Sunteți pe pagina 1din 29

Bugetul local al Primariei Municipiului Pitesti

Clasificatia bugetara este utilizata ca un instrument tehnic de sistematizare, urmarire si control


al realizarii veniturilor publice si efectuarii cheltuielilor publice. Elaborarea clasificatiei bugetare
se asigura de catre Ministerul Finantelor Publice in asa fel incat veniturile sa se grupeze pe surse
de provenienta si alocatiile bugetare pe categorii de cheltuieli, ceea ce asigura cunoasterea
structurii sistemului de venituri si cheltuieli bugetare.
Pe baza schemei clasificatiei bugetare se organizeaza evidenta bugetara, asigurandu-de
inregistrarea, prelucrarea si furnizarea de informatii complete pentru toate veniturile si
cheltuielile bugetare.
In ultimii ani au fost facuti pasi importanti pentru imbunatatirea cadrului legal existent in
domeniul bugetelor locale.
Bugetul public national reprezinta planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile
si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, in speta de un an.
Bugetul public se imparte in :
- bugetul de stat ,care cuprinde majoritatea impozitelor, o parte din taxe si contributii si alte
venituri specigice ;
- bugetele locale care cuprind : bugetele unitatilor administrativ-teritoriale cu caracter de
autonomie, transferuri de fonduri de la bugetul de stat, sub forma cheltuielilor pentru
protectia sociala a proprietatii sau a investitiilor
- bugetele asigurarilor sociale de stat : contributiile asigurarilor sociale de stat, contributiile
pentru somaj, etc.
Fiind parte a bugetului public national, activitatea bugetara la nivel local se circumscrie
activitatii bugetare la nivel national, cunoscand aceleasi etape si desfasurandu-se pe baza
acelorasi principii, dar privite prin prisma specificitatii activitatii administratiei publice locale.
Activitatea bugetara la nivel local cunoaste patru etape :
1. elaborarea proiectului de buget local, cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor la
nivelul unitatilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridica ;
2. Aprobarea , presupune dezbaterea si votarea bugetelor locale de catre autoritatile administratiei publice
locale cu functie deliberativa si care au in competenta lor aceasta atributie ;
3. Executia bugetara , consta in realizarea veniturilor la termenul si in cuantumul prevazut de bugetul local si
efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute in bugetul local. Realizarea veniturilor in cuantumul
prevazut reprezinta o obligatie minima, in cadrul executiei bugetare putandu-se realica venituri in cuantumuri
superioare celor prevazute. Aceasta etapa este cea mai importanta, deoarece presupune transpunerea unor
previziuni in plan concret, asigurandu-se astfel finantarea activitatilor si functionarea institutiilor publice la
nivel local;
4. incheierea exercitiului bugetar, presupune o dare de seama completa asupra modului de realizare a
veniturilor si de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
Toate actele si operatiunile cu caracter tehnic si normativ, realizate de autoritatile publice
competente, in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului local constituie
procedura bugetara la nivel local. Aceasta se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici,
deoarece elaborarea proiectului de buget local incepe in anul premergator celui care se
intocmeste, continua cu executarea, in cursul anului respectiv si se definitiveaza prin contul de
incheiere a exercitiului bugetar, in anul urmator.
Procedura bugetara privitoare la bugetele local se desfasoara pe coordonatele principiilor
enuntate de :
Legea administratiei publice locale , care reia principiile consacrate din precedenta lege
privind administratia publica locala (Legea 69/1991). Cele care au cea mai mare relevanta in
domeniul bugetelor locale sunt :
- principiul autonomiei locale
- principiul descentralizarii serviciilor publice
- principiul consultarii cetatenilor.
- Principiul autonomiei locale
- Principiul universalitatii bugetare
- Principiul echilibrului bugetului
- Principiul realitatii bugetare
Bugetele publice au o parte de venituri si una de cheltuieli.
Clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetare se face dupa criteriul administrativ, dupa criteriul
economic si dupa criteriul functional.
Conform Legii finantelor publice, veniturile bugetare se impart in capitole si subcapitole pe
baza clasificatiei economice. Asocierea capitolelor si subcapitolelor de venit se face pe baza
clasificatiei bugetare, prin coduri care faciliteaza prelucrarea informatiilor cu privire la venituri.
Realizarea veniturilor bugetare se face in functie de necesitatea repartitiei venitului national,
structura economiei nationale, gradul de dezvoltare teritoriala a tarii si nivelul de dezvoltare a
fortelor de productie. Astfel, cresterea veniturilor bugetare este un obiectiv al politicii
macroeconomice, influentat de o serie de factori.
Factorii de influenta a veniturilor bugetare :
- factorii economici : cresterea economica are ca efect cresterea bazei de impozitare si
sporirea veniturilor fiscale
- factori monetari : cresterea dobanzii atrage cresterea preturilor care duce la cresterea
nominala a incasarilor fiscale
- factori sociali : cresterea necesitatilor cu caracter social
- factori demografici : structura populatiei (cresterea populatiei active) asigura cresterea
incasarilor fiscal
- factori politici si militari : cresterea anumitor necesitati militare sau luarea unor decizii
economice se sustin de societate prin impozite si taxe ridicate
- factori de natura financiara : sintetizeaza influenta celorlalti factori prin dimensiunea
cheltuielilor publice.
Toate aceste aspecte stau la baza clasificarii bugetului , care se face de la an la an, pe baza
