Dup absolvirea colii, a studiat tiinele naturale la Universitatea din Neuchtel.

n
timpul acestei perioade, a publicat dou eseuri filosofice pe care le-a considerat drept
lucrri de adolescen dar care au fost importante pentru orientarea general a modului
su de gndire.

Dup un semestru petrecut la Universitatea din Zrich unde a artat un deosebit
interes pentru psihanaliz, a prsit Elveia pentru a pleca n Frana.
i-a petrecut un an lucrnd la Ecole de la rue de la Grange-aux-Belles o instituie
pentru biei, creat de Alfred Binet i condus de De Simon care, mpreun cu Binet a
desavrit un test de inteligen. Acolo Piaget a standardizat testul de inteligen a lui Burt
i a fcut primele studii experimentale asupra dezvoltrii inteligenei.
n 1921, a devenit director de studii la institutul J. Rousseau din Geneva la cererea lui
Sir Ed. Claparde i a lui P. Bovet.
n 1923 s-a cstorit cu Valentine Chtenay. Cuplul a avut trei copii, Jacqueline,
Lucienne i Laurent, a cror dezvoltare intelectual a fost studiat de Piaget din fraged
copilrie pn cnd au nceput sa vorbeasc.
Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat cteva posturi: psihologie, sociologie i istoria
tiinelor la Neuchtel din 1925 pn n 1929; istoria gndirii tiinifice la Geneva din 1929
pn n 1939; Biroul Internaional de Educaie din 1949 pn n 1967; psihologie i
sociologie la Lausanne din 1938 pn n 1951; sociologie la Geneva din 1939 pn n 1952,
apoi psihologie genetic i experimental din 1940 pn n 1971. n 1955, a creat i a
condus pn la moarte Centrul Internaional de Epistemologie Genetic.
ntr-o perioad de ase decenii, Jean Piaget a desfurat un program de cercetri naturaliste,
care a afectat profund nelegerea noastr asupra dezvoltrii copilului. Piaget i-a denumit
lucrarea teoretic general de baz "epistemologie genetic" pentru c a fost n primul rnd
interesat de cum se dezvolt cunoaterea n organismul uman.
Conceptul de structur congnoscibil st la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile
sunt modele fizice sau mentale de aciuni care subliniaz acte specifice de inteligen i
corespund unor stadii ale dezvoltrii copilului. Conform teoriei lui Piaget, exist patru stadii
de dezvoltare: senzi-motor, preoperaii, operaii concrete, i operaii formale.
n timp ce stadiile cunoaterii indentificate de Piaget sunt asociate cu diferenele
caracteristice vrstei, ele variaz de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu are mai
multe forme structurale distincte.
Piaget a fost un scriitor prolific i a publicat cri ca Biologia i cunoaterea, Concepia
copilului asupra lumii, Limbajul i gndirea copilului, Epistemologie genetic.

Opera lui Piaget constituie o surs de inspiraie n domenii
ca psihologie, sociologie, educaie, epistemologie, economie i drept. El a fost rspltit cu
numeroase premii n toat lumea


Teoria piagetian a fost edificat i verificat utilizndu-se date de observaie culese de la
copii de vrste diferite printr-o metod de interogare liber - metoda clinic. Pe aceste baze
teoretice, Piaget a descris dezvoltarea inteligenei printr-un numr de stadii care se
divizeaz, la rndul lor, n substadii.
Copilul trece prin fiecare dintre aceste stadii succesiv i cu viteze diferite.







Bogdan
Stadiul inteligenei senzorio-motorii. ntre 0 i 2 ani, inteligena copilului i are originea
n percepiei aciune.
El absoarbe toate informaiile pe cale senzorial (vizual, auditiv, tactil) i motorie.
Este o inteligen trit, practic, legat de aciunea efectiv a copilului, ce are la
baz mobilizarea schemelor senzorio-motorii i coordonarea lor pn la gsirea
alternativei eficiente. n cursul acestei perioade se produce o decentrare care l face pe
copil s se disting de lumea nconjurtoare.
Copilul reactioneaza reflex, in activitati precum suptul, lovitul,
apucatul. Incepe sa coordoneze informatia vizuala si tactila pe care o
primeste din mediu cu deprinderile motorii pe care tocmai le dezvolta.

