CAPITOLUL I

Scurt istoric
Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata transporta diferite materiale sau
hrana de la distante mult mai mari. Astfel, el a construit, folosindu-si inteligenta cu care este inzestrat, diferite mijloace
de transport, de la cele mai rudimentare, atingand apogeul in sec. al XIX-lea, odata cu inventia automobilului.
Prima constructie considerata vehicul, in sensul de constructie destinata transportului, a fost targa purtata de
oameni. Apoi, aceasta a evoluat, deoarece omul a ajuns la concluzia ca fortele naturii inconjuratoare mult superioare lui,
trebuie captate si folosite in beneficiul sau. De aici incepe domesticirea animalelor si aparitia unui nou mijloc de
transport - tractiunea animala. Astfel, targa a fost inlocuita de caruta, iar odata cu domnia lui udovic X!I, au aparut
calestile, berlinele, cabrioletele, etc., ce reprezentau rangul si puterea economica a nobililor care le posedau.
Incepand cu aceasta perioada, trasurile s-au dezvoltat foarte mult, din mai multe puncte de vedere. Pe langa partea
artistica, deoarece unele trasuri erau adevarate opere de arta, s-a dezvoltat si partea mecanica, inventandu-se diferite
mecanisme destinate franarii.
Aparitia bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului, deoarece multe realizari tehnice din industria
bicicletelor le gasim in constructia automobilului. Aparitia bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului,
deoarece multe realizari tehnice din industria bicicletelor le gasim in constructia automobilului. Dar cea mai importanta
inventie care si-a adus cel mai mare aport in contructia automobilului, este motorul actionat cu puterea aburului.
Aceasta s-a
concretizat in anul "#$%, cand &rancois 'ugnot a construit primul autovehicul dotat cu un motor cu abur.
(rasurile cu aburi au avut un impact deosebit de important in istoria automobilului, implicit a omenirii. Aceste
vehicule au fost bine primite de oamenii vremii, fapt ce contribuie mult la dezvoltarea lor. 'a dovada a interesului, avem
o forma incipienta a codului rutier, aparut pentru prima data in Anglia sub numele de )*ed &lag Act) in "+$,, care obliga
vehiculele sa circule cu o viteza de - mile in orase si de . mile in afara oraselor.
Dupa aparitia motorului cu ardere interna, cu pistoane in miscare rectilinie, alternativa, putem vorbi in
adevaratul sens al cuvantului de aparitia automobilului. / importanta deosebita o au
si marile descoperiri ale vremii, cum ar fi0
realizarea electromagnetului de catre Ampere in "+123
descoperirea fenomenului de inductie in "+1" de catre &arada43
bobina de inductie construita in "+,, de catre *uhm 5orff3
acumulatorul electric inventat de Plaute, in "%,%.
Prima masina generatoare de curent electric a fost invenatata de 6ramme in "+$% - "%#2, iar primele puturi
de petrol dateaza din "+12, in timp ce vulcanizarea cauciucului a fost realizata de 6ood4ear, inca din "+1+.
Adevaratul stramosi al automobilului este reprezentat de motorul si autovehicolul inventate de 7tienne enoir0
motorul cu gaz brevetat in "+$2.
Surpriza a venit insa nu din partea Anglei sau a &rantei, ci din partea 6ermaniei, reprezentata de mototrul
mecanicului 8i9olaus /tto. Acest motor a uimit organizatorii e:pozitiei de la Paris din "+$#. Daca motorul lui enoir
consuma -1 m ;; etri cubi de gaz pe 'P<h, motorul lui /tto folosea numai 2,+ metri cubi de gaz, iar randamentul era de
"$ =, in timp ce la primul era de 1-. =. In "+##, dupa mai multe imbunatatiri, /tto si-a patentat motorul in patru timpi,
cunoscut pe toate continentele sub numele de )/tto- Dentz)
Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati enoir, Delamare - Deboutterville, Daimler,
>enz si &ord. /data cu ei apar si firmele specializate in constructia automobilului.
Prima firma se numea )Panhard - evassor) si a fost fondata in anul "+.,, folosind motoare Daimler. In "+%+,
apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu acelasi nuume. &irma *enault isi are inceputurile in anul "+%%,
descrisa de ouis *enault, impreuna cu cei trei frati ai sai. *enault a scos pe piata primele automobile de constructie
proprie in anul "%2-. ?zinele &iat si-au deschis portile "1"g$+b in anul "+%%, urmate de @ercedes, in anul "%22. In
"+%$ a luat nastere societatea )7nglish Daimler 'ompan4), iar in "+%+ a realizat primul automobil de constructie
proprie. (ot in Anglia, in aceasta perioada au aparut marci precum achester, (onicroft, 8apier, etc.
&irma @ercedes a construit modelul @ercedes "%2", consierat stramosul automobilului modern. ?n aport important la
construirea automobilelor si l-a adus Ailhelm @a4bach, care realizeaza primul radiator tip fagure, folosit de modelul
@ercedes "%2". In plus, el i-a ridicat capacitatea la ,,1 l si puterea de 1, 'P.

Primul automobil al firmei *olls *o4ce - a aparut in anul "%21. In anul "%2+, apare in 7uropa automobilul &ord
(, primul automobil produs in milioane de e:emplare. 7l era atat de imbunatatit, incat a rezistat "% ani, iar un adevarat
avantaj reprezinta greutatea sa foarte mica, de numai $22 5g. De-a lungul timpului, &ordul ( s-a perfectionat, aparand
in mai multe variante0 &ord "%-2, &ord (ourer "%-#.
/data cu primul razboi mondial, automobilul si-a evidentiat calitatile nebanuite pana atunci, dovedindu-se a fi
un adevarat atu al armatelor care l-au folosit.
Primul razboi mondial se sfarsise, dar urmele lui erau inca adanc resimtite in toate tarile europene. 'a sa
castige timpul si terenul pierdut in anii de razboi, constructorii de automobile din 7uropa lanseaza noile modele aducand
unele imbunatatiri modelelor vechi, dar mai ales se inspira dupa cele americane, care se dovedisera foarte simple si
practice.
?zinele &iat incearca sa adopte in constructie tehnologia americana. Automobilele franceze, fabricate de
firmele Bispano Suiza, &arman, Salmson si !oisin, incep sa adopte silueta avioanelor fara un succes durabil. 'itroen
cauta sa-l imite pe &ord si incepe sa lucreze pe banda, dar intr-o masura mai redusa. Astfel el concepe un model de lu:
si altul de serie, usor si ieftin. 'a sa nu ramana mai prejos, De Dion, Peugeot, @athis si chiar *enault cauta solutii
pentru noi tipuri de automobile.
?zinele /pel , >enz, Daimler C@ercedesD, 8A6, Banomag, StoeEer, /tto, care in timpul razboiului livrasera
armatei germane autovehicule necesare frontului, trec, dupa "%-2, la productia de pace.
In 'ehoslovacia, aparuta pe piata mondiala ca stat independent, uzinele S9oda incep sa fabrice automobile
de mic litraj3 sunt construite de asemenea automobilele Praga si (atra. In Austria sunt construite tipurile Austro-Daimler,
6raf und Stift si Ste4r.
Arhitectura automobilului a fost o problema careia constructorii i-au dat mai putina importanta, acestia
urmarind in primul rand realizarea unor agregate mecanice cu care sa obtina
performante tehnice deosebite. Plecandu-se de la cele mai reusite caroserii ale trasurilor cu cai, constructorii au relizat
caroserii specifice autovehiculelor, judicios concepute in privinta accesoriilor si placute la vedere.
Se poate afirma ca amprenta asupra formei caroseriilor si-a pus-o initial Daimler prin renumitul sau tip de
autoturism @ercedes->enz, dupa care *enault, *olls-*o4ce, &ord vin cu solutii noi, ajungandu-se ca pana in "%.2 sa
evolueze foarte mult, pana la realizarea caroseriilor aerodinamice.
Automobilele deschise au fost construite mai mult pentru sport la comanda speciala. 'aroseriile tip cupeu si
sedan devin cele mai raspandite, deoarece pasagerii preferau sa fie protejati de intemperii. Parbrizul inclinat, format
dintr-o singura bucata a fost inlocuit cu cel din doua bucati, a carui parte superioara era mobila, iar cea inferioara fi:a.
/ldsmobile lanseaza caroseria sedan cu sase geamuri mari laterale, oferind o vizibilitate deosebita. Dodge
construieste in "%"$ o caroserie in intregime metalica, compusa din elemente ambutisate si emailate in cuptor, ceea ce
permite sa se obtina o culoare uniforma care se putea pastra indelungat.
Se poate afirma, fara e:agerare, ca modelul automobilului Dodge, care avea caroserie foarte incapatoare,
aripile bombate si rotunjite la capete, iar bazinul superior al radiatorului rotunjit, elemente care-i dadeau un aspect
placut si solid, a fost preluat de toate autovehiculele americane fabricate intre anii "%"$-"%-$.
Automobilul Bispano-Suiza si-a mentinut reputatia dobtandita pana in "%1#, distingandu-se printr-o arhitectura
foarte frumoasa0 capota motorului si portbagajul aveau o forma eleganta, fiind acoperita cu ornamente cromate sau
nichelate3 pe busonul radiatorului era fi:at un insemn reprezentand o barza in zbor in amintirea celebrelor escadrile de
aviatie din timpul primului razboi mondial echipate cu motoare Bispano-Suiza.
Automobilul >enz tip "%-", echipat cu un motor de "+ 'P, avea partea din spate a torpedoului in forma de
obuz. !iteza ma:ima era de #, 9m<h. In 6ermania este uneori adoptata o arhitectura model barca realizata in "%-- de
uzinele *umpler si in "%-. de Daimler prin autoturismul >enz tip "%-.. Acest automobil era echipat cu un motor de ,,
'P si realiza viteza ma:ima de ""2 9m<h.
Datorita cresterii vitezei de deplasare a fost studiata si problema construirii unor faruri corespunzatoare. &irme
importante ca >osch, @archall, ucas, Scintilla si Delco-*em4 au adus perfectionari in optica proiectoarelor si lampilor,
asigurand astfel o iluminare mai buna a soselelor.
&olosirea luminii galbene pe timp de ceata sau pe drumuri cu praf incepe sa se impuna pentru ca in "%1# sa
devina obligatorie in &ranta. Pentru evitarea efectului de orbire, constructorii americani au construit faruri care puteau
bascula la intalnirea cu alte autovehicule printr-un mecanism actionat de conductor, sistem intalnit din anul "%$# si la
unele tipuri de autovehicle din 7uropa.
Automobilul 'adillac tip "%12 care era prevazut cu dispozitivul mai sus amintit se impunea ca un model reusit
atat din punct de vedere constructiv cat si al aspectului sau e:terior. (otusi, in "%1", caroseriile pentru autovehiculele
obisnuite erau modeste, asemanandu-se mult intre ele.
Automobilul @ercedes "#2 fabricat in "%1" era echipat cu un motor de patru cilindri, dezvoltand 1- 'P la -%22
rot<min. Autoturismul @armon tip "%1" echipat cu un motor de "- cilindri in !, de "-2 'P avea caroseria confectionata
din tabla de aluminiu, care se fi:a prin nituire si apoi se vopsea. (ot cu caroserie confectionata din tabla de aluminiu au
fost construite in aceasta perioada unele automobile >ugatti, care au realizat performante deosebite.
Incep sa apara si caroseriile tip cabriolet, cea mai caracteristica fiind cea realizata la automobilul 'ord, in
"%1", fiind apoi preluata la tipurile de automobile Ae4man, >@A, care aveau garda la sol foarte joasa.
Silueta alungita a autovehiculelor fabricate in anul "%1. a fost rezultatul unei evolutii lente, inceputa in "%-+,
care nu a putut sa se dezvolte datorita crizei economice mondiale. 6abriel !oisin lanseaza un autoturism echipat cu un
motor de sase cilindri, avand capacitatea cilindrica de 1222 cmc, denumit Aerosport, a carei caroserie avea acoperisul
mobil putandu-se deschide prin comanda electrica.
@otorul cu patru cilindri continua totusi sa predomine datorita simplitatii sale. Ahitte tip 6@( "%"# era echipat
cu un motor cu patru cilindri care avea "$ supape, ameliorandu-se prin aceasta admisia si evacuarea gazelor, puterea
dezvoltata depasind #2 'P.'hevrolet, /ldsmobile, 'adillac si Pac9ard au inceput sa fabrice motoare de + si "- cilindri
in !, iar >uic9 construieste motoare cu + cilindri in linie, ramanand consecvent aceste formule pana in "%,1.
Dupa anul "%-", uzinele &iat, pana atunci adepte convinse ale motoarelor de ma:imum + cilindri, trec la
fabricarea unui motor puternic, pentru echiparea automobilelor de curse, de "- cilindri in !, care putea sa dezvolte +2
'P la --22 rot<min.
In "%-1 renumitele uzine Pac9ard intrerup construirea motoarelor cu "- cilindri in !, trecand la fabricarea
motorului cu + cilindri in linie. @otorul cu + cilindri in linie a fost destul de raspandit in S?A si intr-o masura mai redusa in
7uropa, pana in jurul anului "%.2. In &ranta, uzinele Panhard
fabrica intre "%-- si "%-% motoare cu + cilindri in linie, fara supape, cu alezajul si cursa de +,:".2 mm, iar capcitatea
cilindrica $.,2 cmc, cu care isi echipeaza automobilele de lu:.
In "%-+, 'hr4sler construieste un motor cu + cilindri in linie, dar neobtinand succesul scontat, trece la motorul
cu $ cilindri, avand arborele cotit sprijinit de # paliere. In acest fel vibratiile se reduceau foarte mult, iar datorita sprijinirii
motorului pe tampoane de cauciuc, automobilele 'hr4sler erau cele mai silentioase la acea vreme. In primul an de
fabricatie, aceasta uzina a vandut "2#222 autovehicule echipate cu motoare de $ cilindri, cu ",22 de F bucata. In "%12
uzinele 'adillac isi doteaza automobilele de lu: cu motoare cu "$ cilindri in !, o noutate tehnica o prezenta sistemul de
distributie, care avea supapele comandate prin impingatoare hidraulice, soltie reluata in constructia motoarelor dupa
"%.$.
