Mara

Ioan Slavici
Perioada interbelica,roman traditional
Mara este cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1881-1900, ba chiar (! cel mai bun roman al
nostrum inainte de Ion" ( Serban #ioculescu!$
Publicat in volum in anul 190%, romanul Mara apartine realismului prin di&erite particularitati$
'pra literara Mara de Ioan Slavici este un roman , prin amploarea actiunii, des&asurarea pe mai multe
planuri, cu un con&lict complex si pre(nta unor persona)e numeroase$ *ste un roman traditional de tip obiectiv, prin
speci&icul relatiei narrator-persona) si al naratorului omniscient, omnipresent$
'pera Mara de Ioan Slavici este un roman realist prin urmatoarele trasaturi+ temamtica, obiectivitatea
perspective narative, construirea pesona)elor in relatie cu mediul in care acestea traiesc, pre(etarea unei lumi
omo,ene si a unor pesona)e tipice, tehnica detaliului semni&icativ, absenta ideali(arii, veridicitatea,stilul sobru$
Problematica sociala este de &acture realista, relatia individ-colectivitate, in contextual patrunderii relatiilor capitaliste
si al de(voltarii tar,urilor de provincie, a breslelelor, in -rdeal , la s&arsitul secolului al .I.- lea$ /oman r&lecta obiectiv
si verosimil o lume pestrita si totusi omo,ena, cu problemele de convietuire reli,ioasa ,enerate de coexistenta mai
multor etnii$
0aratorul din Mara este,asa cum observa 0icolae Manolescu, un martor ironic, per&id, insinuant$ 0aratiunea
este reali(ata la persoana a 1 a, dar nu include anali(a psiholo,ica$
2ema romanlui este pre(entarea e&orturilor unei &emei vaduve dintr-un tar, transilvanean, /dana, de a
obtine o po(itie sociala privile,iata intre micii ne,ustori ai locului, pentru a asi,ura un trai mai bun copiilor sai Persida
si 2rica$
3esi titlul romanului putea &i #opiii Marei, 0icolae Manolescu sustine ca In realitate insa romanul este mai
ales romanul Marei, Persida insasi ne&iind decat o Mara )uvenila, pe cale de a lua cu varsta, obiceiurile si n&atisoarea
mamei sale$"
/omanul este alcatuit din 41 de capitol ce poarta cate un titlu semni&icativ$
' trasatura realista este conditionarea destinului persona)elor de mediu, epoca,ereditate$ 0icolae
Manolescu sustine, in lucrarea -rca lui 0oe, preenta a doua naratiuni principale in roman, le,ate prin alternanta si
anume, un roman al (,arceniei ,ri)ulii a Marei si un roman al iubirii dintre Persida si 0atl$ Succesiunea secventelor
narative este reali(ata prin inlantuire$
-ctiunea romanului debutea(a in maniera relaista cu portretul persona)ului principal, care da si titlul romanului, Mara$
2ot in expo(itiune este pre(entat si mediul in care are loc actiunea romanului, inter&enta dintre sat si oras,
tar,ul transilvanean de la s&arsitul secolului al .I.- lea, situate pe valea Muresului, /adna, lan,a 5ipova si destul de
aproape de -rad$
#ele cateva capitol introductive o au in centru pe Mara$ /amasa vaduva cu doi copii mici, Mara munceste din ,reu ca
precupeata la /adna pentru a asi,ura un viitor mai bun copiilor ei, Persida si 2rica$ Mara doreste ca Persida sa &ie o
preoteasca bo,ata, &rumoasa, resprectata, iar 2rica sa devina starostele co)ocarilor$ 3e aceea ii asi,ura Persidei, cu
minimum de e&&ort &inanciar, o buna educatie la calu,arite, in ,ri)a maicii -e,idia, iar pe 2rica il da ucenic unui
co)ocar$
Intri,a romanului intervine in momentul in care Persida il (areste, de la &ereastra manastirii pe baiatul
macelarului, 6ubarnatl$ Persida traieste primii &iori ai dra,ostei si autoanalli(a ii vadeste imposibilitatea de a-si
preci(a sentimental Slavici prelucrand aici mitul (buratorului$ *ste vorba de o dra,oste la prima vedere, conditionata
insa de o tripla interdictie, etnica,sociala si de incompatibilitate a temperamentelor, asa cum observa si Ma,dalena
