Laureniu Tchiciu coordonator

Nela Popescu Adrian Cucu

Tranzacii comerciale
Note de curs
Ediia a 2-a
Editura
GRUBER
Bucuresti, 2004
2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
1.1.a TCHICIU, LAURENIU
Tranzacii comerciale: note de curs / Laureniu Tchiciu (coord.),
Nela Popescu, Adrian Cucu ucure!"i # $ru%er, 2&&'
i%lio(r.
)*N +,'--.+/0-.-,
). Popescu, Nela
)). Cucu Adrian
''+../.&..(0&&)
Laureniu Tchiciu coordonator
Nela Popescu Adrian Cucu
Tranzacii comerciale
Note de curs
'
Editura Gruber, !!"
#entru #rezenta $ersiune
I%BN &'"()*&+,(*('
1
Cuprins
Ca#itolul , Noiuni -enerale des#re tranzacii..........................................+
Ca#itolul /ecanismul tranzaciilor comerciale...................................,0
Ca#itolul " %tatul, #artener 1n tranzaciile comerciale: ac2iziiile
#ublice 3i a4utorul de stat...........................................................................&)
Ca#itolul 0 Economia subteran5.............................................................,,'
Ca#itolul * Tranzacii cu $alori mobiliare.............................................,"0
Ca#itolul + 6ranciza, 7orm5 de coo#erare 1ntre 1ntre#rinderi.............,)'
Ca#itolul ' 8easin-ul...............................................................................,&'
Ca#itolul ) Tranzacii imobiliare............................................................,'
Ca#itolul & 9si-ur5ri................................................................................*
.
Capitolul 1 Noiuni generale despre
tranzaii
1.1 Conceptul de tranzacie comercial
E2presia 3"ran4acii co5erciale6 are un coninu" rela"i7 7a(,
dar 8oar"e cuprin4"or. 9 i5a(ine des"ul de su(es"i7 o8er, :n
aces" sens, "a%elul 0, :n care se pre4in" sinoni5e ale
"er5enului "ran4acie :n li5%ile ro5;n, en(le4 !i 8rance4 !i
:nelesul :n ro5;n al aces"ora. *e poa"e o%ser7a 5ul"i"udinea
sensurilor a"ri%ui"e :n 8iecare din"re cele "rei li5%i "er5enului
:n discuie, precu5 !i o anu5i" con7er(en. As"8el, se
iden"i8ic unele ele5en"e co5une di8eri"elor accepiuni#
9 "ran4acie presupune e2is"ena mai multor #5ri
(su%ieci, pur""ori de in"erese)<
9 "ran4acie presupune e2is"ena unui :obiect;, de
re(ul, re(le5en"area :n"re pri a :n"inderii unor
drep"uri !i o%li(aii, sau schi5%ul<
9 "ran4acie presupune reali4area unui consens, prin
concesii reciproce, 7i4;nd ar5oni4area in"ereselor.
Pe l;n( ele5en"ele co5une, preci4a"e 5ai sus, se po" rele7a !i
unele carac"eris"ici pe care le :5%rac 8oar"e 8rec7en"
"ran4aciile#
caracterul solemn, i5plic;nd, :n 5od u4ual, e2is"ena
unui :nscris (con"rac", "ra"a", pac") !i a unor condiii de
8or5 !i procedur,
caracterul re-lementat, presupun;nd respec"area unor
nor5e le(ale !i cu"u5iare. Aces"ea ser7esc, :n pri5ul
r;nd, si5pli8icrii procesului de de8inire a :nele(erii
din"re pri. *pre e2e5plu, prin "ipi4area con"rac"elor,
/
prile se pronun asupra unor aspec"e par"iculare ale
"ran4aciei :n cau4 res"ul 3con"rac"ului6 8iind cons"i"ui"
din clau4e e2plici"e sau i5plici"e, considera"e
3nor5ale6, 3o%i!nui"e6, ori pre7ederi le(ale care, 8ie au
un carac"er o%li(a"oriu, 8ie se aplic a"unci c;nd prile
nu au con7eni" al"8el. =n al doilea r;nd, prin carac"erul
re(le5en"a" se descrie o 8ron"ier :n"re ce es"e per5is !i
ce nu, con8i(ur;ndu-se un cadru de par"icipare la
"ran4acii ordona" !i echi"a%il pen"ru "oi >uc"orii< aces"
cadru es"e 8rec7en" denu5i" prin e2presia din li5%a
en(le4 3le7el pla?in( 8ield6. =n al "reilea r;nd,
re(le5en"rile ce (u7ernea4 "ran4aciile au, adeseori,
rolul de a pro"e>a par"ea 35ai sla%6, cu5 es"e, spre
e2e5plu, ca4ul con"rac"ului de "ranspor" de persoane<
aces"a se :ncheie prin achi"area de c"re clien" a
%ile"ului de cl"orie 8r ca aces"a s poa" ne(ocia :n
7reun 8el, ori chiar s cunoasc, clau4ele con"rac"uale.
caracterul #ro7esional. Ne(us"or, %ancher, 8a%rican",
"ranspor"a"or, cons"ruc"or, "oa"e aces"e denu5iri descriu
pro8esii crora li se asocia4 8or5e !i co5%inaii
speci8ice de "ran4acii. Cele 5ai 5ul"e "ran4acii din
lu5ea real se 8ac :n 7ir"u"ea e2erci"rii unei pro8esii de
c"re cel puin una din"re pri. Carac"erul pro8esional
e7idenia4 i5por"ana a";" a cuno!"inelor pro8esionale
speci8ice, c;" 5ai ales a deprinderilor !i a%ili"ilor ce se
de47ol" :n "i5p, prin e2erci"area pro8esiei.
Cu5 se po" dis"in(e "ran4aciile cu carac"er co5ercial@ =n sens
s"ric" >uridic, aces"ea sun" 3ac"e !i 8ap"e de co5er6 sau, al"8el
spus, "ran4acii reali4a"e :n 7ir"u"ea cali"ii de 3co5ercian"6.
Aap"ele de co5er sun" de8ini"e la Ti"lul )), iar co5ercianii la
Ti"lul ))) al Codului co5ercial
0
. Pen"ru scopul pre4en"ului
0
Codul Co5ercial 8os" adop"a" :n 0--, !i es"e :n 7i(oare, cu 5odi8icrile ce
s-au adus :n "i5p. A se 7edea, de e2e5plu, Alorin Ciu"acu, Codul Co5ercial
adno"a", edi"ura The5is, 2&&1, Codul co5ercial, edi"ura All ecB, 2&&2 e"c.
,
capi"ol nu pre4in" in"eres di8icul"ile de ordin prac"ic ce po"
in"er7eni, e7en"ual, :n aplicarea de8iniiilor sus 5eniona"e.
Tre%uie re5arca" c nu oricine e8ec"uea4 "ran4acii :n
e2erciiul pro8esiei sale es"e co5ercian". *un" de no"a", :n aces"
sens, ca4ul 5e!"e!u(arilor !i cel al pro8esiilor li%erale (a7oca",
5edic e"c.). C"ili4area a"ri%u"ului de 3co5ercial6 :n sens s"ric"
>uridic cons"i"uie o soluie de :ncadrare ro%us", chiar dac o
5are par"e a "eoriei aplica%ile "ran4aciilor co5erciale se poa"e
e2"inde la s8era 5ai lar( a "ran4aciilor 3pro8esionale6. De
al"8el, "er5enul 3co5ercial6 are !i un :neles 5ul" 5ai
cuprin4"or, de ac"i7i"a"e cu scop lucra"i7, prin care se
ur5re!"e o%inerea unui c;!"i(.
9 al" pro%le5 care necesi" o discuie :n con"e2"ul de8inirii
concep"ului de "ran4acie co5ercial es"e aceea a deli5i"rilor
posi%ile :n"re "er5enii tranzacie, afacere !i
firm/ntreprindere. Cn punc" de pornire :n aceas" discuie :l
o8er pro8esorul )oan Popa :n chiar pri5ele para(ra8e ale
7olu5ului 3Tran4acii de co5er e2"erior6
2
#
3Eeali4area unei a8aceri i5plic reunirea 5ai 5ul"or condiii#
- in"eraciunea a(enilor econo5ici !i :ncheierea de
:nele(eri/"ran4acii (%usiness deals)<
- crearea unor s"ruc"uri care s per5i" 5o%ili4area !i diri>area
resurselor :n scopuri lucra"i7e<
- asu5area riscului pri7ind re4ul"a"ele 7ii"oare ale a8acerii, :n
condiiile carac"erului co5ple2 al 5ediului econo5ic, poli"ic,
ins"i"uional :n care se reali4ea4 a8acerea<
- asi(urarea sus"ena%ili"ii procesului, adic a relurii con"inue a
aces"uia !i a re5unerrii celor i5plicai.6
Ar s-!i propun, propriu-4is, s a%orde4e pro%le5a 5ai sus
enuna", au"orul e7idenia4 :n enunul ci"a", :n"r-un 5od c;"
se poa"e de (ri"or, in"erdependena se5an"ic din"re cei "rei
"er5eni. Prac"ic, es"e 8oar"e (reu s "e re8eri la unul din"re
ace!"ia 8r s-i e7oci pe ceilali doi. Aceas"a su(erea4 !i
2
)oan Popa, Tran4acii de co5er e2"erior, Edi"ura Econo5ic, 2&&2, pa(.
00
-
8ap"ul c se5ni8icaia "er5enilor nu es"e :n"ru"o"ul iden"ic. 9
pri5 in"erpre"are ar pu"ea 8i aceea c nu5i5 tranzacie ceea
ce repre4in" un ac" i4ola", afacere, un anu5i" 5odel
(co5%inaie de "ran4acii) prin care se ur5re!"e o%inerea unui
pro8i", care, e7en"ual, se reia ciclic !i firm/ntreprindere o
anu5i" 8or5 de or(ani4are pe care o poa"e lua a8acerea. 9
al" in"erpre"are es"e aceea c, a";" a8acerea c;" !i 8ir5a sun"
8or5e par"iculare de "ran4acii. Ele5en"e supli5en"are pen"ru
ali5en"area aces"ei discuii ne o8er !i ar"icolele laurea"ului
pre5iului No%el pen"ru econo5ie Eonald Farr? Coase, a!a
cu5 se 7a 7edea :n cele ce ur5ea4. Pen"ru scopurile pre4en"ei
lucrri, :ns, se poa"e aprecia c cea de a doua in"erpre"are, 5ai
si5pl, es"e su8icien", chiar dac es"e rela"i7 7a(.
1.2 Costul tranzaciei
Eonald Farr? Coase a a8ir5a" c o econo5ie :n care cos"ul
"ran4aciilor es"e nul es"e ca o lu5e 8i4ic :n care nu ar e2is"a
8recare. As"8el, a i5pus :n !"iina econo5ic concep"ul de cos"
al "ran4aciilor, 8rec7en" in7oca" !i as"4i pen"ru a e2plica
co5por"a5en"ul econo5ic.
Coase ara" c 3=n a8ara 8ir5elor producia es"e direciona" :n
8uncie de 5i!carea preurilor, 8iind coordona" prin"r-o serie
de "ran4acii de schi5% de pia. =n cadrul 8ir5ei, "ran4aciile
speci8ice pieei sun" eli5ina"e !i locul s"ruc"urilor co5plica"e
ale pieei es"e lua" de c"re :n"reprin4"orul coordona"or care
direcionea4, de aceas" da", producia.6 El 8olose!"e
concep"ul de 3cos" al "ran4aciei6 pen"ru a 3u5ple prpas"ia ce
e2is" :n "eoria econo5ic :n"re ipo"e4a (8cu" :n anu5i"e
scopuri) c resursele se aloc prin 5ecanis5ul preurilor !i cea
(8cu" :n al"e scopuri) c aceas" alocare depinde de
:n"reprin4"orul-coordona"or6 !i pen"ru a e2plica pe ce %a4 se
e8ec"uea4, :n prac"ic, ale(erea :n"re cele dou al"erna"i7e.
*un" "rei co5ponen"e principale ale cos"ului "ran4aciei#
+
cos"ul a8lrii preurilor rele7an"e
cos"ul ne(ocierii !i :ncheierii con"rac"elor
cos"ul re(lrii :n"re e7i"area riscului !i di8icul"a"ea de a
pre7edea pe "er5en 5ai lun(
A7;nd :n 7edere c pe 5sur ce se e7i" incer"i"udinea
a8eren" "ran4aciilor pe pia prin or(ani4area produciei :n
s;nul :n"reprinderii cresc cos"urile asocia"e 5ana(e5en"ului
or(ani4aiei (denu5i"e !i 3cos"uri de co5ple2i"a"e6), inclusi7
riscurile asocia"e plani8icrii, co5ponen"a din ur5 a cos"ului
"ran4aciilor poa"e 8i in"erpre"a" ca un sold a8eren" echili%rului
in"e(rare-procurare e2"ern ce de8ine!"e 8iecare a8acere
concre".
=n lu5ina "eoriei cos"ului "ran4aciilor, ins"i"uiile au un rol
i5por"an" :n di5inuarea incer"i"udinii, as"8el e2plic;ndu-se
:ns!i e2is"ena :n"reprinderilor. Eelaia din"re pa"ron !i an(a>a"
es"e di8eri" de relaiile din cadrul pieei :n 5sura :n care
an(a>a"ul se presupune c nu reali4ea4 :n 5od independen" un
anu5i" 3produs6, ci :!i u"ili4ea4 capaci"a"ea crea"oare :n
con8or5i"a"e cu prescripiile pa"ronului care are drep" de
con"rol a";" asupra re4ul"a"ului c;" !i asupra 5odului :n care se
e8ec"uea4 5unca. To"u!i, "eorii 5ai recen"e "ind s :nlocuiasc
aceas" repre4en"are 8unda5en"al cu aceea a unei relaii de "ip
3principal-a(en"6 :n cadrul creia relaiile in"erne din cadrul
:n"reprinderii do%;ndesc unele "rs"uri ale "ran4aciilor de
pia, aduc;nd un nou ar(u5en" pen"ru a considera
:n"reprinderea ca o 8or5 par"icular de "ran4acie co5ercial.
1.3 Tipologia tranzaciilor

E2is" o lar( 7arie"a"e de "ran4acii. De!i o clasi8icare c;" 5ai
co5ple" a aces"ora ar aduce o con"ri%uie deose%i" la
cunoa!"erea !"iini8ic a co5por"a5en"ului ac"orilor din
0&
econo5ie !i a relaiilor din"re ace!"ia, :ncercrile 8cu"e :n
aceas" direcie
'
sun" insu8icien" de consis"en"e, :n special
da"ori" carac"erului 7a( al concep"ului. De al"8el, disciplina
"ran4acii co5erciale creia :i es"e consacra" pre4en"ul 7olu5
:!i propune pre4en"area unora din"re cele 5ai 8rec7en" :n";lni"e
"ipuri de "ran4acii co5erciale, dar nu recur(e la o clasi8icare
sis"e5a"ic. Prin ur5are, es"e u"il s reine5 aici doar
clasi8icrile cele 5ai %ine con"ura"e, 8r :ns a ne(a u"ili"a"ea
!i 7aloarea al"or de5ersuri, 5ai anali"ice.
Cri"eriul de clasi8icare cel 5ai produc"i7, :n ca4ul, "ran4aciilor
co5erciale, es"e obiectul tranzaciei. =n 8uncie de o%iec",
"ran4aciile se :5par" :n
"ran4acii econo5ice , care au loc :n s8era econo5iei reale
(de e2e5plu, indus"riale sau co5erciale) !i
"ran4acii 8inanciare , :n s8era econo5iei no5inale sau
si5%olice (de e2e5plu, cele din do5eniul %ancar sau de pe
piaa de capi"al)
Cel de-al doilea cri"eriu i5por"an" se re8er la pre4ena
elementului de e<traneitate. 9ri de c;"e ori e2is" un
ase5enea ele5en", "ran4acia :5%rac o serie de par"iculari"i
decur(;nd din necesi"a"ea soluionrii con8lic"elor de le(i (prin
s"a%ilirea le(ii crui s"a" se 7a supune "ran4acia), u"ili4rii unor
5onede di8eri"e !i dep!irii unor %ariere de li5% sau cul"urale.
Po"ri7i" aces"ui cri"eriu, "ran4aciile co5erciale po" 8i#
in"erne , dac nu e2is" ele5en" de e2"ranei"a"e !i
in"ernaionale , a"unci c;nd e2is", aces" ele5en".
Prin"re e7oluiile ac"uale care conduc la i5punerea unor noi
clasi8icri :n lu5ea "ran4aciilor co5erciale "re%uie no"a"
de47ol"area accelera" a a8acerilor elec"ronice (e-%usiness) ceea
'
A se 7edea :n aces" sens Foria Doro%anu, Tran4acii co5erciale, Ed.
Lu5ina Le2, ucure!"i, 0++-, p. '1-', !i ane2ele 0& !i 00
00
ce an"renea4 dis"incia necesar :n"re "ran4aciile ce au loc :n
5ediul 8i4ic real !i cele care se des8!oar :n 5edii 7ir"uale. *e
ilus"rea4 cu aces" e2e5plu carac"erul dina5ic al "ipurilor de
"ran4acii.
02
Tabelul ,
%inonime ale termenului =tranzacie; 1n limbile Romn5, En-lez5 3i 6rancez5
Romn5 > tranzacie En-lez5 > transaction 6rancez5 > transaction
97acere (schi5%)
9cord (:nele(ere, :n7oire,
consens, :n7oial,
con7enie, pac", ar5onie,
asen"i5en", consonan)
Tratat (con"rac", acord)
Tocmeal5 (ne(ociere,
"ra"a"i7e, :n7oial)
Tr-
?#eraie
Ne-ustorie
Deal (";r()
Business (a8acere)
Contract
Trade (co5er, a8acere)
E<c2an-e (schi5%, %urs)
?#eration
Distribution
Pacte ("ra"a", con"rac",
alian, con7enie)
9ccommodement
(aran>a5en", :nele(ere,
conciliere, ar%i"ra>, 5ediere,
apropiere)
Com#romis (co5pro5is,
concesie)
/arc2@ (pia, a8acere,
co5%inaie, asociere, ";r(,
ne(ociere)
N@-oceAEc2an-e (co5er,
schi5%, ne(us"orie
0'
Capitolul 2 !eanis"ul tranzaiilor
o"eriale
2.1 Concepte financiare de baz
Credi"ul pur""or de do%;nd cons"i"uie un ele5en" cen"ral al
8uncionrii econo5iei !i es"e esenial pen"ru :nele(erea
5ecanis5ului "ran4aciilor.
Econo5isirea credi"ul !i in7es"irea in de :ns!i or(ani4area
7ieii oa5enilor. =n pri5a par"e a 7ieii o5ul consu5 8r s
produc. El 8ace aces" lucru, 8ie pe sea5a (eneraiei preceden"e
(c;nd prinii achi" din 7eni"urile lor no"a de pla"), 8ie
recur(;nd la :5pru5u"uri (cu5 es"e ca4ul :5pru5u"urilor
pen"ru s"udii, de e2e5plu) pe care ur5ea4 s le achi"e din
7eni"urile o%inu"e :n cursul 7ieii sale ac"i7e. Pe de al" par"e,
:n ul"i5a par"e a 7ieii, o5ul "re%uie din nou s consu5e 8r a
produce, 8ie pe sea5a (eneraiilor 5ai "inere, 8ie din
econo5iile 8cu"e pe parcursul 7ieii ac"i7e. *is"e5ele 5oderne
de pensii ilus"rea4 aceas" si"uaie. As"8el, e2is" dou sis"e5e
de pensii
cele %a4a"e pe solidaritatea ntre generaii
cunoscu"e !i prin e2presia pay-as-you-go din li5%a
en(le4, a cror carac"eris"ic cons" :n aceea c
%ene8iciile pensionarilor se pl"esc din con"ri%uiile
(eneraiilor a8la"e :n ac"i7i"a"e !i
cele 3capitalizate, carac"eri4a"e prin aceea c su5ele
pe care le pri5esc pensionarii pro7in din propriile lor
econo5ii, respec"i7 din con"ri%uiile in7es"i"e de ace!"ia
:n "i5pul 7ieii ac"i7e prin in"er5ediul 8ondurilor de
pensii !i 7eni"urile re4ul"a"e din aces"ea.
01
Ac"orii econo5iei recur( la credi" ca la un lucru o%i!nui".
Consu5a"orii indi7iduali cu5pr :n aces" 8el locuine,
au"o"uris5e !i al"e %unuri de 8olosin 5ai 5ul" sau 5ai puin
:ndelun(a". G;n4area aces"or %unuri 8r a se recur(e la credi"
ar 8i 8oar"e di8icil !i chiar producia lor ar 8i cu 5ul" 5ai
sc4u". De al"8el, :ns!i :n"reprinderile, 8ie ele 5ici sau 5ari,
se 8inanea4 pe %a4a credi"elor. Ni5eni nu 5ai crede a4i c o
a8acere %un es"e cea lipsi" de da"orii. Di5po"ri7, es"e pri7i"
drep" sn"oas o a8acere care poa"e o%ine credi"e 5ai 5ari, iar
:n"reprin4"orii a8l cur;nd c a se :nda"ora nu es"e nu5ai o
necesi"a"e, ci !i o p;r(hie care 8acili"ea4 cre!"erea econo5ic
!i sporirea c;!"i(urilor. =n"reprinderile ale cror "i"luri se
ne(ocia4 pe pieele de capi"al pre8er s se :nda"ore4e dec;"
s-!i sporeasc su%scripiile la capi"alul propriu, inclusi7 ca o
5sur de e7i"are a unor e7en"uale "en"a"i7e de preluare.
9 :n"reprindere care recur(e la credi"e :!i asu5, pe de al"
par"e, o%li(aia de a pl"i o do%;nd care, :n condiii 5ai puin
8a7ora%ile, poa"e de7eni o po7ar (reu de supor"a". Cu al"e
cu7in"e, da"oriile 5resc riscul. Eiscul es"e, :ns, 5ai e7iden"
pen"ru cel care in7es"e!"e. Hul"e "ran4acii care nu i5plic
credi"e :n sens s"ric" presupun 7rsarea unei su5e de %ani
pen"ru drep"ul de a pri5i su5e 5ai 5ari :n 7ii"or. De e2e5plu,
cu5prarea (sau :n8iinarea) unei :n"reprinderi i5plic o pla"
i5edia" :n schi5%ul pro8i"urilor 7ii"oare (spera"e) ale
:n"reprinderii :n cau4.
Prin ur5are, do%;nda !i 7aloarea ac"ual a unor pli 7ii"oare
cons"i"uie concep"e 8inanciare de %a4, necesare :nele(erii
5ecanis5ului "ran4aciilor co5erciale.
De8ini" ca pre al drep"ului de a u"ili4a o su5 de %ani o
anu5i" perioad (al"8el, pre5iul pri5i" de :5pru5u""or
pen"ru c accep" s a5;ne consu5ul su pen"ru 5ai ";r4iu),
0.
do%;nda es"e un concep" aparen" si5plu. =n principiu, ea es"e o
8uncie a ur5"oarelor "rei 7aria%ile# (0) su5a :5pru5u"a"
(principal), (2) dura"a :5pru5u"ului !i (') ra"a do%;n4ii.
Po"ri7i" "eoriei econo5ice, ra"a do%;n4ii are rolul de a reali4a
echili%rul :n"re cerere !i o8er" pe piaa %anilor. Ea"ele sc4u"e
ale do%;n4ii !i accesul lesnicios la :5pru5u"uri 8a7ori4ea4
cre!"erea econo5ic, dar risc s (enere4e in8laie !i s per5i"
reali4area unor proiec"e puin co5pe"i"i7e, cu e8ec"e
ne8a7ora%ile asupra echili%relor econo5ice pe "er5en 5ediu !i
lun(. Prin poli"ica 5one"ar, s"a"ele in"er7in pe piaa %anilor
pen"ru a 5enine ra"a do%;n4i la ni7elul considera" de4ira%il.
Din punc" de 7edere "ehnic, in"erpre"area !i calculul do%;n4ii
po" 8i de5ersuri rela"i7 co5ple2e. As"8el, e2is" 5ai 5ul"e
8or5e ale do%;n4ii#
Do%;nda si5pl se de"er5in prin aplicarea ra"ei
do%;n4ii la su5a :5pru5u"a"#
i P I =
unde I es"e su5a a%solu" a do%;n4ii, P su5a
:5pru5u"a", iar i es"e ra"a do%;n4ii (e2pri5a" prin
coe8icien", nu prin procen"e). Aceas" 8or5 se
u"ili4ea4 c;nd dura"a credi"ului es"e e(al cu perioada
pen"ru care se speci8ic ra"a do%;n4ii (:n (eneral, un an)
!i ra5%ursarea principalului !i a do%;n4ii se 8ace :n"r-o
sin(ur "ran!. Dac :5pru5u"ul se acord pen"ru 5ai
5ul"e perioade de calcul a do%;n4ii (ani), do%;nda
si5pl ar pu"ea 8i calcula", dar !i pl"i" credi"orului
pen"ru 8iecare perioad.
Do%;nda co5pus se u"ili4ea4 pen"ru ca4urile :n care
do%;nda se adau( la principal (se acu5ulea4) la
8iecare perioad de calcul, as"8el :nc;" do%;nda a8eren"e
unei perioade se calculea4 :n rapor" a";" cu principalul
c;" !i cu do%;n4ile acu5ula"e an"erior. Pen"ru calculul
do%;n4ii co5puse se u"ili4ea4 8or5ula#
0/
( )
t
i P FV 0 + =
:n care FV es"e su5a "o"al de ra5%ursa" dup t
perioade de calcul (acu5ulare) a do%;n4ii, P es"e su5a
:5pru5u"a" iniial !i i ra"a do%;n4ii e2pri5a" :n 8or5a
unui coe8icien" (nu procen"ual)
1
. =n 5od e7iden", :n
aces" ca4 su5a "o"al pl"i" cu "i"lu de do%;nd se
poa"e de"er5ina ca di8eren :n"re FV !i P
Din cele de 5ai sus re4ul" c nu5rul de perioade pen"ru care
se calculea4 do%;nda pe dura"a "o"al a :5pru5u"ului
in8luenea4 su5a do%;n4ii, as"8el :nc;" credi"orul 7a 8i
8a7ori4a" dac, la aceea!i ra" a do%;n4ii anuale, do%;nda se
co5pune lunar sau "ri5es"rial !i nu doar anual. Adu(;nd la
aceas"a 8ap"ul c :n prac"ic :5pru5u"urile pe "er5en 5ai scur"
poar", de re(ul, o ra" a do%;n4ii 5ai 5are, se :nele(e cu
u!urin c;" de co5ple2e sun" !i c;" a"enie necesi" deci4iile
de (es"iune 8inanciar. De e2e5plu, unele ins"i"uii 8inanciare
:ncearc s a"ra( clieni 8c;nd o8er"a unor do%;n4i co5puse
4ilnic sau chiar la 8iecare or
.
. Aces" aran>a5en" 8ace ca
do%;nda s creasc nu5ai cu puin 8a de soluia co5punerii
"ri5es"riale a do%;n4ii, spre e2e5plu. Cn depo4i" de 0&&&&
CH pe "rei ani cu -I do%;nd anual 8urni4ea4 ur5"oarele
do%;n4i, :n 8uncie de 5odul de co5punere a do%;n4ii#
- 02.+,,02, cu o co5punere anual a do%;n4ii
- 02/-2,12, cu o co5punere "ri5es"rial a do%;n4ii,
- 02,02,01, cu o co5punere 4ilnic a do%;n4ii !i
- 02,02,'/, cu o co5punere a do%;n4ii la 8iecare or.
1
No"aiile sun" a%re7ieri din li5%a en(le4 !i 5ai au se5ni8icaiile
ur5"oare# FV!future "alue (7aloarea :5pru5u"ului :n 7ii"or, la da"a
ra5%ursrii), P!principal (7aloarea :5pru5u"ului :n pre4en"). *-a op"a"
pen"ru u"ili4area aces"or no"aii :n"ruc;" ele sun" 5ai lar( adop"a"e :n
li"era"ura de speciali"a"e !i :n unele aplicaii de circulaie in"ernaional.
.
Fa5il"on, E. J., Aunda5en"als o8 5odern %usiness, ed. Li""le, roKn and
co5pan?, os"on, Toron"o, 0+-+, pa(. 02.
0,
9 do%;nd nor5al (sau nor5ali4a") se de"er5in lu;nd :n
calcul perioade con7enionale de '& de 4ile lunar !i '/& de 4ile
anual, :n "i5p ce do%;nda e2ac" presupune nu5rarea e8ec"i7
a 4ilelor ce co5pun perioada a7u" :n 7edere.
To" as"8el, 7aloarea su5ei principale poa"e 7aria pe parcursul
perioadei pen"ru care se de"er5in do%;nda (a!a cu5 se
:n";5pl :n ca4ul con"urilor curen"e, spre e2e5plu), 7aloarea
8inal a do%;n4ii depin4;nd !i de 5odul :n care se iau :n calcul
di8eri"ele 7alori ale principalului.
Hi4a %unei :nele(eri a aces"or aspec"e "ehnice rela"i7
co5ple2e es"e, :n 5od e7iden", cu a";" 5ai 5are cu c;" su5a
principal a8la" :n discuie es"e 5ai 5are. To"u!i, unele
:n"reprinderi po" o%ine c;!"i(uri :nse5na"e pe sea5a unor
"ran4acii de 5ic 7aloare ca ur5are a nu5rului 5are de
"ran4acii pe care le e8ec"uea4. Es"e, :n principal, ca4ul
credi"ului de consu5 !i al credi"ului pen"ru 5icile :n"reprinderi.
98erirea de sche5e de pla" 3:n ra"e6 sau a unor credi"e 3u!or
de con"rac"a"6 pe perioade scur"e de "i5p se 8ace :n 5ul"e
ca4uri :n"r-un 5od ne"ransparen" !i 7oi" :n!el"or. De e2e5plu,
un credi" pen"ru o lun cu o ra" a do%;n4ii de 0&I poa"e
:nse5na o ra" de 02&I pe an. La 8el, sche5ele de pla" :n ra"e
po" acu5ula c;!"i(uri cu 5ul" pes"e do%;nda nor5al a pieei,
prin 8olosirea unor 8or5ule ne"ransparen"e de co5unicare a
cos"urilor e8ec"i7e pen"ru consu5a"or. As"8el de 8or5ule se
%a4ea4 pe 8ap"ul c su5ele i5plica"e de 8iecare "ran4acie sun"
rela"i7 5ici as"8el :nc;" clienii nu 7or 8i 8oar"e e2i(eni :n
:nele(erea !i co5pararea cos"urilor e8ec"i7e.
0-
2.2 Actualizarea fluxurilor de numerar,
costul capitalului i ealuarea
!ntreprinderilor
=nele(erea aspec"elor le(a"e de credi" !i do%;nd cons"i"uie
%a4a pen"ru cunoa!"erea in8luenei 8ac"orului "i5p asupra
7alorilor %ne!"i. Esena aces"eia es"e c 7alorile no5inale ce
se :nre(is"rea4 :n di8eri"e 5o5en"e :n "i5p nu sun"
co5para%ile. Pen"ru a 8i co5para%ile cu 7alorile pre4en"e,
7alorile 7ii"oare "re%uie di5inua"e.
Dac, po"ri7i" relaiei de calcul a do%;n4ii co5puse,
echi7alen"ul, pes"e t perioade, a unei su5e P de as"4i, lu;nd :n
considerare un ni7el de ren"a%ili"a"e (ra" a do%;n4ii) 5edie i,
es"e
( )
t
i P FV 0 + =
a"unci 7aloarea ac"uali4a" (e2pri5a" :n "er5enii 7alorii
echi7alen"e a4i) a unei su5e FV o%inu" pes"e un nu5r t de
perioade se de"er5in cu 8or5ula#
( )
t
i
FV
PV
0 +
=
unde PV es"e 7aloarea ac"ual (present "alue) echi7alen" unei
7alori FV din 7ii"or.
Principiul ac"uali4rii poa"e ser7i, :ns, !i pen"ru a de"er5ina ce
su5 ar "re%ui i5o%ili4a" (in7es"i") :n pre4en" pen"ru a
:nre(is"ra anu5i"e 7eni"uri periodice :n 7ii"or. De e2e5plu,
preul a4i pen"ru o anui"a"e
/
8i2 de 7aloare no5inal P pe un
nu5r n de ani se de"er5in po"ri7i" 8or5ulei
/
Prin anui"a"e se :nele(e o su5a de %ani pl"i%il anual sau la al"e in"er7ale
re(ula"e de "i5p. De e2e5plu, :n ca4ul sis"e5elor de pensii capi"ali4a"e,
su5a ce se acu5ulea4 din con"ri%uiile asi(ura"ului :n perioada 7ie"ii ac"i7e
a aces"uia !i din 7alori8icarea aces"ora, i se res"i"uie dup ie!irea la pensie
su% 8or5a unor pli la in"er7ale re(ula"e de "i5p (cel 5ai adesea lunar).
0+
( ) ( )
i
i P
PV
n
+
=
0 0
,
iar preul unei anui"i perpe"ue (
n
) es"e da" de relaia
i
P PV
0
=
Aces"e raiona5en"e sun" u"ile :n special :n anali4ele pri7ind
in7es"iiile, care presupun e7aluarea unor 8lu2uri de nu5erar ce
in"er7in :n perioade de "i5p di8eri"e.
=n sensul cel 5ai (eneral, prin in7es"iie se :nele(e u"ili4area
7eni"urilor :n scopul 8or5rii capi"alului. Din aceas" perspec"i7,
in7es"iia es"e una din"re cele dou des"inaii de principiu ale
7eni"ului# in7es"iie !i consu5. Cu al"e cu7in"e, din punc"ul de
7edere al ale(erii din"re u"ili"i al"erna"i7e, in7es"iia repre4in"
renunarea la consu5ul i5edia" :n 8a7oarea unui consu5 7ii"or. De
aceea, 8ac"orul "i5p are o i5por"an apar"e :n anali4a raional a
proiec"elor de in7es"iii. *pre deose%ire de consu5 - care 7i4ea4
sa"is8acerea unor ne7oi prin dis"ru(erea %unurilor !i ser7iciilor -
in7es"iia conduce la crearea de %unuri dura%ile care sporesc
%o(ia acu5ula" !i po"enialul de a produce 7eni" :n 7ii"or.
=n aces" punc", es"e u"il s se rea5in"easc c prin capi"al se
:nele(e, de re(ul, ansa5%lul resurselor u"ili4a"e :n producie cu
e2cepia p5;n"ului !i a 5uncii (5;inii de lucru), care, ne8iind
re4ul"a"ul unui proces de producie an"erior, sun" considerai 8ac"ori
de producie dis"inci. Da"ori" carac"erului e"ero(en al capi"alului,
:n pre4en" e2is" serioase con"ro7erse :n "eoria econo5ic cu
pri7ire la aces" concep". Din"re aces"ea, es"e i5por"an" s
se5nal5 "endina de e2"indere a se5ni8icaiei "er5enului de
capi"al asupra resurselor u5ane !i na"urale. As"8el, noiuni cu5
sun" capi"al u5an !i capi"al na"ural sun" "o" 5ai insis"en" u"ili4a"e
:n li"era"ura econo5ic, "oc5ai pen"ru a i5pune o a"enie spori"
in7es"iiilor necesare :n de47ol"area resurselor u5ane !i :n
conser7area na"urii.
Din punc" de 7edere con"a%il, coresponden"ul capi"alului in7es"i"
es"e un ansa5%lu de %unuri de na"uri di8eri"e, denu5i"e, :n 5odul
cel 5ai (eneral ac"i7e. Ac"i7ele repre4in" L%o(iaL unei
:n"reprinderi :n 8or5a ei concre". Es"e i5por"an" de re5arca" c
2&
ac"i7ele au o 7aloare con"a%il, da" de preul de achi4iie al
aces"ora, 5odi8ica" po"ri7i" con7eniilor con"a%ile, !i o 7aloare de
pia, care 7aria4 :n "i5p :n 8uncie de u4ura 8i4ic !i 5oral a
%unurilor respec"i7e !i :n 8uncie de o serie de 8ac"ori care
in8luenea4 preul de echili%ru al %unurilor respec"i7e pe o pia
da". Ca ur5are, :n 8unda5en"area deci4iilor de in7es"ire "re%uie s
se in sea5a a";" de 8lu2ul de 7eni"uri es"i5a" c 7a re4ul"a din
e2ploa"area ac"i7elor c;" !i de e7oluia pre7i4i%il a 7alorii (r5ase
dup deducerea u4urii) ac"i7elor
,
.
Arec7en" se a"ri%uie "er5enului de in7es"iie :nelesul de Lchel"uial
de capi"alL, al"8el spus, po"ri7i" con7eniilor con"a%ile, de chel"uial
5a"eriali4a" :n ac"i7e i5o%ili4a"e, :n principal :n 5i>loace 8i2e.
Es"e necesar, de ase5enea, s se 8ac dis"incia :n"re in7es"iia
e8ec"ua" :n %unuri 8i4ice !i in7es"iia 8inanciar (:n "i"luri de
7aloare), iar :n ca4ul celei din ur5, :n"re in7es"iia direc" (care
con8er con"rolul asupra unei :n"reprinderi) !i in7es"iia de
por"o8oliu (ca4 :n care in7es"i"orul nu par"icip la ad5inis"rarea
:n"reprinderii ci pri5e!"e nu5ai di7idende sau pro8i" de pe ur5a
5odi8icrii 7alorii de pia a "i"lurilor de 7aloare)
E8iciena in7es"iiilor se aprecia4 prin 5e"ode "radiionale !i
prin 5e"oda anali4ei 8lu2ului de nu5erar ac"uali4a".
De!i 8ac o%iec"ul 5ul"or cri"ici :n pri7ina capaci"ii lor de
8unda5en"a :n 5od ri(uros deci4iile de in7es"ire, 5e"odele
"radiionale au a7an"a>ul c se5ni8icaia lor es"e u!or de :neles
de c"re in7es"i"ori, c nu presupun 5e"ode la%orioase !i c
o8er un 5i>loc la :nde5;n pen"ru aprecierea opor"uni"ii de a
in7es"i a"unci c;nd o%iec"ul in7es"iiei es"e de rela"i7 5ic
7aloare !i cu o dura" scur" de e2ploa"are/recuperare !i c;nd
in7es"iia se e8ec"uea4 :n"r-un 5ediu econo5ic s"a%il (in8laie
nese5ni8ica"i7 !i do%;n4i 5ici). Eeine5 dou ase5enea
,
Anali4a econo5ic a consacra" soluia po"ri7i" creia 7aloarea unui ac"i7
es"e da" de su5a 7eni"urilor ac"uali4a"e care s-ar o%ine din e2ploa"area
ac"i7ului respec"i7, :n"r-un ori4on" de "i5p in8ini". Prin aceas"a, cele dou
cri"erii se uni8ic, de 8ap" :n"r-unul sin(ur.
20
5e"ode# 5e"oda "er5enului de recuperare a in7es"iiei !i
5e"oda ren"a%ili"ii in7es"iiei
Ter5enul de recuperare a in7es"iiei. Eecuperarea in7es"iiei se
8ace pe sea5a a5or"i4rii
-
!i pe sea5a pro8i"ului ne". *u5a
pro8i"ului ne" !i a a5or"i4rii es"e cunoscu" su% denu5irea de
capaci"a"e 5a2i5
+
de au"o8inanare (CA) Ter5enul de
recuperare a in7es"iiei se poa"e de"er5ina prin dou 5e"ode#
Prin :nsu5area, pro(resi7, a CA es"i5a"e pen"ru perioadele
su%sec7en"e e8ec"urii (punerii :n 8unciune, drii :n
e2ploa"are) a ac"i7ului care 8ace o%iec"ul in7es"iiei p;n
c;nd, dup un nu5r de perioade, su5a de7ine e(al cu
7aloarea iniial a in7es"iiei. Nu5rul de perioade (de
re(ul ani) necesar pen"ru ca su5a CA s 8ie e(al cu
7aloarea iniial a in7es"iiei cons"i"uie "er5enul de
recuperare a in7es"iiei<
Prin rapor"ul din"re 7aloarea iniial a in7es"iiei !i CA
5edie (anual).
=n"ruc;", condiiile de e2ploa"are a ac"i7ului ar pu"ea di8eri
considera%il de la o perioad la al"a, se reco5and 8olosirea
pri5ei 5e"ode, care per5i"e o apreciere 5ai realis" a aces"or
7ariaii.
-
Con7enie con"a%il prin care se "rec pe cos"uri, respec"i7 se deduc la
calculul pro8i"ului, su5e repre4en";nd o par"e din 7aloarea ac"i7elor
a5or"i4a%ile, proporional cu ponderea perioadei de calcul :n dura"a
nor5al de e2ploa"are a respec"i7elor ac"i7e. Po"ri7i" Le(ii 0./+1 pri7ind
a5or"i4area capi"alului i5o%ili4a" :n ac"i7e corporale !i necorporale,
a5or"i4area se poa"e de"er5ina liniar, de(resi7 !i accelera", po"ri7i" poli"icii
8inanciare a :n"reprinderii (dependen" !i de condiiile pieei) !i cu
respec"area unor cri"erii !i condiii de na"ur 8iscal.
+
Es"e considera" 5a2i5, :n"ruc;", de re(ul pro8i"ul ne" se u"ili4ea4 !i
pen"ru pla"a de di7idende, prin aceas"a reduc;ndu-se, de 8ap", capaci"a"ea de
8inanare.
22
Cna din"re cele 5ai di8icile pro%le5e :n e7aluarea opor"uni"ii
in7es"iiei o cons"i"uie es"i5area 7eni"urilor ce po" re4ul"a :n
7ii"or din e2ploa"area in7es"iiei. Cu c;" 7eni"urile sun" es"i5a"e
pe o perioad 5ai lun(, cu a";" riscurile asocia"e aces"or
es"i5ri sun" 5ai 5ari. =n aces"e condiii, proiec"ele care au un
"er5en de recuperare 5ai scur" 7or 8i pre8era"e celor care au un
"er5en de recuperare 5ai lun(.
Aceas" a%ordare es"e cri"ica%il, deoarece are "endina s
eli5ine din s"ar" in7es"iiile de 5ai 5are a5ploare ce po"
de"er5ina un po"enial econo5ic :nse5na" pe "er5en lun(.
Cn al" de4a7an"a> :l cons"i"uie 8ap"ul c 5e"oda i(nor
7eni"urile pe care le aduce e2ploa"area ac"i7ului dincolo de
"er5enul de recuperare a in7es"iiei. =n ca4ul :n care pro%le5a
nu es"e de a ale(e :n"re dou proiec"e, ci presupune nu5ai
e7aluarea unui anu5i" proiec", cri"eriul de deci4ie es"e "er5enul
5a2i5 accep"a%il pen"ru recuperarea in7es"iiei. Es"e e7iden"
c, s"a%ilirea unui ase5enea pla8on es"e :n 5are 5sur un
de5ers ar%i"rar, care 5ai de(ra% 8a7ori4ea4 >us"i8icarea unei
pre>udeci, dec;" o8er un ins"ru5en" o%iec"i7 de e7aluare.
He"oda ren"a%ili"ii in7es"iiei. Een"a%ili"a"ea in7es"iiei se
calculea4 ca rapor" :n"re pro8i"ul ce se es"i5ea4 c 7a 8i
o%inu" prin e2ploa"area aces"eia !i 7aloarea iniial a
in7es"iiei. *e cunosc nu5eroase 7arian"e de calcul ale aces"ui
indica"or, dar cele 5ai lar( u"ili4a"e sun"#
Calculul rapor"ului din"re pro8i"ul 5ediu anual es"i5a"
(con"a%il, %ru") !i chel"uiala iniial "o"al de in7es"iie
(inclu4;nd !i e7en"ualele cre!"eri ale capi"alului circulan"),
:n e2presie procen"ual
Calculul rapor"ului din"re pro8i"ul anual, es"i5a" pen"ru
8iecare perioad din dura"a de e2ploa"are a in7es"iiei, !i
7aloarea 5edie a in7es"iiei es"i5a" la ni7elul 8iecrei
2'
perioade (spre e2e5plu, prin deducerea a5or"i4rii pen"ru a
de"er5ina 7aloarea r5as, sau prin operarea al"or
corecii), :n e2presie procen"ual
Cn proiec" care o8er o ren"a%ili"a"e 5ai ridica" 7a 8i pre8era"
unuia cu o ren"a%ili"a"e 5ai sc4u".
=n prac"ic, pri5a 5odali"a"e es"e u"ili4a" :n e7aluarea
an"icipa"i7 a e8icienei in7es"iiilor, pen"ru c es"i5rile pe
care le-ar necesi"a cea de-a doua 5e"od de calcul sun" :nsoi"e
de un ni7el inaccep"a%il de incer"i"udine. Cea de a doua
5odali"a"e es"e :ns 5ai po"ri7i" pen"ru anali4ele e2-pos"
e8ec"ua"e pe parcursul e2ploa"rii in7es"iiei.
Cea 5ai i5por"an" cri"ic care se aduce aces"ei 5e"ode es"e
aceea c, 8iind o de"er5inare procen"ual, 8a7ori4ea4
proiec"ele care au o ren"a%ili"a"e 5ai ridica" 8r a lua :n calcul
di5ensiunile proiec"ului !i 5ri5ea 7eni"urilor econo5ice.
=n"ruc;" in7es"iia es"e o 8or5 de repar"i4are !i u"ili4are a
resurselor, 7alorilor a%solu"e li s-ar pu"ea da o se5ni8icaie 5ai
i5por"an", pen"ru c prin ele se 5soar, de 8ap", pu"erea
asupra resurselor.
Aa de 5e"odele "radiionale de e7aluare a e8icienei
in7es"iiilor, as"4i s-au (enerali4a" 5e"odele %a4a"e pe anali4a
8lu2ului de nu5erar. Aces"ea pre4in" a7an"a>ul c o8er o
8unda5en"are 5ai anali"ic a deci4iilor, dar 5ai ales acela c
per5i" luarea :n calcul a 8ac"orului "i5p. *e pre4in" 5e"oda
Geni"ului Ne" Ac"uali4a" (GNA)
0&
!i 5e"oda Ea"ei )n"erne a
Een"a%ili"ii (E)E)
00
.
0&
Cunoscu" in"ernaional ca Ne" Presen" Galue (NPG)
00
Cunoscu" in"ernaional ca )n"ernal Ea"e o8 Ee"urn ()EE)
21
He"oda GNA se %a4ea4 pe de"er5inarea, pen"ru dura"a de
e2ploa"are a in7es"iiei, a "u"uror :ncasrilor !i plilor
pre7i4i%ile, a8eren"e 8iecrei perioade (an), !i ac"uali4area
aces"ora pen"ru a asi(ura co5para%ili"a"ea cu in7es"iia
e8ec"ua" a4i.
GNA se de"er5in po"ri7i" ur5"oarei relaii de calcul#
( ) ( ) ( )
n
n
n
#
#
#
n
#
#
#
r $ r %& r In" V'&