politicilor bugetare.
In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care
sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discutiei si
aprobarii puterii legislative. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura
financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionare veniturilor ce urmeaza a se
colecta si a cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se
vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.
Statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare
perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma baneasca care se
manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia
repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia.
Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele
cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de
produs intern brut.
Cheltuielile publice inglobeaza
- cheltuieli publice efectuate de administratiile centrale de stat, din fondurile bugetare si
extrabugetare;
- cheltuielilor colectivitatilor locale ale unitatilor administrativ teritoriale;
- cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membri acestora;
- cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat
Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se
refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice
care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna
numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele
locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar
nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.
Practica financiara a statelor contemporane se folosesc urmatoarele tipuri de clasificari:
a) clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuieli
publice : ministere, unitati administrativ teritoriale;
b) clasificarea economica foloseste doua criterii de grupare: unul din care cheltuielile se impart
in cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care imparte cheltuieli in cheltuieli ale
serviciilor publice ( administrative ) si cheltuieli de transfer ( de redistribuire );
- cheltuieli de capital sau de investitii
- achizitionarea de bunuri cu folosinta indelungata;
- cheltuielile curente asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice;
- cheltuieli privind serviciile publice sau administrative;
- cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens);
c) clasificarea financiara - cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli definitive,
cheltuieli temporale, operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile;
-cheltuielile definitive cuprind cheltuieli de investitii si cheltuieli de functionare;
-cheltuielile temporale sunt denumite operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in conturile
speciale ale trezoreriei;
-cheltuielile virtuale ( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le efectueze in
anumite conditii.
Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fara contraprestatie, definitive sau
provizorii, speciale sau globale;
- cheltuielile fara contraprestatie au un caract de subventie fara urmarirea unui contraserviciu (
alocatii familiare, somaj ); cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor banesti alocate
de stat.
Cheltuielile publice in functie de rolul lor in procesul reproductiei sociale:
- cheltuieli reale ( negative );
-cheltuieli economice ( pozitive );
Printre cheltuielile reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatuluide stat, dobanzile si
comisioanele la imprumuturile de stat, intretinerea armatei reprezentand un consum definitiv de
produsul intern brut. n cheltuielile economice intra investitiile efectuate de stat pentru
infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, construirea de
drumuri si poduri.
Componenta functiei de repartitie a finantelor publice, cheltuielile publice reprezinta etapa
urmatoare constituirii fondurilor publice si se refera la distribuirea acestor resurse banesti catre
diferite obiective sociale sau economice (reglementate de catre programe guvernamentale).
,,Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta
intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia utilizarii si
repartizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. (I. Vacarel,
Finante publice, pag. 147).
Aceste cheltuieli vizeaza diverse plati pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului
(servicii publice generale, actiuni socio-culturale etc.). In functie de destinatia lor, se poate vorbi
despre cheltuieli publice care consuma definitiv o fractiune a PIB (platire curente de institutiile
publice) si despre cheltuieli publice care reprezinta o avansare de PIB (exprima contributia
statului la producerea bruta de capitol de natura materiala sau nemateriala).
Din perspectiva domeniului in care sunt realizate cheltuielile publice, putem afirma ca acestea
contin in structura lor:
a) cheltuieli publice efectuate de administratiile publice centrale de stat;
b) cheltuieli publice ale colectivitatilor locale;
c) cheltuieli publice finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;
d) cheltuieli publice ale organismelor internationale.
Cheltuielile publice totale reprezinta suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de
administratii publice.
Cheltuielile publice totale consolidate cuprind: cheltuieli publice ale administratiei publice
centrale (finantate de la bugetul de stat, din fondurile securitatii sociale si fonduri speciale) plus
cheltuieli publice ale subdiviziilor politice si administrative intermediare plus cheltuieli publice
ale autoritatilor supranationale.
eltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri
cu destinatie speciala, cheltuieli extrabugetare si cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei
publice.
2. CLASIFICAREA
Clasificarea cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
clasificatia administrativa pe criteriul institutiilor prin intermediul carora se efectueaza cheltuieli
publice (ministere, institutii publice autonome, unitati administrativ teritoriale etc.).
clasificatia economica platile (cheltuieli
publice curente sau de functionare si cheltuieli publice de capital sau de investitii); al existentei
sau nu a unei contraprestatii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite si administrative si
cheltuieli publice de transfer).
clasificatia functionala pe criteriul sectoarelor de activitate catre care sunt repartizate resursele
financiare publice (a) in domeniul social: invcatamant, sanitare, ocrotire sociala etc.; b) in
domeniul cercetarii; c) in domeniul economic (investitii, acordarea de subventii si facilitati; d) in
domeniul apararii si sigurantei nationale; e) in domeniul administrativ public central si local; f)
in ceea ce priveste dobanzile aferente datoriei publice).
clasificatia financiara
pe criteriul momentului efectuarii si a efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive
caracterizate prin faptul ca se finalizeaza cu plati la scadente ferme, certificand lichidarea totala
a angajarii statului pentru efectuarea cheltuielilor prevazute in buget; cheltuieli publice
temporare: majoritatea sunt operatiuni de trezorerie urmate de plati cu scadente certe; cheltuieli
publice virtuale: pe care statul le va realiza in anumite conditii doar).
si pe criteriul forme de manifestare (cu/ fara contraprestatie; definitive/ provizorii; speciale/
globale)
clasificatia dupa rolul cheltuielilor publice in reproductia sociala pot fi: cheltuieli publice
negative (reale) si cheltuieli publice pozitive (economice)
clasificatia folosita de institutiile specializate ale O.N.U. ? pe criteriile:
a) functionala (cheltuielile publice sunt impartite in cheltuieli pentru: servicii publice, aparare,
educatie, sanatate, securitate sociala, locuinte si servicii comunale, recreatie, cultura si religie,
actiuni economice, alte scopuri)
formarii brute de capital)
In Romania, legea bugetului de stat/ 1998 prevede o clasificatie in conformitate cu cea utilizata
de O.N.U.
Astfel, cheltuielile publice se impart dupa criteriul economic in:
cheltuieli curente (de personal, de materiale si servicii, subventii, prime, transferuri, dobanzi
aferente datoriei publice, rezerve);
cheltuieli de capital
imprumuturi acordate (pentru finalizari de obiective stabilite prin conventii, pentru creditarea
agriculturii, pentru acoperirea arieratelor catre RENEL si ROMGAZ).
rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite externe si interne
Dupa criteriul functional, cheltuielile publice se impart :
servicii publice generale
aparare, ordine publica si siguranta nationala
social-culturale
servicii si dezvoltare publica, locuinte mediu si ape
actiuni economice
alte actiuni
transferuri
imprumuturi acordate
plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice
fonduri de rezerva
Nivelul cheltuielilor publice
Nivelul cheltuielilor publice. Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor publice intr-o
anumita perioada de timp este ponderea cheltuielilor publice in produs intern brut care permite
analiza volumului cheltuielilor publice in raport de nivelul de dezvoltarea economica si sociala a
fiecarui stat si in fiecare etapa. In 1987 in tarile dezvoltate cheltuielile reprezentau in medie
aproximativ 42% din produsul intern brut. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut
difera de la o tara dezvoltata la alta. Un alt indicativ il constituie cheltuielile publice medii pe
locuitor. Acesta reprezinta marimi variabile in tari dezvoltate si in tari in curs de dezvoltare. In
tarile in curs de dezvoltare cu economia in tranzitie nivelul cheltuielilor publice este diferit, in
functie de o multime de factori economici, sociali si politici.
Pentru aprecierea cheltuielilor publice si pentru realizarea de comparatii intre statele lumii la
diferite momente de timp, se dimensioneaza mai multi indicatori :
- indicatori de nivel
- indicatori de structura
- indicatori de dinamica
- indicatori de eficienta
-
Nivelul cheltuielilor publice poate fi privit din perspectiva statica (structura de la un anumit
moment) sau dinamica (ca evolutie temporara) si poate fi analizat urmarind indicatorii: marimea
reala, marimea nominala, ponderea cheltuielilor publice in PIB, marimea medie pe locuitor
exprimata in unitati monetare nationale sau intr-o valuta de circulatie nationala.
1. Marimea nominala este marimea inregistrata efectiv intr-un exercitiu bugetar,
conform documentelor oficiale. Marimea nominala se mai numeste si marimea
curenta sau marimea exprimata in preturile curente.
2. marimea reala este obtinuta din marimea nominala prin eliminarea influentei cresterii preturilor. Marimile
reale se mai numesc si marimi comparabile sau marimi exprimate in preturi comparabile sau constante.
3. Ponderea in Pib este un indicator reprezentativ din punct de vedere statistic pentru ca elimina atat influenta
preturilor cat si unitatea monetara nationala.
Structura cheltuielilor publice este studiata conform clasificarilor
folosite de fiecare stat in parte (cea mai importanta fiind cea economica si cea functionala).
Stabilirea structurii cheltuielilor publice ajuta la determinarea diferentelor de politica financiara
dintre tarile dezvoltate, in curs de dezvoltare si cele in tranzitie, precum si evolutia in timp a
ponderilor acordate diverselor categorii de cheltuieli publice in acelasi stat.
Indicatorii de structura reprezinta ponderea fiecarei subdiviziuni a cheltuielilor publice in total
acestora :