Desi motoarele cu + cilindri reusisera sa se impuna in aceasta perioada, totusi cele mai raspandite au fost
motoarele cu "- cilindri in !. S-a urmarit de asemenea marirea eficacitatii franelor folosindu-se sistemele de actionare
prin servofrana DeEandre, @arelli, Aestinghouse. Automobilele 'hr4sler au fost echipate cu frana hidraulica oc9heed.
S-a inceput o adevarata lupta pentru reducerea zgomotelor produse de motoare - datorata imbinarilor cu jocuri
prea mari, angrenajelor mecanice imperfecte si vibratiilor care se produceau la anumite regimuri de functionare.
Prin introducerea ungerii sub presiune la buloanele arcurilor si la organele mecanismului de directie, precum si
prin folosirea amortizoarelor hidraulice, zgomotele produse de suspensie si de mecanismul de directie au fost mult
reduse. &umul si zgomotul produse de esapament au fost diminuate prin perfectionarea distributiei si construirea tobelor
de esapament cu sicane.
Se produce o schimbare importanta si la fabricarea anvelopelor, cele de inalta presiune fiind inlocuite cu
anvelope de joasa presiune sau balon3 in acest fel suspensia s-a imbunatatit mult, zgomotele s-au redus, iar viteza de
deplasare s-a marit. Initial, fabricantii de automobile au refuzat folosirea anvelopelor balon produse de @ichelin,
6ood4ear, 'ontinental, dar dupa ce acestia au demonstrat, pe automobile de curse avantajele prezentate de ele, le-au
adoptat in cele din urma.
In "%-%-"%12, >ucciali echipeaza autovehiculele sale cu frana electrica, fapt care produce o adevarata
senzatie3 acest sistem prezenta dezavantajul unui consum prea are de curent in timpul functionarii.
a Salonul oficial de la 8eE Gor9 din "%1% apar autoturismele echipate cu transmisie automata. &irmele
'hr4sler, De Soto si Dodge au adoptat sitemul &luid Drive, compus dintr-un ambreiaj hidraulic si o cutie de viteze
mecanica.
(imp de sase ani a tinut dureroasa drama a celui de-al doilea razboi mondial care a zguduit lumea intraga si al
carui bilant tragic s-a incheiat cu distrugerea totala a oraselor Biroshima si 8agasa9i.
Pentru satisfacerea nevoilor pregnante ale razboiului, marile puteri economice ale statelor pins in acest urias
conflict mondial isi indreptasera productia industriilor lor de baza in aceasta directie. /ri, industriile de automobile
numarandu-se printre principalii furnizori ai frontului si-au reprofilat productia spre construirea de autovehicule
caracteristice ca0 autoturisme, autocamioane, senilete, tancuri si spre constructia de avioane.
S-a construit o gama vasta de camioane si de alte autovehicule rutiere ca de e:emplu renumitele autoturisme
Heep tip "%.- cu dubla tractiune, fabricate de uzinele &ord si Aill4s, pentru orice teren, autocamioanele &ord tip
@armon Berrington pentru orice teren la care s-au utilizat %2= din piesele fabricate pentru autocamioanele de serie.
In tara noastra, industria de automobile era reprezentata de prima uzina de asamblat automobile din
>ucuresti, numita &ord *omania, care a asamblat mii de autovehicule0 autoturisme, autocamioane, autosanitare si chiar
ateliere mobile, pana la nationalizarea din "%.+. Primul autovehicul iesit pe portile acestei uzine a fost automobilul &ord
tip "%1, echipat cu un motor cu + cilindri in ! care dezvolta $2 'P, prevazut cu frane mecanice si putand transporta $
persoane. ?zina producea, incepand din "%1+, autocamioane concepute in doua variante0 cu cabina inchisa si cu
cabina deschisa, caroseria acoperindu-se cu prelata.
In timpul razboiului armata romana a fost dotata in proportie de +2= cu aceste autocamioane si autocamioane
&ord @armon de %, 'P. 'a autoturisme au fost folosite cele fabricate de &ord *omania avand motoare cu + cilindri in !
de $,-+, 'P.
In ramura industriala de automobile din &ranta, marile uzine Peugeot, *enault si &ord Cdin Poiss4D erau
aproape distruse de bombardamente. In Italia, uzinele ancia si Alfa *omeo fusesera lovite de bombardamente, iar
uzinele &iat au fost intr-atat distruse incat au fost nevoite sa-si construiasca o alta fabrica langa (orino. Situatia uzinelor
germane era de-a dreptul catastrofala, din cladirile lor ramanand doar stalpi si schelete metalice, innegrite de fumul
e:plozilor si incendiilor.
In general, in "%.$ reincep sa construiasca, timp de trei ani, aceleasi tipuri de automobile care se fabricasera
si inainte de inceperea razboiului, carora le-au adus schimbari neesentiale. (ipurile noi puse in fabricatie erau de
capacitate cilindrica redusa, din cauza lipsurilor impuse de urmarile razboiului.
In Italia, lipsa de carburanti impune construirea microautomobilelor &iat 1,2, .,2 si ,22, a cabrioletelor &imer,
!olpe, !oulgrafo si cupeul cu trei roti Atomo. De asemenea, italienii lanseaza un nou mijloc de locomotie economic,
motoscuterele !espa, Piaggio, ambretta.
In S?A, incepe sa se impuna transmisia automata. Automobilul >uic9 tip "%.+ cu + cilindri in linie este echipat
cu o transmisie automata sistem D4na&loE. In "%,2, 6@ lanseaza o noua transmisie, PoEer 6lide montata pe
automobilele 'hevrolet.
In "%.#, uzinele &ord incep fabricarea de automobile echipate cu motoare de $ si + cilindri.
Pentru a putea face fata concurentei, &ord gaseste noi solutii constructive si in "%.+ toate automobilele realizate de el
aveau roti independente in fata, centrul de greutate coborat si caroseria lunga, tip ponton. 7nglezii pun in fabricatie
noua gama de automobile economice @orris-@inor, Aolsele4, Billman @in: si Sunbeam.
?zinele!ol9sEagen reusesc ca numai in zece ani de la terminarea razboiului sa se afirme
puternic pe plan mondial si sa se situeze din nou printre primele locuri in 7uropa. >orgEard lanseaza primele
automobile fabricate dupa razboi dotate cu motor cu patru cilindri de ",22 cmc. !ol9sEagen livreaza in iulie "%,. al
,22.222-lea automobil, in "%,, atinge cifra de ".222.222, iar in "%$$ trece la ".$2,.222 bucati. Dintre produsele sale se
remarca modelele "222, "-22, ",22, "$22, echipate toate cu motor bo:er cu . cilindri, montat in spate dezvoltand
respectiv -,, 12, .,, ,, 'P. 'utia de viteze are patru trepte sincronizate. &rana este pe tamburi in fata si spate,
asigurand automobilului o franare usoara si eficienta. In aceasi perioada apar in 6ermania fabricile Audi si Porsche.
Pe piata mondiala reusesc sa se impuna si uzinele @ercedes. 'aroseria realizata de @ercedes este simpla,
cu linie joasa, avand o mare stabilitate. Se aduc perfectionari mai ales motorului, transmisiei si suspensiei. Pentru a se
asigura o franare eficace aceste autovehicule au fost echipate cu discuri racite cu aer, iar circuitele pentru rotile din fata
si din spate sunt independente. !olanul este prevazut cu o coloana deformabila, care, in caz de accident, nu
pericliteaza viata soferului.
(ot pentru acelasi motiv, bordul autovehiculului este capitonat cu burete de cauciuc sau
de masa plastica. 8u lipsesc nici instalatiile de climatizare sau de incalzire, iar majoritatea sunt prevazute cu aparate de
radio si cu casetofoane la bord.
'ea mai puternica masina fabricata pana in "%#1 de aceste uzine este @ercedes >enz $22 Pullman - care de
fapt este o limuzina de clasa superioara - echipata cu motor de + cilindri in !, cu injectie de benzina, avand capacitatea
cilindrica de $112 cmc si dezvoltand -,2 'P la .222 rot<min.
8S? este una dintre cele mai vechi uzine germane de motociclete, care a inceput fabricatia acestora in "++2,
trecand ulterior la productia de automobile. (ipul 8S? Printz I! construit dupa solutia )totul in spate) are doi cilindri care
dezvolta 12 'P la ,,22 rot<min, racirea se face cu aer, caroseria are doua usi, viteza ma:ima "-2 9m<h.
In "%,2 *enault scoate pe piata autoturismul &regate, avand toate rotile independente si o tinuta de drum
foarte buna care s-a bucurat de un succes deplin. Productia de automobile cunoaste un ritm de dezvoltare atat de
accelerat, incat in "%,$ parcul mondial a depasit cifra de "22.222.222 autovehicule.
Se construiesc uzine noi, sunt abandonate cele depasite, se creaza uzine satelit, echipate cu mijloace de
productie automatizate, se construiesc uzine de materiale sintetice, de mase plastice, de cauciuc si de echipament de
bord. 'a urmare, sunt create automobile cu forme din ce in ce mai atragatoare, dotate cu motoare de turatie mare. 6@
fabrica automobilele >uic9 Sabre, denumite astfel in amintirea vestitelor avioane de vanatoare cu acelasi nume, aflate
in dotarea fortelor armate ale S?A. Acestui automobil i s-au adus multe noutati0 o serie de mecansime cu
servocomanda
pentru actionarea usoara a directiei si a franei, ridicarea si coborarea automata a capotei in caz de ploaie, actionarea
automata a antenei si instalatia automata de climatizare.
In "%,1 apare tipul 'adillac 7ldorado, ca unul din cele mai lu:oase autoturisme americane. Incep sa apara noi
tipuri de autovehicule produse de tari de mai veche sau mai noua traditie in constructia de automobile0 Spania, ?ngaria,
'ehoslovacia, *omania, iar Haponia incepe fabricarea in licenta a automobilelor Austin. In "%,- isi fac aparitia in S?A
automobilele incoln cu + cilindri in ! care dezvoltau -2# 'P.
'oncurenta dintre marile trusturi si concerne se desfasoara, in aceasta perioada, sub semnul e:tinderii
legaturilor e:terne si al sferelor de influenta ale celor mai mari monopoluri capitaliste care in conditiile tendintei de
impartire a pietei mondiale favorizeaza aparitia celei mai inalte trepte a concentrarii si centralizarii pe scara economiei
capitaliste a productiei si capitalului0 uniunile monopoliste internationale. Astfel, in "%,2, uzinele 8uffield si Austin
hotarasc sa fuzioneze sub denumirea de >@' C>ritish @otor 'orporationD, a carui prima manifestare tehnica are loc in
"%,-
prin lansarea noului tip Austin Seven A 12.
In vederea mariri capacitati productiei, &ord trece la reorganizarea uzinelor sale din 7uropa, in urma careia
Anglia lanseaza marcile Anglia si Perfect, iar in 6ermania este fabricat modelul &ord (aunus "- @, care s-a bucurat de
o primire e:ceptionala pe piata mondiala.
Incepand din "%,-, 6@ si celelalte grupuri de mari uzine americane depun eforturi deosebite pentru realizarea
altor tipuri de autovehicule perfectionate0 'hevrolet 'orvette, /ldsmobile 'utlass, >uic9 Aildcab, 'adillac e @ans si
Pontiac 6rand Pri:. *eactia uzinelor &ord este prompta, concertizandu-se cu ocazia e:pozitiei de la Detriot, in multe
e:ponate, dintre care cele mai interesante au fost0 &ord X,22, incoln "%,X, @ercur4 X@+22 si Atmos, continuat in
"%,, prin modelele &utura si @4ster.
In "%,., 'hr4sler construieste la 'helsea un autodrom e:perimental, la a carui inaugurare, printre o serie de
automobile noi participa si modelul 8eE Gor9er. Pentru a face fata concurentei in S?A uzinele de automobile 5aiser si
Aill4s fuzioneaza in "%,1, iar 8ash si Budson se unesc sub denumirea de Americam @otor 'orporation.
In 7uropa, uzinele de automobile continuau sa fabrice in aceasta perioada autovehicule de capacitate medie,
mult cerute pe piata. *olls *o4ce construieste renumitele sale automobile de lu: prevazute cu motoare de + cilindri in !,
uzinele Peugeot trec la fabricarea modelelor -21 si .21, iar &iat realizeza o gama intinsa, de la tipul $22 si @ultipla
Station, pana la modelul "12.
In "%,$ isi fac aparitia pneurile fara camera de aer, care echipeaza, in S?A, %2=din totalul autoturismelor,
dupa care sunt adoptate si in 7uropa, fara a se generaliza. Haponia, desi invinsa in razboi, cunoaste un deosebit ritm de
dezvoltare a industriei de automobile ale caror solutii tehnice ating un inalt grad de modernizare, ce le impun pe piata
mondiala in asemena masura, incat azi productia de automobile se situeaza in topul mondial.
In 7uropa, uzinele !au:hall lanseaza modelul !ictor de ",22 cmc, o masina de talie mijlocie, deosebit de
reusita, uzinele *enault lanseaza modelul Dauphine, avand motorul si transmisia asezate in spate. (ot din categoria
atomobilelor de capacitate medie, insa construit dupa formala )totul fata) face parte tipul *enault "-, echipat cu motor
de . cilindri si dezvoltand ,. 'P. Anterior acestuia, tot dupa formula )totul fata) a fost lansat tipul *"$, echipat cu un
motor de ,+ 'P. 7ste o limuzina de lu: de talie superioara, foarte indicata pentru calatorii lungi. Dupa "%#- au fost
construite automobilele de mic litraj *., *, (, *$ (, *+ si *", (S cu o putere de 12, .$, ,2 si ,. 'P.
?zinele de automobile !7> Sachsenring AutomobilEer9e 6ermania au lansat in "%,+ modelul (rabant, a
carui caroserie era confectionata din duroplast, motorul avea doi cilindri raciti cu aer, viteza de deplasare depsea %2
9m<h.
Dupa ce au fost modernizate, uzinele &ord din 6ermania incep fabricarea modelelor (aunus "-@ si ",@,
dezvoltand ,2, repectiv ,, 'P. a cerere, aceste autovehicule pot fi echipate cu transmisie automata, (aunomatic, care
dau rezultate foarte bune in e:ploatare.