=

+ + + + + =

0 0 0
& &
unde su5ele sun" de"er5ina"e pen"ru "oa"e perioadele #, de la &
la n, In" repre4in" in7es"iii (con7enional cu se5nul L-L), %&
es"e capaci"a"ea 5a2i5 de au"o8inanare re4ul"a" :n ur5a
anali4ei 8lu2urilor de nu5erar, iar $ repre4in" 7aloarea
re4idual la "er5inarea e2ploa"rii in7es"iiei. *i5ilar lui i
8olosi" an"erior pen"ru a si5%oli4a ra"a do%;n4ii, r es"e
coe8icien"ul care e2pri5 ra"a ren"a%ili"ii a!"ep"a" de c"re
in7es"i"or.
*e consider opor"un un proiec" de in7es"iie cu & V'& , es"e
pre8era" proiec"ul care o8er un GNA 5ai 5are !i es"e respins
proiec"ul cu GNA ne(a"i7, :n"ruc;" aces"a din ur5 nu asi(ur
7alori8icarea capi"alului in7es"i" la ni7elul ren"a%ili"ii
a!"ep"a"e.
Li5i"a 5e"odei cons" :n aceea c ra"a de ac"uali4are (r),
s"a%ili" :n des"ul de 5are 5sur ar%i"rar !i aplica" uni8or5
pe perioade 5ai lun(i de "i5p, poa"e conduce la o 8a7ori4are a
proiec"elor care aduc 7eni"uri 5ai 5ari :n"r-un 7ii"or 5ai
apropia" :n de"ri5en"ul proiec"elor ale cror 7eni"uri, chiar 5ai
:nse5na"e, sur7in :n"r-un 7ii"or 5ai :ndepr"a". Ca ur5are,
speciali!"ii reco5and pen"ru co5pararea a dou proiec"e
de"er5inarea ra"ei de ac"uali4are Lcri"iceL, pen"ru care GNA al
celor dou proiec"e es"e e(al, !i anali4a din perspec"i7a
plau4i%ili"ii, a aces"ei ra"e :n condiiile e8ec"i7e ale pieei
2.
capi"alurilor (spre e2e5plu, prin co5pararea cu ra"a do%;n4ii
%ancare la :5pru5u"urile pe "er5en lun(). Aceas" anali4
per5i"e e7i"area lurii unor deci4ii erona"e de respin(ere a unor
proiec"e 7eridic 5ai a7an"a>oase din perspec"i7a su5ei a%solu"e
a 7eni"urilor pe care le po" (enera, chiar dac aces"e 7eni"uri
sur7in :n"r-un 7ii"or 5ai :ndepr"a".
To" pen"ru a di5inua e8ec"ul ale(erii ar%i"rare a ra"ei de
ac"uali4are, se reco5and u"ili4area 5e"odei E)E, :n paralel cu
5e"oda GNA. Ea"a )n"ern a Een"a%ili"ii repre4in" aceea
7aloare a ra"ei de ac"uali4are (r) pen"ru care anali4a 8lu2ului de
nu5erar al unui proiec" da" conduce la un GNA M &.
*e5ni8icaia econo5ic a E)E es"e aceea c E)E repre4in"
ni7elul 5a2i5 al do%;n4ii pe care o poa"e supor"a un proiec" de
in7es"iie dac ar 8i 8inana" in"e(ral din :5pru5u"uri %ancare.
=n aces"e condiii, in7es"i"orii 7or considera opor"une proiec"ele
al cror E)E calcula" es"e se5ni8ica"i7 5ai 5are dec;" ra"a
nor5al a do%;n4ii la credi"ele pe "er5en lun( !i 7or respin(e
proiec"ele al cror E)E es"e in8erior ra"ei do%;n4ii. De
ase5enea, din"re 5ai 5ul"e proiec"e, 7or pre8era proiec"ul care
o8er un E)E 5ai 5are.
Cn E)E 5ai 5are se5ni8ic un proiec" 5ai puin riscan", nu
neapra" un proiec" 5ai a7an"a>os :n "er5eni de 7eni"uri
a%solu"e pe care le aduce prin e2ploa"are. Aces"a es"e 5o"i7ul
pen"ru care, deci4ia de in7es"ire "re%uie 8unda5en"a" prin
u"ili4area si5ul"an a";" a cri"eriului GNA c;" !i a cri"eriului
E)E.
Es"e "o"u!i u"il, s se :nelea( 8ac"orii care de"er5in
randa5en"ul a!"ep"a", respec"i7 ra"a de ac"uali4are. Ace!"ia sun"
ur5"orii#
2/
- Ni7elul randa5en"ului la plasa5en"e lipsi"e de risc ($f), cu
precdere "i"luri de "e4aur e5ise de s"a"<
- Eiscul de pia
( ) $f $m
, de"er5ina" ca di8eren :n"re
randa5en"ul 5ediu al "u"uror "i"lurilor de 7aloare co"a"e pe
pieele de capi"al ($m) !i randa5en"ul 8r risc
- Eiscul speci8ic asocia" in7es"iiei :n"r-o anu5i"
:n"reprindere (5sura" prin"r-un coe8icien" ()
Ace!"i 8ac"ori au s"a" la %a4a 5odelului de de"er5inare a
cos"ului capi"alului CAPH (Capi"al Asse" Pricin( Hodel)
po"ri7i" cruia#
( )
( ) $f $m $f )
$*)
+ =
02
:n care ( es"e sin(urul para5e"ru propriu unei anu5i"e
:n"reprinderi. Aces" para5e"ru indic 5sura :n care riscul de a
nu produce %ene8iciile pre74u"e (7ola"ili"a"ea) es"e 5ai 5are
(( suprauni"ar) sau 5ai 5ic (( su%uni"ar) dec;" riscul asocia"
unui por"o8oliu lar( di7ersi8ica" de aciuni. Deci randa5en"ul
a!"ep"a" 7a 8i cu a";" 5ai 5are cu c;" riscul asu5a" es"e 5ai
5are.
CAPH es"e lar( u"ili4a" :n aprecierea 7alorii :n"reprinderilor.
E7aluarea :n"reprinderilor es"e necesar in7es"i"orilor (pa"roni,
par"eneri, asociai sau acionari) !i ad5inis"ra"orilor pen"ru a
cunoa!"e, periodic, care es"e 7aloarea :n"reprinderii lor !i care
es"e e7oluia aces"eia. Pe aceas" %a4, in7es"i"orii !i
ad5inis"ra"orii po" ela%ora, adop"a !i aplica s"ra"e(ii
corespun4"oare de pre7enire a scderii 7alorii :n"reprinderii
sau de accelerare a cre!"erii aces"eia, po"ri7i" cu 5isiunea
:n"reprinderii, cu punc"ele "ari !i sla%e ale aces"eia, !i in;nd
con" de opor"uni"ile !i a5eninrile pe care le de47luie
5ediul :n care operea4 respec"i7a :n"reprindere.
02
si5%olurile u"ili4a"e sun" adop"a"e pe plan in"ernaional, se5ni8icaia lor
re(sindu-se :n li5%a en(le4# E
(E9E)
M E2pec"ed Ee"urn on ENui"?,
2,
E7aluarea es"e o%li(a"orie :n anu5i"e 5o5en"e cheie din ciclul
de 7ia al :n"reprinderii# c;nd :n"reprinderea plnuie!"e o
de47ol"are 5a>or (:nsoi", e7en"ual de apor" de capi"al nou !i
de 5odi8icarea s"ruc"urii capi"alului social) sau/!i o
reor(ani4are radical, c;nd 8ace o%iec"ul unei achi4iii sau
8u4iuni, :n ca4ul di4ol7rii, lichidrii sau 8ali5en"ului e"c.
Prin e7aluarea :n"reprinderilor se :nele(e aplicarea unui se" de
5e"ode !i "ehnici - :n condiiile respec"rii unor proceduri
con7enionale - cu scopul de a de"er5ina care ar 8i preul
echi"a%il re4ul"a" din ne(ocierea ipo"e"ic a 7;n4rii
:n"reprinderii :n condiii de pia cunoscu"e, dac a";"
7;n4"orul c;" !i cu5pr"orul ar aciona li%eri de orice
cons"r;n(ere, a5%ii pre("ii, dornici !i capa%ili s e8ec"ue4e
"ran4acia respec"i7 !i 8iecare a7;nd o in8or5aie co5ple"
pen"ru 8unda5en"area deci4iei de 7;n4are !i, respec"i7,
cu5prare.
*e o%ser7 c de8iniia de 5ai sus cuprinde o serie de ele5en"e
ipo"e"ice. De ase5enea, de8iniia nu indic pe ce cale s-ar pu"ea
de"er5ina preul pe care un cu5pr"or ipo"e"ic ar 8i dispus s-l
pl"easc pen"ru o :n"reprindere, sau preul pe care un 7;n4"or
ipo"e"ic ar 8i dispus s-l accep"e pen"ru o :n"reprindere, :n
special dac :n"reprinderea are un nu5r rela"i7 5ic de
proprie"ari !i nu a 8cu", recen", o%iec"ul 7;n4rii-cu5prrii.
De aceea re4ul"a"ul e7alurii unei :n"reprinderi es"e o 7aloare
"eore"ic !i poa"e 7aria :n"r-o pla> lar( :n 8uncie de ipo"e4ele
considera"e de c"re e7alua"or :n de5ersul su.
*in"a(5a e"aluarea ntreprinderilor es"e u"ili4a" :n li"era"ura
de speciali"a"e, de re(ul, pen"ru a dese5na e7aluarea
e8ec"ua" asupra :n"reprinderilor cu un nu5r 5ic de proprie"ari
care in"er7in e8ec"i7 :n ad5inis"rarea :n"reprinderii !i ale cror
"i"luri de proprie"a"e (aciuni, pri sociale) nu sun", :n 5od
2-
curen", co"a"e pe pieele pu%lice de 7alori 5o%iliare (ursa de
Galori sau piaa EA*DAO). Aceas" dis"incie nu se da"orea4
nu5ai 8ap"ului c s"a%ilirea 7alorii unei :n"reprinderi ale crei
"i"luri sun" co"a"e pe pieele de 7alori 5o%iliare es"e 5ai u!oar
!i 5ai si(ur. Dis"incia se da"orea4 !i 8ap"ului c piaa
7alorilor 5o%iliare are un carac"er 5ai pronuna" specula"i7,
8iind in8luena" !i de 8ac"ori care nu re8lec" :n 5od direc"
7aloarea :n"reprinderii.
Con"a%ilii, cen4orii sau audi"orii :n"reprinderilor, precu5 !i
%ancherii 8ac adeseori es"i5ri cu pri7ire la 7aloarea
:n"reprinderilor. Ase5enea es"i5ri se po" 8ace de c"re proprie"arii
!i personalul :n"reprinderii - e7aluri in"erne - sau de c"re e2peri
din a8ara :n"reprinderii# e7aluri independen"e. E7alurile
independen"e sun" necesare a"unci c;nd "re%uie concilia"e in"erese
con"radic"orii, cu5 ar 8i, :n ca4ul unor "ran4acii e8ec"i7e, in"eresele
cu5pr"orului !i cele ale 7;n4"orului, sau, :n ca4ul unor li"i(ii,
in"eresele opuse ale prilor :n li"i(iu. E7alurile independen"e se
5ai 8olosesc pen"ru a de"er5ina o :ncredere 5ai 5are din par"ea
unui pu%lic in", 8ie c aces"a es"e in"eresa" :n orice 8el de si"uaia
:n"reprinderii :n cau4, 8ie c :n"reprinderea :ns!i es"e in"eresa" s
o%in :ncrederea pu%licului respec"i7.
E7alurile independen"e "re%uie s respec"e anu5i"e proceduri
s"andardi4a"e, uni8or5e, pen"ru a asi(ura (radul necesar de
:ncredere !i pen"ru a o8eri posi%ili"a"ea e8ec"urii de co5paraii. =n
"oa"e rile s-a de47ol"a" o pro8esiune dis"inc", aceea de e7alua"or,
(u7erna" de o deon"olo(ie pro8esional s"ric", !i un sis"e5
ins"i"uional de re(le5en"are !i cer"i8icare :n do5eniu. 9 lar(
recunoa!"ere es"e acorda", pe plan in"ernaional, Asociaiei
A5ericane a E7alua"orilor (A5erican *ocie"? o8 Appraisers) care a
ela%ora" !i *"andarde de e7aluare a :n"reprinderilor, *"andarde
uni8or5e de prac"icare a pro8esiunii de e7alua"or, Principiile !i
codul e"ic ale pro8esiunii de e7alua"or. =n Eo5;nia, pro8esiunea de
e7alua"or se au"o-re(le5en"ea4 prin in"er5ediul Asociaiei
Naionale a E7alua"orilor din Eo5;nia - ANEGAE, iar prac"ica
e7alurii s-a de47ol"a" :n pri5ul r;nd ca e8ec" al procesului de
pri7a"i4are.
2+
*e po" dis"in(e nu5eroase 5e"ode !i soluii concre"e de
es"i5are a 7alorii unei :n"reprinderi, pornind de la se"ul de
ipo"e4e pe care se %a4ea4 de5ersul e7alua"orului.
Teoria !i s"andardele :n do5eniul e7alurii :n"reprinderilor
dis"in( dou 5ari (rupe de a%ordri#
- e7aluarea :n"reprinderii ca ac"i7<
- e7aluarea :n"reprinderii ca a8acere :n curs.
=n cadrul pri5ei a%ordri, :n"reprinderii i se a"ri%uie o 7aloare
pornind de la su5a 7alorii "u"uror ac"i7elor (%unurilor) pe care
aceas"a le deine, 8ie aces"ea 5o%ile sau i5o%ile, %unuri 8i4ice,
"i"luri de 7aloare sau %ani, %unuri "an(i%ile sau in"an(i%ile. Din
aceas" perspec"i7 o+iectul ipoteticei tranzacii l constituie o
anumit proprietate, :n e2presia s"a"ic a aces"eia, deci 8r a
se lua :n considerare, :n principiu, u"ili4area ce poa"e 8i da"
ansa5%lului %unurilor respec"i7e. Aceas" a%ordare ar 8i, dup
unii au"ori, pre8era" de c"re !coala de e7aluare con"inen"al-
european.
*e aprecia4 c, iniial, !coala an(lo-sa2on de e7aluare a
pro5o7a" predilec" a%ordarea 7alorii :n"reprinderii ca afacere
n curs de derulare. Din aceas" perspec"i7, ceea ce are
i5por"an :n cadrul ipo"e"icei "ran4acii es"e capaci"a"ea
:n"reprinderii de a produce 7eni"uri. G;n4"orul renun la
%ene8iciile sale 7ii"oare din e2ploa"area :n"reprinderii :n
8a7oarea cu5pr"orului, care, :n ca4ul de %a4 al aces"ei
a%ordri, se presupune c 7a e2ploa"a :n"reprinderea pe acelea!i
linii ale a8acerii ca :n pre4en", 8r a opera schi5%ri
8unda5en"ale :n o%iec"ul de ac"i7i"a"e, di5ensiunile ac"i7i"ii
econo5ice sau s"ruc"ura aces"eia.
'&
*"andardele e7alurilor pro8esionis"e presupun e8ec"uarea unor
de"er5inri 5ul"iple, u"ili4area unui e7an"ai c;" 5ai lar( de
5e"ode !i pre4en"area e2plici" :n rapor"ul de e7aluare a
ipo"e4elor 8cu"e de c"re e7alua"or !i anali4ei e8ec"ua"e de
aces"a asupra 7eridici"ii di8eri"elor re4ul"a"e. Ca ur5are, cu
e2cepia unor si"uaii e2"re5 de par"iculare, s"udiile de e7aluare
"re%uie s in7es"i(he4e 7aloarea :n"reprinderii a";" prin 7aloarea
ac"i7elor c;" !i prin 7aloarea a8acerii.
To"oda", e7alua"orii "re%uie s anali4e4e c;" 5ai co5ple" orice
indicaie pe care o poa"e o8eri piaa, pornind de la "ran4acii al
cror o%iec" are un coninu" si5ilar, sau care poa"e 8i asi5ila" prin
di8eri"e "ehnici :n"reprinderii care se e7aluea4. )n8or5aiile pri7ind
"ran4aciile e8ec"i7e o8er indicaii preioase pen"ru es"i5area
7alorii :n"reprinderii, 5ai ales a"unci c;nd "i"lurile de proprie"a"e
ale aces"eia sun" "ran4aciona"e :n 5od curen" pe pieele de 7alori
5o%iliare. Chiar !i a"unci, :ns, si5pla 5ul"iplicare a 7alorii unui
"i"lu cu "o"alul "i"lurilor nu repre4in" dec;" o apro2i5are
super8icial a 7alorii :n"reprinderii. Galori8icarea in8or5aiilor de
pia nu cons"i"uie un "ip de a%ordare propriu-4is, ci 5ai de(ra% o
5odali"a"e de es"i5are a 7eridici"ii de"er5inrilor e8ec"ua"e prin
di8eri"e al"e 5i>loace. To"u!i, pen"ru ase5enea de"er5inri ale
7alorii :n"reprinderii, :n li"era"ur es"e consacra" denu5irea de
"aloare de pia
Aceas" denu5ire es"e, as"8el, u"ili4a" a%u4i7, :n"ruc;" 7aloarea de
pia a unei :n"reprinderi se poa"e cunoa!"e nu5ai :n ur5a unei
"ran4acii e8ec"i7e, al crei o%iec" es"e ansa5%lul :n"reprinderii<
chiar !i :n"r-o ase5enea si"uaie, preul e8ec"i7 pl"i" !i :ncasa"
pen"ru o :n"reprindere poa"e 8i pus su% se5nul :ndoielii, dac
repre4in" sau nu o 7aloare ec,ita+il de pia, :n"ruc;" se !"ie c
pieele sun" i5per8ec"e, iar sa"is8acerea condiiilor de Llips a
oricror cons"r;n(eriL, Lpre("ireL, LdorinL, Lcapaci"a"eL !i
Lco5ple" in8or5areL a 7;n4"orului !i cu5pr"orului sun"
i5posi%il de reali4a" ca a"are. Aces"a es"e 5o"i7ul pen"ru care se
consider c, :n reali"a"e, nu se poa"e de"er5ina L7aloarea realL
sau Lade7ra"a 7aloareL a unei :n"reprinderi. *e reco5and, deci,
ca rapoar"ele de e7aluare s 8urni4e4e un se" de 7alori o%inu"e prin
5e"ode di8eri"e !i %a4a"e pe ipo"e4e di8eri"e de lucru, 5ai de(ra%
'0
dec;" o 7aloare unic, care, oricu5, nu poa"e a7ea dec;" o
7eridici"a"e discu"a%il.
E7aluarea ac"i7elor es"e considera" :n 5ai 5are 5sur o
"ehnic con"a%il dec;" o "ehnic econo5ic de e7aluare. De!i
la pri5a 7edere e7aluarea ac"i7elor se poa"e 8ace cu preci4ie !i
es"e lipsi" de risc, :n reali"a"e ea pre4in" o serie de di8icul"i
!i presupune u"ili4area unor "ehnici 7aria"e. De ase5enea, es"e
necesar o anali4 a"en" a se5ni8icaiei di8eri"elor 7alori
o%inu"e :n ur5a u"ili4rii unor "ehnici di8eri"e, :n rapor" cu
si"uaia concre" a :n"reprinderii !i a pieei, precu5 !i :n rapor"
cu scopul pen"ru care se :n"reprinde e7aluarea.
Galorile 5ai 8rec7en" u"ili4a"e sun" ur5"oarele
- Galoarea ac"i7ului ne" con"a%il - se de"er5in pe %a4a
%ilanului con"a%il prin scderea 7alorii da"oriilor din
7aloarea curen" de in7en"ar a ac"i7elor. Aceas" 7aloare
es"e a8ec"a" se5ni8ica"i7 de con7eniile con"a%ile 8olosi"e,
de e8ec"ele in8laiei, de 5sura di8eri" :n care u4ura
con"a%il apro2i5ea4 u4ura 8i4ic !i 5oral a ac"i7elor
8i2e. De ase5enea, ea ascunde de4echili%rele !i
dis8uncionali"ile ac"i7elor, lu;nd :n calcul !i ac"i7e care
sun" inu"ile, (reu 7anda%ile, u"ili4a"e su% capaci"a"e, sau
care sun" e8ec"i7 scoase din 8unciune, dar nu sun" :nc
a5or"i4a"e con"a%il. =n ciuda aces"or sl%iciuni, 7aloarea
ac"i7ului ne" con"a%il cons"i"uie :n"o"deauna o co5ponen"
a s"udiului de e7aluare !i adeseori es"e considera" cea 5ai
i5por"an" re8erin pen"ru 7aloarea :n"reprinderii, oric;" de
puin >us"i8ica" ar pu"ea 8i aces" lucru (8oar"e 8rec7en"
proprie"arii iniiali re8u4 s 7;nd su% 7aloarea ac"i7ului
ne", :n "i5p ce, po"enialii cu5pr"ori 5ani8es" reinere :n
a achi4iiona :n"reprinderi su% 7aloarea ac"i7ului ne"
'2
apreciind aceas"a ca o indicaie c in7es"iia ar 8i 8oar"e
riscan")
- Galoarea ac"i7ului la preul de :nlocuire nou - se u"ili4ea4
cel 5ai 8rec7en" :n si"uaia :n care un cu5pr"or po"enial,
care ur5re!"e s-!i de47ol"e o ac"i7i"a"e :n"r-un do5eniu
indus"rial sau co5ercial, are al"erna"i7ele de a in7es"i :n
cons"rucia, de la 4ero, a unei capaci"i noi, sau a
achi4iiona o capaci"a"e e2is"en". =n aces" con"e2", ac"i7ele
e2is"en"e sun" e7alua"e :n echi7alen"ul chel"uielilor pe care
le-ar presupune replicarea, din nou, a respec"i7ei capaci"i.
Aceas" 7aloare are un rol indica"i7, de 8unda5en"are, ne-
8iind, prac"ic, nicioda" o es"i5are e8ec"i7 a 7alorii
"ran4aciei.
- Galoarea ac"i7ului la pre de lichidare - se s"a%ile!"e prin
es"i5area 7alorii care s-ar pu"ea o%ine prin 7;n4area 8r
ne(ociere, c"re cu5pr"ori care !i-ar pu"ea 5ani8es"a
in"eresul :n"r-un in"er7al scur" de "i5p, la cel 5ai %un pre
o8eri" de ace!"ia, a ac"i7elor :n"reprinderii. Galoarea de
lichidare es"e cea 5ai 5ic e7aluare care se poa"e 8ace unei
:n"reprinderi. De!i rareori a(rea" de 7;n4"ori, 7aloarea de
lichidare es"e 8rec7en" u"ili4a", ca a"are sau :n co5%inaie
cu al"e 5e"ode, pen"ru a es"i5a 7eridic 7aloarea unei
ipo"e"ice "ran4acii. *e5ni8icaia ei rspunde cerinelor unor
"ran4acii :n care scopul cu5pr"orului es"e acela de a
lichida :n"reprinderea, 8ie pen"ru c reali4ea4 c prin
7;n4area ac"i7elor s-ar o%ine o 7aloare 5ai 5are dec;" prin
e2ploa"area :n con"inuare a :n"reprinderii, 8ie pen"ru a
eli5ina un co5pe"i"or. De ase5enea sun" 8rec7en"e
si"uaiile :n care cu5pr"orul ur5re!"e s e2ploa"e4e
nu5ai o par"e din ac"i7ele :n"reprinderii :n cau4, iar pe
celelal"e s le 7alori8ice la pre de lichidare. Galoarea de
lichidare se 8olose!"e !i pen"ru es"i5area 7alorii re4iduale,
''
ca par"e :n procesul de e7aluare prin 5e"oda 8lu2ului de
nu5erar
Tehnica e7alurii :n"reprinderii ca a8acere :n curs are la %a4
ur5"orul raiona5en" de principiu# 7aloarea unei :n"reprinderi
es"e e(al cu su5a 7eni"urilor ne"e care se es"i5ea4 c 7or 8i
produse, prin e2ploa"area :n"reprinderii respec"i7e, :n"r-un
ori4on" de "i5p nede8ini", ac"uali4a"e la da"a ipo"e"icei
"ran4acii. Cu5 s-a ar"a", aceas"a es"i5ea4 7aloarea ac"ual a
"u"uror %ene8iciilor 7ii"oare ale :n"reprinderii :n cau4.
=n ipo"e4a c se pre7ede un ni7el cons"an" al %ene8iciilor anuale
7ii"oare, :n"r-un ori4on" in8ini", de"er5inarea 7alorii ac"uale se
8ace dup o relaie ase5n"oare celei prin care se de"er5in
preul unei anui"i perene#
r
- PV
0
=
:n care - es"e ni7elul %ene8iciului anual cons"an" es"i5a".
Ea"a de ac"uali4are r es"i5ea4 cos"ul capi"alului, iar in7ersul
aces"eia

