

j
x
()# a'ci modificarea venitului nu influenea asupra cererii pentru bunul *.
3u c!t este mai mare nivelul venitului 7 consumatorului# cu at!t devine mai mic utilitatea mrginal a unitii monetare.
Reac4ia consumatorului la modificarea venitului
1 ....
$
$
1
1

+ +

n
n
x x x
'condiia de agregare a lui ,ngel.
$.3lasificarea bunurilor i serviciilor.
Reieind din modul !n care cererea consumatorului reacionea la modificarea venitului i preului (cererea scade sau se mrete)#
bunurile pot fi clasificate !n felul urmtor.
a) !n funcie de reacia consumatorului la modificarea venitului toate bunurile pot fi !mprite !n doua grupuri/
pre4ioase! pentru care cererea se ma*orea odat cu creterea venitului/ pentru aceste bunuri# dup cum a fost demonstrat#
M
x
j

2 ) i
M
j
. ' )/
mai pu4in pre4ioase! pentru care cererea se micorea odat cu ma*orarea venitului/ pentru astfel de bunuri#
M
x
j

< ) i
M
j
.
< )/
b) dup reacia consumatorului la modificarea preurilor# bunurile pot fi clasificate !n felul urmtor.
dac
j
j
p
x

< ) %.
p
jj < )). atunci bunul se numete bun normal (cererea pentru acest bun se micorea# dac preul lui crete)/
dac
j
j
p
x

2 ) %.
p
jj 2 ))# bunul se numete bun (marfa) 5iffen6 odat cu creterea preului pentru astfel de bun# cererea pentru el
de asemenea crete/
daca
k
j
p
x

2 ) %.
p
jk 2 )# j k).# atunci bunurile normale de tipul j i se numesc reciproc substituibile6 pentru aceste bunuri#
odat cu creterea preului bunului # cererea pentru bunul j crete/
dac
k
j
p
x

< ) %.
p
jk < )# j k)# bunurile normale j i se numesc reciproc complementare/ pentru astfel de bunuri# odat cu
creterea preului bunului k cererea pentru bunul j scade/
dac !ns
k
j
p
x

( ) %.
p
jk ( )# j k)# atunci bunurile e"aminate * i sunt independente.
Reacia consumatorului la modificarea preurilor. 3lasificarea bunurilor i serviciilor.
:n dependenta de semnu (I) sau (') a acestor indicatori# bunurile se clasifica.
a) ?aca
M
x
i

2) Penitul 7 si cererea la bun se modifica in acelasi sens. Kun superior.

b) ?aca
M
x
i

<)# se modifica in sensuri contrarii. Kun inferior.

T
c) ?aca
1
1
$
x

<) 0 bun normal.

d) ?aca
1
1
$
x

2) 0 bunuri de tip Diffen

e) ?aca
$
1
$
x

2) 0 indicator incrucisat 0 bun substituibil. Pretul la bunul $ si cererea la bunul 1 creste in acelasi timp.
f) ?aca
$
1
$
x

<) 0 bun complementar.

,cuaia lui Sluts+8. ?educerea/ analia ei. ,fectul substituiei i a venitului :nterpretarea geometric.
,cuaia lui Sluts+8 este un instrument util !n analia funciilor de cerere. 3u a*utorul ei poate fi descris !n mod analitic
descompunerea efectului de pre !n cele dou componente ale sale# efectul de substituie i efectul de venit. Pentru a deduce
ecuaia lui Sluts+8 vom considera venitul# in restricia problemei de ma"imiare a utilitii# ca fiind cheltuiala minim reultat din
reolvarea problemei duale.

,cuatia Sluts+8. U"iBUP*( (U"iBUP*)comp ' U"iBU7A "* i#*(1#n
efectul total al modificarii cererii la bun i efectul substitutiei efectul venitului
cauata de modif pretului la bun * venitul este compensat
&nalia ecuatiei.
S(( )comp(
7 proprietate3 matrice simetrica
S
-
( (
Si*(S*i/ Si*( / (
Forma originala a ecuatiei Sluts+8. I ( I
77 proprietate3 produsul matricei S la vectorul a preturilor (S )
-
()
N. Reacia consumatorului la modificarea preurilor. 3lasificarea bunurilor i serviciilor.
:n dependenta de semnu (I) sau (') a acestor indicatori# bunurile se clasifica.
a) ?aca
M
x
i

2) Penitul 7 si cererea la bun se modifica in acelasi sens. Kun superior.

b) ?aca
M
x
i

<)# se modifica in sensuri contrarii. Kun inferior.

c) ?aca
1
1
$
x

<) 0 bun normal.

d) ?aca
1
1
$
x

2) 0 bunuri de tip Diffen

e) ?aca
$
1
$
x

2) 0 indicator incrucisat 0 bun substituibil. Pretul la bunul $ si cererea la bunul 1 creste in acelasi timp.
f) ?aca
$
1
$
x

<) 0 bun complementar.

Q. ,cuaia lui Sluts+8. ?educerea/ analia ei. ,fectul substituiei i a venitului :nterpretarea geometric.
,cuaia lui Sluts+8 este un instrument util !n analia funciilor de cerere. 3u a*utorul ei poate fi descris !n mod analitic
descompunerea efectului de pre !n cele dou componente ale sale# efectul de substituie i efectul de venit. Pentru a deduce
ecuaia lui Sluts+8 vom considera venitul# in restricia problemei de ma"imiare a utilitii# ca fiind cheltuiala minim reultat din
reolvarea problemei duale.