Principala achiziie a perioadei este permanena obiectului, care desemneaz capacitatea
copilului de a-i reprezenta obiectele i n absena lor.




















2-4 ani 4-7 ani Eu Gabriela Stadiul inteligenei preoperatorii este cel mai intens studiat de
Piaget. Pentru acest stadiu sunt
definitorii dou substadii care dau seama de progresele nregistrate n evoluia
copilului: substadiul
gndirii simbolice i preconceptuale (2-4 ani) i substadiul gndirii intuitive (4-7 ani).

Substadiul gndirii simbolice i preconceptuale apare la sfritul perioadei senzorio-
motorii, cnd se instaleaz o funcie fundamental pentru evoluia conduitelor ulterioare,
funcie care const n posibilitatea de a reprezenta un lucru (un semnificat" oarecare) cu
ajutorul unui semnificam" difereniat care nu servete dect pentru aceast.reprezentare.
Aceast funcie generatoare a reprezentrii este denumit, n general, funcie simbolic, iar
lingvitii o numesc funcie semiotic.
Copilul poate s-i reprezinte mental obiecte sau evenimente absente cu ajutorul
simbolurilor. Aceast posibilitate de a-i reprezenta simbolic lucrurile este regsit n
urmtoarele cinci conduite, care apar aproape simultan: imitaia amnat (care se realizeaz
n absena modelului), jocul simbolic sau jocul de ficiune, desenul, imaginea mental (ce
apare ca o imitaie interiorizat) i, mai ales, limbajul, care permite evocarea verbal a unor
evenimente. Se constat c patru dintre cele cinci forme de conduit
se bazeaz pe imitaie, care constituie o prefigurare a reprezentrii. O putem considera un
fel de reprezentare n aciune.
De la apariia limbajului i pn la patru ani, Jean Piaget distinge o prim perioad de
dezvoltare a gndirii, pe care o numete perioada inteligenei preconceptuale, care se
caracterizeaz prin existena preconceptelor, iar n planul raionamentului n formare, prin
transducie sau raionament preconceptual. Preconceptele sunt noiunile legate de copil de
primele semne verbale, a cror folosire o capt. Particularitatea acestor scheme const n
faptul c ele rmn la jumtatea drumului, ntre generalitatea conceptului i individualitatea
elementelor care l compun, fr a o atinge nici pe una, nici pe cealalt" . Raionamentul
care leag asemenea preconcepte a fost numit transductiv. El se constituie ca un
raionament primitiv care nu leag elementele componente prin deducie, ci prin analogii
imediate.
Substadiul gndirii intuitive este cel n care asistm la coordonarea treptat a
raporturilor reprezentative, deci la o conceptualizare n cretere. Ea va conduce copilul de la
faza simbolic sau preconceptual pn n pragul operaiilor. ns, aceast inteligen
rmne n mod constant prelogic, deoarece ea mai substituie nc operaiile nedesvrite
printr-o form semisimbolic de gndire, care este raionamentul intuitiv. Controlul
judecilor se face prin intermediul reglrilor intuitive", j
Dup Piaget, principalele limitri ale gndirii n perioada preoperatorie sunt:
egocentrismul, care se refer la incapacitatea copilului de a vedea lucrurile din punctul de
vedere al
celuilalt, el rmnnd prizonierul propriei perspective;
centrarea, ce implic orientarea ctre o singur trstur a situaiei i ignorarea celorlalte,
indiferent de relevana lor;
amestecul realului cu imaginarul;
ireversibilitatea, care exprim inabilitatea copilului din stadiul preoperaional de a face
operaii
mentale reversibile.