'a de obicei, uzinele italiene de automobile sunt prezente si acum cu autoturisme deosebit de apreciate pe
piata mondiala. Dupa multe incercari incep fabricarea modelului &iat $22 D, +,2 S construit dupa formula )totul spate),
avand motorul si transmisia grupate la un loc. Alte doua tipuri care au fost fabricate sunt modelele "122 si ",22 cu
motoarele montate in fata si transmisia pe rotile din spate. Alte trei modele au fost &iat "+22, -"22, -122. a cerere,
ultimele puteau fi echipatecu ambreiaj automat. S-a produs si tipul Dino Sport, echipat cu un motor cu $ cilindri si
dezvoltand "+2 'P.
?zinele Alfa *omeo au construit o serie de automobile, dintre care o parte sunt destinate competitiilor
automobilistice. (ipul Alfa *omeo 6iulia "122 (I este o berlina cu patru usi si patru locuri, motor cu patru cilindri in linie,
dezvoltand +- 'P. Alfa *oemo 6iulia Super are motorul asezat in fata, iar puterea "2- 'P si viteza ma:ima "#, 9m<h.
?zinele S9oda cunosc o dezvoltare importanta in ultimele decenii. In anul "%$. a intrat in functiune noua uzina
din @lada >oleslav cu o capacitate de producere de "-2.222 de automobile pe an, primul automobil fiind S9oda "222
@> cu patru usi. @otorul cu patru cilindri se situa in spate si punea in functiune rotile din spate. Aceasta schema de
amplasare s-a aplicat la toate automobilele S9oda pana la sfarsitul anilor optzeci. In anul "%++ a demarat producerea
automobilelor S9oda &avorit cu solutia totul fata, care concurau cu succes cu automobilele de marca !olga pe pietele
7uropei de 7st.
In anul "%%2 !ol9sEagen a cumparat 12= din actiunile uzinei de la guvernul 'ehoslovaciei. In aprilie "%%" a
fost semnat acordul de constituire a intreprinderii mi:te cu firma !ol9sEagen, ceea ce a contribuit la o restructurare
radicala. Scopul consta in ridicarea automobilelor S9oda la nivel mondial.
In anul "%%. au fost cumparate deja $2= din actiuni, in "%%, - #2=, iar in luna mai -222 intreprinderea
apartinea in totalitate concernului !ol9sEagen Cultimele 12= din actiuni au costat $,2 milioane de marci germaneD.
Astazi toti cunosc rezultatul acestei politici. Din acel moment au fost vandute peste $22.222 de automobile S9oda.
In luna septembrie "%%$ a inceput producerea automobilelor S9oda /ctavia. Acesta este primul automobil
construit dupa platforma elaborata de concernul !ol9sEagen. In luna martie "%%+ au fost prezentate variante reinnoite
Cface-liftingD ale modelelor S9oda &elicia si S9oda &elicia 'ombi si a modelului universal S9oda /ctavia 'ombi. In
prezent la intreprinderea S9oda Auto
lucreaza circa "+.222 de persoane, iar o treime din toate locurile de munca din *epublica 'eha e:ista datorita activitatii
acestei intreprinderi. / mare parte din automobilele S9oda se e:porta asigurand, astfel, circa += din toate operatiile de
e:port ale *epublicii 'ehe.
In "%#- 5arl 5ling se alatura companiei @ercedes, dupa ce castigase in prealabil numeroase premii in masini
construite chiar de el. A venit apoi randul lui 8eubaer sa se alature seriei de genii de la @ercedes, el fiind inventatorul
seriei ArroE, faimosul autotursim de curse produs de companie. ?n alt nume faimos in galeria geniilor de la @ercedes a
fost Paul Daimler, fiul lui 6ottlieb Daimler, inventatorul automobilului. A venit apoi randul lui *udolf 'aracciola sa se
alature
echipei @ercedes, de data asta ca pilot, aducand nenumarate victorii acestei echipe. 5arl Ailfert, un alt ambitios care a
marcat evolutia @ercedes pe piata, atingand apogeul carierei printr-un mic truc0 fiind responsabil de dezvoltarea de noi
modele, si in acelasi timp un vizionar, atunci cand a propus 'onsiliului Director introducerea modelului 1,2S', respins
fiind, el l-a dezvoltat in secret, ajungand apoi pe piata numai datorita fantasticelor sale calitati pentru acea vreme. Iar
acestia au fost doar premergatorii istoriei @ercedes. Deatunci si pana acum, @ercedes a fost si ramane una dintre cele
mai mari companii producatoare de autoturisme.
8oua limuzina >entle4 @ulsanne este lansata in "%+2, iar in "%+-, >entle4 @ulsanne (urbo asigura noi nivele
de performanta sportive. Anul "%+. anunta lansarea modelului >entle4 +, pentru ca anul urmator sa aduca prezentarea
lui >entle4 (urbo *, o limuzina cu . locuri, cu limita de viteza la ",2 mile pe ora si acceleratie de la 2 la $2 mile pe ora
in sub # secunde. a "" ani dupa aceasta, in
"%%$, performantele atinse prin proiectarea modelului >entle4 'ontinental ( depasesc limitele anterioare0 motorul de
.-2 cai putere asigura acceleratia de la 2 la $2 mile pe ora in ,,# secunde, viteza limita urca la "#2 mile pe ora si un
cuplu de +#, 8m depaseste toate valorile anterioare.
In jurul anilor I$2, cand tinerii americani se concentrau asupra )revolutiei), 'hr4sler continua sa promoveze
)inventia). Intre "%#2 si "%+2, corporatia a colaborat intens cu 8ASA, producand motoare puternice pentru lansarea
cosmonautilor in spatiu. In anii I%2 accentul a fost pus pe fabricarea de autoturisme de lu:, (oEn J 'ountr4 redefinind si
rafinand conceptul de lu:.
Arhitectura automobilelor 'hr4sler s-a schimbat mult in aceasta perioada. In mai "%%+ corporatia 'hr4sler isi
uneste fortele cu Daimler->enz A6, devenind un leader mondial in transport. In ianuarie al aceluiasi an, @otor (rend
decerneaza modelului 122@ titlul de )@asina anului). Alaturi de alte modele celebre, acesta promoveaza cu succes
reputatia unei firme pentru care inovatia constituie termenul cheie.
Capitolul II
@ateriale folosite in industria constructoare de autoturisme
In zilele noastre un automobil, sau mai familiar masina, este un vehicul cu patru Crar, trei, saseD roti, actionat
de un motor cu ardere interna, cu abur, cu electricitate sau aer comprimat. Are scaune pentru conducator si pentru cel
putin un pasager.Automobilele sunt de obicei construite pentru a calatori pe drumuri, dar e:ista unele, mai ales vehicule
utilitare, care permit calatorii in afara drumurilor - Coff-roadD. Drumurile si autostrazile sunt folosite in comun cu alte
vehicule, cu sunt motocicletele si tractoarele.?n automobil tipic are un motor cu ardere interna si patru roti, chiar daca
au aparut pe piata masini cu motoare hibride, cu gaz sau electrice. !ehicule cu trei roti au fost construite, dar nu sunt
prea raspandite din cauza problemelor de stabilitate.
Automobilele se clasifica dupa urmatoarele criterii principale0
destinatie Cfelul transportuluiD3
particularitati constructive Ctipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsieiD3
numarul puntilor
capacitate de trecere.
1. Dupa destinatie 0
o Automobile pentru transportul persoanelor
Autoturisme - autovehicul care, prin constructie si echipare, este destinat transportului de persoane, bagaje
si<sau al bunurilor acestora, avand cel mult % locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto. Acestea pot fi0
microturisme - cilindree0 -22--,2 cmK C" - - locuriD3 mici -

cilindree0 ,22-"222 cmK C- - . locuriD3 mijlocii - cilindree0 "222--222 cmK C. - , locuriD3 mari - cilindree0 -222-.222 cmK C.
- $ locuriD3 foarte mari - cilindree0 1222-+222 cmK C. - + locuriD.
Autobuze - autovehicul destinat si echipat pentru transportul de persoane si al bagajelor acestora. 7le pot fi0
cu capacitate foarte mica CmicrobuzeD +-", locuri3 cu capacitate mica ",-12 locuri3 cu capacitate mijlocie 12-#2 locuri3
cu capacitate mare #2-"22 locuri3 cu capacitate foarte mare peste "22 locuri.
o Automobile pentru transportul marfurilor
Se clasifica si dupa incarcatura utila e:primata neEtoni C8D.
Autoutilitara- incarcatura utila pana la "2.222 8, caroserie inchisa si cabina separata.
Autocamioneta - cu sarcina utila de circa ",222 - -2.222 8, caroserie inchisa sau acoperita cu coviltir si
cabina separata.
Autocamion - are caroserie deschisa sau acoperita cu prelata. Dupa capacitatea de incarcare autocamioanele
pot fi0 autocamioane usoare - cu sarcina utila de ",.222 8 - 12.222 83 autocamioane mijlocii - cu sarcina utila de 12.222
8 - +2.222 83 autocamioane grele - cu sarcina utila de +2.222 - "-2.222 83 autocamioane foarte grele - cu sarcina utila
de peste "-2.222 8
Autobasculanta - prevazuta cu o bena basculanta pentru incarcatura si cabina conductorului separata de
caroserie.
o Automobile speciale
Automobilele din aceasta categorie efectueaza numai anumite transporturi si servicii.
Autocisterna - echipata cu unul sau doua recipiente pentru transportul lichidelor
Autoizoterma
Autofrigorifica - cu caroserie inchisa termoizolanta, pentru transportul bunurilor alterabileI
Automacara - echipata cu o macara pentru ridicarea sarcinilor
Autosanitara CambulantaD - dotata cu instalatii medicale pentru stabilizarea si transportul bolnavilor
Autoatelier - amenajat cu utilaje pentru e:ecutarea reparatiilor
Autotractor - pentru tractarea semiremorcilor
Autostropitoare
Autoscara
Autoplug
2. Dupa particularitatile constructive
Se considera urmatoarele criterii de distinctie ale automobilelor0 tipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsiei.
o Dupa tipul motorului
Automobile cu motoare termice0 motoare cu aprindere prin scanteie - @.A.S.Cin patru sau doi timpiD3 motoare
cu aprindere prin comprimare - @.A.'. Cmotor Diesel in patru sau doi timpiD
@otoare cu piston rotativ CAan9elD3 motoare cu turbine cu gaze3 motoare cu reactie3 motoare cu abur3
Automobile cu motoare electrice0cu baterii de acumulator3 cu pila de combustie.
o Dupa tipul transmisiei
Automobile cu transmisie mecanica3
Automobile cu transmisie hidrodinamica3
Automobile cu transmisie hidromecanica3
Automobile cu transmisie electrica.
o (ipul propulsiei
Automobile cu roti cu pneuri3
Automobile cu roti cu senile
3. Dupa numarul puntilor
Se considera drept criteriu de departajare totalul puntilor si numarul puntilor motoare.
o Automobile cu doua punti0
Automobile .:-3
Automobile .:.3
o Automobile cu trei punti0
Automobile $:-3
Automobile $:.3
Automobile $:$3
o Automobile cu patru punti0
Automobile +:.3
Automobile +:$3
Automobile +:+3
Dupa capacitatea de trecere0
normala0 -:. Cdestinate pentru deplasarea pe drumuri buneD3
mare0 .:., .:$, $:$, +:+ Cdestinate pentru deplasarea pe drumuri de orice categorie, numite si automobile de
terenD.
Partile principale ale oricarui automobil sunt motorul, sasiul si
caroseria
@otorul este sistemul fizic de generare a energiei mecanice care
pune in miscare sistemul de transmisie al automobilului. ?n motor este compus
din doua parti0 mecanismul motor si instalatiile au:iliare.
Sasiul automobilului este amsamblul organelor si instalatiilor care
efectueaza preluarea si transmiterea energiei mecanice de la motor la rotile
motoare, conducerea automobilului, sustinerea si propulsia lui. Se compune din transmisie, sistemul de conducere,
organele de sustinere, organele de propulsie si instalatiile au:iliare.
'aroseria este partea principala a automobilului care are rolul de purtator al persoanelor sau marfurilor sau
instalatiilor montate pe automobil, asigurand izolarea si autonomia incarcaturii fata de restul automobilului si de mediul
inconjurator.
'ompunerea caroseriilor este dependenta de destinatia automobilului
comportand diferente conforme scopului pentru care sunt facute.In general
caroseriile automobilelor au o parte inferioara bazala, orizontala CplatformaD,
o parte laterala si o parte superioara CacoperisD.In plan orizontal se imparte
in partea anterioara, destinata conducaturului automobilului si partea
posterioara destinata incarcaturii Cinstalatii, persoane, marfuriD.
Preocuparea pentru constructii de masini usoare prezinta un
potential deosebit, peste tot, unde se impune reducerea fortelor de greutate si ale celor de inertie. Aceasta tendinta
este, deja de demult, in atentia constructorilor de vapoare si de vehicole aerospatiale, pentru ca primele sa fie mai
plutitoare iar celelalte sa poata depasi atractia gravitationala.
8ecesitatea micsorarii masei se impune - in special - in domeniul
vehicolelor pe roti, a caror
deplasare necesita energie, si, in consecinta, genereaza emisii daunatoare
mediului. Dupa cum se cunoaste asupra oricarui corp actioneaza odata forta
gravitationala Ca carei marime este definita ca produsul dintre masa si acceleratia
gravitationalaD si a doua oara, daca el se afla in miscare, in perioadele de
accelerare actioneza forta inertiala definita de produsul dintre masa si
acceleratie.
Aceasta acceleratie se deosebeste de cea gravitationala prin faptul ca
are marime si directie variabile. De aici rezulta ca fortele gravitationale se pot
reduce numai prin micsorarea masei pe cand cele de inertie si prin micsorarea
acceleratiei, ceea ce nu constituie o solutie deoarece lungeste timpul pentru obtinerea vitezei programate. *amane
deci, si aici, numai solutia reducerii masei, in conditiile respectarii celorlalte proprietati impuse de functionarea unei
masini. *educerea masei inseamna implicit o reducere de energie si de emisii daunatoare mediului.
