Sunteți pe pagina 1din 87

A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii.

Dar oare cum este sa nu fii mama?


In momentul in care o femeie devine mama sau este mama in devenire , sufletul ei
se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din
propria-i copilarie sau chiar temeri.
O bucurie foarte mare este sa fii mama.
Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o
mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata.
a simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama.
!n suflet de mama a dat nastere altuia.
De noi,femeile, depind aceste mici suflete.
1
Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si
dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si
externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil de securitate, dragoste, confort sunt manifestate diferit de adult
si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.
resterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie
si continua pina la moarte.
!iecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii
fiecarui individ.
unoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea
interventiilor pentru promovarea sanatatii.
!A"#$II A$% IN!&'I%N"%A(A $%)"%$%A )I *%(+#&"A$%A
- onditii prenatale
,
o resterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta
acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
- !amilia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o )ustine dezvoltarea sociala si afectiva
o -romoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente
o *a informatii despre lume si societate
- Nutritia
o # alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si
dezvoltarea ulterioara
- #dihna, somnul, activitatiile fizice
- %xperienta de viata si procesul de invatare
- .ediu
o lima
o onditiile de locuit
o )ituatia economica
%"A-%&% $%)"%$II )I *%(+#&"A$II
-%$I#A*A A$A"%$I)"II .AI I.-#$"AN"%
Intrauterina
- -erioada embrionara 1-/ luni - orespunde organogenezei
/
- -erioda fetala /-0 luni
- 0-1 luni
- )e produce dezvoltarea de baza a unor
sisteme si aparate, a capacitatii
functionale
- Apar primele miscari active percepute
de mama la 2 3 luni
- *ezvoltarea sistemului nervos central
si a centrilor respiratorii
- resterea in lungime si greutate
- &a sfirsitul acestei perioade fatul este
capabil sa treaca la viata extrauterina
Nou nascut 4-/4 zile - reste in prima luna cu aproximativ 2
cm
- In a zecea zi atinge greutatea de la
nastere in primele zile avind loc
scaderea fiziologica
- &a sfirsitul lunii prezinta o crestere a
greutatii cu aproximativ 564 g
- )unt prezente reflexele arhaice
*eglutitie
)upt
#rientare
.oro - reflexul de
tresarire
*e apucare
*e extensie a capului
- $eactioneaza la stimuli senzoriali
2
- -linsul este un mijloc de comunicare
*iscomfort
!oame
)ete
)ugar 1-1, luni - )e produce o crestere fizica, cognitive
si psihosociala in ritm rapid
- )e trece de la un comportament reflex
la unul constient
- -rogrese in ceea ce priveste
motricitatea si coordonarea miscarilor
ajungind la 1 an sa se aplece, sa se
ridice
- -rogrese auditive si vizuale
- *ezvoltarea limbajului
opil mic 1-/ ani - .obilitatea crescuta urca si coboara
scarile cu usurinta
- .otricitatea fina ii permite sa
deseneze
- 7indirea egocentric e inlocuita cu
gindirea intuitiva
- )tie care comportament se pedepseste
si care se recompenseaza
- +ocabular8 imbunatatit
- Numste culoril, partile corpului
6
- onstruieste fraze
- auta contacte sociale
- "rece de la jocul asociativ la cel
cooperative
- &ungimea de la nastere se dubleaza la
296 ani
- &a 0 ani cintarete aproximativ ,4 :g
)olar 0-12 ani - *upa 0-5 ani apare dentitia definitiva
- Au loc transformari comportamentale
de personalitate
- )unt solicitate memoria , atentia,
gindirea, auzul
0
-$I.%&% IN7$I;I$I % )% A#$*A N#'-NA)'"'&'I
- -rimele ingrijiri ce se acorda nou nascutului sunt
o -ermeabilizarea cailor respiratorii superioare
o &egarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
o Aprecierea starii fatului la nastere
o -rofilaxia oftalmiei gonococice
o #bservarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
o )tabilirea sexului
o .asurarea si cintarirea
o )tabilirea sexului
5
o )tabilirea identitatii
o Ingrijirea tegumentelor
o Infasarea
*upa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri,
manevrele efectuindu-se cu multa blindete
%tape de executie "impi de executie
Aspirarea secretiilor din nas
si din gura
- )e introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda
Nelaton numarul 1,-12
- )e aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii
-ensarea si sctionarea
cordonului ombilical
- )e aplica , pense hemostatice, prima la 14-16 cm de la
insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre
vulva parturientei
- )e sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca
chirurgicala
- )e ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa
sau matase, fiert , mai intii circular la , cm deasupra
insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de
, ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu
foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra
ligaturii
- u cele doua capete de fir libere se face un al doilea
nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se
<
sectioneaza firele ligatura in dop de sampanie
- )e tamponeaza bontul cu betadina
-ansarea bontului ombilical - )e aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din
parti pina la jumatate
- )e aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical
- )e trage o fasa peste pansamentul ombilical
- "ansamentul ombilical va fi controlat fecvent in
primele #$ de ore dupa nastere pentru a depista o
eventual hemoragie
Aprecierea starii fatului la
nastere
- )e vor urmari si evalua cele 6 simptome ale scorului
A-7A$ notindu-se cu o, 1 sau , puncte ritmul cardiac,
respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie,
coloratia tegumentelor
1
)cor 4 1 ,
$espiratii=min /4-04 04-<4 ><4 sau
perioade
de apnee
"iraj toracic Absent #bservabil .ijlociu
pina la
puternic
ianoza Absenta &a
respirarea
de aer
&a
respirarea
de oxigen
24?
7eamat
axpirator
Absent % aude cu
stetoscopul
)e aude
fara
stetoscop
.urmur
vezicular
lar *iminuat Abia
perceptibil
)cor > < 9 probabilitate mare de deces
)cor 9 5 9 pronostic rezervat
)cor @ 0 9 pronostic bun
- Nou nascutul cu scorul sub 5 necesita masuri de
reanimare
-revenirea oftalmiei
gonococice
- )e indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu
ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser
fiziologic sau musetel
- )e instileaza dupa metoda rede in fundurile de sac
conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de
argint 1?
- *upa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens
circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril
%xaminarea sumara a n.n - )e stabileste sexul
- )e cerceteaza integritatea organismului pentru
descoperirea eventualelor malformatii vizibile
*eterminarea datelor
antropometrice
- )e masoara cu pediometrul
14
- )e masoara circumferinta capului, toracelui,
abdomenului cu centimetrul
- )e cintareste
)tabilirea identitatii - )e fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca
mijloc de identificare pe care se inscriu datele
masuratorilor
Ingrijirea tegumentelor - )e usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec
cald
11
- )e indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,
aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva
infectiilor si a pierderilor de caldura
Infasarea - )e infasa in scutece sterile , incalzite
"ransportul la sala de
nastere
- )e transporta cu blindete in conditii de protectie
termica
- )e aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti
I%&'I(I')A %O!-%A*+!,!-!I +! A*.I/I)
- %ste o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor
ingrijiri energice evolueaza spre moarte
1,
- auze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Aemoragii cerebrale
o #bstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati,
meconiu
o .alformatii congenitale pulmonare
o "ulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturientei
o Nasterea prelungita
Acordarea ingrijirilor necesare in "ehnici de efectuat
Apnea tranzitorie
- %liberarea cailor respiratorii de
secretii
- Ameliorarea functiei respiratorii
- )e dezobstrueaza caile respiratorii
prin aspirarea mucozitatilor si
secretiilor
- )e va evacua continutul gastric prin
gavaj
- )e efectueaza masaj toracic
- )e aseaza in pozitie decliva
Asfixia albastra
- %liberarea calior respiratorii
- Ameliorarea functiei respiratorii
- %ste asezat in pozitie decliva pe
cimpuri sterile si incalzite
- )e dezobstrueaza caile respiratorii
prin aspirarea mucozitatilor si
secretiilor
- )e face respiratie artificial
- )e administreaza ox8gen
1/
Asfixia alba - )e aseaza nou- nascutul pe cimpuri
sterile incalzite incalzite, in pozitie
propice intubatiei endotraheale
- Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
- )e adapteaza un insuflator manual,
efectuind /4-/6 insuflatii de aer
amestecat cu ox8gen
- )e efectueaza masaj cardiac extern,
efectuind o infundare de 14-,4 mm
- )e cateterizeaza artera sau vena
ombilicala sau se abordeaza o vena
epicraniana pentru a se fixa pozitia
venei
- opilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe
monitor
I%&'I(I')A %O!-%A*+!,!-!I -A *A-O%
- "rebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze
climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
- In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate
de deficientele functionale specific acestei , de alimentare
12
- )e impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita
dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale
#biective %tape de executie
Asigurarea conditiilor de mediu in scopul
- -revenirii infectiilor
- )timularii cresterii si dezvoltarii
- -revenirii complicatiilor
determinate de aspirarea secretiilor
nazo-faringiene sau a varsaturilor
- )e repartizeaza nou nascutul in sectia de
nou nascuti
- )e respecta normele de profilaxie a
infectiilor intraspitalicasti
- )e asigura conditiile optime de
microclimat B temperature, umiditate,
luminozitate, aerisire