r
0
es"e cunoscu" su% denu5irea de factor de
capitalizare Al"8el spus, dac a8acerea nu ar pre4en"a nici un
risc, relaia de 5ai sus poa"e 8i ci"i" dup cu5 ur5ea4#
Galoarea ac"ual es"e su5a care ar "re%ui depus a4i :n"r-un
depo4i" %ancar
0'
la o ra" a do%;n4ii e(al cu Lra"a de
ac"uali4areL pen"ru a o%ine anual o do%;nd :n su5 e(al cu
L%ene8iciul anualL. =n"r-o in"erpre"are 5ai su%iec"i7, ra"a de
ac"uali4are es"e e(al cu randa5en"ul 5ini5 al capi"alului pe
care in7es"i"orul es"e dispus s :l accep"e, iar :n"r-o a%ordare
0'
=n aces" e2e5plu consider5 depo4i"ul %ancar ca 8iind lipsi" de orice risc,
dar adeseori se consider o in7es"iie :n cer"i8ica"e de "re4orerie (o%li(aiuni
de s"a") ca 8iind 5ai lipsi" de risc dec;" un depo4i" %ancar
'1
o%iec"i7 cu 3cos"ul capi"alului6 ce poa"e 8i de"er5ina" cu
5odelul CAPH.
=n reali"a"e, a";" es"i5area 7eni"urilor 7ii"oare, c;" !i ale(erea
unei ra"e de ac"uali4are ridic pro%le5e deose%i"e, !i presupune
o anu5i" a%ili"a"e %a4a" pe o %un cunoa!"ere a 5ediului
econo5ic (eneral :n care e7oluea4 :n"reprinderea :n cau4, o
%un cunoa!"ere a sec"orului de ac"i7i"a"e !i e2perien :n
e7aluare. *-au ela%ora" o serie de 5e"ode so8is"ica"e de
es"i5are a 7eni"urilor 7ii"oare :n condiii de incer"i"udine,
precu5 !i 5e"ode la%orioase de 8unda5en"are a ra"ei de
ac"uali4are. To"u!i, nu es"e e7iden" c as"8el de 5e"ode conduc
la :5%un"irea su%s"anial a (radului de :ncredere ce poa"e 8i
asocia" 7alorii es"i5a"e, :n rapor" cu 5e"ode 5ai in"ui"i7e.
=n cursul per8ec"rii e8ec"i7e a "ran4aciilor apar, :n 5od 8iresc,
lar(i discrepane :n"re e7alurile cu5pr"orului !i cele ale
7;n4"orului. Prac"ica a consacra" o soluie pen"ru dep!irea unei
as"8el de si"uaii :n care 7;n4"orul pre"inde c per8or5anele
7ii"oare 7or 8i 5ai 5ari dec;" es"e dispus s recunoasc, aprioric,
cu5pr"orul. Po"ri7i" aces"ei soluii, prile po" ne(ocia un acord
prin care cu5pr"orul se o%li( s pl"easc ul"erior o su5
adiional 7;n4"orului, dac 7eni"urile sale din e2ploa"area
:n"reprinderii dep!esc :n"r-o anu5i" proporie 7eni"urile iniial
pre74u"e (po"ri7i" es"i5rilor cu5pr"orului).
C"ili4area in8or5aiilor de pia :n e7aluarea :n"reprinderilor
"re%uie 8cu" cu 5ul" pruden, !i deose%i" discern5;n",
:n"ruc;" in8or5aiile de pia po" 8i 8oar"e :n!el"oare.
*-a indica" de>a necesi"a"ea de a se dis"in(e clar :n"re e7aluarea
unei :n"reprinderi cu nu5r 5ic de proprie"ari !i e7aluarea
:n"reprinderilor co"a"e pe pieele pu%lice de capi"al, cu acionaria"
di8u4. Aap"ul c :n ca4ul celor din ur5 e2is" o pia care d
per5anen" indicaii despre 7aloarea :n"reprinderii prin co"aia
"i"lurilor de 7aloare ale aces"eia, es"e co5pensa" de nea>unsul c
preurile pe pieele de 7alori 5o%iliare se s"a%ilesc :n 5are 5sur
:n rapor" cu in"eresele specula"i7e ale opera"orilor, adesea anoni5i,
'.
de pe aces"e piee. Co"aiile aciunilor se po", as"8el, a%a"e
considera%il de la 7aloarea :n"reprinderii, !i po" :nre(is"ra 5ari
8luc"uaii con>unc"urale 8r o le("ur direc" cu e7oluia :n 8ap" a
:n"reprinderii :n cau4.
Galoarea unor "ran4acii poa"e da indicaii deru"an"e pen"ru
e7alua"or !i da"ori" in8luenei e2erci"a"e de accesul la
ad5inis"rarea :n"reprinderii. As"8el, 7aloarea :n"reprinderii :n
ansa5%lu nu poa"e 8i de"er5ina" pe %a4a unor in8or5aii despre
"ran4acii pariale, dec;" prin corec"area aces"or in8or5aii. Es"e
(eneral accep"a" c preul pen"ru deinerea con"rolului es"e
considera%il 5ai 5are dec;" preul pl"i" pen"ru un pache" de
aciuni care con8er dein"orului s"a"u"ul de acionar se5ni8ica"i7
(!i deci o anu5i" capaci"a"e de a in8luena deci4iile s"ra"e(ice), iar
aces"a din ur5 es"e 5ai 5are dec;" preul pl"i" de c"re un
in7es"i"or de por"o8oliu :n sens s"ric". Es"e da"oria e7alua"orului s
opere4e dis"inciile !i coreciile necesare pe %a4a anali4ei a"en"e !i
:nele(erii corec"e a si"uaiei de 8ap" (spre e2e5plu, 0&I din
capi"alul unei :n"reprinderi poa"e a7ea se5ni8icaii di8eri"e :n
8uncie de dis"ri%uia celorlal"e +&I, 5er(;nd de la c7asi-con"rolul
:n"reprinderii, p;n la o c7asi-"o"al e2cludere de la luarea
deci4iilor).
To" as"8el, 8ac"ori de ordin a8ec"i7 po" >uca un rol i5por"an" :n
dena"urarea unor "ran4acii al cror o%iec" :l cons"i"uie :n"reprinderi
care repre4in", pen"ru proprie"arii ac"uali, o .afacere de familie.,
sau :n care sun" an(a>ai concureni :n"re care e2is" o ri7ali"a"e
"radiional.
'/
2.3 "iscul !n tranzaciile comerciale
3Eiscul :n sine nu es"e ru< riscul es"e un 8ac"or esenial al
pro(resului, iar e!ecul es"e adesea o co5ponen" a :n7rii.
Dar "re%uie s :n75 s echili%r5 posi%ilele consecine
ne(a"i7e ale riscului prin %ene8iciile po"eniale ale opor"uni"ii
asocia"e aces"uia6
01
.
Prin risc se :nele(e o si"uaie :n care un anu5i" e7eni5en" se
poa"e produce cu o pro%a%ili"a"e anu5e, sau :n care
di5ensiunile e7eni5en"ului au o anu5i" dis"ri%uie de
pro%a%ili"a"e. As"8el, spune5 despre o in7es"iie c pre4in" un
anu5i" risc pen"ru c e2is", spre e2e5plu, 0 !ans din 0& s se
:nre(is"re4e o pierdere, . din 0& !anse s se :nre(is"re4e
ren"a%ili"a"ea a!"ep"a" !i 1 din 0& !anse s se :nre(is"re4e o
ren"a%ili"a"e chiar 5ai 5are dec;" cea a!"ep"a". Eiscul nu poa"e
8i con8unda" cu pro%a%ili"a"ea e7eni5en"ului, cu5 ar 8i :n
e2e5plul considera" pro%a%ili"a"ea de 0&I de a se :nre(is"ra o
pierdere, :n"ruc;" el es"e un a5al(a5 :n"re aceas" pro%a%ili"a"e
!i di5ensiunea 8eno5enului. Eiscul es"e 5ai 5are dac
pierderea es"e 5ai 5are !i 5ai 5ic :n ca4 con"rar, chiar dac
pro%a%ili"a"ea pierderii es"e aceea!i. Cn 5odel 5a"e5a"ic
si5pli8ica" ar pu"ea 8i#
c / p e
a p $
i
=
unde $ es"e riscul cuan"i8ica",
i
e
p
es"e pro%a%ili"a"ea
producerii 8eno5enului i iar a
p/c
a5pli"udinea pierderii sau
c;!"i(ului a8eren" e7eni5en"ului i.
Teore"ic, s"area de risc se deose%e!"e de cea de incer"i"udine
prin aceea c :n ca4ul riscului su%iec"ul deine su8icien"e
in8or5aii pen"ru a pu"ea es"i5a pro%a%ili"a"ea a8eren"
01
Gan *co4, Eo(er L., /oft0are 1e"elopment $is23 *pportunitz, 'ot
Pro+lem, *o8"Kare En(ineerin( )ns"i"u"e, CHC/*E)-+2-TE-'&, ADA
2.-,1', sep"e5%rie 0++2
',
di8eri"elor e7eni5en"e posi%ile. Prin ur5are, unii au"ori
0.
:nclinai c"re 5odelare 5a"e5a"ic 8ac dis"incie :n"re risc !i
incer"i"udine riscul 8iind considera" ca a7;nd a"ri%u"e
cuan"i8ica%ile, :n "i5p ce incer"i"udinea nu.
)ncer"i"udinea a 8os" !i es"e u"ili4a" pen"ru a descrie si"uaii
sau e7eni5en"e crora nu le po" 8i asocia"e pro%a%ili"i pri7ind
o po"enial producere a lor. )ncer"i"udinile nu sun" asi(ura%ile,
da" 8iind 8ap"ul c nu es"e posi%il, din punc" de 7edere ac"uarial,
s se s"a%ileasc ni7elul pri5ei necesare pen"ru a acoperi ce7a
ceea ce es"e cali8ica" ca 8iind incer" !i inde8ini%il.
Prac"ic, :ns, chiar !i a"unci c;nd nu dein su8icien"e in8or5aii
pen"ru a de"er5ina 5a"e5a"ic pro%a%ili"a"ea unui e7eni5en",
par"enerii :n "ran4acii co5erciale 7or 8ace o ierarhi4are
in"ui"i7 a e7eni5en"elor posi%ile, :n 8uncie de propria lor
personali"a"e (op"i5i!"ii 7or a"ri%ui o pro%a%ili"a"e 5ai 5are
e7eni5en"elor 8a7ora%ile, :n "i5p ce pesi5i!"ii 7or crede c
e7eni5en"ele ne8a7ora%ile au 5ai 5ul"e !anse de a se produce).
Prin ur5are, se poa"e spune c nu e2is" incer"i"udine :n sens
s"ric", dup cu5 nici cer"i"udine, propriu-4is, nu poa"e e2is"a :n
cadrul "ran4aciilor co5erciale, e2is";nd chiar !i :n cele 5ai
si(ure si"uaii posi%ili"a"ea s in"er7in ce7a nea!"ep"a".
=nclinaia sau a7ersiunea 8a de risc sun" ele5en"e i5por"an"e
care de8inesc a"i"udinea oa5enilor !i co5por"a5en"ul
par"icipanilor la "ran4acii co5erciale. =n (eneral, a7ersiunea
8a de risc se de8ine!"e prin a!"ep"area unei ren"a%ili"i spori"e
(pri5 de risc) :n cadrul "ran4aciei :n cau4.
A%ordarea clasic pri7ind luarea deci4iilor pro5o7ea4 ideea c
oa5enii au a7ersiune 8a de risc. Cn s"udiu
0/
e2"ins pri7ind
asu5area riscului, din perspec"i7 5ana(erial, rele7 c 5ana(erii
0.
Pohn Ea8"er?, $is2 &nalysis in Pro#ect 4anagement, Chap5an QFall,
Airs" Edi"ion, 0++1, London, p...
'-
iau :n calcul dou repere a"unci c;nd e7aluea4 riscul#
supra7ieuirea sau de47ol"area a8acerii. Hana(erii "ind s :!i asu5e
riscuri cu 5ai 5ul" u!urin a"unci c;nd le es"e a5enina" propria
po4iie :n s"ruc"ura 8ir5ei, precu5 !i :n si"uaiile :n care deci4iile ce
ur5ea4 a 8i aplica"e nu a5enin supra7ieuirea 8ir5ei. De!i nu
sun" dispu!i s-!i asu5e riscuri care ar pune :n pericol e2is"ena
8ir5ei, dac po4iia 8ir5ei pe pia ar 8i a5enina" de concuren
s-ar an(a>a, "o"u!i, :n s"ra"e(ii riscan"e. Prin ur5are, o po4iie solid
pe pia (enerea4 un co5por"a5en" conser7a"or :n pri7ina
asu5rii riscului. Tre%uie re5arca", :ns, c a"i"udinea oa5enilor
de a8aceri !i a in7es"i"orilor 8a de risc nu es"e uni"ar. Tendina de
asu5are sau e7i"are a riscului es"e in8luena" de carac"eris"icile
indi7iduale, de 8ac"orii con"e2"uali !i de s"ruc"ura or(ani4aional.
Deci4iile sun" cu a";" 5ai riscan"e, cu c;" incer"i"udinea re4ul"a"elor
es"e 5ai 5are, cu c;" o%iec"i7ele s"a%ili"e sun" 5ai a5%iioase !i cu
c;" po"enialul de c;!"i( sau pierdere es"e 5ai 5are
0,
. Pe de al"
par"e, percepia unei si"uaii deci4ionale, e7aluarea riscului !i a
al"erna"i7elor, ale(erea 8cu" sun" in8luena"e de a"i"udinea 8a de
risc a decidenilor.
Procesul co(ni"i7 es"e in8luena" de percepia riscului !i
predispo4iia 8a de risc. Aceas"a din ur5 re8lec" "endina
(eneral a indi7idului de asu5are sau de e7i"are a riscului,
in8luen;nd 5odul de e7aluare a riscului !i de selecie a
al"erna"i7elor de c"re decideni. )den"i8icarea, cuan"i8icarea !i
ierarhi4area riscurilor, con"rolul aces"ora, 7alidi"a"ea es"i5rilor !i
in8or5aiilor pri7ind riscurile, al"8el spus e"iche"area unei ipos"a4e
de c"re un deciden" ca 8iind 5ai 5ul" sau 5ai puin riscan"
depinde :n 5od 8unda5en"al de percepia riscului !i a"i"udinea 8a
de aces"a (Ai(ura 0).
Con"rolul riscului !i al incer"i"udinii din 5ediul de a8aceri :n care
ac"i7ea4 8ir5a cons"i"uie esena 5ana(e5en"ului
0-
. Pen"ru c
0/
*hapira, A., 3A5%i(ui"? and risB "aBin( in or(ani4a"ions6, 5ournal of
$is2 and 6ncertainty, no. ,, 0++', pp. -+-+/.
0,
*i"Bin, *.. Q Pa%lo, A.L., 3Eeconcep"uali4in( "he de"er5inan"s o8 risB
%eha7ior6, &cademy of 4anagement $e"ie0, Gol. 0,, No. 0, 0++2, pp. +-'-.
0-
Das, T.R. Q Ten(, .*., 3Eesource and risB 5ana(e5en" in "he s"ra"e(ic
alliance 5aBin( process6, 5ournal of 4anagement, 7ol 21, No. 0, 0++-, pp.
20-12.
'+
e2is" o relaie de cau4ali"a"e :n"re riscurile asu5a"e !i
per8or5anele econo5ice ale 8ir5ei, poli"ica 8ir5ei pri7ind riscul
es"e esenial
0+
. Anali4a aces"eia la ni7el or(ani4aional poa"e 7i4a
ni7elul s"ra"e(ic, operaional sau anu5i"e arii 8uncionale din 8ir5.
Cunosc;nd s"ruc"ura riscului a8acerii 7or pu"ea 8i e7i"a"e, di5inua"e
sau con"rola"e unele di8icul"i po"eniale. =ns deci4iile sun" lua"e
de c"re oa5eni. Prin ur5are, "endinele de asu5are a riscului
re8lec" "rs"urile personale, deprinderile !i pra2isul deciden"ului
:n s8era riscului. Aces"ea au o in8luen do5inan" asupra 5odului
:n care es"e e7alua" riscul, asupra seleciei in"eniilor, asupra
5anierei de "ra"are, cu"are sau o5isiune a in8or5aiilor
2&
.
6i-ura , 9titudinea 7a5 de risc (adap"are dup Pohn Ada5s, The Hana(e5en"
o8 EisB and Cncer"ain"?, Policy &nalysis, no.''., Harch 1, 0+++, p....)
Aspec"ele ar"a"e 5ai sus repre4in" ar(u5en"e :n 8a7oarea
ins"i"uirii unor sis"e5e de a%ordare con!"ien", sis"e5a"ic !i
pra(5a"ic a e7alurii !i con"rolului riscului.
0+
Jalls, H.E. Q D?er, P.*., 3EisB propensi"? and 8ir5 per8or5ance# A
s"ud? o8 "he pe"roleu5 e2plora"ion indus"r?6, 4anagement /cience, Gol. 12,
No. ,, 0++/, pp. 0&1-02..
2&
Pa%lo, A.L., 3Hana(erial risB in"erpre"a"ions# Does indus"r? 5aBe a
di88erence@6, 5ournal of 4anagerial Psyc,ology, Gol 01, No. 2, 0++-,
pp.+2-0&,.
1&
Hana(e5en"ul riscului la ni7elul :n"reprinderii ur5re!"e
iden"i8icarea, e7aluarea !i luarea :n considerare a riscului :n
8unda5en"area deci4iilor. *e aprecia4 c e2is" pa"ru ca"e(orii
de riscuri pe care un ase5enea sis"e5 ar "re%ui s le ai% :n
7edere (Ai(ura 2).
6i-ura %7erele de mana-ement al riscului la ni$elul 1ntre#rinderii
Eiscul operaional es"e riscul de a :nre(is"ra o pierdere da"ori"
unei ca"as"ro8e 8i4ice, unei de8eciuni "ehnice sau unei erori
u5ane :n 8uncionarea unei :n"reprinderi, inclusi7 8rauda,
(re!elile de conducere (5ana(e5en") !i erorile de proces.
Prin riscul credi"ului se :nele(e, :n (eneral, riscul ca o al"
par"e cu care :n"reprinderea derulea4 "ran4acii s de7in
incapa%il, sau 5ai puin capa%il, s-!i :ndeplineasc
o%li(aiile con"rac"uale.
Eiscul a8acerii es"e in"rinsec le(a" de capaci"a"ea de plani8icare
s"ra"e(ic a 8ir5ei !i se re8er la posi%ili"a"ea ca schi5%ri ale
10
unor 7aria%ile ale planului de a8aceri s dis"ru( 7ia%ili"a"ea
acelui plan. =n riscul a8acerii se includ riscuri cuan"i8ica%ile
cu5 sun" cele le(a"e de ciclul de a8aceri sau cel le(a" de
es"i5area cererii !i necuan"i8ica%ile cu5 es"e schi5%area
(radual a co5por"a5en"ului concurenilor sau a "ehnolo(iei.
Eiscul de pia es"e riscul de a :nre(is"ra o pierdere 8inanciar
da"ori" schi5%rii unor 8ac"ori ai pieei precu5 ra"ele
do%;n4ilor, cursul 7alu"ar !i/sau preurile 5r8urilor sau ale
aciunilor.
=n par"e, riscul ineren" unei a8aceri poa"e 8i di5inua" de c"re
in7es"i"or prin di7ersi8icarea por"o8oliului a8acerii. Eiscul
di7ersi8ica%il es"e :n s"r;ns le("ur cu e7eni5en"ele sau
8eno5enele speci8ice unui do5eniu de ac"i7i"a"e sau unei 8ir5e
da"e. Aces" "ip de risc poa"e 8i :n";lni" !i su% denu5irea de
firm-specific-ris2, idiosyncratic risB sau nonsystematic ris2.
Prin con"ras", riscul care a8ec"ea4 econo5ia, piaa, :n
ansa5%lul su, nu poa"e 8i eli5ina" prin di7ersi8icare.
Garia%ilele riscului nedi7ersi8ica%il (risc sis"e5a"ic) nu po" 8i
con"rola"e de c"re 8ir5e, :ns prin operaiunile curen"e !i/sau
de perspec"i7, o 8ir5 :!i poa"e di5inua 3sensi%ili"a"ea6 la
e7eni5en"ele sau schi5%rile inde4ira%ile din econo5ie.
Eiscul nedi7ersi8ica%il a8ec"ea4 cos"ul de opor"uni"a"e al
capi"alului, pen"ru c in7es"i"orii nu po" con"rola 7aria%ilele
riscului sis"e5a"ic, prin con"ras" cu riscul speci8ic a8acerii.
Cos"ul de opor"uni"a"e al capi"alului are dou co5ponen"e de %a4.
Pri5a es"e da" de i5pera"i7i"a"ea (re)co5pensrii in7es"i"orului
pen"ru e8ec"ele "i5pului asupra %anilor. Cea de a doua co5ponen"
es"e re4ul"a"ul (ra"i8icaiei solici"a"e de in7es"i"or pen"ru riscul
asu5a". Pen"ru c pri5a co5ponen" re8lec" doar 7aloarea :n "i5p
a %anilor !i nu riscul, conduce la ideea c in7es"i"orul se a!"eap" la
o reco5pens c;!"i( e(al cu ra"a c;!"i(ului la plasa5en"ele
lipsi"e de risc ("i"luri de s"a"), (ra8icul nr.2.0. Espla"a
12
in7es"i"orului pen"ru riscul asu5a" se re(se!"e :n cea de a doua
co5ponen" a cos"ului de opor"uni"a"e a capi"alului. Aceas"a poa"e
8i :n";lni" :n li"era"ura de speciali"a"e !i su% denu5irea de 3pri5
de risc6.
Dup pro%a%ili"a"ea de producere !i a5ploarea i5pac"ului
asupra re4ul"a"elor a8acerii, se :n";lnesc ur5"oarele ca"e(orii
de riscuri
20
#
- riscuri cu pro%a%ili"a"e 5ic de producere !i cu i5pac" sc4u"
- riscuri cu pro%a%ili"a"e 5are de producere !i cu i5pac"
crescu"
- riscuri cu pro%a%ili"a"e 5are de producere !i cu i5pac" sc4u"
- riscuri cu pro%a%ili"a"e 5are de producere !i cu i5pac"
crescu".
)5pac"ul poa"e 8i po4i"i7 sau ne(a"i7, la ni7el s"ra"e(ic, de
7;r8, sau la ni7el operaional, de %a4. Dac la pri5a 7edere
riscurile cu o pro%a%ili"a"e 5ic de producere !i cu i5pac"
sc4u" par a 8i 5ai puin i5por"an"e, chiar ne(li>a%ile, "o"u!i
aceas" ca"e(orie de riscuri "re%uie lua" :n calcul pen"ru a
e7alua po"enialul su asupra al"or e7eni5en"e, ac"i7i"i sau
operaiuni, lipsi"e de rele7an, :n pri5a 8a4, dar care po"
de7eni cri"ice. Prin ur5are, "oa"e riscurile "re%uie lua"e :n
calcul, da" 8iind 8ap"ul c e2punerea 8a de risc es"e da" de
pro%a%ili"a"ea 5ul"iplicrii e8ec"elor, po4i"i7e sau ne(a"i7e, prin
producerea unui e7eni5en". =n 5od u4ual, deci4ia 8inal se
5a"eriali4ea4 prin aciuni de asu5are, di5inuare, "rans8er sau
e7i"are a riscurilor. =ns rar se :n";lnesc deci4ii repe"a%ile, din
punc" de 7edere s"a"is"ic. Cele 5ai 5ul"e deci4ii, a"unci c;nd nu
sun" disponi%ile da"ele is"orice, sun" re4ul"a"ul >udecilor
su%iec"i7e.
$ruparea riscurilor !i cri"eriile 8olosi"e :n aces" scop di8er, de
la un au"or la al"ul, :n 8uncie de propria perspec"i7 asupra
20
Pohn Ea8"er?, opcit, pp. --0&.
1'
anali4ei riscului# riscuri pure, riscuri de pre !i de do%;nd
22
,
riscuri direc"e !i riscuri 7ir"uale, riscuri o%iec"i7e !i riscuri
su%iec"i7e
2'
, riscuri in"erne !i riscuri e2"erne
21
, riscuri locale !i
riscuri (lo%ale, 5acro !i 5icro-riscuri
2.
, riscuri de ar, riscuri
de 8ir5, riscuri de proiec"
2/
e"c.
=n cele ce ur5ea4 se 7or discu"a unele aspec"e ale riscului de
pia, riscului poli"ic !i riscului de ar.
$iscul de pia
Hodul de 8uncionare al unei piee, al unei :n"reprinderi sau
or(ani4aii descrie, :n 8ap", 5odul de alocare a resurselor !i de
coordonare a ac"i7i"ilor prin in"er5ediul deci4iilor.
Auncionarea pieei a"ra(e dup sine ele5en"e de incer"i"udine.
Eecur(erea la pieele la "er5en, care per5i" asi(urarea,
acoperirea :5po"ri7a riscurilor de 8luc"uaii pe anu5i"e piee
5ai ales pe pieele de schi5% sau 7alu"are nu re4ol7
pro%le5ele, ci pune noi pro%le5e, cu5 ar 8i apariia de
ele5en"e i5pre7i4i%ile :n cursul e2ecu"rii "ran4aciei. Hai
5ul", nu e2is" piee la "er5en (enerali4a"e, incer"i"udinea
apare, prin ur5are, ca o s"are c7asiper5anen".
Anali4a riscului econo5ic "re%uie s in con" de >ocul
in"erdependenelor, de in"eraciunile :n"re piee, sec"oare de
ac"i7i"a"e. Eiscul pri7ind in8laia, do%;nda sau ra"a de schi5%
22
*co"" E.Farrin("on Q $re(or? E. Niehaus, $is2 4anagement and
Insurance, Hc$raK-Fill, )n"erna"ional Edi"ions, Ainance *eries, 0+++,
os"on, pp. 0--'2.
2'
Pohn Ada5s, The Hana(e5en" o8 EisB and Cncer"ain"?, Policy &nalysis,
no.''., Harch 1, 0+++, pp..&-/,.
21
Gilhel5as a(donas, Pricin( risB and insurance, -usiness3 t,eory and
practice, Gol. )), No. 0, 2&&2, p.'1.
2.
P. F. Dunnin(, 7o"ernments, 7lo+alization and International -usiness,
928ord Cni7ersi"? Press, 0++,, 928ord, pp.'0-,1.
2/
Andreea Gass, 7estiunea riscului unui proiect internaional de in"estiii,
Tri%una Econo5ic, Nr. 20, 2' 5ai 2&&0, p.,'.
11
sun" riscurile se5ni8ica"i7e care a8ec"ea4, "eore"ic, orice
in7es"iie, 8r s 8ie, :ns, sin(urele cau4e ale riscului :n
a8aceri.
Ea"a in8laiei. Pu"erea de cu5prare es"e un risc 5a>or pen"ru o
par"e considera%il a sec"orului de a8aceri. )n8laia, prin
cre!"erea preurilor la produse !i ser7icii, a8ec"ea4 c;!"i(ul, :n
"er5eni reali, al co5ercian"ului, 7eni"urile o%inu"e din
di7idende sau din 7;n4area a8acerii. =ns nu doar co5ercianii
resi5" e8ec"ele nedori"e ale 8eno5enului in8laionis", ci !i
cu5pr"orii, persoane 8i4ice, care :!i 7d eroda" pu"erea de
cu5prare.
)n8laia induce co5ercianilor dou nea>unsuri 5a>ore#
cre!"erea ra"ei do%;n4ii al crei e8ec" ne(a"i7 es"e re8lec"a" :n
scderea 7alorii de pia a a8acerii, conco5i"en" cu scderea
pu"erii de cu5prare a 5onedei locale, (enera" de cre!"erea
preurilor la %unurile !i ser7iciile o8eri"e pe pia.
Cos"urile de producie, c;!"i(urile 7i4a"e !i concurena sun"
7aria%ilele de care "re%uie s ine5 sea5a a"unci c;nd s"a%ili5
preurile. Prin ur5are, preul de 7;n4are al unui %un es"e
re4ul"a"ul unui co5pro5is :n"re dou riscuri oarecu5
con"radic"orii# pe de o par"e, riscul de pierdere a clienilor, dac
preul es"e 5ai 5are dec;" cel prac"ica" de concuren !i/sau cel
pe care es"e dispus s-l pl"easc cu5pr"orul, pe de al" par"e,
riscul de co5pro5i"ere a pro8i"ului, dac preul es"e 5ai 5ic
dec;" preul de cos". Hai 5ul", da" 8iind 8ap"ul c econo5ia, :n
ansa5%lul su, es"e 8or5a" din sec"oare de ac"i7i"a"e !i (rupuri
sociale in"erdependen"e, 5odi8icarea unei 7aria%ile :n"r-unul
din"re ele es"e re8lec"a" !i :n dina5ica celorlal"e.
De!i i5pac"ul in8laiei asupra a8acerilor es"e incon"es"a%il,
in7es"i"orii !i :n"reprin4"orii consider c aceas"a es"e di8icil de
1.
es"i5a", 5ai ales pe "er5en lun(, da" 8iind 8ap"ul c
5odi8icarea preurilor es"e indus de nu5eroase 7aria%ile a
cror es"i5area es"e e2"re5 de co5plica" !i co5ple2. *"rile
na"urii, precu5 !i e7oluiile din s8era poli"ic sun" ele5en"e cu
carac"er i5predic"i%il no"a%il, dar cu i5pac" 5a>or asupra
preurilor de consu5. *i"uaia de7ine cri"ic, :n ca4ul
econo5iilor cu in8laie e2"re5 de 7ola"il, prin ur5are, (reu de
an"icipa", ale crei 5odi8icri de7in o re(ul !i nu o e2cepie.
=n (eneral, :n"reprinderile :ncearc s pase4e c"re consu5a"or
cre!"erea preurilor.
Eeali"a"ea rele7 c o ar poa"e supor"a pe "er5en lun( un
ni7el rela"i7 ridica" al in8laiei. Aici re4id pericolul 5a>or al
in8laiei. Dincolo de un anu5i" pra( e2is" riscul pierderii
co5ple"e a con"rolului, nu nu5ai asupra cre!"erii preurilor, dar
!i asupra ansa5%lului econo5iei.
Toc5ai da" 8iind 8ap"ul c aces" risc es"e pre4en" :n
su%con!"ien"ul u5an, pu"erea pu%lic es"e :n per5anen :n
cu"area an"ido"ului :5po"ri7a in8laiei, co5%in;nd, :n"r-o
5sur 5ai 5ic sau 5ai 5are, ur5"oarele in(redien"e#
:n(hearea preurilor, con"rolul 5asei 5one"are, di5inuarea
chel"uielilor pu%lice, :n(hearea 7eni"urilor.
=n principiu, pen"ru a cre!"e re4is"ena a8acerii 8a de in8laie
se recur(e la s"a%ilirea (:n relaia cu de%i"orii) de "er5ene de
pla" c;" 5ai 5ici posi%il !i/sau la a>us"area c;!"i(ului no5inal,
:n 8unciei de es"i5rile pri7i"oare la ra"a in8laiei. Prin aces"e
5suri se ur5re!"e a";" reducerea (radului de e2punere 8a de
riscul in8laionis", c;" !i, respec"i7, a"enuarea i5pac"ului
in8laiei asupra 7eni"urilor.
Ea"a do%;n4ii. )ndi7i4ii, :n"reprinderile, s"a"ele au ne7oie de
%ani pen"ru a-!i 8inana de8ici"ele. Dac se e2cep"ea4
1/
5o!"enirea !i >ocul de lo"erie, nu e2is" dec;" dou 5oduri de a
procura %anii necesari# a-i c;!"i(a sau a-i :5pru5u"a. anii
:5pru5u"ai "re%uie re5unerai !i res"i"uii.
Prin"re 7aria%ilele care a8ec"ea4 ra"a do%;n4ii se re(sesc
de8ici"ele %u(e"are, ni7elul ac"i7i"ii econo5ice, si"uaia
%alanei co5erciale, precu5 !i ra"a do%;n4ii pe pieele
in"ernaionale. Hai e2ac", orice 8ac"or cu i5pac" asupra
an"iciprilor in8laionis"e ale in7es"i"orilor.
Cna din"re cele 5ai i5por"an"e 7aria%ile es"e poli"ica 5one"ar,
de al"8el 8ac"orul cheie :n de"er5inarea ni7elului ra"ei do%;n4ii.
Hodi8icrile pri7ind re4er7ele o%li(a"orii, do%;n4ile
in"er%ancare, e"c. sun" indicii ale orien"rii curen"e !i de
perspec"i7 pri7ind poli"ica 5one"ar.
Pari"a"ea 5one"ar. En"i"ile care cu5pr !i 7;nd pe piaa
in"ernaional ori care se :5pru5u" sau 8ac plasa5en"e :n
s"rin"a"e sun" ac"ori ai pieei 7alu"are. Dac o en"i"a"e 7inde
5ai 5ul" dec;" cu5pr sau dac se :5pru5u" :n s"rin"a"e
5ai 5ul" dec;" plasea4 ori in7es"e!"e, ea 7a acu5ula de7i4e pe
care le 7a "ran4aciona pe piaa 7alu"ar. Pen"ru cursul unei
5onede es"e e2"re5 de i5por"an" re4ul"a"ul aces"or 5i!cri,
re8lec"a" :n soldul %alanei de pli.
Cre!"erea i5por"urilor de"er5in o cre!"ere a cu5prrii de
7alu". Cursul 5onedei naionale scade, 5rind as"8el cos"ul
i5por"urilor indispensa%ile. Are loc deci o presiune asupra
preurilor in"erne, produsele naionale de7in 5ai puin
co5pe"i"i7e, e2por"urile s"a(nea4 :n "i5p ce i5por"urile cresc,
de8ici"ul e2"ern cre!"e, de unde o nou depreciere a 5onedei
naionale, procesul pu";nd con"inua s se a(ra7e4e. )n8laia
i5por"a" aduce un risc :n plus de ins"a%ili"a"e !i de apariie a
cercului 7icios, necesi"a"ea 5eninerii unei ra"e a do%;n4ii
1,
ridica"e pen"ru a :5piedica 8u(a capi"alurilor :n e2"erior
in"roduc;nd o res"ricie supli5en"ar :n poli"ica econo5ic.
Poli"ica de relansare a cererii in"erne, de u"ili4are a 8orei de
5unc !i a ac"i7i"ii nu d re4ul"a"e dac :nclinaia spre i5por"
cre!"e. Poli"ica de relansare necesi" un e8or" paralel, e8or"ul de
e2por" !i recucerirea pieei in"erne sun" necesare pen"ru a sl%i
cons"r;n(erea e2"ern a unei econo5ii naionale. De unde
i5por"ana unei poli"ici indus"riale e8icien"e !i a unor e8or"uri
de co5pe"i"i7i"a"e.
)n7es"iiile >oac un rol cen"ral :n a5eliorarea co5pe"i"i7i"ii.
Ele acionea4 si5ul"an asupra cererii !i o8er"ei de %unuri !i
ser7icii. =ns a in7es"i :nsea5n a 8ace un pariu cu 7ii"orul.
Deci4ia de a in7es"i es"e o ho"r;re ire7ersi%il, cel puin pen"ru
o perioad de "i5p. 9r accep"area riscului es"e cu a";" 5ai
5ic, cu c;" !ansele de reu!i" sun" 5ai sla%e.
Aac"orul cheie :n deci4iile in7es"iionale es"e :ncrederea :n
7ii"or. =ncrederea se poa"e pierde e2"re5 de u!or :ns se
do%;nde!"e des"ul de (reu. =ncrederea :n"r-o e7oluie
con>unc"ural 8a7ora%il !i predispo4iia 8a de risc depind de
nu5ero!i 8ac"ori econo5ici, 8inanciari, sociali, poli"ici,
naionali !i in"ernaionali. En"i"ile e2is"en"e sau cele care 7or
s in"re pe o pia "re%uie s ia :n calcul in"erdependenele din
sis"e5ul econo5ic, care po" in8luena !i a5pli8ica e2punerea la
risc.
$iscul politic
Hediul de a8aceri es"e serios in8luena" de e7eni5en"ele care au
loc pe scena poli"ic. Pu"erea poli"ic s"a%ile!"e re(ulile >ocului
prin in"er5ediul le(ilor !i nor5elor edic"a"e. Din aces"
consideren" ins"a%ili"a"ea poli"ic !i aciunile e2ecu"i7ului sun"
surse de risc. Dup unele opinii, :nain"e de a e7alua s"a%ili"a"ea
1-
poli"ic sau "endinele 5acroecono5ice, es"e de4ira%il ca
decidenii s anali4e4e e8icaci"a"ea !i e8iciena 5odului :n care
es"e condus ara. Cali"a"ea (u7ernrii, al"8el spus. Aceas"a
repre4in" unul din"re 8ac"orii de"er5inani pen"ru cre!"erea
econo5ic :n rile :n curs de de47ol"are. 9%iec"i7ele s"a%ili"e
!i 5i>loacele u"ili4a"e pen"ru a"in(erea aces"ora sun" decisi7e :n
e8or"urile de di5inuare a consecinelor (enera"e de !ocurile
econo5ice !i 8a7ori4ea4 s"a%ili"a"ea poli"ic.
Anali4a riscului poli"ic recla5 e2a5inarea cu a"enie a
in8or5aiilor despre 8orele poli"ice pre4en"e pe scena poli"ic
!i a a(endei proprii 8iecreia din"re ele. Eiscul indus 8ir5elor
de e7oluiile :nre(is"ra"e pe scena poli"ic poa"e :5%rca
di7erse 8or5e. Aiecare din"re ele "re%uie rapor"a" la ni7elul de
de47ol"are a sis"e5ului socio-econo5ic.
*"udiile e5pirice rele7 8ap"ul c dina5ica :n"reprinderilor din
rile indus"riali4a"e depinde 5ai 5ul" de e7oluiile din 5ediul
econo5ic !i 5ul" 5ai puin de 8ac"orii poli"ici sau de (radul
de sol7a%ili"a"e a rii.
=n (es"ionarea riscului poli"ic, es"e de dori" o a"i"udine
pre7en"i7 din par"ea decidenilor, :n"ruc;" riscurile poli"ice
sun" 5ai u!or de con"rola" :nain"e de a se "rans8or5a :n"r-o
cri4 (enerali4a". Deci4iile poli"ice, oda" lua"e, sun" di8icil de
schi5%a" pen"ru c es"e :n >oc repu"aia pu%lic a decidenilor.
Prin ur5are, din perspec"i7a :n"reprinderii nu es"e, deci, lipsi"
de u"ili"a"e iden"i8icarea preala%il a riscurilor poli"ice la care
poa"e 8ie e2pus, prin pre4ena sa pe pia. 9 7i4iune co5ple"
!i sis"e5a"ic a 8ac"orilor de risc repre4in" ele5en"ul cheie :n
ela%orarea unei s"ra"e(ii adec7a"e de (es"ionare a riscurilor
poli"ice. Es"e 7or%a, de 8ap", de iden"i8icarea pro%le5elor,
e7aluarea !i ierarhi4area punc"elor cri"ice !i s"a%ilirea planului
de aciune.
1+
Eapor";nd :n"reprinderea la 5ediul :n care operea4, la
ori(inea riscului poli"ic s"au ur5"oarele ca"e(orii de 8ac"ori#
8ac"ori e2"erni - poli"ica pro5o7a" de pu"erea pu%lic< 8ac"ori
speci8ici - in"eraciunile :n"reprinderii cu ac"orii de pe pia<
8ac"ori in"erni - cali"a"ea procesului de (es"ionare a riscului
poli"ic la care es"e e2pus a8acerea.
Aac"orii e2"erni includ 5ai 5ul"e su%-ca"e(orii, prin"re care#
ins"a%ili"a"e poli"ic, o (es"iune poli"ic !i econo5ic
inadec7a" - 5a"eriali4a" prin 8ac"orii clasici de risc#
hiperin8laia, cri4e 5one"are e"c. -, a%sena !i/sau ne-
8uncionali"a"ea cadrului ins"i"uional - carenele, de8icienele,
%loca>ele ins"i"uionale an"renea4, la r;ndul lor, al"e riscuri,
precu5# ine8iciena sis"e5ului >uridic !i le(isla"i7,
in8ras"ruc"ur insu8icien" de47ol"a" e"c.. =n cea 5ai 5are par"e
a ca4urilor, :n"reprinderile nu po" in"er7eni, nu po" nici res"a%ili
si"uaia !i nici in8luena deci4iile 8unda5en"ale :n 5a"erie de
poli"ic 5acroecono5ic. =n consecin, es"e necesar o
e7aluare a"en" a aces"or riscuri pen"ru di5inuarea i5pac"ului,
e7en"ual prin in"er5ediul asi(urrii.
Aac"orii speci8ici sun" le(ai de relaiile (enera"e de re(ulile
>ocului :n care a consi5i" s in"re 8ir5a prin ac"i7i"ile pe care
le des8!oar pe pia. Din perspec"i7a riscului poli"ic, ne
in"eresea4 relaiile din"re 8ir5 !i pu"erea e2ecu"i7,
au"ori"ile de re(le5en"are de pe piaa pe care operea4,
colec"i7i"ile locale, piaa 8orei de 5unc, or(ani4aiile
ne(u7erna5en"ale !i, nu :n ul"i5ul r;nd, relaiile din"re
:n"reprindere !i acionarii si. Aac"orii e2"erni !i cei speci8ici
sun" principalii 8ac"ori de risc pen"ru a8acere. Din 8ericire,
e2is" posi%ili"a"ea in8luenrii pro%a%ili"ii de producere a
unora din"re ace!"ia, precu5 !i a consecinelor a8eren"e.
.&
Aac"orii in"erni in de capaci"a"ea or(ani4aiei de a-!i ad5inis"ra
cu succes riscurile poli"ice. $eneral5en"e, iniia"orii proiec"elor
sun" re5unerai pe %a4a 7alorii (enera"e de proiec"ele propuse.
Prin ur5are, ei sun" in"eresai de 5ini5i4area riscului poli"ic
suscep"i%il de a conduce la %locarea ac"i7i"ii sau a proiec"ului.
)n8or5aia !i in8or5area sun" ele5en"ele necesare :ns nu !i
su8icien"e pen"ru a"enuarea riscurilor la care es"e e2pus 8ir5a.
*"ra"e(ia aleas, "ehnicile u"ili4a"e pen"ru aplicarea ei, cali"a"ea
!i cali8icarea personalului i5plica" :n (es"ionarea riscurilor
poli"ice condiionea4 a"in(erea o%iec"i7elor s"a%ili"e :n ceea ce
pri7e!"e con"rolul riscului poli"ic.
$es"iunea riscului poli"ic depinde de co5pe"enele de care
dispune :n"reprinderea :n aces" do5eniu dar !i de na"ura
8ac"orilor de risc poli"ic la care se e2pune. Cri4ele poli"ice,
aciunile 9N$-urilor, o%s"acolele %irocra"ice, le(islaia !i/sau
ins"a%ili"a"ea le(isla"i7, lipsa de "ransparen, corupia e"c. po"
8ace i5posi%ile sau di8icile "ran4aciile co5erciale, a8acerile, :n
(eneral.
Edic"area unor nor5e pri7ind pro"ecia 5ediului, ocuparea
8orei de 5unc, prac"icile co5erciale, pro"ecia
consu5a"orilor, condiiile de producere, e"iche"are !i
co5erciali4are a produselor, s"a%ilirea unor res"ricii la
i5por"ul !i la e2por"ul de 5r8uri sun" 7aria%ile ce "re%uie lua"e
:n calcul la e7aluarea riscului poli"ic. Hai 5ul", decidenii se
po" con8run"a cu aciuni din par"ea unor (rupuri de presiune
care s-i o%li(e la un co5por"a5en" social5en"e responsa%il.
)tica 8i responsa+ilitatea social au de7eni" un su%iec"
sensi%il, 5ai ales :n rile de47ol"a"e din punc" de 7edere
econo5ic. *u%es"i5area aces"ui 8eno5en, nu5i" risc de
repu"aie, poa"e conduce la pierderea clienilor, la di5inuarea
7olu5ului ac"i7i"ii operaionale !i la di8icul"i :n a"ra(erea de
.0
noi clieni. Consecinele aces"or si"uaii sun" i5plici"e pen"ru
a8acere# ren"a%ili"a"e di5inua", perspec"i7e de de47ol"are
reduse, scderea se5ni8ica"i7 a 7alorii de pia a 8ir5ei.
Aiecare din"re noi, :n cali"a"e de ac"or social, :!i are propriul
sis"e5 de credine !i 7alori, care re8lec" propriul 5ediu social
!i cul"ural, ca re4ul"a" al adap"rii la pro%le5ele !i di8icul"ile
din 5ediul e2"ern !i al integrrii nor5elor reli(ioase de
al"8el, reli(ia es"e cel 5ai a5%i(uu aspec" socio-cul"ural,
u"ili4a", :n 5od 8rec7en", ca pre"e2" :n declan!area !i susinerea
Credinele 3i $alorile
indi$izilor
Etia #n
a$aeri
Etica 1n
#olitic5
Etia #n
soietate
Credinele 3i $alorile
indi$izilor
Etia #n
a$aeri
Etica 1n
#olitic5
Etia #n
soietate
6i-ura " Etica 1n societate 9/ursa3 Popescu, ', :;aming *pportunism
in 4odern %orporations < -usiness et,ics is a+le to sol"e t,e pro+lem of opportunism=,
/eefeld, &ustria, >? ->@ septem+rie >AA>B
.2
aciunilor "eroris"e !i a r4%oiului, a5%ele e2"re5 de
periculoase !i riscan"e, nu doar pen"ru 5ediul de a8aceri ci !i
pen"ru socie"a"ea u5an.
Eesponsa%ili"a"ea ac"orilor sociali es"e ur5area rapor"ului de
pu"ere din"re ace!"ia !i a 5ediului ins"i"uional e2is"en", :n
special a s"ruc"urii !i 8uncionali"ii aces"uia. Li%er"a"ea
deci4ional es"e co5ponen"a esenial a 5orali"ii !i es"e, din
punc" de 7edere e"ic, 5ul" 5ai rele7an" dec;" orice al" cri"eriu.
$iscul de ar
Ea"in(ul riscului de ar 5soar riscurile care a8ec"ea4
5ediul de 8aceri, la ni7el naional. Adic riscul sis"e5a"ic indus
de 8ac"orii econo5ici, poli"ici !i co5erciali. 9ricare din"re
ace!"i 8ac"ori a8ec"ea4 cli5a"ul socio-econo5ic, pu";nd 5ina
co5ple"a5en"e e2is"ena !i/sau de47ol"area a8acerii.
Ea"in(urile de ar :!i do7edesc u"ili"a"ea :n"r-un con"e2"
co5para"i7. Srile po" a7ea econo5ii 8oar"e di8eri"e !i, cu "oa"e
aces"ea, s pre4in"e ni7ele si5ilare de risc, :nre(is"r;nd, prin
ur5are, acela!i ra"in( pen"ru riscul de ar.
Prin"re 7aria%ilele incluse :n anali4a riscului de ar se
re(sesc#
- ra"a !o5a>ului,
- ra"a in8laiei,
- ra"a do%;n4ii !i po"enialul unei cri4e de sis"e5 :n sec"orul
%ancar,
- cri5inali"a"ea econo5ic,
- ni7elul ins"ruirii !i (radul de srcie al populaiei,
- dina5ica P) /PN,
- ni7elul in7es"iiilor !i (radul de :nda"orare a rii,
- a(enda 8orelor poli"ice pre4en"a pe scena poli"ic,
- pari"a"ea 5one"ar !i riscul de schi5%, de e2propriere,
.'
- ni7elul corupiei, ins"a%ili"a"ea social e"c.
Aiecare din"re aces"e riscuri "re%uie rapor"a" la ni7elul de
de47ol"are a rii. *is"e5ul social, or(ani4area social po"
a5pli8ica sau di5inua pro%le5ele ineren"e e2is"en"e pe o
pia. Hai 5ul", (u7ernele in"er7in, :n"r-o 5sur 5ai 5ic sau
5ai 5are, :n di7erse do5enii de ac"i7i"a"e econo5ic, cre;nd !i
eli5in;nd piee, dar !i li5i";nd sau 8a7ori4;nd re(ulile >ocului
:n di8eri"e sec"oare de ac"i7i"a"e.
Punctele forte ale statului
Coeziunea,
Prestigiul,
Autonomia
executivului
Asumarea rolului
de orchestrator
Dispersarea
riscului
+
Favorizarea dezvoltrii unui mediu instituional
funcional
Reglementarea produciei, capitalului i pieei
muncii
!mpact asupra
capitalului
financiar,
uman, social
Punctele forte ale statului
Coeziunea,
Prestigiul,
Autonomia
executivului
Asumarea rolului
de orchestrator
Dispersarea
riscului
+
Favorizarea dezvoltrii unui mediu instituional
funcional
Reglementarea produciei, capitalului i pieei
muncii
!mpact asupra
capitalului
financiar,
uman, social
6i-ura 0 Rolul -u$ernului 9/ursa3 adaptare dup C,itley, $ /ystems of
capitalism, paper presented at t,e %onference 4ar2et and 1emocracy, Cas,ington 1%,
>AAAB
.1
Prin ur5are, piaa es"e adesea re4ul"a"ul opiunilor !i deci4iilor
poli"ice, 8iind deli5i"a" (eo(ra8ic !i di5ensional de dina5ica
cererii !i a o8er"ei, ca produs social al sis"e5ului
co5unicaional !i de schi5% in"ra !i in"er-sec"orial, ca ur5are a
necesi"ilor e2is"en"e la un 5o5en" da".
..
2.# $etode i instrumente de plat utilizate
!n tranzaciile comerciale
%.&.a !etode de plat'
He"oda de pla" descrie 5ecanis5ul prin care se e2ecu"
o%li(aia prii de%i"oare :n cadrul "ran4aciei co5erciale !i care
se concre"i4ea4, :n principiu, prin "rans8erul unor su5e de
%ani, oricare ar 8i 8or5a su% care se pre4in" ace!"ia (%ani
lichi4i, %ani de con"). C"ili4area unei 5e"ode de pla"
presupune co5%inarea unei serii de ele5en"e pri7ind
ins"ru5en"ele de pla", "ehnicile de pla", "er5enele de pla",
condiiile cu pri7ire la docu5en"ele care repre4in" 5ar8a
(posesia, proprie"a"ea) e"c. De ase5enea, sun" 8rec7en"
i5plica"e ele5en"e de credi"are (pli an"icipa"e sau :n a7ans,
pla" la "er5en, pla" :n ra"e e"c.) !i (aranii.
Prile i5plica"e :n "ran4acie :!i doresc, na"ural, o si(uran, pe
c;" posi%il, "o"al, :n ceea ce pri7e!"e derularea aces"eia. =n
reali"a"e :ns nici una din"re prile par"icipan"e nu poa"e a7ea o
cer"i"udine a%solu" :n aces" sens. Dac una din"re pri are o
si(uran a%solu", cealal" par"e pierde din si(uran, ceea ce
i5plic reali4area unui co5pro5is !i, prin ur5are, o si(uran
rela"i7 pen"ru a5%ele pri.
Ale(erea 5e"odelor de pla" u"ili4a"e :n "ran4aciile co5erciale
se 8ace in;nd con" de nu5ero!i 8ac"ori prin"re care se re(sesc#
relaia din"re cele dou pri, 7;n4"or !i cu5pr"or, de na"ura
5r8ii ce 8ace o%iec"ul "ran4aciei, de re(le5en"rile :n
do5eniu, de dis"ana din"re 7;n4"or, 8luc"uaiile po"eniale ale
cursului de schi5%. Na"ura !i dura"a relaiei de a8aceri din"re
par"enerii co5erciali, :ncrederea :n cellal" au un rol decisi7 :n
disponi%ili"a"ea a5%elor pri 8a de accep"area unei anu5i"e
./
5e"ode de pla" (3condiii de pla"6, a!a cu5 sun" cunoscu"e :n
"ran4aciile in"ernaionale).
=n ale(erea 5odali"ilor de pla" o a"enie deose%i" necesi"
acoperirea unor riscuri
Deseori, :n "ran4aciile co5erciale, credi"area es"e ine7i"a%il, ceea
ce presupune o anu5i" disponi%ili"a"e pen"ru asu5area riscului de
credi". Aiecare din"re prile par"icipan"e la "ran4acie dore!"e ca
riscul s 8ie supor"a" de c"re cellal". Cu5pr"orul pre8er condiii
de credi"are le>ere, cu cos"uri 5ini5e !i pe "er5en lun( (adesea
>us"i8ica"e prin insu8iciena resurselor 8inanciare necesare cu5prrii
5r8urilor), :n "i5p ce 7;n4"orul dore!"e recuperarea in7es"iiei
8cu"e pen"ru 8a%ricarea produsului, achi4iia de 5a"erii pri5e !i
echipa5en"e e"c., 5o"i7 pen"ru care 7a pre8era s 8ie pl"i" la li7rarea
%unurilor sau chiar :nain"e de li7rare. Prin ur5are, 8iecare din"re ei
"re%uie s 8ac un co5pro5is pen"ru ca "ran4acia s ai% loc.
Disponi%ili"a"ea !i condiiile de 8inanare sun" in8luena"e de
persoana care :!i asu5 rspunderea pen"ru 5ar8a respec"i7 !i de
8a4a :n care aceas"a !i-o asu5. Aiecare 5e"od de pla" !i de
"rans8er al %anilor pre4in" un risc 5ai 5are sau 5ai 5ic pen"ru
cu5pr"or, pen"ru 7;n4"or !i pen"ru %ncile i5plica"e :n "ran4acie.
Honeda :n care se 7a reali4a pla"a are consecine asupra
pro8i"a%ili"ii "ran4aciei, pen"ru a5%ele pri, 7;n4"or !i
cu5pr"or, i5plica"e :n "ran4acie. Dac cu5pr"orul :ncheie un
acredi"i7 :n ara 7;n4"orului, pla"a c"re 7;n4"or se 7a reali4a :n
5oneda !i ara celui din ur5, de c"re o %anc cu sediul cen"ral :n
s"rin"a"e. Dac necesi"a"ea pro"e>rii 8a de riscul 7alu"ar es"e
i5pera"i7, co5ercianii po" recur(e la operaiuni de hed(in( sau
operaiuni cu opiuni.
$radul de e2punere la riscurile poli"ice !i le(isla"i7e es"e un al"
cri"eriu i5por"an". )ns"a%ili"a"ea poli"ic poa"e conduce la schi5%ri
:n poli"ica co5ercial, la res"ricii asupra "rans8erurilor :n s"rin"a"e,
la res"ricii asupra i5por"urilor !i e2por"urilor de %unuri, la schi5%ri
:n poli"ica 5one"ar cu i5pac" asupra 7alori4rii sau de7alori4rii
5onedei locale, precu5 !i la 5i!cri sociale. Cu "oa"e c riscurile
poli"ice nu po" 8i con"rola"e de c"re nici una din"re prile i5plica"e
:n "ran4acie, ele po" 8i an"icipa"e uneori, cel puin pe "er5en scur", !i
e7i"a"e, :n"r-o oarecare 5sur.
Necunoa!"erea le(islaiei, a res"riciilor procedurale :n derularea sau
e2ecu"area con"rac"elor, a re(le5en"rilor pri7ind co5erciali4area
.,
5r8urilor sau a celor pri7ind i5por"ul sau e2por"ul, poa"e cau4a
pro%le5e 5ari co5ercian"ului pe pia.
Eiscurile !i cos"urile a8eren"e "ranspor"ului 5r8urilor cons"i"uie, la
r;ndul lor, o pro%le5 5a>or :n ale(erea 5odali"ilor de pla".
Cos"ul !i riscurile cresc dac 5r8urile sun" li7ra"e :n locuri
:ndepr"a"e, dac sun" "rans%orda"e sau 5anipula"e de 5ai 5ul"e ori.
Deci, 5o5en"ul !i 8or5a plii con"ri%uie la dis"ri%uirea :n"re pri a
riscurilor :n cau4.
Hodali"ile de pla" 8rec7en" :n";lni"e :n cadrul "ran4aciilor
co5erciale sun"#
Pla"a :n a7ans presupune achi"area de c"re cu5pr"or a 5r8ii
co5anda"e, :nain"e ca 7;n4"orul s o li7re4e. Es"e o 5odali"a"e
si(ur pen"ru 7;n4"or dar riscan" pen"ru cu5pr"or, dac nu
se respec" condiiile con"rac"uale de c"re 7;n4"or. Pla"a :n
a7ans se poa"e 8ace prin cec sau "ra"e %ancare. =n (eneral,
plile :n a7ans sun" :ndrep"i"e a"unci c;nd asupra
par"enerului de a8aceri planea4 suspiciuni le(a"e de o
po"enial ins"a%ili"a"e poli"ic sau econo5ic sau :n ca4ul :n
care pu"erea 8inanciar a cu5pr"orului es"e 5ai 5are, prin
co5paraie cu cea a 7;n4"orului, 8iind du%la" :ns de
disponi%ili"a"ea de a pl"i :n a7ans, pen"ru a a>u"a 8ir5a
7;n4"oare s-!i des8!oare procesul de producie. To"u!i,
indi8eren" de si"uaie, cu5pr"orului nu i se poa"e i5pune, nu
poa"e 8i o%li(a", s pl"easc 5ar8a :n a7ans.
Co5pensaia es"e o 5odali"a"e de pla" prin care prile con7in
asupra unui schi5% direc" sau indirec" de 5r8uri, de 7alori
echi7alen"e, de"er5ina"e can"i"a"i7, cali"a"i7 !i sor"i5en"al, :n"r-
un in"er7al de "i5p de"er5ina". E7idena schi5%ului es"e inu"
8ie de c"re par"eneri, 8ie de c"re o %anc. =n li"era"ura de
speciali"a"e co5pensaiile sun" (rupa"e :n# 3par"iculare6 sau
%ar"er (a"unci c;nd se re8er la schi5%ul de 5r8uri 8i4ice) !i
3(lo%ale6 sau clearin( (includ a";" schi5%ul de 5r8uri, c;" !i
schi5%ul de ser7icii)< si5ple (a"unci c;nd au loc :n"re doi
.-
par"eneri co5erciali), lr(i"e sau :n lan (c;nd in"r :n >oc 5ai
5ul"e en"i"i econo5ice)< in"er-8ir5e !i in"er-(u7erna5en"ale.
ar"erul i5plic :ncheierea unui con"rac" :n"re doi par"eneri
pen"ru un schi5% si5ul"an de 5ar8 con"ra 5ar8, 7alorile
par"i4ilor de 5ar8, 8iind e(ale, se co5pensea4 reciproc.
Clearin(ul es"e un acord in"er(u7erna5en"al :ncheia" :n"re dou
sau 5ai 5ul"e s"a"e, pe o perioad de"er5ina" !i are ca o%iec"
co5pensarea (lo%al a 8lu2urilor de %unuri !i ser7icii
reciproce, cu scopul e2cluderii "o"ale sau pariale a "rans8erului
7alu"ar. Clearin(ul es"e u"ili4a" cu predilecie de c"re s"a"ele a
cror 5oned nu es"e con7er"i%il !i care se con8run" cu o
cri4 de lichidi"a"e 7alu"ar.
Con"ul deschis se u"ili4ea4 ca 5e"od de pla" c;nd
cu5pr"orul se an(a>ea4 s pl"easc 5ar8a co5anda" :n"r-
un anu5i" in"er7al de "i5p de la li7rarea aces"eia. )n"er7alul de
"i5p es"e, de re(ul, de '&, /&, +& de 4ile. Cneori se po" :n";lni
!i "er5ene 5ai lun(i. Plile pe %a4 de con" deschis se
reali4ea4 prin "ra" %ancar sau cec. Con"ul deschis :i o8er
cu5pr"orului posi%ili"a"ea de a 7inde 5ar8a, ur5;nd ca pla"a
8urni4orului su s se reali4e4e ul"erior. Prin ur5are,
cu5pr"orul nu-!i in7es"e!"e 8ondurile proprii :n
achi4iionarea 5r8urilor. De re(ul, aceas" 5odali"a"e de
pla" es"e u"ili4a" a"unci c;nd :n"re 7;n4"or !i cu5pr"or
e2is" o relaie %a4a" pe :ncredere. Din cau4a (radului 5are de
risc, nu es"e reco5anda%il :n si"uaii :n care planea4
suspiciuni asupra %oni"ii cu5pr"orului. Con"ul deschis es"e
5e"oda de pla" cea 5ai si(ur pen"ru cu5pr"or !i cea 5ai
riscan" pen"ru 7;n4"or :n ca4ul :n care cel din";i,
cu5pr"orul, nu respec" condiiile con"rac"uale !i nu :!i
onorea4 o%li(aia de pla". Dac cu5pr"orul nu achi"
5ar8a, 7;n4"orul :!i poa"e recupera pre>udiciul prin
.+
in"er5ediul >us"iiei. Ee4ol7area ca4urilor :n ins"an, :ns, es"e
o procedur ane7oioas, de lun( dura", :n de"ri5en"ul celui
pre>udicia".
Acredi"i7ul es"e 5odali"a"ea de pla" cea 5ai u"ili4a" :n
"ran4aciile in"ernaionale, 8iind u"ili4a" cu predilecie :n si"uaii
:n care e2is" suspiciuni pri7ind sol7a%ili"a"ea par"enerului de
"ran4acie sau a"unci c;nd 7aloarea "ran4aciei es"e
considera%il. Acredi"i7ul es"e o pro5isiune scris 8cu" de o
%anc, :n nu5ele clien"ului su (cu5pr"orul), de a pl"i
7;n4"orului su5a speci8ica", cu condiia ca 7;n4"orul s
respec"e "er5enii !i condiiile s"a%ili"e. Ter5enii !i condiiile
unui acredi"i7 se re8er la dou aspec"e principale#
- pre4en"area docu5en"elor care cer"i8ic drep"ul de proprie"a"e
asupra 5r8ii li7ra"e,
- pla"a.
Dup cu5 s-a 5eniona" an"erior, acredi"i7ul es"e o pro5isiune
de pla", !i nu un ins"ru5en" de pla". Pla"a e8ec"i7 se 8ace cu
o "ra". Cele 5ai 5ul"e "ra"e sun" docu5en"are, adic
cu5pr"orul "re%uie s in"re :n posesia docu5en"elor :nain"e
de a :n"ra :n posesia 5r8urilor. Principiul 8unda5en"al al
5ecanis5ului de derulare a acredi"i7ului es"e acela c %ncile
se ocup de docu5en"e !i nu de 5ar8. ncile nu sun"
in"eresa"e dac 5ar8a corespunde cu ce scrie :n docu5en"e, ci
sun" in"eresa"e doar ca docu5en"ele s 8ie :n con8or5i"a"e cu
ceea ce se preci4ea4 :n acredi"i7. Docu5en"ele au o
i5por"an decisi7 :n derularea unei "ran4acii %a4a" pe
acredi"i7 (3scrisoare de credi"6 sau 3credi" docu5en"ar6).
9peraiunile de derulare a acredi"i7ului se des8!oar su%
incidena unui cod de re(uli !i u4ane uni8or5e, ela%ora" de
Ca5era )n"ernaional de Co5er de la Paris, cunoscu" su%
denu5irea de pu%licaia nr..&& a CC). *uccesul sau e!ecul unei
"ran4acii care i5plic u"ili4area acredi"i7ului ca ins"ru5en" de
pla" depinde chiar de 8or5ularea acredi"i7ului.
/&
Prile implicate :n"r-o "ran4acie ce are la %a4 acredi"i7ul
sun"# cu5pr"orul, %anca e5i"en" (a cu5pr"orului), %anca
no"i8ica"oare (a 7;n4"orului) !i 7;n4"orul.
%umprtorul iniia4 operaiunea, solici";nd %ncii
sale s deschid un acredi"i7 !i indic;ndu-l pe 7;n4"or
drep" %ene8iciar. )ns"ruciunile cu5pr"orului c"re
%anca e5i"en" "re%uie s 8ie clar 8or5ula"e !i :n
"er5eni de speciali"a"e, re8erindu-se doar la docu5en"e
!i nu la 5ar8. Nu "re%uie s se solici"e prin acredi"i7
docu5en"e pe care 7;n4"orul nu le poa"e o%ine.
Docu5en"ele solici"a"e "re%uie s se li5i"e4e la s"ric"ul
necesar, pen"ru ca "ran4acia s se poa" des8!ura :n
%une condiii.
=n cererea de deschidere a acredi"i7ului "re%uie s se
re(seasc#
- nu5ele !i adresa co5ple" !i corec" a
7;n4"orului<
- 7aloarea "ran4aciei< es"e reco5anda%il
u"ili4area unor cu7in"e ca apro2i5a"i7, ca5,
circa pen"ru a indica un plus sau un 5inus de
5a2i5u5 0&I 8a de su5a speci8ica"<
8or5ularea u"ili4a" pen"ru e2pri5area su5ei
"re%uie s se re(seasc !i :n e2pri5area
can"i"ii<
- perioada de 7ala%ili"a"e "re%uie s per5i"
7;n4"orului s pre("easc docu5en"ele
necesare !i s le "rans5i" %ncii<
- 5odul de e8ec"uare a plii# pla"a la 7edere sau
la "er5en, :n 8uncie de :nele(erea iniial din"re
7;n4"or !i cu5pr"or<
- docu5en"ele necesare# spre e2e5plu,
conosa5en"ul, 8ac"ura co5ercial, cer"i8ica"ul de
ori(ine, cer"i8ica"ul de con"rol e"c.<
/0
- adresa unde se 7a 8ace no"i8icarea pri7ind
sosirea 5r8ii :n locul con7eni"< se 8olose!"e, de
re(ul, adresa a(en"ului de e2pediie sau a
in"er5ediarului cu5pr"orului<
- descrierea succin" a 5r8ii, speci8ic;ndu-se
prin"re al"ele !i can"i"a"ea<
- solici"area 7;n4"orului pri7ind con8ir5area
acredi"i7ului, dac es"e ca4ul<
- %anca 7;n4"orului, al"8el %anca e5i"en" es"e
li%er s-!i alea( %anca coresponden".
Cu5pr"orul "re%uie s dea %ncii e5i"en"e ins"ruciuni
clare pri7ind "ipul de acredi"i7, su5a, dura"a
acredi"i7ului, docu5en"ele necesare, da"a li7rrii, da"ele
de iden"i8icare ale %ene8iciarului.
-anca emitent, :n con8or5i"a"e cu ins"ruciunile
cu5pr"orului, e5i"e acredi"i7ul, indic;ndu-l pe
7;n4"or drep" %ene8iciar !i "rans5i"e docu5en"ul
%ncii no"i8ica"oare (de re(ul %anca 7;n4"orului).
-anca notificatoare (a 7;n4"orului) :l :n!"iinea4 pe
7;n4"or de deschiderea acredi"i7ului. anca
no"i8ica"oare es"e, de re(ul, %anca cu care lucrea4
7;n4"orul :n 5od o%i!nui", ea a7;nd sediul :n ara
aces"uia. anca no"i8ica"oare poa"e 8i o 8ilial sau o
%anc coresponden" a %ncii e5i"en"e. G;n4"orul
poa"e nu5i el %anca no"i8ica"oare sau %anca
cu5pr"orului poa"e ale(e una din"re %ncile sale
coresponden"e din ara 7;n4"orului. anca
no"i8ica"oare anali4ea4 condiiile din acredi"i7 :ns nu
are o%li(aia de a e8ec"ua pla"a. To"u!i, :n unele ca4uri
ea con8ir5 ((aran"ea4) c pla"a c"re 7;n4"or se 7a
e8ec"ua, ca4 :n care ea poar" nu5ele de %anc de
con8ir5are. =n aces" ca4, ea "re%uie s pl"easc
/2
7;n4"orului la pre4en"area docu5en"elor, dac
:ndepline!"e clau4ele din acredi"i7.
VDnztorul "re%uie s 7eri8ice repu"aia cu5pr"orului
!i a %ncii e5i"en"e :nain"e de a accep"a pla"a prin
acredi"i7. Tre%uie s 7eri8ice, de ase5enea, condiiile
din acredi"i7. Dac nu poa"e :ndeplini una sau 5ai
5ul"e din"re aces"ea, "re%uie s-l in8or5e4e pe
cu5pr"or, solici";ndu-i un a5enda5en".
)tapele mecanismului de derulare a acrediti"ului sun"
ur5"oarele# e5i"erea, a5endarea, !i u"ili4area (re(le5en"area
sau e8ec"uarea plii).
)miterea acrediti"ului se 8ace de c"re %anca e5i"en",
la ordinul cu5pr"orului, da" :n %a4a con"rac"ului
din"re el !i 8urni4or< acredi"i7ul se "rans5i"e %ncii
no"i8ica"oare :n 7ederea no"i8icrii clien"ului ei
(8urni4orul) !i declan!rii e2ecu"rii de c"re aces"a a
con"rac"ului.
&mendamentele se e8ec"uea4, de re(ul, la cererea
8urni4orului, "re%uie au"ori4a"e de cu5pr"or !i
"rans5ise 7;n4"orului de c"re %anca e5i"en", prin
acela!i canal ca !i acredi"i7ul ori(inal. A5endarea se
poa"e do7edi o operaiune des"ul de co5plica", a!a
:nc;" es"e de dori" s 8ie e7i"a" !i s se recur( la ea
doar :n si"uaii e2"re5e.
6tilizarea acrediti"ului cons" :n pla"a propriu-4is. =n
ca4ul unui acredi"i7 la 7edere con8ir5a", %anii sun" pu!i
la dispo4iia %ene8iciarului i5edia" ce "er5enii !i
condiiile de pla" speci8ica"e :n acredi"i7 au 8os"
:ndeplini"e, adic i5edia" ce se"ul de docu5en"e a 8os"
pre4en"a" %ncii de con8ir5are !i a 8os" 7eri8ica" de
/'
c"re aceas"a. =n ca4ul unui acredi"i7 cu pla"a la "er5en,
%ene8iciarul pre4in" %ncii se"ul de docu5en"e
:5preun cu o "ra" la "er5en "ras asupra %ncii
e5i"en"e, %ncii no"i8ica"oare sau asupra unei a "reia
%nci pen"ru 7aloarea acredi"i7ului.
E2is" 5ai 5ul"e tipuri de acrediti"e.
&crediti"ele standard po" 8i# re7oca%ile (po" 8i anula"e
de c"re cu5pr"or), ire7oca%ile (nu po" 8i anula"e de
cu5pr"or), con8ir5a"e (o a doua %anc, pe l;n( cea a
cu5pr"orului, (aran"ea4 pla"a), necon8ir5a"e (pla"a
es"e (aran"a" doar de %anca e5i"en"). Acredi"i7ul cel
5ai 8rec7en" u"ili4a" de 7;n4"ori es"e cel ire7oca%il
con8ir5a".
&crediti"ele speciale includ acredi"i7ele# re7ol7in(, cu
clau4 ro!ie, s"and%?, "rans8era%ile, %acB-"o-%acB.
&crediti"ul stand+y es"e 8olosi" a"unci c;nd da"a :ncasrii
%anilor prin"r-o al" 5e"od de pla" a e2pira", pen"ru
(aran"area ra5%ursrii unor :5pru5u"uri sau pen"ru
(aran"area plii unor 5r8uri li7ra"e de "eri. Acredi"i7ele
s"and%? o%li( %anca e5i"en" s e8ec"ue4e pla"a c"re
%ene8iciar :n ca4ul :n care solici"an"ul acredi"i7ului nu se
achi" de o%li(aiile con"rac"uale, din aces" 5o"i7 aces"ea se
5ai nu5esc 3acredi"i7e de nee2ecuie6.
&crediti"ul re"ol"ing cons" :n o%li(aia %ncii e5i"en"e de
a reac"i7a acredi"i7ul la 7aloarea iniial dup ce aces"a a
8os" u"ili4a", 8r a 8i ne7oie de un a5enda5en". Es"e 8olosi"
:n si"uaiile :n care cu5pr"orul !i 7;n4"orul consi5" ca
5ar8a s 8ie li7ra" con"inuu.
&crediti"ul cu clauz ro8ie cons" :n o%li(aia %ncii
e5i"en"e de a (aran"a plile :n a7ans e8ec"ua"e de o %anc
/1
de con8ir5are c"re %ene8iciar, :nain"e de pre4en"area
docu5en"elor. De 8ap" es"e o 8or5 de 8inanare pe care
cu5pr"orul o pune la dispo4iia 7;n4"orului.
&crediti"ul transfera+il es"e un acredi"i7 prin care
%ene8iciarul poa"e solici"a ca o par"e din drep"urile ce
decur( din acredi"i7 s 8ie "rans8era"e uneia sau 5ai 5ul"or
pri care de7in %ene8iciari secundari.
&crediti"ul +ac2-to-+ac2 es"e un acredi"i7 nou deschis :n
8a7oarea unui al" %ene8iciar pe %a4a unui acredi"i7
ire7oca%il ne"rans8era%il de>a e2is"en". De 8ap" sun" dou
acredi"i7e dis"inc"e. Cn acredi"i7 deschis de cu5pr"or, :n
care 7;n4"orul es"e %ene8iciar, !i un al doilea acredi"i7
deschis de 7;n4"or, :n care 8urni4orul 8inal al 5r8ii es"e
nu5i" %ene8iciar. Acredi"i7ul %acB-"o-%acB es"e u"ili4a"
a"unci c;nd acredi"i7ul iniial nu es"e "rans8era%il.
Tre%uie reinu" 8ap"ul c procedurile re8eri"oare la acredi"i7e nu
sun" in8aili%ile. Lucrurile po" lua, !i as"a se :n";5pl de 5ul"e
ori, o :n"ors"ur ne8a7ora%il. Procedurile nu o8er
cer"i"udinea c 5ar8a e2pedia" es"e :n con8or5i"a"e cu
pre7ederile con"rac"uale !i nici nu scu"esc prile i5plica"e de
al"e ne:nele(eri sau ne5ulu5iri care apar :n "i5pul
"ran4aciei.
)ncaso-ul docu5en"ar, (5ai es"e denu5i" !i re5i"ere
docu5en"ar) se a8l, ca opor"uni"a"e pen"ru 7;n4"or !i
cu5pr"or, :n"re acredi"i7 !i con"ul deschis. =n ca4ul incaso-
ului docu5en"ar, 7;n4"orul pre("e!"e !i pre4in" %ncii
docu5en"ele ca5 :n acela!i 5od :n care se procedea4 !i :n
ca4ul acredi"i7ului. E2is", "o"u!i, dou 5ari di8erene# "ra"a
i5plica" nu es"e "ras de c"re 7;n4"or asupra unei %nci, ci
asupra cu5pr"orului :nsu!i< %anca 7;n4"orului nu are
/.
o%li(aia de a pl"i la pre4en"are, ci acionea4 ca o %anc
:ncasa"oare sau re5i"en", :n nu5ele 7;n4"orului, :ncas;nd un
co5ision pen"ru ser7iciile sale.
Prile implicate :n derularea unei pli prin incaso docu5en"ar
sun"#
- 5andan"ul (7;n4"orul/"r("orul),
- %anca re5i"en" (a 7;n4"orului),
- %anca :ncasa"oare (a cu5pr"orului),
- "rasul (cu5pr"orul).
Procedura de plat i5plic un schi5% de docu5en"e de
proprie"a"e asupra %unurilor, 8ie con"ra %ani, 8ie con"ra unei
pro5isiuni scrise c pla"a se 7a 8ace la o da" ul"erioar.
Docu5en"ele necesare pen"ru pla"a prin incaso docu5en"ar
sun", :n 5are, acelea!i ca :n "ran4aciile cu acredi"i7e.
*rdinul de ncasare es"e docu5en"ul-cheie, e5is de
7;n4"or, :n care se speci8ic "er5enii !i condiiile
incaso-ului docu5en"ar. Aces"a "re%uie s conin#
- perioada de pla" con7eni" cu cu5pr"orul,
- nu5ele !i adresa cu5pr"orului,
- %anca cu5pr"orului,
- ins"ruciunile pri7ind "ra"a accep"a", dup ca4,
- preci4ri pri7ind pla"a chel"uielilor cu incaso-ul
docu5en"ar.
Codul accep"a" pe plan in"ernaional care uni8or5i4ea4
prac"icile %ancare cu pri7ire la operaiunile de pla" prin incaso
docu5en"ar sun" ela%ora"e de Ca5era )n"ernaional de Co5er
de la Paris !i se re(sesc :n pu%licaia cu nr. '22.
ncile nu au o%li(aia s con8ir5e au"en"ici"a"ea
docu5en"elor re5ise, sin(ura lor preocupare es"e aceea ca
docu5en"ele pre4en"a"e s corespund ins"ruciunilor din
ordinul de :ncasare. G;n4"orul !i cu5pr"orul "re%uie s se
//
cunoasc !i s ai% un anu5i" (rad de :ncredere unul :n cellal"
pen"ru a se e7i"a pro%le5ele le(a"e de derularea "ran4aciei.
=n pre4en", e2is" "endina de a a"ra(e %ncile !i al"e ins"i"uii
8inanciare :n 5ecanis5ul de derulare a "ran4aciilor elec"ronice
:n cali"a"e de (arani ai plii, a!a cu5 se procedea4 :n ca4ul
acredi"i7ului. Conosa5en"ul 8iind 8olosi" :n aproape "oa"e
"ran4aciile in"ernaionale, operea4 ca un ac" de proprie"a"e.
=ns es"e necesar e2is"ena docu5en"ului :n ori(inal pen"ru a-
!i :ndeplini rolul. Deoca5da" nu e2is" posi%ili"a"ea eli5inrii,
prin in"er5ediul 7reunui 5ecanis5 elec"ronic, a 7;n4rii unor
5r8uri care nu se 5ai a8l :n proprie"a"ea 7;n4"orului. Prin
ur5are, 7a 5ai "rece ce7a "i5p p;n c;nd un sis"e5 de pli
elec"ronice s de7in real5en"e operaional, :n special :n
do5eniul acredi"i7elor, u"ili4a"e cu predilecie :n "ran4aciile
in"ernaionale.
%.&.( Instru"ente de plat'
9rdinul de pla"
9rdinul de pla" es"e o dispo4iie da" de o persoan, nu5i"
ordona"or, unei %nci de a pl"i o anu5i" su5 unei "ere
persoane, nu5i" %ene8iciar, :n 7ederea s"in(erii unei o%li(aii
de pla". Pla"a 5r8urilor se poa"e reali4a :n"r-un in"er7al de
"i5p de la li7rare, de re(ul '&, /&, +&, uneori chiar !i 0-& de
4ile.
Prile i5plica"e :n derularea unui ordin de pla" sun"#
- ordona"orul, cel care iniia4 operaiunea<
- %ene8iciarul, cel :n 8a7oarea cruia se 8ace pla"a<
- %ncile, care au rol de pres"a"ori de ser7icii.
9rdinul de pla" poa"e 8i anula" sau 5odi8ica" de c"re
ordona"or. 9rdinul de pla" poa"e 8i si5plu sau docu5en"ar,
aces"a din ur5 8iind 8olosi" cu predilecie :n "ran4aciile
in"ernaionale.
/,
Ca ins"ru5en"e de pla" 8r nu5erar :n Eo5;nia, ordinele de
pla" 7or r5;ne, susin speciali!"ii, cele 5ai u"ili4a"e, cu a";"
5ai 5ul" c;nd sun" elec"ronice. Aces"ea per5i" ca ordona"orul
s nu se pre4in"e neapra" la %anc, se po" a"a!a se5n"urii
elec"ronice !i au sis"e5e de securi"a"e spori", ceea ce 8ace ca
si(urana lor s 8ie 5are.
E8ec"ele de co5er
E8ec"ele de co5er sun" "i"luri :n 8or5 scris, (u7erna"e de
re(uli 8or5ale, crora le sun" a"a!a"e unele drep"uri de crean.
Prin 8ap"ul c re(i5ul lor es"e re(le5en"a" prin ac"e nor5a"i7e
speciale, a";" la ni7el naional c;" !i la ni7el in"ernaional,
e8ec"ele de co5er sun" ins"ru5en"e rela"i7 si(ure !i deose%i" de
u"ile :n 8acili"area "ran4aciilor co5erciale.
Trs"urile co5une "u"uror e8ec"elor de co5er sun"
ur5"oarele#
- se u"ili4ea4 ca ins"ru5en" de pla" (i5edia" sau decala"
:n "i5p) :n cadrul "ran4aciilor co5erciale<
- sun" ne(ocia%ile cu u!urin prin (ir (andosare
2,
)
succesi7()<
- sun" as"8el concepu"e :nc;" posesorul s poa", :n "oa"e
ca4urile, cunoa!"e drep"urile sale prin si5pla ci"ire a
:nscrisului<
- sun" (u7erna"e de pre7ederi le(ale speci8ice<
- o8er posi%ili"a"ea scon"rii.
Es"e i5por"an" dis"incia :n"re e8ec"ele de co5er !i al"e "i"luri
de crean cu5 sun" %ancno"ele, 7alorile 5o%iliare !i al"e "i"luri
u"ili4a"e :n relaiile co5erciale.
2,
8or5 de cesionare a creanelor ci7ile prin 5eniune 8cu" pe spa"ele
"i"lului de crean
/-
As"8el, e8ec"ele de co5er se deose%esc de %ancno"e prin
ur5"oarele carac"eris"ici#
- orice persoan poa"e e5i"e e8ec"e de co5er dar nu5ai
%anca cen"ral de e5isiune a unui s"a" poa"e e5i"e
%ancno"e<
- %ancno"a repre4in" :ncrederea :n s"a", :n "i5p ce e8ec"ele de
co5er repre4in" :ncrederea :n cei care se5nea4<
- :n "i5p ce %ancno"ele au 7alori 8i2e, e8ec"ele de co5er po"
8i e5ise pen"ru 7alori di8eri"e<
- %ancno"ele nu po" 8i re8u4a"e la pla", ca 5i>loc de s"in(ere
a unei da"orii, :n "i5p ce e8ec"ele de co5er po" 8i re8u4a"e<
- %ancno"a circul pe "er5en neli5i"a", :n "i5p ce e8ec"ele de
co5er se e5i" pen"ru o dura" li5i"a", pres"a%ili"<
To"oda", e8ec"ele de co5er se deose%esc !i de 7alorile
5o%iliare, prin ur5"oarele "rs"uri#
- e8ec"ele de co5er conin nu5ai un drep" de crean, pe
c;nd 7alorile 5o%iliare con8er !i al"e drep"uri, cu5 ar 8i
accesul la luarea deci4iilor sau la anu5i"e in8or5aii de
(es"iune<
- e8ec"ele de co5er po" 8i e5ise de c"re orice persoan, iar
7alorile 5o%iliare po" 8i e5ise nu5ai de c"re anu5i"e
socie"i co5erciale, :n condiii precise<
- 7alorile 5o%iliare po" aduce do%;n4i sau %ene8icii :n "i5p
ce e8ec"ele de co5er dau drep"ul s"ric" la su5a :nscris<
- 7alorile 5o%iliare sun" creane pe "er5en 5ediu !i lun( :n
"i5p ce e8ec"ele de co5er nu5ai pe "er5en scur"<
- 7alorile 5o%iliare po" 8i co"a"e pe pieele de capi"al iar
e8ec"ele de co5er nu po" 8i co"a"e.
=n ce pri7e!"e deose%irea din"re e8ec"ele de co5er !i al"e "i"luri
de crean, es"e de5n de reinu" 8ap"ul c e8ec"ele de co5er
repre4in" :n"o"deauna o crean :n %ani, co5para"i7, spre
/+
e2e5plu, cu recipisa sau conosa5en"ul care repre4in" un drep"
asupra unor 5r8uri. =n ca4ul e8ec"elor de co5er, 7aloarea es"e
:nscris pe "i"lu :n 5oned curen" !i poa"e 8i cunoscu" prin
si5pla lec"ur, 8r a 8i necesar e7aluarea.
Principalele e8ec"e de co5er sun" ca5%ia, %ile"ul la ordin !i
cecul.
Ca5%ia
Ca5%ia es"e un "i"lu de credi" su% se5n"ur pri7a", e5is de
un credi"or (7;n4"orul), :n cali"a"e de "r("or, care ordon
de%i"orului su (cu5pr"orul), nu5i" "ras, s pl"easc 8ie
direc" "r("orului, 8ie la ordinul aces"uia, unui %ene8iciar, o
su5 de %ani da", la o da" precis !i :n locul indica" :n
docu5en".
Pen"ru a 8i ne(ocia", ca5%ia "re%uie s conin, :n principiu,
ur5"oarele ele5en"e, indi8eren" de 8or5a"ul su#
- denu5irea de ca5%ie, inclus :n "e2"ul
docu5en"ului,
- da"a !i locul e5i"erii,
- da"a e2ac" a scadenei !i ordinul necondiiona" de a
pl"i o su5 da",
- nu5ele %ene8iciarului,
- su5a de pla" !i 5oneda :n care se 7a 8ace pla"a (:n
ci8re !i li"ere),
- nu5ele !i adresa celui care "re%uie s pl"easc,
- se5n"ura e5i"en"ului,
- nu5ele "rasului !i se5n"ura,
- adresa co5ple" a locului de reali4are a plii
Ca5%ia es"e un ins"ru5en" de pla", de credi"are !i de
(aran"are. Ca ins"ru5en" de pla" ser7e!"e la pla"a da"oriei 8a
de un "er, :nlocuind nu5erarul.
,&
=n"r-o "ran4acie, de re(ul, :n"re 5o5en"ul na!"erii o%li(aiei
de pla" !i cel al plii e8ec"i7e se scur(e un anu5i" in"er7al de
"i5p, prin ur5are, ia na!"ere o relaie de credi"are. Ca a"are, :n
7aloarea ca5%iei "re%uie s se re(seasc !i cos"ul credi"rii,
lu;ndu-se :n calcul 7aloarea creanei, do%;nda pieei !i
perioada de "i5p p;n la scaden.
C;"e7a carac"eris"ici ale ca5%iei#
- poa"e 8i ne(ocia", adic scon"a" la o %anc< :ns
pen"ru a 8i posi%il aces" lucru ca5%ia "re%uie s 8ie
accep"a", se5na" :n preala%il, de c"re de%i"or<
- poa"e 8i a7ali4a" de c"re %anca de%i"orului< a7alul
es"e o (aranie din par"ea %ncii !i es"e re5unera"<
- es"e "rans5isi%il prin andosare se5n"ur pe
7erso.< andosarea es"e "ransla"i7 de proprie"a"e
pen"ru su5a pre74u" :n "i"lul< "o" prin andosare
5ai poa"e 8i "rans5is !i conosa5en"ul<
- poa"e 8i depus drep" (a>.
Ca5%ia nu a cunoscu" :n Eo5;nia o u"ili4are in"ensi7,
5ecanis5ul de derulare pare a nu 8i s"p;ni" 8oar"e %ine !i,
ac"ual5en"e, es"e pe cale de dispariie, :n opinia unor
speciali!"i.
ile"ul la ordin
ile"ul la ordin repre4in" un "i"lu de credi" su% se5n"ur
pri7a", e5is de c"re de%i"or (cu5pr"or), prin care aces"a se
o%li( s pl"easc o su5 de %ani de"er5ina", la un anu5i"
"er5en sau la pre4en"are, unui credi"or (7;n4"orul).
Pen"ru a 8i ne(ocia" %ile"ul al ordin "re%uie s conin
ur5"oarele ele5en"e#
- denu5irea de %ile" la ordin, inclus :n "e2"ul
docu5en"ului,
- da"a !i locul e5i"erii,
,0
- da"a e2ac" a scadenei !i pro5isiunea
necondiiona" de a pl"i,
- su5a de pla" !i 5oneda :n care se 7a 8ace pla"a,
- nu5ele %ene8iciarului,
- adresa co5ple" a locului de e8ec"uare a plii,
- se5n"ura e5i"en"ului.
ile"ele la ordin, 8olosi"e !i :n (aran"area unor operaiuni,
r5;n un ins"ru5en" de pla" u"ili4a" pe scar lar(
pre"u"indeni !i, pro%a%il, c 7or 8i u"ili4a"e "o" 5ai 5ul" !i :n
Eo5;nia.
Cecul
Cecul es"e un ordin scris da" de un clien" %ncii sale de a pl"i o
su5 unui "er 8a de care are o o%li(aie con"rac"ual de pla".
Al"8el spus de%i"orul e5i"e/"ra(e un cec :n 8a7oarea
credi"orului, aces"a din ur5 pu";nd :ncasa cecul de la %anca
ordona"orului. De re(ul, cecul nu poa"e 8i "ras sau e5is dec;"
dac ordona"orul are %ani :n con".
=n Eo5;nia, :n ca4ul cecului, c;nd inciden"ul de pla" es"e
produs din 5o"i7e 5a>ore (nu e2is" disponi%il :n con", a 8os"
e5is cu o da" 8als e"c.), "i"ularul de con" care a e5is cecul
es"e declara" :n in"erdicie %ancar, ceea ce :nsea5n c un an
de 4ile "i"ularul nu are 7oie s 8oloseasc cecul. =n plus, nici o
al" %anc nu :i poa"e eli%era un cec. Cen"rala )nciden"elor de
Pli a ncii Naionale "rans5i"e in8or5aia :n sis"e5ul %ancar
cu scopul de a 8i recupera"e 8ilele cec care i-au 8os" eli%era"e
"i"ularului. Es"e sin(ura sanciune, se pare, :n as"8el de ca4uri.
=ns e2is" o cale de ie!ire din aces" i5pas# %ile"ul la ordin. =n
ca4ul aces"uia %ncile nu i5pun nici o res"ricie !i se poa"e
procura cu 5ul" 5ai 5ul" u!urin, spre deose%ire de cec, a
crui punere :n circulaie e supus au"ori4rii ncii Naionale.
,2
De al"8el, po"ri7i" da"elor disponi%ile, cele 5ai 5ul"e inciden"e
de pla" s-au :nre(is"ra" prin in"er5ediul %ile"elor la ordin,
pen"ru care circui"ul es"e 5ul" 5ai si5plu, :n"ruc;" i5plic doar
dou persoane, 8a de ca5%ie care an"renea4 "rei persoane.
Hai 5ul", unele ins"ru5en"e sun" 8olosi"e inadec7a". As"8el
8oar"e 5ul"e en"i"i econo5ice re5i" drep" (aranie cecul al"or
persoane >uridice, de!i aces"a es"e doar un ins"ru5en" de pla"
la 7edere, 8iind 8olosi" uneori !i ca ins"ru5en" de credi".
*peciali!"ii susin c, pen"ru a disciplina opera"orii econo5ici
de pe pia, sun" necesare 5odi8icri ale Codului de procedur
penal, deoarece, ac"ual5en"e, sanciunile sun" prea %l;nde. =n
plus, sun" !i opinii care susin c %ncile ar "re%ui s 8ie 5ai
ac"i7e :n a 8ace cunoscu"e socie"ile cu pro%le5e de nepla".
*e pare c %ncile se 5ulu5esc cu 8ap"ul c persoanele
in"eresa"e, po" a8la, la cerere, dac o persoan pre4in" %oni"a"e
sau nu.
Prac"ic, nu e2is" nici un indiciu 7i4i%il care s a"ra( a"enia
asupra posi%ilei lipse de sol7a%ili"a"e a par"enerului de a8aceri.
Prin ur5are, se i5pune 7eri8icarea s"rii econo5ico-8inanciare
a po"enialului par"ener. Eapor"ul de %oni"a"e pre4in" as"8el de
in8or5aii. Cn rapor" de %oni"a"e s"andard include# da"ele de
iden"i8icare ale 8ir5ei, un scur" is"oric al aces"eia, da"e
8inanciare (ci8ra de a8aceri, pro8i", pierderi, da"orii, po"enialul
de de47ol"are, %anca sau %ncile cu care lucrea4).
,'
2.% &inanarea tranzaciilor comerciale
Prin"re 5odali"ile de 8inanare a unei "ran4acii se re(sesc
credi"ele co5erciale, credi"ele %ancare, leasin(ul, credi"ele prin
o%li(aiuni, !i au"o8inanarea. Deseori, :n reali"a"e, 8ir5ele sun"
ne7oi"e s acorde credi" cu5pr"orilor, credi"area 8iind
necesar 8luidi4rii schi5%ului de 5r8uri. Cn credi" poa"e
conduce la cre!"erea 7;n4rilor !i a pro8i"urilor a5%elor pri
i5plica"e :n "ran4acie. Cu "oa"e aces"ea, credi"area es"e un
de5ers riscan".
Chiar dac nu se poa"e 7or%i despre 8or5ule uni7ersal 7ala%ile
pen"ru re4ol7area aces"ei pro%le5e, e2is" c;"e7a cri"erii care
po" 8i 8olosi"e :n ale(erea poli"icii de 8inanare, a co5%inaiei
din"re resursele proprii !i cele o%inu"e prin in"er5ediul
credi"elor. Ale2i%ili"a"ea necesar pen"ru a 8ace 8a
e7eni5en"elor i5pre7i4i%ile, cu5 ar 8i noi co5pe"i"ori sau
li"i(ii :n care es"e i5plica" 8ir5a, ar 8i unul din"re cri"erii. Cn
al" cri"eriu es"e riscul accep"a" :n ca4ul producerii unor
e7eni5en"e pre7i4i%ile, - de pild un declin al 7;n4rilor sau o
penurie de 5a"erii pri5e, precu5 !i ni7elul do%;n4ilor sau
di7idendelor ce poa"e 8i susinu" din pro8i"urile co5paniei.
Din perspec"i7a credi"orului, poli"ica de credi"are ia :n calcul
speci8icul 8ir5ei ce ur5ea4 a 8i credi"a" !i al ra5urii din care
8ace par"e, an7er(ura con"rac"elor co5erciale, 5ar>a de pro8i"
:nre(is"ra", s"a%ili"a"ea pieei !i a 8ir5ei ce solici" credi"ul,
7olu5ul !i repe"a%ili"a"ea "ran4aciilor. Dincolo de unele
consideren"e par"iculare care nu "re%uie i(nora"e, principiul
poli"icii de 8inanare re4id :n 5a2i5i4area e8icienei
"ran4aciei la un ni7el de risc accep"a%il.
,1
Credi"ele pe "er5en scur"
=n ca"e(oria credi"elor pe "er5en scur" in"r, de re(ul,
:5pru5u"urile ce ur5ea4 a 8i ra5%ursa"e :n cel 5ul" un an de
4ile de la da"a con"rac"rii. *un" !i e2cepii de la aceas" re(ul
spre e2e5plu, credi"ele des"ina"e o%inerii unor produse cu
ciclu lun( de 8a%ricaie.
/contarea presupune :ncasarea, :nain"e de scaden, a unei
su5e de %ani :nscrise :n"r-un "i"lul de credi". Pen"ru a a7ea loc
operaiunea, "i"lurile (e8ec"ele de co5er) "re%uie s
:ndeplineasc, cu5ula"i7 ur5"oarele condiii#
- s :ndeplineasc cerinele de 8or5 !i de 8ond
pre74u"e de le(e<
- s 8ie accep"a"e le(al la pla"<
- in"er7alul de "i5p din"re da"a scon"rii !i scadena
"i"lului s nu dep!easc un an de 4ile.
Pen"ru c operaiunea de scon"are es"e :n 8ond o operaiune de
credi"are, %ncile percep o do%;nd, care se calculea4 :n
5aniera ur5"oare#
0&& '// '/.