gs
cpi
=-
cpt
cpi
. 100

gs
cpi
- greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice
cp
i
- cheltuielile publice ale categoriei i
cp
t
- cheltuieli publice totale
i - 1n categorii de cheltuieli.
Dinamica cheltuielilor publice are in vedere modificarea a sase indicatori:
cresterea nominala si cea reala a cheltuielilor publice;
schimbarea raportului cheltuielilor publice in PIB;
schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;
schimbarea structurii cheltuielilor publice;
corelatia dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB;
elasticitatea cheltuielilor publice raportata la PIB .
Factorii de influenta asupra cresterii cheltuielilor publice sunt de natura:
demografica (modificari ce au loc in numarul si structura populatiei ce ar trebui sa determine adaptari
corespunzatoare in ponderea cheltuielilor publice);
economica (ce vizeaza in mod special functia statului de redistribuire a resurselor financiare publice dupa
criteriul eficientei si echilibrului);
sociala (se refera la functia de armonizare a veniturilor medii individuale apartinand diferitelor categorii
sociale);
legati de urbanizare (favorizeaza cresterea cheltuielilor publice);
militara (cresc cheltuielile publice in eventualitatea unor conflicte armate);
istorica (perpetuarea in timp a unor probleme ca datoriile publice mostenite de la un regim politic la altul sau
ca inflatia);
politica (se refera la complexitatea functiilor statului);
Studiu de caz
In studiu de caz am analizat bugetul local detaliat la venituri pe capitole si subcapitole si la
cheltuieli pe capitole ,titluri si articole de cheltuieli si supcapitole .In anul 2005 s-au inregistrat
urmatoarea clasificare a veniturilor si cheltuielilor.
Venituri totale-179,66124
I. Venituri curente 42,74000 (23,78% din venitul total)
A Venituri fiscale 31,74840 (74,28%din venituri curente )
a) impozite directe 23,22440(73,15% din venituri curente )
b)impozite indirecte -8,52400 (26,84% din venituri curente )
B.Venituri nefiscale -10,99160 (25,71% din venituri curente )
a)Varsaminte de la institutiile publice-7,08670 (64,4% din venituri nefiscale)
b)diverse venituri 3,90490(35,5% din venituri nefiscale)
II.Venituri din capital-7,73000(4,30% din venitul total)
a)Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului 7,73000 (100% din venituri din capital)
III.Prevederi din bugetul de stat -128,52260(71,5%din venitul total)
A)Cote si sume defalcate din impozitul de venit -40,98435(31.88%din prevederi din bugetul de stat )
b) Cote defalcate din impozitul pe salarii-0(0% din prevederi din bugetul de stat )
c)Sume defalcate din tax ape valoarea adaugata pentru b ugetele locale 87,53825(68,11%din prevederi
din bugetul de stat )
IV.Subventii -56000 (0,42% din venitul total)
a)Subventii primate din bugetul de stat 16000 ( 28,57 %din subventii)
b)Subventii primate de la alte bugete 40000(71,42%din subventii)
Cheltuielile din 2005
Total cheltuieli-179, 66124
I. Cheltuieli pentru servicii publice generale - 5, 82592 (3,24% din total c
cheltuieli)
II. Cheltuieli social culturale - 65,64694 (36,65% din total cheltuieli)
III.Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica,locuinte, mediu si ape - 8
85,59380 (47,64% din total cheltuieli )
IV.Cheltuieli pentru mediu si ape -4,31300 (2,40% din total cheltuieli)
V.Cheltuieli pentru actiunile economice 14,24840 (7,93% din total
c cheltuieli)
VI.Cheltuieli pentru alte actiuni 2000 (0,11% din total cheltuieli)
VII.Cheltuieli pentru fond de garantie si redistribuire -0
VIII.Cheltuieli pentru transferuri -0
IX.Cheltuieli pentru imprumuturi acordate -0
X.Cheltuieli pentru plati de dobanzi si alte cheltuieli -0
XI.Cheltuieli pentru rambursarea de imprumuturi -0
XII.Cheltuieli pentru fonduri de rezerva -3,81118(2,12% din total cheltuieli)
A) Cheltuieli curente 136,13326 (75,77% din total cheltuieli)
a)pentru servicii publice generale -5,39202 (3% din Cheltuieli curente)
b)socio- culturale -65,84894(36,65% din Cheltuieli curente)
