Piata valutara

Piata valutara reprezinta un sistem de relatii financiar-valutare (intre persoane fizice, juridice si
instituii), prin intermediul carora se efectueaza operatiuni de vanzare cumparare a devizelor.
Tranzactiile se infaptuiesc intre banci si institutii specializate folosind orice mijloace de
telecomunicatii si informatii.
Piata valutara joaca un rol important la nivelul oricai tari din doua motive:
a) banca centrala sau alte autoritati monetare pot vizualiza si interveni in cazul in care moneda
nationala este subapreciata in raport cu o moneda straina
b) satisface nevoilor valutare ale agentilor comerciali, necomerciali si institutiilor financiare.
Organizarea pietei valutare
Participantii reprezinta persoanele fizice, juridice, institutii sau societati care executa in
numele lor tranzactii valutare
Intermediarii reprezinta institutiile autorizate (banci comerciale, burse si agentii de
schimb) prin care se efectueaza tranzactii valutare
Reglementarile valutare (prin respectarea normelor in vigoare) asigura o buna functionare
a tranzactiilor in cadrul institutiilor intermediare pe de o parte si pe de alta parte
modalitatea de cotare , tipurile de operatiuni, valutele care formeaza obiectul cotarii
Institutiile de supraveghere (banca centrala si un oficiu/departament de culegere si
prelucrare a datelor si informatiilor la nivel international) promoveaza politica in
domeniul valutar si asigura, tinand cont de interesele nationale, o buna legatura intre ceea
ce se intampla pe plan international si evolutia monedei nationale si politica valutara
nationala.
Piata valutara este o piata pe care se desfasoara in cursul unei zile, operatiuni de schimb valutar,
la o rata de schimb stabilita la o anumita data, intr-un anumit moment, de catre intermediarii
autorizati de catre Banca Nationala a Romaniei.
Caracteristicile pietei valutare din Romania
piata valutara interbancara functioneaza in fiecare zi bancara lucratoare
bancile au obligatia de a afisa cursul valutar (vanzare-cumparare pentru cel putin doua
valute)
sunt permise operatiunile la vedere (spot-miscarea banilor in conturi are loc in 48 de ore
de la initierea operatiunii) si la termen (forward-miscarea banilor are loc intr-un interval
mai mare de 48 ore)
operatiunile pot fi efectuate la cursul pietii sau la un curs ferm
toate operatiunile sunt decontate zilnic si comunicate Bancii Nationale a Romaniei
Cursul valutar se formeaza:
la nivelul fiecarei institutii financiare bancare
la nivelul pietei nationale
la nivelul pietei internationale
in functie de cerere si oferta
Banca isi stabileste cursul valutar in functie de: cursul stabilit in ziua precedenta; raportul dintre
cerere si oferta; cursul stabilit de celelalte institutii financiar-bancare si case de schimb. Stabilirea
cursului valutar poarta denumirea de cotatie (cotatie de vanzare si cotatie de cumparare). Cotatiile
pot fi directe cursul este mai mare la termen decat la vedere si cotatii indirecte-cursul este mai
mic la termen decat la vedere.
La nivelul fluctuatiei cursului valutar se poate vorbi despre:
aprecierea valutara (moneda isi mareste puterea de cumparare in raport cu alte valute pe
un interval de timp
revalorizarea (majorarea prin lege a valorii unei monede)
deprecierea (o moneda isi diminueaza puterea de cumparare in raport cu alte valute pe un
interval de timp dat)
devalorizarea (micsorarea prin lege a valorii unei monede)
Calsificarea cursului valutar
a) dupa gradul de stabilitate - cursul punctelor de aur (caracterizeaza sistemele monetare bazate
pe etalonul moneda-aur) - cursul stabil (incepand cu 1944, tarile membre FMI sunt obligate sa
mentina evolutia cursului monedelor nationale in anumite limite fata de paritatea valutara) -
cursul flotant (cursul valutar se formeaza si oscileaza fara limite prestabilite)
b) in functie de autoritatea (sau locul) unde se formeaza (stabileste) cursul valutar - curs oficial
(autoritatea monetara nationala stabileste in mod unilateral cursul) - curs de piata (se formeaza la
nivel interbancar, in functie de raport cerere-oferta) - curs reprezentativ (utilizat de FMI in raport
cu tarile membre) - curs bursier (se stabileste in tarile in care sistemul bursier este preponderent) -
curs tolerant (bursa neagra-tari cu restrictii valutare sau monede neconvertibile)
c) dupa numarul de cursuri -cursuri unice (autoritatile monetare stabilesc un singur curs pentru
fiecare moneda straina) - cursuri multiple (autoritatile monetare stabilesc mai multe cursuri
pentru acceasi moneda straina)
Factorii care influenteaza un curs valutar sunt de natura atat interna cat si externa, factorul
economic avand un rol determinat. Fiecare valuta este simbolizata standard, cunoscuta si
acceptata in intreaga lume. Primele doua simboluri reprezinta tara, al treilea simbol denumind
valuata; ex: JPY-yenul japonez.