- )e asigura patul cu lenjerie curate si
incalzita
- +a fi culcat in decubit lateral care se
schimba la ,-/ ore
- )e supravegheaza regiunea oro-nazala
pentru a se inlatura eventualele
mucozitati care se pot scurge
#bservarea clinica generala a nou
nascutului pentru
- *epistarea malformatiilor
congenitale
- )e dezbraca nou nascutul, se controleaza
pe toate partile corpului, observindu-se
eventualele anomalii
16
- *epistarea unor deficient
functionale
&a nivelul aparatului respirator
&a nivelul cardiovascular
&a nivelul tubului digestive
&a nivelul sistemului nervos
- )e controleaza cavitatea bucala, calea
libera a esofagului
- )e controleaza deglutitia
- )e controleaza regiunea anala
- )e urmaresc cu foarte mare atentie ritmul
respirator, amplitudinea, frecventa
- )e va obsrva respiratia copilului la
interval de maxim /-2 minute
- )e vor urmari tegumentele pentru a
recunoaste crizele de cianoza
- )e va urmari daca exista reflexe de
deglutitie sau de supt
- )e vor urmari scaunele in primele ,2 de
ore
10
- )e va urmari tonusul muscular, daca se
observa hipotonie sau atonie muscular se
va atentiona medical
- )e va urmari reactia copilului la lumina,
zgomote, presiunea tegumentelor prin
aplicare de obiecte calde sau reci
- )e va efectua reflexul .oro, analizindu-
se raspunsul copilului
15
.asurarea functiilor vitale si vegetative - )e vor efectua la indicatia medicului
A,)%,I)000 Instalarea deficientelor
functionale pe aparate se poate face rapid ,
iar rolul asistentei medicale este de radar in
depistarea acestor semnale de alarma
$ecunoasterea modificarilor fiziologice
tranzitorii
- )caderea fiziologica in greutate
- Icterul fiziologic
- +a fi cintarit si masurat zilnic pentru
aprecierea somatic
- )e va cintari zilnic pentru a se aprecia cit
scade in greutate si durata scaderii curbei
ponderale
- )e observa culoarea tegumentelor icterica
1<
- riza hormonala
- *escuamatia fiziologica
- Intensitatea scazuta arata debutul
icterului
- oloratia urinei, a scaunului
- )tarea generala a nou nascutului
- )e observa zona mamara si urogenitala
intre a , si a 0 zi, in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese
umezite pe sinii tumefiati si se asigura
igiena zonei urogenitale
- -entru indepartarea descuamatiei se
asigura igiena normal a tegumentelor
$ecunoasterea unor boli specific perioadei
neonatale
- )e vor semnala aparitia si accentuarea
polipneei, prezenta semnelor de greutate
11
in respiratie
- )e va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat
cerebral, crize de agitatie sindrom
neurovascular
- )e va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului copilul nu mai poate suge
ziua 6 pina in a 1, s8mptom al infectiei
tetanice
- )e vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
- )e vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu
debut rapid la ,-/ ore de la nastere ,
culoarea urinei, starea generala alterata
boala hemolitica a nou nascutului
Ingrijirea tegumentelor nou nascutului - Inaintea caderii bontului ombilical
tegumentele se curate cu atentie, cu
comprese de tifon, ungindu-se apoi cu
ulei de parafina
- )e face zilnic baia partial insistind in
regiunea fesiera, genital, a plicilor
inghinale, evitindu-se zona ombilicala
- *upa caderea bontului ombilical se
efectueaza la ,-/ zile baia generala
,4
Asigurarea igienei lenjeriei - )e va schimba de cite ori este nevoie
Alimentarea nou nascutului - )e recomanda aducerea nou nascutului
sanatos la sinul mamei cit mai devreme
in primele ,2 ore
- In prima zi cite 6 minute la interval de ,-
/ ore, apoi 14 minute, ca incepind cu a 6
zi sa stea cite ,4 minute la fiecare masa
- .ama va fi invatata cum sa alimenteze
copilul
Ingrijirea plagii ombilicale
- Inaintea caderii bontului ombilical
- ordonul ombilical se mumifica la 0-<
zile dupa nastere
,1
- In caz de infectii gangrene
umeda

- *upa caderea bontului ombilical
cicatrizarea survine in decurs de
1,-16 zile
In caz de infectii ca
- In blenoragie ombilicala
- +a fi controlat de mai multe ori pe zi
- +a efectua pansamentul ombilical
- Asistenta va controla evolutia bontului,
va aprecia mirosul care se amana din
plaga, starea generala a nou nascutului
A,)%,I)0000 ,ermometri1are
- +a observa tumefierea bontului, cu
inmuierea consistentei acestuia, mirosul
fetid care se emana din plaga
- +a efectua toaleta cu apa oxigenata
- +a atinge bontul cu pansament innmuiat
in tincture de iod
- +a introduce un praf de sulfamida in
plaga
- +a aplica compresa sterile de tifon
- +a fixa comresa cu fasa
- )e vor aprecia fundul, marginile plagii,
tesutul cellular subcutanat si tegumentele
din zona periombilicala
- )e aplica pansament steril si se fixeaza
cu fasa pina la cicatrizare
- )e observa secretia seroasa sau purulenta
,,
- 7ranulom
- #mfalite
pe fundul plagii
- +a efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata
- +a atinge plaga cu nitrat de argint 1-,?
- +a aplica pansament steril
- +a observa secretia seroasa sau
mucopurulenta din plaga
- +a efectua toaleta cu apa oxigenata
- *upa curatirea plagii se va observa
prezenta unui mugure rosiatic pediculat
cu suprafata zemuinda
- +a atinge mugurul cu solutie de nitrat de
argint 6?
- +a aplica poi pansament steril cu alcool
54 grede
- +a observa secretia purulenta din plaga
cu inflamatia tesuturilor din jur
- +a anunta medical si va aplica
tratamentul recomandat
- +a aplica peste plaga pansament inmuiat
in alcool 6?
Ingrijire plagii ombilicale se efectuea1a
partial in sectia de nou nascuti dar se
continua la domiciliu copilului
-$%7A"I$%A .A.%I IN +%*%$%A A&A-"A$II
Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.
El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea
omenirii. El este inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este
absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a
alapta.
,/
Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. ontactul strins al
mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere
reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze
copii.
#biective Interventiile asistentei
-regatirea psihica a mamei in vederea
alaptarii
- )e dicuta cu mama
- )e vor arata efectele positive ale
alimentatiei in dezvoltarea copilului
- )e vor arata efectele favorabile ale
alaptarii asupra involutiei uterine dupa
nastere si a prevenirii obezitatii
- )e vor inlatura factorii, elementele care
ar putea creea emotii negative asupra
mamei
-regatirea sinilor pentru alaptare prin
- )timularea secretiei lactate
+el mai bun stimulant al secretiei lactate este
golirea sinilor
- )e va aduce copilul la sinul mamei cit
mai repede posibil in primele ,2 de ore
dupa nastere
,2
- -revenirea incidentelor
- )e va lasa copilul sa suga cit mai des
metoda alaptarii la cerere cu respectarea
repausului nocturn
- )e vor expune sinii cit mai mult la aerul
camerei
- Ritmul circadian al suptului se regleaza
de la sine dupa circa 4 saptamini
- )e va explica mamei inca inaintea
nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al
mamelonului
- Igiena mameloanelor se face cu apa fara
sapun
- )e vor sterge cu un prosop mai aspra
mameloanele trebuie stoarse pentru a
mentine permeabilitatea canalelor
galactofore
- In cazul aparitiei ragadelor
mameloanelor se acopera cu un ungvent
si apoi cu o compresa sterile, laptele se
da muls copilului
Asigurarea dietei mamei care alapteaza - )e va asigura mamei un regim echilibrat
,6
- %vitarea administrarii substantelor
care pot trece prin lapte
- Nu se recomanda cura de slabire
- onsumul alimentelor se va face in
cantitati mici si dese
- $atia de lichide va fi crescuta cu 544-
<44 ml=zi fata de normal
- Nu se vor administra mamei care
alapteaza medicamente decit la
prescriptia medicului
- )e va educa mama privind rolul nociv al
nicotinei,
alcoolului asupra evolutiei copilului
Alaptarea copilului
- Asigurarea conditiilor de igiena
necesare
- Asigurarea pozitiei confortabile
pentru alaptare
- opilul se va schimba cu scutece curate
- )e va imbraca mama cu un halat curat
- )e va aplica masca de tifon pe fata
- )e va spala pe miini
- )e va efectua igiena sinilor
- )e vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
- *upa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral
,0
- *upa citeva zile va sta pe scaun
Alimentatia propiu-zisa
- !avorizarea eructatiei
- .ama va pune copilul la sin
- *aca doarme va fi trezit
- .ama va observa daca are sufficient
lapte
- opilul va fi lasat sa suga pina cind se
satura
- *upa supt mama ridica usor copilul in
brate, capul va fi sustinut
- )e va tapota usor, asteptind eructatia
,5
Asigurarea repausului dupa alaptare - +a infasa copilul
- +a culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 14-16 minute, apoi drept
- +a urmari copilul in permanenta spre a
observa eventualele regurgitari,
varsaturi, colici abdominal, scaune
postprandiale
%fectuarea igienei sinilor - .ama va spala sinii cu apa si ceai de
musetel
- *aca copilul nu a supt tot laptele din
ambii sini , mama va extrage manual sau
cu pompa de mulgere
,<
- *upa alaptare se recomanda mamei un
repaus de 16-,4 minute
- -e areola mamara expusa la aer se va
aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe
mameloane
).)+,!A')A 2A++I%A'II 3.+.&.
+accinul C7 Dvaccin antituberculosE se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara,
fiind inclus in programul national de vaccinari. +accinul C..7 Dsigla bacilului lui almette si
7uerin, inventatorii vaccinuluiE a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili
.8cobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de Fvaccin viu atenuatF.
+accinul C..7 permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. %l mai este
utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne Dcancer de vezica sau leucemieE.
2accinul 3+& 4 scurta istorie
Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 114<, cand Albert almette si veterinarul
amille 7uGrin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de .8cobacterium bovis
patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. -rin reinjectari la fiecare /
saptamani, timp de 1/ ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta,
pastrandu-si insa capacitatea imunogena.
+accinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in
anul 11,1, sub denumirea de vaccin C7 Dprescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil
almette-7uerinE. !olosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
*in pacate, in 11/4 se produce un accident teribil la &Hbec:, unde ,6? din cei ,61 de copii
,1
vaccinati mor de tuberculoza. )e pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin C7
contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui almette, in care vaccinul C7 a fost incriminat drept
cauza a deceselor copiilor. %roarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul C7 a fost
reabilitat.
"%ANIA IN7$I;I$II #-II&#$ -$%.A"'$I
- criterii de definire a prematurului
o criteriul temporal virsta de gestatie mai mica de /5 saptamini
o greutatea la nastere mai mica de ,644 g cu cele 2 grade de prematuritate
- gradul I9,444-,644 g
- gradul II91644-,444 g
- gradul III91444-1644 g
- gradul I+9sub 1444 g
/4
o criterii morfologice I neurologice
o dezvoltare incompleta a functiilor organismului
o lungimea prematurului este sub 25 cm
o perimetrul cranian sub // cm, cel toracic sub /4 cm
o capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise
o fruntea incretita, fata mica, gura deschisa
o torace mic, abdomen mare , evazat
o tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
o este acoperit abundent cu lanugo
o dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
o tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
o este tahicardic cu 124-104 de pulsatii=min
o hemoglobina scazuta
o sistem nervos slab dezvoltat
o termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
o rezistenta la infectii este redusa
/1
- prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale
- ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
- in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 1,-12
ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la ,-6 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati
de 64-04 ml singe in plus din placenta
scutece sterile , calde in care va fi primit
- pot exista , situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
cotatia A-7A$ la 1 minut si la 6 minute
plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de ,<-/, grade ,
umiditate 64?, in pozitie decliva
fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
fara toaleta generala doar toaleta ochilor profilaxia oftalmiei
gonococice
masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai
tirziu dupa ce este incalzit cam la / ore dupa nastere
tratament profilactic cu vitamina J im 6-14 mg
aspirati I=- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de
prematuritate
prelevari si investigatii imediate
glicemia
calcemia
hemoleucogramaIgrupa sanguina din cordonul ombilical
secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae ,
ombilicale pentru examen bacteriologic I=- virusologic
grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
minore
intirzierea primului tiat
o stimulare manuala a toracelui
o oxigen sub masca cu presiune controlata
o urmarirea scorului A-7A$
majore
moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese
respiratorii
o intubatie si ventilatie asistata
o punerea unui cateter ombilical venos
o prelevare de singe pentru A)"$'-
/,
o injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 2,< ? 14 ml,
inainte de rezultatul A)"$'-
o perfuzie cu glucoza 14?
o oxigen
o in primele $5 de ore
va fi transportat la salon
salonul va avea temperatura de ,<-/, grade , umiditate 64?
cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai
mari
patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare
deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata
sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie
miscat din loc
ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat
daca temperatura copilului scade sub /6 grade se vor putea utiliza
baile progresiv incalzite pina la 24 grade pe timp de 16 minute , care
pot fi repetate din / in / ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
se vor supraveghea
ritmul, tipul si frecventa respiratorie respiratie periodica fara
pauze prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa
maxima de 26 respiratii pe minut
cotatia )ilverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii
//
)cor 4 1 ,
$espiratii=min /4-04 04-<4 ><4 sau perioade de
apnee
"iraj toracic Absent #bservabil .ijlociu pina la
puternic
ianoza Absenta &a respirarea de aer &a respirarea de
oxigen 24?
7eamat axpirator Absent % aude cu stetoscopul )e aude fara
stetoscop
.urmur vezicular lar *iminuat Abia perceptibil
)cor > < 9 probabilitate mare de deces
)cor 9 5 9 pronostic rezervat
)cor @ 0 9 pronostic bun
in caz de pauze respiratorii
stimularea bazei toracelui
ventilatie cu masca
in caz de detresa respiratorie
supravegherea frecventa a pA si gazelor sanguine
radiografii toracice
corectia acidozei
administrare de oxigen
I=- ventilatie asistata
control regulat al glicemiei
alimentatia se va incepe variabil dupa 1,, ,2, /0 de ore sau in functie
de gradul de prematuritate
/2
se vor face prelevari din
urina
meconiu
lichid gastric
in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce,
ulterior in functie de antibiograma
o in prima saptamina
se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va
institui tratamentul in functie de valori
fototerapie
fenobarbital
albumina umana I=- esangvinotransfuzie
debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
profilaxia infectiei este esentiala
dezinfectia incubatorului la 14-16 zile
sterilizarea corecta a instrumentarului
manevre manuale si instrumentale sterile
igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire I
controale bacteriologice periodice
imbracaminte sterila pentru prematuri
antibioterapie dupa antibiograma
la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi ,
in prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei
infectii
profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential
- imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului
- se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile cu croiala speciala
- rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca
/6
Infasarea prematurului si controlul temperaturii
- schimbarea prematurului se face cit mai rar
- in timpul infasatului se tine acoperit partial
- scutecul curat va fi incalzit inainte
- in primele zile masurarea temperaturii se face la / ore
- toaleta generala se face la ,2 ore
- prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
- inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la
,-/ ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa
se faca lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice
cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
- combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina J
o hemoragiile apar de obicei in a ,-/ zi de la nastere sub forma digestiva
melena, hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina
J mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina J injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia
medicului
- prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
/0
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de /-2 ori = zi, cite 16-,4 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 5 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la /-2 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
- alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 164 ml=,2h din
care retine numai ,6-64 ml, restul eliminindu-se
- cantitatea
o ratia alimentara 56 cal=:gcorp , ajunginduse la 1,4 cal=:gcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
- ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele ,2 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 1,-,2 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 6? cite o
lingurita din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de <-14
ori=zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 2<-5, ore
- tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste ,444 g se pun la sin pentru 16-,4 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
/5
o alimentatia prin sonda gavajul
poate fi continua sau discontinua
se foloseste in general la prematurii mici
greutate la nastere sub 1644 g
virsta gestationala sub 1, saptaminiabsenta reflexului de supt
I=- deglutitie
se folosesc sonde Nelaton nr. 0,<,14
se prefera introducerea sondei pe nas
dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara
reziduul gastric
daca reziduul gastric 9 volumul calculat pentru o masa , nu se
va administra o noua cantitate de lapte
daca reziduul gastric reprezinta ,6? din volumul unei mese,
cantitatea de lapte se va scadea
la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 2-1, ore de la nastere
cu citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca
reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
prematurul primeste si retine ratia calculata
la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul
continuu prin sonda nazo-gastrica
ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in
general 4,6 1 ml =ora la prematurii cu greutate sub 1444 g
se vor lua precautii suplimentare
tubulatura se schimba la <-1, ore
laptele se inlocuieste cu priza proaspata la /-2 ore
pentru a evita staza gastrica se controleaza la ,-/ ore reziduul
gastric prin aspiratie
pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica
radiologic
o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate
pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
o dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
o se culca in d.l.s si peste 14-16 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghere
o daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte praf
o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin
tatonare in general la greutati variabile ,,44-,644 g
o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
1,-14 mese =zi pentru prematurul de gradul I+
14-< mese =zi pentru prematurul de gradul III si II
<-5 mese =zi pentru prematurul de gradul I
/<
CAIA )I IN!A)A"'& )'7A$'&'I
- Caia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
- In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
- )e vor pregati materialele necesare, apa sa fie la /5-/< grade elsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului
- In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta
- *urata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 6-0 mnute
- *upa baie sugarul va fi sters si imbracat
"%ANIA A&I.%N"A"I%I )'7A$'&'I
%utritie6 totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea
schimburilor dintre mediul extern si organism.
/1
'atia alimentara 1ilnica6 totalul hranei si a apei primite de un copil in ,2 ore. )e compune
din ratia cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii=:gc=ziK sugarB 144-116:cal=:g=zi.
!actori care influenteaza ratiaBtipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie,
starea de boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde
trofinele alimentare Dproteine, lipide, glucideE, fibre alimentare, apa, minerale si vitamine.
%ste influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special
sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.
Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara
nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 0 luniK recomandabil
pana la varsta de 1 anK optim pana la varsta de , ani. &aptele uman este considerat alimentul
ideal pentru hranirea sugarului in primele 0 luni.
+olostrulB reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la
inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua /-2 postnatalK treptat
compozitia colostrului se modifica, dupa /4 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
-aptele de mama maturB lichid alb, cu densitate 14/4, pAB5K contine la 1 litruB 11g proteine,
26g lipide, 54g glucide, ,g minerale.
"roteineleB - reprezentate de cazeina D24?E- albumine, globulineK si proteinele din lactoser
D04?E- imunoglobuline.
-ipidele - contin 1<? trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterolK
&lucidele- din 54 g glucide=& lapte de mama- 04 g=& sunt reprezentate de lactoza, iar 14g=&
de oligozaharide.
ineralele - reprezinta ,g=l lapte de mamaK reprezentate atat de macroelemente DNa, J, a,
.gE cat si de oligoelemente D!e, u, I, (nE intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima Draport a=-9,=1E.
2itaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand +it * si J.
.ermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza Denzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascutE, aldolaza, catalaza, lizozim Drol
bacteriostaticE.
2aloarea calorica6 544:cal=&
*uperioritatea alaptarii e7clusive6 laptele de mama este un aliment biologic activ DLviuME
avand enzime, anticorpi, vitamineK este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si
posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucideK
are valoare biologica crescutaK previne infectiile enterale si greselile alimetareK permite un
mod de alimentare simpluK asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea
relatiilor afective mama-copilK previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosiK
previne obezitateaK contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste
dezvoltarea altor germeni patogeniK previne aparitia anemiei feriprive.
,ehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul
mamei. #rice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.
24
Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere Drecomandare #.)E,
la inceput cate 6 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 14min, apoi se creste
treptatK se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste ,4min.