Reversibilitatea este considerat de Piaget principala caracteristic a gndirii umane i
exprim capacitatea de a executa mental aceeai aciune n dou sensuri. n aceast perioad
(2-7/8 ani), copilul nu este capabil de reversibilitate, deoarece el rmne nc legat de
percepiile imediate
Egocentrismul este vizibil mai ales in joc: copiii mici se joaca de unii singuri in
colectivitate. Ei se joaca "unul langa altul", nu "unul cu celalalt" si vorbesc tare, dar
pentru ei insisi: nu ii asculta pe ceilalti, poarta monologuri colective. Analizand jocurile
copiilor intre 4 si 7 ani, Piaget a mai constatat incapacitatea de respectare a regulilor i lipsa
competitivitatii. Cei mici par sa isi joace o versiune personala a jocului, chiar i atunci cand
se joaca impreuna cu altii. Egocentrismul este depasit pe masura ce copiii interactioneaz
tot mai mult cu alti copii, nu cu adultii.
dezvoltarea cognitiva din aceasta perioada dicteaza si modul in care copilul percepe
lucrurile ca fiind corecte sau gresite. Micutul se dovedeste intransigent si rigid in judecata.
Evalueaza o fapta ca fiind mai mult sau mai putin grava, in functie de consecintele acestiea,
si nu in functie de intentie. De exemplu, intre un copil care a rasturnat din greseala un
set intreg de farfurii si unul care a spart doar o farfurie, in mod intentionat, primul
copil este considerat mai obraznic decat celalalt. Abia in jurul varstei de opt ani va
intelege ca baietelul care a spart mai multe farfurii, a facut asta fara sa vrea, in timp ce
copilul care a spart doar una, a vrut sa faca un lucru rau si atunci el este mai vinovat.
Tot in aceasta perioada, gandirea copilului este caracterizata prin animism. El crede ca
toate obiectele au viata, sentimente si constiinta. Asta se datoreaza tot egocentrismului:
ei au impresia ca toate lucrurile functioneaza ca si ei. Pana pe la 8 ani, el va atribui viata
tuturor obiectelor care reactioneaza in orice fel (de exemplu, soarele este viu, pentru ca
straluceste), apoi incet-incet celor care misca (bicicleta), celor care misca singure, si in final
doar plantelor si animalelor.
Intre doi si patru ani, copilul isi dezvolta cu repeziciune si limbajul. Initial incoerent si
mai putin logic, copilul nu foloseste cuvintele pentru a descrie clase de obiecte, ci lucruri
foarte concrete (in tramvai, va arata cu degetul la batrana din fata lui si va ganguri
"mamaia", pentru ca isi da seama ca ea e batrana precum mamaia, dar inca nu o poate
incadra in clasa generala a batranilor). Copilul poate gandi doar concret si
particular. "Acum este maine, pentru ca am dormit", va spune, chiar daca a dormit somnul
de pranz, si nu de noapte.













Catalina 7-11,12 ani: Operatiile concrete ale gandirii
Copilul dezvolta abilitatea de a gandi sistematizat, dar numai atunci cand se refera la
obiecte si activitati concrete. Acum se dezvolta rationamentul stiintific, mai exact copilul
poate sa inteleagaconservarea cantitatilor si a numarului. La o varsta mai mica nu putea,
pentru ca influenta imediata a perceptiei era prea puternica, in detrimentul logicii. Pentru un
copil pana in 7 ani, un pahar inalt si ingust are clar mai multa apa decat un pahar larg si mai
putin inalt! Ca sa intelegi cum gandeste el, urmareste experimentul intr-un filmulet de 3
minute (filmuletul este in limba engleza).
Tot in aceasta perioada, copilul incepe sa inteleaga ca regulile nu sunt fixe si ca nu
trebuie sa se supuna lor orbeste, pe motiv ca vin la o autoritate suprema. Gandirea lui
devine mai flexibila si el poate privi regulile ca pe niste modalitati pentru buna desfasurare
a unei actiuni, care pot fi negociate. In plus, scade egocentrismul si in cadrul interactiunilor
sciale, copilul devine mai atent la nevoile interlocutorului.
Stadiul operaiilor concrete pune n eviden faptul c reversibilitatea gndirii se
manifest n jurul vrstei de 8 ani. Copilul poate acum concepe c fiecrei aciuni i
corespunde o aciune invers, care permite revenirea la starea anterioar. Fiind capabil de
reversibilitate, el va putea surprinde i invarianta, adic ceea ce este constant i identic n
lucruri. Va sesiza, deci, treptat conservarea substanei, a greutii i a volumului. Piaget
susine c procesul de conservare apare ntr-o ordine definit: conservarea substanei la 8
ani, conservarea greutii la 9-10 ani, iar conservarea volumului la
11-12 ani. De la un mediu cultural la altul, vrstele la care se achiziioneaz conservarea pot
fi diferite, dar ordinea de achiziie este constant.
Experimentele referitoare la conservri pun n eviden caracterul operator al gndirii
copilului.
Operaiile sunt definite de Piaget astfel: aciuni interiorizate sau interiorizabile,
reversibile i coordonate n structuri totale". Ele se caracterizeaz prin faptul c sunt n mod
riguros i necesar reversibile. Copilul care, fr nici o mnuire, afirm c deformarea bilei
nu a modificat cantitatea de plastilin, consider aceast deformare reversibil. Cantitatea
de plastilin constituie invariantul acestei transformri reversibile care este deformarea.
Orice transformare reversibil conine un invariant. Operaiile se caracterizeaz i prin
faptul c sunt ntotdeauna organizate n structuri.
Structurile de ansamblu n care se coordoneaz operaiile concrete au fost numite de Piaget
grupri, prin analogie cu structurile matematice de grup Klein. Gruparea realizeaz, pentru
prima dat, echilibrul dintre asimilarea lucrurilor la aciunea subiectului i acomodarea
schemelor subiective la modificrile lucrurilor.











