Sunteți pe pagina 1din 17

18.

Sistemele de partide:
a.Expunei principiile relaiilor reciproce ale partidelor n sistemele partinice democratice;
b.Clasificai sistemele de partide dup numrul partidelor, care lupt pentru putere sau care
influeneaz puterea;
c.Proiectai un sistem partinic n Republica Moldova dup caracterul relaiilor dintre partide.

A. Sistemele partinice democratice se definesc prin pluralitate si competivitate.Pluralitatea este ceea ce
caracterizeaza natura democratiei. Deci existenta a mai multor opinii, dorinte, propiecte implicit a mai
multor partide politice devine un element esential pentru un adevarat regim democratic. Democratie
interpartinica presupune suma relatiilor dintre toate partidele si formatiunile politice existente intre-un
anumit sistem politic si regimul politic pe care acestea il pot crea. Rolul unei democratii interpartinice
este acela de a asigura pluralitatea alternativelor de la opinii si partide politice pana la actul de
guvernare, puterea politica in sine. Daca nu ar fi un sistem interpartinic, atunci care ar fi alternativa?
Competiia partidelor este un element cheie al democraiei reprezentative. In sistemele partinice
democratice ( fie a partidului dominat, fie a doua partide sau al pluralismului moderat) coexista mai
multe partide ( de la 2 in sus) care concureaza si participa nemijlocit la alegeri, ajung la guvernare sau
in opozitie, sau formeaza coalitie de guvernare.

B. Clasificarea sistemului de partide porneste de la numarul partidelor si consta in impartirea acestora
in sisteme monopartide, bipartide si multipartide. Sub aspectul sistemelor distingem:
Monopartidismul,bipartidismul, pluripartidismul
Monopartidismul :Se concretizeaza prin existenta unui singur partid care polarizeaza toate celelate forte
politice si sociale care de regula personifica puterea, o individualizeaza. Ca premise justificative sunt
invocate cerinte integrarii nationale, transformarea unicului partid in centrul intregii societati, cerinta
mobilizarii energiilor pentru modernizarea economica si sociala, realizarea omogenizarii sociale a
partidelor unice, etc. Sistemul politic cu un singur partid sau cu un partid dominant este unui artificial,
asa-zis unanim, omogen. Acesta are avantajul ca asigura stabilitatea guvernamentala dar are si multe
dezavantaje deoarece echipa executiva guvernand fara concurenta, guverneaza si fara talent. Partidele
de opozitie ajung sa fie simple grupuride interese, partidul dominant devine multifunctional iar regimul
politic se degenereaza in totalitarism.
Bipartidismul - Poate fi numeric in sensul ca predomina numai doua partide. Efectul acestui sistem il
constituie alternanta de putere chiar daca ea se produce la intervale mai mari. Acest sistem gasim in
Anglia, Norvegia, SUA, Canada, Australia).
Uneori intre programele celor doua partide care se succed la putere nu exista deosebiri esentiale asa
incat alternanta nu semnifica schimbari calitative hotaratoare.Asemenea partide sunt numai de partide
de gestiune.
Acest sistem:
-garanteaza stabilitatea parlamentara, inlesneste electoratului alegerea directa a guvernantilor.
-poate fi rigid cum este sistemul britanic cand seful Guvernului adica liderul partidului majoritar este
sigur de fidelitatea membrilor sau sau simplu cum este sistemul american cand cele doua partide nu
impun celor alesi nici o disciplina de vot;
-sistemul in care exista mai mult de doua partide favorizeaza dispune electorale intre partide obligandu-
le la permanenta adoptare a programului politic la cerintele sociale ale electoratului la un efort
permanent pentru a-si spori credibilitatea.
Pluripartidismul :Inlesneste o mai mare distribuire a opiniilor publice dar are mai multe neajunsuri:
alegatorul nu-si alege deputatul si partidul, favorizeaza si reclama constituirea coalitiilor.
Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste (cu mai mult de doua partide
politice) si liberale.


19. Grupuri de interese i grupuri de presiune:
a.Explicai scopul grupurilor de presiune;
b.Comparai grupurile de presiune cu partidele politice;
c.Analizai specificul grupurilor de presiune din Republica Moldova.

A. Grupurile de presiune sunt grupuri sociale cu un grad variabil de formalitate, care caut s.
promoveze si/sau s apere interesele specifce ale membrilor lor, prin exercitarea unei presiuni asupra
puterii politice sau asupra administratiei. Ele intr n interactiune cu institutiile statului si cu partidele
po1itice, dar nu particip direct la cucerirea sau exercitarea puterii, ci actioneaz asupra acesteia, o
influenteaz, rmnnd ns exterioare ei. Grupul de presiune actioneaz din interese proprii si chiar
dac se declar nepolitic, este angajat politic, de vreme ce adopt o anume politic pentru un anume
interes sau o anume conduit politic. Astfel scopul principal al grupurilor de presiune este apararea
intereselor membrilor sai si influentarea puterii pentru a obine de la acestea decizii conforme cu
interesele pe car le reprezint.

B. Grupurile de presiune fac parte din structura vietii politice alaturi de partidele politice si sunt
indinspensabile functionarii vietii politice.
ntre grupurile de presiune i partidele politice exist o deosebire fundamental: grupurile de presiune
nu aspir la exercitarea puterii politice, pe cnd partidele politice i propun n mod firesc acest
obiectiv. Grupurile de presiune se deosebesc de partidele politice n principal datorit faptului c ele nu
au ca obiectiv cucerirea puterii sau participarea la guvernare ci numai obinerea unei influene asupra
celor care dein puterea i constrngerea lor de a satisface, direct sau indirect, cerinele grupului de
interes. Puterea politic a grupurilor de pr. nu este exercitat n mod direct de acestea, dar acioneaz
asupra ei ca intermediari, pentru realizarea unor decizii luate de o instituie sau un organ politic,fiind
astfel un element al producerii deciziei. Spre deosebire de partidele politice, puterea lor este mult
diminuat sub aspectul spaiului de aplicabilitate, n funcie de structura intern i de natura grupului.
Ceea ce nu nseamn c ele nu pot influena puterea politic n deciziile globale sau sectoriale ale
acesteia. Difera si legaturile structurale dintre grupurile de presiune si partidele politice: daca, de
exemplu, partidele cistiga alegerile parlamentare si se includ nemijlocit in activitatea politica, grupurile
de presiune dupa obtinerea scopului preconizat se reprofileaza activitatea in alta directie,schimbindu-si
obiectivele si tacticile de influenta su actiune.Si in cele din urma, o alta diferenta este: daca activitatea
partidelor este acceptata si reglementata de fiecare stat national in parte prin diverse legi si acte
normative, atunci activitatea gr. de pr. In multe tari nu e reglementata si adesea intra in contradictie cu
legislatia in vigoare a taii date.