-ozitia in care alapteaza mamaB in primele 5 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea
sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mameiK dupa
aceasta varsta- pozitie sezanda.
'n copil trebuie pus la san de <-1,ori=,2 oreK se evacueaza 1-, picaturi de lapte din mamelon
si apoi se lasa 1-, picaturi in gura copilului stimuland suptul. )e introduce mamelonul si o
parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului
pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
-racticarea sistemului rooming-inK sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani Lla
cerereM, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara
de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. )e interzice sugarilor alimentati la
sanB biberonul, suzeta, tetina.
.omentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copilK trebuie sa decurga
intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. hiar
daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia
sa fie alaptat frecvent. *upa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele
copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
)e incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alaptea1a6
femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana
la varsta copilului de , aniK se vor respecta orele de odihna si somnK alimentatie echilibrata
cantitativ Dplus ,44Jcal=zi, supliment lichidianE si calitativK se vor evitaB conservele,
condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care
trec prin lapte la sugar Dluminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropinaEK se vor respecta
regulile de igiena corporala si a mamelonuluiB mama va spala mamelonul inainte de supt cu
ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 54? si se acopera cu tifon sterilK se
va purta sutien adaptat pentru alaptatK in caz de
21
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonulK folosirea unui
stimulant al secretiei lactateK alaptarea freventa <-1, ori=ziK mama sa fie relaxataK mama sa nu
slabeasca mai mult de 1-, :g=luna.
+ontraindicatiile si obstacolele in alaptarea e7clusiva. &aptele de mama este indicat la
orice nou-nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: !" evolutivaK !oli infectioase grave DAI+ pozitivEK
!oli cronice graveB cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii
maligne, insuficienta hepatica, boli renale graveK #edicatieB antitiroidiene de sinteza, cicline,
ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- "rombostop Dnu se
contraindica heparina cu greutata moleculara micaE, chimioterapiaK .ama ACsI dupa unii
autoriK .ama cu sifilis isi poate alapta copilulK %pilepsia, psihoza de lactatieK # noua sarcina
dupa luna a 0-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuriaK
icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 24 grade .
Obstacolele din partea mamei:
agalactia si hipogalactiaB - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe
cand hipogalactia Dprimara, secundaraE este relativ frecventaK malformatiile mamelonului
8mamelon scurt, ombilicat9 se poate corecta cu protectoare din siliconKin cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu liguritaK
fisurile si ero1iunile- se previn prin punerea corecta la sanK leziunile profunde vor fi
tamponate cu creionul de AgN#/, se pot aplica creme - 7armastan, se suspenda alaptatul
doar temporarK
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa
la san va fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile guriiB gura de lup, buza de iepure D se poate
utiliza tetina lunga, care acopera partial defectulE, frenul lingual scurt, existenta dintilor
congenitaliK prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesaraK sugarii LlenesiM care
necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu ,4-/4 min inaintea
meselor sol. ofeina 4,6? o linguritaK rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
'atia in alaptarea e7clusiva6 in primele 10 zile- formula .in:elstein6 -6 8n-;97<=-5=>
54ml9pentru greutate /444-/,64g la nastereK <4ml9pentru greutate la nastere peste /,64gK
n9nr. zilelor sugarului> peste 10 zile-dupa nevoile lichidieneB 164-1<4ml=:g=zi, fara a depasi
1 litru> dupa nevoile calorice: trimestrul I B144-114:cal=:g=ziK trimestrul IIB14-144:cal=:g=zi,
trim. III-I+ <4-14:cal=:g=zi.
*emne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte6 peste 0 mictiuni=,2 oreK 2-<
scaune=,2 oreK intre supturi copilul este LmultumitMK crestere in greutateB 144-,44g=saptamana,
in primul trimestru de viata.
*emne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte6
$emne sigureB crestere in greutate deficitaraK la , saptamani este sub greutatea de la nastereK
urini concentrate, in cantitate micaK sub 0 mictiuni=,2 ore, urina galbena, urat mirositoare.
$emne posibileB sugar nesatisfacut la sfarsitul suptuluiK sugar care plange frecventK mese
foarte frecvente-foarte lungiK scaune tari, uscate, verziK scaune rare, in cantitate micaK nu vine
laptele din sanK sanii nu si-au marit volumul in timpul sarciniiK lactatia nu s-a instalat dupa
nastere. 'neori este nevoie de Lproba suptuluiM prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a
aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
*uplimente pentru alimentatia e7clusiva6 +itamina * 244'I D1picaturaE=zi in sezonul cald
si <44'I=zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viataK !ier ,6-64mg !e elemental=zi
2,
de la varsta de 0 luni pana la minimum 1 luni, la indicatia mediculuiK !lorura de sodiu-
4,,6mg=zi dupa varsta de 0 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii e7clusive6
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efortK se intalnesc la
sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingeratK daca sunt frecvente si abundente pot duce la
subalimentatie si malnutritiK
Varsaturile% apar la copiii excitabili, care sug repede si lacomK se numesc habituale daca apar
uneori zilnic si dupa fiecare suptK trebuie excluse alte cauzeK uneori dispar fara tratament la /-
2 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de suptEK
Colicile abdominale% se intalnesc in primele / luni, apar la copiii cu aerofagieK se manifesta
prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna
Dorele 1<-,4E. )e considera colica abdiminala daca apare cel putin de / ori=saptamana si
dureaza minimum / ore. olicile abdominale alarmeaza parintii. "ratamentul este
simptomaticB administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
.ajoritatea autorilor considera colicile LfiziologiceM si nu prescriu nici un tratamentK Reuzul
sanuluiB se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu
biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza
calmante, uneori laptele mulsK
Constipatia% se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce
determina reflex conditionat de defecareK
!iaree postprandialaB in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gazeK
sugarul prezinta curba ponderala ascendentaK dispare la /-2 luni. "ratamentB calciu carbonic /-
1 varf de cutit=zi sau ,4-/4ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la sanK
"upraalimentatia% este bine tolerata, pana apare diaree, Ldispepsie de supraalimentatieM-
copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 0-1, ore. "ratamentB reglarea orelor de supt si a
duratei suptuluiK
"ubalimentatia% este necesar efectuarea Lprobei suptuluiM, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.
Alimentatia artiiciala si diversiicata
- Alimentatia artificiala .
and alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte
Dsubstitute de lapte maternEB lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. $ezultatele sunt
inferioare alaptarii exclusiveB mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia,
anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
2/
&aptele de vaca D&+E are neajunsurile lui care, sintetizate, constau inB antitate de proteine de
trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru
intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determinaB
suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona Dtoate mai frecvente la
nounascut si sugarul micEK Incarcatura osmotica mare Dproteine I saruri mineraleE cu
suprasolicitare renalaK
antitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 6 ?, cu urmatoarele consecinteB
dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentareK stimularea adipocitelor
DobezitateE.
-entru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice Ddiluarea,
zahararea si acidularea &+E sau industriale Dlarga gama a substitutelor de &'E. -rocedeele
casnice vizeazaB scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez D,-/ ?E si
cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 6 ?.
*idactic formulele de lapte se clasifica in B I formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 2-0 luniK II - formule de continuare Dvarsta a
II aE de la 2 0 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificataK III - formule
speciale DL lapturi medicamentM EK I+ - formule pentru prematuri.
$atia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice Dtrim.IB114-1,4:cal=:g=zi, trim.IIB 144-
114:cal=:g=zi, trim.III-I+B 14-144:cal=:g=ziE sau dupa nevoile lichidiene D164-1<4ml=:g=zi,
fara a depasi 1 litruE. Numarul de meseB 0-5 mese in luna I, 0 mese in luna II-III, apoi 6 mese
pana la varsta de 1 an.
&ractica alimentatiei artificiale% se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la
cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat Dcurgerea picatura cu picaturaE, se prepara instant si se
pot tine la frigider ,2 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la
64 04?, concentratia este de 2.6 6 g la /4 ml de apa D/ masuri la 14 ml pentru o
concentratie de 1/ 16 ?E.
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina *, fier, eventual fluor. &aptele de capra,
bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.
#ntoleranta la laptele de vaca 4
incident rar, se manifesta sub diverse formeB soc anafilactic Dstare de soc, colaps, varsaturi
explozive, diaree eritem urticariform, edem facialE, diaree dupa orice ingestie de lapte,
intoleranta la proteinele &+ Dpierdere de sange prin scaun, anemieE.
Anore$ia % destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
22
"upraalimentatia prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari
decat este recomandat cantitativ si calitativ.
"ubalimentatia consecinta diluarii prea mari a &+ sau a nerespectarii indicatiilor din
prospect.
Constipatia digestia defectuoasa a cazeinei din &+.
Rahitismul& malnutritia& anemia carentiala si bolile diareice sunt mai frecvente.
- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant DexclusivE lactata la
alimentatia consistenta. .omentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si
este laB 6- 0 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 2 2 ,6 luni pentru
cel alimentat cu &-
standard sau &+.
"onditii de diversificare B sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta D6 5 zileE
pentru sugarul diversificat la 2 2,6 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 6 luni,
primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide,
pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in
aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va
adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 0-< luni a
fainurilor cu gluten Dgrau, orz, ovaz, secaraE in favoarea celor fara gluten Dfaina de porumb,
orezE. )e evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic.
Alimentul nou introdus va fi propus nu impus Devita anorexia psihogenaE.
Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugaruluiB
aE -entru sugarul eutroficB cereale Dorez NestleE, supa si piure de legume Dmorcov, patrunjel,
telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosieE, supa de
oase, carne Dpui, vitel, vita, ficat de pasareE, piure de fructeB mere, portocale, piersica, gref,
banane, ananas.