Pe de alta parte masinilor li se cere astazi un raspuns rapid la comenzi Co dinamica inaltaD al carui timp
depinde de asa numita frecventa proprie a structurii0 cu cat aceasta este mai inalta raspunsul amintit este mai prompt.
Aceasta frecventa depinde, la randul ei, invers e:ponential de masa. Iata de ce si din acest punct de vedere reducerea
masei este la fel de importanta. *ealizarea de )constructii usoare) nu se refera, azi, doar la inlocuirea materialelor de
pana acum cu unele avand densitate mai mica Caluminiu,magneziu, titan, sintetice armate cu fibre, etc.D ci si la o
)alcatuire geometrica) mai rationala a produsului, mai bine adaptata la cerintele functionale, la alegerea si combinarea
materialelor raportata atat la tipul de solicitare cat si la tehnologia optima de e:ecutie. Alegerea se cere facuta si in
vederea unei sortari facile, dupa e:pirarea produsului, in vederea recliclarii. 7le trebuie alese si dupa criteriul
comportarii optime la tipurile dominante de solicitare.
?n material )usor) folosit de mult timp si cu tehnologie pusa la punct, este aluminiul. (urnat sub presiune, el
este folosit pentru blocuri de motoare si carcase, in care sunt incorporate Cprin turnare directa sau prin presareD, bucse
de ghidare din fonta sau aluminiu Crezistent la frecare, cu continut mare de siliciuD. &olosirea, mai recent, a turnarii sub
presiune in vacuum permite, odata, realizarea de pereti subtiri si, a doua oara, o mare integrare functionala. Se pot
fabrica cu precizie, de
asemenea, structuri mari, inchise Crame, caroseriiD, ceea ce permite eliminarea operatiilor de sudura si de alte prelucrari
finale. Asa numita turnare fina este o metoda recent raspandita.
?n succes mai mare este si acela al solidificarii controlate Cprin racire comandata localD ceea ce permite
influentarea proprietatilor in asa fel incat distribuirea diferita a masei, si vitezele de racire diferite, sa nu conduca la
inomogenitati de structura si rezistenta. / caroserie auto astfel e:ecutata are o greutate cu circa -2 = mai mica.
7nergia consumata in proces este mai mare, dar costurile suplimentare sunt compensate prin ieftinirea reciclarii
materialului.
Aluminiul, cel mai raspandit element metalic din scoarta pamantului, a capatat, in secolul
nostru, o importanta deosebita. Dupa fier, a devenit metalul cu cea mai larga intrebuintare. Datorita
proprietatilor sale s-ar putea spune ca fara aluminiu progresul civilizatiei umane si chiar nasterea unor noi domenii de
activitate tehnico - industriala, inclusiv zborurile cosmice, ar fi de neconceput.
Denumirea aluminiului deriva de la sulfatul dublu de aluminiu si potasiu CalaunD, substanta
cunoscuta la romani sub denumirea de IalumenI si folosita ca mordant in vopsitorie.
In natura nu se afla in stare libera, ci numai sub forma de combinatii chimice ca o:izi sau silico -aluminati. 'el
mai utilizat minereu pentru fabricarea aluminiului este bau:ita, in care aluminiul se gaseste, in special, sub forma de
hidro:id. Aceasta a fost descoperita pentru prima data in localitatea es >au: C&rantaD, de unde I se trage si numele si
unde se gaseste in cantitate foarte mare. De asemenea rezerve importante de bau:ita se afla in ?.S.A., *usia,
Australia, >razilia, India, etc.
Aluminiul a fost obtinut pentru prima data de B.'. /ersted in "%-, si in anul "%-# de &.Aohler. In descrierea
proprietatilor aluminiului, Aohler sustinea ca este unul din metalele cele mai usor corodabile
Aluminiul este un metal alb-argintiu si care poseda o mare plasticitate. 'ristalizeaza in sistemul cubic cu fete
centrate fara a mai avea si alte forme alotropice.
Din punct de vedere al proprietatilor fizice se remarca in primul rand faptul ca este un metal usor, avand o
greutate specifica, la -22 ', de -,# 9g<dm1. Datorita acestei proprietati este intrebuintat, cantitati mari, ca metal sau sub
forma de aliaj in industria aeronautica si navala.
Aluminiu, datorita densitatii sale reduse si a rezistentei mari la o:idare progresiva, este materialul care a
capatat cea mai mare e:tindere ca matrice a materialelor compozitelor utilizate in realizarea de repere ce intra in
constructia unui autovehicul Ctabelul -."D.
(abel -."
Dintre proprietatile fizice deosebite pe care le mai are aluminiul trebuie mentionate buna conductibilitate
termica si electrica. a temperatura de -22 ', rezistivitatea electrica are o valoare de
2,2-# mm-<m, iar conductibilitatea termica de -,"#$ H<cm.s.2 '. datorita acestor calitati aluminiul este folosit in industria
electrotehnica sub forma de sarma, inlocuind conductorii electrici din cupru care sunt mai scumpi. 7ste un metal
maleabil si ductil, ale carui proprietati mecanice sunt influentate de impuritatile pe care le contine, precum si de
procedeul de prelucrare la care a fost supus. 'a urmare, poate fi tras sub forma de sarma sau laminat in foite subtiri
C2,22, mm grosimeD, utilizate la ambalarea produselor alimentare, farmaceutice si in alte scopuri. &iind un metal cu
proprietati diferite are numeroase utilizari in foarte multe domenii. 'a urmare, productia mondiala de aluminiu, in anul
"%#2, a atins "2.222.222 tone pe an. Printre tarile producatoare de aluminiu se numara si *omania a carei productie de
aluminiu depaseste in prezent -22.222 tone pe an.
?n alt material usor, in renastere utilizatorica, este magneziul Cin special in industria auto0
carcasa cutiei de viteze si a blocului de aspiratie, componente de directie, suporti, genti de roti, etc.D.
7l este folosit si pentru masini si aparate manuale, produse ale industriei electro, aparate portative pentru
comunicatii CaptopD capete port-scule, etc.. Aliajele de magneziu au o capacitate de turnare e:ceptionala. In
comparatie cu aluminiul unde grosimile minime de pereti sunt de -.,-1 mm in cazul magneziului ele sunt de "-- mm, 'u
el se pot realiza piese cu suprafete mari si de forme comple:e.
Piesa turnata, datorita constructiei monocorp, inlocuieste un ansamblu echivalent de .2 LL$2 de componente
eliminand nevoia de sudare la montaj si conducand la o reducere de masa cu -<1. Prin deformare plastica, la impact,
aliajul preia mult mai multa energie. Desi el se poate turna aproape la forma finita, datorita preciziilor impuse azi sunt
necesare uneori si prelucrari prin aschiere. Din nou, desi, el este bine si productiv prelucrabil Cviteze de aschiere la
frezare frontala de pana la .222 m<min si de avans de -, m<minD permitand obtinerea de rugozitati sub "2 Mm si forte
mici de aschiere el prezinta riscul aprinderii aschiilor Cin special in cazul racirii<ungerii cu ulei a carui ceata poate
declansa e:plozii care sa aprinda magneziulD. *ealizarea filetelor cu acest material este foarte dificila. *elativ recent s-a
introdus si utilizarea in constructii usoare a )spumelor metalice). Acestea pe langa avantajul densitatii reduse il au si pe
acela ca o mare parte a volumului produsului nu este umplut cu material metalic ci cu gaz.
Capitolul III
@ateriale compozite folosite in industria constructoare de autoturisme
De la inceputul erei industriale, otelul si fonta au constituit )inima) progresului din principalele sectoare
industriale. In timp ce in tarile dezvoltate se inregistreaza deja o tendinta pe termen lung de reducere a cererii pentru
produsele din industriile material - intensive, precum si un declin al intensitatii materiilor prime utilizate, consumul redus
de materiale devine un element esential al tehnologiilor de fabricatie din aceste tari3 se manifesta nevoia de materiale
mai usoare, mai rezistente si mai durabile. 7:ista problema ridicata de consumul mare de energie inglobata in aceste
materiale, dar si de pretul uneori prea ridicat al acestora.In ultimul timp s-a conturat ideea ca e:tinderea utilizarii a
materialelor compozite in sensul aplicarii lor pentru noi subansamble in industria automobilelor nu este posibila, fara a
se apela la plasticele armate de inalta calitate.
@aterialele compozite, in viitor vor juca din ce in ce mai mult un rol important in e:ecutia organelor importante,
de greutate mica, specifica pieselor de motor, dar si de transmisie, suspensie. Pentru unele elemente de structura din
constructia autovehiculelor, se vor utliza unele materiale laminate mi:te din metal-materiale plastice denumite si tip
)sandEich) Csimplu sau multistratificatD. Aceste laminate se compun dintr-un material plastic cuprins intre doua straturi
metalice Cotel sau aluminiuD , laminarea realizandu-se la cald, sub presiune. Sunt destinate a inlocui otelul, fiind in
competitie cu aluminiul, pentru ca acestea reprezinta o combinatie intre greutatea redusa a materialului plastic
Cpolipropilena sau polietilenaD si rezistenta, rigiditatea ale otelului respectiv a aluminiului. Se poate obtine o reducere a
greutatii cu ,2=, pentru o majorare a grosimii laminatului
cu "2=. Poseda bune proprietati anticorozive si de izolare termica, rezistenta la caldura, la produsele chimice sau
petroliere dar si o reducere a pretului de -1 ori fata de otel.
Analizand implicatiile inlocuirii metalelor cu astfel de materiale trebuie mentionat ca avantajul nu se rezuma
numai la reducerea greutatii, ci de multe ori si la o functionare egala sau superioara.
Se preconizeaza astfel ca pana in anii -22,--2"2 circa "2= din masa automobilului vor fi mase plastice
armate. Se estimeaza o reducere a greutatii cu circa "2= pana in anul -22,.
/ problema foarte importanta o constituie utilizarea rationala a materiilor prime. Si din acest
punct de vedere se impune reducerea masei automobilului, pentru a reduce consumul de materiale si a creste procentul
din masa reciclabila a acestuia. In prezent circa #, = din masa automobilului este
reciclabila C ,,.= materiale neferoase0 1= Al, 2,.= 'u, Nn, -= echipamente electrice3 #2,"= materiale feroase0 "1=
fonta, "1= piese forjate, 1%= tabla, ,,"= echipamente mecaniceD. *aman nerecuperate CreziduuriD0 -.,,= materiale0
+,,= plastice, 1,,= sticla, "= te:tile, 2,,= hartie, -,+= altele, 1= echipament electric, .= cauciuc, "= ulei si unsori.
Se preconizeaza ca pana in -22, circa +,= din masa automobilelor Ccele care ies din functiune la data mentionataD sa
fie reciclabila iar pentru cele noi roiectate procentul sa fie %2=. Pe un termen mai lung se preconizeaza ca in procent
de %,= din masa automobilului sa fie reciclabila.
@aterialele compozite se dovedesc a fi competitive atat sub aspectul pretului cat si al posibilitatilor de inlocuire
si<sau completare cu succes a materialelor traditionale Cmetal, ceramica, sticlaD. 'ercetarile in vederea utilizarii
materialelor compozite au ca scop nu numai inlocuirea acestor materiale traditionale dar si aplicatii specifice datorate
proprietatilor particulare pe care le prezinta.
In determinarea proprietatilor fizice ale materialelor compozite se utilizeaza legea amestecurilor, scrisa sub
forma generala0
PcOSPiPEi ,
unde 0 Pc O proprietatile materialului compozit
Pi O proprietati ale componentelor3
Ei O fractia de volum a componentelor.
In cazul proprietatilor mecanice, in aceasta ecuatie trebuie inclusi parametrii care sa tina seama de
dimensiunea particulelor agentului de umplutura, orientarea, geometria de impachetare, interactiile specifice intre
matrice si agentul de umplutura si de efectele de-a lungul interfetei. Din
aceste motive, proprietatile fizice si chimice ale compozitelor nu pot fi descrise printr-o ecuatie unica.
In tabelul 1." se pot urmari caracteristicile mecanice ale unor materiale plastice compozite, precum si cauzele
limitarii utilizarii lor in comparatie cu materialele clasice0 otel si aluminiu.
(abelul 1."
@aterialele Al<Al-/1 si @g< Al-/1 au o rigiditate si rezistenta la uzare mari, cuplate cu o rezistenta mare la
temperaturi inalte, fiind aplicabile in realizarea unor componente pentru automobile.De altfel, in industria de
autovehicule s-au impus materialele compozite metalice pentru
fabricarea diverselor repere din cadrul motorului, suspensiilor, sistemelor de directie si franare. Ctabelul 1.-D. Aplicatiile
se refera in special la echipamentul mobil Cbiele, pistoane, a:ul pistonuluiD si la piesele solicitate la oboseala
termodinamica.
(abel nr. 1.-
3.1 Fibra de sticla
7ste binecunoscuta de catre fabricantii manuali de sticla modalitatea de realiza fibre cu dimensiuni foarte
reduse, in general pentru scopuri decorative. Dezvoltarea utilizarii fibrelor de sticla in scopuri ingineresti a inceput in
anul "%12, cand 'ompania /Eens-Illinois 6lass a introdus un procedeu industrial de producere a fibrelor de sticla. Au
urmat cercetari care au dus la fabricarea in serie a acestora cu un cost din ce in ce mai scazut.
In momentul fata fibrele se obtin prin tragere la viteza inalta C-:"2-1 cm<sD si pentru aplicatiile uzuale au
diametre cuprinse intre , Mm si -2 Mm cu o valoare medie des folosita de "- Mm. In fabricatie fibrele sunt adesea
acoperite cu un start protector de silan, titan sau un compus de crom pentru a creste adeziunea cu matricea din
polimeri. In prezent este comercializata o gama larga de fibre de stica. &igura 1." prezinta o fibra de sticla cu grosimea
de cca ,2 Mm.
&ig. 1." &ibra de sticla
In cadrul unui material compozit, materialele sub forma de fibre preiau tensiunile ce actioneaza direct asupra
matricei ce prezinta o rezistenta mult inferioara fibrelor.
Pentru ca o structura compozita sa se comporte eficient sub actiunea tensiunilor este necesar ca alungirea
fibrelor sa fie mai mica decat cea a matricei iar modulul de elasticitate al fibrelor trebuie sa fie mai mare decat cel al
matricei0
&ibrele de sticla sunt cele mai utilizate materiale de armare a materialelor compozite polimerice.