Piata valutara

Piaa valutar sau ForEx sau FX (prescurtat de la foreign exchange market din englez) este o
pia a tranzaciilor de vnzare-cumprare a valutelor. Pieele valutare permit participanilor s
schimbe o anumit moned contra altei monede. Una dintre pri cumpr o anumit moned de
la cealalt parte, n schimbul unei alte monede. Schimburile valutare exist ca rezultat al
comerului i investiiilor internaionale, astfel companiile care import sau export mrfuri
cumpr aceste mrfuri ntr-o moned i le vnd ntr-o alt moned. De aceea ele au nevoie s
converteasc n moneda n care pltesc mrfurile respective o parte din banii pe care i primesc.
Speculaia constituie cea mai mare parte a tranzaciilor pe piaa valutar. Piaa valutar nu are o
locaie fizic sau un punct central precum celelalte pieii financiare, dar opereaza cu bnci,
corporaii i persoane fizice pe ntreg globul, 24 ore din 24, mai puin n weekend.
[1]
Cursul de
schimb valutar sau cursul FX reprezint suma la care se schimb o moned contra altei monede.
Pe piaa valutar, tranzaciile pot fi executate n sume, la date i sub denumiri variabile. Nu exist
mrimi sau termene de contract standard. Data la care cele dou monede sunt schimbate ntre ele
este cunoscut sub numele de data de reglementare sau data valutei. Dup volumul de
tranzacii este cea mai mare pia internaional.
[2]
Pia valutar internaional constituie un
sistem complex interbancar, prin care se tranzactioneaz sume mari de bani, de ctre actorii din
pia, la o rat de schimb stabilit la o anumit dat, ntr-un anumit moment, n scopul schimbrii
(convertirii) unor valute contra altora.
Cuprins
1 Scurt istoric
2 Mrimea pieei i lichiditatea acesteia
3 Participanti la piata valutara
4 Simbolurile valutelor
5 Formarea cursului valutar
6 Vezi i
7 Note
8 Legturi externe
Scurt istoric
Spre sfritul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, guvernele aliate s-au ntlnit n cadrul
Conferinei ONU pe probleme monetare i financiare. Aceast conferin a avut loc la Bretton
Woods, New Hampshire, SUA, ntre 1 i 22 iulie 1944. n cadrul conferinei au fost nfiinate
dou organisme, Fondul Monetar Internaional i Banca Internaional pentru Reconstrucie i
Dezvoltare (Banca Mondial). Valoarea fiecrei monede a fost exprimat n cantiti fixe de aur.
Convertibilitatea dolarului american a fost fixat la cursul de 35$ pe uncia de aur. Acordul de la
Bretton Woods a fcut din dolarul american, o moned etalon la nivel internaional. Cursurile de
schim erau meninute n cadrul unei benzi nguste, n jurul paritii oficiale declarate. n cadrul
acestui sistem de la Bretton Woods, cursurile de schimb erau fixe, dar ajustabile, i s-au meninut
relativ stabile pn la mijlocul anilor 60, att n cadrul CEE, ct i pe plan internaional.
[3]
De
exemplu ntre 1949 i 1967, lira sterlin a fost fixat la paritatea de 1 = 2,80 $.
[4]
Pn la sfritul
anilor 60, mediul internaional a cunoscut schimbri semnificative. Sistemul Bretton Woods era
supus unor presiuni crescnde ca urmare a politicii balanei de pli a Statelor Unite. Statele
membre ale CEE aveau opinii tot mai diferite cu privire la prioritile de politic economic.
Amplificarea divergenelor asupra preurilor i costurilor ntre aceste state a condus la numeroase
crize ale cursului de schimb i ale balanei de pli, care, la rndul lor, ameninau s perturbe
uniunea vamal i piaa agricol comun, care funcionaser cu rezultate relativ bune pn n acel
moment.
[5]
Piaa s-a format n anii '70, cnd comerul internaional a trecut de la sistemul de
cursuri fixe la sistemul de cursuri flotante. Nou state membre care formau CEE la data
respectiv au creat n anul 1979 Sistemul Monetar European (SME). Principala caracteristic a
acestuia era mecanismul cursului de schimb (MCS), care a introdus cursuri de schimb fixe, dar
ajustabile, ntre monedele celor nou state.
[6]
La 1 ianuarie 1999, prin fixarea irevocabil a
cursurilor de schimb, transferarea ctre Banca Central European a competenei n domeniul
politicii monetare i introducerea euro ca moned unic. La 1 ianuarie 2002 bancnotele i
monedele euro au intrat n circulaie n rile participante, iar la finele lunii februarie bancnotele
i monedele naionale i-au pierdut puterea circulatorie.
[7]