)unt evitateB zmeura, capsunile, fragii Ddatorita potentialului lor alergizantE, perele, prunele,
pepenele, ciresele Drisc de diareeE, afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure,
mici,rotunde sau lipicioase Dstafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de
aspiratie si inecE.
bE Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte
Dfaina de orezE cu valoare energetica crescuta sau - ideal cu cereale fortifiate cu fier.
26
arnea Dvita, pasareE va fi introdusa la sugarii diversificati la 2 2.6 luni inca de la inceput
Dsursa de proteine si fierE de / 2 ori = sapt., initial /4- 24 g=zi. &a 1-14 luni poate fi oferita si
ciorba de perisoare.
!icatul de pasare se poate introduce la 0 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala
bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
-este alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
7albenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 5-< luni, progresiv .
Albusul se va da dupa varsta de un an Dpotential alergicE.
Cranza de vaci va fi oferita la 2 6 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici
sau cu piure de legume. *upa < 1 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de
smantana.
Iaurtul Dde preferat preparat in casaE se poate da dupa varsta de 5 luni cu biscuiti si 6 ? zahar
Dse evita iaurturile cu fructe din comertE.
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
)e vor evita compromisurile pentru modificarea gustului Dzahar in piureul de legumeE.
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit
anterior.
Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
*e evitatB
dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
sosuri grase,
condimente,
alimente care provoaca aspiratia Dalune, seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuletiE,
20
alimente alergizanteB ciocolata, cacao, fructele mentionate.
.ierea de albine va fi evitata sub un an Drisc de contaminare cu lostridium botulinicumE.
-reparatele industriale DpapeleE pentru sugar auB pret ridicat, sunt instant, au compozitie
standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite
in decurs de ,2 ore de la deschidere.
)e vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.
)'-$A+%7A%$%A !'N"II&#$ +I"A&% )I +%7%"A"I+% &A )'7A$ )I #-I&'&
.I
- urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in
vedere ca in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile
ce pot surveni
- functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala
careia ii revine sarcina sa le noteze si in ! #
25
- foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor
#biective "ehnici de efectuat
)upravegherea temperaturii
- pregatirea materialului necesar
- asigurarea dezinfectiei termometrului
- se pregateste termometrul individual
- inainte de intrebuintare termometrul
va fi clatit si sters si se va controla
nivelul mercurului, care trebuie sa fie
la /0
4

- termometrul se pastreaza in borcan cu
cloramina 6?, care se schimba din ,
in , zile, dupa spalarea borcanului
2<
- masurarea temperaturii
- temperatura in cazul in care nu sunt
indicatii special se masoara de , ori in
,2 de ore , dimineata intre orele 0-5 si
seara intre orele 15-1<
- tehnica de masurare termometrul se
introduce in rectal la sugar si copilul
mic
temometrul lubrefiat se mentine in
rect 14 minute timp in care
termometrul si copilul vor fi fixate de
catre cel care masoara temperatura
temperature rectala este cu 4, - 4,6
grade elsius mai mare decit cea
axilara
)upravegherea pulsului
- ritmul masurarii
- tehnica masurarii dupa virsta
- se realizeaza prin comprimarea unei
artere pe un plan dur
D radial, cubitala, temporal, humerala,
femurala, caotidaE
- in mod obisnuit pulsul se masoara de
, ori pe zi odata cu temperatura
A"%N"I%NNNNN In timpul masurarii pulsului
copilul nu trebuie sa fie agitat deoarece
plinsul si agitatia accelereaza bataile inimii
- la nou nascut si la sugar in primele
luni de viata se va masura in timpul
somnului la nivelul fontanelei
- la copil pulsatiile inimii se pot
percepe si numara aplicind mina pe
21
- interpretarea valorilor obtinute prin
masurare in raport cu virsta
regiunea precordiala
- valori normale ale pulsului la copil
n n 91/4-124
1 an9144-1,4
, ani9144-114
/-2ani914-114
6-5ani9<4-144
<-14 ani9 <4-14
11-10 ani9<4
)upravegherea respiratiei
- "ehnica masurarii respiratiei
- Interpretarea valorilor obtinute prin
masurare
- )e realizeaza prin inspectie in timpul
somnului
- )e dezbraca pe fata anterioara a
abdomenului si toracelui si se aplica
mina pe toracele copilului
- $espiratia se masoara de obicei
dimineata si serara, dar si de cite ori
este nevoie la indicatia medicului
- Nn926-66
- 1 an9/4-24
- / ani9/4
- In plus se va urmari
simetria miscarilor respiratorii
frecventa respiratorie
ritmul respirator
amplitudinea respirator8
)upravegherea tensiunii arteriale - se masoara cu ajutorul tensiometrului
pentru copii, procedind ca la adult
- la copii "A se poate calcula orientativ
dupa formula
- "9<4I,A A9 virsta copilului
)upravegherea scaunului la sugar si copilul
mic
- Aprecierea scunului nou nascutului
- Aprecierea scaunului sugarului
- In primele zile dupa nastere nou
nascutul elimina un scaun de culoare
verde-brun inchis meconiu - care
prezinta produsul secretiilorglandelor
intestinale, amestecate cu bila si
cellule descuamate din timpul vietii
intrauterine
- )ugarul alimentat la sin elimina
scaune de culoare galben aurie, care
prin oxidarea bilirubinei in contact cu
aerul devine verzuie
- )caunul sugarului se prezinta ca o
pasta moale , omogena, cu grunji
mici, albi sau galbui aspect de
jumari de oua cu miros acru
- Numarul scaunelor in ,2 ore este de
/-2 pina la 0 luni
- *aca sugarul este alimentat artificial
64
- Aprecierea scaunelor modificate
- Notarea scaunului in foaia de
observatie a copilului
scaunul va avea culoare galben
deschisa , va fi mai consistent si indor
- Numarul scaunelor in ,2 ore se va
reduce la 1-,
- *in momentul in care se vor introduce
fainoasele in alimentatia sugarului
scaunul devine brun inchis
- )caunele patologice prezinta
modificari de consistent, cantitate,
compozitie si culoare
)caunele muco-grunjoase au
consistent semilichida ,
neomogena, cu particule solide cu
mult mucus sub forma de
filamente si flocoane, au culoare
galben verzuie, ele se pot elimina
in numar de 6-14 in ,2 ore
)caunele lichide si semilichide
sunt eliminate in jet si prezinta un
caracter spumos, pot sa contina
grunji sau mucus numarul lor
poate sa creasca pina la /4 =,2h
)caunele mucoase sunt lichide , cu
mucus sub forma de gramezi
viscoase , galbui, cenusii sau sub
forma de placi
scaunele muco-purulente contin
mucozitati si puroi, au culoare
galben verzuie
scaunele muco-sangvinolente pot
fi formate din mucus, grunji de
materii fecale si singe in cantitate
mai mica sau mai mare , sau
numai din mucus si singe
pe linga numarul scaunelor se va
nota si aspectul scaunelor
o scaun normal I
61
o scaun semiconsistent =
o scaun apos
o grunjoas (
o mucos O
o scaun cu singe ), se noteaza cu
culoare rosie
suma scaunelor in numar mare ce
s-au produs si au fost notate pe o
foaie separata =,2 h, va fi trecuta
in foaia de temperature la rubric
scaune corespunzator aspectului
de exemplu 1,O adica 1, scaune
mucoase=,2 h
- semnele ce pot insoti eliminarea
scaunului dureri abdominal, tenesme
vor fi comunicate medicului
ontrolul diurezei - se va recolta urina = ,2 h, folosindu-se
o tehnica cit mai putin traumatic
- se va insista asupra spalarii si
dezinfectiei zonei genito-urinare
- se vor folosi recipient special pentru
recoltarea urinei
- nu se va recolta urina prin sondaj
ureteral, deoarece tehnica preteaza la
infectii iatrogene
- se vor acorda ingrijiri necesare
6,
tegumentelor iritate din cauza aplicarii
pungilor pentru colectarea urinei
,)?%I+I D) I%&'I(I') A +O"I-!-!I I+
)'-$A+%7A%$%A *%(+#&"A$II -)IA#.#"#$II A #-I&'&'I
- scop aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant
cu virsta
- se va urmari
o motricitatea generala si cea fina
o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului
IN"%$+%N"II &A *#.II&I'
- asigurarea conditiilor de mediu
o camera separate, calduroasa, mobilier limitat
- alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei
6/
- igiena corporala baia
o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
o vanita va fi utilizata numai in acest scop
o temperature camerei ,,-,2
4
c
o temperature apei /5
4
c
o durata nu va depasi 6-< minute
o nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului
o linga vanita vor fi pregatite cele necesare
o dupa baie uscarea se face prin tamponare
62
o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior
o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
- somnul
o respectarea orelor de somn in functie de virsta
o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn
- regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in
functie de virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
- imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac
o va fi adecvata virstei si anotimpului
o usor de manevrat
66
o spalat zilnic, fiarta si calcata
- educarea sfincterelor
o dupa virsta de 6-0 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi
ore, dupa alimentative sau cind se trezeste
- aprecierea dezvoltarii fizice
o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe
o se va urmari eruptia dentara
- aprecierea dezvoltarii psiho-motorii
o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
o aprecierea cuprinde
motricitate
postura
60
coordonare
dezvoltare senzoriala
comportament
limbaj
- aprecierea gradului de nutritie
o elemente de referinta
tesut dipos
turgor
tegumente si mucoase
- climatul familial
o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
- calirea organismului
o factori utilizati
apa
65
aer
soare
o se incepe de la ,-/ luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
- imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stabilit8 de .)