c)servicii si dezvoltarea publica 51,29430 (37,67 din Cheltuieli curente)
d)mediu si ape 3,20000 (2,35% din Cheltuieli curente)
e)actiuni economice 10,38600 (7,62% din Cheltuieli curente)
f)alte actiuni 2000(0,14 din Cheltuieli curente)
g)transferuri 0
h)plati de dobanzii si alte cheltuieli - 0
B) Cheltuieli de capital 39,71680(22,10 din Cheltuieli totale)
a)servicii publice generale -43090 (1,08% din cheltuieli de capital)
b)social culturale -1100(0,27% din cheltuieli de capital)
c)servicii si dezvoltare publica 34,29950 (86,36% din cheltuieli de c
capital)
d)transferuri -1,11300(2,80% din cheltuieli de capital)
e) alte actiuni - 3,86240 (9,72% din cheltuieli de capital)
C)Operatiile financiare - 0
a)din fonduri de garantare si redistribuire -0
b)din imprumuturi acordate 0
c)din rambursarea de imprumuturi 0
D)Rezerve - 3,81118 ( 2,12 % din total cheltuieli )
a)fonduri de reserve - 3,81118 (100% din reserve )
Bugetul local al primariei Pitesti prezinta urmatoarea situatie in anul 2006:
VENITURI TOTALE 258,34525
I Venituri curente -250,80025 ( 97,07% din venitul total)
A) Venituri fiscale - 236,06725 ( 94,12% din venitul curent)
a) Impozit pe venit, profit si castiguri din capital - 74,96100 (31,75%din venituri fiscale)
b) Impozite si taxe pe proprietate - 26,43700 ( 11,19%din venituri fiscale )
c) Impozite si taxe pe bunuri si servicii -134,66925 (57,04%din venituri fiscale)
d) Alte impozite si taxe fiscale 0
B) Venituri nefiscale 14,73300 (5,87% din venitul curentl)
a) Venituri din proprietate 5,75900(39,09%din venituri nefiscale)
b) Vanzari din bunuri si servicii 8,97400(60,91% din venituri nefiscale)
II Venituri din capital 7,06000 (2,73%din venitul total)
a) venituri din valorificarea unor bunuri - 7,06000 (100%din venituri din capital)
III Subventii 48500 (0.18% din venitul total)
a) Subventii de la alte niveluri ale administratiei publice -48500 ( 100%din subventii)
CHELTUIELI TOTALE 258,34525
a) Servicii publice generale 27,53900 (10,65% din cheltuieli totale)
b) Aparare, ordine publica si siguranta nationala 30100(0,11%din cheltuieli totale )
c) Cheltuieli social- culturale 103,76725 (40,16 %din cheltuieli totale)
d) Serviciu si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape 25,21400 (9,75%din cheltuieli
totale)
e) Actiuni economice 101,52400 (39,29%din cheltuieli totale)
I Cheltuielei curente 219,90625 (85,12%din cheltuieli totale )
a) Cheltuieli curente ale serviciilor publice 7,29000 (3,31% din cheltuieli curente)
b) Cheltuieli curente ale serviciilor publice 18,83100 (8,56%din cheltuieli curente)
c) Cheltuieli curente ale tranzactiilor privind datoria publica si imprumuturi 82300 (
0,374%din cheltuieli curente)
d) Cheltuieli curente ale transferurilor intre diferitele nivele ale administratiei 1200
(0,054%din cheltuieli curente)
e) Cheltuieli curente pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala 20000 (0,09%din
cheltuieli curente )
f) Cheltuieli curente pentru ordine publica si siguranta nationala 6400 (0,29%din
cheltuieli curente)
g) Cheltuieli curente, social culturale 85.64900 (38.94%din cheltuieli curente)
h) Cheltuieli curente cu sanatatea 52000 (0,23% din cheltuieli curente)
i) Cheltuieli curente pentru cultura, recreere si religie 6,69400 (3,044% din cheltuieli
curente )
j) Cheltuieli curente pentru asigurari si asistenta sociala 6,53425 (2,97%din cheltuieli
curente)
k) Cheltuieli curente pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica 11,36000 5,16%din
cheltuieli curente)
l) Cheltuieli curente pentru protecta mediului 5,16300 (2.34%din cheltuieli curente
m) Cheltuieli curente pentru actiuni economice 0
n) Cheltuieli curente pentru combustibili si energie 62,05000( 28.21%din cheltuieli
curente)
o) Cheltuieli curente pentru agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare 0
p) Cheltuieli curente pentru transporturi 14,71600 (6.69% din cheltuieli curente)
q) Cheltuieli curente pentru alte actiuni economice 0