Alte fibre de armare sunt0
Qfibre naturale - bumbac, sisal, iuta si alte fibre celulozice3
Qfibre sintetice - poliamida, poliester, acetat de celuloza si matase artificiala3
Qfibre organice si anorganice cu performante ridicate - aramida,bor si carbon<grafit.
comparatie in ceea ce priveste densitatea, rezistenta la tractiune si rezistenta la incovoiere a celor mai utilizate
fibre de armare, sunt prezentate in tabelul 1.1.
(abelul 1.1 'omparatie a catorva caracteristici ale celor mai utilizate fibre R""-S
In functie de tehnologia de matritare si de forma structurii compozite, materialul de armare poate fi intalnit sub
urmatoarele forme0
filamente sau fire scurte3
filamente continue3
impaslituri fabricate din fire scurte dispuse aleator3
panze tesute si netesute, de diferite densitati3
impletituri bidimensionale sau tridimensionale3
panglici.
'u e:ceptia fibrelor de bor care se obtin sub forma unui singur filament cu diametru relativ mare, celelalte fibre
se obtin sub forma de manunchiuri de filamente continue si fine, care pot fi folosite ca atare,taiate la lungimi
standardizate sau prelucrate prin operatii te:tile in materiale netesute sau in tesaturi si impletituri bi- si tridimensionale,
neimpregnate sau preimpregnate. @anunchiurile de filamente continue au fost denumite dupa terminologia engleza,
conform unor detalii ale procesului de fabricatie, astfel0 toE, roving si 4arn .
/ comparatie in ceea ce priveste rezistentele la tractiune a diferitelor tipuri de fibre este prezentata in fig. 1.-.
&ig 1.- 'urbele tensiune-alungire pentru diferite tipuri de fibe,conform Puc9
&ibrele de sticla reprezinta cel mai intalnit material de armare, atat pentru rasinile termoplaste cat si pentru
cele termorigide. Principalele proprietati ale fibrelor de sticla sunt0
Qrezistenta ridicata la tractiune, combinata cu alungire scazuta Cin medie 1,,=D3
Qproprietati e:ceptionale la tractiune, compresiune si impact, atat pe directia fibrelor cat si perpendicular pe ele
Cfibrele sunt izotropeD3
Qmodul de elasticitate relativ ridicat si o rezistenta buna la incovoiere3
Qrezistenta ridicata la temperatura si absorbtie redusa a umiditatii3
stabilitate dimensionala buna, dublata de o buna rezistenta la intemperii3
Qproprietati electrice bune.
&ibrele de sticla utilizate la armarea rasinilor termoplaste si termorigide se obtin din asa numita sticla te:tila
formata din fire de urzeala si fire rasucite. 'ea mai utilizata sticla te:tila folosita la armarea materialelor compozite
polimerice este sticla de tip 7 nealcalina. Pentru utilizari speciale se intrebuinteaza sticla de tip * si '. Sticla de tip 7
este produsa prin prelucrarea termica, la apro:imativ ",22T', a unui amestec de nisip de cuart, caolin, carbonat de
calciu Cpiatra de varD, dolomit, acid boric si fluorina, dupa care se filtreaza mai multe zile. Sticla rezultata in urma topirii
acestui amestec este dirijata inspre duzele de filare Cengl.0 bushingsD prin canalele asa numitului
antecreuzet Cfig. 1.-D. Duzele de filare sunt produse dintr-un aliaj de platina si se incalzesc la o anumita temperature
astfel incat prin alezajele fine, in numar de .22, +22, "$22 sau mai multe,
aflate in partea inferioara a acestor duze, sticla lichida se scurge incet, solidificandu-se filiform. &irele ce ies din duzele
de filare sunt vascoase si prezinta o grosime de apro:imativ - mm. Abia prin intinderea lor cu ajutorul unui dispozitiv de
infasurare cu rotatie foarte rapida, firele sunt aduse la un diametru dorit, cuprins intre "2 si -. Mm. Acest proces intinde
firele de apro:imativ .2.222 ori lungimea lor initiala. Prin alaturarea firelor individuale abia vizibile se obtine un
manunchi de filamente. Acest asa numit fir te:til este asa de fle:ibil incat poate fi infasurat pe deget. Inainte de a fi
infasurate pe role, fibrelor de sticla li se administreaza un tratament de apretare ce consta in aplicarea unui ancolant
sau agent de cuplare pentru cresterea adeziunii lor la materialul matricei.
&ibra de sticla este masurata cu ajutorul unei unitati internationale numita (7X, fiind un
raport intre greutate Cin grameD si lungime C9ilometruD.
&ig. 1.-. Schema procesului de productie a fibrei de sticla

/ clasificare a acestora si o prezentare a compozitiei lor e este facuta in tabelul ".-.
(abelul 1.. 'lasificarea si compozitia sticlelor comerciale
Simbol de
clasificare
Compozitie (%)
SiO2 Al2O3 B2O3 CaO Na2O MgO Altele
A (Alcaline) 72 !"#$!% # $ $&!2 2!% !7% SO3
C ('(rabilitate
C)imica)
"% & " $& * 3 #
' (Constanta
dielectrica mica)
7& !3 22 !% $ # !%% +iO2
, (Cond(cti-itate
electrica mica)
%2#%" $2#$" %#$3 $"#2% #2 #" #$!%% .iO2
,#C/ %*#"3 $#$3 $#2!% 2$#23 #$!2 # $#2!%% .iO2
#3!%%0nO
M (Mod(l de
elast1 ridicat)
%3!7 # # $2!2 # 2 2%3rO2!*% BeO
*%.io2!3%CeO2
S (/ezistenta
ridicata)
"% 2% # # # $ #
3 sa( A/ (sticla
Alcalina rezistenta)
7$ $ # # $$ # $"%3rO2!2%.iO2
Q&ibre de sticla tip A - prezinta un continut ridicat de materiale alcaline, Sunt utilizate mai rar ca fibre de armare.
7ste similara sticlei comune utilizata la geamurile caselor sau la confectionarea sticlelor. Are o rezistenta scazuta si deci
o utilizare limitata.
Q&ibre de sticla tip ' - au o rezistenta imbunatatita la atacul agentilor chimici si sunt utilizate, in principal, ca
te:tura de suprafata si deoarece are o rezistenta foarte buna la atacul acizilor, deci poate fi utilizata in medii ostile
&ibre de sticla tip D - prezinta proprietati dielectrice bune si sunt utilizate cu precadere in industria electronica3
are densitate scazuta si proprietati electrice foarte bune dar rezistenta scazuta3
&ibre de sticla tip 7 - au o compozitie chimica pe baza de silicati de bor, aluminiu si calciu, cu continut redus
de materiale al9aline3 are proprietati care o fac foarte buna pentru a fi utilizata in aplicatiile industriale.
Prezinta rezistenta buna la tractiune si compresiune, proprietati electrice bune insa rezistenta la impact este
relativ scazuta. In general, fibrele de sticla tip 7 nu sunt inerte in medii corozive chimic, putand fi atacate de acizi si
baze concentrate3
&ibre de sticla de tip 7'* - sunt fibre ce prezinta o rezistenta pe termen lung la agenti chimici si in special la
actiunea mediilor corozive acide. 'ontin silicati pe baza de aluminiu si o:id de calciu insa nu contin o:id de bor.
@odulele de elasticitate precum si rigiditatile stratificatelor armate cu aceste fibre sunt identice cu cele ale structurilor
stratificate armate cu fibre de sticla de tip 7. ?sor mai ridicate sunt rezistentele la tractiune, incovoiere si forfecare ale
structurilor stratificate armate cu fibre de sticla de tip 7'*, fata de cele ale structurilor armate cu fibre de sticla de tip 73
Sticla @ are un modul longitudinal de elasticitate ridicat dar rezistenta ei este din pacate aproape la fel ca cea
de tip 7.
Q&ibre de sticla de tip * si S - proprietatile lor sunt similare cu toate ca prezinta compozitii chimice diferite.
Densitatile celor doua tipuri de fibre sunt identice cu cea a fibrelor de sticla de tip 7. &ibrele de sticla de tip * sunt
produse in 7uropa iar cele de tip S se produc in S?A, fiind dezvoltate in special pentru aplicatii aerospatiale si militare.
Ambele tipuri de fibre prezinta diametre mai mici ale filamentelor, structurile compozite armate cu aceste tipuri de fibre
au o rezistenta interlaminara imbunatatita, fibrele posedand proprietati bune de impregnare. In tabelul 1.. se prezinta o
comparatie intre compozitia chimica si proprietatile diferitelor fibre de sticla. / caracteristica interesanta a fibrelor de
sticla o constituie alungirea pur elastica a acestora, din acest motiv sunt considerate materiale e:celente de armare a
structurilor utilizate cu precadere la constructia suspensiilor unor autovehicule.
Sticla )S) este de tipul magnesiu-alumina-silicat si a fost dezvoltata pentru a oferi o rezistenta mai ridicata
decat sticla de tip )7). 7a prezinta o rezistenta mai ridicata la temperaturi inalte si o rezistenta mai buna la coroziune.
'ele de tip )N) sau )A*) sunt rezistente la solutii alcaline.
Din enumerarea facuta se constata ca cea mai utilizata stica este cea de tip )7) . 7a este o sticla de calciu-
alumina-borosilicat cu un continut alcalin total C8a-/-5-/-i-/D sub -=.
(abelul 1... 'omparatie intre diferite fibre de sticla
In tabelul 1., sunt prezentate proprietatile catorva fibre de sticla utilizate pentru ranforsare.
(abelul 1., Proprietatile principalelor fibre de stica utilzate pentru ranforsare
.ip(l
fibrei
'iametr(
(4m)
5re(tate
specifica
(6g7m3)
Coef1de
dil1 term1 (8$#"
grC#$)
Mod(l(l
l(i 0o(ng
(59a)
/ez1la
r(pere
(59a)
'eformatia
spec1la
r(pere (%)
Coef1
l(i
9oisson
.emp1de
c(rgere
gr1 C
, $2 21%& % 72!&#7" 3!" 2 !2$ *&%
A/ $2 21"* 7!% 7#* 3!" 2 !22 #
M $2 21*2 %!7 $$ 3!% # # #
S $2 21&* 2!2#% *" &!" # # 2"*
'ontinutul scazut de substanta alcalina asigura rezistenta la coroziune si o rezistivitate electrica buna.
Proprietatile fibrei vor fi influentate si de procesul de fabricatie ca si de dimensiunile fibrelor. @odulul lui Goung si
modulul de elasticitate transversal vor creste usor cu cresterea diametrului. ?n dezavantaj il reprezinta slaba rezistenta
la acizi. Pentru ridicarea rezistentei chimice si in special fata de substantele alcaline a fost dezvoltata sticla de tip )A*)
Calcalin rezistentaD care contine cca "$= Nr/- si care are o buna rezistenta la atacurile chimice.
&ibrele de sticla utilizate la armarea structurilor composite polimerice pot fi intalnite sub urmatoarele forme0
Q*oving continuu - este o colectie de fire sau filamente paralele, inmanunchiate fara o rasucire intentionata. Se
utilizeaza in special la armarea structurilor unde se doreste o rezistenta foarte mare pe directia fibrelor si in special in
procesul de infasurare filamentara pentru a obtine structuri tubulare simetrice precum tevi, recipienti sau containere de
inalta presiune3
QImpletitura - utilizata ca material de armare tridimensional pentru a da structurii o rezistenta ridicata.
Impletitura poate sa contina una sau mai multe tipuri de fibra, in functie de specificatiile tehnice pe care trebuie sa le
indeplineasca structura respectiva3
*oving tesut - este o panza a carei greutate specifica poate fi mai mare sau mai mica functie de numarul si
densitatea firelor. In general, fibrele sunt aranjate perpendicular unele fata de altele sau sub alte unghiuri, astfel incat
orientarea lor sa conduca la obtinerea unei rezistente echilibrate a structurii materialului compozit3
Q(esatura roving orientata unidirectional - reprezinta un tip de roving tesut, la care fibrele sunt astfel dispuse
incat sa confere structurii o rezistenta sporita pe o anumita directie, ca si cand s-ar utiliza un roving mai greu pentru
urzeala si un roving mai usor pentru batatura3
(esatura din sticla te:tila - este produsa prin metode conventionale de tesere. (esaturile mai subtiri confera
unei structuri stratificate o rezistenta la tractiune si un modul foarte ridicate insa aderenta dintre laminele structurii este
scazuta.
(ipurile standard de legaturi obtinute prin tesere sunt0
- egatura panza - firul de batatura trece succesiv deasupra si apoi dedesubtul fiecarui fir de urzeala3
- egatura diagonala - la care firele de urzeala si cele de batatura sunt intretesute intr-o ordine si
frecventa programate pentru a obtine un aspect in diagonala3
- egatura atlaz - firele de urzeala si cele de batatura sunt intretesute intr-o ordine si frecventa
programate pentru a obtine un aspect plat. 'a urmare, o fata a panzei prezinta mai multe fire de urzeala, in timp ce fata
opusa pare a fi alcatuita in principal de fire de batatura3
- egatura unidirectionala - numarul firelor este considerabil mai mare pe o anumita directie decat pe
cealalta, rezultand fie panza unidirectionala din fire de urzeala, fie panza unidirectionala din fire de batatura3
- egatura gazU - doua fire de urzeala infasoara alternativ la dreapta si la stanga, firele de batatura.
Se produce, astfel, un efect decorativ, legatura fiind utilizata in principal la producerea valurilor3
- @odel deformabil bidirectional - firele sunt aranjate in straturi dispuse la %2T unul fata de celalalt si
legate intre ele printr-un fir subtire reprezentand mai putin de "2= din totalul firelor3
- (ricotaje Cdenumite si panze unidirectionale sau roving netesutD - sunt obtinute prin alaturarea
roving-urilor continue in doua straturi cu orientare unidirectionala Cbia:ialaD sau trei straturi cu orientare unidirectionala
Ctria:ialaD si teserea lor impreuna cu fire de poliester.