,cuatia Sluts+8. U"iBUP*( (U"iBUP*)comp ' U"iBU7A "* i#*(1#n
1)

efectul total al modificarii cererii la bun i efectul substitutiei efectul venitului
cauata de modif pretului la bun * venitul este compensat
&nalia ecuatiei.
S(( )comp(
7 proprietate3 matrice simetrica
S
-
( (
Si*(S*i/ Si*( / (
Forma originala a ecuatiei Sluts+8. I ( I
77 proprietate3 produsul matricei S la vectorul a preturilor (S )
-
()
S. 7odelarea tehnologiei de producie. ?escrierea matematic a procesului tehnologic. Procese tehnologice eficiente. 9oiune de
funcie de producie. Proprietile i caracteristicile principale ale funciei de producie (&P*/ 7P*/ 7RSi*/ elasticitile/ etc).
8unc4ia de produc4ie este formaliarea relaiei !ntre producie i ansamblul mi*loacelor (elementelor) utiliate pentru obinerea
acesteia. Funcia de producie desemnea legtura e"primat funcional dintre reultatul unei activiti de producie i elementele
(materiale# informaii# energie etc.) care concur la realiarea acestuia.
,-"(x.,x$,...,xn) /"orma explicita a "unctiei de productie
$ropriet24ile func4iei de produc4ie*
1. &tFt producia# cFt i factorii de producie pot lua numai valori poitive
1.8unc4ia de produc4ie este continu2
&ceasta !nseamn c dac e"ist o variaie Vi suficient de mic pentru fiecare factor de producie (i cu atFt mai mult cFnd aceast
variaie este definit pentru un singur factor de producie)# atunci volumul produciei nu se modific.
9.8actorii de produc4ie sunt strict necesari
:.$roduc4ia este cresc2toare ;n oricare dintre factori%corespunde principiului raionalitii. nu are nici un sens economic s se
foloseasc o cantitate mai mare dintr'un factor de producie (pentru ceilali cantitile utiliate rmFnFnd chiar nemodificate)
pentru a se obine o producie mai mic.)
<.$roduc4ia are randament descresc2tor
=.8unc4ia de produc4ie are proprietatea de divizibilitate! adic forma ei nu este afectat de modificarea unitii de msur !n care
se e"prim producia sau cantitile de factori utiliate.
>.8unc4ia de produc4ie este omo#en2 de un grad oarecare h. Proprietatea semnific faptul c dac nivelul de utiliare a factorilor
de producie se multiplic de un numr de ori H# atunci volumul produciei reultate se multiplic de Hh ori. ?ac h ( 1 funcia se
numete omotetic2.
3aracteristicile.
1.Pr#ducti$itatea t#tala al fact#rului de ex. x1 ("1'variabila# celelalte fi"ate)
0P.-,-%(x.)-"(x.,x$
1
, x3
1
,2,xn
1
)
?aca unul din factori lipseste activitatea economica este imposibila.
2.Pr#ducti$itatea %edie&AP' a factorului de producie variabil se determin ca raport !ntre produsul total realiat prin consumul
acestuia i cantitatea total consumat din factorul de producie respectiv .
3P.- - # volumul productie ce revine la o unitate fiica a "1' produsul mediu a factorului respective.
.Pr#ducti$itatea %ar(inal &MP' a unui factor de producie este dat de sporul produciei finale obinut prin sporirea cantitii
utiliate din respectivul factor# !n condiiile !n care ceilali factori de producie rmFn constani.
)
) (
1
1
>
x
x f
M$

' cu cit va
creste productia daca factorul "1 creste cu o unitate.
J.Ela)ticitatea* outputului 8 in raport cu inputul ". ,"1(8)(
,"1(8)( (7P1.&P1 ' eficienta procentuala a factorului "1.
+.Rata %ar(inala de )u,)tituire a 2 fact#ri* a muncii cu capitalul fi".
8(f(+#G)(const.
&'4,5-/ - - ' pentru a micsora munca cu o unitate in conditiile ca nivelul 8 se pastreaa este nevoie de a mari
caracteristicile capitalului fi" cu...unitati fiice.
-.Ela)ticitatea la )cara a ex.an)iunii ec#n#%ice &ela)ticitatea t#tala'
8(f("1#"$#...#"n) / f(H"1# H"$#...# H"n)( H
m
f("1#"$#...#"n)# unde m'gradul de omogenitate.
/
11
,lasticitatea la scara a e"pansiunii economice este egala cu suma elasticitatilor factorilor.
(m
/.Ela)ticitatea de )u,)tituire a fact#ril#r*
T. Funcii de producie omogene. ,fectul la scar al e"pansiunii (e"tinderii) a produciei i relaia principal a acestui efect.
8unc4ia de produc4ie este formaliarea relaiei !ntre producie i ansamblul mi*loacelor (elementelor) utiliate pentru obinerea
acesteia. Funcia de producie desemnea legtura e"primat funcional dintre reultatul unei activiti de producie i elementele
(materiale# informaii# energie etc.) care concur la realiarea acestuia.
8unc4ia de produc4ie este omo#en2 de un grad oarecare h. Proprietatea semnific faptul c dac nivelul de utiliare a factorilor de
producie se multiplic de un numr de ori H# atunci volumul produciei reultate se multiplic de Hh ori. ?ac h ( 1 funcia se
numete omotetic2. ?aca n ( 1# functia este omogena de gradul 1 si se numeste <functie omogena lineara2. Reulta ca
daca se dubleaa toti factorii (" ( $)# productia va fi dublata/ daca se tripleaa toti factorii (" ( C) productia va fi triplata. Se
considera ca# !n acest ca# e"ista <randamente constante de scara. ?aca n 2 1# atunci e"ista randamente crescatoare de scara/
daca se dubleaa factorii# productia este mai mult decFt dubla. ?aca ) < n < 1# atunci vom avea randamente descrescatoare de
scara.
Randamentele de scara ale factorilor de productie arata modificarea cantitatii de output reultata !n urma modificarii tuturor
cantitatilor de input utiliate. ?eosebirea fata de randamentele factoriale marginale consta !n faptul ca aici ne intereseaa nu
efectul unei unitati aditionale dintr'un factor variabil# ci raportul care e"ista !ntre cresterea productiei si cresterea (indiferent cFt de
mica sau mare a) cantitatilor utiliate din toti factorii de input.
3u alte cuvinte# randamentele factoriale ne arata ca daca modificam de H ori cantitatea utiliata din factorii de input# aceasta
conduce la o modificarea productiei totale mai mare# egala sau mica (adica modificarea productiei va fi de H 21# de H ( 1#
respectiv de H < 1 ori).
&nalia randamentelor de scara a functiilor de productie arata ca cele trei tipuri de randament de scara (crescator# constant#
descrescator) sunt preente de'a lungul regiunii de definire a functiei de productie date. 3u alte cuvinte# functiile de productie
analiate pFna acum se caracterieaa prin randamente de scara mi"te (Fig. N.S.)
&nalia unor asemenea functii de productie este dificila. 3a urmare# s'au
elaborat functii de productie omo#ene! care au acelasi tip de randament de scara
de'a lungul regiunii lor de definire.
; functie de productie este omogena de gradul r# daca cresterea proportionala de H
ori a celor doi factori de input duce la cresterea de H
r
ori a volumului productiei.
Pot e"ista trei cauri.
daca r ( 1# functia de productie are randament de scara constant (Fig. N.T.Ba)
pentru o functie cu randamente constante la scala o crestere cu un procent a tuturor
inputurilor va conduce la cresterea tot cu un procent a outputurilor.
daca r 2 1# functia de productie are randament de scara crescator (Fig. N.T.Bb)
in caul unei functii cu randamente crescatoare la scala# cresterea cu un procent a
inputurilor va conduce la o crestere mai mare de un procent a outputului
daca r < 1# functia de productie are randament de scara descrescator (Fig.
N.T.Bc) pentru functiile cu randamente descrescatoare la scala# cresterea cu un
procent a inputurilor va conduce la cresterea outputului dar cu mai putin de un
procent a outputului.
1$
3ele mai importante functii de productie omogene sunt cele de gradul : (r ( 1)# care se numesc functii de productie liniar
omo#ene.
1). Funciile de producie tipice# caracteristicile i proprietile lor principale (Funcii de producie (FP) liniare/ FP de tip 3obb'
?ouglas/ de tip Geontiev/ de tip 3,S.
Functie de productie liniara.
b? a0 y
x a x a x a y
n n
+
+ + + ...
$ $ 1 1
y
x a
x
b
a
a
.
tea elasticita
@$
x
y
.
x a x a b
x
b
a @$
x a x a x a y
@ a a
@ a
@ a
? a 0 a ? @ 0 @ ? 0 @ ? 0 f
n n
n n
0?
1 1
1
1
1
1
1
$ $
1
1 1
$ $ 1 1
$ 1
$
1
$ 1
1
...
...
) 1 (
) 1 ( ) ) 1 ( ( ) # (
1
1