II. Cheltuieli de capital 38,43900 (14,87%din cheltuieli de capital)
a) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 58300 (1,51% din total cheltuieli de
capital)
b) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 0
c) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 0
d) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 3700 (0,96%din total chelt de capital)
e) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 1.28500 (3.34%din total cheltuieli de
capital)
f) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 0
g) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 3,08500 (8,025%din total cheltuieli de
capital)
h) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 0
i) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 7,02100 (18,26% din total cheltuieli de
capital
j) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 1,67000 (4.34% din total cheltuieli de
capital)
k) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 5000 (1,3% din total cheltuieli de capital)
l) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 22,57000 (58,71% din total cheltuieli de
capital)
m) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 0
n) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 2,13800 (5,56 % din total cheltuieli
de capital)
o) Cheltuieli de capital pentru active nefinanciare 0
III Operatiuni financiare 0
Bugetul local in anul 2007
Venituri totale 242,84400
I.Venituri curente -237,29900 (97,71%din venitul total);
A.Venituri fiscale -219,99300(92,707% din venituri curente )
a)Impozite pe venit ,profit si castiguri din capital -95,19800 (95,198%din venituri fiscale)
b)Impozite si taxe pe propietate -23,36200 (10,61% din venituri fiscale)
c)Impozite si taxe pe bunuri si servcii-101,43300 (46,107%din venituri fiscale);
d)Alte impozite si taxe fiscale -0
B.Venituri nefiscale -17,30600 (7,29 %din venituri curente)
a)Venituri din propietate -4,80500(27,76%din venituri nefiscale )
b)Vanzari de bunuri si servicii -12,50100 (72,235% din venituri nefiscale )
II.Venituri din capital 5,24500 (2,159%din vnitul total)
III.Operatiuni fiscale 0
IV.Subventii- 30000 (0,123% din venitul total )
a)Subventii la alte nivele ale administratiei publice 30000(100%din subventii)
Total cheltuieli-242,84400
a)Servicii publice generale-24.84800(10.23%din total cheltuieli)
b)Aparare, ordine publica si siguranta nationala 6.70300(2.76%din total cheltuieli)
c)Cheltuieli social- culturale 128,77900(53,02%din total cheltuieli)
f)Servicii si dezvoltare publica ,locuinte ,mediu si ape-38,85600 (16%din total cheltuieli)
h)Pentru actiuni economice -43,65800(17,977%din total cheltuieli)
I.Cheltuieli curente 198,29100 (81,653% din total cheltuieli)
a)pentru servicii publice generale 13,67200 (6,89% din cheltuieli curente)
b) Aparare, ordine publica si siguranta nationala 70,00600(35,30% din cheltuieli curente)
c)Cheltuieli social- culturale 96,75300(48,79% din cheltuieli curente)
d)Servicii si dezvoltare puplica ,locuinte ,mediu si ape-17,86000(9% din cheltuieli curente)
e)actiuni economice 0
II Cheltuieli de capital 44,55300 (18,346%din total cheltuieli)
a)pentru servicii publice generale-11,21100 (25,16% din cheltuieli de capital)
b) Aparare, ordine publica si siguranta nationala 13.08400 (29,36% din cheltuieli de capital)
c)Cheltuieli social- culturale -13.98900 (31,39% din cheltuieli de capital)
d)Servicii si dezvoltare puplica ,locuinte ,mediu si ape-4.58100 (10,28% din cheltuieli de capital)
e)actiuni economice-1.68600(3,784% din cheltuieli de capital)
III.Operatii financiare 0
Analiza pe cei trei ani a bugetului primariei Pitesti
-Venitul total din anul 2005 sunt in valoare de 179,66124 ,in anul 2006 sunt in valoare de
258,34525 (inregistrandu-se o diferenta de 78,68401 ) iar in anul 2007 2007 venitul total
era de 242,84400 (inregistrandu-se o scadere a acestuia de 15.50125)
Pe baza acestor date vom calcula modificarea relativa si absoluta a venitului total a anului n
, fata de anul n-1.
D%(2006)= *100= *100=43.79% din V