Mirela De la 11 ani: Operatiile formale ale gandirii

Odata cu debutul pubertatii, copilul dobandeste abilitatea de a gandi un nivel abstract,
ipotetic. El va putea de acum sa intelega si sa opereze cu idei abstracte, precum Dumnezeu,
dragostea sau dreptatea. Dar de aici incolo, intram pe taramul fermecat al adolescentei...
Stadiul operaiilor formale evideniaz un progres substanial al gndirii copilului.
Gndirea lui se va elibera de concret, deoarece trecerea la preadolescent i adolescen
i asigur capacitatea de a raiona corect din punct de vedere formal dup ipoteze, adic
dup propoziii despre care nu tie nc dac sunt adevrate sau false.
Gndirea formal este i o gndire ipotetico-deductiv care permite examinarea
consecinelor ce decurg n mod necesar din ipoteze. Primul rezultat al acestei desprinderi
a gndirii de obiecte const n eliberarea relaiilor de ordine (serierile) i a clasificrilor
de legturile lor concrete, intuitive. Structurile operatorii se dezvolt, devin mai mobile,
mai extensibile. Substituirea manipulrii reale sau imaginare a obiectelor cu enunuri
verbale nseamn suprapunerea unei noi logici, logica propoziiilor, peste aceea a
claselor i relaiilor. Or, aceasta nseamn creterea numrului operaiilor posibile.

Logica propoziiilor, combinatorica, presupunnd operaii de gradul al doilea
(permutri, combinri), i grupul celor dou reversibiliti (coordonarea
reversibilitilor prin inversiune i prin reciprocitate) sunt cele mai importante
achiziii ale acestei perioade.

Odata cu debutul pubertatii, copilul dobandeste abilitatea de a gandi un nivel abstract,
ipotetic.
El va putea de acum sa intelega si sa opereze cu idei abstracte, precum Dumnezeu,
dragostea sau dreptatea. Dar de aici incolo, intram pe taramul fermecat al adolescentei...





