+ +
+
+ + +
+

+ + +

+

t cons
a
a
M$
M$
dx
dx
MRS tan
1
$
1
$
$
1
1$

n n
x a x a x a y + + + ...
$ $ 1 1
Functie de productie de tip 3obb'?ouglas


? @0 y
x x @x y
n
n

...
$ 1
$ 1
n n
x a x a x a y + + + ...
$ $ 1 1
@ y ln ln
n n
n
n n
n n
n n n
n n
n n
x x m x m @
x x x
m @
x x x
x x x x x x
m @
x x x
m @ x x x
m
@
ln ... ln ln
...
ln ... ln ln
ln
...
) ln ... ln ln
lim ln
) ... ln(
lim ln ) ... ( ln lim
$ $ 1 1
$ 1
$ $ 1 1
$ $ 1 1
$ $ $ 1 1 1
)
$ $ 1 1
)
$ $ 1 1
)

+ + + +

+ + +
+ + +
+
+ + +

+ + +
+ + +

) ... ( ...
#...# #
.... lim
$ 1 $ 1
$ $ 1 1
$ 1
)
$ 1
n n
n n
m
n
m m
m .
m m m
x x x @ y
n

+ + + + + +

? @0 y
Proprietile i caracteristicile principale ale funciei de producie de tip 3,S.





m
n
m
n n
? 0 @ y
x x x @ y

+
+ + +
+ + +
) ) 1 ( (
... # )
) ... (
$ 1
$ $ 1 1
Functii 3,S
1) Functie de productie
1C
8(f(6#G) este omis
) # ( ) # ( ? 0 f ? 0 f
m
# m 0 gradul de omogenitate ,(m
) (
1
) (
) # (
) ( ) ( ) (
) # (
) ( ) # (
) 1 # ( ) (
) # ( ) 1 # ( /
1
W 1 W
1
$
W 1
0 ?
?
0 ?
0
? 0 f
M$
0 ?
?
0
?
?
0
0 ? 0 m?
?
? 0 f
M$
M$
M$
d?
d0
MRS
0 ? ? 0 f 0
?
0
?
0
f 0
? 0 f ?
?
0
f
?
m m
0
m m
m m
?
0
?
0?
m
m

$)

1
1
1
1
/ / ln ln
1
ln
1
/
tan
) (
0 C MRS 0 C A C 0 A
0
dk
A
dz
0
A
dz
dk
A MRS
t cons
0
MRS
MRS d
dk
0?
0?
0?
0?
0?
+

Functia de tip Geontief

'

n
n
a
x
a
x
a
x
@ y #...# / min
$
$
1
1

'

y a x
y a x
y a x
y
a
x
a
x
a
x
n n
n
n
.. ..........
...
$ $
1 1
$
$
1
1

'

b
?
a
0
@ y # min
'olu!ionarea modelului 6input/output7 de tip 5eontie"8 condi!iile de existen! a
solu!iei modelului.
?aca & si K se cunosc# se cunosc tehnologiile.
7odelul balantei repreinta un sistem de 4n5 ecuatii cu 4$n5 necunoscute
n 0 ecuatii liniare
x y x @

+ ?aca pentru orice ) # ) # ) x aresolutie y x @ x y

#
atunci matricea se numeste matricea tehnologica productiva.
y @ . x y x @ . y x @ x

1
$ $
) ( / ) ( /


1J

'

+ + +
+ + +

'

+ + + +

+ + + +
+ + + +

'

+ + + +

+ + + +
+ + + +
$ $ $ $ $$ 1 $1
1 1 1 $ 1$ 1 11
$ 1 1
$ $ $ $ $ $$ $ 1$
1 1 1 1 1 $1 1 11
$ $ 1 1
$ $ $ $ $$ 1 $1
1 1 1 $ 1$ 1 11
...
...
...
...
...
...
...
...
R r x b x b x b
R r x b x b x b
input
x z x a x a x a
x z x a x a x a
x z x a x a x a
output
x y x a x a x a
x y x a x a x a
x y x a x a x a
m n
n n
n n n nn n n n n
n
n
n n n nn n n
n n
n n
1
$
) (