D%(2007)= % Din V
2006


Venitul total din anul 2006 a crescut cu un procent de 43,79% fata de venitul total din 2005 (sau
altfel spus IVt
2006
=143,79%*Vt
2005
) , inregistrandu se apoi , in anul 2007 o scadere a venitului
de 6% din venitul din anul 2005 (altfel spus Vt
2007
=94%Vt
2006
).
-Venitul curent din anul 2005 s- a inregistrat cu o valoare de 42.74000, in anul 2006 s-a
inregistrat un venit curent in valoare de 250.80025 inregistrandu- se o iferenta de
208.06025.Cauza acestor cresteri a fost includerea in venituri curente a unor surse financiare
primite de la programul F.A.R.In anul 2007 venitul curent a fost de 237.29900 inregistrandu-se
fata de anul 2006 o scadere de 13.50125.
D%
2006/2005
= %
D%
2007/2006
= %
Veniturile curente din anul 2006 au crescut cu un procent de 486.80% fata de veniturile curente
din 2005 ( I
Vcurente2007
=586.80% Vcurente 2005) iar cele din anul 2007 au scazut cu un procent de
5.38% (I
Vcurente 2007
=94.62% Vcurente2006)
-Veniturile din capital :-in 2005 au fost de 7.73000
-in 2006 au fost de 7.06000
-in 2007 au fost de 5.24500
D
2006/2005
=-0.67
D
2007/2006
=-1.819
D%
2006/2005
= %
I
Vcapital2006
=100%-8.66%=91.34%din Vcapital 2005
D%2007/2006= %
I
Vcapital2007
=100%-25.708 %=74.292%din V
capital 2006

In anii2006 si 2007 veniturile de capital au scaut cu 8.66% din 2005
si respectiv 25.708% din 2006
-Subventiile :-in anul 2005 au fost de 56000
-in anul 2006 au fost de 48500
-in anul 2007 au fost de 30000
D
2006/2005
= -7500
D
2007/2006
= -18500
D%
2006/2005
= %
I
Subventii2006
= 100%-13.39%=86.61%Subventii 2005
*subventii din anul 2006 au scazut cu un procent de 13.39 % fiind de 86.61%din subventiile din
anul 2005.
D%
2007/2006
= %
I
Subventii 2007
=61.88 % din Subventii
2006