C. Descentralizarea sistemului politic din anii 90 a contribuit la creterea numrului de grupuri ce au
utilizat diferite variante de acces la guvernare pentru a-i satisface propriile interese. Cu timpul se face
mai evident influena unor grupuri, cum sunt cele de ramur, firmele mari, asociaiile oamenilor de
afaceri. Obiect de influen devine Parlamentul, Guvernul i administraia Preedintelui. Birocraia
guvernamental este calea principal de influen i acces la
deciziile politice. Specificul grupurilor de presiune din Republica Moldova este determinat de legtura
lor direct cu domeniile vieii sociale i depinde de mentaliti,
tradiii, precum i de prioritile i scopurile societii. Specific pentru multe grupuri de presiune din R.
M. este aplicarea neprofesionist, sporadic a tehnicilor i a metodelor de influen. Caracterul
preponderent agrar al economiei
rii determin specificul concentrrii de interese anume n acest sector al economiei. Nivelul redus al
informatizrii sociale provoac o scdere a eficienei factorilor de presiune din cadrul sferei de
influene politice, dei se atest un numr important de factori externi de influen, care exploateaz
activ i eficient resursele
informaionale de presiune asupra factorilor interni de decizie. Lobbysmul moldovenesc contemporan n
u este reglementat de vreun act legislativ, de aceea este lipsit de controlul societii. Respectiv, n cele
mai dese cazuri se reduce la acte de corupie, intrigi i lupte de materiale
compromitoare.Oportunitatea elaborrii proiectului de lege cu privire la lobbysm este discutat la
diferite conferine i mese rotunde cu participarea atit a societii civile, cit i a reprezentanilor puterii.
Reglementarea acestui proces n RM va avea un efect benefic, sporind transparena
activitii grupurilor de interese. Experii naionali recunosc c n RM exist relaii de influenare
a parlamentarilor de ctre anumite grupuri de interese n vederea adoptrii anumitor decizii. motiv din
care este recunoscut, la nivel conceptual, importana elaborrii unui act normativ ce ar reglementa
astfel de relaii i ar diminua factorii de risc ce determin corupia n acest sector.



20. Regimul politic:
a.Definii noiunea de regim politic;
b.Apreciai ce asigur i ce determin regimul politic;
c.Analizai regimul politic din Republica Moldova.

A. Regimul politic reprezint raportul politic de dominare a societii, exprim multitudinea de forme
n care acesta se manifest, reunete ansamblul relaiilor dintre formele sociale de contientizare,
organizare i promovare a scopurilor ei. Regimul politic este acea latura a formrei de stat prin care se
defineste sistemul metodelor si principiile de infaptuire a puteri de stat. Regimul politic nu provine
exclusiv din reguile constitutionale ci el rezulta din combinarea sistemului constitutional cu sistemele
de partide care modeleaza viata politica.

B. Regimul politic determina caracterul vietii politice si atitudinea organelor politice fata de bazele
activitatii juridice. Prin regimul politic se determina :cum sunt alese organele guvernamentale?care este
structura fiecareia dintre ele?cum sunt repartizate intre ele functiile guvernamentale?exista vreo limita a
puterii lor fata de cei guvernati?
Regimul politic asigura:
-stabilitatea puterii politice
-dirijarea cetatenilor
-atingerea scopurilor politice si realizarea intereselor elitelor care se afla la putere

C. Regimul politic in RM : regim democratic sau aspiratie la un regim democratic veritabil?!
Dup dou decenii putem afirma c drumul parcurs n edificarea i afirmarea independenei de stat s-a
dovedit a fi foarte dificil. Pentru muli rmne nc actual ntrebarea: De ce tranziia Republicii
Moldova de la un regim politic totalitar la unul democratic este att de anevoioas? La aceast ntrebare
exist mai multe rspunsuri, generate de caracterul reformelor politice, economice, sociale i culturale.
Unul dintre aceste rspunsuri ine de domeniul istoriei i memoriei colective i de ceea ce a nsemnat
pentru locuitorii fostei republici unionale regimul totalitar comunist. Perceperea trecutului este
condiionat de experiena i cunotinele fiecrui om, ale fiecrei familii i comuniti n parte
etc. Principala trstur a regimului politic post-totalitar este aceea c, n condiiile pierderii
monopolului puterii de ctre partidul unic, o parte a fostei nomenclaturi comuniste mai reformatoare
s-a disipat ntr-o serie de grupri politice, care ulterior s-au transformat n partide specifice unui regim
democratic. Alt caracteristic a acestui regim const n faptul c partidele democratice, de centru-
dreapta, s-au dovedit a fi destul de slabe din punct de vedere politic, dezbinate i liderii acestora foarte
orgolioi, ceea ce a fcut ca accederea lor la putere s fie anevoioas, iar colaborarea n cadrul
coaliiilor de guvernmnt tensionat i precar. Din aceste motive s-au meninut la putere perioade
scurte de timp, nereuind s-i duc pn la capt mandatele. O caracteristic important este aceea c
regimul politic post-totalitar a avut o evoluie deosebit de sinuoas, lucru care a determinat, mai ales n
ultimii ani ai perioadei, o criz constituional, creia nu i s-a gsit o rezolvare pn la nceputul anului
2012.
n concluzie, cursul lent i foarte sinuos al tranziiei spre construcia unui regim democratic
parlamentar, n ultimii peste douzeci de ani, a plasat Republica Moldova pe ultimele locuri n rndul
rilor ex-sovietice i central i sud-est europene cu democraii ntrziate i tributare n mare parte
mentalitilor totalitare. Trecerea spre noul regim a fost marcat de creterea exponenial a
inegalitilor sociale, corupia agresiv i generalizat la toate nivelurile societii, un stat cu instituii
politizate i ineficiente i o pseudoelit politic i intelectual autointeresat, manipulat i decadent.

21. Regimul politic totalitar:
a.Relatai condiiile de formare a regimului politic totalitar;
b.Determinai trsturile caracteristice ale regimului politic totalitar;
c.Abordai bazele statorniciei regimului politic totalitar n Uniunea Sovietic.

A. Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane sau unui grup
de persoane.n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat, n sensul c
puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa particular a fiecrui cetaean.
Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate deschis.
Criza capitalismului si a democraiei liberale din perioada interbelic a adus aportul la instaurarea
regimurilor totalitare n Europa. Greutile economice de dup primul rzboi mondial, mai ales n Italia
i Germania, au artat incapacitatea regimurilor liberale i socialiste aflate la putere de a gestiona criza.
omajul i inflaia i artau colii ntr-un regim politic a crui tradiie democratic nu depea jumtate
de secol i care nu avea abilitatea necesar de a gsi resursele interne depirii crizei. Cucerirea puterii
de ctre Mussolini n Italia i ascensiunea partidului naional-socialist al lui Hitler n Germania au fost
favorizate i preluarea puterii asupra Rusiei tariste de catre comunistii bolsevici ( la inceputul sec XX
Rusia tarista este un butoi cu pulbere, fiind dominata de un regim
autocrat, ce pastra amprenta feudalismului si a subdezvoltarii economice) au favorizat instaurarea i
dezvoltarea regimelor totalitare (fascist, nazist, comunist).