@ . 'matricea tehnologica a cheltuielelor
Solutionarea .Se calculeaa urmatorii indicatori.
11. 9oiune de funcie cost. 3ostul mediu/ costul marginal. Pragul de rentabilitate !n concurena pur i perfect/ situaia de
monopol.
Functia cost se numeste solutia optima a urmatoarelor probleme.
3( ) ( R1"1 I R$"$ I % I Rn"n min
-3 ( F3 I P3 (arata ct din costurile totale de productie revine n medie pe unitate de produs)
&P3 ( P3 B X (arata ct din costurile variabile totale revine n medie pe o unitate de produs)
&F3 ( F3 B X (arata ct din costurile fixe totale revine n medie pe o unitate de produs. Cu ct volumul
productiei realizate este mai mare, cu att este mai mica cota de costuri fixe care revine pe unitatea de
produs, deci functia AFC este o functie monoton descrescatoare.)
73 ( -3B 8 (arata legatura care exista ntre modificarea volumului productiei si cea a costurilor. Costul
marginal exprima cu cte unitati se modifica costul total de productie daca volumul productiei creste cu o
unitate )
5egatura dintre costul mediu si costul marginal
,"ista o legatura strFnsa !ntre costul mediu si costul marginal# !n sensul ca curba costului marginal taie curba costului mediu e"act
!n punctul sau de minim (figura S.T.).
&tFta timp cFt 73 < &3# producerea unei unitati suplimentare antreneaa costuri medii tot mai mici# deci curba &3 este
descrescatoare. ?ar# cFnd 73 devine superior lui &3# producerea unei unitati suplimentare mareste costul mediu# deoarece -3
creste mai repede decFt Y. 3a urmare# curba &3 devine crescatoare. Punctul care separa portiunea descrescatoare si cea
crescatoare a curbei &3 !n forma de 4@5 este punctul de minim. &celasi lucru se poate spune si despre relatia dintre 73 si &P3.
( (P 0 &F3 0 &P3 (8)) A 8
( -R'-3 ma"
-R ( P8 (27R(P ( const
7RZ(-R5(8)()
Pr 0 pr[t al pragului de rentabilitate 0 pretul pentru care profitul ma" ma"() P(&-3
73(&-3 73(81)(&-3(81)
1M
\ / ) ( / )/ det( /
) det(
1
) ( /
1
$
$
1
$ $

x @ . @ .
@ .
@ . @ .

81 0 punct de minim
P$(min &-3(8) ( &-3(81)
81 0 oferta optima
'ituatia de monopol
( -R(8) 0 -3(8) ma"
P (P(8)
7R(8) ( 73(8)
7R ( (P(8)A8)Z ( dPBd8 A8 IP(8)( P(8)AdPBd8 A 8BP I P(8)( P(8)A,8(P) IP(8) ( P(8)A1B,p(8) I P(8) ( 73(8)
P'73('PA1B,p(8)
(P'73)BP ( '1B,p(8)
:n concurenta perfecta pretul are tendinta spre costul marginal. Pconcuren. perfercta ( 73
(P7'P3)BP ( '1B(,p(8)) capacitatea de presiune a pietei
1$. Problema de ma"imiare a beneficiului (profitului) !n condiiile concurenei perfecte/ modelul i analia ei.
( -R(8) 0 -3(8) ma"
P (P(8)
7R(8) ( 73(8)
7R ( (P(8)A8)Z ( dPBd8 A8 IP(8)( P(8)AdPBd8 A 8BP I P(8)( P(8)A,8(P) IP(8) ( P(8)A1B,p(8) I P(8) ( 73(8)
P'73('PA1B,p(8)
(P'73)BP ( '1B,p(8)
:n concurenta perfecta pretul are tendinta spre costul marginal. Pconcuren. perfercta ( 73
(P7'P3)BP ( '1B(,p(8)) capacitatea de presiune a pietei
1C. Funcii de ofert a produciei/ funcii de cerere a factorilor de producie. Proprieti.
Func!ia cererii, "i(p# 8) e"prim cantitile de factori de producie necesare pentru a obine outputul ce conduce la un profit
ma"im al firmei.
Func!ia o"ert, 8(p# ]) arat cantitatea de output pe care firma trebuie s o produc pentru a obine profitul ma"im determinat de
funcia de profit.
Propriet!ile acestor dou funcii.
(1) Funcia de ofert are panta cresctoare. 8(p# ])B p )
($) Funciile cererii de factori au pantele descresctoare. "i(p# ])B ]i )
(C) Simetria efectelor !ncruciate. "i(p# ])B ]* ( "*(p# ])B ]i
(J) Relaia de reciprocitate. 8(p# ])B ]i ( ' "i(p# ])B p
Funcia cererii de factori "i(p# 8) ce s'a obinut din problema de ma"imiare a profitului este o funcie a cererii necompensate#
adic creterea sau scderea cantitii utiliate dintr'un factor nu duce la scderea sau creterea cantitii utiliate din alt factor de
producie. Se poate introduce i o funcie a cererii compensate de factori. Pentru a arta relaia dintre aceste dou funcii s
considerm din nou problema de ma"imiare a profitului.
(p# ]) ( ma" 8#" ^p8 ' ]"_
&cum# fie 8A ( 8(p# ]) oferta care ma"imiea profitul. 1n consecin# !nlocuind !n problem# avem.
(p# ]) ( ma" 8#" ^p8A ' ]"_ ( p8A ' min" ^]"_
care reult din faptul c 8A este o valoare optim# astfel c rmFne doar s minimim ]". Putem scrie c.
(p# ]) ( p8A ' 3(]# 8A)
unde 3(]# 8A) este o funcie de cost pentru care este dat 8A. 3u alte cuvinte# minimiarea costului conduce la acelai reultat ca i
ma"imiarea profitului atunci cFnd nivelul outputului dat este egal cu outputul care ma"imiea profitul# 8A.
Revenind la funcia de profit (p# ]) ( p8A ' 3(]# 8A)# se observ c dac difereniem !n funcie de ]i# se obine.
B ]i ( ' 3(]# 8A)B ]i
?in Gemma lui `otelling# termenul din stFnga este "(p# ])# !n timp ce termenul din dreapta este egal cu "(]# 8A) din Gemma lui
Sheppard# deci.
"(p# ]) ( "(]# 8A)
3u alte cuvinte# cererea de factori necompensat i cea compensat sunt egale dac cererea compensat se obine dintr'o problem
de minimiare a costurilor pentru nivelul outputului care ma"imiea profitul# 8A.
1J. Problema ma"imirii profitului (beneficiului) !n condiii de monopol/ modelul i analia problemei.
7onopolul este o structur a pieei cu urmtoarele caracteristici. pe pia e"ist o singur firm# care vinde un produs unic i care
este prote*at de intrarea rivalilor pe pia. Pentru determinarea nivelului produciei care ma"imiea profitul# pentru un monopol
se poate compara costul total cu venitul total sau se poate compara venitul marginal cu costul marginal 0 monopolul ma"imiea
profit ca i firma care operea pe o pia cu concuren perfect# meninFnd producia la nivelul la care venitul marginal este egal
cu costul marginal. 3a si firma concurentiala si monopolul isi alege nivelul outputului in asa fel incat sa'si ma"imiee profitul#
adica acolo unde 73(7R si 7R<73. ?eoarece insa monopolul se confrunta cu intreaga cerere a pietei# adica cu o curba a
1N
cererii descrescatoare de forma # va incasa un pret mai mic pe masura ce isi mareste outputul. ?eoarece cererea
pietei determina relatia pret 0 cantitate# monopolul poate alege fie pretul# fie cantitatea oferita# niciodata ambele. ?aca alege
cantitatea produsa# pretul va depinde de curba cererii# iar daca alege pretul# cantitatea decurge din curba
cererii pietei.
Gegenda.& 0 pierderea de incasare pentru Y) datorita reducerii pretului de la p) la p1.
.K 0 cresterea incasarii reultata in urma cresterii productiei Y) cu o
unitate.
&stfel# daca monopolul doreste sa vanda Y) trebuie sa fi"ee pretul p)# iar daca doreste sa vanda cu o
unitate mai mult (Y)I1)# trebuie sa reduca pretul de la p) la p1.?aca reduce pretul la p1# incasarile sale
totale pot sa creasca sau pot sa scada. Prin vanarea unei unitati suplimentare de produs# monopolul are
incasari suplimentare egale cu pretul la care vinde noua unitate (suprafata K). ?ar pentru a putea vinde
unitatea suplimentara de produs# el trebuie sa reduca pretul la p1# deci va pierde la vanarea cantitatii initiale Y) suprafata
# deoarece Y) se vinde acum la p1 < p). ?aca K 2 & incasarile monopolului cresc# iar daca K < & incasarile
monopolului se reduc. Suprafata K este# de fapt# incasarea marginala (7R) a monopolului.
?aca monopolul nu ar fi trebuit sa reduca pretul pentru a putea vinde o unitate suplimentara# atunci 7R ( p). ?eoarece insa curba
cererii are panta negativa# monopolul trebuie sa reduca pretul pentru a putea vinde mai mult# deci trebuie sa faca un sacrificiu.
?eciia de a vinde cu o unitate mai mult este eficienta numai daca beneficiul suplimentar (7R
I
) este mai mare decat sacrificiul
(costul) marginal (7R). ?in aceasta caua# 7R (beneficiul marginal) este intotdeauna mai mic decat pretula
7R'venitul marginal/ 73'costul marginal/P'pretul monopolului/
) ( y .
p
(elacticitatea ofertaBpret
8'oferta / b'profit/ -R'venitul total
Penitul total se obine !nmulind preul cu cantitatea# la fiecare punct de pe curba cererii. Penitul marginal este creterea de venit
total reultat din sporirea cu o unitate a produciei. Costul mar#inal e"prim cFt de mult se modific costurile# atunci cFnd
produc ia unui bun cre te (!n general cu o unitate infiniteimal).
b ( -R(8)'-3(8) ma"/ P(P(8)/
y