@at din fire scurte - reprezinta cea mai utilizata forma de material de armare si consta dintr-un strat de fire cu lungimi
cuprinse intre 1,- si ,2 mm orientate aleator, fire legate intre ele prin intermediul unui liant usor. 'alitatea unui mat se
e:prima prin raportul dintre greutate si unitatea de suprafata, domeniul acestui raport variind intre 2,1 si 2,#, 9g<m-3
- @at din roving tesut - este format dintr-un strat de roving tesut, aplicat, prin intermediul unui liant, de
un strat de mat din fire scurte.
@aterialul de armare astfel format prezinta un drapaj bun, combinand rezistenta unei orientari bidirectionale cu
cea a unor orientari multidirectionale.
In figurile 1.1 - 1.# sunt prezentate cateva tipuri de legaturi cu diferite tipuri de fibre.
&ig. 1.1. egatura panza Cfibre de sticlaD
&ig. 1.. egatura panza Cfibre hibride aramida<carbonD
&ig. 1., egatura diagonala Cfibre de sticlaD
&ig. 1.$ egatura diagonala Cfibre de carbonD
&ig. 1.# egatura diagonala Cfibre hibride aramida<carbonD
3.2 Fibre de carbon
&ig.1.+ &ibra de carbon
&ibrele de carbon sunt in prezent unele din cele mai utilizate tipuri de fibre in fabricarea compozitelor mai ales la
acelea la care matricea este alcatuita din polimeri. 7le sunt caracterizate printr-o mare rigiditate, mare rezistenta,
densitate scazuta si coeficient negativ de dilatare terminca de-a lungul fibrei. In plus fibrele de carbon prezinta o
termostabilitate la temperaturi ridicate si, sub forma unui compozit de tip fibra carbon-matrice carbon, sunt utilizate in
aplicatiile unde se cere o temperatura inalta. 7le reprezinta practic singurele materiale care pot fi utilizate la temperaturi
mai mari de "122o '. Deoarece poate o:ida la temperaturi mai mari de .22o ' este necesar ca
fabricarea compozitului sa se faca in vid si componentele sa fie supuse unui tratament impotriva o:idarii. Primele fibre
de carbon au fost produse de (homas 7dison in "+#% fiind utilizate la primele lampi cu incandescenta. In industria
moderna utilizarea lor incepe dupa "%,2. 7:ista mai multe metode de preparare a fibrelor de carbon, pornind de la
precursori organici. Astfel primele fibre fabricate industrial au fost fibrele bazate pe poliacrilnitril CPA8D. Proprietatile
acestor fibre sunt prezentate in tabelul 1.$.
(abelul 1.$. &ibre bazate pe PA8 si proprietatile lor

9rod(cator
Simbol 'ensitatea /ezistenta
la int1
Mod(l(l de
elasticitate
6g7m3 59a 59a
A:CO! ;SA A-carb 5#$" $" < $17% 2!* 22
Celanese! ;SA Celion 3 3 < $77 3!" #
Celion " " < $77 3!" 23&
Celion $2 $2 < # 2!% 227
Celion S. 3<!"<!$2< # &!3 23
Co(rta(lds!;< 5rafil =A>S "<!$2< $172 3! 22#2&
5rafil =A>9 "<!$2< $172 3!3#3!" 22#2&
5rafil >M "<!$< $1*" 2!3#2!" 33#3%
5reat +a6es
Carbon! ;SA
?ortafil 3 &<! $"< $173 2!7 27
?ortafil % &<!$"< $1* 2!& 33
>erc(les! ;SA Magnamite AS#$ $ < # 3!$ $!3
Magnamite AS#& 3<!"<!$2< # 3!" $!%
Magnamite >MS $< # 2!2 !"
Magnamite >.S $<! $2< # 2!2 #
;nion Carbite
;SA
.)ornel 3 $<!3<!"< $17% 3!$ 23$
.)ornel & 3< $172 &!% 23*
Nippon Carbon
@aponia
Carboton 3<!"<!$2< # 3! 23
.oraA
@aponia
.oraAla 3 $<!3<!"<!$2< $1&% 3!% 23
.oraAla * $2< $1* %! 22&
.oraAla M& $<!3<!"< $1* 2!2#2!& 322

&abricarea fibrelor de carbon se face pornind de la diferite materiale solide, lichide sau gazoase, continand
intre alte elemente si carbon. Aceste produse, numite carboni, se subdivizeaza in mari clase ca0 diamant, grafit,
pirocarbon, negru de carbon, fibre de carbon, etc, avand te:turi, structuri , proprietati fizice si chimice, precum si utilizari
net diferite. In cazul diamantului temperatura de topire este de 1#-#o ' iar densitatea de 1.,"2 9g<m1. Aceste clase de
carboni sunt determinate de natura materiei prime si de conditiile de tratament sau restrictiile tehnologice impuse0
atmosfera, Co:igen /-, azot 8-, sau argon AD, durata t, temperatura ( si in special temperatura cea mai ridicata la care
materia prima a fost adusa, presiunea p, radiatia, etc.
&ig.1.% @icrografia unui compozit carbon-carbon
&iecare clasa poseda proprietati generale dar se subdivide in tipuri de carboni cu proprietati specifice0 astfel
pirocarbonul are proprietati foarte diferite in functie de temperatura de depunere.
@aterialele cu fibre de carbon si in special cele de tip carbon-carbon au fost studiate si dezvoltate pana in
prezent in principal ca elemente de ajutaje de reactie ale motoarelor turboreactoare si rachetelor cu propergoli
solizi. Performanta unui ajutaj este cu atat mai ridicata cu cat materialele din compozitia sa sunt mai rezistente la
ablatiune iar masa specifica este mai mica. (inand seama de faptul ca in majoritatea conductelor reactiile chimice au
loc in mediu reducator, printre materialele refractare demne de considerat carbonul are un loc privilegiat. ?tilizarea
acestor tipuri de materiale Cgrafitele policristaline, pirografitul, compusii fenolici ranforsati cu carbon si carbon-carbonD
este determinata de evolutia ajutajelor, care sunt organe vitale ale motoarelor turboreactoarelor si rachetelor.
&ibrele de carbon au fost produse pentru prima data inca din secolul al XIX-lea prin carbonizarea bumbacului si
bambusului. In prezent, fibrele de carbon si cele de grafit Cfibre de
carbon tratate la temperatura inaltaD sunt produse prin o:idarea si carbonizarea controlata a unor fibre organice
selectionate, asa numitii precursori precum celuloza, poliacrilonitrilul CPA8D, lignina si gudronul. Proprietatile fibrelor de
carbon sunt influentate atat de materia prima a fibrelor si de calitatea fibrei precursorului, cat si de tehnologia de
fabricatie.
Schema flu: a procesului de fabricatie a fibrelor de carbon este prezentata in fig. ..+. /:idarea si
carbonizarea fibrelor precursorului la temperaturi de pana la "$22T' produce fibre de rezistenta ridicata iar procesul de
grafitizare ce are loc prin cresterea temperaturii pana la 1222T' produce fibre de grafit de modul ridicat.
&ibrele de carbon se caracterizeaza prin modulul de elasticitate mai ridicat, fiind, de aceea, mai casante decat
cele de sticla. 7le se livreaza in diferite versiuni0
- cu rigiditate ridicata CB@ - Bigh @odulusD3
- Qcu rezistenta ridicata CB( - Bigh (enacit4D3
- Qcu alungiri mai ridicate CI@ - Intermediate @odulusD si CS( - Super (enacit4D3
- cu rigiditate e:trema C?B@ - ?ltra Bigh @odulusD.
In tabelul 1.# se prezinta o comparatie in ceea ce priveste proprietatile fibrelor de carbon functie de diversi
precursori.
(abelul 1.# Proprietatile fibrelor de carbon functie de diversi precursori R""-S
&ig. 1."2 Schema procesului de productie a fibrelor de carbon
Avantajele fibrelor de carbon<grafit sunt0
- *ezistenta ridicata la oboseala si fluaj3
- Q*ezistenta buna la uzura3
- QProprietati bune in ceea ce priveste amortizarea vibratiilor3
- QStabilitate termica3
- Q*ezistenta ridicata pe termen lung la coroziune3
- Q'onductivitate electrica buna si permeabilitate la radiatii X.
'ercetarile recente au permis dezvoltarea unor fibre de carbon cu e:tensibilitate marita si cu scame mai
putine. Astfel de fibre sunt mai rezistente decat otelul, mai rigide decat titanul si mai usoare decat aluminiul. De
asemenea, fibrele de carbon prezinta cea mai ridicata rigiditate specifica si o rezistenta foarte inalta atat la tractiune cat
si la
compresiune. *ezistenta lor la impact este mai redusa decat cea a fibrelor sticla sau aramidice, astfel incat fibrele de
carbon sunt combinate cu aceste fibre pentru a forma asa numitele structuri stratificate hibride.
&ibrele continue de carbon pot fi combinate cu aproape toate tipurile rasini termorigide si termoplaste si pot fi
utilizate pentru0
- QImpletire3
- Q(esere3
- QInfasurare filamentara3
- Q&abricarea prepreg-urilor.
&ibrele scurte de carbon sunt utilizate cu precadere in procesele de formare prin presare sau injectie in
matrita, structurile astfel obtinute prezinta rezistenta ridicata la coroziune, fluaj si oboseala precum si rezistenta si
rigiditate ridicate.
'eea ce este demn de remarcat este faptul ca atat in )dilatarea) ei termica cat si in rigiditatea ei, fibra de
carbon se comporta puternic anizotrop. Pe directia fibrei de carbon, modulul de elasticitate este mult mai mare decat cel
perpendicular pe directia ei iar )dilatarea) termica este negativa ceea ce inseamna ca sub influenta temperaturii fibra de
carbon se contracta.
3.3. RASINI PO!I"IC
Aceste rasini formeaza grupa cea mai raspandita in practica si poarta numele de rasini conventionale.
'aracteristicile definitorii ale rasinilor epo:idice sunt vascozitatea la -,o ', care variaza intre $22 si ".222 cP si punctul
de topire, care variaza intre #2 si ",2o'.
Aceste rasini se pot obtine prin reactia dintre epiclorhidrina si un glicol ca de e:emplu bisfenolul A. *ectiile dintre
acesti componenti sunt prezentate in cele ce urmeaza0


Aceste reactii se produc in mediu alcalin, la temperaturi sub "-2o'. 6radul de polimerizare mediu obtinut
este de -2. Daca acest grad creste atunci creste vascozitatea si scade solubilitatea.
*asinile epo:idice sunt cele mai utilizate rasini dupa cele poliesterice datorita proprietatilor mecanice
remarcabile si a stabiltatii dimensionale ridicate a pieselor. Sunt utilizate0
. cu precadere la materialele compozite avansate, la care elemental de armare il reprezinta fibra de carbon3
. la materialele compozite cu fractiunea volumica ridicata a fibrelor de sticla.
*asinile epo:idice prezinta o vascozitate relativ ridicata astfel incat ele sunt procesabile intr-un interval de
temperatura cuprins intre .,T' si %2T'. 'ompozitia lor chimica este astfel aleasa incat sa poata fi polimerizate atat la
temperatura camerei, prin adaugarea de acceleratori, cat si la temperaturi mai ridicate.
'ele mai bune performante sunt atinse atunci cand polimerizarea rasinilor epo:idice are loc intre .2T' si
$2T'.
Aplicatiile rasinilor epo:idice0
. in procesul de infasurare filamentara Crecipienti si tuburiD3
. in componentele utilizate in industria aeronautica Cpiese avionabile, corpuri ale motoarelor de rachetaD3
. in industria militara3
. in componentele de inalta performanta din industria auto CcaroseriiD.
3.# LA$INA AR$ATA UNI"IRCTIONAL
@aterialele compozite armate cu fibre fac parte din clasa materialelor neomogene si anizotrope astfel incat
mecanica lor este mult mai comple:a decat cea a materialelor conventionale.
7lementul de baza al unei structuri compozite stratificate il reprezinta lamina armata unidirectional cu fibre
inserate intr-un sistem de rasina CmatriceD. Ipotezele fundamentale in descrierea interactiunii dintre fibre si matrice, intr-
o lamina armata unidirectional supusa sarcinilor de tractiune, sunt0
- Atat fibrele cat si matricea se comporta ca materiale liniar elastice3
- Initial, lamina nu prezinta tensiuni reziduale3
- Sarcinile aplicate sunt paralele sau perpendiculare pe directia fibrelor3
- @atricea nu prezinta goluri si defecte3
- egatura dintre fibre si matrice este perfecta3
- &ibrele sunt uniform distribuite in masa matricei.
Deformatiile laminei0
&ig.1."" Alungirile si lunecarea laminei in starea plana de solicitare
(ensiunile normale si provoaca alungirile pe directiile de solicitare corespunzatoare.
(ensiunile si cauzeaza si o contractie pe directia grosimii stratului Cdirectia a:ei zD, contractie ce este de cele
mai multe ori lipsita de importanta in cazul elementelor constructive cu pereti subtiri.
Alungirile pozitive CnegativeD conduc la o lungire CscurtareD a elementului pe directia VV respectiv
Cfig."D. / lunecare pozitiva CnegativaD este cauzata de o tensiune tangentiala pozitiva CnegativaD.

Solicitarea la tractiune longitudinala
&ibre paralele continue0

B
r?
&ig. 1."- Diagrame tensiune-alungire in cazul unei lamine armate cu fibre continue paralele, solicitata la tractiune
longitudinala
a tractiune longitudinala, alungirea laminei compozite armate unidirectional CW'D este identica celor ale
matricei CW@D si fibrelor CW&D0
C"D
- tensiunile longitudinale sunt0
C-D
C1D
&orta de tractiune aplicata materialului compozit este preluata atat de fibre cat si de matrice0
C.D
sau0
C,D
unde0 X' O tensiunea medie de tractiune in compozit3 A& O aria neta a suprafetei transversale a fibrelor3 A@ O aria
neta a suprafetei transversale a matricei, iar0
*apoartele0
reprezinta fractiunea volumica a fibrelor iar reprezinta fractiunea
volumica a matricei, astfel incat ecuatia C,D devine0
C$D
Din ecuatiile C-D si C1D si impartind ambii termeni ai ecuatiei C$D prin W', rezulta modulul de elasticitate longitudinal pentru
compozit0
C#D
7cuatia C#D arata faptul ca valoarea modulului de elasticitate longitudinal al compozitului se situeaza intre valorile
modulelor de elasticitate ale fibrei si matricei. De regula, alungirea la rupere a fibrelor este mai mica decat alungirea la
rupere a matricei, astfel incat, presupunand ca toate fibrele prezinta aceeasi rezistenta, ruperea lor duce inevitabil la
ruperea compozitului. 'onform ecuatiei C$D, rezistenta la rupere la tractiune longitudinala a compozitului armat cu fibre
este Cfig. 1."1D0
C+D
unde0 Xr& O rezistenta la rupere a fibrelor iar X@I O tensiunea matricei in momentul in care alungirea ei atinge alungirea
la rupere a fibrelor CW@ O Wr&D.