B. Totalitarismul ca regim politic se caracterizeaza prin instituirea unui control strict din partea unei
organizatii politice unice asupra statului si a institutilor acestuia. Controlul este total si se exercita
asupra intregii societati si a indivizilor care o compun. CARACTERISTICI:
- Lipsa pluralismului politic. Partidul unic si liderul a carui vointa se prezinta drept vointa oficiala;
- Monopolul partidului stat asupra mijloacelor de comunicare in masa;
- Existenta unui aparat politienesc cu scopul precis de anihilare a oricarei deviatii
ori rezistente la presiune;
- Planificarea economica si controlul Puterii asupra initiativei economice.
,controlul absolut asupra mijloacelor de comunicare in masa. Prin intermediul acestora si cu ajutorul
unui regim al terorii politienesti, puterea politica reuseste sa impuna socialului un anumit model de
gandire si sa modifice sau sa construiasca anumite perceptii colective.
- Puterea ca instanta absoluta necesita ascultare absoluta; de aceea diferite regimuri totalitare
propun constructia omului nou, capabil sa raspunda acestor cereri. Noua societate are nevoie de acesta
pentru a se afirma un om total, universal, un tip biologic superior realizat prin disolutia personalitatii
sale. Dar individul nu este decat un instrument destinat a construi viitorul.
- In privinta alegerilor in regimurile totalitare sunt o simpla farsa. Optiunea este una singura partidul
si cei ai partidului, posesorii adevarului, inteleptii destinati sa conduca. Critica guvernului, regimului
sau a ordinii economico-sociale, a ideologiei dominante nici nu poate fi mentionata ca posibilitate.
Mass- media este subordonata in totalitate regimului, aceasta nu va putea prezenta decat ceea ce trece
de cenzura si anume lucruri si fapte glorificatoare ale sistemului.

C. Abordai bazele statorniciei regimului politic totalitar n Uniunea Sovietic.
Uniunea Sovietica serveste drept model al statului totalitar in sex XX si anume configuranta sa politica,
economica, sociala prin care a fost posibila instaurarea regimului de teroare.Totalitarismul a debutat in
URSS sub forma unei dictaturi care exerita intreaga putere politica, insa nu s-a oprit aici. Treptat statul
a instituit un control absolut asupra tuturor aspectelor vietii umane: economic, social, intelectual si
cultural. Aceasta viziune de control absolut a aparut ca reactie la extinderea liberalismului. Individul a
ajuns sa fie considerat mai putin valoros ca statul.
Spre deosebire de vechiul autoritarism, totalitarismul nu se baza doar pe elitele politice, ci i pe mase.
Statul totalitar a cutat i a reuit s obin sprijinul claselor sociale nemulumite de consecinele
liberalismului clasic. Totalitarismul s-a ntemeiat pe mase ndoctrinate politic, pe oameni angajai n
procesul politic; n cazul de fa, consolidarea regimului din Uniunea Sovietic s-a realizat prin
contribuiile celor devotai cauzei socialismului. Un alt element important pentru specificul relaiei
dintre elite i mase l reprezint cultul personalitii staliniste; puterea de seducie i nivelul de
manipulare au fost de natur s deturneze atenia publicului de la adevrata fa a regimului. Regimul
totalitar sovietic nu a folosit teroarea doar ca un instrument de eliminare a adversarilor, ci a fcut din ea
un mod de guvernare. Strategia de impunere a ideologiei socialiste, gndit de cei aflai la vrful
aparatului de partid i de stat, nu era bazat pe o comtinuitate a tradiiilor politice,sociale, culturale,
economice sau religioase. Dimpotriv, comunismul a fcut din anihilarea trecutului o practic curent.
Istoria a fost rescris n conformitate cu viziunea socialist, religia a fost nlturat pe motiv c este o
pur invenie uman, economia a fost reorganizat potrivit principiilor colectiviste, iar domeniului
cultural i-au fost impuse noile dimensiuni ale realismului socialist, curent intelectual care, impus de
la vrf, oferea o imagine deformat i idilic a vieii cotidiene n noua societate socialist. Dirijismul
absolut face parte din esena totalitarismului. Avem, prin urmare, toate trsturile unei societi nchise,
o societate n care oamenii nu se considera stapini penale deciziilor personae, societate ai crei membri
sunt incapabili s gndeasc liber i s formuleze opiuni, propuneri i preferine, societate ideala pt
idezvoltarea si functionarea unui astfel de regim.



22. Regim politic democratic:
a.Definii noiunea de regim politic democratic;
b.Determinai trsturile caracteristice ale regimului politic democratic;
c.Evideniai garaniile funcionrii regimului politic democratic.

A.Regimul politic democratic: regim politic care se bazeaz pe participarea direct sau prin
reprezentani, a poporului la viaa politic, presupune existena unor valori fundaentale de baz:
libertatea, dreptatea i egalitatea n faa legii, transparen, toleran, competiia dreapt, egalitatea
anselor, egalitatea n drepturi. In esenta, prin structurile lor organizatorice, prin mecanismul de
functionare, regimurile politice democratice reprezinta, apara si promoveaza interesele generale ale
tuturor membrilor societatii, ale societatii in ansamblul ei.

B. Trasaturile caracteristice ale regimului democratic:
-organele de conducere ale puterii de stat, politice, in general, se constituie si actioneaza prin
consultarea cetatenilor. Ele sunt emanatia vointei acestora si rezultatul alegerilor;
-in aceste societati exista si se aplica in practica politica principiul separarii puterilor de stat, aceasta
constituind o garantie a vietii democratice si in mod deosebit, a democratismului politic;
-existenta unui larg sistem de drepturi si libertati cetatenesti, a caror aplicare in practica este garantata
de organele puterii de stat, constituie o caracteristica majora a acestor regimuri;
-pluripartidismul politic si pluralismul ideologic constituie o alta componenta majora a acestor
regimuri, fapt ce naste si asigura functionalitatea opozitiei politice, a diversitatilor de optiuni, opinii, de
ideologii in societate.

C.Garantiile functionarii regimului politic democratic.
Ca regim politic, democratia funtioneaza in cazul respectarii catorva princiipii:
-Pluralismul politic. Acest principu se refer la existena mai multor centre efective de putere. Astfel,
oamenii sunt diferii, au nevoi, interese, opinii, valori i aspiraii diferite. Pentru ca aspiraiile i
interesele lor s fie luate n considerare, la momentul adoptrii deciziilor, cetenii se grupeaz n
sindicate, partide politice precum i alte organizaii nonguvernamentale.
-Reprezentativitatea, se refer la faptul c deciziile politice sunt luate n numele cetenilor, de ctre
reprezentanii alei ai acestora, investii prin vot cu ncrederea lor. n situaii excepionale, cum este
cazul referendumului, cetenii pot decide n mod direct.Deci o guvernare democratic se realizeaz
prin intermediul reprezentanilor. Conductorii statului obin i exercit puterea doar cu acordul celor
condui, acord care este asigurat prin intermediul alegerilor.
-Domnia legii. ntr-o societate democratic, toi cetenii se supun legilor, indiferent de apartenen
etnic, religioas, politic situaie material, vrst i sex. Astfel, nimeni nu este mai presus de lege. De
aceea, toi cetenii unui stat democratic trebuie s cunoasc legea.Pentru a se putea respecta acest
principiu de drept, statul trebuie s asigure funcionarea justiiei. Cei care consider c le-au fost
nclcate drepturile sau lezate interesele, se pot adresa justiiei, solicitnd rezolvarea problemelor i
sancionarea celor vinovai.
-Separarea puterilor n stat. Un guvern democrat presupune separarea celor trei puteri: executiv,
legislativ i judecatoreasc, fiecare dintre acestea avnd organizare i atribuii proprii. Dei sunt
separate, cele trei puteri se ntreptrund i se controleaz reciproc.
-Voina majoritii i protecia minoritilor. Luarea deciziilor ntr-o colectivitate uman se face pe baza
regulii majoritii, n sensul c decizia se ia funcie de voina general
-Autoritatea nseamn puterea de a impune o voin proprie unui grup de persoane care o accept.
Acest principiu democratic i gsete aplicare n viaa de zi cu zi a noastr, n coal, n familie, la
locul de munc.
-Libertatea i responsabilitatea. O persoan este liber atunci cnd acioneaz dup propria voin,
nefiind constrns de alte persoane, dar se supune unor legi i norme identice pentru toate celelalte
persoane din stat.Ceteanul liber i poate exprima liber propria voin ntr-un cadru social determinat
de legi.