<)/

'

<

) ) (
) ) ( ) ( ) (
y
y MC y MR y B

7R(8)(73(8)
7R(P(8)A8)Z(
y
$

A8IP(8)(P(8)A
y
$

A
$
y
IP(8)(P(8)
) (
) (
1
y $
y .
p
+
P(8)
) (
) (
1
y $
y .
p
+
(73(8)'regula de aur a monopolistului
P'73('PA
) (
1
y .
p
/
) (
1
y . $
MC $
p

/ G(
$
MC $
'indicatorul capacitatii de monopolist lui Gerner
1M. Problema ma"imirii profitului productorului !n condiii de oligopol/ variaiile anticipate. 7odelul 3ournot al duopolului i
analia lui.
;ligopolul este o piaa cu concuren imperfect caracteriat prin preena unui numr restrFns de productori i a unui numr
mare de cumprtori.
-rsturi.
1. e"istena unui numr restrFns de firme de mari dimensiuni care acoper cererea de pe pia i au o eficien ridicat
$. firmele au posibilitatea de a influena preul pieei fr s fie c price ta+ersZ sau cprice ma+ersZ5
C. deciiile fiecrei firme sunt influenate de cele ale firmelor concurente. Firmele !i construiesc strategii !n cadrul crora in cont
de reacia celorlalte firme la propriile deciii
J. sunt forme stabile de organiare a pieei. ?imensiunea mare a firmelor nu permite altora s intre pe o asemenea pia. 1n aceste
condiii preul produsului va fi relativ stabil.
1Q
3artelul presupune pe o cooperare e"plicit !ntre firmele care produc un bun oarecare # mai ales un bun omogen ( iei# benin#
oel# ciment# aluminiu).
Firmele care cooperea !n cadru cartelului se !neleg !n legtur cu preul de vFnare al produsului. Preul se stabilete astfel !ncFt
s se ma"imiee profitul la nivelul !ntregului cartel.
3artelul este constituit din trei firme/ Firma 1# $ i C .
1.3ondiia care ma"imiea profitul !n acest ca. 7R ( 73
&dministraia cartelului va repartia fiecrei firme o cot de producie !n funcie de costurile marginale# astfel !ncFt firma cu cele
mai mici costuri marginale va obine cae mai mare cot.
C. Preul de vFnare se va stabili ca i !n caul unui monopol# !n funcie de cantitatea optim pe total cartel Y, i de cererea
e"primat pe pia de cumprtori# pe grafic dreapta ?.
J.Profitul total ( al cartelului) va fi repartiat fiecrei firme !n funcie de mai multe criterii
( diferite de la un cartel la altul).' potenialul productiv i de comercialiare '( firma care vinde mai mult va obine un profit mai
mare)'fora contractual a fiecrei firme. Firma care are o putere mai mare de negociere ( de influen sau de manipulare) va
obine o cot mai mare din profit# fr s fie !n acelai timp firma care vinde sau produce cel mai mult.
7R((P(8)A8)Z(P(8)I8A
y
$

/ &R(
. )/ (
A ) (
@R MR y $
y
y y $
<
echil.7R( 73
Modelul Cournot al duopolului Ci analiza lui.
-31 ( c8 I d
c8 (P3(8)'cost variabil
d(F3'cost fi"
81 # 8$ 0ofertele produc. 73 ( 3
oferta totala . 8 ( 81 I 8$
P ( a 0 b8 a2) # b2)
?eterminarea echilibrului.
b$ ( (a'b(81 I 8$)) A8$ 0 c8$ 0 d ma"