=
B 9
' 1 V
;
E ;
/
;
/
- "a2a de scon" sau do%;nda :ncasa" de %anc,
V
;
- 7aloarea "i"lului,
'
E
- nu5rul de 4ile calendaris"ice din"re da"a scon"rii !i 4iua
scadenei,
1 - ni7elul do%;n4ii.
Prile i5plica"e :n operaiunea de scon"are sun"# 7;n4"orul
(%ene8iciarul "i"lului de credi" !i al operaiunii de scon"are) !i
%anca aces"uia (unde se 7a derula, de al"8el, operaiunea de
scon"are), cu5pr"orul (sau "rasul) !i %anca sa.
A7an"a>ele scon"rii# con"ri%uie la :5%un"irea 8lu2ului de
nu5erar al %ene8iciarului (7;n4"orului)< o8er (arania
,.
e8ec"urii plii, dac e8ec"ul de co5er es"e a7ali4a" de o %anc
de pri5 ran(< operaiunea de scon"are es"e (aran"a" chiar cu
"i"lul de credi", da" 8iind rolul aces"ora, scu"indu-l pe %ene8iciar
de chel"uieli supli5en"are an"rena"e de (araniile asi(ura"orii
a8eren"e credi"ului.
Pen"ru a pu"ea 8i u"ili4a" operaiunea de scon"are, se i5pune ca
%anca cen"ral s o8ere posi%ili"a"ea %ncilor co5erciale, prin
procedura reescon"rii, de a se re8inana prin "ran4acionarea
"i"lurilor :nain"e de scaden.
Factoringul es"e 5ecanis5ul de 8inanare care per5i"e
o%inerea de lichidi"i din 7;n4area 8ac"urilor a cror scaden
nu dep!e!"e, de re(ul 0-& de 4ile. Aac"urile sun" prelua"e, de
la clien"ul %ene8iciar, de c"re o %anc co5ercial sau o
socie"a"e de 8ac"orin(, :n schi5%ul unei su5e de %ani a(io.
Aac"orin(ul i5plic :ncheierea unui con"rac" :n"re 8urni4orul de
5r8uri sau pres"a"orul de ser7icii, denu5i" 3aderen"6, !i o
8ir5 speciali4a" :n as"8el de operaiuni sau o %anc
co5ercial, denu5i" 38ac"or6, prin care cel din ur5 asi(ur
8inanarea, ur5rirea creanelor !i acoperirea riscului de credi",
iar cel din";i cedea4, cu "i"lu de 7;n4are sau (a>, creanele
re4ul"a"e :n ur5a unei "ran4acii.
Aac"orul, prin con"rac"ul de 8ac"orin( se o%li( s pl"easc
aderen"ului o par"e considera%il (circa -&I) din 7aloarea
38ac"urilor accep"a"e6, i5edia" ce sun" e5ise, ur5;nd ca
di8erena s 8ie pl"i" la o da" ul"erioar, adic dup :ncasarea
lor de la de%i"or. Accep"area 8ac"urilor de c"re 8ac"or se 8ace :n
%a4a unei anali4e a %oni"ii de%i"orului !i a aderen"ului.
Prin operaiunea de 8ac"orin(, aderen"ul :!i "rans8or5 creanele
:n lichidi"i. E8ec"ele po4i"i7e se re(sesc :n# 5a>orarea
capi"alului de lucru, sporirea pu"erii de ne(ociere :n rapor" cu
,/
8urni4orii prin achi"area 5r8urilor la "i5p, da" 8iind
disponi%ili"a"ea lichidi"ilor, s"a%ili"a"e 8inanciar e"c.
)niierea 5ecanis5ului de derulare a operaiunii de 8ac"orin(
depinde de# reali"a"ea operaiunilor pe %a4a crora au 8os"
e5ise 8ac"urile, li7rarea e8ec"i7 sau e2ecu"area produselor, de
pro%le5ele care planea4 asupra 8ac"urilor sun" re8u4a"e la
pla" sau :n li"i(iu, de "er5enul r5as p;n la scaden s nu
8ie 5ai 5are de 0-& de 4ile.
De re(ul, sun" ad5ise la credi"are 8ac"uri ai cror %ene8iciari
sun" clieni ai %ncii respec"i7e. Golu5ul 5a2i5 al credi"elor
de 8ac"orin( es"e da" de 7aloarea 8ac"urilor pre4en"a"e de
solici"an" !i accep"a"e de c"re 8ac"or, din care se deduce o
5ar> de risc, de circa 0&I.
Preluarea 8ac"urilor i5plic, :n preala%il, accep"area de c"re
8ac"or a de%i"orilor, a celor care 8inal5en"e 7or "re%ui s
pl"easc con"ra7aloarea 8ac"urilor respec"i7e, !i apoi
accep"area creanelor respec"i7e, adic a 8iecrei 8ac"uri :n
par"e. Credi"ele de 8ac"orin( se acord prin"r-un con" dis"inc" de
:5pru5u".
Finia de credit es"e o 5odali"a"e de 8inanare a ac"i7i"ii de
ansa5%lu a 8ir5ei. Perioada 5a2i5 de acordare a unui as"8el
de credi" es"e de '/. de 4ile. *e po" acorda :ns !i pe perioade
5ai reduse de "i5p.
Golu5ul liniei de credi" se de"er5in :n 8uncie de ci8ra de
a8aceri a solici"an"ului !i de dura"a 5edie de :ncasare a
clienilor si, dup cu5 ur5ea4#
%
E
%
P
'
%& F =
%& ci8ra de a8aceri,
'
E
dura"a 5edie de :ncasare a clienilor,
P
%
perioada de credi"are ( :n 4ile).
,,
Ci8ra de a8aceri u"ili4a" la di5ensionarea liniei de credi" es"e
re4ul"a"ul a>us"rii, cu un indice care include di7erse aspec"e ce
po" a8ec"a e7oluia 7ii"oare a 7eni"urilor, a ci8rei de a8aceri
:nre(is"ra"e an"erior, :n"r-o perioad e(al cu cea solici"a"
pen"ru credi".
Dura"a 5edie de :ncasare a clienilor se calculea4 as"8el#
a#ustat
%
F I E
%&
P
B F F 9 ' + =
2
F
I
- 7aloarea 8ac"urilor ne:ncasa"e la :ncepu"ul perioadei,
("ri5es"ru, se5es"ru, an),
F
F
- 7aloarea 8ac"urilor de :ncasa" la 8inele perioadei,
("ri5es"ru, se5es"ru, an),
P
%
- perioada de credi"are.
Linia de credi" per5i"e e8ec"uarea de "ra(eri !i ra5%ursri pe
"oa" dura"a de 7ala%ili"a"e, cu condiia ca soldul 4ilnic al
an(a>a5en"elor s nu dep!easc 7olu5ul 5a2i5 acorda".
La scaden, liniile de credi" po" 8i prelun(i"e, cu condiia ca
su5a ra5%ursrilor reali4a"e de %ene8iciar :n"r-o perioad
de"er5ina" s 8ie cel puin la ni7elul pla8onului s"a%ili" (pen"ru
o perioad de 0-& de 4ile) sau s 8ie cel puin de dou ori 5ai
5are dec;" ni7elul pla8onului s"a%ili" (pen"ru o perioad de
credi"are de '/. de 4ile).
Do%;nda se calculea4 !i se pl"e!"e nu5ai pen"ru su5ele
e8ec"i7 u"ili4a"e ("rase), di5inua"e cu ra5%ursrile, adic pen"ru
soldul ne" al credi"ului.
Hecanis5ul de derulare al liniei de credi" per5i"e o oarecare
au"ono5ie, prin 8ap"ul c po" 8i reali4a"e "ra(eri sau ra5%ursri
:n orice 5o5en". Hai 5ul", "er5enul de 7ala%ili"a"e poa"e 8i
,-
prelun(i", cu condiia ca "ra(erile !i ra5%ursrile s ai%
ri"5ici"a"e.
Credi"ele pe "er5en 5ediu !i lun(
Credi"area pe "er5en 5ediu !i lun( a "ran4aciilor include
operaiuni de 8inanare pe o dura" cuprins :n"re 0 !i . ani
("er5en 5ediu) sau 5ai 5are de . ani ("er5en lun(), des"ina"e
unor in7es"iii, unor "ran4acii co5ple2e sau de an7er(ur e"c.
Ainanarea pe "er5en 5ediu !i lun( es"e cunoscu" !i su%
denu5irea de 38inanare de proiec"6 !i se poa"e reali4a prin
di7erse 5e"ode. =n cele ce ur5ea4 7or 8i pre4en"a"e 8or8e"area,
leasin(ul !i credi"ele %ancare pen"ru in7es"iii.
Forfetarea (8or8ai"in() presupune cu5prarea, 8r re(res, de
c"re %ncile co5erciale sau ins"i"uii 8inanciare speciali4a"e
(8or8e"ori) a creanelor %ne!"i pro7eni"e din li7rarea de 5r8uri
sau ser7icii la e2"ern. Prin ur5are, 8or8e"area i5plic
"ran4acionarea e8ec"elor de co5er :nain"e ca aces"ea s a>un(
la scaden, precu5 !i renunarea la drep"ul de re(res asupra
7;n4"orului creanei, care nu 5ai es"e an(a>a" solidar cu
de%i"orul (cu5pr"orul) , :n ca4 de nepla". 9peraiunea de
8or8ai"in( presupune, de ase5enea, a7ali4area e8ec"elor de
co5er de c"re %nci sau ins"i"uii 8inanciare a(rea"e de
8or8e"or.
Cos"ul operaiunii de 8or8ai"in( es"e 8or5a" din "a2a de
8or8e"are !i cos"ul de an(a>a5en", dup ca4.
Ta2a de 8or8e"are se calculea4 as"8el#
0&& '/&