23. Societatea civil:
a.Explicai definiia de societate civil;
b.Difereniai societatea civil de societatea politic;
c.Abordai particularitile caracteristice ale societii civile din Republica Moldova.

A. Societatea civila. Definitie.
Societatea civil este ansamblul formelor de organizare care asigur o solidaritate i o capacitate de
reacie spontan a indivizilor i a grupurilor de indivizi fa de deciziile statului i, mai n general, fa
de tot ce se petrece n viaa de zi cu zi a rii.
Noiunea de "societate civil" descrie forme asociative de tip apolitic i care nu sunt pri ale unei
instituii fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizaiile neguvernamentale
- asociaii sau fundaii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societii civile, care intervin pe
lng factorii de decizie, pe lng instituiile statului de drept pentru a le influena, n sensul aprrii
drepturilor i intereselor grupurilor de ceteni pe care i reprezint. Societatea civil este cel mai
simplu termen pentru a descrie un ntreg sistem de structuri, care implic ceteanul n diferitele sale
ipostaze de membru ntr-o organizaie neguvernamental, ntr-un sindicat sau ntr-o organizaie
patronal. Societatea civila este format din ceteni, asociai sub diferite forme, care au aceleai
interese i care i dedic timpul, cunotinele i experienta pentru a-i promova i apra aceste drepturi
i interese.

B. Societatea civil vs Societatea politic
Societatea politica si societatea civila constituie categorii de baza ale politologiei, avand o importanta
mare in problemele organizarii si conducerii democratice a societatii, in special, si functionarii ei, in
general. Raportul dintre societatea politica si societatea civila exprima, in mare masura, gradul de
democratizare a societatii si responsabilitatilor cetatenilor ei.

Preocuparile teoretice cu privire la societatea politica si societatea civila sunt prezentate in gandirea
invatatilor din antichitate, precum Aristotel si Platon, mai apoi le intilnim la acest lucru il gasim la Ch.
Montesquieu, care vorbeste, in lucrarea sa 'Despre spiritul legilor', ca societatea civila exista in mod
autonom de societatea politica si ca ea controleaza statul si puterile sale distincte, si la Machiavelli,
care in lucrarea 'Principele', subliniaza si el diferenta dintre societatea politica si societatea civila.
Aceste doua grupuri sunt caracterizate prin aspiratii fundamental opuse: poporul nu vrea sa fie oprimat
si, pentru aceasta, se foloseste de sistemul de organisme ale societatii civile; cei mari vor sa oprime
poporul si, pentru aceasta, se folosesc de organismele societatii politice. Unitatea dintre cele doua
societati se poate realiza sub conducerea unui principe luminat, care sa se sprijine pe popor impotriva
acelora ce vor sa-l subjuge. Au existat autori care au conturat tendinta de topire a sferei societatii civile
in aceea a vietii de stat sau a societatii politice. De exemplu, la John Locke, conceptul de societate
civila se identifica cu statul, pe care il denumeste stat civil. Nici Kant si nici Fichte nu au recunoscut
existenta unei societati civile, confundandu-o cu societatea politica. In conceptia lui Kant, 'statul civil'
este sinonim cu 'statul politic'
Concuzie: Din nevoile de functionare si dezvoltare a societatii civile se naste societatea politica, cu
sarcini de organizare si conducere a societatii, in scopul slujirii intereselor tuturor.

C. Particularitile caracteristice ale societii civile din Republica Moldova
RM se caracterizeaz prin existena unei societi civile cu capaciti destul de reduse avnd n vedere
lipsa de capaciti instituionale eficiente i de necesiti tehnice vitale pentru activitatea acesteia.
Conform estimrilor fcute de cei mai importani donatori n RM, n jur de 200 de ONG-uri sunt active.
n linii generale, statul protejeaz drepturile sectorului civil. Acestea se bucur de condiii relativ
simple de nregistrare i nu se confrunt cu presiuni excesive din partea autoritilor. Problemele
majore ale ONG-urilor sunt legate de lipsa de resurse necesare pentru propria dezvoltare instituional.
Numrul redus de organizaii active se datoreaz culturii civice reduse i a suportului modest din partea
finanatorilor privai dinRM. Pentru a asigura o cretere durabil a societii civile este nevoie n primul
rnd de o legislaie ct mai permisiv, racordat n cea mai mare msur la principiile fundamentale ale
democraiei. Un alt pilon important pentru dezvoltarea unei societi civile puternice i bine informate
l constituie Accesul la informaie. Acest subiect este nc destul de problematic n RM. Urmatorul
pilon al societii civile este reprezentat de dreptul la ntruniri, asociere i libertate a contiinei. Chiar
dac dreptul la ntruniri poate fi restrns numai n cazul n care manifestarea nu este panic,
autoritile i permit s refuze autorizarea desfurrii sale din motive nefondate i inventate, care
deviaz de la normele i principiile democratice Astfel,societatea civil in RM se afl ntr-o stare destul
de dificil. Pe de o parte, aceasta trebuie s fac fa provocrilor iniiate de autoriti, iar pe de alt
parte, ea nsi este implicat n procese complexe de consolidare a capacitilor sale financiare i
funcionale.

24. Structura societii civile:
a.Descriei elementele principale ale societii civile;
b.Comparai structura societii civile din societatea de tranziie cu cea din rile democratice;
c.Caracterizai societatea civil din Republica Moldova.

A.Elementele de baza a societati civile :
organizaii nonguvernamentale (ong-uri);
organizaii comunitare (community-based organizations);
asociaii profesionale;
organizaii politice;
cluburi civice;
sindicate: o alt component de seam a societii civile, au rolul de a apra i promova, nainte de
toate, interesele permanente ale membrilor si.
organizaii filantropice;
cluburi sociale i sportive;
instituii culturale;
mass- media: desigur cea independent, nu cea subordonat intereselor unui partid politic sau unei
coaliii de partide, reprezint o component important a societii civile.
organizaii religioase; micri ecologiste; familia, biserica.