Popescu$ 2ot ca o interdictie a iubirii poate &i considerate si de&ierenta reli,ioasa dintre ei,ca constituie con&lictul
romanului$
#on&lictul erotic este surprins de 7eor,e #alinescu care a&irma ca sentimental se strecoara la inceput ca un
simplu capriciu, dar in &inal devine un )aratic mistuitor$ #on&lictul erotic se mani&esta, pe de o parte,exterior, intre
Persida si comunitatea care nu ii accepta iubirea pentru 0atl, iar pe de alta parte, interior, in su&letul Persidei, intre
datorie si iubire$
-ctiunea se concentrea(a mai ales in )urul iubirii dintre Persida si 0atl$ Initial,ambii se vor impotrivi
sentimentelor care-I stapanesc$ Sperand ca o va putea uita pe &iica Marei, 0atl pleaca in lume sa-si implineasca anii
de calatorie necesari pentru a patrunde in breasla macelarilor$ Intre timp, Persida este curtata de teolo,ul #odreanu,
insa tanara il respin,e &ara )i,niri inutile$ #and 0atl isi loveste tatal, e alun,at din casa parinteasca si a)un,e
bathocura orasului, Persida decide sa &u,a cu el, sa isi asuma un destin similar cu al lui$
Persida si 0atl sunt cununati in secret de #dreanu si pleaca la 8iena$ 0atl se va revolta impotriva sotiei sale,
care prote)adu-l, renunta la tot pentru el$ /eintorsi in tara,cei doi sunt i(olati de comunitate$ Isi deschid un birt, la
Sararie, a carui responsabilitate si-o asuma Persida$ 8iata lor de &amilie decade in vul,aritate, iar Pesida este batutua
si bat)ocorita de 0atl in &ata tuturor$ 0asterea copilului lor domoleste spiritele, Persida isi accepta sotul asa cum este ,
iar 0atl se maturi(ea(a si isi recunoaste ,reselile$ 9ote(ul copilului, in rit catholic, impaca &amilia Marei cu cea a
macelarului 6ubar$
#elalalt plan, mai putin conturat il are in centru pe 2rica, care a)uns cal&la la 9ocioaca, devine obiectul
pasiunii Martei, sotia 5ui 9ocioaca$ Marta il in&luentea(a pe 9ocioaca sa plateasca rascupararea de la sta,iul militar:
obli,atoriu, deoarece Mare nu ar &i putut &ace acest lucru$ 2rica, nedorind sa ramana dator, se duca la 8erbonc ,
an,a)andu-se ca voluntar: pentru ra(boiul imperiului din Italia$ Se va intoarce de pe &ront ranit, maturi(at si va devein
maistru co)ocar$
/omanul se incheie brutal, cu uciderea batranului 6ubar de catre &iul sau natural, 9andi$ ;nii critici au
de(aprobat acest &inal, dar este totusi motivate de estetica naturalista prin ereditate, caci 9andi e copilul unei
nebune" a&irma 7eor,e #alinescu$
3estinele individuale se proiectea(a intr-o lume redata relaist,prin aspect mono,raphic ale tar,ului
romanesc din -rdeal, de la s&arsitul secolului al .I.- lea$
#ele doua persona)e principale din roman sunt Mara si Persida, Mara &iind un character, Persida un destin,
prima insemnand stabilitate si &orta,cealalta devenire semni&icativa si exemplara, dupa cum a&irma Ma,dalena
Popescu$
-utorul le tratea(a di&erit si din punct de vedere st:listic, Mara este descrisa prin ironie, in stil indirect liber, iar Persida
este tratata in re,istrul serios si ,rav$
Stilul narativ este sobru si impersonal$ Stilul indirect libe, utili(at in portreti(are si anali(a psiholo,ica,
,enerea(a ambi,uitate artistica, doarece naratorul pendulea(a intre identi&icarea cu persona)ul si detasarea oarecum
ironica de aceasta$
Modurile de expunere indeplinesc o serie de &unctii epice in discursul narativ si sutin realismul romanului$
3escrierea este cel mai adesea subiectiva si reconstituie intr-o maniera documentara universal social pre(entat$
0aratiunea are &unctia de repre(entare a relaitatii si aceea de semni&icare$ 3ialo,ul sustine veridicitatea si
concentrarea epica$ S#enele dialo,ite contribuie la anali(a psiholo,ica a persona)elor$
'pera Mara de Ioan Slavici este un roman realist, prin tema, prin perspectiva narativa omniscient, prin
pre(entarea unei lumi omo,ene si a unui tip de persona)e, prin stilul impersonal si sobru$