'

+ +

,
_

+ +

,
_

) )) ( ( A 1
) )) ( ( A 1
$ 1 $
$
1
$
$
$ 1 1
1
$
1
1
c y y b a y
y
y
b
y
c y y b a y
y
y
b
y

Pariatii anticipate
1
$
y
y

5variatia anticipata de producator 15 si

$
1
y
y

5variatia anticipata de producator $5'

daca prod.1 ofera o unitate suplimentara de produs# al dolea va modifica oferta cu
$
y unit.
:n varianta lui 3ournot
$
1
y
y

si
1
$
y
y

()'modelul naiv.
73
7R
&R
1S

'

'

+
+

'

+
+
b
by c a
y
b
by c a
y
c a by by
c a by by
c a by by
c a by by
$
$
$
$
) $
) $
1
$
$
1
$ 1
$ 1
$ 1
$ 1
3urbele 81 si 8$. 81'reactia firmei1 la oferta firmei $/ si invers.
$ 1
by by ()/ )
$ 1
y y /
$ 1
y y /
b
c a
y
b
c a
y y
C
) ( $
/
C
A A
$
A
1

/
Pret 3ournot
Pc(
C
$c a +
/ /
C
$
A
C
$
/
C
A
C
$
A
$
A
1
b
a c a
R
b
c a c a
R
+ +

d
b
a
d c
b
a
b
c a
b
c a
c d BC
b
b a
c d BC

+
T
) 1 (
)
C
$
(
C
/
C
A /
C
A
$
$ 1

1N. 7odelul 3ournot al oligopolului i analia lui.

;ligopolul 0 acel tip de concurenta caracteriat printr'un numar mic de ofertanti# care pot influenta piata in scopul ma"imiarii
profitului.
3omportamentul firmelor ce opereaa pe o piata de oligopol este unul strategic 0 fiecare firma isi concepe actiunile in functie de
comportamentul celorlalte# adoptind o strategie de dependenta (satelit) sau de lider.
P(a'bY# Y(R1IR$/ -R1( R1AP(R1Af(R1#R$)/ Profitul(-R1(R1#R$)'-31(R1)
1Q. 7odelul econometric clasic. :poteele principale. 7etoda celor mai mici ptrate (Geast SRuares 7ethod (GS) de estimare a
coeficientilor modelelor clasice simple i multiple
7odelul' o veriga intermediara intre teorie si realitate. ,l repreinta o cale de confruntare a teoriei cu practica#
singurul mod de e"perimentare pe baa caruia stiinta economica isi poate fundamenta ipoteele# din moment ce
obiectul sau de cercetare poate fi numai observat# nu si iolat si cercetat in laborator.
1T
1S. ,rorile standard ale estimatorilor coeficienilor modelului clasic liniar econometric. Palidarea coeficienilor (-estul -
(Student))# modelului (-estul F (Ficher)).
-,S-@G S-@?,9-
-estul Student presupune $ ipotee.
:potea principal d ) .d
)

i
H (valoarea real a necunoscutei este egal cu ero)
:potea de alternativ d ) .d
1

i
H
i
i
b
i
b
S
b
t
e
Probabilitatea riscului O M ().)M) sau probabilitatea de !ncredere ( TMO(pragul de semnificaie).
Perificarea ipoteelor de semnificaie a coeficienilor cu a*utorul testului Student se e"ecut grafic.
7ulimea punctelor ?P&# sunt pentru adoptarea ipoteei `o# iar mulimea punctelor din domeniul critic de stFnga i
dreapta pentru adoptarea ipoteei `1. :poteele sunt contrar una celeilalte# i !n momentul adoptrii unei# alta se respinge.
?ac
i
b
t
nimeresc !n unul din domeniile critice# atunci se adopt ipotea `1# i se spune c coeficienii sunt
semnificativi pentru model. :ar cu probabilitatea de !ncredere de cel puin TMO# sau cea a riscului de cel mult MO# acetia sunt
semnificativ diferii de ero.
?ac mcar una din valorile
i
b
t
nimerete !n ?P&# atunci se adopt ipotea `o# i se spune c coeficienii nu sunt
semnificativi pentru model.
-,S-@G F:S`,R Perificarea ipoteei
d ) ... .d
$ 1 )

m
H
-estul Fisher presupune $ ipotee.
:potea principal d ) ... .d
$ 1 )

m
H
(se pune la !ndoial influena tuturor factorilor identificai !n model) Modelul nu este adecvat
DVA
Domeniul critic de dreapta Domeniul critic de stnga
tab
t
tab
t
Ho H H
$)
:potea de alternativ d .d
) 1
nuH H Modelul este adecvat
( ) ( ) 1 .
.
e
$
1
+