o principalele vaccinari suntB C7,*"-, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica
- prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini
6<
o sa se protejeze prizele electrice
o sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
o in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului
o in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri
u ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie
- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare
- sa verifice intelegerea informatiilor
- sa motiveze importanta acestor ingrijiri
- sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate
)A$INI&% A)I)"%N"%I -%*IA"$% -$I+IN* IN7$I;I$%A #-II&#$ IN )%"IA *%
-%*IA"$I%
- activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine
conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita
- ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in
care copilul este internat fara mama
- pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient
- munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere
si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii
61
#CI%"I+% "I.-I *% %O%'"I%
Asigurarea conditiilor de mediu - opilul va fi preluat de asistenta de
salon de la cea de la internari
- +erifica lenjeria
- +a instala copilul in pat
Ingrijirile generale necesare copilului bolnav - Asigura toate ingrijirile generale
necesare
04
- Asigura igiena corporala prin baie
partial ori de cite ori este nevoie
- opilul se aseaza pe saltea rezistenta
in decubit dorsal, fara perna
)upravegherea bolnavului
- %valoarea dezvoltarii psoho-somatice
si motorii
- %valuarea clinica generala
- %valuarea simptomelor spacifice bolii
- Apreciaza dezvoltarea somatica a
copilului la internare prin cintarire,
masurarea lungimii si a perimetrelor
- Inregistreaza valorile in foaia de
observatie
- #bserva din punct de vedere clinic
copilul
- .asoara functiile vitale si vegetative
si le inregistreaza in foaia de
temperature
- Anunta medical despre orice
modificare aparuta
- #bserva in mod deosebit prezenta si
01
evolutia simptomelor specific bolii
pentru care este tratat copilul
- Apreciaza efectul terapiei asupra
simptomelor bolii
- omunica medicului toate
modificarile survenite
$ecolteaza produsele biologice si patologice - &a indicatia medicului
Administreaza medicamentele - &a indicatia medicului
Alimentatia copilului
- Asigurarea igienei corespunzatoare
alimentarii
- Asigurarea regimului prescris
- $espectarea tehnicii corecte de
alimentare corespunzatoare virstei
- Aprecierea tolerantei digestive a
copilului
- Inregistrarea cantitativa a consumului
de alimente
- Imbraca echipamentul de protective
corespunzator pentru alimentatie
- +erifica daca alimentele trimise de la
bucatarie sunt corespunzatoare
- Are grija ca temperature alimentului
sa fie potrivita
- +erifica orificiul tetinelor la sugari
- $epartizeaza alimentele in vase
separate pentru copii mari
- Alimenteaza correct sugarii si copii
mici
- )upravegheaza alimentarea copiilor
care se autoservesc
A"%N"I%NNN
%u se lasa biberonul copiilor culcati pe
spate , care maninca singuri in acest mod
%u se bruschea1a copii sa manince
%u se introduce cantitati e7aggerate de
alimente in gura copiilor
- In timpul alimentarii se apreciaza
apetitul copilului, prezenta greturilor,
varsaturilor si a scaunelor diareice
- Apreciaza cantitatea de alimente
ingerate
- Inscrie in foaia de observatie
cantitatea de alimente consummate
- "ransmite medicului observatiile cu
privire la alimentare
%ducatie sanitara - %fectueza instruirea mamei in timpul
spitalizarii
- -e tot parcursul ingrijirii copilului
asistenta medicala pediatra este
obligate sa se poarte blind cu copilul
0,
O3*)'2A')A +-I%I+A &)%)'A-A A +O"I-!-!I 3O-%A2
- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda
urmatoarelor obiective
#CI%"I+% "I.-I *% %O%'"I%
#bservarea faciesului si a starii generale - )e observa faciesul pozitia in pat,
comportamentul
#bservarea tegumentelor si a mucoaselor - )e observa starea de igiena, integritatea,
culoarea, umiditatea, elasticitatea,
prezenta eruptiilor
#bservarea sistemului ganglionar limfatic
si recunoasterea aparitiei manifestarilor
patologice
- )e va percepe prezenta principalelor
grupuri ganglionare
- Anunta medical despre orice modificare
#bservarea sistemului osteoarticular - ontroleaza integritatea membrelor si
scheletului in general
#bservarea aparatului respirator - #bserva conformatia toracelui, prezenta
simptomelor functionale respiratorii -
durere, dispnee, tuse, expectoratie
ritmul respirator
#bservarea aparatului cardiovascular
- $ecunoasterea simptomelor de
imbolnavire
- $ecunoaste complicatiile
- )e urmareste prezenta simptomelor
cardiac dispnee la effort, palpitatii,
durere, cianoza
- .asoara pulsul si tensiunea arterial la
indicatia medicului
- #bserva aparitia simptomelor de
0/
afectiunilor cardiace insuficienta cardiac cianoza, agitatie,
dispnee, tuse, vene jugulare turgescente
- Apreciaza evolutia simptomelor amintite
in raport cu medicatia si alimentatia
#bservarea tubului digestive
- $ecunoasterea unei afectiuni a
tubului digestive
- $ecunoasterea simptomelor de
deshidratare
- $ecunoasterea simptomelor de
abdomen acut
- #bserva zona abdominal dimensiunea
abdominal, participarea la miscarile
respiratorii, prezenta de ude peristaltice
- -rezenta simptomelor functionale
digestive varsaturi, diaree, constipatie
- %volutia acestor simptome in raport cu
alimentatia si medicatia
- Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar,
scaderea in greutate, persistent pliului
cutanat, fata trista cu ochi infundati in
orbite, uneori febra
- )e sesizeaza urmatoarele
*urere intense sub forma de colici
#prirea emisiunii de fecale si gaze
.eteorismul abdominal
+arsaturi repetate ocluzia
*urere intense cu aparitia duritatii
de lemn a peretelui abdominal
peritonita
Asistenta anunta de urgent medical
A"%N"I%NNNNNN
- *aca nu se iau masuri in maximum 0 ore
de la aparitia acestor simptome bolnavul
poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore si
aparitia meteorismului abdominal sunt
02
semen de agravare in evolutia bolii
#bservarea aparatului urogenital
- $ecunoasterea simptomelor
- )e observa regiunea urogenitala
- )e masoara diureza
- )e apreciaza macroscopic urina
- )e efectuaza examenul sumar de urina
- )e masoara densitatea urinei
- )e observa numarul mictiunilor si
prezenta simptomelor care arata o
infectie
- )e informeaza medical
#bservarea sistemului nervos si a
organelor de simt
- )e observa motricitate generala
- )e sesizeaza deficientele vizuale,
auditive, de sensibilitate tactile, termica
si dureroasa, precum si tulburarile de
comportament
-articiparea asistentei medicale pediatre la
examinarea copilului
- -entru a fi examinat medical copilul va
fi sustinut in pozitile corespunzatoare
- +a fi tinut in brate , fiind imobilizat la
membre
ADI%I*,'A')A )DI+A)%,)-O' -A +O"I-
- )e efectueaza in conditii mai deosebite
- *e multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare
06
- -ersonalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si
deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
- "rebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care
survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si
a apartintorilor in acest sens
#biective "impi de executie
Administrarea orala a
medicamentelor
- -regatirea
asistentei in
vederea
administrarii
medicamentelor
- resterea
accesibilitatii de
administrare
- Asistenta se spala pe miini
- -regateste lingurite de dimensiuni adecvate lingurita 6
g, lingura de supa 16 g
- -iseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului
00
- -regatirea copilului
in vederea
administrarii
medicamentelor
- Administrarea
medicamentului
- orecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,
lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos
%! *) ADI%I*,')A@A ,A3-),), D'A()!'I
%)"I*A,) -A +O"II *!3 # A%I
- Aseaza in jurul gitului un prosop
- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului,
decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si
pozitie sezinda pentru copilul mic
- asigura imobilizarea cu blindete si rabdare
- se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru
administrare
- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin
comunicare verbal
- introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa
continutul avind grija ca aceasta sa intre pe calea
digestive
- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din
cavitatea bucala
%! *) ADI%I*,')A@A +O%,I%!,!- -I%&!'I,)I
I% ,I"!- I%*"I'A,I)I
- urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea
miscarilor de inghitire
- face controlul cavitatii bucale
- repune copilul in pozitie comoda
- aduna materialul folosit
- supravegheaza efectul imediat al medicamentului
05
I% +A@ D) A*"I'A') A++ID)%,A-A A
)DI+A)%,)-O' +! "A,'!%D)') ") +AI-)
')*"I'A,O'II, *) I%,OA'+) +O"I-!- I%
D)+!3I, 2)%,'A- *!*,I%!, +! I%A *,I%&A
*I I *) A"-I+A ,A"O,A'I ')"),A,) I% @O%A
O++I"I,A-A *I ,O'A+I+A "O*,)'IOA'A
Administrarea
medicamentelor prin
injectii intramusculare
- pregatirea psihica a
copilului
- alegerea locului
injectiei
- imobilizarea
copilului cu ajutor
- explica copilului de ce I se face injectia pentru ca
trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau,
neascultator
- masa muscular fesiera cadranul superoextern
- nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei
- se aseaza copilul in decubit ventral
- se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata
posterioara a articulatiei genunchiului si regiunea toraco-
lombara
N' )% -$%7A"%)"% .A"%$IA&'& -%N"$' IN;%"I%
IN !A"A #-I&'&'I
)% %O-'N I" .AI -'"IN )%$IN7A )I A'& IN !A"A
#-I&'&'I
Administrarea
supozitoarelor
- asigurarea igienei
- pregatirea
supozitorului
- asistenta se spala pe miini
- dezbraca copilul observind zona perianala
- inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii ,
urme de fecale
- efectueaza igiena regiunii perianale
- dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si
gradul de lubrefiere
- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile
copilului
0<
- pregatirea pozitiei
copilului
- administrarea
supozitorului
- supravegherea
copilului
- se aseaza copilul in decubit ventral
- se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului
- se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in
orificiul anal
- stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte
asteptind 1 minut
- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este
mai mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru
moment senzatia de defecare
- asistenta aduna aterialele folosite
- se spala pe miini
01
Administrarea
intravenoasa a
medicamentelor
- se spala pe miini
- pregateste materialul necesar
o mPnuQi, garou, leucoplast, atelP Dpentru imobilizareE,
tPviRa
o renalP, alezPK
o tampoane sterileK
o fluturaQ, canule, vacu-testK
o seringP 6, 14ml cu =fPrP ser fiziologic heparinat
Dverificare sau prelevare de sSngeEK
o trusa de perfuzie Qi soluRii perfuzabileK
o soluRie dezinfectantP CetadinP, acool iodatK
o anestezie localP unguent %.&A Damestec eutectic de
lidocaina ,.6? Qi prilocaina ,.6?E.