B. n statele de tranzitie, rolul societii civile este nc puin semnificativ n influenarea deciziilor
politice, economice sau/ i de interes public. n rile dezvoltate, organizaiile societatii civile particip
la dezbateri publice pe teme precum: politica de imigraie, msurile de protecie a persoanelor
defavorizate, mergnd pn la aspecte relativ abstracte, care in de starea "morala" a societaii. n
regimurile totalitare, nu putem vorbi despre o societate civil ntruct influenarea deciziilor politice
sau economice de ctre ceteni este de neconceput. Aadar, rolul societii civile este foarte important
n statele democratice, iar n statele aflate la nceputul drumului ctre democraie, rolul su este n mod
special important, ntruct influenarea deciziilor politice i economice constituie un exerciiu
democratic fundamental.
Difera si structura societatii civile intre statele in perioada de tranzitie si cele democratice, cele din
urma detin o structura complexa si variata a societatii civile, pe cind tarile in tranzitie le este specifica o
structura a societatii civile, precum: sindicatele, mass-media, biserica si familia.

C. Caracterizai societatea civil din Republica Moldova.
RM se caracterizeaz prin existena unei societi civile cu capaciti destul de reduse avnd n vedere
lipsa de capaciti instituionale eficiente i de necesiti tehnice vitale pentru activitatea
acesteia.Transformarile radicale desfasurate in ultimii ani in RM au demostrat ca societatea civila are
imperfictiuni, deficiente inerte oricarui inceput, precum politizarea prea accentuata, ea incercind
frecvent sa se subtituie ilicit institutiilor puterii.In acest stadiu de inceput al sociecatii civile in RM, in
interiorul unor componente ale acesteia se simte o tenta de toleranta,de acuza si negativism, se cultiva
un spirit al al autovictimizarii din nevoia de a fi din principiu, in opozitie cu puterea-ceea ce reprezinta
o denaturare a esentei scopului societatii civile.Societatea civila in RM cu toate neajunsurile ei de la
inceput evolueaza totusi in sensul democratiei.Transformarea societati moldovenesto posttotalitare intr-
o societate civila este un proces lent asupra caruia isi pun amprenta o serie de factori perturbatori ca:
apatia, lipsa de initiativa, teama de responsabilitate, precum si faptul ca nu exista exemple in istorie
care sa ghideze traditia de la tolitarism la economia de piata.

25. Fundamentele i principiile funcionrii societii civile:
a.Expunei bazele economice, politice i spirituale ale societii civile;
b.Demonstrai mecanismul legturii reciproce a societii civile cu statul;
c.Evideniai principiile funcionrii societii civile din Republica Moldova.

A.Bazele :
-economice ale societatii civile: relatiile economice de viata dezvoltate
-politice: pluralism politic, divizarea puteriide stat, descentraizarea puterii ( majorarea puterii
autodeterminarii locale; ridicarea nivelului APL in raport cu APC), suprematia legii, egalitatea tuturor
in fata legii, lipsa monopolului ideologic, libertatea cuvintului, accesul cetatenilor la treburile statului si
a societatii (implicarea acestora, pubicarea proiectelor Guvernului pe site-uri oficiale)
-spirituale: climat moralt inalt, spiritualitate


B.Interdependenta si influentarea reciproca dintre societatea civila si stat. Sarcinile ce revin statului:
a) Obiectivele asumate de organizatiile societatii civile nu se pot realiza fara implicarea statului in
elaborarea si transpunerea in practica a unor strategii de dezvoltare a societatii civile, care sa prevada:
- modalitati de extindere a participarii cetatenilor la solutionarea problemelor comunitati
- dezvoltarea parteneriatului dintre societatea civila si autoritatile publice, atat la nivel national, cat si
local si promovarea, prin efort comun, a practicilor in domeniul bunei guvernari.
- alocarea unor fonduri publice destinate sustinerii initiativelor civice, precum si elaborarea unor
proceduri transparente ce vor reglementa gestionarea, accesul la si utilizarea acestor fonduri.
-promovarea si sustinerea voluntariatului ,practica care poate sa contribuie esential la solutionarea
problemelor aflate pe agenda publica;
b) Existenta si manifestarea plenara a unei societati civile autentice presupune ca statul sa se preocupe,
de asemenea, de intarirea unor caracteristici/resurse proprii (autoritate, legitimitate, capacitate
manageriala, autonomie etc.) si conditii specifice de manifestare a atributiunilor sale (apararea si
promovarea valorilor democratice, loialitatea cetatenilor, respectul populatiei fata de lege, climat de
ordine, liniste si siguranta publica etc.).
Sarcinile ce revin societatii civile:
- critica neajunsurilor activitatii statale (ale puterii), dar si recunoasterea, in mod obiectiv, cinstit si
legitim a succeselor acesteia
- trecerea de la strategia de reactie fata de actiunile organismelor statale (monitorizare, semnalare de
neajunsuri si abuzuri, contestare, confruntare) la una de cooperare/conlucrare (parteneriat) cu acestea,
in vederea identificarii de solutii realiste pentru rezolvarea problemelor ivite
- proiectarea unor mecanisme de negociere cu actorii politici (putere, opozitie etc.) pentru protectia si
imbunatatirea situatiei cetatenilor in raport cu statu
- diversificarea scopurilor propuse;
- desfasurarea de activitati concrete in vederea atingerii sopurilor asumate;
- cresterea responsabilitatii sociale a cetatenilor, prin educarea/influentarea acestora de a participa activ
la viata politica si la actiunile intreprinse de organizatiile societatii civile, in vederea
solutionarii/rezolvarii problemelor comunitare.

C. Principiile funcionrii societii civile din RM.
Formarea si functionarea unei societi civile mature poate fi asociat cu un nivel calitativ mai nalt al
cooperrii ntre diferite pturi ale societii i statul moldovenesc, aflat n proces de transformare.
Asemenea concepte precum stabilitatea, armonia, clasa de mijloc, statul de drept, relaii civilizate de
pia, drepturile omului i dreptul la proprietate, libertatea comunicaiilor sociale, ideea naional i
altele, snt dificil de stabilit n contiina public n afara procesului de formare a societii civile din
Moldova.
n scopul realizrii obiectivului de consolidare a societii civile au fost propuse o serie de politici
publice, soluii i iniiative. Cele mai reuite dintre acestea sunt considerate:
1. Dezvoltarea unui ajutor mai activ din partea statului (faciliti
fiscal, suport financiar, facilitarea obinerii statutului de utilitate
public).
2. Constituirea de fonduri locale.
3. Crearea de parteneriate trilaterale stat-societate civil-business.
Fiecare dintre acestea prevede dezvoltarea si consolidarea sectorului non-guvernamental. Politicile date
reprezint aciuni eficiente formulate n vederea crerii unei noi platforme favorabile pentru buna
funcionare a societii civile din Moldova. Continutul politicilor mentionate raspunde intocmai
necesitatilor reale ale organizatiilor neguvernamentale trasand optiuni eficare pt inlaturarea
problemelor cu care acestea se confrunta la etapa actuala. Prin utilizarea lor, societatea civila isi va
asigura cresterea independentii financiare, functionalitatii institutionale si imbunatatirea relatiilor cu
celelalte doua sectoare publice.Imperativul aplicarii acestor politici consta in oferirea societati civile a
rolului central in procesul de democratizare, de aparare a intereselor publice si de promovare continua a
procesului de integrare europeana.