&ibre paralele discontinue0

C
?
D d C
?

&ig. 1.". amina armata cu fibre paralele discontinue, solicitata la tractiune longitudinala
amina armata cu fibre paralele discontinue, solicitata la tractiune longitudinala, prezinta o particularitate prin
e:istenta unui mecanism de forfecare intre fibre si matrice, mecanism ce transfera sarcina de tractiune catre fibre. 'a
urmare a unei diferente intre alungirea longitudinala a matricei si cea a fibrelor, se creaza o tensiune tangentiala de-a
lungul interfetei fibra-matrice. Se poate calcula distributia tensiunii normale intr-o fibra discontinua, considerand o
portiune infinitezimala d: la distanta : fata de unul din capetele fibrei Cfig. 1D0
C%D
sau prin simplificare0
C"2D
unde0 X& O tensiunea longitudinala in fibra la distanta : fata de un capat al ei3
d& O diametrul fibrei3
Yi O tensiunea tangentiala la interfata fibra-matrice.
Presupunand X& O 2 la distanta : O 2 si integrand ecuatia C"2D, rezulta0
C""D
C
?
unde Yi se presupune a fi constanta. (ensiunea ma:ima in fibra poate fi atinsa la o distanta de fiecare capat al
fibrei, l( fiind lungimea de transfer a sarcinii si reprezinta lungimea minima a fibrei in care este atinsa tensiunea ma:ima
in fibra0
C"-D
Din ecuatia C"-D se poate calcula o lungime critica a fibrelor pentru d& si Yi date0
C"1D
Daca se iau in consideratie si distributiile tensiunii normale in apropierea capetelor fibrei Cpentru D
atunci se poate calcula o tensiune medie in fibre0
C".D
de unde rezulta0
C",D
In cazul in care lungimea fibrei este superioara lungimii critice a ei Cl& Z lcriticD, substituind Xma: & O Xr& si l(
O lcritic, rezistenta la rupere longitudinala a unui compozit armat cu fibre paralele discontinue se calculeaza astfel0
C"$D
Solicitarea la tractiune perpendicular pe fibre0
Asupra fibrei solicitata perpendicular, actioneaza diferite influente care afecteaza comportarea mecanica a
laminei0
- (ensiuni determinate de sarcini3
- (ensiuni perturbatoare3
- 7ventuale tensiuni interne3
- (ensiuni suplimentare ce au drept rezultat o marire a alungirii matricei.
Daca un element din lamina compozita, avand fibrele dispuse paralel, este deformat sub actiunea unei
tensiuni de tractiune perpendicular pe fibre Cfig..D, deformatiile masurabile la e:terior trebuie sa aiba loc si in interiorul
materialului.
Datorita modulului de elasticitate ridicat, fibra se alungeste foarte putin, astfel incat aproape toata alungirea
transversala este preluata de catre matrice. Aceasta alungire transversala a matricei este cu mult mai mare decat
alungirea observata la e:teriorul laminei.
&ig. 1.", amina compozita armata cu fibre paralele continue, solicitata perpendicular pe fibre
7cuatia de echilibru Cfig.1."$D0
C"#D
C"+D
'onditii geometrice0
C"%D
C-2D
'u si , rezulta0
C-"D
C--D
C-1D
&ig.1."$. &ibre dispuse paralel in lamina compozita, solicitate transversal
egea de material Cunia:ialD0
C-.D
iar cu X O X@ O X& se obtine0
C-,D
si de aici rezulta factorul de marire a alungirii matricei R-S0
C-$D
*elatii geometrice0
C-#D
C-+D
dar conform fig. 1."$, fractiunea volumica a fibrelor se poate e:prima sub forma0
C-%D
de unde rezulta0
C12D

Deci0
C1"D
Pentru dispunerea fibrelor )in forma patrata) rezulta factorul de marire a alungirii matricei R-S0
C1-D
%I%LIO&RAFI
". A9lonis, H.H., @ac9night, A.G., Shen, @., Introduction to Polymer
Viscoelasticity, Aile4 Interscience, 8eE Gor9, "%#-.
-. Al-5halil, @.&.S., Soden, P.D., Theoretical through-thickness elastic
constants for thick laminates, Int. H. of @ech. Sci., 1$, "%%., .%-$-.
1. Alamoreanu, 7., 'onstantinescu, D.@., Proiectarea placilor
compozite laminate, 7d. Academiei *omane, >ucuresti, -22,.
.. Alamoreanu, 7., >uzdugan, 6h., Iliescu, 8., @inca, I., Sandu,
@., Indrumar de calcul in ingineria mecanica, 7d. (ehnica, >ucuresti,
"%%$.
,. Alamoreanu, 7., 8egrut, '., Higa, 6., Calculul structurilor din
materiale compozite,?niversitatea Politehnica >ucuresti, "%%1.
$. Alamoreanu, 7., 'hirita, *., Bare si placi din materiale
compozite, 7d. (ehnica, >ucuresti, "%%#.
#. Aleong, '., @unro, @., Evaluation of the adial-Cut !ethod for
"etermining esidual #trains in $i%er Composite
ings, 7:perimental (echni[ues, "%%", ,,-,+.
+. Altst\dt, !., s.a., Einfluss des !atri&typs auf die statischen und
dynamischen Eigenschaften von polymeren 'ochleistungsver%und-
(erkstoffen) Teil *, >@&( &orschungsbericht 21 @ "2"2, "%%2.
%. Andreescu, I., !ecanica placilor compozite, 7d. @atri: *om,
>ucuresti, -22".
"2. Anglin, H.@., +ircraft +pplications) Engineered !aterials 'and%ook-
Composites, vol. ", "%+%.
"". Ashton, H.7., Balpin, H.'., Petit, P.B., Primer on Composite
!aterials, +nalysis, (echnomic Publ. 'o., Inc., Aestport, "%$%.
"-. >acon, '.7., $i%rous -lass einforced Plastics in +ppliances and
E.uipment, (oledo,/hio, ?SA, "%$%.
"1. >alta, P., Tehnologia #ticlei, 7d. Didactica si Pedagogica, >ucuresti,
"%+..
".. >ascom, A.D., Hensen, *.@., /) +dhesion, "%, -"%, "%+$.
",. >enham, P.P., 'raEford, *.H., Armstrong, '.6., !echanics of
Engineering !aterials, -
nd
ed., ongman 6roup td., "%%$.
"$. >enjamin, >.S., #tructural "esign (ith Plastics, !an 8ostrand
*einhold 'o., "%$%.
"#. >erins, @.., Plastics Engineering 'and%ook of the #ociety of the
Plastics Industry,'hapman J Ball, "%%,.
"+. >ever, @.>., Encyclopedia of !aterials #cience and
Engineering, vol. ,, Pergamon Press,/:ford, "%+".
"%. >ieling, ?., Ermittlung mechanischer und thermischer
Eigenschaften kohlenstoffaserverst0rkter 1unststoffe, Dissertation
(B Aachen, D+-, I5!, "%+1.
-2. >lumenfeld, @., Introducere in metoda elementelor finite, 7d.
(ehnica, >ucuresti, "%%,.
-". >oron, '., Schulte, 5., Einfluss der 2aminatkomponenten von C$1-
3erkstoffen auf das statische und dynamische Verhalten, Neitschrift
Aer9stofftechni9, 8o. "+, "%+#, 12$-1"1.
--. >oEer, @.!., Composite
!aterials, ?niversit4 of Alabama, Buntsville, Alabama, -222.
-1. >randup, H., Immergut, 7.B., Polymer 'and%ook, 1
rd
ed., Hohn
Aile4 and Sons, Inc., "%+%.
-.. >ratu, 7m., 4peratii si utila5e in industria chimica, vol. ", -, 7d.
(ehnica, >ucuresti, "%#2.
-,. 'hristensen, *.@., !echanics of Composite !aterials, Aile4
Interscience Publ., 8eE Gor9, "%#%.
-$. 'ioclov, D., !ecanica ruperii materialelor, 7d. Academiei, >ucuresti,
"%+2.
-#. 'omaneci, >., Contri%utii privind realizarea din materiale compozite
cu matrice polimerica a unor elemente de structura, (eza de
doctorat. ?niversitatea Politehnica >ucuresti, -22-.
-+. 'onstantin 8., Higa, 6., Badar, A., 6umerical +pproaches in the
Calculus of 2aminates,Int. 'onf. of 'omp. 7ng., 8eE /rleans, "%%,.
-%. 'onstantin, 8., Higa, 6., Badar, A., 6umerical !odelling of a $i%er
einforced Composite,.
th
7ur. 'onf. on Adv. @at. Proc., !enice, -,-
-+ Sept., "%%,.
12. 'ristescu, 8., !ecanica materialelor compozite, vol. ",
?niversitatea Politehnica >ucuresti, "%+1.
1". 'urtu, I., 6helmeziu, 8., !ecanica lemnului si materialelor pe %aza
de lemn, 7d. (ehnica, >ucuresti, "%+..
1-. Debolt, B.7., Boron and 4ther 'igh #trength, 2o( "ensity
$ilamentary-einforcing +gents, in0 'and%ook of
Composites, 6. ubin CeditorD, 7d. !an 8ostrand *einhold,8eE
Gor9, "%+-.
11. Di 'arlo, H.A., Time - temperature - stress dependence of %oron
deformation) Composite !aterials, Testing and "esign, AS(@ S(P
$"#, American Societ4 for (esting and
@aterials, Philadelphia, Penns4lvania, "%##.
1.. Dorc4, 6., Sidne4, 6.*., Butchings, /) Composites, %, -,, "%#+.
1,. Dumitrescu, A., /pran, '., !ateriale polimerice) Caracterizare,
proprietati, prelucrare, 7d. /ficiului de Informare Documentara
pentru Industrie, 'ercetare, @anagement, -22-.
1$. 7hrenstein, 6.A., Polymer-3erkstoffe, 'arl Banser !erlag,
@]nchen, "%#+.
1#. 7hrenstein, 6.A., Technologie der $aserver%und-
1unststoffe, ?mdruc9 zur !orlesung, ehrstuhl f^r 5unststofftechni9,
?niversit\t 7rlangen-8^rnberg, "%%1.
1+. 7lias, B.6., !akromolek7le, B]htigJAepf !erlag, >asel, "%#-.
1%. &err4, H.D., Viscoelastic properties of
polymers, Hohn Aile4 J Sons, 8eE Gor9, "%+2.
.2. &inn, S.'., Springer, 6.S., "elaminations in Composite Plates
8nder Transverse #tatic or Impact 2oads - + !odel, 'omp. Struct.,
vol. -1, "%%1.
.". &lanagan, 6., + #u%laminate +nalysis !ethod for Predicting
"is%ond and "elamination 2oads in Composite #tructures, H. of
*einf. Plast. And 'omp., vol. "-, "%%1.
.-. &lemming, @., $ertigungstechnik im 2eicht%au, !orlesungss9ript (?
>erlin, Institut f]r uft und *aumfahrt, "%+1.
.1. 6anea, I., !ateriale sintetice noi, 7d. @ilitara, >ucuresti, "%#%.
... 6arbe, H., Puc9, A., Erfahrungen mit Bruchkriterien an sch(ellend
%elasteten -$1-"rehfedern, 5unststoffe +1, "%%1, .2$-."".
.,. 6a4, D., !at9riau& composites, 1
e
Udition revue et augmentUe,
7ditions Berm_s, "%%".
.$. 6eier, @., Duedal, D., -uide prati.ue des materiau&
composites, (echni[ue et Documentation avoisier, Paris, "%+,.
.#. 6heorghiu, B., Badar, A., 'onstantin, 8., +naliza structurilor din
materiale izotrope si anizotrope, 7d. Printech, >ucuresti, "%%+.
.+. 6itschner, B.A., "iffusions%edingte Verformungs- und
#pannungszust0nde in glassfaserverst0rkten
Ver%und(erkstoffen, Dissertation (B Aachen, D+-, I5!, "%+2.
.%. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., (eodorescu, &., E&perimentari
privind cresterea capacitatii de incarcare a tu%urilor compozite
armate cu fi%re, Al !I-lea Simpozion de @ecanica *uperii A*@*,
'alimanesti, "$-"# sept. "%%%, -.",1--.",+.
,2. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., >irtu, '., E&perimentari privind
pretensionarea tu%urilor compozite armate cu fi%re, A !III-a
'onferinta Internationala de (ensometrie, Incercari de materiale si
(7B8/8A!--222, >ucuresti-'onstanta, "-1 iunie, -222, .2"-.2$.
,". 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., +n 8ltra 2ight(eight and
Tough #and(ich Composite #tructure) + Theoretical +pproach and
+ Comparison, "2
th
International S4mposium on 7:perimental Stress
Anal4sis and @aterial (esting, Sibiu, -- - -1 /ctober -22., 1-." - 1-
...
,-. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., + !odel 4f +
igid #and(ich Composite #tructure) "
st
International 'onference on
'omputing and Solutions in @anufacturing 7ngineering, 'oS@7I2.,
Sinaia, ", - "# sept. -22., -%#.
,1. 6oia, I., (eodorescu, B., *osu, D., >irtu, '., The Pre-Tension of
-lass-$i%re einforced Composite Tu%es) E&perimental
!ethod, (he "#
th
Danubia-Adria S4mposium on 7:perimental
@ethods in Solid @echanics, Prague, 'zech *epublic, ""-". /ct.
-222, """-""-.