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase,
inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica
cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena
jugulara
54
- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea
venei
- %fectueaza injectarea intravenoasa sau montarea
perfuziei
- In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru
mentinerea perfuziei astfel
o -entru brat , picior fixeaza atela
o -entru venele epicraniene infasa copilul cu
bratele pe linga corp
o !ixeaza un colac sub capul copilului
-A I%DI+A,IA )DI+!-!I +O"III A&I,A,I
*!%, *)DA,I I% "')A-A3I- ")%,'! A )2I,A
I%+ID)%,)-) *A! A++ID)%,)-) D)
,)?%I+A
#rganizarea muncii pe
sectie in vederea
administrarii
medicamentelor la copii
- Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de
medic de la farmacie
- +erifica medicatia la farmacie
- +erifica daca in ambalaj corespunde medicamentul
- +erifica termenul de valabilitate al medicamentului
%! *) ADI%I*,')A@A )DI+A)%,) +A')
"')@I%,A ODI.I+A'I D) ,'A%*"A')%,A,
+!-OA'), I'O* *A! +! D),)'IO'A'I A-)
51
A3A-A(!-!I
- $epartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special
pentru fiecare copil separate
- +erifica doza prescrisa de medic pentru administrarea
per doza
- +erifica intervalul recomandat pentru administrare
- uprinde toate tratamentele cu orele de administrare
specific fiecarui bolnav
- %fectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav
- )upravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor
alergice saa de intolerant
- Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome
suspecte
- Inregistreaza in caietul de predare pacientul,
medicamentul, doza , ora si reactia bolnavului
")%,'! "')2)%I')A I%,O/I+A,II-O'
)DI+A)%,OA*) A++ID)%,A-)
- %! *) -A*A )DI+A)%,)-) -A DI*+'),IA
+O"II-O' I% *A-OA%)
- )DI+A)%,)-) *) "A*,')A@A I% O'DI%)
*I I% -O+!'I I%A++)*I3I-) +O"II-O'
IN7$I;I$%A #-I&'&'I ' $AAI"I).
$ahitism boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina *
- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre / luni si 1< luni
5,
- opilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si
prezinta anemie carentiala
- "ratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata
numai in cazuri severe
- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele
obiective generale
#biective "impi de executie
%valuare
- onditiile de mediu
- $egimul de viata pe care il are familia
- +erifica si consemneaza in caietul de
lucru carateristicile incaperii in care
traieste copilul, avind in vedere
volumul, luminozitatea, gradul de
poluare a aerului din camera,
temperature, umiditatea, gradul de
igiena
- +erifica si apreciaza daca regimul de
viata al copilului este stabilit8 pe baza
idicatiilor medicului, daca se respecta
si cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca
alimentele
- %xplica tot ce considera ca nu se
aplica correct
Administrarea tratamentului medicamentos - $especta schema terapeutica
recomandata de medic si inscrisa in
fisa medicala
o "ratamentul injectabil cu vitamina *
se efectueaza si in cursul
imbolnavirilor preadaugate, exceptie
insuficienta hepatica si renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice DA-E
o "ratamentul oral cu vitamina * este
contraindicate in tulburarile acute si
cornice de digestive
o +itamina * administrate oral se poate
face in timpul administrarii vaccinului
5/
A-, forma uleioasa administrate oral
se absoarbe mai bine daca se asociaza
cu laptele, in timpul meselor
o In timpul tratamentului cu vitamina *
se urmaresc somnul, tegumentele, ,
scaunul, varsaturile, apetitul copilului
o Nu se efectueaza tratament cu 14-12
zile inainte de cura heliomarina
o )e informeaza de cantitatea de
vitamina * luata de copil prin
preparatele de lapte imbogatite cu
vitamina *
- .obilizeaza la dispensarul medical
copilul pentru consultative si
tratament
- )e deplaseaza la domiciliul copilului
pentru efectuarea tratamentului, daca
medical recomanda acest lucru
Asigurarea ingrijirilor cu character general,
pentru vindecarea rahitismului
- %fectueaza sau demonstreaza
apartinatorilor
o .asajul grupelor muscular hipotrofice
o %xercitii simple de stimulare
neuromotorie corespunzatoare virstei
52
o %xercitii de corectare a sechelelor
dupa virsta de 16 luni pentru
piciorul plat
- %xplica exercitiile si miscarile
interzise de medic
- +erifica daca se respecta aceste
recomandari
%ducatia sanitara a apartinatorilor - Aceasta vizeaza
o mediul si regimul de viata al copilului
o tratamentul medicamentos
o ingrijirile generale necesare
o alimentatia corecta
- metodele de realizare a educatiei se
aleg corespunzator cu nivelul cultural
al familiei
"ransmiterea tuturor datelor obtinute cu
ocazia vizitei medicului la copilul bolnav
- in cazul vizitarii copilului la domiciliu
se consemneaza rezultatul in caietul
de lucru si se informeaza medical
despre situatia gasita pe teren,
consemnind datele si in fisa copilului
IN7$I;I$%A #-I&'&'I ' "'&C'$A$I A'"% *% *I7%)"I%
opilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si
saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru
hidroelectrolitic.
)tarea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.
$ezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.
#biective %tape de executie
Asigurarea conditiilor de mediu
corespunzatoare pe tot parcursul vizitei
medicului la copilul bolnav
- avind in vedere numarul crescut al
scaunelor si varsaturilor se ingrijeste
ca exista suficiente schimburi de corp
56
si pat pentru a mentine copilul in
permanenta stare de igiena
copilul nu se lasa in scutece sau haine
murdare de fecale si urina
- verifica la intervale scurte de timp
daca copilul a prezentat emisiuni de
fecale si urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si
il ajuta sa foloseasca olita
- se verifica aspectul scaunului dupa
fiecare emisie
-revenirea si ingrijirea eritemului fesier - in conditiile in care scaunele copilului
sunt foarte frecvente si acide
tegumentele din zona perineala se irita
repede si intens
- asistenta aplica dupa fiecare baie
partial a regiunii perineale ungvente
cu amidon, jecolan
50
N' )% A-&IA -'*$A *% "A&
*%#A$%% ')'A "%7'.%N"%&% )I
A%N"'%A(A I$I"A"IA
- aceste ungvente nu se aplica pe pielea
nespalata de materiile fecale
)upravegherea copilului bolnav
- evaluarea clinica generala
- recunoasterea simptomelor
functionale digestive, prezentei sau
aparitia simptomelor de deshidratare
- copilul va fi cintarit zilnic
- se va inregistra in foaia de
temperatura greutatea
- se observa scaunul, varsatura sau
meteorismul abdominal
- se observa daca apar simptome de
deshidratare
o facies toxic
o pliu cutanat persistent
55
o prabusirea "A
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
o vene colabate
- se masoara "A
- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la
locul injectiei
$ecoltarea produselor biologice si patologice - recolteaza scaun la indicatia medicului
pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia
medicului
Administrarea medicamentelor - se administreaza medicatia prescrisa
de medic, avind in vedere ca
medicamentul sa fie ingerat in
totalitate de copil
- asistenta medicala trebuie sa
procedeze cu grija si rabdare astfel ca
dupa administrare medicamentul sa nu
fie varsat dizolva medicamentul in
solutie usor indulcita, din care se
administreaza treptat cu lingurita toata
cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea
coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu
permite administrarea orala a
medicatiei se incearca mai intii
restabilirea tolerantei digestive
5<
o se pregateste o solutie de glucoza cu
ser fiziologic, din aceasta solutie se
administreaza cu lingurita la intervale
scurte de timp 1-,-/ minute, 144 ml,
observindu-se tolerant digestive, apoi
se observa daca copilul poate ingera
,-/ lingurite odata fara a mai avea
senzatie de voma
o dupa /-2 ore de rehidratare in acest fel
copilul poate ingera lichide fara a mai
varsa
o din acest moment se poate incerca cu
multa grija administrarea
medicamentelor
"%ANIA N' $%')%)"% *AA
- nu se respecta administrarea solutiei
in cantitati mici cu lingurita
- nu se respecta intervalul de timp
dintre administrari
Alimentarea bolnavului - administreaza alimental recomandat
de medic
- copilul nu va fi grabit si nici bruscat
- se va urmari tolerant digestive
%ducatia sanitara - educa mama privind profilaxia
imbolnavirilor digestive
- se explica si se demonstreaza
o prepararea si administrarea
alimentelor dietetice
o modul administrarii medicamentelor
prescrise
o mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la
domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare
virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotorii
o posibilitatea administrarii vitaminei *
si a vaccinarilor in curs la sugar si
copilul mic
- explica regimul de viata al copilului
convalescent
I%&'I(I')A +O"I-!-!I +! A-%!,'I,I) "'O,)I%-+A-O'I+A
.alnutritie tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate
imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.
51
Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina
- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate
- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca anemii carentiale,
rahitism, alte avitaminoze.