26. Contiina politic:
a.Definii noiunea de contiin politic;
b.Determinai coninutul contiinei politice;
c.Analizai contiina politic a societii moldoveneti.

A.Constiinta politica : forma specifica a constijntei sociale care apare in procesul reflectarii relatiilor
social-politice si astfel exprima anumite interese politice ale oamenilor , atitudinea fata de stat, puterea
politica, institutiile politice si de politica promovata de catre acestea.
Constiinta politica: sistemul de cunostinte teoretice si cotidiene, sistem de aprecieri,cu ajutorul carora
are loc recunoasterea politicii de catre indivizi, in parte, de catre grupuri sociale, in ansamblu.

B. Constiinta politica este una din formele constiintei sociale, , dar ea este responsabila pentru
segmentul politic.Prin urmare ea reflecta viziunile generale despre realitatea si relatiile politice. Pe de
alta parte constiinta politica este rezultatul actiunii unui set intreg de factori, precum educatia, mediul
social, experienta personala si colectiva de viata. Pe de alta parte , constiinta politica, este influentata de
o anumita ideologie politica pe care omul fie ca o cunoaste mai bine, fie ca aceasta reflecta mai adecvat
interesele lui. Anume constiinta politica determina atitudinea cetateanului fata de puterea politica, fata
de problemele societatii in ansamblu, ea determina optiunile electorale ale cetateanului.

C. Starea contiinei politice actuale a societii este influenat de procesele tranzitorii care se
desfoar la moment. Pe fundalul crizei economice societatea se afl ntr-o profund decepionare fa
de realitile politice la moment. Contiina maselor este amorf, domin subculturi politice. Lipsa
identitii integre favorizeaz identificarea cu anumite grupuri, dar nu cu societatea ca ntreg. Acest fapt
i genereaz lipsa scopurilor generale, ale societii ca ntreg; distana, decalajul dintre conductori i
condui; predominarea atitudinii pesimiste fa de deciziile politice adoptate, fa de politic i de
viitorul rii n general. n mentalitatea politic a maselor din Republica Moldova puterea de stat este
poziionat n afara legii, este superioar legii. Aceast atitudine genereaz supoziia nencrederii n
legislaie ca generator de dreptate, ca mijloc de combatere a rului. Spre deosebire de occident, unde
cetenii se implic activ n soluionarea problemelor societii, n societatea n tranziie cetenii sunt
pasivi. Privite ca manifestri ale depolitizrii contiinei, scderea interesului fa de politic, nedorina
de a se identifica cu unele fore politice sau altele, de a participa la viaa politic n Republica Moldova
- toate acestea pot fi privite ca mrturii ale nivelului sczut de cultur politic i al unei contiine
politice rudimentare. Coninutul i nivelul contiinei politice este determinat i de gradul de dezvoltare
a libertilor democratice din societate. Procesul de constituire a sistemului politic democratic se
desfoar n condiiile unei discordane sociale, a lipsei tradiiilor democratice i a celor mai
elementare cunotine teoretice cu privire la viaa politic. n societatea moldoveneasc se manifest
specificul contiinei politice de tranziie prin diferenierea social care aprofundeaz instabilitatea
economic, politic, criza de valori i n plan ideologic, excluderea majoritii populaiei din procesele
politice ce se desfoar n societate; predominarea analfabetismului politic i juridic; dezamgirea i
nencrederea fa de organele puterii; rspndirea pe larg a concepiilor egalitariste etc.


27. Structura contiinei politice:
a.Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului;
b.Demonstrai diferena dintre contiina politic empiric i teoretic;
c.Analizai contiina politic a elitei politice de opoziie din Republica Moldova.

A. Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului;
Formula exponentiala a structurii constiintei politice (se focuseaza asupra purtatorilor constiintei
politice: a subiectului):
- const.pol. de masa ( constiinta unei comunitati,grupuri sociale mari care participain viata politica si o
influenteaza), ea exprima opinia publica dispozitia sociala si actiunile maselor.
Particularitati: diversitatea elementelor idei,,conceptii, stari de spirit, reprezentari; este fragmentata si
contradictorie; dinamismul sporit.
-const.pol. de grup ( aceatsa genera limita de catre grupurile sociale mici si mijlocii, ex: partid politic,
comunitate). Spre deosebire de const.pol.de masa , cea de grup are un caracter mai stabil, sunt
reflectate acele pozitii si diferentieri ale partidelor politice si elitei politice.
-const.pol.individuala : cunostintele si valorile care asigura perceperea si reflectarea politica la nivel
individual.

B. Diferena dintre contiina politic empiric i teoretic;
a)Constiinta emirica - este acea parte a constiintei politice creata si acumulata in mod spontan, pe cale
empirica, de oameni, pe baza experientei si a traditiilor istorice. Ea este difuza, nestructurata,
nesistematizata si are o valoare stiintifica limitata, intrucat in cadrul ei precumpanitoare sunt elementele
empirice. Constiinta comuna este constiinta de toate zilele sau constiinta maselor. Dezvoltarea stiintei
in randul maselor atat prin sistemul de invatamant, prin mass-media dar si in urma activitatii
desfasurate de partidele politice interesate in ridicarea nivelului lor politic, in vederea insusirii si
receptarii programelor si doctrinelor lor politice, a determinat restrangerea considerabila a sferei
empirice a constiintei din cadrul constiintei politice.
b)Constiinta politica teoretica este componenta ideologica a constiintei politice. Ea este elaborata,
structurata si sistematizata in teorii, conceptii, doctrine, programe politice, fundamentand si promovand
interesele, aspiratiile unei clase, grup social sau ale unei societati. Aceasta forma a constiintei este in
mod constient si organizat creata si difuzata prin mijloace de informare si comunicatii in cadrul
societatii. Numai prin aceasta componenta, constiinta capata, de fapt, caracter politic
La nivelul general al fiecarei societati exista o constiinta politica intemeiata pe valorile fundamentale
politice ale acesteia. Intr-o forma sau alta, aceasta constiinta se regaseste intr-o societate pluripartidista,
in ideologiile si doctrinele partidelor si formatiunilor politice.

28. Cultura politic:
a.Definii noiunea de cultur politic;
b.Apreciai trsturile caracteristice ale culturii politice;
c.Analizai cultura politic a populaiei din Republica Moldova.