m n D
m D
8
Probabilitatea riscului O M ().)M) sau probabilitatea de !ncredere ( TMO(pragul de semnificaie).
Se caut !n tabelul Statisticii Fisher(F)
tab
8 .
Perificarea ipoteelor de semnificaie a coeficienilor cu a*utorul testului Fisher se e"ecut grafic.
7ulimea punctelor ?P&# sunt pentru adoptarea ipoteei `o# iar mulimea punctelor din domeniul critic pentru adoptarea
ipoteei `1. :poteele sunt contrar una celeilalte# i !n momentul adoptrii unei# alta se respinge.
?ac
8
e
nimerete !n domeniul critic# atunci se concluionea c modelul este adecvat. ?ac
8
e
e !n ?P&# atunci
modelul nu e adecvat.
1T. Problema multicolinearitii# heteroscedasticitii i autocorelaiei. -estele de detectare i combatere ale acestor fenomene.
Spre deosebire de modelul unifactorial# !n caul modelului multifactorial# ipotea :1 presupune independena variabilelor
e"plicative. 9e respectarea ei produce fenomenul de multicoliniaritate# ca !n care o variabil endogen este e"plicat de mai
multe variabile e"plicative.
Frecvena relativ ridicat a coliniaritii dintre variabilele e"plicative se datorea gradului sporit de interdependen din
economie.
,"istena multicoliniaritii este semnalat de.
a) analogiile !n evoluia variabilelor e"plicative/
b) apropierea de ero a determinantului E - E /
c) mrimea coeficientului de determinaie multipl f R$ g# care aproape coincide cu mrimea lui !n caul !n care una dintre
variabilele cauale este omis/
d) contraicere !n verificarea testelor si anume. testul F aplicat valorilor teoretice este semnificativ# iar testul t aplicat parametrilor
de regresie semnalea nesemnificaii !n rFndul parametrilor.
&tenuarea multicoliniaritii. Procedee de selecie a variabilelor e"ogene !n caul unui model multifactorial.
1. ?ac seriile de date sunt formate dintr'un numr redus de termeni (n < 1))# atunci se recomand includerea de termeni
suplimentari ca (n 2 1M)# astfel !ncFt analogiile !ntFmpltoare s fie# pe cFt posibil# eliminate.
$. 1n caul corelrii intense a $ variabile e"ogene# se renun la una din ele# considerFndu'se c variabila omis este e"primat de
ctre ceea reinut !n model.
C. ?ac datele sunt preentate sub form de serii cronologice# se poate proceda la calculul
diferenelor de ordinul !ntFi fhghi1 h hihi i X X sau la logaritmarea valorilor i i i ni X # E # E # # E 1 $
G !n scopul atenurii colinearitii# prile*uite de preena trendului !n date. ,liminarea fenomenului de colinearitate implic
calcularea coeficienilor de corelaie dintre variabilele e"ogene
Ei E * r B si X Ei r B coeficienii de corelaie liniar dintre variabila de e"plicat X si variabilele sale e"plicative i E . ?ac r i *
Ei E * jh1# jhB # va trebui ca una din cele dou variabile s fie eliminat din rFndul variabililor e"ogene. 3riteriul de
e"cludereBincludere a $ variabile e"ogene care's corelate liniar. ?ac X Ei X E * r r B B f # se e"clude * E si se reine i E # !n ca
contrar se e"clude i E si se reine * E . &stfel# la prima etap# reinFnd + variabile e"ogene liniar independente 0 fiind posibil
estimarea celor ( + k1) parametri se poate trece la etapa !n care se continu operaia de selecie a variabililor
e"ogene i E . 1n acest sens e"ist mai multe procedee.
+eteroscedasticitate
7etoda celor mai mici ptratre generaliate# presupune c matricea de covarian are urmtoarea form.
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )

,
_

,
_

,
_

,
_

$
$ 1
$
$
1 $
1 $ 1
$
$
$ 1
$
$
$ $ 1
1 $ 1
$
1
$ 1
$
1
... # cov # cov
... ... ... ...
# cov ... # cov
# cov ... # cov
...
... ... ... ...
...
...
... A
...
A ) var(
$
1
n
n n
n
n
n n n
n
n
n
n
B
M M M

Domeniul critic
DVA
tab
8
Ho H
!
$1
1n caul modelului clasic elementele de pe diagonala principal a matriciei de covarian# sunt egale. 1n acest ca se
spune c modelul este homoscedastic. :ar covarianele sunt egale cu ero.
( )
n
.
$
$
$
$
... ) )
... ... ... ...
) ... )
) ... )
var

,
_

1n caul modelelor heteroscedastice, dispersiile# elementele de pe diagonala principal nu coincid# sau nu sunt egale. ?e
e"emplu. dac analim dependena cererii de venit. / E
1 )
+ . Palorile dispersiilor de pe diagonala principal a matriciei
covarianelor sunt diferite. 3u c!t venitul este mai mare cu at!t mai diversificat(mai diferit) devine consumul.
?easemenea#
( ) j i
j i
# ) # cov
modelul este autocorelat.
&dmitem c matricea

din relaia ( ) F
$
cov

are forma.

,
_

$
$
$
... ) )
... ... ... ...
) ... )
) ... )

:ar# dispersia
$

este proporional ptratului nivelului unei variabile E.

$ $ $
i
/

Pentru simplitate vom analia modelul simplu cu o singur variabil e"ogene de influen
i
/ .
t t t
/ E + +
1 )
Pentru determinarea preenei heteroscedasticitii# !n caul dat# formm matricea

,
_

,
_

,
_

n
n
n
x
x
x
$
x
x
x
x
x
x
1
... ) )
... ... ... ...
) ...
1
)
) ... )
1
1
... ) )
... ... ... ...
) ...
1
)
) ... )
1
1
) ) )
... ... ... ...
) ... )
) ... )
$
1
$
$
$
$
1
$
1
$
$
$
$
1

:ar modelul devine.

.
/ / /
E
i i i
1 1
1 )
+ +
Pentru detectarea heteroscedasticitii sunt aplicate mai multe teste# dintre care# cele mai importante sunt. -estul
Doldfeld'Yuandt i Kreush'Pagan.
3utocorela ia
1. &dmitem c !n cadrul modelului
t t t
/ E


+ sau
t mt m t t t
x / / E + + + + + ...
$ $ 1 1 )
este preent
autocorelaia de ordinul :. Sursa de informaii este o serie cronologic# i e"ist i dependena liniar
t t t
u +
1
. 1n aceast
relaie

este coeficientul de autocorelaie. &tunci c!nd

) >
# este preent autocorelaia poitiv# iar c!nd
) <
# e preent
autocorelaia negativ.
1 <
Pom demonstra c dac erorile verific aceast egalitate# unde
t
u este variabila aleatoare de perturbaie clasic# atunci
matricea

are forma.
care este poitiv determinat i simetric
$$
1n conformitate cu procedeul &i+en# modelul
t t t
/ / E
$ $ 1 1 )
e
+ + # se !nmulete din stFng cu P.
?urbin 0 latson au reuit s estimee legea de repartiie a statisticii ?l. 3u regret# aceasta depinde de valorile factorului de
influen E. ?in aceast cau# ?l au calculat valorile inferioare i superioare care nu depind de E. Pentru a cunoate valorile
inferioare i superioare e caul s cunoatem pragul de semnificaie # numrul de observri n# i numrul + de variabile de
influen.
( )

,
_

$
1
$
$
1
1 $
t
t t
t
t t
e
e e
e
e e
GH
Gansm ipotea
t t t
u e e H +
1 )
. . ?ac aceasta se adeverete# atunci

$
1
t
t t
e
e e

?ac
# )
atunci autocorelaia lipsete ?l e egal cu $.
?ac
# 1
atunci e preent autocorelaia perfect poitiv ?l e egal cu ).
?ac
# 1
atunci e preent autocorelaia perfect negativ ?l e egal cu J.