#biective %tape de executie
$ecuperarea tolerantei digestive si a
pierderilor hidroelectrolitice
- monteaza o perfuzie la indicatia
medicului
- supravegheaza bolnavul
- administreaza regimul alimentar
dietetic recomandat de medic
- observa tolerant digestive a copilului
pentru fiecare aliment in parte
- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe
masa si pe zi
$ecuperarea deficitului ponderal si statural
- asigura alimentatia corespunzatoare
virstei si tolerantei digestive - alimenteaza copilul respectind
recomandarile medicale de regim
- urmareste in permanenta tolerant
digestiva a copilului la imbogatirea
cantitativa sau calitativa a regimului
alimentar
- se cintareste zilnic copilul si se
inregistreaza valoarea in foaia de
observatie
- masoara lungimea si perimetrele in
ritmul cerut de medic
- sesizeaza toate modificarile privind
evolutia ponderala si tolerant
digestive a copilului
<4
- prevenirea consumului de calorii prin
o agitatie
o termoreglere
o infectii
- informeaza medical despre toate
modificarile
- se ingrijeste sa asigure liniste si
atmosfera calma in jurul copilului,
evitind starea de agitatie
- verifica si mentine temperature
aerului din salon
-revenirea infectiilor
- respectarea masurilor obligatorii
privind igiena personala
- respectarea circulatiei personalului
- depistarea, izolarea, tratarea tuturor
infectiilor survenite la copii pe
parcursul internarii
- imbraca echipament steril
- poart masca formata din 2 straturi de
tifon care sa acopere nasul
- masca se schimba dupa /4 minute de
folosire
- nu intra in salon daca prezinta infectii
ale cailor respiratorii, tulburari
digestive, afectiuni septic cutanate
- interzice circulatia personalului
sanitar8 mediu , auxiliar8 de ingrijire
de la compartimentele de septic in
sectia de distrofici
- efectueaza curatenie generala si
dezinfectie ciclica saptaminal
- urmareste aparitia simptomelor
specifice diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate
pentru carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in
salonul contaminat
-revenirea imbolnavirilor carentiale
- rahitism
- anemie
- avitaminoze
- efectueaza profilaxia rahitismului
respectind dozajul prescris de medic
- respecta alimentatia
- efectueaza tratamentul antianemic
prescris
administrarea fierului oral poate produce
scaderi ale tolerantei digestive
- dupa externarea copilului educa
parintii sa efectueze alimentative
bogata in vitamine
$ecuperarea deficientelor psihomotorii - executa exercitii de stimulare
corespunzatoare virstei pentru copii
care prezinta retardari
%ducatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii
recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie
alimentat si ingrijit copilul pentru
prevenirea infectiilor si a
complicatiilor
<1
I%&'I(I')A +O"I-!-!I +! +O%2!-*II
onvulsiile toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin
accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de
pierderea cunostintei.
onvulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct
sau indirect sistemul nervos central.
Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina
in caz de urgenta.
#biective %tape de executie
Asigurarea asistentei medicale - va chema medical
Asigurarea unei perfecte linisti ambiante - va indeparta cu tact apartinatorii
adunati in jurul copilului
Impiedicarea autotraumatizarii - va culca copilul pe pat cu capul intr-o
parte
- va introduce intre arcadele dentare o
spatula invelita in fasa, batista
Impiedicarea strangularii prin imbracamintea
de corp
- va desface haina la git
.entinerea permeabilitatii cailor respiratorii
libere
- se va fixa limba pentru evitarea
inghitirii
- se vor aspira secretiile cu ajutorul
aspiratorului de secretii
)upravegherea bolnavului - va observa simptomatologia din
timpul accesului spre a putea
<,
transmite medicului
- va masura pulsul
%vitarea unor greseli de tratament - nu se va administra ox8gen
- nu se vor efectua manevre de
resuscitare cardio-respiratorie
- nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
Administrarea unor medicamente
- in febra
- in colaps
- la indicatia se medicului se
administreaza *iazepam
- nu se administreaza fenobarbital
- daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce
stop cardio-respirator
- paracetamol, aspirina
- adrenalina
Atitudinea dupa criza convulsivanta - va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
- va efectua toaleta partiala

')*!*+I,A')A +A'DIO"!-O%A'A ")DIA,'I+A6
'n adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare
cardiaca primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.
'n copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in
respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.
.ajoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ
accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare D ingerare de
corpuri straine mici, ca jucariile si mancareaE.
Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme
din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.
Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti,
are ca scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland
plamanii pana cand functia lor naturala se reia. "otusi tehnicile de efectuare a resuscitarii
difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.
)ansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt
mai repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. "otusi, oricat de repede s-ar
vrea sa se actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa
se determine daca in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica
sau de o infectie,D ca de exemplu epiglotitaE.%piglotita nu necesita resuscitare dar necesita
interventie medicala imediata.$esuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.
.ateriale necesare B
- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat
pacientul
Implementare B
</
se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a
obtine un raspuns sau o reactie. *aca copilul este constient dar are dificultati de
respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratiaD daca nu s-a
asezat deja singur in aceasta pozitieE
se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. *aca este o singura persoana si
copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema
ajutoare. )e va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe
pamant. )uprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine
capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata
coloana vertebrala
%liberarea cailor aerieneB
se va ingenunchea langa umarul copilului. )e va pune o mana pe fruntea copilului si
cu cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile
aeriene
nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii
actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. -entru a face asta, se va
ingenunchea langa capul copilului . )e vor tine coatele pe pamant, se vor pune
degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei
degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si
nasul copilului pentru a-i simti respiratia.)e va urmari daca pieptul se misca, se asculta
expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia,
indiferent daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa
cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua exceptiiB nu se va folosi manevra de
cautare oarba a obiectului D sa fie cautat cu degetele daca nu este intai vizualizat
deoarece poate complica lucrurileE, si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului
$estaurarea ventilatiei B
daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa
cu doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura
copilului cu cea a salvatorului
astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se
va repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza
caile respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.*aca nu are puls , se
aplica manevra de compresie a pieptului
$estaurarea batailor inimii si a circulatiei B
<2
se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. *e cealalta
mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza
gura deschisa. )e vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai
apropiata si se trece usor cu degetele peste sanRul format intre trahee si muschii
sternocleidomastoidieni. )e va palpa artera 6-14 secunde pentru a simti pulsul
copilului
daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura,
oferindu-i cate respiratie la fiecare / secunde D ,4respiratii=minutE
daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
se va ingenunchea langa pieptul copilului. u ajutorul mainii mai apropiate de
picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea
pe care se afla resuscitatorul
se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului,
inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in
acel loc si indexul langa el
se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese
indexul. -odul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul
copilului, apasandu-l in jos D ,,6-2 cmE. ompresiile se vor aplica in serii de cate 6, la
o rata de 144 de presari pe minut
dupa fiecare 6 compresii, i se va face respiratie gura la gura. )e va aplica Aplicati o
respiratie gura la gura la fiecare 6 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt
doi
dupa ,4 de cicluri D1minutE de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul
pentru a detecta bataile inimii. *aca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile
pieptului si respiratia gura la gura.*aca se simte pulsul, se va verifica daca exista
respiratie spontana. *aca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare /
secunde si se va continua monitorizarea pulsului. *aca copilul incepe sa respire
spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul
onsideratii speciale B
calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz,
simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.)e vor tine
degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. *e
asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare
sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca
sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior
respirator. *aca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va
incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa
obstructioneze complet calea respiratorie. )e va aseza copilul intr-o pozitie
comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta
specializata
<6
se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. -e
masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea
obiectului strain
%fectuarea -$ la nou-nascuti D copii pana intr-un an E

%liberarea cailor aeriene B
pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe
antebratul, tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe
coapsa
se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 6 lovituri usoare
intre umeri. Cataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la
nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu
organele vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si
antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate
pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 6 lovituri usoare in zona
mediana a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a
creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina
obiectul care blocheaza calea. )e va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea
lui in vreun fel
se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi
pierde cunostinta
nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat,
deoarece, la un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe
calea respiratorie agravand obstructia. )e va indeparta doar un obiect care se va vedea
clar
$evenirea cunostintei copilului Dreaducerea lui in simtiriE B
daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa
si i se va aplica respiratia gura la gura de , ori
daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou
respiratii gura la gura. *aca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de
indepartare a obiectului strain
daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie
Asigurarea ventilatiei B
se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului
se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza
un volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. *aca pieptul copilului incepe sa
se ridice si sa coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare / secunde
D,4 respiratii=minutE, daca i se poate detecta pulsul
$estaurarea batailor inimii si a circulatiei B
<0
se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii
superioare a bratului, intre cot si umar. *aca se simte pulsul, se va continua respiratia
gura la gura dar fara a initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe
doar daca nu se poate detecta pulsul copilului
pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele
copilului. )e vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie
dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa
fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. )e vor utiliza aceste doua degete
pentru a apasa sternul D 1./ ,.6 cmE cu cel putin 144 compresii=minut
se va asigura o respiratie la fiecare 6 compresii aplicate. )e va mentine acest ritm chiar
daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 144
compresii=minut si ,4 respiratii =minut la un nou nascut
3I3-IO&'A.I)
1. &'$%TIA "I"I$UB "%ANII *% %+A&'A$% VI WN7$I;I$I A#$*A"%
*% A)I)"%NTII .%*IA&I %ditura +iaRa .edicalP $omSneascP
,. &'$%TIA "I"I$UB 7AI* *% N'$)IN7 - %ditura +iaRa .edicalP
$omSneascP
/. 7%#$7%"A CA&"UB "%ANII *% WN7$I;I$% 7%N%$A&U A
C#&NA+I&#$ %ditura didacticP Qi pedagogicP, Cucuresti
2. . .#(%)B "%ANIA WN7$I;I$I C#&NA+'&'I - %ditura .edicalP,
Cucuresti
<5