=
E ' 1
F
' V $
;
;
F
- "a2a de 8or8e"are,
$
1
- ra"a de discoun" (I pe an) care se de"er5in :n 8uncie de
ra"a de re8erin a do%;n4ii pe piaa in"er%ancar, la care se
adau( o 5ar> de risc,
,+
V
'
- 7aloarea no5inal a "i"lurilor,
'
E
- nu5rul de 4ile r5ase p;n la scaden.
Galoarea ne" sau ac"ual a e8ec"ului de co5er se de"er5in
prin di5inuarea 7alorii no5inale cu "a2a de 8or8e"are.
Co5isionul de opiune sau de an(a>a5en" se s"a%ile!"e :n
8uncie de 7olu5ul "ran4aciei !i repre4in" cos"ul pe care
%ene8iciarul operaiunii de 8or8ai"in( "re%uie s-l pl"easc ca
ur5are a 5eninerii 8ondurilor la dispo4iia sa, p;n la
pre4en"area creanelor.
9peraiunea de 8or8ai"in( o8er 7;n4"orului ur5"oarele
a7an"a>e#
- 8inanarea in"e(ral a "ran4aciei,
- eli5inarea cos"urilor de ad5inis"ra"e !i ur5rire a
plii,
- docu5en"aie rela"i7 si5pl,
- do%;nd 8i2 p;n la scaden, eli5inarea riscului
de 8luc"uaie a do%;n4ii
- "rans8erul, :n "o"ali"a"e, al riscului de nepla".
Feasingul es"e o 8or5 de :nchiriere a %unurilor 5o%ile sau
i5o%ile de c"re socie"i 8inanciare speciali4a"e unor persoane
in"eresa"e, care nu dispun de resurse proprii sau :5pru5u"a"e
pen"ru a achi4iiona %unurile :n cau4 cu pla"a in"e(ral sau nu
doresc, din di8eri"e 5o"i7e, s achi4iione4e %unurile care 8ac
o%iec"ul con"rac"ului de leasin(. =n"ruc;" es"e o 8or5 de
"ran4acie co5ercial care se de47ol" pu"ernic, i s-a consacra"
un capi"ol dis"inc" :n cadrul aces"ui 7olu5.
Con"rac"ul de leasin( es"e un ac" >uridic ne"ransla"i7 de
proprie"a"e, prin care loca"orul (:n cali"a"e de proprie"ar)
"rans5i"e loca"arului (persoana care ia cu chirie), pen"ru o
perioad de"er5ina", drep"ul de posesie sau de 8olosin a unui
-&
%un, :n schi5%ul plii unei rede7ene (ra"a de leasin().
Con"rac"ul de leasin( re(le5en"ea4 relaiile din"re par"eneri pe
"oa" dura"a pre74u" :n con"rac", are un carac"er oneros
("rans5i"erea drep"ului de 8olosin se 8ace con"ra cos") !i
"re%uie s conin ur5"oarele ele5en"e#
- prile con"rac"an"e,
- rede7ena,
- perioada de :nchiriere,
- 5odul de de"er5inare a rede7enei,
- drep"urile !i o%li(aiile prilor,
- condiiile de 8olosire a %unului,
- asi(urarea %unului,
- condiiile de re4iliere,
- 5odul de soluionare a li"i(iilor.
Dup na"ura con"rac"ului de leasin(, se dis"in( dou 8or5e de
leasin(# leasin(ul 8inanciar !i leasin(ul operaional.
=n ca4ul leasin(ului 8inanciar, perioada de 8olosire a %unului :n
sis"e5 leasin( acoper cel puin ,.I din dura"a nor5al de
u"ili4are a %unului (chiar dac, :n 8inal, drep"ul de proprie"a"e nu
es"e "rans8era"), riscurile !i %ene8iciile a8eren"e drep"ului de
proprie"a"e "rec asupra u"ili4a"orului din 5o5en"ul :ncheierii
con"rac"ului de leasin(, iar la e2pirarea con"rac"ului de leasin(,
drep"ul de proprie"a"e asupra %unului se "rans8er u"ili4a"orului.
Preul de cu5prare a %unului 7a repre4en"a cel 5ul" .& I din
7aloarea de in"rare (pia) la da"a e2pri5rii opiunii.
Leasin(ul operaional nu :ndepline!"e nici una din condiiile
i5plici"e :n ca4ul leasin(ului 8inanciar !i presupune o :nchiriere pe
o perioad 5ai scur". La s8;r!i"ul con"rac"ului, prile po" op"a
pen"ru :ncheierea unui nou con"rac" de leasin( sau re"urnarea
ac"i7ului socie"ii de leasin(.
%reditele +ancare pentru in"estiii sun" o 5e"od de 8inanare
pe "er5en 5ediu !i lun( !i se acord solici"anilor :n
co5ple"area resurselor proprii, pen"ru iniierea unor proiec"e de
in7es"iii, care po" a7ea drep" scop# achi4iionarea unor
echipa5en"e de producie, licene e"c.< 5oderni4area,
e2"inderea sau crearea unor spaii de producie !i al"ele.
-0
Acordarea credi"ului pen"ru in7es"iii i5plic o anali4
preala%il a ur5"oarelor ches"iuni#
- sursele de ra5%ursare a :5pru5u"ului de-a lun(ul
perioadei de credi"are,
- indica"orii de e8icien ai in7es"iiei,
- dura"a e2ecuiei lucrrilor necesare reali4rii
in7es"iiei,
- sursele de apro7i4ionare cu 5a"erii pri5e,
- piaa de des8acere a produselor sau ser7iciilor ce 7or
8i o%inu"e :n ur5a in7es"iiei,
- apro%rile necesare reali4rii in7es"iiei.
2.' Condiiile de lirare i documentele
comerciale
%.).a Condiiile de li*rare
Pen"ru e7i"area li"i(iilor !i pro%le5elor po"eniale i5plica"e de
e2ecu"area unei "ran4acii sau a unui con"rac" se i5pune
preci4area clar a responsa%ili"ilor 8iecrei pri :n pri7ina
"ranspor"ului %unurilor de la locul de e2pediie la cel de
des"inaie !i a condiiilor de "rans8er a proprie"ii :n"re
7;n4"or !i cu5pr"or. Aces"e preci4ri se 8ac prin in"er5ediul
co"aiilor de pre. Cl"i5a re7i4uire a )n"erna"ional Co55ercial
Ter5s s-a reali4a" :n 2&&& pen"ru a re8lec"a c;" 5ai %ine
prac"ica co5ercial curen".
Trans8erul drep"ului de proprie"a"e asupra %unurilor es"e un ac"
le(al care nu es"e :n 5od direc" le(a" de "ranspor" dar care
sur7ine pe parcursul uneia din"re 8a4ele procesului de "ranspor".
Ho5en"ul :n care are loc "rans8erul drep"ului de proprie"a"e
:n"re 7;n4"or !i %ene8iciar "re%uie pre74u" :n pro"ocolul sau
-2
con"rac"ul de 7;n4are :ncheia". Pen"ru aceas"a "re%uie s se ai%
:n 7edere#
- de8inirea clar a punc"ului de li7rare unde responsa%ili"a"ea
5a"erial asupra 5r8urilor "rece :n sarcina %ene8iciarului.
Incoterms !!! a>u" la de8inirea rolurilor !i o%li(aiilor
8iecrei pri se5na"are a pro"ocolului sau con"rac"ului de
7;n4are<
- inserarea unei clau4e care s"ipulea4 c drep"ul de proprie"a"e
7a 8i "rans8era" %ene8iciarului de c"re :ncrc"or sau de c"re
cel care :!i asu5 direc" sau indirec" rolul de :ncrc"or dac
5r8urile au 8os" li7ra"e la punc"ul de li7rare con7eni"<
- o%inerea unei copii a docu5en"ului de a"es"are a li7rrii
5r8ii de c"re cel care !i-a asu5a" direc" sau indirec" rolul de
:ncrc"or, la locul con7eni", des"ina"arului dese5na"< :n
(eneral es"e 7or%a despre un docu5en" care :5%rac 8or5a de
a7i4 de pri5ire, un %orderou de li7rare, un rapor" al
e2per"ului 5ari"i5 e"cT se5na" de c"re des"ina"arul
dese5na" :n pro"ocolul sau acordul con"rac"ului de 7;n4are
sau de c"re repre4en"an"ul su.
Trans8erul riscurilor de7ine e8ec"i7 din 5o5en"ul :n care
5r8urile au 8os" prelua"e de a(en"ul de (rupa>, de
"ranspor"a"or, de "ran4i"ar e"c. Dac es"e 7or%a de con"ainere
co5ple"e ACL, ca5ioane co5ple"e sau 7a(oane co5ple"e
:ncrca"e la ie!irea 5r8urilor din procesul de 8a%ricaie sau din
depo4i", "rans8erul riscurilor are loc a"unci c;nd con"ainerul,
ca5ionul sau 7a(onul es"e re5is or(ani4a"orului "ranspor"ului.
=n ca4ul "ran4aciilor co5erciale, 8ie in"erne !i/sau
in"ernaionale, pen"ru e7i"area pro%le5elor, neplcerilor,
discuiilor !i a li"i(iilor, par"enerii "re%uie s preci4e4e :n 5od
clar !i c;" 5ai >udicios "er5enii co5erciali ai con"rac"ului de
7;n4are. )nco"er5s, edic"a"e de c"re Ca5era )n"ernaional de
Co5er de la Paris, cons"i"uie ansa5%lul de re(uli care ser7esc
-'
in"erpre"rii "er5enilor u"ili4ai cel 5ai 8rec7en" :n 5a"erie de
co5er in"ernaional !i de con"rac"e de 7;n4are.
Cl"i5a 7ersiune, )nco"er5s 2&&&, re8lec" prac"icile co5erciale
curen"e.
EUJ (E2 KorBs) B Aranco 8a%ricT (loc con7eni").
Punerea 5r8ii la dispo4iia cu5pr"orului, :n locul
con7eni" (depo4i", 8a%ric e"c.) cu 7;n4"orul, a"es"
8ap"ul c 7;n4"orul s-a achi"a" de o%li(aia de a li7ra
5ar8a. G;n4"orul nu are o%li(aia de a :ncrca 5ar8a :n
7ehiculul pus la dispo4iie de cu5pr"or sau de a
75ui 5ar8a, cu e2cepia ca4urilor :n care aces" lucru
es"e s"a%ili" prin con"rac". Cu5pr"orul supor" "oa"e
cos"urile !i riscurile (enera"e de preluarea 5r8ii de la
7;n4"or !i "ranspor"area aces"eia c"re des"inaia 7i4a".
Es"e de4ira%il ca aceas" clau4 s nu 8ie 8olosi" :n
si"uaiile :n care cu5pr"orul nu poa"e e2ecu"a, direc"
sau indirec", 8or5ali"ile de e2por". =n as"8el de si"uaii
es"e reco5anda%il clau4a 38ranco cru!6.
ACA (Aree Carrier) B Aranco cru!T (loc con7eni").
Predarea 5r8ii 75ui"e cru!ului dese5na" de
cu5pr"or, la locul sau :n punc"ul con7eni", indic
8ap"ul c 7;n4"orul s-a achi"a" de o%li(aia de a li7ra
5ar8a. =n ca4ul :n care cu5pr"orul nu a preci4a" un
loc anu5e unde s-i 8ie li7ra" 5ar8a, 7;n4"orul poa"e
ale(e un punc" din 4ona 5eniona" :n con"rac", de unde
cru!ul ur5ea4 s ia :n pri5ire 5ar8a. A"unci c;nd
prac"ica co5ercial i5pune asis"ena 7;n4"orului :n
5o5en"ul :ncheierii con"rac"ului cu cru!ul (cu5 es"e
ca4ul "ranspor"ului 8ero7iar sau aerian), 7;n4"orul
poa"e aciona pe riscul !i chel"uiala cu5pr"orului.
ACA poa"e 8i u"ili4a" pen"ru orice "ip de "ranspor",
inclusi7 pen"ru "ranspor"ul 5ul"i5odal.
-1
3Cru!6 es"e orice persoan care se o%li( prin"r-un
con"rac" de "ranspor" s e2ecu"e sau s dispun
e8ec"uarea unui "ranspor" pe calea 8era", pe calea
aerului, pe !osea, pe 5are, pe cile na7i(a%ile in"erioare
sau o co5%inaie a aces"or 5oduri de "ranspor". Dac
cu5pr"orul cere 7;n4"orului s li7re4e 5ar8a unui
"ran4i"ar, 7;n4"orul !i-a :ndeplini" o%li(aia de li7ra
5ar8a :n 5o5en"ul :n care aceas"a a in"ra" :n posesia
"ran4i"arului.
3Ter5inalul de "ranspor"6 es"e o (ar, o s"aie de
5r8uri, un "er5inal de con"ainere, un "er5inal de
5r8uri 5ul"i8uncional sau orice al" punc" de pri5ire a
5r8urilor.
Noiunea 3con"ainer6 dese5nea4 orice echipa5en"
8olosi" la uni8or5i4area :ncrc"urii.
AA* (Aree Alon(side *hip) B Aranco de-a lun(ul
7asuluiT (por" de :ncrcare). G;n4"orul se achi" de
o%li(aia li7rrii 5r8urilor :n 5o5en"ul :n care aces"ea
se a8l l;n( 7as, pe chei sau pe !lepuri, :n por"ul de
:ncrcare con7eni". Cu5pr"orul es"e cel care supor"
"oa"e riscurile !i cos"urile pierderii sau de"eriorrii
%unurilor. AA* i5plic 75uirea 5r8ii pen"ru e2por"
de c"re cu5pr"or. Es"e reco5anda%il e7i"area
clau4ei AA* :n ca4urile :n care cu5pr"orul nu poa"e
e2ecu"a, direc" sau indirec", 8or5ali"ile de e2por".
AA* se aplic doar :n "ranspor"ul 5ari"i5 !i 8lu7ial.
A9 (Aree on ord ) B Aranco 3la %ord6 (por" de
:ncrcare). G;n4"orul se achi" de o%li(aia li7rrii
5r8urilor :n 5o5en"ul :n care aces"ea au "recu" de
%alus"rada 7asului :n por"ul de :ncrcare con7eni".
A"unci c;nd %alus"rada 7asului nu :ndepline!"e un rol
prac"ic, cu5 es"e ca4ul :n "ranspor"ul Eo-Eo !i :n cel al
5r8urilor con"aineri4a"e, es"e de4ira%il clau4a 38ranco
-.
cru!6. Cu5pr"orul es"e cel care supor" "oa"e
riscurile !i cos"urile pierderii sau de"eriorrii %unurilor
din acel punc". Clau4a A9 poa"e 8i 8olosi" doar :n
"ranspor"ul 5ari"i5 !i 8lu7ial, !i presupune 75uirea
5r8urilor pen"ru e2por" de c"re 7;n4"or.
CAE (Cos" and Arei(h") Cos" !i na7luT (por" de
des"inaie con7eni"). G;n4"orul supor" cos"urile !i
na7lul necesar aducerii 5r8urilor :n por"ul de
des"inaie con7eni", :ns riscul pierderii sau de"eriorrii
5r8urilor, precu5 !i cos"urile supli5en"are cau4a"e de
e7eni5en"e pe"recu"e ul"erior :ncrcrii 5r8urilor la
%ordul 7asului :n por"ul de :ncrcare. A"unci c;nd
%alus"rada 7asului nu :ndepline!"e un rol prac"ic, cu5
es"e ca4ul :n "ranspor"ul Eo-Eo !i :n cel al 5r8urilor
con"aineri4a"e, es"e de4ira%il clau4a 3"ranspor" pl"i"
p;n laT6. Clau4a CAE poa"e 8i 8olosi" doar :n
"ranspor"ul 5ari"i5 !i 8lu7ial, !i presupune 75uirea
5r8urilor pen"ru e2por" de c"re 7;n4"or.
C)A (Cos", )nsurance and Arei(h") Cos", asi(urare !i
na7luT (por" de des"inaie con7eni"). G;n4"orul are
acelea!i o%li(aii ca !i :n ca4ul clau4ei CAE. =n plus
"re%uie s :ncheie un con"rac" de asi(urare 5ari"i5 a
5r8urilor :5po"ri7a riscului pierderii sau de"eriorrii
aces"ora pe dura"a "ranspor"ului. G;n4"orul :ncheie
asi(urarea !i pl"e!"e pri5a de asi(urare. =ns
cu5pr"orul nu "re%uie s i(nore 8ap"ul c 7;n4"orul
es"e o%li(a", prin aceas" clau4, la o acoperire 5ini5
a riscurilor pri7ind 5r8urile ce 8ac o%iec"ul
"ranspor"ului. Clau4a C)A poa"e 8i 8olosi" doar :n
"ranspor"ul 5ari"i5 !i 8lu7ial, !i presupune 75uirea
5r8urilor pen"ru e2por" de c"re 7;n4"or. A"unci c;nd
%alus"rada 7asului nu :ndepline!"e un rol prac"ic, cu5
es"e ca4ul :n "ranspor"ul Eo-Eo !i :n cel al 5r8urilor
-/
con"aineri4a"e, es"e de4ira%il clau4a 3"ranspor" !i
asi(urare pl"i"e p;n laT6.
CPT (Carria(e Paid "o) "ranspor" pl"i" p;n laT(por"
de des"inaie con7eni"). G;n4"orul supor" chel"uielile
de "ranspor" al 5r8urilor p;n la des"inaia con7eni".
Eiscul pierderii sau de"eriorrii 5r8urilor, precu5 !i
cos"urile supli5en"are cau4a"e de e7eni5en"e ul"erioare
5o5en"ului :n care 5r8urile au 8os" re5ise cru!ului
sun" prelua"e de c"re cu5pr"or de la 7;n4"or, din
5o5en"ul :n care 5r8urile au in"ra" :n cus"odia
cru!ului. Dac pe dura"a "ranspor"ului 5r8urilor
in"er7in 5ai 5uli cru!i, riscul es"e prelua" de
cu5pr"or :n 5o5en"ul :n care 5ar8a es"e re5is
pri5ului cru!. Clau4a CPT presupune 75uirea
5r8urilor pen"ru e2por" de c"re 7;n4"or, !i poa"e 8i
8olosi" pen"ru orice "ip de "ranspor", inclusi7 pen"ru
"ranspor"ul 5ul"i5odal.
C)P (Carria(e and )nsurance Paid "o) "ranspor" !i
asi(urare pl"i"e p;n la T(por" de des"inaie con7eni").
G;n4"orul are acelea!i o%li(aii ca :n ca4ul clau4ei
CPT, cu deose%irea c 7;n4"orul asi(ur 5ar8a
:5po"ri7a riscului pierderii sau de"eriorrii ei pe dura"a
"ranspor"ului. G;n4"orul :ncheie asi(urarea !i pl"e!"e
pri5a de asi(urare. Cu5pr"orul nu "re%uie s i(nore
8ap"ul c 7;n4"orul es"e o%li(a", prin aceas" clau4, la
o acoperire 5ini5 a riscurilor pri7ind 5r8urile ce 8ac
o%iec"ul "ranspor"ului. G;n4"orul are o%li(aia de a se
ocupa de 75uirea 5r8ii pen"ru e2por". C)P poa"e 8i
8olosi" pen"ru orice "ip de "ranspor", inclusi7 pen"ru
"ranspor"ul 5ul"i5odal.
DAA (Deli7ered a" Aron"ier) li7ra" la 8ron"ierT (loc
con7eni"). G;n4"orul se achi" de o%li(aia li7rrii
5r8urilor a"unci c;nd aces"ea se a8l, 75ui"e, :n
-,
punc"ul de 8ron"ier con7eni", :ns 8r a "rece de
8ron"iera 7a5al a rii 7ecine. Noiunea 38ron"ier6
poa"e 8i 8olosi" pen"ru orice (rani, inclusi7 cea a rii
de e2por". Din aces" 5o"i7 es"e esenial ca 8ron"iera :n
cau4 s 8ie clar speci8ica", indic;ndu-se :n clau4
punc"ul sau locul 7i4a". Clau4a se 8olose!"e, cu
predilecie, a"unci c;nd 5ar8a ur5ea4 a 8i "ranspor"a"
pe calea 8era" sau ru"ier, :ns poa"e 8i 8olosi" :n orice
"ip de "ranspor".
DE* (Deli7ered E2 *hip) li7ra" 8ranco 7asT(por" de
des"inaie con7eni"). G;n4"orul se achi" de o%li(aia
li7rrii 5r8urilor :n 5o5en"ul :n care aces"ea sun" puse
la dispo4iia cu5pr"orului, la %ordul 7asului,
ne75ui"e pen"ru i5por", :n por"ul de des"inaie
speci8ica". G;n4"orul supor" "oa"e riscurile !i
chel"uielile (enera"e de "ranspor"ul 5r8urilor :n por"ul
de des"inaie con7eni". Clau4a DE* poa"e 8i 8olosi"
doar :n "ranspor"ul 5ari"i5 !i 8lu7ial.
DEO (Deli7ered E2 Oua?) li7ra" 8ranco cheiT (por"
de des"inaie con7eni"). G;n4"orul se achi" de
o%li(aia li7rrii 5r8urilor :n 5o5en"ul :n care aces"ea
sun" puse la dispo4iia cu5pr"orului, pe chei, :n por"ul
de des"inaie speci8ica", 75ui" pen"ru i5por".
G;n4"orul supor" "oa"e riscurile !i chel"uielile,
inclusi7 "a2ele 7a5ale, i5po4i"ele !i al"e cos"uri
i5plica"e de li7rarea 5r8ii. Clau4a nu es"e
reco5anda%il, a"unci c;nd 7;n4"orul nu poa"e o%ine,
direc" sau indirec", au"ori4aia de i5por". Dac se
con7ine ca 75uirea pen"ru i5por" s 8ie 8cu" de
cu5pr"or, care s pl"easc !i "a2ele 7a5ale, es"e
necesar 8olosirea clau4ei 3ne75ui"6 :n loc de
375ui"6. De ase5enea, dac prile doresc s 8ie
e2cluse din o%li(aiile 7;n4"orului unele chel"uieli
--
o%li(a"orii la i5por"ul 5r8urilor, aces" lucru "re%uie
speci8ica" clar. DEO se 8olose!"e doar :n "ranspor"ul
5ari"i5 !i 8lu7ial.
DDC (Deli7ered Du"? Cnpaid) li7ra" ne75ui"T
(des"inaie con7eni"). G;n4"orul se achi" de o%li(aia
li7rrii 5r8urilor :n 5o5en"ul :n care aces"ea sun" puse
la dispo4iia cu5pr"orului, :n locul speci8ica" din ara
i5por"a"oare. G;n4"orul supor" "oa"e riscurile !i
chel"uielile (enera"e de "ranspor"ul 5r8urilor p;n la
locul speci8ica", 5ai puin "a2ele 7a5ale, i5po4i"ele !i
al"e spe4e o8iciale ce "re%uie achi"a"e la i5por",
cos"urile !i riscurile i5plica"e de 8or5ali"ile 7a5ale.
Cu5pr"orul supor" orice cos" supli5en"ar le(a" de
5r8uri, precu5 !i riscul de nu pu"ea 75ui 5r8urile
pen"ru i5por". Dac se con7ine ca 75uirea pen"ru
i5por" s 8ie 8cu" de 7;n4"or, care s pl"easc !i
"a2ele 7a5ale, aces" lucru "re%uie speci8ica" clar :n
clau4. De ase5enea, dac prile doresc s includ :n
o%li(aiile 7;n4"orului unele chel"uieli o%li(a"orii la
i5por"ul 5r8urilor, aces" lucru "re%uie speci8ica" clar.
DDC poa"e 8i 8olosi" pen"ru "oa"e "ipurile de "ranspor".
DDP (Deli7ered Du"? Paid) li7ra" 75ui" T
(des"inaie con7eni"). G;n4"orul se achi" de o%li(aia
li7rrii 5r8urilor :n 5o5en"ul :n care aces"ea sun" puse
la dispo4iia cu5pr"orului, :n locul speci8ica" din ara
i5por"a"oare. G;n4"orul supor" "oa"e riscurile !i
chel"uielile (enera"e de "ranspor"ul 5r8urilor p;n la
locul speci8ica", inclusi7 "a2ele 7a5ale, i5po4i"ele !i
al"e spe4e o8iciale ce "re%uie achi"a"e la i5por",
cos"urile !i riscurile i5plica"e de 8or5ali"ile 7a5ale.
Pen"ru e7i"area pro%le5elor, es"e reco5anda%il
u"ili4area DDP, doar dac 7;n4"orul poa"e o%ine,
direc" sau indirec", au"ori4aia de i5por".
-+
Prac"ica co"idian es"e adesea 8oar"e di8eri" de re(ulile edic"a"e
de Ca5era )n"ernaional de Co5er de la Paris. =n ca4ul
A9T, :n "eorie, cu5pr"orul "re%uie s indice 7;n4"orului
nu5ele na7ei !i da"a plecrii aces"eia din por"ul de :ncrcare.
Huli cu5pr"ori nu 8ac aces" lucru :n prac"ic. G;n4"orul
8iind cel care se su%s"i"uie cu5pr"orului pen"ru ale(erea
na7ei !i :ncrcarea aces"eia. =n ca4ul EUJT, :ncrcarea
5r8urilor incu5% :n "eorie cu5pr"orului, or :n prac"ic :n
5area 5a>ori"a"e a ca4urilor 7;n4"orul 8ace aces" lucru. =n
ca4ul C)AT, 5r8urile sun" "ranspor"a"e pe riscul
cu5pr"orului !i, dac se produc a7arii, cade :n sarcina
cu5pr"orului aciunea de a o%ine ra5%ursarea de la
co5pania de asi(urare. =n prac"ic, :n %a4a "i"lului co5ercial,
7;n4"orul 7a 8i cel :nsrcina" cu aceas" o%li(aie.
%.).( +ou"entele o"eriale
Aor5a !i coninu"ul docu5en"elor co5erciale au o 5are
i5por"an pen"ru prile i5plica"e :n "ran4acie.
Aac"ura co5ercial es"e docu5en"ul care descrie "ran4acia
co5ercial e8ec"ua" :n"re prile con"rac"an"e. Aac"ura
co5ercial include ur5"oarele ele5en"e#
0. nu5ele !i adresa 7;n4"orului,
2. nu5ele !i adresa cu5pr"orului,
'. da"a e5i"erii,
1. nu5rul,
.. nu5rul con"rac"ului sau al co5en4ii,
/. can"i"a"ea !i descrierea 5r8ii,
,. preul uni"ar, preul "o"al, al"e "a2e asupra crora s-a
c4u" de acord, 7aloarea "o"al a 8ac"urii,
+&
-. de"alii cu pri7ire la e2pediere ((reu"a"ea 5r8ii,
nu5rul cole"elor, nu5rul !i :nse5nele de
e2pediere),
+. condiiile de li7rare !i de pla".
Prile i5plica"e :n "ran4acie "re%uie s 8ie a"en"e la
e7en"ualele discrepane din 8ac"ur, prin co5paraie cu
in8or5aiile coninu"e de al"e docu5en"e a8eren"e "ran4aciei :n
cau4.
Conosa5en"ul 5ari"i5 es"e un docu5en" e5is de cru! unui
e2pedi"or, se5na" de cpi"anul 7asului, de un a(en" sau de
ar5a"or, prin care se cer"i8ic :n scris pri5irea :ncrc"urii,
condiiile :n care se e8ec"uea4 "ranspor"ul (con"rac"ul de
"ranspor") !i an(a>a5en"ul de a li7ra 5ar8a dein"orului le(al
al docu5en"ului :n por"ul de des"inaie indica". Conosa5en"ul
es"e :n e(al 5sur o recipis de pri5ire a 5r8ii !i un
con"rac" de "ranspor". Principalele in8or5aii pe care "re%uie s
le conin un conosa5en" sun" ur5"oarele#
0. nu5ele cru!ului !i se5n"ura aces"uia, a
co5andan"ului 7asului sau a a(en"ului cru!ului
ori al co5andan"ului,
2. indicarea 8ap"ului c 5ar8a a 8os" :ncrca" 3la %ord6
sau e2pedia" cu un anu5i" 7as,
'. da"a e5i"erii sau da"a :ncrcrii 5r8ii,
1. indicarea por"ului de :ncrcare !i a por"ului de
descrcare, :n con8or5i"a"e cu cerinele
acredi"i7ului,
.. indicarea nu5rului de ori(inale,
/. "er5enii !i condiiile de "ranspor".
+0
Conosa5en"ul 5ari"i5 es"e un docu5en" ne(ocia%il, prin
ur5are poa"e 8i andosa" !i "rans8era" unei "ere pri :n "i5p ce
5ar8a se a8l :n "ran4i".
*crisoarea de "rsur pen"ru "ranspor"ul aerian es"e un
docu5en" de "ranspor" nene(ocia%il 8olosi" pen"ru e2pedierea
5r8urilor de la un aeropor" la al"ul. Ele5en"ele scrisorii de
"rsur pen"ru "ranspor"ul aerian#
0. nu5ele cru!ului !i se5n"ura aces"uia sau cea a unui
a(en" care acionea4 :n nu5ele cru!ului,
2. indicarea 8ap"ului c 5ar8a a 8os" accep"a" pen"ru
"ranspor",
'. da"a e5i"erii !i da"a :ncrcrii,
1. indicarea da"ei de e2pediere, dac aceas"a es"e ceru" de
acredi"i7, al"8el, da"a e5i"erii docu5en"ului es"e
considera" da"a e2pedierii,
.. indicarea aeropor"ului de plecare !i a celui de des"inaie,
/. speci8icaia c ori(inalul es"e e5is pen"ru cosi(nan",
,. "er5enii !i condiiile de "ranspor".
*crisoarea de "rsur pen"ru "ranspor" aerian nu es"e un
docu5en" ne(ocia%il, indic doar accep"area %unurilor pen"ru
"ranspor".
*crisorile de "rsur pen"ru "ranspor"ul ru"ier, 8ero7iar !i 8lu7ial
sun" docu5en"e care se 8olosesc pen"ru "ranspor"ul 5r8urilor
din"r-un punc" con7eni". Ele5en"ele de coninu" ale scrisorilor
de "rsur u"ili4a"e :n "ranspor"ul ru"ier, 8ero7iar sau 8lu7ial
sun"#
0) nu5ele cru!ului !i se5n"ura sau au"en"i8icarea din
par"ea cru!ului sau a a(en"ului care acionea4 :n nu5ele
+2
aces"uia !i/ sau !"a5pila sau un al" :nse5n care s cer"i8ice
pri5irea 5r8ii de c"re cru! sau de c"re a(en"ul su,
2) indicarea 8ap"ului c 5ar8a a 8os" accep"a" pen"ru
"ranspor" sau e2pediere,
') da"a e5i"erii sau da"a e2pedierii,
1) locul de e2pediere !i locul de des"inaie.
=n ca4ul scrisorilor de "rsur pen"ru "ranspor"ul ru"ier, 8ero7iar
sau 8lu7ial, da"a e5i"erii se consider a 8i da"a e2pedierii, dac
nu e2is" !"a5pila de pri5ire, ca4 :n care da"a pri5irii 5r8ii de
c"re cru! se consider a 8i da"a e2pedierii.
Eecipisa curier es"e un docu5en" e5is de c"re un curier sau o
a(enie de e2pediie care cer"i8ic pri5irea 5r8ii :n 7ederea
li7rrii aces"eia c"re un anu5i" consi(na"ar.
Cer"i8ica"ul de asi(urare indic "ipul !i 7aloarea asi(urrii
pen"ru o anu5i" :ncrc"ur. =n scopul susinerii pre"eniilor de
desp(u%ire, sun" necesare copii dup ur5"oarele docu5en"e#
polia de asi(urare, conosa5en"ul, 8ac"ura, lis"a de 5r8uri !i
rapor"ul de e2per"i4 (ela%ora" de un lichida"or de daune).
Cer"i8ica"ul de ori(ine es"e un docu5en" e5is de un or(anis5
au"ori4a", :n care se speci8ic ara de ori(ine a 5r8ii.
Cer"i8ica"ul de ori(ine es"e, de re(ul, solici"a" de ara
cu5pr"orului (a i5por"a"orului) pen"ru e8ec"uarea i5por"ului.
Aces"a poa"e 8i necesar pen"ru o%inerea unor reduceri de "a2e
7a5ale. Au"ori"a"ea de cer"i8icare a ori(inii 5r8urilor es"e, cel
5ai adesea, Ca5era de Co5er !i )ndus"rie.
Lis"a 5r8urilor a5%ala"e es"e un docu5en" :n"oc5i" de
e2pedi"or, :n care se speci8ic na"ura !i can"i"a"ea 5r8urilor ce
8ac o%iec"ul unui anu5i" "ranspor". Aceas"a es"e o 7ersiune 5ai
+'
de"alia" a 8ac"urii co5erciale, 8r a conine :ns in8or5aii
re8eri"oare la pre.
Cer"i8ica"ul de con"rol indic 8ap"ul c 5ar8a a 8os" 7eri8ica",
:n con8or5i"a"e cu nor5ele i5puse la ni7el de ra5ur, de c"re
clien", de c"re (u7ern sau de c"re cru!, :nain"e de a 8i
e2pedia", precu5 !i re4ul"a"ul con"rolului. Cer"i8ica"ul de
con"rol es"e e5is de un or(anis5 (u7erna5en"al sau de c"re o
ins"i"uie/or(ani4aie independen". Es"e pre8era%il s se
con7in, :n preala%il, asupra au"ori"ii de con"rol.
Licena de e2por" es"e un docu5en" :n"oc5i" de un or(anis5
(u7erna5en"al care d drep"ul de a e2por"a o anu5i" can"i"a"e
de 5ar8 :n"r-o anu5i" ar. Aces" docu5en" es"e necesar
pen"ru e2por"ul anu5i"or 5r8uri. Licena es"e un 5i>loc de
con"rol !i i5po4i"are. 9%inerea licenei de e2por" cade :n
sarcina 7;n4"orului.
Declaraia de e2por" es"e un docu5en" :n"oc5i" de e2pedi"or !i
pre4en"a" unui or(anis5 (u7erna5en"al, :n care se speci8ic
5ar8a e2por"a", can"i"a"ea, (reu"a"ea, 7aloarea !i des"inaia
aces"eia. De!i coninu"ul su di8er de la o ar la al"a,
ele5en"ele care se re(sesc :n as"8el de docu5en"e sun"#
0. nu5ele !i adresa 7;n4"orului,
2. nu5ele !i adresa cu5pr"orului,
'. da"a e5i"erii,
1. ara de ori(ine a 5r8ii e2pedia"e,
.. ara de des"inaie a 5r8ii e2pedia"e,
/. can"i"a"ea !i descrierea 5r8ii,
,. de"alii asupra e2pedierii ((reu"a"ea 5r8ii, nu5rul
cole"elor, nu5erele !i :nse5nele de e2pediere).
+1
Docu5en"ul es"e 8olosi" de au"ori"ile 7a5ale pen"ru a con"rola
e2por"urile !i pen"ru a :n"oc5i s"a"is"icile co5erciale. Es"e rar
solici"a" :n "ran4aciile ce i5plic acredi"i7ul ca ins"ru5en" de
pla", :ns "re%uie :n"oc5i" pen"ru a ser7i la 7a5.
V V
V
Di8erenele cul"urale :n"re s"a"e, res"riciile la i5por", le(islaia
co5ercial !i pro%le5ele de securi"a"e "re%uie ar5oni4a"e cu
soluiile de "ranspor" !i lo(is"ice disponi%ile pen"ru o
:n"reprindere. Aie c "re%uie s li7r5 unui dis"ri%ui"or, unui
clien"-u"ili4a"or sau propriei reele co5erciale, pro%le5a se
pune aproape :n"o"deauna :n "er5eni de 8lu2# li7rrile, :n a7al,
au rolul de a cons"i"ui un s"oc care se poa"e epui4a :n"r-un ri"5
5ai len" sau 5ai rapid< :n a5on"e, s"ocurile sun" corela"e cu
ri"5ul produciei.
=n aces" sens, prelun(irea "er5enului de li7rare 7a an"rena 8ie :n
a5on"e, 8ie :n a7al o sporire a s"ocurilor. 9r s"oca>ul es"e
cos"isi"or# :n "er5eni 8inanciari-sporirea necesarului de 8ond de
rul5en"< :n "er5eni "ehnici - chel"uieli le(a"e direc" de s"oca>
(locaie, 5a"eriale, personal, chel"uieli de depo4i"are)< :n 8ine :n
"er5eni co5erciali - u4ura 5oral a produselor, riscul 7;n4rii
:n pierdere, i5posi%ili"a"ea adap"rii rapide la 7ariaiile, :n
"er5eni de cali"a"e, ale cererii.
Pe un nu5r din ce :n ce 5ai 5are de piee, "er5enul de li7rare
a de7eni" un ele5en" crucial al co5pe"i"i7i"ii. Pri7i"or la
"er5enul de li7rare, dou ele5en"e con"ea4 pen"ru
cu5pr"or# - da"a la care produsul 7a 8i la dispo4iia sa !i
(arania (cer"i"udinea) c acea da" 7a 8i respec"a" (nu 7or
e2is"a a5;nri, :n";r4ieri). Pen"ru respec"area "er5enului de
li7rare, "ranspor"ul es"e esenial# dura"a "ranspor"ului poa"e
+.
pre4en"a o par"e 8oar"e i5por"an" a dura"ei "o"ale de "i5p :n
care produsul poa"e 8i pus la dispo4iia cu5pr"orului. Cn
"ranspor" inadec7a" coordona", :n"r-o succesiune oarecare a
7eri(ilor co5ponen"e, poa"e an"rena derapa>e considera%ile !i o
li7rare e8ec"i7 :n";r4ia". Prin ur5are pro(ra5area "ranspor"ului
echi7alea4 cu pro(ra5area "er5enului de li7rare. 9 ale(ere
inadec7a" :n aces" do5eniu poa"e oca4iona# li7rri cu
:n";r4iere, 5r8uri pierdu"e, 5r8uri de(rada"e, li"i(ii, :n
condiiile :n care o %un asi(urare 7a reco5pensa doar
consecinele direc"e ale pa(u%elor su8eri"e.
Ponderea cos"ului de "ranspor" :n cos"ul 8inal es"e 7aria%il, :n
8uncie de# 5odali"a"ea de "ranspor" aleas (un "ranspor" 5ai
rapid es"e, :n (eneral 5ai scu5p, dar per5i"e econo5ii ale
chel"uielilor de s"ocare), :n 8uncie de dis"an, dar !i :n 8uncie
de preul de "ranspor" pe uni"a"ea de produs.
Clien"ul es"e in"eresa" de preul 8inal al 5r8urilor, acel pre
:nre(is"ra" la in"rarea 5r8urilor :n 5a(a4inul su sau :n
depo4i"ul su, pre care include "oa"e "a2ele le(a"e de "ranspor"
!i de i5por" ("ranspor", asi(urare, "a2e ad5inis"ra"i7e, "a2e
7a5ale). Doar preul 8inal, :nre(is"ra" la do5iciliul
cu5pr"orului, poa"e per5i"e co5paraiile :n"re di8erii
8urni4ori po"eniali, per5i;ndu-i clien"ului s >udece sau s
anali4e4e co5pe"i"i7i"a"ea produselor :n cau4. Ter5enul de
li7rare, preul de 7;n4are la des"inaie, i5a(inea !i
credi%ili"a"ea sun" ele5en"e eseniale ale co5pe"i"i7i"ii 8ir5ei.
Pre>udiciul co5ercial, pierderea :ncrederii clien"ului, i5a(inea
de8a7ora%il po" con"inua s a8ec"e4e co5pe"i"i7i"a"ea
:n"reprinderii o perioad %un de "i5p. 9r(ani4area ac"i7i"ii
lo(is"ice es"e esenial pen"ru i5a(inea 8ir5ei.
Prin ur5are, in;nd sea5a de cons"r;n(erile "ehnice le(a"e de
produs, de "er5enul de "ranspor" !i de li7rare, de a7an"a>ele
+/
co5erciale ale unei 5ai %une repar"iii :n "i5p a li7rrilor
precu5 !i de repar"iia rspunderii !i a riscurilor :n"re prile
i5plica"e :n derularea "ran4aciilor, (sirea soluiilor lo(is"ice
adec7a"e presupune o cali8icare a7ansa".
+,
Capitolul 3 ,tatul, partener #n
tranzaiile o"eriale-
a.iziiile pu(lie /i a0utorul
de stat
Le(i"i5i"a"ea ca ac"or econo5ic a s"a"ului r5;ne un su%iec"
con"ro7ersa" !i, chiar dac curen"ul 8a7ora%il s"a"ului 5ini5al
es"e do5inan" :n pre4en", s"a"ele lu5ii, ca !i pu"erile pu%lice
locale, au o pre4en ac"i7 !i proe5inen" pe scena econo5iei.
=n a8ara ins"ru5en"elor "ipice ale poli"icii econo5ice, poli"ica
5one"ar !i poli"ica 8iscal (a i5po4i"elor !i %u(e"ar), s"a"ul
es"e un i5por"an" produc"or de %unuri !i u"ili"i pu%lice,
redis"ri%uie prin in"er5ediul a>u"orului de s"a" o par"e din
7eni"uri pen"ru a 3corec"a6 unele si"uaii de 3e!ec al pieei6 !i
es"e, pro%a%il, cel 5ai 5are cu5pr"or din econo5ie. Aiecare
din"re aces"e ipos"a4e pre4in" in"eres din perspec"i7a
"ran4aciilor co5erciale.
3.1 Ac(iziiile publice
9 par"e i5por"an" a Produsului )n"ern ru" al unei ri se
derulea4 prin in"er5ediul %u(e"elor pu%lice, iar o par"e a
chel"uielii pu%lice se u"ili4ea4 pen"ru procurarea de %unuri
5a"eriale, reali4area de lucrri de in8ras"ruc"ur !i cons"rucii,
ori pla"a unor ser7icii de care %ene8icia4 ins"i"uiile pu%lice.
Cei care ad5inis"rea4 %anii con"ri%ua%ililor poar"
rspunderea pen"ru %una (ospodrire, :n 8olosul ce"enilor, a
aces"or %ani. Pe de al" par"e, 5ul"e :n"reprinderi o%in c;!"i(uri
i5por"an"e din derularea unor con"rac"e 3cu s"a"ul6 ce le per5i"
a se de"a!a de ri7alii lor, iar al"ele 7d :n 3co5en4ile de s"a"6 o
ul"i5 !ans de supra7ieuire. Au"ori"ile !i 8uncionarii
+-
pu%lici sun" supu!i, :n aces"e condiii, unor presiuni 5orale
deose%i"e, ceea ce i5pune crearea unui cadru le(al !i
procedural c;" 5ai ri(uros. To"oda", re(le5en"area achi4iiilor
pu%lice pre4in" i5por"an din punc"ul de 7edere al
schi5%urilor din"re ri, 8iind pro5o7a" pe plan in"ernaional
lr(irea accesului 8ir5elor s"rine la con"rac"ele de achi4iii
pu%lice.
/fera de cuprindere a achi4iiilor pu%lice se de"er5in 8ie dup
cri"eriul na"urii (pu%lice) a en"i"ii >uridice care a"ri%uie
con"rac"ul, 8ie dup cri"eriul na"urii (pu%lice) a su5elor de %ani
cu care se pre7ede pla"a con"ra7alorii %unurilor, lucrrilor sau
ser7iciilor ce 8ac o%iec"ul con"rac"ului.
Prin"re cele 5ai i5por"an"e en"i"i achi4i"oare care se supun
re(le5en"rilor pri7ind achi4iiile pu%lice se nu5r
au"ori"ile pu%lice (cele dou ca5ere ale parla5en"ului,
5inis"erele, au"ori"ile >udec"ore!"i, au"ori"ile au"ono5e,
au"ori"ile locale) ins"i"uiile (pu%lice) a8la"e :n su%ordinea sau
su% con"rolul aces"ora, precu5 !i unele en"i"i cu carac"er
co5ercial !i chiar pri7a"e care acionea4 :n anu5i"e do5enii
(piee) unde concurena es"e e2clus. De!i pare rela"i7 co5ple",
:n prac"ic, enunul de 5ai sus las 8rec7en" loc la in"erpre"ri
ceea ce de"er5in, :n pre4en", o "endin de in7en"ariere
e2haus"i7 a persoanelor >uridice care au, po"ri7i" na"urii lor,
o%li(aia de a respec"a re(ulile aplica%ile achi4iiilor pu%lice.
Din punc"ul de 7edere al na"urii (pu%lice) a 8ondurilor
i5plica"e, chiar !i socie"ile co5erciale !i or(ani4aiile
ne(u7erna5en"ale au o%li(aia s respec"e re(ulile aplica%ile
achi4iiilor pu%lice a"unci c;nd u"ili4ea4 8onduri pri5i"e cu
"i"lul de su%7enii pu%lice ori reali4ea4 proiec"e :n cadrul unor
pro(ra5e 8inana"e pu%lic. De al"8el, principiul care se aplic
es"e acela c o en"i"a"e care derulea4 8onduri pu%lice are
++
o%li(aia s asi(ure respec"area nor5elor de achi4iii pu%lice de
c"re c "oi cei pe care-i 8inanea4 (:n sensul 8urni4rii de
8onduri 8r con"rapar"id).
/copul, unui sis"e5 de achi4iii pu%lice, :n e2presia sa cea 5ai
(eneral, es"e acela de a o%ine c;" 5ai 5ul" 7aloare :n
schi5%ul %anilor an(a>ai !i pl"ii. Aces"a se re(se!"e adesea
:n li"era"ura in"ernaional :n e2presia 3%e""er 7alue 8or 5one?6.
*+iecti"ele politicii de achi4iii pu%lice sun", deci, le(a"e, :n
pri5ul r;nd, de concep"ul de per8or5an :n (es"iunea %anului
pu%lic. La aceas"a, se adau( respec"area unor principii !i
ur5rirea unor o%iec"i7e speci8ice.
Per8or5ana 8inanciar se aprecia4 prin pris5a
ur5"oarelor "rei cri"erii#
- Econo5ici"a"e, respec"i7 carac"eris"ica de a nu chel"ui
5ai 5ul" dec;" es"e necesar pen"ru sa"is8acerea unei
necesi"i sau reali4area unui o%iec"i7,
- E8icaci"a"e, care pri7e!"e carac"eris"ica de a asi(ura
succesul :n reali4area o%iec"i7elor s"a%ili"e !i
- E8icien, care se 5soar prin rapor"ul :n"re e8ec" !i
e8or".
Principiile care "re%uie respec"a"e de orice sis"e5 de
achi4iii pu%lice, :n special pen"ru a asi(ura un ni7el
ridica" al concurenei necesar o%inerii unor produse,
lucrri !i ser7icii de (5ai) %un cali"a"e la un pre (5ai)
sc4u", sun" ur5"oarele#
- Principiul nediscri5inrii. Po"ri7i" aces"ui principiu,
orice o8er"an" po"enial "re%uie s ai% acces la
e8ec"uarea unei o8er"e, iar aceas"a s 8ie e7alua" dup
acelea!i cri"erii !i cu aceea!i e2i(en ca a oricui
al"cui7a. *e per5i"e, "o"u!i, 8i2area unor pra(uri !i
condiii :n ce pri7e!"e capaci"a"ea 8i4ic, econo5ic !i
8inanciar !i cali8icarea po"enialilor o8er"ani :n rapor"
0&&
cu na"ura !i di5ensiunile con"rac"ului de achi4iii
pu%lice, :n 5sura :n care ase5enea ele5en"e sun"
s"ric" necesare pen"ru a (aran"a :n 5od accep"a%il
%una e2ecu"are a con"rac"ului. De ase5enea se respin(
o8er"anii care :n "recu" au crea" pro%le5e cu oca4ia
reali4rii unor con"rac"e si5ilare, sau despre care
e2is" do7e4i c au o condui" ne-onora%il :n a8aceri
(5ai ales dac au res"ane la pla"a unor o%li(aii 8a
de s"a").
- Principiul "ransparenei. Cerina aces"ui principiu es"e
aceea de per5i"e accesul pu%lic la in8or5aii pri7ind
"oa"e 8a4ele lansrii !i derulrii procesului de achi4iii<
desi(ur, 7or 8i e2cep"a"e in8or5aiile clasi8ica"e drep"
con8ideniale.
- Principiul rspunderii
2-
. =n concordan cu aces"a,
en"i"ile !i persoanele care des8!oar achi4iii
pu%lice "re%uie s dea soco"eal or(anis5elor pu%lice
de con"rol !i socie"ii cu pri7ire la 5odul :n care 8ac
aces" lucru !i per8or5anele :nre(is"ra"e.
- Principiul pro8esionalis5ului. =n"ruc;" procesul
achi4iiilor pu%lice necesi" o %un s"p;nire a unei
le(islaii co5ple2e precu5 !i a "ehnicilor !i
ins"ru5en"elor speci8ice, es"e necesar ca el s 8ie
condus de persoane speciali4a"e, %ine ins"rui"e. De
ase5enea, principiul pro8esionalis5ului, presupune
:nl"urarea i5i2"iunii poli"icului :n a"ri%uirea
con"rac"elor pu%lice. Aces" principiu es"e pu"ernic
corela" cu principiul rspunderii.
- Principiul con8ideniali"ii, presupune nedi7ul(area
de da"e con8ideniale, nici :n ce pri7e!"e aspec"ele
2-
:n li"era"ura care circul pe plan in"ernaional aces" principiu es"e cunoscu"
su% denu5irea de 3accoun"a%ili"?6 care are un sens 5ai precis dec;" cel al
responsa%ili"ii din li5%a ro5;n, acela de a 8i pre("i", sau a 8i inu", s dai
soco"eal.
0&0
in"erne ale derulrii procedurilor de a"ri%uire, nici :n
ce pri7e!"e da"ele con8ideniale ale o8er"anilor.
- Principiul pro5o7rii indus"riei !i ocuprii au"oh"one.
Toa"e s"a"ele :n8run" unele di8icul"i de ordin poli"ic
cu proprii ce"eni a"unci c;nd a"ri%uie con"rac"e
pu%lice unor 8ir5e din s"rin"a"e. De aceea, se
aprecia4 c e2cluderea :n anu5i"e ca4uri a
o8er"anilor s"rini sau acordarea unei anu5i"e 5ar>e
de pre8erin o8er"anilor au"oh"oni po" 8i deci4ii
le(i"i5e, de!i se li5i"ea4 co5pe"iia, ceea ce conduce
la :nre(is"rarea unor per8or5ane 8inanciare
su%op"i5ale :n "ran4acia :n cau4. =n aceea!i direcie
se :nscrie ur5rirea unor o%iec"i7e speci8ice ca#
securi"a"ea naional, de47ol"area local sau echi"a"ea
social. Pe plan in"ernaional se accelerea4 procesul
de li%erali4are a pieelor de achi4iii pu%lice prin
lr(irea accesului 8ir5elor s"rine la aces"ea pe %a4e
%ila"erale !i 5ul"ila"erale.
To" 5ai 5ul" se o%ser7 o speciali4are :n ce pri7e!"e re(le5en"area
unor aspec"e ale achi4iiilor pu%lice :n"re le(islaia pe plan naional
!i acordurile sau re(le5en"rile adop"a"e la ni7el in"ernaional.
As"8el, e2peri ai 9ECD aprecia4 c aspec"ele or(ani4a"orice !i
ins"i"uionale, inclusi7 cele pri7ind, e7en"ual, aran>a5en"e de
(rupare !i cen"rali4are a unor achi4iii, precu5 !i re(ulile care
apr in"eresele au"ori"ilor con"rac"an"e, di8er, :n 5are 5sur,
de la ar la ar. Ee(le5en"rile cu pri7ire la al"e aspec"e 8oar"e
i5por"an"e sun" :n "o" 5ai 5are 5sur uni8or5i4a"e la ni7el
in"ernaional. As"8el de aspec"e se re8er la in8or5area asupra
lici"aiilor, condiiile de eli(i%ili"a"e, neu"rali"a"ea !i o%iec"i7i"a"ea
s"andardelor "ehnice, procedurile de achi4iii, u"ili4area cri"eriilor
de selec"are a o8er"ei c;!"i("oare !i procedurile pri7ind
con"es"aiile !i re5ediile. *u(es"i7e, :n aces" sens, sun" ur5"oarele
de5ersuri la ni7el 5ondial#
o Acordul pri7ind Achi4iiile $u7erna5en"ale, :ncheia" :n
cadrul rundei Cru(ua? (0++1-0++/) !i ad5inis"ra" de c"re
9r(ani4aia Hondial a Co5erului<
0&2
o Hodelul de Le(e pri7ind Achi4iiile de unuri,
Cons"rucii !i *er7icii, adop"a" de c"re CNC)TEAL
(Co5isia Naiunilor Cni"e pen"ru uni8or5i4area le(islaiei
de co5er in"ernaional) :n spri>inul rilor care doresc s
adop"e sis"e5e 5ai per8or5an"e !i 5ai deschise de
achi4iii pu%lice<
o u"ili4area de proceduri uni8or5e pe plan in"ernaional
pen"ru e8ec"uarea de achi4iii (u7erna5en"ale cu credi"e
de la anca Hondial< aceas" ins"i"uie are re(ula5en"e
pen"ru achi4iia de lucrri pu%lice, achi4iia de produse !i
pen"ru an(a>area de consul"ani<
o in"e(rarea unor re(le5en"ri con7eni"e la ni7el re(ional.
De e2e5plu, NAATA
2+
cuprinde re(uli speciale pri7ind
achi4iiile (u7erna5en"ale :n capi"olul0&. Hai i5por"an",
:ns, pen"ru Eo5;nia, es"e con8or5area cu cele /
direc"i7e care (u7ernea4 achi4iiile pu%lice :n Cniunea
European# (0) pri7ind achi4iia de produse, (2) pri7ind
achi4iia de lucrri, (') pri7ind achi4iia de ser7icii, (1)
direc"i7a a!a-nu5i" a u"ili"ilor pu%lice, (.) re5edii :n
ca4ul :nclcrii pri5elor "rei direc"i7e !i (/) re5edii :n
ca4ul :nclcrii direc"i7ei cu pri7ire la u"ili"i. Aiind !i o
condiie de 5eninere a asis"enei 8inanciare a Cniunii
Europene pen"ru ara noas"r, se aprecia4 c
"ranspunerea celor / direc"i7e europene :n "e2"ul 9C$
/&/2&&0
'&
pri7ind achi4iiile pu%lice, apro%a" cu
5odi8icri prin Le(ea nr. 202/2&&2, es"e sa"is8c"oare.
4etode de ac,iziii pu+lice.
He"odele repre4in" ele5en"ul cen"ral al sis"e5elor de achi4iii
pu%lice. Ele sun" denu5i"e i5propriu 3de achi4iii6, :n"ruc;"
7i4ea4 :n principal 3a"ri%uirea6 con"rac"ului (de re(ul, :n
re(i5 concurenial), respec"i7 selec"area celei 5ai %une o8er"e.
Di8eri"e sis"e5e de achi4iii pu%lice propun se"uri di8eri"e de
5e"ode, dar "rs"urile (enerale ale aces"ora sun" ase5n"oare,
as"8el :nc;" cele care 7or 8i pre4en"a"e :n con"inuare nu in de un
2+
Nor"h A5erican Aree Trade A(ree5en"
'&
Pri5ul de5ers cuprin4"or de "ranspunere a direc"i7elor europene s-a
5a"eriali4a" :n 9rdonana $u7ernului nr. 00-/0+++, care 8usese preceda" de
9rdonana $u7ernului nr. 02/0++'.
0&'
sis"e5 anu5e, ci rein ele5en"ele care sun" co5une !i dura%ile
:n "i5p.
Principalele 5e"ode de achi4iii pu%lice sun" ur5"oarele#
Lici"aia deschis
9 re5arc (eneral es"e aceea c 5a2i5i4area concurenei
cons"i"uie cea 5ai si(ur p;r(hie pen"ru cre!"erea
per8or5anelor 8inanciare ale achi4iiilor pu%lice. Prin ur5are,
se reco5and u"ili4area unor 5e"ode care per5i" accesul c;"
5ai lar( al o8er"anilor po"eniali. Lici"aia deschis, care poa"e
8i or(ani4a" pen"ru o8er"ani naionali sau !i pen"ru cei din
s"rin"a"e, are aceas" "rs"ur. To"u!i lici"aia deschis nu are
nu5ai a7an"a>e< as"8el se po" reine !i unele nea>unsuri, cu5
sun"#
- necesi" o dura" 5are de "i5p<
- i5pune respec"area s"ric" a unor proceduri 8or5ale,
:n(us";nd posi%ili"a"ea en"i"ii achi4i"oare de a u"ili4a
cri"erii !i aprecieri nuana"e, (reu 8or5ali4a%ile<
- presupune capaci"a"ea ad5inis"ra"i7 a en"i"ii
achi4i"oare de a produce o docu5en"aie co5ple2,
inclusi7 speci8icaii "ehnice (caie" de sarcini / "er5eni de
re8erin) clare<
- nu 8a7ori4ea4 crearea unor relaii de cooperare pe "er5en
lun( cu 8urni4orul / pres"a"or<
- nu es"e co5pa"i%il (cu u!urin) cu u"ili4area in"erne"ului
!i a celorlal"e "ehnolo(ii in8or5a"ice !i de co5unicaii
5oderne.
Prin ur5are, 5e"odele e7oluea4 :n "i5p pen"ru a rspunde c;"
5ai %ine unor condiii di7erse, dar principiul (eneral al
5a2i5i4rii concurenei "re%uie ps"ra". Cnele din"re cele 5ai
i5por"an"e ele5en"e care po" con"ri%ui la 5eninerea la un
ni7el ridica" a concurenei sun"#
0&1
- pu%lici"a"ea # care presupune u"ili4area unor ci e8icien"e
de in8or5are a po"enialilor candidai, precu5 !i o8erirea
unui "er5en su8icien" pen"ru pre("irea de o8er"e
co5pe"i"i7e<
- o%iec"i7i"a"ea cri"eriilor de eli(i%ili"a"e # as"8el, se
ur5re!"e a se e7i"a eli5inarea 7reunui concuren" pe
cri"erii ce nu sun" rele7an"e pen"ru con"rac"ul :n cau4<
- neu"rali"a"ea speci8icaiilor !i s"andardelor "ehnice # se
ur5re!"e ca preci4area cerinelor "ehnice s 8ie 8cu"
as"8el :nc;" s nu se li5i"e4e, :n 5od ne>us"i8ica",
par"iciparea unor o8er"ani cu soluii di8eri"e dar
co5para%ile din punc"ul de 7edere al sa"is8acerii
necesi"ilor en"i"ii achi4i"oare<
- o%iec"i7i"a"ea !i clari"a"ea cri"eriilor de selecie # se
reco5and ca aces"ea s 8ie de47lui"e oda" cu apelul de
o8er"e pen"ru a per5i"e po"enialilor o8er"ani s-!i
e7alue4e !ansele. To"oda", lipsa de a5%i(ui"a"e a
cri"eriilor de selecie a o8er"ei c;!"i("oare s-a do7edi" a 8i
un ele5en" i5por"an" :n 5odelarea o8er"elor :n"r-o
5anier c;" 5ai con8or5 in"ereselor en"i"ii achi4i"oare
(concurena nu se 7a a2a pe aspec"e care, :n reali"a"e nu
sun" a";" de i5por"an"e).
Lici"aia res"r;ns
Aa de lici"aia deschis, par"iculari"a"ea lici"aiei res"r;nse
cons" :n aceea c o8er"anii po"eniali sun" preselec"ai,
alc"uindu-se din"r-o 3lis" lun(6 o 3lis" scur"6 cuprin4;nd,
de re(ul, un nu5r de .-, candidai care sun" 3in7i"ai6 s
pre4in"e o8er"e. Aces" nu5r se reco5and s nu 8ie nici 5ai
5are de 0& dar nici 5ai 5ic de ', as"8el :nc;" s se asi(ure a";"
un ni7el corespun4"or al concurenei, c;" !i posi%ili"a"ea
selec"rii, cu cos"uri accep"a%ile a celei 5ai %une o8er"e. Cneori
en"i"ile achi4i"oare au %a4e de da"e cu 8ir5e cali8ica"e s
8urni4e4e anu5i"e produse, s reali4e4e anu5i"e lucrri sau s
0&.
pres"e4e anu5i"e ser7icii ce 8ac cu re(ulari"a"e o%iec"ul
con"rac"elor pe care le a"ri%uie respec"i7ele en"i"i, care
cons"i"uie 3lis"a lun(6, :n cadrul creia preselecia candidailor
se reali4ea4, :n principal, pe %a4a :nre(is"rrilor cu pri7ire la
per8or5anele reali4a"e :n "recu". Aces"a es"e ca4ul, :n special,
al en"i"ilor speciali4a"e :n achi4iii pu%lice acare e8ec"uea4
a"ri%uirea con"rac"elor pen"ru un nu5r 5are de ins"i"uii. =n
ca4ul :n care o ase5enea %a4 de da"e nu es"e disponi%il, se
poa"e recur(e la colec"area de e2presii de in"eres, orice 8ir5
care dore!"e s 8ie selec"a" pe lis"a scur" a o8er"anilor a7;nd
opor"uni"a"ea de a-!i e2pri5a in"eresul !i de a 8urni4a
in8or5aiile necesare en"i"ii achi4i"oare pen"ru preselecie.
Con"rac"area direc"
Aceas" 5e"od se u"ili4ea4 nu5ai :n"r-una din"re si"uaiile de
5ai >os, :n care nu poa"e e2is"a concuren, sau c;nd ale(erea
unei 5e"ode concureniale ar 8i e7iden" lipsi" de pra(5a"is5#
- a%sena oricrei o8er"e :n ur5a unui anun pu%lic,
- a%sena co5pe"iiei ca ur5are a e2is"enei unor
drep"uri e2clusi7e (drep"uri de au"or, %re7e"e de
in7enie e"c.),
- ur(en e2"re5,
- supli5en"area unui con"rac" de>a e2is"en", dac
aceas"a es"e proporional 5ic :n rapor" cu con"rac"ul
iniial, iar aces"a din ur5 a 8os" c;!"i(a" :n 5od
concurenial,
- al"e si"uaii deose%i"e, cu carac"er de e2cepie, care nu
sun" i5pu"a%ile en"i"ii achi4i"oare.
Cerere de o8er"
Cererea de o8er" es"e o 5e"od ce se u"ili4ea4 pen"ru
a"ri%uirea de con"rac"e de 7alori rela"i7 5ici, a7;nd ca o%iec"
%unuri, lucrri sau ser7icii %ine s"andardi4a"e !i pen"ru care
e2is" un nu5r su8icien" de 5are de o8er"ani. =n principiu,
0&/
5e"oda cons" :n solici"area de o8er"e de la 5ai 5uli
con"rac"ori po"eniali !i a"ri%uirea con"rac"ului celui care o8er
preul cel 5ai sc4u".
Lici"aie :n dou "rep"e (denu5i" !i ne(ociere
co5pe"i"i7 sau cerere de propuneri)
Aceas" 5e"od es"e 8olosi" :n si"uaiile :n care soluia "ehnic
nu es"e %ine cunoscu" (pe scar lar(, sau :n"r-o 5anier u!or
accesi%il en"i"ii achi4i"oare). Ea cons" :n parcur(erea
pa!ilor ur5"ori#
- solici"area de propuneri "ehnice (soluii) de la un (rup
de o8er"ani selec"ai (8ir5e de 7;r8 :n do5eniul
respec"i7)<
- pur"area de discuii cu o8er"anii :n le("ur cu
soluiile propuse de ace!"ia<
- de8ini"i7area speci8icaiei "ehnice prin u"ili4area de
ele5en"e ale soluiilor propuse de o8er"ani<
- in7i"area "u"uror celor care au propus soluii de a
pre4en"a o o8er" 8inal 3%es" and 8inal6, pe %a4a
speci8icaiei "ehnice adop"a"e.
)"aluarea ofertelor 8i atri+uirea contractelor
E7aluarea o8er"elor es"e un punc" crucial :n cadrul procesului
de achi4iii pu%lice.
=n ca4ul o8er"elor cu coninu" "ehnic nes"andardi4a" !i
neo5o(en, se reco5and ca o8er"anilor s li se cear
depunerea o8er"ei "ehnice !i a celei 8inanciare :n plicuri
separa"e, as"8el :nc;" e7alua"orii s poa" cunoa!"e preul de
o8er" nu5ai dup :ncheierea e7alurii 35eri"ului "ehnic6 al
8iecrei o8er"e. Es"e, :n special, ca4ul la achi4iiile de ser7icii.
Cn aspec" i5por"an" care "re%uie re5arca" es"e c, :n principiu,
o o8er" care dep!e!"e cerinele "ehnice speci8ica"e de en"i"a"ea
0&,
achi4i"oare nu ar "re%ui s 8ie e7alua" 5ai 8a7ora%il dec;" cele
care rspund s"ric" la ceea ce s-a ceru". De aceea, :n 5ul"e
ca4uri soluia nor5al es"e cea a e7alurii o8er"ei "ehnice dup
principiu ad5is respins, iar a"ri%uirea s se 8ac :n 8a7oarea
o8er"ei celei 5ai ie8"ine din"re cele ad5ise. =n ca4ul :n care se
ad5i", "o"u!i, anu5i"e 7ariaii ale 5eri"ului "ehnic, prac"ica es"e
de a acorda o pondere de circa 2/' punc"a>ului "ehnic !i 0/'
celui 8inanciar.
Aprecierea o8er"ei 8inanciare se poa"e 8ace dup 5ai 5ul"e
5e"ode, dar o a"enie deose%i" "re%uie acorda" asi(urrii
co5para%ili"ii (:n ce pri7e!"e 5oneda de calcul !i de pla",
e8ec"ul 8ac"orului "i5p asupra 8lu2ului de nu5erar e"c.)
Cea 5ai si5pl 5e"od ia :n calcul preul, pur !i si5plu.
Adeseori, :ns, preul nu o8er o indicaie su8icien" pen"ru a
selec"a o8er"a 3econo5ic, cea 5ai a7an"a>oas6. Anu5i"e
%unuri cu dura" 5ai lun( de 7ia necesi" o e7aluare a
"u"uror cos"urilor, inclusi7 a celor curen"e, de e2ploa"are,
precu5 !i a 7alorii re4iduale (de 5ul"e ori aceas"a 8iind
ne(a"i7, cu5 ar 8i ca4ul de5olrii unei cldiri !i re8acerii
si"ului po"ri7i" si"uaiei iniiale).
=n ca4urile :n care aprecierea 5eri"ului "ehnic !i 8inanciar se
8ace :n acela!i "i5p, se poa"e u"ili4a 5e"oda punc"elor de 5eri",
po"ri7i" creia e7alua"orii acord no"e, 5ai 5ul" sau 5ai puin
o%iec"i7, :n 8uncie de na"ura cri"eriilor, :n cadrul unei (rile de
punc"a> :n care ponderea (i5por"ana) 8iecrui cri"eriu a 8os"
s"a%ili" :n preala%il.
0&-
" #pecificaii direcionate
" #elecie direcionat a ofertanilor
" $tilizare excesiv a atri%uirii directe
" $m%lare la oferte
" &nclcare a confidenialitii
" Primire de mit pentru atri%uire
Autoritatea
ontratant'
1$ertantul 2
Contratorul
3
n
a
i
n
t
e