,"emplu.
$ # $C k n
1n tabelul cu statistica ?l# cutm intersecia coloanei $ i a liniei $C. &stfel# am obinut valorile
1Q # 1 dl
i
MJ # 1 du
Fi"m pe a"a numeric valorile dl i du. 7ai apoi ?l calculat.
TN . ) GH ' se afl mai la stFnga de du# atunci se concluionea c e preent autocorelaia poitiv# i se accept ipotea
)
H
TN . 1 GH ' se afl mai la dreapta de du# atunci se concluionea c autocorelaia lipsete# i
)
H se respinge
$M # 1 GH
' nu se cunoate dac e preent autocorelaia# deoarece valoarea se include !ntre dl i du.
@n alt e"emplu.

TM # $ GH
)M # 1 J GH
' e preent autocorelaia negativ# se accept
)
H
du GH > J # J'$.$

1.S 0 autocorelaia negativ lipsete# se respinge

)
H
dac GH J se afl !ntre dl i du 0 nu se cunoate dac e preent sau nu autocorelaia.
,stimarea preenei autocorelaiei poate fi efectuat cu a*utorul Procedeului 69ochrane / :rcutt7# i anume.
Pasul 1. Se estimea coeficienii de regresie prin intemediul metodei celor mai mici ptrate.
t t t t
/ / E + + +
$ $ 1 1 )
Pasul $. Se verific preena sau lipsa autocorelaiei de ordinul :# aplicFnd testul ?urbin 0 latson. ?ac autocorelaia lipsete#
problema e reolvat i nu mai trebuie transformat modelul. 1ns# dac aceasta este preent atunci se trece la pasul urmtor.
Pasul C. ?eoarece !n cadrul modelului analiat este preent autocorelaia# se estimea regresia.
t t t
u e e +
1

Pasul J. Se transform observrile ce in de necunoscutele modelului

$ 1
# # / / E # cu a*utorul matricei P# !n
A
$
A
1
A
# # / / E .
Pasul M. ?up transformare# se aplic metoda celor mai mici ptrate# se estimea modelul i se trece la Pasul $. ?in nou se
testea dac este sau nu preent autocorelaia. .a.m.d.
@n alt procedea de detectare a preenei sau lipsei autocorelaiei este Procedeul ;urbin.

Pasul 1. Se estimea modelul prin intermediul metodei celor mai mici ptrate ordinare.
Pasul $. Se testea preena sau lipsa autocorelaiei# aplicFnd testul ?urbin 0 latson. ?ac autocorelaia lipsete# atunci nu se
continu. ?ac aceasta e preent# trecem la Pasul C.
Pasul C. ,stimm regresia.
( )
1
1

+
t t
E E
t t t t
/ / E + + +
$ $ 1 1 )
$C
1 1 $ $ 1 1 1 ) 1
+ + +
t t t t
/ / E
( ) ( ) ( )

t
u
t t t t t t t t
/ / / / E E
1 1 $ $ $ 1 1 1 1 ) 1
1

+ + +
( )
t t t t t t t
u / / / / E E + + + +
1 $ $ $ $ 1 1 1 1 1 1 )
1
Pasul J. Se transform observrile ce in de necunoscutele modelului
$ 1
# # / / E # cu a*utorul matricei P# !n
A
$
A
1
A
# # / / E .
Pasul M. ?up transformare# se aplic metoda celor mai mici ptrate# se estimea modelul i se trece la Pasul $. ?in nou se
testea dac este sau nu preent autocorelaia. .a.m.d.
$). 7odele econometrice neliniare. 4Giniariarea5 i estimarea.
M#delele neliniare repreint o larg categorie utiliat !n studierea interdependenelor dintre factori. 7area varietate de modele
neliniare produce efecte variate !n colectarea i devoltarea sistematiat a lor# !ntrucFt descrierea modelelor de acest tip trebuie
definite reguli care s
conduc la descrieri corecte i la implementri cu grad de cuprindere deosebit de ridicat.
?intre cele mai cunoscute modele neliniare sunt cele care au forma.
f (x# y) @x y #
funcii de producie 3obb'?ouglas.
?e asemenea# modelele polinomiale sau cele ptratice sunt des !ntFlnite !n metodele de interpolare sau !n obinerea de modele !n
care evoluia fenomenului !n mod intuitiv are fie un minim# fie un ma"im.
?iversitatea modelelor neliniare este foarte mare# de la ca la ca impunFndu'se o tratare distinct pentru fiecare model# chiar dac
este o forma patratic sau include funcii elementare sau funcii compuse. -ot !n clasa modelelor neliniare sunt incluse i modelele
cu argument !ntFriat date de o relaie.
Sunt situaii !n care modelele neliniare# prin transformri convenabile sunt transformate !n modele liniare.
Pentru modelul. X(aAe
bx
este liniariabil prin logaritmare. ln y(ln a I b" prin substituie se obine. y @+ bx.
-oate acestea conduc la ideea gsirii unor tehnici i metode de stocare i gestionare a diversitii de modele economice# folosind
soft]are'ul adecvat.
1n caul modelelor neliniare# problemele de elaborare de soft]are viea.
construirea modulului care preia forma analitic a modelului/
construirea modulului care analiea corectitudinea formei analitice/
construirea modulului care !ncorporea forma analitic ca parametru !n proceduri de estimare/
implementarea metodei de estimare a coeficienilor modelului neliniar/
construirea modelului de anali a calitii estimrii/
elaborarea modulului pentru gestionarea modelului neliniar cu coeficieni estimai.
1n general# specialitii se familiariea cu unele dintre modele# achiiionea soft]are pentru soluionarea unor clase de
probleme i caut ca toate problemele pe care doresc s le reolve s le !ncadree !n tipurile de probleme cu care s'au familiariat
i s foloseasc soft]are'ul din dotare. 1n particular# prin restrFngerea diversitii# se obine folosirea mecanic a
modelelor liniare i a soft]are'ului aferent.
Kaa de modele economice are menirea de a fluidia traseul de la fenomen la soluie prin crearea a numeroase puncte !n care
economistul analist selectea sisteme de ipotee# tipuri de variabile# clase de modele# algoritmi i soft]are pentru implementarea
modelelor. Sunt eliminate
restriciile generate de folosirea repetat a unor modele i algoritmi indiferent de conte"t.
$1. Problema estimrii funciilor cost i a funciilor de producie cu a*utorul metodelor econometrice.
$J