Mrimea pieei i lichiditatea acesteia


Main foreign exchange market turnover, 19882007, measured in billions of USD.
Cursul (de schimb), cotaia, sau preul valutelor este determinat de ctre pia, prin raportul
dintre cererea i oferta de valut a unei ri. Cotaia reflect acea cantitate (volum) de valut
naional, care trebuie pltit pentru o unitate de valut strin (cotatie direct), ori invers -
cantitatea (volumul) de valut strin, care trebuie pltit pentru o unitate de moned naional
(cotatie invers). Valut al crei pre poate fi exprimat n cteva uniti ale altei valute, se
numete valut de baz. Valut de rezerv este dolarul american, din aceste considerente n
majoritatea cotatiilor aceasta este valut de baz. Marii participani pe pia "ofer" cursurile, la
vnzare ct i la cumprare; astfel cotaia capt un sens valoric dublu. n ex - 1.5020 - 1.5025, la
cotaia din stnga putei vinde valut de baz (bncii/brokerului), la cea din dreapta - putei
cumpr. Preul la care banca este gata s cumpere valut se numete Bid, iar cel la care este gata
s vnd - Ask (sau offer). Diferena dintre preul de vnzare i cel de cumprare se numete
spread i constituie comisionul celui care a anunat (oferit) cotaia. Modificarea minim posibil
a cotatiei unei valute poart denumirea de punct (point, pip). Diferitele valute se coteaza la rate
diferite; La majoritatea valutelor un punct este egal cu o zece miime; la yenul japonez - o sutime.
De obicei spread-ul constituie ntre 5 i 15 puncte.
Participanti la piata valutara
Participanii la piaa valutar sunt:
Banca Central:
o reglementeaz piaa monetar intern
o monitorizeaz i menine valoarea monedei naionale pe pieele valutare
o menine rezervele valutare
o controleaz ratele dobnzii monedei naionale
Bncile:
o administreaz portofoliul mprumuturilor n diverse valute
o furnizeaz cele mai bune servicii
o maximizeaz profiturile prin poziia pe care o dein i din arbitraj valutar
Societi, Instituii, firme etc. locale:
o maximizeaz utilizarea n diverse valute a numerarului
o minimizeaz riscurile i costurile valutare
Simbolurile valutelor
Pentru fiecare valut exist o simbolizare standard, recunoscut n lumea ntreag i aprobat prin
standardele de conformitate ISO 4217. Simbolurile sunt alctuite din trei litere, primele dou
simbolizand ara, iar a treia denumirea valutei. De ex. dolarul SUA, conform standardelor de
clasificare, se noteaz USD, unde US nseamn United States, iar D este prima liter din
denumirea valutei.
Simboluri Principalelor Valute:
USD - dolarul american
EUR - euro
JPY - yenul japonez
GBP - lira sterlin
CHF - francul elveian
CAD - dolarul canadian
AUD - dolarul australian
NZD - dolarul neozeelandez
Aceste valute sunt grupate in perechi. Cele mai mari si tranzactionate perechi valutare sunt:
EUR/USD
GBP/USD
USD/CHF
USD/JPY
Formarea cursului valutar
Datorit globalizarii pieelor internaionale de capital, cursul fiecrei valute este efectiv unic n
toat lumea, n orice clip, i se formeaz n baza cotatiei curente, propus de ctre actorii majori
de pe pia. Schimbrile graduale, frecvente, ale cursului valutar se datoreaz faptului c marii
actori, n baza factorilor pieei sau a intereselor proprii, ncep s creasc sau s scad
preurile/cotaiile. Factorii de baz care conduc la formarea cursului pot fi:
schimbarea indicatorilor economici ai unei ri;
evenimentele politice importante, n ar i peste hotare;
efectuarea operatiilor de vnzare/cumprare a valutei n volume mari;
evenimentele importante pe alte piee de capital;
schimbarea deciziilor (pe baza analitic) vis-a-vis de cursul valutar de ctre majoritatea
participiantilor pe pia;
zvonurile pe pia sau schimbarea n psihologia pieei.
Perechile de valute cele mai tranzacionate pe pia valutar internaional sunt:
EUR/USD numit i "Euro"
GBP/JPY numit i "Geppy"
GBP/USD numit i "Cable"
NZD/USD numit i "Kiwi"
USD/CAD numit i "Loonie"
USD/JPY numit i "Gopher"
AUD/USD numit i "Aussie"