Jocul este o activitate simbolic, mai mult dect o imitaie a unor situaii reale. Este o concentrare de
aciuni, stri i triri sufleteti. Dac nu ne-am juca, realitatea ar fi mai greu de suportat, pentru c nu doar
copiii se joac, ci toi oamenii,chiar i animalele. Aadar capacitatea de a ne juca este forma simbolic prin
care retrim evenimente, ntmplri din viaa real, putndu-le modifica dup voie. De aceea, jocul produce
satisfacie prin el nsui, nu doar prin rezultatele lui.
Educatoarea, poate transforma o simpl joac ntr-un joc, stabilind regulile jocului n funcie de obiectivul
urmrit.
Se poate juca aa cum vrem o situaie, se pot introduce sarcini noi,altele fiind eliminate.
O jucrie este cu att mai folositoare, cu ct permite copilului o mai mare libertate de a fi creativ, atunci
cnd o utilizeaz. Exemplul cel mai bun sunt jocurile de construcie, care nu nseamn doar piese de lego
cu care construim castele, ci pot fi i mrgele cu care fetele realizeaz podoabe pentru ppui, pot fi pri
ale corpului pe care le potrivim pentru a realiza animale, pot fi materiale din care se poate realiza o grdin,
un gard, o main etc.
O simpl bucat de hrtie,prelucrat de mini pricepute prin metoda origamine poate furniza zeci de
jucrii.
Copiii se joac de-a doctorul,punnd n scen toate aciunile doctorului (unele fiind accentuate, chiar
exagerate, altele fiind eliminate), strile i suferinele pacientului, dar i relaia dintre ei (copilul pacient
trebuie s stea, s fac, s suporte ceea ce copilul doctor hotrte c trebuie.)
Jocurile au ca prim scop obinerea plcerii. Pe chipurile copiilor se citete bucuria atunci cnd se
joac,chiar dac este un joc blnd sau unul agresiv. Dac educatoarea tie s foloseasc cu succes jocurile
n cadrul activitilor de nvare, acestea vor avea un randament sporit i vor deveni mult mai atractive.1
Alegerea jucriilor implic din partea educatoarei o rspundere, care are la baz o pregtire psiho -
pedagogic temeinic. Nu multitudinea, nici marea diversitate a jucriilor procurate i afiate la vedere ntr-
o sal va face ca rezultatele muncii educatoarei s fie mai bune.2
De modul cum educatoarea tie s organizeze, s conduc,s stimuleze creativitatea n cadrul
jocurilor este legat succesul sau eecul muncii ei. Un obiect nu este n sine o jucrie. Devine o jucrie
atunci cnd cineva reuete s-l utilizeze n acest scop. Ajungem la concluzia c doar o parte din ceea ce
numim jucrii, servete cu adevrat n acest scop. Un cel de plu care latr, se ridic n dou labe, d din
coad i merge prin cas nu este o jucrie, pentru c nimeni nu se joac cu el, toi stau i-l privesc, iar,
atunci cnd s-au descrcat bateriile, copiii l abandoneaz i nu se mai ating de el.
Alturi de alte forme de activiti practice ale copiilor (nvtura, munca, program distractiv), jocul
a fost cuprins n sistemul mijloacelor de educaie. Prin joc se pune accentul pe cunoatere, totodat, s-a
acordat un interes mare raportului dintre joc si programul de instruire.
Prin intermediul jocului copilul i oglindete propriile imagini si le transpune n realitatea lui.
ntre joc si instruire exista doua coordonate jocul stimuleaz procesul de instruire, iar la rndul lui jocul
este condiionat de calitatea procesului de instruire (n funcie de experiena de viata a copilului) Jocul este
un important mijloc de educare morala si sociala. n jocurile didactice problemele educative sunt puse prin
intermediul regulilor care regleaz ntreaga aciune de joc.
nsuirea regulilor de joc are o influenta puternica n formarea judecaii morale a copilului.
Activitatea educativa trebuie intensificata n direcia formarii la copii a capacitaii de a diferenia, a
discerne binele de ru, ceea ce este drept de ceea ce este nedrept.
Folosirea jocului ca metoda educativa, a fost fcuta de pedagogia contemporana, de coala activa, fiind
inclusa n rndul metodelor active3.
Jocul didactic este recunoscut pentru contribuia deosebit pe care o aduce n instruirea i educarea
elevilor i este inclus n sistemul metodelor de nvmnt cu rezultate deosebit de importante. n primul
rnd pentru c jocul rspunde n modul cel mai fericit particularitilor de vrst a precolarilor . n al
doilea rnd elementul atractiv pe care l conine stimuleaz interesul i curiozitatea epistemic a
precolarului.
Datorit faptului c precolarul acumuleaz o mare cantitate de cunotine, de impresii, i cultiv
sentimentul i interesele, i structureaz operaiile i aciunile fr a resimi efortul, nvarea prin
intermediul jocului se realizeaz economicos i eficient. Pentru acest motiv jocul este considerat ca o
modalitate de asimilare a realului n activitatea proprie (J. Piaget) asigurnd precolarului posibiliti de
activism intelectual. Jucndu-se copilul reuete s asimileze realitile intelectuale, altfel acestea rmn
exterioare inteligenei copilului.