A,Definii noiunea de cultur politic;
Cultura politica:
-cuprinde totalitatea faptelor concrete ale omului referitor la institutiile politice, orinduirea politica a
societatii, procesele si evenimentele politice ..., este gradul de intelegere si interpretare a domeniului
politica,constituie formele si metodele de realizare de catre oameni in viata cotidiana a unor teorii si
conceptii politice.
-iscusinta omului de a utiliza in viata cea de toate zilele a cunostintelor politice acumulate


B. Trasaturile caracteristice culturii politice
-are caracter total (atotcuprinzator)
-caracterizeaza constiinta politica si comportamentul politic a majoritatii populatiei
-este rezultatul dezvoltarii firesti istorice a societatii si a creatiei politice colective
-fundamenteaza relatiile dintre elementele procesului politic
-experienta politica

C.Analizai cultura politic a populaiei din Republica Moldova.
Cultura politic este inseparabil unei societi ce pretinde a fi un stat democrat i de drept, or, aceasta
constituie o condiie vital pentru schimbrile esenial calitative n derulare a societilor din centrul i
estul Europei, n particular a Republicii Moldova.
Societatea moldoveneasc contemporan, conform opiniei majoritii analitilor strini i autohtoni, se
caracterizeaz printr-o cultur politic fragmentar i conflictual n ce privete modalitile de
exprimare i funcionare a ei. Specificul acestei culturi politice l constituie starea de sciziune, lipsa
unui acord ntre purttorii diferitelor subculturi n ce privete valorile fundamentale, idealurile i
obiectivele urmrite, structura i regimul politic existent n societate. De asemenea, n cadrul sistemului
politic moldovenesc se observ o izolare social, lipsa ncrederii ntre diferite grupuri i categorii
sociale, ntre elite i mase, care reflect diverse stri evidente de conflict i de mari tensiuni sociale care
genereaz instabilitatea politic n societate. O alt limit a culturii politice i a societii civile este
dat de faptul c o mare parte a populaiei nu este contient de drepturile, libertile i obligaiile
politice i nu are o cunoatere elementar a datelor constituionale fundamentale. Pn acum, n
societate persist ideea precum c oamenii simpli nu pricep n politic i c toate chestiunile urmeaz
s fie rezolvate de ctre cei din vrful piramidei puterii. Aceast atitudine pasiv exclude n principiu
rezistena necondiionat n faa oricrui arbitrar politic i anuleaz aproape orice orizont de anticipaii
pozitive, stimulnd astfel apatia politic. Fragilitatea societii civile, nscut pe fragmentarea excesiv
a culturii politice i prejudecile trecutului, continu s fie o caracteristic definitorie a societii n
tranziie. ntruct, majoritatea indivizilor din societatea noastr au rmas ancorai n limitele unei culturi
politice de indiferen, ei au o viziune minimal asupra orizontului public i politic, mai exact asupra
posibilitilor de cooperare i de angajare civic.



29. Structura culturii politice:
a.Descriei structura culturii politice;
b.Caracterizai subculturile politice dup V. Amelin;
c.Evideniai rolul culturii politice n democratizarea societii.

A.Descriei structura culturii politice
Structura culturii politice:
1. Cultura constiintei politice:
-ideile si convingerile politice
-valorile si traditiile, normele, obiceiurile politice
2. Cultura comportamentului:
-cultura participarii in viata politica
-cultura activitatii politice
3.Cultura functionarii institutiilor politice:
-cultura comportamentului electoral (cei care ales si cei care vor sa fie alesi)
-cultura adoptarii si realizarii deciziilor politice
-cultura solutionarii conflictelor politice

B.Subculturile politice dup V. Amelin;
O cultur politic naional de tip fragmentar include subsisteme structurializate, care, n literatura de
specialitate, sunt numite subculturi politice. Aceast formul este orientat spre modelul
comportamentului politic, caracteristic unui anumit grup sau unei comuniti. Fiecare subcultur are
propriul hotar, specific unui grup, care, la rndul su, se deosebete de orientrile culturale ale altei
comuniti. Subculturile politice pot avea ca suport o clas social, o etnie, o grupare religioas etc.
care, prin reacie la procesul de omologare i generalizare a valorilor politice oficiale, i edific
propriile lor sisteme de valori care reprezint o sublimare a nevoilor, atitudinilor i stilului lor de via
la nivelul vieii comunitare. Subculturile politice rezum concepia despre lume i via a unor
colectiviti cvasinchise.
V. Amelin clasific subculturile politice ca fiind: radicale, reformiste, oportuniste, conformiste i loiale.

C. Rolul culturii politice n societate este inestimabil. Acest rol este dublu: comunitii i ofer
ostructur sistematic de valori, norme, idealuri i simboluri, care asigur funcionalitatea icoerena
instituiilor sale, n timp ce individului i pune la dispoziie cteva linii directoare
pentrucomportamentul su n sfera public i cea politic. Cultura politic influeneaz mediul social
ncare se afl i, firete, ea nsi este afectat de acest mediu. Formarea, funcionarea i
dezvoltareaculturii politice depinde att de factori politici, ct i de unii factori extrapolitici. ntre
factorii, careinflueneaz, ntr-o anumit msur, cultura politic se pot evidenia: poziia geopolitic a
rii,caracterul relaiilor sociale, structura social i politic a societii, specificul culturii
naionale,particularitile psihologiei naionale. Un aspect important al culturii politice este stilul
corelaiilordintre societate i stat, ce se exprim att n atitudinea ceteanului fa de stat, ct i a
statului fade cetean. Existenta si functionalitatea unei culturi politice, constituie o conditie esentiala
infiintarea si functionalitatea unui regim politic democratic.. Ca forma de guvernare, regimul
politicdemocratic nu se poate realiza fara o solida cultura politica. Ea se implica atat in fundamentarea
sistructurarea sistemului politic, cat si in functionalitatea componentelor sale. Eficienta functionariiunui
sistem politic democratic este indisolubil legata de modul cum membrii societatii isi insusescnormele si
valorile politice, cum le transpun in practica. Gradul participarii al membrilor societatiila viata politica,
eficienta si responsabilitatea acestora este in mod direct legata si de nivelul lor decultura politica. In
ultima instanta, cultura politica se materializeaza in participare, in actiune si comportament politic


30. Elita politic:
a. Definii noiunea de elit politic;
b. Determinai particularitile elitei politice;
c. Analizai cele dou modaliti de selectare i recrutare a elitei politice.

A. Orice societate este divizata intre o majoritate absoluta si o minoritate dominanta. in societatile
moderne, aparatul administrativ este condus de un numar mic de inalti functionari. Oricare ar fi numele
dat acestei minoritati - oligarhie, clasa conducatoare, guvernanti, lideri, grup de decizie, nomenclatura -
membrii sai beneficiaza de privilegiul apartenentei la elitele sociale si politice ale societatii
Termenul Elita ,in sensul cel mai larg al cuvintului desemneaa oamenii deosebiti prin pregatires i talent
in domeniul lor de activitate (economica ,politica,culturala,stiintifica )care obtine performante
remarcabile ,joaca un rol esential in procesele social politice si economice.Fenomenul elitei politice se
afla intr-o interactiune reciproca cu puterea politica.De fapt elita se devizeaza in doua parti :elita
guvernanta si elita neguvernanta.Cea guvernanta, desemnind persoanele care participa nemijlocit la
conducere ,este putin numeroasa si se mentine la putere partial prin forta ,partial cu acordul clasei
conduse ,mai numeroase. Deci nu toti membrii elitei sunt inclusi in elita guvernanta, ceilalti fac parte
din elita neguvernanta.