d
e

a
t
r
i
(
u
i
r
e
+
u
p
'

a
t
r
i
(
u
i
r
e
" Facturare peste sau su% valoarea
real
" Plata 'accelerat(
" $tilizare de certificate false
" )anipularea formulei de revizuire a
preului
" Dezvluire a unor informaii
incomplete sau incorecte
" Darea de mit
" !ndulgen *n urmrirea executrii
contractului
" Deturnare de proprietate +furt,
utilizare *n interes privat,
" Conflict de interese +utilizarea
poziiei deinute pentru o%inerea de
%eneficii *n interes privat,
" !nfluenare a alegerii metodei de
achiziie
" !nfluenare a alegerii standardului
tehnic
" &nelegere pentru falsificarea
concurenei - ofertelor
" !ncitare la *nclcarea
confidenialitii
" Amestecul *n munca evaluatorilor
" .ferire de mit pentru atri%uire
" #pecificaii direcionate
" #elecie direcionat a ofertanilor
" $tilizare excesiv a atri%uirii directe
" $m%lare la oferte
" &nclcare a confidenialitii
" Primire de mit pentru atri%uire
Autoritatea
ontratant'
1$ertantul 2
Contratorul
3
n
a
i
n
t
e

d
e

a
t
r
i
(
u
i
r
e
+
u
p
'

a
t
r
i
(
u
i
r
e
3
n
a
i
n
t
e

d
e

a
t
r
i
(
u
i
r
e
+
u
p
'

a
t
r
i
(
u
i
r
e
3
n
a
i
n
t
e

d
e

a
t
r
i
(
u
i
r
e
+
u
p
'

a
t
r
i
(
u
i
r
e
" Facturare peste sau su% valoarea
real
" Plata 'accelerat(
" $tilizare de certificate false
" )anipularea formulei de revizuire a
preului
" Dezvluire a unor informaii
incomplete sau incorecte
" Darea de mit
" !ndulgen *n urmrirea executrii
contractului
" Deturnare de proprietate +furt,
utilizare *n interes privat,
" Conflict de interese +utilizarea
poziiei deinute pentru o%inerea de
%eneficii *n interes privat,
" !nfluenare a alegerii metodei de
achiziie
" !nfluenare a alegerii standardului
tehnic
" &nelegere pentru falsificarea
concurenei - ofertelor
" !ncitare la *nclcarea
confidenialitii
" Amestecul *n munca evaluatorilor
" .ferire de mit pentru atri%uire
6i-ura * 6orme ale coru#iei 1n cadrul #roceselor de ac2iziii #ublice
0&+
Pericolul corupiei
Achi4iiile pu%lice repre4in" un 5ediu 8a7ora%il 5ani8es"rii
corupiei, ceea ce presupune o 7i(ilen ridica" !i cunoa!"erea
8or5elor :n care se 5ani8es" aceas"a. Cnele din"re aces"e
8or5e se pre4in" :n Ai(ura ..
=n co5%a"erea corupiei rolul ho"r;"or re7ine %unei selecii !i
ins"ruirii "e5einice a personalului speciali4a". Aces"a ar "re%ui
s se con8or5e4e unui cod de condui" care s#
- (aran"e4e nedi7ul(area de in8or5aii clasi8ica"e drep"
con8ideniale<
- eli5ine con8lic"ele de in"erese, !i s o%li(e
8uncionarul pu%lic s declare e7en"ualele relaii pe
care le are cu 8urni4orii po"eniali
- o%li(e la declararea cadourilor !i pe"recerilor pri5i"e
din par"ea, sau doar o8eri"e de c"re unii o8er"ani
- s in"er4ic pri5irea de %unuri !i ser7icii de la 8ir5e
candida"e la a"ri%uirea 7reunui con"rac" pu%lic.
3.2 A)utorul de stat
)n"er7enia s"a"ului :n econo5ie, ar(u5en"a" prin in7ocarea
unor ca4uri de 3e!ec al pieei6, es"e de na"ur s 5odi8ice
se5ni8ica"i7 condiiile 3na"urale6 ale concurenei, (ener;nd, :n
cele 5ai (ra7e si"uaii, un cerc 7icios care :5piedic
8uncionarea e8icien" a 5ecanis5ului de pia. De!i concepia
care cere o li5i"are dras"ic a i5i2"iunii s"a"ului :n ac"i7i"a"ea
:n"reprinderilor es"e do5ina" dup 0++& :n 4ona "eoriei !i a
declaraiilor poli"ice, :n planul poli"icilor e8ec"i7e, (radul de
in"er7enie se 5enine rela"i7 ridica". Aceas"a preocup a";" su%
aspec"ul riscului de di5inuare a e8icienei u"ili4rii resurselor
:n ansa5%lul econo5iei naionale, c;" !i su% aspec"ul al"errii
concurenei pe plan in"ernaional.
00&
=n con"e2"ul descris 5ai sus, la ni7elul Cniunii Europene s-au
pro5o7a" !i adop"a" o serie de re(le5en"ri cu pri7ire la
a>u"orul de s"a", 5eni"e s li5i"e4e po"enialul de i5pac"
econo5ic ne(a"i7 al aces"ora, s asi(ure "ransparena 5surilor
de na"ura a>u"orului de s"a" !i ur5rirea e7oluiei aces"uia :n
8or5e cuan"i8ica"e, precu5 !i o 5ai 5are :ncredere cu pri7ire
la le(i"i5i"a"ea (!i le(ali"a"ea) a>u"oarelor ce se acord. =n
principiu, po"ri7i" ar"icolului -, din Tra"a"ul Cniunii Europene,
a>u"orul de s"a" es"e in"er4is.
Pre7ederile europene au 8os" "ranspuse :n Eo5;nia :n "e2"ul
Le(ii 01'/0+++ pri7ind a>u"orul de s"a".
A>u"orul de s"a" se define8te ca 8iind orice spri>in din surse de
s"a", indi8eren" prin in"er5ediul cror ins"i"uii se acord !i
indi8eren" de 8or5, inclusi7 :n na"ur sau :n 8or5a renunrii
la unele 7eni"uri ale s"a"ului.
)n a>u"orul de s"a" se includ, prin"re al"ele# su%7enii, inclusi7
su%7enii pen"ru e2por"< anularea de da"orii sau preluarea
pierderilor< e2cep"ri, reduceri sau a5;nri de la pla"a "a2elor si
i5po4i"elor< renunarea la o%inerea unor 7eni"uri nor5ale de pe
ur5a 8ondurilor pu%lice, inclusi7 acordarea unor :5pru5u"uri cu
do%;n4i pre8ereniale< (aranii acorda"e de s"a" sau de al"e au"ori"i
pu%lice :n condiii pre8ereniale< par"icipri cu capi"al ale s"a"ului
sau ale al"or ins"i"uii pu%lice, daca ra"a pro8i"ului aces"or in7es"iii
es"e 5ai 5ica dec;" cea nor5ala, an"icipa" de c"re un in7es"i"or
pri7a" pruden"< reduceri de pre la %unurile 8urni4a"e si la ser7iciile
pres"a"e de c"re au"ori"i pu%lice sau al"e or(anis5e care
ad5inis"rea4 resurse ale s"a"ului, inclusi7 7;n4area unor "erenuri
aparin;nd do5eniului pri7a" al s"a"ului su% preul pieei.
A>u"orul de s"a" asi(ur unei :n"reprinderi un %ene8iciu de
na"ur econo5ic sau 8inanciar, pe care nu l-ar 8i o%inu" :n
a%sena aces"or 5suri. De ase5enea, sun" considera"e a>u"or
de s"a" acele %ene8icii care con8er un a7an"a> special nu5ai
anu5i"or :n"reprinderi sau anu5i"or %unuri, ser7icii sau
000
re(iuni.
De4%a"erile pri7ind oportunitatea a>u"orului de s"a" au :n
7edere dou cri"erii principale#
- cri"eriul e8icienei econo5ice
- cri"eriul e(ali"ii de "ra"a5en"
*e po" aduce ar(u5en"e a";" :n 8a7oarea, c;" !i :5po"ri7a
a>u"orului de s"a"
Ar(u5en"e :n 8a7oarea a>u"orului de s"a"
- Corec"ea4 e!ecurile pieei
- Aacili"ea4 a>us"area s"ruc"urala
- )ns"ru5en" co5ercial e8icace
- Co5pensea4 e8ec"ele nedori"e ale al"or 5asuri de poli"ica
Ar(u5en"e :5po"ri7a a>u"orului de s"a"
- Di8icul"a"ea ad5inis"rrii
- Pre7alena consideren"elor de ordin poli"ic
- Carac"erul discu"a%il (uneori) al 8unda5en"ului econo5ic
Arec7en" s"a%ilirea opor"uni"ii a>u"orului de s"a" ridic
pro%le5a e7alurii ((reu de reali4a") a in"ensi"ii a>u"orului,
de8ini" ca proporie a a>u"orului co5para"i7 cu e8or"urile
8cu"e :n"r-o anu5i" direcie de :n"reprinderile %ene8iciare.