*subventiile din anul 2007 au scazut cu 38.14%fata de anul 2006 fiind de 61.88%din subventiile
din anul 2006
In anul 2005 s-au mai inregistrat si venituri din prevederi din bugetul de stat in suma de
128.52260.
Analiza cheltuielilor inregistrate in bugetul de la primaria Pitesti.
-Total cheltuieli :-in anul 2005 au fost de 179.66124
-in anul 2006 au fost de 258.34525
-in anul 2007 au fost de 242.84400
D
Chelt2006/2005
=78.68401
D
Chelt2007/2006
=-15.50129
D%
2006/2005
= %
I
total chelt 2006
=143.79 % din Total chelt2005
D%
2007/2006
= %
I
chelt2007
=94% din chelt 2006
Totalul cheltuielilor inregistrate de primaria Pitesti au crescut in anul 2006 cu un procent de
43.79% fata de anul 2005 urmand ca in anul 2007 acestea sa scada cu un procent de 6% fata
2006.
-Total cheltuieli curente :-in 2005-136.13326
-in 2006-219.90625
-in 2007- 198.29100
In 2006 s-a inregistrat o crestere semnificativa a cheltuielilor aceasta fiind de 83.77299 urmand
ca in anul 2007 sa aibe loc o noua scadere aceasta fiind de 21.61525fata de 2006.
Vom calcula urmatorii indicatori :
D
2006/2005
=+83.77299
D
2007/2006
=-21.61525
Modificarile relative ale cheltuielilor curente sunt:
D%
2006/2005
= %
D%
2007/2006
= %
Marimile relative ale cheltuielilor curente din anii 2006 si 2007
I
Chelt curente 2006
=161.53 %din chelt curente 2005
I
chelt curente 200
=-90.171 %din chelt curente 2006
-Total cheltuieli de capital : in anul 2005 -39.71680
in anul 2006-38.43900
in anul 2007-44.55300
Cheltuielile totale de capital au inregistrat in anul 2006 o scadere de 1.277800 iar in anul 2007 o
crestere de 6.114
Vom analiza urmatorii indicatori
-modificarile absolute ale cheltuielilor de capital D
2006/2005
= - 1.277800
D
2007/2006
=+6.114
-Modificarile relative ale cheltuielilor de capital DSDDSDSFDSFDD%
2006/2005
=
%
D%
2007/2006
= %
-Marimile relative-I
Chelt de capital 2006
=96.79% din Chelt de cap 2005
-I
Chelt de capital 2007
=115.90% din chelt de capital 2006
-Operatiunile financiare au fost egale cu 0 in toti cei 3 ani din studiu de caz.
Evolutia bugetului Primariei Pitesti in cei trei ani analizati:

2005 2006 2007
Venituri 179.66124 258.34525 242.84400
Cheltuieli 179.66124 258.34525 242.84400

Din grafic se observa ca in cei trei ani veniturile sunt egale cu cheltuielile. Iar cel mai
inalt nivel se atinge in anul 2006 unde au o valoare de 258.34525.
Analizam mai jos nivelul principalelor structuri ale cheltuielilor si nivelul pricipalelor
structuri ale veniturilor

2005 2006 2007
Total cheltuieli 179.66124 258.34525 242.84400
Cheltuieli curente 136.13326 219.90625 198.29100
Cheltuieli de capital 39.71680 38.43900 44.55300
Operatii financiare 0 0 0
Rezerve 3.81118 0 0




2005 2006 2007
Cheltuieli curente 75.77% 85.12% 81.65%
Cheltuieli de capital 22.10% 14.87% 18.34%
Operatii financiare 0 0 0
Rezerve 2.12% 0 0



2005 2006 2007
Total venituri 179,66124 258,34525 242,84400
Venituri curente 42,74000 250,80025 237,29900
Prevederi/Oper fin 128,52260 0 0
Venituri din capital 7,73000 7,06000 5,24500
Subventii 56000 48500 30000


2005 2006 2007
Venituri curente 23.78% 97.07% 97.71%
Prevederi/Oper fin 71.5% 0 0
Venituri din capital 4.30% 2.73% 2.15%
Subventii 0.42% 0.18% 0.12%

In analiza facuta am folosit indicatori cum ar fi: indicatorii de structura greutatea
specifica ( (g
s
)
I
= Ch i / Ch totale * 100; i fiind o categorie de cheltuieli, aplicandu-se pentru
fiecare an in parte ; Totalul (gs)I fiind ch totale- 100%); indicatori de dinamica modificarea
absoluta: D= x
1
x
0
, - modificarea relative D(%)= x
1
x
0
/ x
0
* 100, indicele de evolutie a lui x
in anul 1 fata de anul 0 I
x/0
= D% / 100 + 1.