B.Elita politica. Particularitati.
- elita politica a societatii o constitue persoanele, care se ocupa profesional de activitatea politica,
scopul final al aspiratiilor lor fiind exercitarea puterii;
- persoanele suspomenite constituie un grup, relativ izolat de restul societatii, cu un inalt grad de
coeziune si care respecta, in linii generale, ,,regulele de joc stabilite in cadrul regimului politic dat.
-Interesele, valorile si aspiratiile diferitor fractiuni ale elitei politice pot fi comune, dar pot sa si difere,
de exemplu la grupul aflat la guvernare fata de cei din opozitie;
- exista o recunoastere, acceptare sociala a acestui grup de politicieni, ceea ce le confera o anumita
legitimitate.


C. Analizai cele dou modaliti de selectare i recrutare a elitei politice.
Practica mondiala cunoaste 2 sisteme de recrutare si selectare a elitei politice:
1.sistemul de ghilda(breasla, corporatie) ce presupune un caracter inchis al mecanismului formarii
elitei, un nivel sporit al institutionalizarii procesului de selectare, tendinta spre reproducerea tipului
existent al elitei, cind de la pretendent se cere mai intii de toate loialitate, conformism,fidelitate
liderului si regimului politic; cercul electoratului este nu prea mare si relativ inchis. Recrutarea si
desemnarea cadrelor are loc in lipsa concurentei libere intre pretendenti. Este un sistem caracteristic pt
statele cu regimuri politice totalitare si autoritare.
2.Sistemul antreprenorial de selectare a elitei politice presunune caracter deschis in formarea si
reproducerea elitei , cercul celor selectati este destul de vast,prezenta limitata a cerintelor formale fata
de conditiile si functiile in structurile de putere,insemnatatea primordiala a calitatilor personale ale
pretendentilor pt a fi inclusi in ierarhia puterii. Acest sistem este pe larg raspindit in tarile cu democratii
stabile si durabile, adesea fiind adaptate la cerintele timpului.

31. Elita politic n tiina politic contemporan:
a.Relatai despre circulaia elitelor politice;
b.Comparai funciile de baz a elitei politice;
c.Abordai rolul clasei conductoare n condiiile integrrii europene.

A. Vilfredo Pareto constata ca, att gruparea sociala ct si circulatia sociala se desfasoara n baza unor
regularitati la tand de lesi sociale. Acestea sunt doua: "legea elitelor" si legea "circulatiei
elitelor"."Circulatiei elitelor" ne previne ca procesul acumularii indivizilor de elita nu se desfasoara
strict la nivelul elitei prin endogrupare, (n interiorul grupului superior) ci n si din toata populatia,
astfel nct ntre elita si masa se desfasoara un continuu proces de circulatie.

B. Functiile de baza ale elitei politice:
-f. Strategica: elaborarea strategiei si tacticii dezvoltarii societatii, determinarea ideologiei politice de
actiuni
-f. Comunicativa: reflectarea opiniei publice din societate in deciziile politice adoptate, exprimarea in
programele politice a intereselor si necesitatilor diferitelor grupuri sociale si realizarea acestora.
-f. Organizatorica: reaizarea practica acursului elaborat, traducerea in viata a deciziilor politice
-f. Integrativa: consolidarea stabilitatii societatii, preintimpinarea tensiunilor si conflictelor social-
politice, a deformarii structurilor politice.

C. Rolul elitelor politice in dezvoltarea tarii este rescris adesea in functie de interesele de moment si de
schimbarile istorice ce parvin cu mult dupa ce acestia au iesit de pe scena imediata a politicii. De cele
mai multe ori, rolul elitelor politice este de a da tonul unor schimbari fara precedent la nivel social.
Acest lucru presupune un enorm curaj de a propune pe agenda publica schimbari radicale, impopulare
si care vor avea efect mult dupa consumarea faptului in sine. Integrarea europeana este un moment
definitoriu pentru natiune, anumite elemente lipsesc cu desavarsire. Pe de o parte, elita politica
romaneasca este incapabila sa ia masuri curajoase care sa genereze schimbare in viitor si este captiva
intereselor personale si de grup.

32. Liderul politic:
a.Relatai esena liderului politic;
b.Stabilii trsturile caracteristice ale liderului politic;
c.Analizai activitatea a 2-3 lideri politici din Republica Moldova UE.

A. Prin lider politic se ntelege, de regula, individul cu potentialul de influenta si autoritate cel mai
ridicat si, implicit, cu gradul de preferinta si dezirabilitate cel mai nalt din cadrul
organizatiei/comunitatii de interese politice. Spre el tind sau cu el se identifica sau se asociaza cei mai
multi membri ai colectivitatii n cauza, pentru ca abilitatile si calitatile sale manageriale, psihologice,
morale asigura conducerea acesteia spre performanta, integrare si stabilitate. Adevaratul lider si
demonstreaza autoritatea si influenta fara a apela la constrngere, control excesiv, manipulare,
ndoctrinare. Recunoasterea puterii sale, de catre cei pe care i conduce, depinde, ntr-o masura mai
mare sau mai mica, de unele cerinte, trasaturi si principii asupra carora ne propunem sa ne oprim, pe
scurt, n cele ce urmeaza.

B. Trsturile caracteristice ale liderului politic:
-Vocatia puterii (conducatorului).
-Competenta politica. liderul politic trebuie sa faca dovada capacitatii de a influenta si
conduce/comanda pe ceilalti, sa ntruneasca calitatile profesionistului desavrsit, care stapneste pna
la nivel de detaliu stiinta si arta elaborarii politicii majore - megapolitica.
-Autoritatea charismatica. Charisma are un rol ce nu poate fi ignorat n viata si destinul conducatorului
politic, n activitatea sa orientata spre obtinerea si exercitarea puterii.
-Prestigiul, considerat aici drept capacitatea liderului politic de a influenta si determina
comportamentul maselor n directia dorita, confera acestuia o mare putere, capacitate persuasiva a
discursului si relatiilor sale de comunicare cu societatea.
-Inteligenta si instructia. Liderii politici de succes nu trebuie sa aiba doar un coeficient de inteligenta
ridicat si performante scolare deosebite, ci si un coeficient ridicat de inteligenta emotionala care
presupune autocunoastere emotionala (constientizarea si stapnirea propriilor emotii).
-Flexibilitatea, adaptabilitatea, arta de a negocia sunt tot attea mijloace de a realiza o buna comunicare
cu cercurile puterii, opozitiei politice, cu societatea civila.
-Angajarea. Aceasta trasatura exprima devotamentul complet pe care liderul politic trebuie sa l
manifeste fata de ndatoririle si atributiile ce i revin
-Hotarrea exprima dorinta de actiune, perseverenta, vointa, ncrederea n victorie, concentrarea,
disciplina, si asumarea responsabilitatii liderului n raport cu sarcinile politice asumate/ncredintate.
-Loialitatea reprezinta sinceritatea abordarii responsabilitatilor politice asumate/ncredintate, fata de
superiori, fata de sine si fata de subalterni.
-Integritatea. Integritatea presupune aderarea de catre lider la un set de valori morale (onestitate,
corectitudine etc.) n activitatea politica pe care o desfasoara
-Altruismul.
-ncrederea n subordonati
-Energia

C.