A>u"orul de s"a" poa"e lua 8or5a unei sche5e de a>u"or de s"a"
sau a unui a>u"or indi7idual.
*che5a de a>u"or de s"a" es"e un sis"e5 pe %a4a caruia
po" 8i acorda"e alocari speci8ice de a>u"oare a(enilor
econo5ici de8inii :n 5od (eneral !i a%s"rac".
A>u"orul de s"a" indi7idual es"e orice 8or5 de a>u"or de
s"a" care nu es"e acorda" pe %a4a unei sche5e de a>u"or.
Aa de principiul (eneral al in"er4icerii a>u"orului de s"a",
poli"icile econo5ice ale Cniunii Europene "ind s :ncura>e4e
002
anu5i"e W5suri ori4on"ale6 care se dis"in(, :n special, prin
neu"rali"a"e 8a de di8eri"ele sec"oare (ac"i7i"i) ale econo5iei
naionale#
- a>u"orul pen"ru :n"reprinderi 5ici !i 5i>locii,
- a>u"orul pen"ru ac"i7i"i de cerce"are-de47ol"are,
- a>u"orul pen"ru ac"i7i"i de pro"ecie a 5ediului,
- a>u"orul pen"ru ocupare,
- a>u"orul pen"ru ins"ruire,
- a>u"oarele pen"ru reducerea decala>elor de de47ol"are din"re
re(iuni.
Despre a>u"oarele din ca"e(oriile enuna"e se spune c ele po" 8i
au"ori4a"e.
=n scopul asi(urrii e8icienei sis"e5ului de supra7e(here a
a>u"orului de s"a", sun" e2cep"a"e de la in"erdicia de principiu
a>u"oarele 8oar"e 5ici (re(ul denu5i" a Wa>u"orului 5ini56
sau Wde 5ini5is6), care nu dep!esc :n"r-o perioad de "rei ani
0&&&&& Euro (:n Eo5;nia 0 5iliard de lei), ce po" 8i acorda"e
8r au"ori4are !i 8r no"i8icare. De ase5enea, :n Cniunea
European se 5ai acord e2cep"ri :n %loc a>u"oarelor acorda"e
pen"ru#
- :n"reprinderile 5ici !i 5i>locii,
- ins"ruirea personalului,
- crearea de locuri de 5unc !i asis"area !o5erilor pen"ru
ocupare.
Pen"ru Eo5;nia, ar"icolul 01 din Le(ea 01'/0+++ pre7ede, la
alinia"ul (0) 5surile ce po" 8i au"ori4a"e, iar la alinia"ul (')
5surile ce po" 8i in"er4ise de c"re Consiliul Concurenei.
As"8el#
po" 8i autorizate ur5"oarele 5suri
- a>u"or pen"ru cerce"are si de47ol"are , cu condiia s 8ie
des"ina" pen"ru una din"re ur5"oarele ac"i7i"i#
00'
o cerce"area 8unda5en"al, :neleas ca acea
ac"i7i"a"e orien"a" spre do%;ndirea de
cuno!"ine !"iini8ice noi, precu5 !i spre
8or5ularea !i 7eri8icarea de noi ipo"e4e !i
"eorii, 8r a a7ea :ns scop indus"rial sau
co5ercial, asi(ur;nd o lar( dise5inare a
re4ul"a"elor<
o cerce"area aplica"i7, :neleas ca acea
ac"i7i"a"e orien"a"a spre lr(irea cuno!"inelor,
cu scopul de a u"ili4a aces"e cuno!"ine pen"ru
de47ol"area de noi produse, procese sau
ser7icii sau pen"ru a :5%un"i se5ni8ica"i7
produsele, procesele sau ser7iciile e2is"en"e<
o cerce"area preco5pe"i"i7, :neleas ca acea
ac"i7i"a"e orien"a"a spre "rans8or5area
re4ul"a"elor cerce"rii aplica"i7e :n planuri,
sche5e sau docu5en"aii pen"ru noi produse,
procese sau ser7icii, chiar daca aces"ea sun"
des"ina"e 7;n4rii sau u"ili4rii !i care include
8a%ricarea 5odelului e2peri5en"al si a
pri5ului pro"o"ip, care nu po" 8i u"ili4a"e in
scopuri co5erciale<
$radul de su%7enionare "re%uie s scad pe 5sur ce proiec"ul
respec"i7 es"e 5ai apropia" de pia. =n ca4ul cerce"rii
8unda5en"ale, a>u"orul poa"e sa acopere pana la 0&&I din 7aloarea
in7es"iiei %ru"e, :n ca4ul cerce"rii de %a4 a>u"orul poa"e s
acopere pana la .&I din 7aloarea in7es"iiei %ru"e, iar :n ca4ul
cerce"rii :n s"adiul preconcurenial a>u"orul poa"e s acopere cel
5ul" 2.I din 7aloarea in7es"iiei %ru"e.
- a>u"or pen"ru :n"reprinderi 5ici !i 5i>locii care au cel 5ul"
2.& de an(a>ai, dac se ur5re!"e :nl"urarea
de4a7an"a>elor le(a"e direc" de 5ri5ea 8ir5ei :n cau4<
- a>u"or pen"ru pro"ecia 5ediului :ncon>ur"or , cu condiia
respec"rii principiului Lpolua"orul pl"e!"eL< in7es"iiile
des"ina"e reducerii polurii !i/sau reducerii consu5ului
001
ener(e"ic pe uni"a"e de produs po" 8i su%7eniona"e cu p;n
la 2.I din "o"alul su5ei %ru"e.
- a>u"or pen"ru ins"ruirea an(a>ailor !i pen"ru crearea de noi
locuri de 5unc, cu condiia ca aces"a s nu 8ie acorda" :n
sec"oarele :n care e2is" o supradi5ensionare a
capaci"ilor.
- a>u"or acorda" sec"oarelor :n care e2is" pro%le5e de
supracapaci"a"e, pen"ru raionali4area s"ruc"urii ra5urii, prin
asi(urarea unei reduceri "rep"a"e a produciei !i a locurilor
de 5unc, cu condiia ca ase5enea 5suri s 8ie s"ric"
li5i"a"e ca dura" !i :nsoi"e de un pro(ra5 de res"ruc"urare.
=n e7aluarea supradi5ensionrii capaci"ilor se ia :n
considerare !i si"uaia pe pieele in"ernaionale<
- a>u"or pen"ru de47ol"are re(ional , :n 5sura :n care aces"a
nu in8luenea4 concurena !i nu5ai dac scopul aces"ui
a>u"or es"e de a asi(ura a(enilor econo5ici din 4ona a7u"
:n 7edere acelea!i !anse de de47ol"are ca !i celor din al"e
4one ale rii, cu condiia ca aces" 8ap" s nu conduc la o
5rire a capaci"ii de producie :n sec"oarele :n care e2is"
de>a pro%le5e le(a"e de supracapaci"a"e. A>u"orul pen"ru
de47ol"are re(ional poa"e 8i :n le("ur cu in7es"iia iniial
sau cu crearea de locuri de 5unc, ori poa"e lua 8or5a unui
a>u"or a7;nd carac"er de con"inui"a"e, concepu" :n scopul
dep!irii unor de4a7an"a>e re(ionale sau per5anen"e<
- a>u"or (eneral pen"ru pro5o7area e2por"urilor , prin aciuni
ca# sp"5;ni naionale, ";r(uri in"ernaionale, 5a(a4ine de
pre4en"are !i al"ele, cu condiia ca de aces"a sa poa"
%ene8icia "oi a(enii econo5ici in"eresai<
- a>u"or pen"ru pro5o7area cul"urii !i conser7area
pa"ri5oniului cul"ural<
- a>u"or pen"ru pro5o7area sn"ii !i :n75;n"ului
00.
sun" interzise, :n principiu, ur5"oarele 5suri#
- a>u"orul condiiona" (de drep" sau de 8ap") de per8or5ana la
e2por", :n 5sura :n care un as"8el de a>u"or poa"e s
a8ec"e4e aplicarea corespun4"oare a acordurilor
in"ernaionale la care Eo5;nia es"e par"e<
- a>u"or pen"ru co5pensarea pierderilor re4ul"a"e din
ac"i7i"a"ea a(enilor econo5ici, direc" sau prin scu"irea de la
pla"a o%li(aiilor da"ora"e s"a"ului<
- a>u"or pen"ru sec"oarele cu pro%le5e s"ruc"urale de
supradi5ensionare a capaci"ilor sau pen"ru :n"reprinderi
a8la"e :n di8icul"a"e, dac nu es"e :nsoi" de un pro(ra5 de
res"ruc"urare !i nu es"e s"ric" li5i"a" ca dura". A>u"orul de
res"ruc"urare "re%uie s 8ac par"e din"r-un plan indi7idual
de redresare :n"r-o perioad de "i5p re4ona%il, care s
asi(ure 7ia%ili"a"ea a(en"ului econo5ic pe "er5en lun(. =n
ca4ul unei supradi5ensionri a capaci"ilor pe piaa
rele7an", "re%uie s se pre7ad o reducere ire7ersi%il a
capaci"ii, :n 5od proporional cu 7olu5ul a>u"orului
pri5i"<
- a>u"orul acorda" ca o 5sur de sal7are a unor a(eni
econo5ici, cu e2cepia ca4ului :n care es"e des"ina"
asi(urrii unei perioade de "i5p necesare pen"ru ela%orarea
unui plan de res"ruc"urare care s includ soluii pe "er5en
lun( !i e7i"area unor pro%le5e sociale acu"e<
- 5surile de a>u"or, care sun" as"8el aplica"e, :nc;" creea4
discri5inri :n 8a7oarea produselor reali4a"e la in"ern, 8a
de %unurile si5ilare produse :n ari par"icipan"e la acorduri
in"ernaionale la care Eo5;nia es"e par"e !i :n care sun"
prohi%i"e as"8el de discri5inri.
00/
Capitolul 4 Eono"ia su(teran'
Ter5enul :n sine es"e o "raducere su(es"i7 din li5%a en(le4
la con8luena din"re WThe *u%"erranean Econo5?6 - "i"lul unui
s"udiu al econo5is"ului a5erican Pe"er $u"5ann pu%lica" :n
anul 0+,, :n Ainancial Anal?s" Pournal !i 3The Cnder(round
Econo5?6 denu5ire su% care :ncep;nd cu deceniul nou al
secolului "recu" o serie de au"ori, :n special a5ericani, au a"ras
a"enia asupra a ceea ce Wadesea oa5enii !"iau despre
ac"i7i"ile ile(ale, ca de pild co5erciali4area dro(urilor,
>ocurile de noroc ile(ale sau :5pru5u"urile ascunse6
'0
Ac;nd un apel la is"orie, Pierre Pes"iean au"orul lucrrii
3LXecono5ie sou"erraine6
'2
e7oca con"ra%anda, %racona>ul,
dis"ileriile clandes"ine !i Wpiaa nea(r6 e2is"en" :n "i5pul
ocupaiei (er5ane, consider;ndu-le precursori a-i econo5iei
su%"erane.
=n ce pri7e!"e pre4en"ul, :n"r-un Wpunc" de 7edere e2"ensi76 a!a
cu5 :l de8ine!"e sin(ur, Pierre Pes"iean considera c 5unca la
ne(ru !i 8rauda 8iscal :n di7ersele lor 7arian"e de des8!urare,
:5preuna cu "ra8icul de dro(uri, pros"i"uia !i al"e ase5enea
8ap"e cri5inale, de8inesc s8era de cuprindere a econo5iei
su%"erane.
*uccin"a pre4en"are 8cu" ne per5i"e s cons"a"5 c nucleul
dur al econo5iei su%"erane 8or5a" din 8rauda 8iscal, 5unca la
ne(ru !i ac"i7i"ile cri5inale, es"e, :n principiu, recunoscu" !i
%ine deli5i"a" de res"ul ac"i7i"ilor econo5ice. =n acela!i "i5p,
'0
Poel A.Faus"on - The Cnder(roun(

Econo5? - usiness Ee7ieK
*ep"e5%re/9c"o5%er 0+-
'2
Pierre Pestiean - FGeconomie souterraine )d Hac,ette - Paris ?IJI -
pag?A-?>
00,
:n s8era econo5iei su%"erane sau :n apropierea aces"eia
(ra7i"ea4 !i al"e ac"i7i"i cu "rs"uri duale, care, :n 8uncie de
elas"ici"a"ea 8iecrui sis"e5 :n par"e, po" 8i considera"e
co5ponen"e ale econo5iei su%"erane.
Cn punc" co5un, uneori, pro%a%il, sin(urul :n"re aces"e di7erse
ac"i7i"i ce co5pun econo5ia su%"eran es"e carac"erul ilici",
ascuns, al 7eni"urilor pe care le (enerea4. =n aces" cadru, se
propune ur5"oarea definiie a econo5iei su%"erane# ansa5%lul
ac"i7i"ilor econo5ice des8!ura"e or(ani4a", cu :nclcarea
nor5elor sociale, de a8aceri !i a le(ilor, a7;nd drep" scop
o%inerea unor 7eni"uri ce nu po" 8i con"rola"e de s"a".
Cu";nd :n "i5p di5ensiunea is"oric a econo5iei su%"erane, se
cons"a" apariia sa oda" cu apariia s"a"ului precu5 !i
5odelarea aces"eia pe con"urul e7eni5en"elor care au 5arca"
e7oluia econo5ic !i social a socie"ii o5ene!"i.
9 al" di5ensiune a econo5iei su%"erane es"e de"er5ina" de
carac"erul ei "rans8ron"alier. $raniele, nici 5car cele si"ua"e :n
4one de con8lic", nu sun" un o%s"acol pen"ru anu5i"e "ran4acii
su%"erane.
Hri5ea 8ondurilor 8inanciare i5plica"e :n ac"i7i"ile
econo5ice su%"erane es"e i5presionan". Cea 5ai 5are par"e
din "ran4aciile "radiionale se reali4ea4 :n dolari, cu nu5erar.
Pre!edin"ele a5erican ill Clin"on a a8ir5a", cu oca4ia
pre4en"rii pu%lice, :n anul 0++-, a 3Planului s"ra"e(ic
:5po"ri7a cri5inali"ii or(ani4a"e in"ernaionale6
''
, c
7eni"urile anuale ale reelelor cri5ei or(ani4a"e se ci8rea4 la
circa 0.2&& 5iliarde C*D.
''
Planul s"ra"e(ic :5po"ri7a cri5inali"ii or(ani4a"e in"ernaionale, ela%ora" de
Casa Al%a - pre4en"a" pu%lic la 02.&..0++-.
00-
Aparen", aces"e 7alori par e2a(era"e, dar e7alurile
speciali!"ilor cu pri7ire la ni7elul econo5iei su%"erane pen"ru
di7erse s"a"e, inclusi7 *"a"ele Cni"e ale A5ericii dep!esc :n
5od 8rec7en" --0&I din produsul in"ern %ru" al rilor
respec"i7e. Hedia 7eni"urilor reali4a"e de econo5ia su%"eran
pen"ru s"a"ele 5e5%re ale 9r(ani4aiei pen"ru Cooperare !i
De47ol"are Econo5ica - 9CDE- :n perioada X-+-+', a 8os"
con8or5 pu%licaiei 3The Econo5is"6
'1
de 02I din produsul
in"ern %ru" al aces"ora. Sin;nd con" de con"ri%uia aces"or s"a"e
la 8or5area produsului 5ondial precu5 !i de 8ap"ul ca pen"ru
oricare din"re celelal"e s"a"e ale lu5ii es"i5rile dep!esc aces"e
ci8re, se poa"e a8ir5a ca cele 0.2&& 5iliarde dolari *CA
in7oca"e de pre!edin"ele a5erican repre4in" un ni7el op"i5is"Y
Di5ensiunile !i 7alorile i5plica"e :n econo5ia su%"eran,
i5pun o par"icipare u5an, i5por"an". Po" 8i dis"inse (rupele
5asi7e de 5ar(inali4ai social, care accep" co5pro5isuri
5a>ore :n :ncercarea de supra7ieuire !i 5ici (rupri
carac"eri4a"e de lipsa "o"ala de scrupule, cu po"enial 8inanciar
ridica", a cror co5ponen no5inala es"e, de cele 5ai 5ul"e
ori, :n7lui"a :n discreie. Le("ura :n"re cele dou (rupri, :n
8ond :n"reinerea 5ecanis5ului econo5ic su%"eran, es"e
reali4a"a de c"re o ca"e(orie de 3speciali!"i6 :n do5enii
"ehnice, econo5ie, drep". Ace!"i 3in"er5ediari6 au un
co5por"a5en" dual, par"e din ei ac"i7;nd o8icial :n slu>%a
s"a"ului. =5preun, cele "rei ca"e(orii 8or5ea4 o s"ruc"ur
in8or5al ce :!i ur5re!"e cu "enaci"a"e scopul de a do%;ndi
con"rolul asupra econo5iei reale.
*8era ac"i7i"ilor pe care le poa"e include econo5ia
su%"eran, :n 8or5a de8ini" an"erior, es"e cuprin4"oare, 8ap"
'1
The Econo5is" - au(us" 0++'.
00+
>us"i8ica" de 8luidi"a"ea !i 8le2i%ili"a"ea cu care aceas"a se
adap"ea4 oricrui 5ediu econo5ic.
Nu poa"e e2is"a 5unca la ne(ru 8r 8raud, scopul su
principal 8iind, de 8ap", chiar reducerea unor i5po4i"e, iar
8rauda 8iscal, :n 8uncie de 5aniera :n care a 8os" s7;r!i" !i
de cuan"u5ul pre>udiciului pe care l-a (enera", es"e pedepsi"
de le(e ca o 8ap" ce in"r :n s8era penal. La r;ndul lor, unele
ac"i7i"i ce sun" incluse :n s8era cri5inali"ii or(ani4a"e po", :n
8uncie de le(islaia concre" e2is"en" la un 5o5en" da" in"r-un
anu5i" s"a", s nu 8ie considera"e 8ap"e penale, dar aceas"a, :n
opinia noas"r, nu di5inuea4 pre>udiciul pe care respec"i7ele
8ap"e :l produc !i nici pro%le5ele sociale pe care le (enerea4.
Lu;nd :n consideraie "oa"e aces"e ar(u5en"e, se poa"e
considera c es"e opor"un din punc" de 7edere econo5ic
deli5i"area econo5iei su%"erane :n "rei se(5en"e#
- 8rauda 8iscal,
- 5unca la ne(ru !i
- ac"i7i"ile cri5inale,
aceas"a 8iind 5a"ricea s"ruc"ural a econo5iei su%"erane.
#.1 &rauda fiscal
Arauda 8iscala repre4in" ansa5%lul prac"icilor ilici"e, u"ili4a"e
de c"re pl"i"orii de i5po4i"e, denu5ii con"ri%ua%ili, pen"ru
eludarea :n "o"ali"a"e sau :n par"e a o%li(aiilor de pla" 8iscale.
Cuan"u5ul o%li(aiilor sus"rase, repre4in" pre>udiciul cau4a"
%u(e"ului s"a"ului.
Tre%uie su%linia", :n aces" con"e2", dis"incia 8oar"e i5por"an"
:n"re 8rauda 8iscal !i e7i"area 8iscal, respec"i7 :n"re aciunile
ilici"e !i cele reali4a"e :n cadru le(al pen"ru di5inuarea
i5po4i"elor.
02&
Formele concrete de manifestare a fraudei fiscale sun" di7erse,
in"r-un con"inuu proces de per8ecionare !i depind direc" de
ni7elul i5po4i"elor !i "a2elor !i de in"ensi"a"ea condiiilor
ad5inis"ra"i7e i5puse de le(e pen"ru des8!urarea unei anu5i"e
ac"i7i"i.
Hul"e din aciunile de 8raud 8iscal de 5ari proporii sun"
re4ul"a"ul unor planuri :ndelun( ela%ora"e, :n care ele5en"ul
in"elec"ual, cunosc"or al le(islaiei !i al 5ediului de a8aceri,
es"e ho"r;"or. 9r(ani4area unui sis"e5 e8icien" de producere a
8raudei 8iscale presupune asocierea discre"a la 8ir5e cunoscu"e,
care 8ac e8or"uri pen"ru a-si do7edi carac"erul onora%il !i
sol7a%ili"a"ea, a unor en"i"i care au rolul de a prelua :n 5od
8ic"i7 rspunderea >uridic (penal) :n le("ur cu operaiunile
ilici"e. Pe aces" 8ond se po" >us"i8ica 8or5al 5ari "ran4acii, se
po" acoperi chel"uieli 8ic"i7e sau se po" crea scrip"ic pro8i"uri
i5ense !i se po" acu5ula uria!e de%i"e 8a de %u(e"ul de s"a"
8r ca aces"ea s 8ie pl"i"e 7reoda". Aces" rol, i5por"an" :n
8uncionarea 5ecanis5ului 8raudei 8iscale, es"e >uca" :n cele
5ai 5ul"e ca4uri de W8ir5ele 8an"o5a6, 5ai rar de c"re unele
persoane cu o 8uncie peri8eric :n cadrul sis"e5ului !i parial,
pen"ru anu5i"e ac"i7i"i, de c"re 8ir5ele 3o88-shore6
or(ani4a"e :n paradisurile 8iscale.
*in"a(5a firm fantom es"e u"ili4a" pen"ru de8inirea unor
entit5i 7icti$e, 75r5 #atrimoniu, sediu 3i re#rezentani
reali, 1n numele c5rora se emit acte 7ormale care atesta
des753urarea unor acti$it5i comerciale -eneratoare de
$enituri im#ozabile 3i care ulterior nu #ot 7i identi7icate
#entru 4usti7icarea acti$it5ii ce au des753urat(o 3i #lata
obli-aiilor 7iscale acumulate.
020
Hodul concre" de aciune presupune in"erpunerea :n circui"ele
co5erciale !i eli%erarea :n nu5ele 8ir5ei 8an"o5a a unor
docu5en"e care#
- >us"i8ic 8or5al ori(inea unor 5r8uri pro7eni"e din
con"ra%and sau din producia clandes"in in"ern. =n aces" 8el
i5por"an"e can"i"i de 5r8uri con"ra8cu"e, de o cali"a"e
:ndoielnic, pen"ru care la 5o5en"ul produciei sau a "recerii
8ron"ierei nu s-au pl"i" i5po4i"ele le(ale, cap" un docu5en"
>us"i8ica"i7 de pro7enien.
- a5pli8ic ni7elul preurilor !i acu5ulea4 i5por"an"e de%i"e
c"re %u(e"ul pu%lic. Aces"e operaiuni presupun ca 5r8uri
care au 8os" produse sau i5por"a"e cu preuri 5odice, de cele
5ai 5ul"e ori su%e7alua"e, pen"ru reducerea ni7elului
i5po4i"elor pe care produc"orii sau i5por"a"orii le
:nre(is"rea4 c"re %u(e", s do%;ndeasc dup "recerea prin
8ir5a 8an"o5, 7alori 5ari, e7en"ual pes"e ni7elul preurilor
prac"ica"e pe pia.
Pen"ru carac"eri4area aceluia!i (en de en"i"i, :n Eapor"ul
'.
sena"orilor Pohn Rerr? !i FanB roKn cu pri7ire la cau4ele !i
i5plicaiile pr%u!irii ncii de Coordonare !i Co5er
)n"ernaional, una din"re cele 5ai 5ari aciuni de 8raud la care
a 8os" supus sis"e5ul 8inanciar 5ondial, es"e su%linia" rolul
i5por"an" pe care l-au >uca" 3socie"ile 8ic"i7e6 :n or(ani4area
5ecanis5ului de 8raud, iar Pierre Pes"iean
'/
, re8erindu-se la
5odali"ile de 8raudare a "a2ei pe 7aloarea adu(a", pre4in"
5ecanis5ul Wsocie"ilor "a2i6 descrise ca 8iind in"er5ediarul
din"re un produc"or clandes"in !i co5ercian"ul cu a5nun"ul.
'.
;,e -%%I &ffair, & $eport to t, %ommittee an Foreing $elations 6/& +y
senator 5o,n Kerry and senator Han2 -ro0n - 1ecem+re ?II>
'/
Pierre Pestiean opcit pagI@-IL
022
Pe l;n( 8raudele 8iscale ce po" 8i s7;r!i"e cu a>u"orul 8ir5elor
8an"o5 se :n";lnesc di7erse al"e 5e"ode ilici"e de di5inuare
sau sus"ra(ere :n "o"ali"a"e de la pla"a i5po4i"elor c"re %u(e"ul
pu%lic.
)5po4i"ele indirec"e precu5 "a2a pe 7aloare adu(a",
"a2ele 7a5ale sau cele de consu5, repre4in" o sursa
%u(e"ar i5por"an" :n 5a>ori"a"ea s"a"elor !i dincolo de
anu5i"e par"iculari"i care le deose%esc, pri7i"e din
punc"ul de 7edere al e2punerii la 8rauda 8iscal au :n
co5un#
- 7alorile ridica"e, de"er5ina"e de co"ele i5por"an"e
de i5po4i"are <
- s8era de aplicare cuprin4"oare<
- principiul ra5%ursrii lor :n ca4ul operaiunilor de
e2por"<
- di8erena :n "i5p din"re 8ap"ul (enera"or !i
5o5en"ul e2i(i%ili"ii, si"uaie care 8ace ca o surs
a"ras i5por"an" s 8ie la dispo4iia unui
co5ercian" o perioad de "i5p se5ni8ica"i7 :nain"e
de a o pl"i la %u(e" (aces" a7an"a> nu 8uncionea4
pen"ru "a2ele pl"i"e :n 7a5).
Din"re i5po4i"ele direc"e , i5po4i"ul pe pro8i"ul reali4a"
de socie"ile co5erciale es"e o in" du%l pen"ru
8rauda 8iscal. Pri7i" din perspec"i7a clasic a 8raudei,
se presupune c o%iec"i7ul es"e a5pli8icarea prin orice
5i>loace a chel"uielilor, reu!ind as"8el s se di5inue4e
pro8i"ul !i i5plici" i5po4i"ul a8eren" aces"uia, da"ora"
s"a"ului. Dincolo, :ns, de aceas"a 5e"od considera"
"radiional, e2is" si"uaii :n care anu5i"e 8ir5e
ur5resc a5pli8icarea ar"i8icial a pro8i"ului reali4a",
accep";nd pen"ru aceas"a sa pl"easc i5po4i"ul care,
aparen", le(ali4ea4 !i cer"i8ic operaiunea. *copul
02'
unor ase5enea prac"ici poa"e 8i di7ers, :ns, :n "oa"e
ca4urile, es"e ilici". As"8el, poa"e 8i 7or%a de reciclarea
unor 8onduri ilici"e, cre!"erea ar"i8icial a co"aiei, al"e
speculaii 8inanciare e"c.
La r;ndul su, i5po4i"ul pe 7eni"ul persoanelor 8i4ice,
concepu" ca un 8ac"or re(ula"or al sis"e5ului 8iscal, es"e
pro%a%il cel 5ai a8ec"a" de 8rauda 8iscal, deoarece
orice persoan, 8iind su%iec" al i5punerii, ur5re!"e
iden"i8icarea 5i>loacelor !i 5e"odelor de a di5inua
o%li(aia de pla"Y
)n prac"ic, 5e"odele de 8raud pre4en"a"e succin", se derulea4
pe %a4a unor s"ra"e(ii 5inuios de"alia"e, 8c;nd apel la
5i>loace din arsenalul in8racionali"ii !i ur5resc al"uri de
5a2i5i4area pro8i"urilor pen"ru 8rauda"ori !i ps"rarea
aparen"elor pri7ind inocena aces"ora. Desi(ur, pen"ru a"in(erea
unor ase5enea o%iec"i7e, i5a(inea Wcon"ra%andis"ului6 clasic
ce :!i punea la cale a8acerile :n"r-o noap"e ploioas !i care
pro%a cu dinii au"en"ici"a"ea 5onedelor cu care era pl"i", a
8os" 5ul" 5odi8ica"a. )n pre4en", scenariile pri7ind 5arile
8raude se concep !i se apro% :n %irouri lu2oase, do"a"e cu
"ehnic de calcul !i in8or5aional per8or5an", capa%il sa
proiec"e4e 4eci de 7arian"e de aciune conco5i"en", s
cu5ule4e !i s procese4e in8or5aii de ul"i5 5o5en" de pe
"oa"e pieele 8inanciare ale (lo%ului. Pre4ena :n cadrul aces"or
aciuni a e2perilor con"a%ili !i a a7ocailor a de7eni" o prac"ica
curen", iar %anii i5plicai :n respec"i7ele a8aceri, circul :n
5od real :n >urul lu5ii, cu 7i"e4a lu5inii, (raie unor 5i>loace
"ehnice de e2cepie. Des7;r!irea operaiunilor de 8raud
8iscal are loc :n acelea!i %irouri unde docu5en"ele pri5are
produse :n "i5pul derulrii "ran4aciilor sun" prelucra"e !i
:nre(is"ra"e :n e7iden"ele con"a%ile.
021
#.2 $unca la negru
Hunca la ne(ru, cea de a doua co5ponen"a a 5a"ricei
s"ruc"urale a econo5iei su%"erane, ce poa"e 8i de8ini"a ca
ansa5%lul ac"i7i"ilor lucra"i7e des8!ura"e :n a8ara cadrului
i5pus de re(le5en"rile din do5eniul 5uncii, al asi(urrilor
sociale !i a le(islaiei 8iscale, es"e la ori(inea 5ul"or
con"radicii :n"re s"a"is"icile o8iciale care :nre(is"rea4
per5anen" un nu5r i5por"an" de !o5eri, 7eni"urile declara"e
ale 5ul"or persoane ce nu po" asi(ura su% nici o 8or5a
e2is"en"a aces"ora !i lipsa de in"eres real a celor i5plicai,
pen"ru cu"area unui loc de 5unca.
Dincolo de orice par"iculari"i le(isla"i7e, ac"i7i"ile lucra"i7e
se (rupea4 :n doua ca"e(orii# per5ise !i in"er4ise. Ee4ul" c
orice i5plicare in"r-o ac"i7i"a"e in"er4isa 7a 8i considera"a
5unca la ne(ru, nee2is";nd nici 5car "eore"ic posi%ili"a"ea de
in"erpre"are 8a7ora%il lucr"orului sau or(ani4a"orului
ac"i7i"ii.
*i"uaia es"e 5ai co5ple2 :n ca4ul ac"i7i"ilor per5ise, care
cons"i"uie 5a>ori"a"ea ocupaiilor u5ane, dar :n"r-o socie"a"e
5odern, sun" i5puse condiii pen"ru au"ori4area ac"i7i"ii,
licenierea lucr"orilor e"c. Eespec"area res"riciilor i5puse :n
aces" cadru, separ ac"i7i"ile con8or5e de cele ce se
des8!oar :n clandes"ini"a"e u"ili4;nd 8ora de 5unc la ne(ru.
*"udii !i e7aluri 5ai 7echi sau 5ai recen"e a";" din rile
Cniunii Europene c;" !i din Eo5;nia ara" predispo4iia
anu5i"or sec"oare 3in principiu acelea!i, la 5unca
ne:nre(is"ra"6, dup cu5 aprecia4 Piere Pes"iean. 3Lis"a
sec"oarelor de ac"i7i"a"e ale 5uncii la ne(ru es"e de o ui5i"oare
02.
cons"an c;nd "rece5 de la o ar la al"a. Enu5er5 c;"e7a
:n"r-o ordine :n";5pl"oare# cons"ruciile, reparaiile au"o,
con8ecii, croi"orie, "rico"a>e, 5arochinrie, a(ricul"ur,
e2ploa"ri 8ores"iere, ho"eluri, res"auran"e, co8e"arii, 7;n4ri
a5%ulan"e6
',
.
Punc"ul de 7edere al au"orului 8rance4 es"e con8ir5a" :n "i5p de
un s"udiu pri7ind econo5ia su%"eran reali4a" recen" :n
Eo5;nia# WCo5isia Naionala de *"a"is"ica aprecia4 ca
do5eniile :n care s-au de47ol"a" 8eno5ene ale econo5iei
su%"erane sun"# co5erul, "ranspor"urile, cons"ruciile, ser7iciile
de reparaii au"o, o%iec"e de u4 casnic, :5%rc5in"e,
:ncl5in"e e"c. =n cons"rucii, spre e2e5plu, con8or5 da"elor
8urni4a"e de au"ori"i, ,.I din "o"alul caselor din 4onele
"uris"ice au 8os" cons"rui"e cu 8or de 5unc an(a>a"
clandes"in6
'-
Ac"i7i"ile enu5era"e, cuprinse :n s8era 5uncii la ne(ru Wau o
serie de "rs"uri co5une dup cu5 ur5ea4#
- necesarul 5are de 8or de 5unc cu
cali8icare 5ini5 sau chiar necali8ica",
ur5;nd o ins"ruire su5ar la locul de
5unc<
- carac"erul se4onier sau, din al"e 5o"i7e,
discon"inuu<
- necesarul redus de 5i>loace "ehnice<
- posi%ili"a"ea de a des8!ura ac"i7i"a"ea la
do5iciliu sau :n uni"i de di5ensiuni 5ici<
',
Piere Pes"iean - op.ci". pa(.000
'-
Eadu u4iernescu - E7a4iunea 8iscala in Eo5ania - Ed. Cni7ersi"aria Craio7a
2&&0 - pa(.0'/-0',.
02/
- si"uarea :n con"ac" direc" cu consu5a"orul,
8ap" ce per5i"e ne(ocierea de pe po4iii
in8or5ale, pla"a :n nu5erar e"c.
9 pro%le5 i5por"an" o cons"i"uie "oc5ai con"ac"ul direc"
din"re cel ce pres"ea4 o 5unc la ne(ru !i consu5a"or, ca de
al"8el, carac"erul, :n (eneral, 3la 7edere6 al aces"or ac"i7i"i -
!an"iere, piee, 8ir5e e"c. Pen"ru a pu"ea e2is"a, respec"i7ele
ac"i7i"i ur5resc, de 5ul"e ori, s su(ere4e le(ali"a"ea, pen"ru
a a"ra(e clien"ela !i se %a4ea4 "oc5ai pe anoni5a"ul pe care :l
con8er 4onele a(lo5era"e. Carac"erul aparen" ino8ensi7 !i
e2is"ena unor 5ini5e au"ori4aii, co5ple"a" cu >us"i8icarea
da" de "oi an(a>a"orii care u"ili4ea4 8ora de 5unc la ne(ru,
pri7ind 3perioada de pro%6 la care es"e supus noul an(a>a" sau
perpe"ua 3pri5a 4i de ser7iciu6, 8ac s re4is"e aces"e ac"i7i"i.
Tendina de su%e7aluare a e8ec"elor ne(a"i7e ale 5uncii la
ne(ru nu es"e >us"i8ica", 5ai ales pri7ind si"uaia :n
perspec"i7. *e poa"e cons"a"a as"8el c 8rauda produs acu5,
prin nepla"a o%li(aiilor de asi(urri, i5po4i"e e"c., se 7a
a5pli8ica :n "i5p, (re7;nd asupra 8ondurilor pu%lice din care,
din consideren"e sociale, se 7a asi(ura 5unci"orilor clandes"ini
asis"en 5edical !i a>u"or social.
#.3 Actiitile criminale
Ac"i7i"ile cri5inale cons"i"uie o co5ponen" :n de47ol"are a
econo5iei su%"erane. *in"a(5a 3ac"i7i"i cri5inale6 nu "re%uie
pri7i"a :n cel 5ai direc" sens al su, ea es"e u"ili4a"a :n aces"
capi"ol pen"ru a de8ini ansa5%lul de ac"i7i"i :n care se
re(sesc a";" co5ponen"e econo5ice c;" !i co5ponen"e
in8racionale periculoase. )n Con7enia cadru a Naiunilor
Cni"e :5po"ri7a cri5ei or(ani4a"e se speci8ica in"eresul
02,
e2presiei ac"i7i"i cri5inale as"8el# aciunea unor (rupuri care
per5i" liderilor lor s reali4e4e pro8i"uri sau s con"role4e
"eri"orii sau piee, au"oh"one sau s"rine, prin 7iolen,
in"i5idare, corupie, a";" pen"ru spri>inirea ac"i7i"ii cri5inale,
c;" !i pen"ru a se in8il"ra :n econo5ia le(i"i5, :n special prin#
"ra8ic ilici" de dro(uri sau su%s"ane psiho"rope !i "ra8ic de
persoane
'+
. La cea de a G-a Con8erin 9.N.C. pri7ind
pre7enirea cri5inali"ii s-a ela%ora" o re4oluie special,
in"i"ula" 3Cri5a ca 8or5 de a8aceri6, :n care es"e su%linia"
scopul cri5ei or(ani4a"e ca "rs"ur de8ini"orie aces"eia#
3o%inerea de c;!"i(uri su%s"aniale6.
*u%linierea scopurilor econo5ice ale cri5ei or(ani4a"e es"e,
pro%a%il, cel 5ai serios a7er"is5en" pe care s"a"ele !i ceilali
par"icipani :n cadrul econo5iei 5ondiale :l po" pri5i, pen"ru a
:nele(e unde conduce "olerana - :n aces" ca4, e7iden", din
punc" de 7edere econo5ic - 8a de unele ac"i7i"i.
Cna din"re cele 5ai repre4en"a"i7e ac"i7i"i ale celei 5ai
noci7e co5ponen"e a econo5iei su%"erane es"e "ra8icul de
dro(uri. A!a cu5 ara" s"udiile :n do5eniu, 3indus"ria
dro(urilor, a crei ci8r de a8aceri pe plan 5ondial dep!e!"e
se5ni8ica"i7 ci8ra de a8aceri :n do5eniul pe"rolului,
pro(resea4 anual cu 0&-2& procen"e.6
1&
. Pornind de la o
5a"erie pri5 ce 8ace par"e din 8lora spon"an a unora din"re
cele 5ai srace 4one din lu5e, dup e"ape succesi7e de
prelucrare !i dis"ri%uie clandes"in, produsele 8ini"e (dro(urile,
:n 8or5a des"ina"a consu5ului) a>un( s 8ie de 0& p;n la 0&&
ori 5ai scu5pe dec;" aurul.
'+
Ci"a"ele sun" prelua"e din Car"ea al%a a cri5ei or(ani4a"e si a corupiei - C*AT
0++- -pa(.02-0'.
1&
La dro(ue un pro%lZ5e 5ondial, TEACA)N, Hinis"Zre de lX[cono5ie, des
8inances e" de %ud(e" - Arance 0++2
02-
Desi(ur, aces"e ci8re sun" es"i5a"i7e !i, pro%a%il, :n pre4en",
Eusia repre4in" un "eri"oriu :n care ansa5%lul prac"icilor
su%"erane au cp"a" consis"en !i au cuceri" i5por"an"e
se(5en"e ale pieii.
#.# *plarea banilor
9%inerea 3%anilor ne(ri6, :n principal din econo5ia su%"erana
!i corupie, es"e, :n (eneral, o ac"i7i"a"e unani5 conda5na", :n
"oa"e s"a"ele lu5ii, dar procesul de reciclare a 8ondurilor, prin
aspec"ul ino8ensi7 pe care :l :5%rac, poa"e scpa a"eniei, 5ai
ales pe 8ondul concurenei dure e2is"en"e pe piaa in"ernaional
a capi"alurilor.
Ee8erindu-se la aces" aspec", Pean Arancois ur(elin, procuror
(eneral la Cur"ea de Casaie a Aranei, :n pre8aa la lucrarea
3lanchi5en" de l6ar(en" e" la cri5inali"[ or(anis[3
10
a"ra(e
a"enia c 3un opera"or necunoscu", care, din"r-un paradis 8iscal
"ropical dispersea4 :n con"uri %ancare din "oa" lu5ea
5ilioane de dolari de ori(ine 8rauduloas, pare, :n opinia
co5uni"ii, 5ai puin de "e5u" dec;" un ho care :ncearc, prin
5e"ode 7iolen"e, spar(erea unei %nci. \i "o"u!i splarea
%anilor es"e o operaiune 5ai periculoas pen"ru s"a%ili"a"ea
socie"ii noas"re, dec;" hold up-urile6. Punc"ul de 7edere es"e
:n"e5eia" !i o%iec"i7 5ai ales ca Whold up-ul6 ar "re%ui ur5a",
ine7i"a%il, de plasarea %anilor sus"ra!i "oc5ai prin procedeele
de splare a %anilor. =n 8inal, a";" spr("orul, c;" !i cel i5plica"
:n reciclarea 8ondurilor, de7in ac"orii pieii de capi"al !i 7or
:ncerca s-i i5pun aces"eia re(ulile proprii.
10
Pean Louis Ferail, Pa"ricB Eo5ael - 3lanchi5en" de l6ar(en" e" la
cri5inali"e or(anise - Ed. Presses Cni7ersi"aires de Arance - Paris 0++/.
02+
Pri7ind din punc" de 7edere econo5ic, prin splarea %anilor se
:nele(e ansa5%lul de "ehnici, 5e"ode econo5ice !i 8inanciare,
prin care %anii sau al"e %unuri o%inu"e din ac"i7i"i ilici"e,
8rauduloase, precu5 econo5ia su%"erana sau corupia, sun"
desprinse de ori(inea lor pen"ru a li se da o aparen"
pro7enien >us"i8ica" le(al !i econo5ic, :n scopul in7es"irii lor
:n econo5ia real le(al.
)ndi8eren" de 5o"i7ele care pun :n 5i!care circui"ul de splare a
%anilor, aces"a es"e cons"rui" ca un proces dina5ic, ce
presupune desprinderea 8ondurilor din 5ediul :n care au 8os"
produse !i, dup o serie de "ran4acii, :n ur5a crora su5ele
sun" di7i4a"e, re(rupa"e, a5es"eca"e cu al"e 8onduri, procesul se
8inali4ea4 cu plasarea %anilor :n econo5ia reala.
=n prac"ic e2is"a o 5are 7arie"a"e de "ehnici disponi%ile pen"ru
splarea %anilor, ale(erea unei anu5i"e 7arian"e depinde :n
principiu de ur5"oarele ele5en"e#
- ordinul de 5ri5e a su5elor spla"e<
- repe"a%ili"a"ea operaiunilor<
- sensi%ili"a"ea ins"i"uiilor 8inanciare u"ili4a"e !i a s"a"elor pe
"eri"oriul crora se des8!oar reciclarea .
)n lucrarea 3lanchi5en" de l]ar(en" e" la cri5inali"e or(anise6,
Pean Louis Ferail !i Pa"ricB Eo5ael 8ac o anali4 a aces"or
pro%le5e !i conclu4ionea4 c 3procesul de splare a %anilor se
derulea4 ur5;nd "rei e"ape 8unda5en"ale, independen" de
(radul su de co5ple2i"a"e#
- plasa5en"ul - prin care se ur5re!"e desprinderea 8ondurilor
de ori(inea lor ilici",
- s"ra"i8icarea - a7;nd drep" scop disi5ularea pro7enienei
aces"ora !i
0'&
- in"e(rarea lor :n econo5ia real.6
12
Aceas"a de8alcare, propus de au"orii 8rance4i !i care se
re(se!"e !i :n"r-o serie de docu5en"e de lucru cu carac"er
con8idenial ela%ora"e de Co5i"e"ul pen"ru e7aluarea 5asurilor
de lup"a :5po"ri7a splrii %anilor din cadrul Consiliului
Europei, per5i"e o radio(ra8ie concluden" a circui"ului de
splare a %anilor. =n Ai(ura / se pre4in" (ra8ic sche5a
circui"ului de reciclare a 8ondurilor.
=nele(erea 5ecanis5elor econo5ico-8inanciare, a "ehnicilor !i
5e"odelor care sun" accesa"e de c"re di7er!i indi7i4i pen"ru a
s7;r!i o 8raud, a or(ani4a un circui" co5ercial ilici" sau
pen"ru a recicla 8ondurile o%inu"e ilici", cons"i"uie un o%iec"i7
i5por"an" al s"ra"e(iilor adop"a"e de 8iecare co5panie pen"ru a
se pro"e>a :5po"ri7a 8raudelor, precu5 !i pen"ru pro"e>area
econo5iei reale.
Ca re(ul (eneral, carac"erul suspec" al unei operaiuni
%ancare decur(e din 5odul neo%i!nui" :n care aces"a se
produce, rapor"a" la cri"eriile de e8icien econo5ic, prac"ica
%ancar !i ac"i7i"ile curen"e ale unui clien". )n 5od o%iec"i7,
indi8eren" de ser7iciul e8ec"i7 ales de un anu5i" clien", se
presupune ca aces"a 7a ur5ri si(urana "ran4aciei,
opera"i7i"a"ea, do%;n4i a"rac"i7e !i/sau cos"uri reduse, ordinea
:n"re aces"e o%iec"i7e pu";nd 7aria, dar nu5ai :n"re anu5i"e
li5i"e re4ona%ile.
12
Pean Louis Ferail Pa"ricB Eo5ael - op.ci".-pa(.0'-2&
0'0
Eono"ia
su(teran'
Corupia
4onduri aloate oruptiei
4onduri aloate eono"iei su(terane
+isi"ularea originii $ondurilor
Integrarea $ondurilor
Eono"ia reala
+esprinderea de s$era #n are
$ondurile au $ost produse
Eono"ia
su(teran'
Corupia
4onduri aloate oruptiei
4onduri aloate eono"iei su(terane
+isi"ularea originii $ondurilor
Integrarea $ondurilor
Eono"ia reala
Eono"ia
su(teran'
Corupia
4onduri aloate oruptiei
4onduri aloate eono"iei su(terane
+isi"ularea originii $ondurilor
Integrarea $ondurilor
Eono"ia reala
+esprinderea de s$era #n are
$ondurile au $ost produse
6i-ura + %#5larea banilor B ?ri-inea 3i reciclarea 7ondurilor ilicite
0'2
39 e7aluare co5ple" a 8eno5enului splrii %anilor nu poa"e
8ace a%s"racie de rolul acelor ri ale cror re(le5en"ari pre7d
8acili"i par"iculare a";" :n sec"orul 8iscal c;" !i :n cel %ancar :n
8a7oarea persoanelor 8i4ice !i/sau >uridice de o%icei
nere4iden"e.6
1'
As"8el, 3paradisurile 8iscale6 presupun un "eri"oriu :n care
ni7elul 8iscali"ii es"e 8oar"e sc4u", cel puin pen"ru anu5i"e
ca"e(orii de 7eni"uri, secre"ul %ancar !i co5ercial sun" asi(ura"e
la un ni7el 8oar"e ridica", iar circulaia di7erselor 7alu"e !i
schi5%ul 7alu"ar nu es"e supus nici unei res"ricii. Aces"e
condiii 8iind s"a%ili"e a";" prin le(e c;" !i, :n e(ala 5sur, prin
"radiie, :5piedic ins"i"uirea unui 5ecanis5 in"ernaional
e8icien" de co5%a"ere a splrii %anilor.