,.. 6oia, I., ?lea, @., (eodorescu, B., *osu, D., +specte ale ruperii la
o%oseala a materialelor compozite tenace si fragile, Al IX-lea
Simpozion 8ational de @ecanica *uperii A*@*, @edias, 1" oct.-2"
nov. -221, A$. - A$%.
,,. Baberl, 6., Theoretische Bestimmung der Eigenschaften
faserverst0rkter 3erkstoffe %ei Belastung .uer zur
$aserrichtung, Dissertation (? Aien, "%#-.
,$. Badar, A., Higa, 6., 'onstantin, 8., @ares, '., Program de calcul al
unui material compozit stratificat armat cu fi%re, *evista 'onstructia
de @asini nr. +-%, >ucuresti, "%%,.
,#. Badar, A., Pro%leme locale la materiale compozite, (eza de
doctorat, ?P>, "%%#.
,+. Badar, A., #tructuri din compozite stratificate) !etode, algoritmi si
programe de calcul,7d. Academiei *omane, 7d. A6I*, >ucuresti,
-22-.
,%. Ban, './., heology in Polymer Processing, Academic Press, 8eE
Gor9, "%#$.
$2. Bashin, N., $ailure Criteria for 8nidirectional $i%er
Composites, AS@7 H. of Appl. @ech., .#, "%+2, 1-%-11..
$". Baupert, &., Thermoplast-3ickeltechnik, Einfluss der
Verar%eitungstechnologie auf #truktur und Eigenschaften
kontinuierlich faserverst0rkter Ver%und(erkstoffe, &ortschr.->er.,
!DI *eihe -, 8r. .1,, D]sseldorf, !DI !erlag, "%%#.
$-. Binton, @., Soden, P.D., 5addour, A.S., #trength of composite
laminates under %ia&ial loads, "2
th
Int. 'onf. on 'omp. @at., vol. .,
Ahistler, >.'., 'anada, "%%,, $,-#-.
$1. Binton, @., 5addour, A.S., Soden, P.D., $ailure Criteria in $i%re
einforced Polymer Composites, The 3orld-3ide $ailure
E&ercise, 7lsevier Advanced (echnolog4, "%%$.
$.. Bolister, 6.S., (homas, '., $i%er einforced !aterials, 7lsevier
Publishing 'o., ondon, "%$$.
$,. BollaEa4, ., 'and%ook of Polymer Composites for
Engineers, (echnomic, "%%..
$$. Bori, @., 8emat-8asser, S., 4n t(o micromechanics theories for
determining micro-macro relations in heterogeneous solids, @ech. of
@at., 1", "%%%, $$#-$+-.
$#. Bornbogen, 7., 3erkstoffe, editia 1, Springer !erlag, >erlin, "%+1.
$+. Borun, S., !emorator de materiale plastice, 7d. (ehnica, >ucuresti,
"%++.
$%. Borun, S., +ditivi pentru prelucrarea polimerilor, 7d. (ehnica,
>ucuresti, "%#+.
#2. Bos9in, '.>., >a9en, A.A., Composite !aterials for +ircraft
#tructure, AIAA 7ducation Series, S.?.A., "%+$.
#". Bubca, 6., Iovu, B., (omescu, @., *osca, I., 8ovac, /., Ivanus,
6., !ateriale compozite,7d. (ehnica, >ucuresti, "%%%.
#-. Bull, D., +n Introduction to Composite
!aterials, 'ambridge ?niversit4 Press, 'ambridge, "%+".
#1. Ispas, St., !ateriale compozite, 7d. (ehnica, >ucuresti, "%+#.
#.. Higa, 6., 'onstantin, 8., Badar, A., 6oga, 8., 6umerical Calculus of
Bia&ial 2oaded laminates, editia I a 'onf. 8at. )/ptimizarea
proiectarii si tehnologiilor de prelucrare in constructia de masini),
Academia *omana &iliala Iasi, >acau, "%%,.
#,. Hinescu, !.!., Proprietatile fizice si termomecanica materialelor
plastice, 7d. (ehnica, >ucuresti, "%#%.
#$. Hones, *.@., !echanics of Composite !aterials, @c6raE-Bill >oo9
'ompan4, Aashington,D.'., "%#,.
##. 5ell4, A., Concise Encyclopedia of Composite !aterials, Pergamon
Press, /:ford, "%+%.
#+. 5ia, B.6., #heet !oulding Compounds) #cience and
Technology, Banser, "%%1.
#%. 5naust, ?., :ur +nalyse und 4ptimierung von $aserver%und-
2eicht%auteilen, &ortschr.->er., !DI *eihe -2, 8r. "", D]sseldorf,
!DI !erlag, "%+%.
+2. ubin, 6., 'and%ook of Composites, !an 8ostrand *einhold, 8eE
Gor9. "%+-.
+". @a9oEs9i, N.S., Plastic #tructures, Scott >ader J 'o. td., "%$%.
+-. @alli9, P.5., 8eEman, S., Composite !aterials Technology, Banser,
"%%2.
+1. @alli9, P.5., $i%re einforced Composite !aterials) !anufacturing
and "esign, Dept. of @ech. 7ng., ?niversit4 of @ichigan, Dearborn,
@ichigan, @arcel De99er Inc., 8eE Gor9, >asel, Bong 5ong, "%%1.
+.. @andell, H., @c6arr4, &., Buang, D., i, '., #ome Effects of !atri&
and Interface Properties on the $atigue of #hort $i%re-einforced
Thermoplastics, Pol4mer 'omposites, vol. ., 8o. ", "%+1, 1--1%.
+,. @anson, A.H., Sperling, B.., Polymer Blends and
Composites, Plenum Press, 8eE Gor9, "%#$.
+$. @arin, '., Popa, I.&., Badar, A., Albu, ., !odelarea cu elemente
finite a structurilor mecanice) 7d. Academiei *omane, 7d. A6I*,
>ucuresti, -22-.
+#. @c5elve4, H.@., Polymer Processing, Hohn Aile4 Inc., 8eE
Gor9, ondon, "%$-.
++. @iddleman, S., The flo( of high polymers, Interscience Publ., 8eE
Gor9, "%$+.
+%. @iddleton, D.B., Composite !aterials in +ircraft
#tructures, ongman Scientific (echnical Publishers, Singapore,
"%%2.
%2. @ihalcu, @., !ateriale plastice armate, 7d. (ehnica, >ucuresti,
"%#1.
%". @organ, P., -lass einforced Plastics, Interscience
Publ., ondon, 8eE Gor9, "%$".
%-. @otiu, I., @ojiu, @, asini sintetice pentru lacuri, vopsele si
cerneluri poligrafice, 7d. (ehnica, >ucuresti, "%#-.
%1. @otiu, @., Palade, I., asini poliesterice nesaturate, 7d. (ehnica,
>ucuresti, "%+#.
%.. @]ller, A., :ur Pro%lematik der 1rafteinleitung in Bauteile aus
$1V, ",. I5!-5ollo[uium,Aachen, "%%2.
%,. @urph4, H., The einforced Plastics 'and%ook, -
nd
-ed., 7lsevier
Advanced (echnolog4,?5, "%%+.
%$. 8adai, A., Theory of flo( and fracture of solids) @c6raE-Bill >oo9
'o. Inc., 8eE Gor9, "%,2.
%#. /Een, @., Smith, (., #ome fatigue Properties of Chopped-#trand-
!at;Polyester-esin 2aminates, Plastic J Pol4mers, &ebr. "%$+,
"""-"-1.
%+. Par94n, >., -lass einforced Plastics, >utterEorth, ondon, "%#2.
%%. Patric9, *.., Treatise on adhesion and adhesives <II=,
!aterials, @arcel De99er, 8eE Gor9, "%$%.
"22. Pavel, *., Contri%utii privind implementarea materialelor compozite
in constructia de masini, (eza de doctorat, >ucuresti, "%%%.
"2". Puc9, A., Pra&isgerechte Bruchkriterien f7r hoch%eanspruchte
$aser-1unststoff-Ver%unde, 5unststoffe +-, -, "%%-, ".%-",,.
"2-. Puc9, A., $1V mit "ehnungs- oder #pannungskriterien
auslegen, 5unststoffe +-, ,, "%%-, .1"-.1..
"21. Puc9, A., Ein Bruchkriterium gi%t die ichtung an, 5unststoffe +-, #,
"%%-, $2#-$"2.
"2.. *edd4, H.8., !echanics of Composite #tructures, @c6raE Bill, 8eE
Gor9, "%+2.
"2,. *edd4, H.8., + #imple 'igher 4rder Theory for 2aminated
Composite Plates, H. of Appl. @ech., vol. ,", "%+..
"2$. *eifsnider, 5.., "amage in composite structures, in Bandboo9 of
'omposites, vol. - - Structures and Design, 7lsevier Applied
Science Publ., "%+%.
"2#. *osato, D.!., 6rove, '.S.Hr., $ilament (inding, its development,
manufacture, applications and design, Interscience Publ., 8eE
Gor9, ondon, Sidne4, "%$..
"2+. *osu, D., (omescu, (., #tructuri din materiale compozite in
constructiile aeronautice,>uletinul A6I* nr. -, -222, #2-#-.
"2%. *osu, D., (omescu, (., Elemente constructive din materiale
compozite pentru aeronave,>uletinul A6I* nr. --1, -22", #2-#-.
""2. *osu, D., (eodorescu, B., 6oia, I., #tructura compozita rigida tip
sand(ich) 4 a%ordare teoretica si o comparatie, ucrarile sesiunii
stiintifice 'onstructii-Instalatii 'I> -22., >rasov, "+ - "% noiembrie
-22., 7d. ?niversitatii (ransilvania, >rasov, $1 - $+.
""". *osu, D., 6oia, I., (eodorescu, B., #tatic and dynamic %ehaviour of
an e&treme rigid and ultra light(eight sand(ich structure, A I!-a
'onferinta Internationala de Dinamica @asinilor 'D@ -22,, >rasov,
-#--+ mai -22,, 7d. ?niversitatii (ransilvania, 1%, - .22.
""-. SchEartz, @.@., Composite !aterials 'and%ook, @c6raE Bill >oo9
'o., "%+1.
""1. Simonds, B.*., 'hurch, H.@., The Encyclopedia of Basic !aterials
for Plastics, *einhold Publ., 8eE Gor9, Amsterdam, ondon, "%$#.
"".. Sones, *.@., !echanics of Composite !aterials, Scripta >oo9 'o.,
Aashigton, "%#,.
"",. Springer, 6.S., Environmental Effects on Composite !aterials, vol.
1, (echnomic Publishing 'o., "%++.
""$. Starr, (.&., "ata Book of Thermoset esins for
Composites, 7lsevier, /:ford, "%%1.
""#. Strong, A.>., $undamentals of Composites !anufacturing,
!aterials, !ethods and +pplications, Societ4 of @anufacturing
7ngineers, Dearborn, "%+%.
""+. Summers, H.A., Encyclopedia of Chemical Technology, .
th
ed., Hohn
Aile4 and Sons, Inc., "%%$.
""%. Sun, '.(., i, S., Three-dimensional effective elastic constants for
thick laminates, H. of 'omp. @at., --, "%++, $-%-$1%.
"-2. Sun, '.(., Hih, '.H., >uasi-static !odelling of "elamination Crack
Propagation in 2aminates #u%5ected to 2o(-velocity Impact, 'omp.
Sci. and (ech ,., "%%,.
"-". (ennison, *.'., E&perimental Evaluation of the Tensor Polynomial
$ailure Criterion for "esigning Composite #tructures, 8ASA-'*-
",,-"%, angle4 *esearch 'enter, "%##.
"--. (eodorescu, P.P., Ille, !., Teoria elasticitatii si introducere in
mecanica solidelor deforma%ile, 7d. Dacia, 'luj-8apoca, "%#$.
"-1. (eodorescu, &., Contri%utii la modelarea structurilor materialelor
compozite armate cu fi%re, (eza de doctorat. ?niversitatea
(ransilvania >rasov, -22".
"-.. (eodorescu, &., (eodorescu, B., !ateriale compozite de tip #heet
!olding Compound <#!C=, A XX!II-a Sesiune de 'omunicari
Stiintifice cu participare
internationala, Academia (ehnica @ilitara, >ucuresti, "1-". noiembrie
"%%#, "," - ",+.
"-,. (eodorescu, &., Avramescu, !. 'raciunoiu, S.(., Stanca, 6.,
(eodorescu, B., E&pansiunea utilizarii materialelor compozite) 6oi
materiale compozite, noi aplicatii si noi tendinte ale dezvoltarii in
viitor) +specte tehnologice) +specte privind reciclarea acestora)
+%ordari actuale si de perspectiva, *evista 'onstructia de @asini,
,+, nr. ", -22$, #,-#+.
"-$. (eodorescu, &., 'raciunoiu, (.S., (eodorescu, B., #tatic Behaviour
4f +n +dvance #and(ich Composite #tructure, "-
th
International
Scientific-(echnical 'onference (rans J @/(A?(/, !eli9o (arnovo,
>ulgaria, -1 - -, 8ovember -22,, +1-+$.
"-#. (eodorescu, B., Contri%utii privind cresterea capacitatii de incarcare
a tu%urilor din materiale compozite armate cu fi%re, prin introducerea
de tensiuni interne suplimentare,(eza de doctorat. ?niversitatea
(ransilvania >rasov, -22".
"-+. (eodorescu, B., *osu, D., (eodorescu, &., Comportarea la variatii
de temperatura si umiditate a structurilor compozite stratificate
armate cu fi%re, *evista 'onstructia de @asini, vol. ,$, nr. #-+, -22.,
editor0 S' I'('@ SA >ucuresti, ,.-,+.
"-%. (eodorescu, B., 'otoros, D., *osu, D., The %ehaviour at
temperature and humidity variations of fi%er-reinforced composite
structures, "
st
International 'onference on 'omputational @echanics
and !irtual 7ngineering '/@7' -22,, vol. -, (ransilvania ?niversit4
of >rasov, /ctober, -2 - --, -22,, %1 - %%.
"12. (eodorescu, B., (eodorescu, &., *osu, D., /pran, '., The %ehaviour
at temperature and humidity variations of fi%er reinforced composite
structures, 8onconventional (echnologies *evieE, no. -, -22$,
>*78 Publ., +#-%-.