1'
9s7aldo Cucu4a - Econo5ia in"erna"ionale e cri5inali"a or(ani44a"a
Ei7is"a delle $.di A.-anno ULG N./ -no7e5%re - dice5%re 0++/-pa(.2&,+-
20&1.
0''
Capitolul 5 Tranzaii u *alori
"o(iliare
%.1 +alorile mobiliare i tipologia acestora
5.1.a Consideraii generale
Galorile 5o%iliare sun" ins"ru5en"e 8inanciare ne(ocia%ile
"rans5isi%ile prin 3"radiiune6 sau prin :nscriere :n con", d;nd
dein"orilor drep"ul la o 8raciune din capi"alul social al
e5i"en"ului sau un drep" de crean (eneral asupra
pa"ri5oniului e5i"en"ului, !i sun" suscep"i%ile de "ran4acionare
pe o pia re(le5en"a".
Galorile 5o%iliare includ# aciuni, "i"luri de s"a", o%li(aiuni
e5ise de ad5inis"raia pu%lic cen"ral sau local !i socie"i
co5erciale, precu5 !i al"e "i"luri de :5pru5u" cu scaden 5ai
5are de un an, drep"uri de pre8erin la su%scrierea de aciuni !i
drep"uri de con7ersie a unor creane :n aciuni, al"e ins"ru5en"e
8inanciare, cu e2cluderea ins"ru5en"elor de pla", care con8er
drep"ul de a do%;ndi 7alori 5o%iliare echi7alen"e celor
5eniona"e 5ai sus prin su%scriere, schi5% sau la o
co5pensaie %neasc, orice al"e ins"ru5en"e 8inanciare
cali8ica"e de Co5isia Naional a Galorilor Ho%iliare
(C.N.G.H.) ca 7alori 5o%iliare.
Aces"e "i"luri repre4in" 8ie un :5pru5u" 8cu" de e5i"en", 8ie o
8or5 de coproprie"a"e asupra unui ac"i7 real.
0'1
Carac"eris"ica 8unda5en"al prin care ac"i7ele 8inanciare se
deose%esc de cele reale es"e lichidi"a"ea. Aceas"a es"e u!urina
!i rapidi"a"ea cu care un ac"i7 poa"e 8i "rans8or5a" :n nu5erar la
un cos" de "ran4acionare c;" 5ai 5ic. Ac"i7ele reale sun", :n
(eneral, 5ai puin lichide dec;" cele 8inanciare !i aceas"a es"e o
consecin a 8ap"ului c ele sun" 8oar"e e"ero(ene !i o8er
7eni"uri, :n special, :n asociere cu ali 8ac"ori de producie.
Pen"ru a pu"ea 8i co5erciali4a"e, "i"lurile deinu"e "re%uie s
posede carac"eris"ica de "rans8era%ili"a"e sau ne(ocia%ili"a"e,
care se "raduce prin capaci"a"ea lor de a 8i "ran4acionale de la
un posesor la al"ul (adic !i cu o "er par"e, di8eri" de e5i"en"
!i de posesorul iniial) prin in"er5ediul unei piee re(le5en"a"e
sau nere(le5en"a"e, pe %a4a unui pre s"a%ili", :n ur5a
con8run"rii cererii cu o8er"a. De re(ul, "i"lurile ne(ocia%ile
po" 8i 8olosi"e !i pe pos" de (a>, pen"ru o%inerea unui
:5pru5u".
Ac"i7ele 8inanciare ne(ocia%ile po" 8i "ran4acionale pe dou
se(5en"e de pia di8eri"e, !i anu5e pe piaa pri5ar !i pe piaa
secundar.
Piaa pri5ar a ac"i7elor 8inanciare repre4in" locul de
"ran4acionare al "i"lurilor nou e5ise iar par"icipanii la
"ran4acii sun", pe de o par"e (cea a o8er"ei de "i"luri), socie"ile
co5erciale, au"ori"i pu%lice !i or(ane ale ad5inis"raiei
pu%lice cen"rale !i locale, care au ne7oie de 8inanare !i care
e5i" !i pun :n 7;n4are di7erse h;r"ii de 7aloare, iar pe de al"
par"e (a cererii) se si"uea4 in7es"i"orii.
Piaa secundar a ac"i7elor 8inanciare ne(ocia%ile asi(ur
co5erciali4area "i"lurilor de 7aloare de la un posesor la al"ul.
Dein"orii de h;r"ii de 7aloare co5erciali4a%ile po" s 7;nd
aces"e ac"i7e oric;nd doresc, pe aces" se(5en" de pia,
0'.
recuper;ndu-!i in7es"iiile 8cu"e !i asi(ur;ndu-!i anu5i"e
pro8i"uri. Tran4aciile speci8ice pieei secundare se po" reali4a
:n cadrul %ursei de 7alori sau :n acela al pieei e2"ra-%ursiere
(o7er "he coun"er - 9TC).
5.1.( Tipologia *alorilor "o(iliare negoia(ile

)ns"ru5en"ele 8inanciare ne(ocia%ile se clasi8ica :n dou 5ari
ca"e(orii# "i"luri ale pieei 5one"are !i "i"luri ale pieei de
capi"al.
Titluri ale pieei monetare sun" ins"ru5en"e (u7erna5en"ale !i
corpora"i7e de :5pru5u", e5ise pe "er5en scur" !i 8oar"e scur",
5o"i7 pen"ru care pre4in" o lichidi"a"e ridica".
=nain"e de a pre4en"a pe scur" principalele ca"e(orii de
ins"ru5en"e 8inanciare ale pieei 5one"are accesi%ile
in7es"i"orilor, "re%uie preci4a" c 5area lor 5a>ori"a"e se
"ran4acionea4 :n uni"i "ipice de "ran4acionare de 7aloare
ridica" ("ran4aciile 4ilnice dep!esc pe pieele consacra"e l
5ilion ^/4i) din aces" consideren" piaa 5one"ar es"e
denu5i" !i pia cu ridica"a Aces"e ins"ru5en"e cons"i"uie
in7es"iii a"rac"i7e, o8erind ra"e ale c;!"i(ului superioare celor
asocia"e, :n (eneral, depo4i"elor de econo5ii.
Principalele 7alori 5o%iliare cunoscu"e drep" "i"luri ale pieei
5one"are sun"# %ile"ele de "re4orerie, %ile"ele 5unicipale,
cer"i8ica"ele de depo4i" ne(ocia%ile.
-iletele de ;rezorerie - sun" e5ise de c"re Tre4oreria s"a"ului
:n scopul 8inanrii de8ici"ului %u(e"ar. Aces"e ins"ru5en"e
8inanciare sun" e5ise la in"er7ale de "i5p re(ula"e (sp"5;nal,
lunar, e"c.) !i au scadene 5ai 5ici de un an de 4ile. ile"ele de
0'/
Tre4orerie sun" 7;ndu"e cu discoun" (adic su% 7aloarea
no5inal) pe %a4 de lici"aie pu%lic. La "er5enul de scaden,
care poa"e 8i de +& de 4ile, 0-& de 4ile sau chiar un an, aces"e
"i"luri sun" rscu5pra"e de c"re e5i"en" la 7aloarea no5inal.
Prin ur5are, es"e 7or%a de un :5pru5u" 8r do%;nd, pro8i"ul
cu5pr"orului aces"or "i"luri reali4;ndu-se de pe ur5a
di8erenei din"re preul de rscu5prare (7aloarea no5inal) !i
cel de achi4iie iniial (7aloarea no5inal 5inus discoun").
Principalii cu5pr"ori ai aces"or "i"luri sun" in7es"i"orii
ins"i"uionali, adic %ncile !i al"e ins"i"uii 8inanciare, da"
8iind 7aloarea no5inal 5are pe care o are un as"8el de "i"lu.
Aces"e "i"luri sun" cele 5ai si(ure in7es"iii, ra"a c;!"i(ului lor
8iind cunoscu" !i su% nu5ele de 3ra" 8r risc6, !i repre4in"
un ele5en" de %a4 pen"ru e7aluarea al"or "i"luri 8inanciare.
Aceas"a, pen"ru c :n principiu, se consider c s"a"ul care se
:5pru5u" pe %a4a aces"or "i"luri nu poa"e 3e!ua6 :n
:ndeplinirea o%li(aiilor de pla" din dou 5o"i7e# s"a"ul es"e un
per5anen" colec"or de "a2e !i i5po4i"e< dac nu reu!e!"e s
acopere da"oria din pri5a surs, s"a"ul poa"e recur(e chiar la
"iprirea de 5oned, chiar dac aces" lucru nu es"e indica",
a7;nd :n 7edere e8ec"ele in8laionis"e.
Cu5pr"orii aces"or "i"luri %ene8icia4, prin ur5are, de un
(rad de risc "eore"ic nul, de posi%ile reduceri la i5po4i"e !i de
posi%ili"a"ea co5erciali4rii aces"or "i"luri pe piaa secundar.
Pe l;n( aces"e %ile"e de Tre4orerie, s"a"ul 5ai e5i"e, "o" prin
in"er5ediul aceleia!i ins"i"uii, !i o%li(aiuni, care 7or 8i
discu"a"e :n cea de a doua par"e a aces"ui su%capi"ol.
-iletele municipale - sun" "i"luri de 7aloare e5ise de
ad5inis"raiile locale, cu o scaden, de o%icei, 5ai 5ic de un
an, :n scopul 5o%ili4rii capi"alurilor disponi%ile de pe piaa
5one"ar :n 7ederea 8inanrii unor o%iec"i7e pe "er5en scur".
0',
=n cadrul alc"uirii %u(e"elor locale !i cen"rale, se pre7d
sursele de 8inanare !i o%iec"i7ele de 8inana" :ns :n"re surse !i
des"inaii e2is" unele decala>e, :n "i5p. *pre e2e5plu, se poa"e
i7i o o%li(aie de pla" :nain"e ca 7eni"ul des"ina" s"in(erii
acelei o%li(aii s 8ie colec"a". Prin ur5are, se produce un
de8ici" de "re4orerie, de8ici" care es"e acoperi" prin as"8el de
:5pru5u"uri pe "er5en scur". ile"ele 5unicipale se e5i" cu
discoun", 8iind rscu5pra"e de e5i"en" la 7aloarea no5inal,
:ns po" 8i e5ise !i la 7aloare no5inal !i s o8ere do%;nd.
Cele 5ai 8rec7en"e "ipuri de %ile"e e5ise sun"# %ile"ele :n
an"iciparea i5po4i"elor, care se 7or ra5%ursa din i5po4i"ele
7ii"oare< %ile"ele :n an"iciparea 7eni"urilor, care 7or 8i
ra5%ursa"e din 7eni"urile (enera"e de o%iec"i7ul econo5ic
8inana" de ad5inis"raia local< %ile"e :n an"iciparea 7eni"urilor
!i i5po4i"elor, care co5%in pri5ele dou ca"e(orii speci8ica"e
an"erior< %iele"e pen"ru 8inanarea proiec"elor de in7es"iii, care
sun" (aran"a"e a";" de %oni"a"ea !i credi%ili"a"ea e5i"en"ului c;"
!i de ren"a%ili"a"ea proiec"ului.
%ertificatele de depozit negocia+ile - sun" "i"luri de 7aloare
e5ise de %ncile co5erciale care cer"i8ic e2is"ena unui
depo4i" reali4a" pen"ru o perioad %ine de8ini" :n "i5p. Es"e
7or%a despre un depo4i" la "er5en sau de un :5pru5u" acorda"
%ncii, ce nu poa"e 8i re"ras :nain"e de 5a"uri"a"e. Aceas"a poa"e
7aria de la 01 4ile la l an. *u5a 5ini5 care poa"e 8i in7es"i"
es"e si"ua" !i ea la co"e ridica"e, cel 5ai 8rec7en" as"8el de
cer"i8ica"e sun" e5ise pen"ru depo4i"e :n 7aloare de 0&&.&&&
C*D. *pre deose%ire de cer"i8ica"ele de Tre4orerie, care nu
erau pur""oare de do%;n4i, cer"i8ica"ele de depo4i" ne(ocia%ile
o8er o do%;nd 8i2 care poa"e 8i pri5i" la scaden. E2is"
:ns !i cer"i8ica"e de depo4i" care sun" pur""oare de do%;n4i
7aria%ile ce sun" corela"e cu o anu5i" ra" a do%;n4ii
speci8ica" sau cu un anu5i" indice. Pen"ru pli, respec"i7
0'-
a>us"ri de ra"e ale do%;n4ii, se poa"e s"a%ili o periodici"a"e
lunar, "ri5es"rial sau se5es"rial.
Cu5pr"orul iniial al aces"or cer"i8ica"e, 5ai e2ac"
deponen"ul, nu es"e ne7oi" s a!"ep"e p;n la scaden pen"ru a-
!i recupera su5a in7es"i" !i a-!i :nsu!i pro8i"ul, ci poa"e s
7;nd aces"e "i"luri :n orice 5o5en" pe piaa secundar.
Lichidi"a"ea lor es"e 8oar"e ridica". =n plus, %ene8icia4 de
asi(urarea su5elor depuse p;n la un anu5i" ni7el. =n
conclu4ie riscul lor es"e redus.
;itluri ale pieei de capital. Galorile 5o%iliare speci8ice pieei
de capi"al se clasi8ic, la r;ndul lor, :n dou ca"e(orii !i anu5e#
7alori 5o%iliare pri5are :n care se cuprind aciunile !i
o%li(aiunile< 7alori 5o%iliare deri7a"e care conin con"rac"ele
8u"ures !i con"rac"ele cu opiuni.
=n cadrul 7alorilor 5o%iliare pri5are ale pieei de capi"al pu"e5
deose%i dou ca"e(orii principale# cele care e2pri5 un
:5pru5u" - ca"e(oria o%li(aiunilor sau "i"luri cu 7eni" 8i2< cele
care e2pri5 un drep" de proprie"a"e - ca"e(oria aciunilor
nu5i"e !i "i"luri cu 7eni" 7aria%il.
*+ligaiunile - repre4in" "i"luri de 7aloare care cer"i8ic
e2is"ena unei creane a dein"orului asupra e5i"en"ului
o%li(aiunii. Aces"a crean re4ul" de pe ur5a acordrii unui
:5pru5u" de c"re dein"orul o%li(aiunii e5i"en"ului ei, aces"a
din ur5 asu5;ndu-!i o%li(aia de a pl"i o do%;nd la anu5i"e
"er5ene speci8ica"e !i de a rscu5pra "i"lurile la scaden. Din
punc"ul de 7edere al e5i"en"ului, o%li(aiunea repre4in" o
al"erna"i7 de 8inanare 8a de credi"ul %ancar sau e5isiunea de
aciuni. Din punc"ul de 7edere al dein"orului, aceea!i
o%li(aiune repre4in" o 5odali"a"e de in7es"ire a capi"alului
disponi%il, care :i 7a per5i"e o%inerea unor 7eni"uri 7ii"oare, a
cror 5ri5e depinde de ni7elul ra"ei do%;n4ii !i de dura"a de
0'+
7ia a o%li(aiunii. 9%li(aiunile po" 8i e5ise de socie"i
co5erciale, 5unicipali"i sau (u7erne.
*e spune despre o%li(aiuni c repre4in" un "i"lu cu 7eni" 8i2,
deoarece, :n (eneral, 7eni"ul adus de deinerea lor es"e cunoscu"
!i nu depinde de re4ul"a"ele ac"i7i"ii econo5ice des8!ura"e de
8ir5a e5i"en", spre deose%ire de 7eni"ul adus de aciuni
(di7idendul) care depinde de re4ul"a"ele econo5ice. Geni"ul
(enera" de o%li(aiuni es"e da" de do%;nda pl"i" pen"ru
:5pru5u", de c"re e5i"en" !i de e7en"ualele di8erene
8a7ora%ile de curs de care s-ar pu"ea %ene8icia :n 5o5en"ul
7;n4rii "i"lului. Ca"alo(area o%li(aiunilor drep" ins"ru5en"e
8inanciare ale pieei de capi"al se %a4ea4 pe 8ap"ul c da"oria
pe care o e2pri5 aces"ea es"e con"rac"a" pe o perioad 5ai
5are de un an de 4ile.
Pen"ru o in8or5are corec" a in7es"i"orilor in"eresai :n
achi4iionarea o%li(aiunilor, la e5isiunea "i"lurilor, se pu%lic
a!a nu5i"ul 3con"rac"6 :n care se preci4ea4 o%li(aiile
e5i"en"ului !i drep"urile in7es"i"orului. Toa"e 5eniunile r5;n
:n 7i(oare indi8eren" de 5o5en"ul achi4iionrii o%li(aiunilor,
de locul "ran4aciei e"c., p;n c;nd "i"lurile a>un( la 5a"uri"a"e,
sun" re"rase sau 5odi8ica"e.
Pen"ru asi(urarea respec"rii condiiilor s"ipula"e :n con"rac",
e5i"en"ul dese5nea4 un :5pu"ernici", care es"e de re(ul o
%anc sau o ins"i"uie 8inanciar %ine cunoscu", ce 7a a7ea
rolul de pro"e>are a in"ereselor in7es"i"orilor. Pe l;n( aces"
ad5inis"ra"or :5pu"ernici" 5ai e2is" !i un a(en" de pli prin
care se des8!oar plile 8or5a"e din do%;n4i !i ra"ele a>unse la
scaden. Ele5en"ele pre4en"e :n con"rac"ul o%li(aiunii sun"
ur5"oarele#
01&
- 7aloarea :5pru5u"ului - se 5ai nu5e!"e 7aloare no5inal sau
principal !i es"e 7aloarea pe care e5i"en"ul o%li(aiunii es"e de
acord s o res"i"uie la scaden<
- ra"a do%;n4ii - o%li(aiunile sun" e5ise cu o ra" speci8ica" a
cuponului sau o ra" no5inal care es"e de"er5ina", :n 5are
5sur de condiiile pieei la 5o5en"ul
o8er"ei pri5are a o%li(aiunilor< oda" de"er5ina", ea r5;ne
8i2a" con"rac"ual pe dura"a de 7ia a o%li(aiunilor, :ns e2is"
unele ca"e(orii de o%li(aiuni a cror ra" nu es"e 8i2 ele
pur";nd nu5ele de o%li(aiuni cu ra" 7aria%il< 7aloarea plii
do%;n4ii se calculea4 u!or :n5ulind ra"a do%;n4ii sau ra"a
cuponului cu 7aloarea no5inal a o%li(aiunii<
- pro(ra5ul plii do%;n4ilor - pe dura"a e2is"enei
o%li(aiunilor do%;nda poa"e 8i pl"i" la ', / sau 02 luni< :n
*CA, cel 5ai des do%;nda se pl"e!"e la / luni, :ns :n 5ul"e
ri europene ea es"e pl"i" anual< pla"a do%;n4ii a8eren"
aces"or in"er7ale de "i5p se nu5e!"e cupon<
- "er5enul p;n la scaden - scadena unei o%li(aiuni sau
in"er7alul de "i5p p;n c;nd es"e ra5%ursa" principalul se 5ai
nu5e!"e !i 5a"uri"a"e< de o%icei o%li(aiunile au 5a"uri"i 5ai
5ari de cinci ani, celelal"e "i"luri de :5pru5u" cu scadena
pes"e un an dar p;n :n cinci poar" nu5ele de %onuri sau
%ile"e<
"oa"e "i"lurile de :5pru5u" cu scadena su% un an in"r :n
ca"e(oria "i"lurilor pieei 5one"are (e2e5plu "i"lurile de s"a" cu
scadena su% un an)<
- clau4a de rscu5prare - dac e2is", ea per5i"e e5i"en"ului
s rscu5pere o%li(aiunile :nain"e de scaden la un pre
prede"er5ina"< e5i"enii :!i rscu5pr o%li(aiunile a"unci
c;nd ra"ele (enerale ale do%;n4ilor de7in 5ai 5ici dec;" ra"a
cuponului o%li(aiunii re"r(;nd as"8el o da"orie cos"isi"oare !i
re8inan;nd-o cu una la o ra" 5ai 5ic<
- re8inanarea - es"e posi%il ca e5i"en"ul s nu dispun de
su8icien"e lichidi"i a"unci c;nd o%li(aiunile a>un( la
010
5a"uri"a"e !i :n aces"e condiii el poa"e recur(e la un nou
:5pru5u" o%li(a"ar care s :i asi(ure 8ondurile necesare 8ie
achi"rii o%li(aiunilor 7echi, 8ie pen"ru a-!i e2erci"a clau4a de
rscu5prare<
- clau4a de res"i"uire es"e 8oar"e rar !i repre4in" e2ac"
in7ersul clau4ei de rscu5prare< de da"a aceas"a dein"orul
o%li(aiunii poa"e solici"a e5i"en"ului 7aloarea no5inal a
o%li(aiunilor deinu"e< aces" lucru se :n";5pl a"unci c;nd pe
pia e2is" condiii 5ai a"rac"i7e de plasa5en" cu5 ar 8i ra"e
5ai ridica"e ale do%;n4ilor<
- cola"eralul - dac o%li(aiunea es"e (aran"a" de un cola"eral
(de e2e5plu (arania :n ca4ul unui :5pru5u" des"ina"
cons"ruirii de noi locuine es"e chiar noua cas), con"rac"ul de
:5pru5u" 7a speci8ica na"ura cola"eralului< aces"a poa"e 8i
uneori o proprie"a"e i5o%iliar, cu5 ar 8i o cldire sau un "eren
ori al" ac"i7.
9%li(aiunile po" :5%rca dou 8or5e# o%li(aiuni la pur""or !i
o%li(aiuni no5inale.
9%li(aiunile la pur""or sun" e5ise :n"o"deauna :n 8or5
5a"eriali4a", adic :5preun cu 5ici cupoane de"a!a%ile
pen"ru plile do%;n4ii. Dein"orul o%li(aiunii, care se
presupune a 8i !i proprie"arul ei decupea4 8iecare cupon a"unci
c;nd aces"a de7ine scaden" !i :l pre4in" a(en"ului pl"i"or
pen"ru a-!i :ncasa do%;nda. La scaden se pre4in"
o%li(aiunea propriu-4is la a(en"ul de pli pen"ru pla"a
principalului !i a ul"i5ului cupon. 9%li(aiunea la pur""or es"e
u!or de "rans8era", dar !i de pierdu" as"8el :nc;" ps"rarea :n
si(uran a aces"eia es"e a%solu" necesar.
9%li(aiunile no5ina"i7e, ca !i o%li(aiunile la pur""or, e2is"
:n 8or5 5a"eriali4a". Posesorul o%li(aiunii deine un
cer"i8ica" care conine nu5ele !i adresa posesorului
012
o%li(aiunii. Aceas" persoan, denu5i" dein"or :nre(is"ra",
nu are cupoane pe care s le decupe4e !i s le pre4in"e %ncii,
:n schi5% "oa"e plile !i no"i8icrile des"ina"e :i sun" "ri5ise
direc" prin di7erse 5i>loace (de e2e5plu no"i8icrile prin po!"
iar plile prin cec-uri). Trans8erul aces"or "i"luri de la un
posesor la al"ul i5plic !i e2is"ena unui a(en" de "rans8er care
:nre(is"rea4 "ran4acia. As"8el o%li(aiunea "rece de la 7echiul
la noul proprie"ar prin andosarea nu5elui par"icipanilor la
"ran4acie !i prin anularea cer"i8ica"ului 7echiului dein"or !i
e5i"erea unui nou cer"i8ica" pen"ru noul dein"or, operaiune
e8ec"ua" de a(en"ul de "rans8er. Din acel 5o5en" plile 7or 8i
e8ec"ua"e c"re noul posesor al o%li(aiunii.
Dup cu5 se poa"e o%ser7a, :n a5%ele ca4uri, a";" pen"ru
o%li(aiunile no5inale, c;" !i pen"ru cele la pur""or es"e
necesar e2is"ena 5a"eriali4a". Dac aceas"a era 8or5a
"radiional a e2is"enei, :n (eneral, a oricrui "i"lu de 7aloare,
ac"ual5en"e po" 8i :n";lni !i o%li(aiuni :n 8or5
de5a"eriali4a". =n aces" ca4 dein"orul de o%li(aiuni es"e
a"es"a" ca proprie"ar al aces"ora 8ie prin e5i"erea unui cer"i8ica",
8ie prin e2"rasul de con". Pe %a4a aces"or docu5en"e el poa"e
7inde o%li(aiunile deinu"e al"ei persoane. Trans8erurile de
proprie"a"e sun" :nre(is"ra"e la a(enii depo4i"ari (cei ce
ps"rea4 e7idena "i"lurilor) !i care po" 8i repre4en"ai de o
%anc sau o de o socie"a"e de %roBera>.
9%li(aiunile po" 8i e5ise de c"re s"a", a(eniile
(u7erna5en"ale, 5unicipali"ile !i, nu :n ul"i5ul r;nd, de c"re
8ir5e (co5panii).
$u7ernele e5i" "i"luri cu o scaden su% un an (e2. %ile"ele de
"re4orerie) pen"ru 8inanarea unor de8ici"e "e5porare, cu5 es"e
cel %u(e"ar, !i "i"luri cu o scaden 5ai 5are de un an 8ie pen"ru
reali4are unor o%iec"i7e de in7es"iii 8ie pen"ru s"in(erea al"or
01'
da"orii e2"erne cau4a"e de de8ici"ul pe "er5en lun( al %alanei
de pli.
9%li(aiunile e5ise de c"re un s"a" po" 8i plasa"e a";" pe piaa
in"ern, c;" !i pe piaa e2"ern de capi"al. Pe piaa in"ern se
:n";lnesc o%li(aiunile pu%lice, %onurile de "e4aur !i %ile"ele de
"re4orerie Aces"ea din ur5 da"ori" 8ap"ului c repre4in" o
da"orie pe "er5en scur" (5ai 5ic de un an) nu se includ :n
ca"e(oria o%li(aiunilor.
-onurile de tezaur - sun" "i"luri de 7aloare e5ise de Tre4orerie
cu scadene cuprinse :n"re l !i 0& ani.
*+ligaiunile pu+lice sun" h;r"ii de 7aloare e5ise "o" de
Tre4orerie :ns scadena lor se si"uea4 :n"re 0& !i '& de ani.
A5%ele "ipuri de "i"luri enuna"e an"erior pl"esc do%;n4i
se5es"rial, spre deose%ire de %ile"ele de Tre4orerie care se 7;nd
cu discoun". *i(urana aces"or "i"luri cons" :n capaci"a"ea
(u7ernului e5i"en" de a pl"i do%;n4ile !i principalul din
sursele 8inanciare care :i s"au la dispo4iie# "a2ele !i i5po4i"ele
colec"a"e, o%inerea al"or :5pru5u"uri, precu5 !i e5isiunea
5one"ar. Toc5ai din aces" 5o"i7 aces"e 7alori 5o%iliare nu
7or 8i nicioda" 3du%la"e6 sau (aran"a"e de un cola"eral.
/;$IP-surile de ;rezorerie - repre4in" un al" "ip de o%li(aiuni
e5ise de c"re s"a". )niialele *TE)P pro7in de la e2presia
en(le4easc 3*epara"e Tradin( Ee(is"ered )n"eres" and
Principal *ecuri"ies6 !i au 8os" crea"e de c"re Tre4oreria *CA
:n 0+-/ pen"ru sa"is8acerea cererii de o%li(aiuni cu cupon 4ero.
9 o%li(aiune cu cupon 4ero nu 8ace nici o pla" pe dura"a
e2is"enei sale, :n schi5%, "oa" do%;nda da"ora" es"e pl"i" la
5a"uri"a"ea o%li(aiunii o da" cu principalul. Carac"eris"ica
principal a aces"or "i"luri o cons"i"uie 8ap"ul c se separ plile
periodice ale do%;n4ilor de pla"a principalului e8ec"ua" la
011
scaden. *e creea4 as"8el dou 7alori 5o%iliare din"r-una
sin(ur, 8iecare "ran4acion;ndu-se separa".
Pe pieele e2"erne (u7ernele po" e5i"e o%li(aiuni :n al"e
5onede dec;" cele naionale. =n 8uncie de 5oneda :n care es"e
e5is, o%li(aiunea poa"e a7ea di7erse denu5iri cu5 sun"
euro%ond-urile, o%li(aiunile _anBeu sau *a5urai. 9
o%li(aiune e2pri5a" :n C*D !i 7;ndu" :n C*A de c"re
(u7ernul nipon sau o socie"a"e >apone4 poar" nu5ele de
o%li(aiune _anBeu 9 o%li(aiune e2pri5a" :n ?eni !i 7;ndu"
de (u7ernul a5erican sau o corporaie *CA pe piaa >apone4
poar" nu5ele de o%li(aiune *a5urai Cu5prarea unor as"8el
de o%li(aiuni es"e supus riscurilor de 5odi8icare a ra"elor
do%;n4ilor !i a celor le(a"e de cursul 7alu"ar.
&geniile gu"ernamentale po" e5i"e !i ele, la r;ndul lor,
o%li(aiuni care 7or 8i 7;ndu"e pu%licului. =n cadrul a(eniilor
(u7erna5en"ale se po" include acele ins"i"uii ce o8er anu5i"e
8acili"i pen"ru di7erse do5enii cu5 ar 8i# cons"ruirea de
locuine, acordarea de credi"e a(ricole e"c. =n Eo5;nia un
e2e5plu de as"8el de a(enie :l cons"i"uie ANL-ul (A(enia
Naional pen"ru Cons"rucia de Locuine) cu rol :n spri>inirea
cons"ruciilor de locuine, :n special pen"ru "ineri. A(eniile
in"er5edia4 credi"ul :5pru5u";ndu-se :n nu5ele clienilor lor.
De!i nu sun" (aran"a"e e8ec"i7 de c"re s"a", riscurile asocia"e
o%li(aiunilor e5ise de a(enii sun" rela"i7 reduse cci
8ondurile sun" u"ili4a"e de o%icei pen"ru :5pru5u"uri ul"erioare,
acorda"e su% con"rol (u7erna5en"al. Hai 5ul" dec;" a";", aces"e
a(enii au de o%icei linii de credi" deschise la Tre4orerie.
Da"ori" unui ni7el de risc (eneral u!or 5ai 5are !i al unei
lichidi"i sc4u"e a aces"or "i"luri, ele o8er o ra" a do%;n4ii
considera%il 5ai 5are dec;" :n ca4ul 7alorilor 5o%iliare e5ise
direc" de c"re Tre4oreria s"a"ului !i dis"ri%ui"e de anca
Cen"ral care acionea4 :n cali"a"e de a(en".
01.
*+ligaiunile municipale sun" 7alori 5o%iliare e5ise de c"re
or(anele ad5inis"raiei pu%lice locale pen"ru 8inanarea
di7erselor proiec"e ale co5uni"ii :n cau4. =n Eo5;nia, piaa
aces"or "i"luri es"e :nc :n s"are incipien", cu5 es"e de 8ap" !i
:n"rea(a pia a o%li(aiunilor. E2is" doua 5ari ca"e(orii de
o%li(aiuni 5unicipale !i anu5e#
- o%li(aiuni (enerale, a cror e5isiune nu es"e du%la" de
asi(urarea unor (aranii %ine speci8ica"e, special asocia"e
lichidrii :n ca4 de nepla" la scaden< ele sun" :n schi5%
spri>ini"e de capaci"a"ea au"ori"ilor e5i"en"e de a i5pune
i5po4i"e pen"ru plile asocia"e< aces"e o%li(aiuni sun" !i cele
5ai aprecia"e deoarece plile sun" e8ec"ua"e din 7eni"urile
aduse de di8eri"ele ca"e(orii de "a2e !i i5po4i"e e2is"en"e<
- o%li(aiunile %a4a"e pe 7eni"uri - sun" acele o%li(aiuni care se
po" !i se 7or achi"a din 7eni"urile (enera"e de proiec"ele pe care
le 8inanea4 !i pen"ru care au 8os" e5ise< dac 7eni"urile
o%inu"e din e2ploa"area proiec"ului (de o%icei, e5i"en"ului i se
asi(ur o po4iie de 5onopol pe piaa :n asi(urarea unor
ser7icii) nu sun" de a>uns, au"ori"a"ea e5i"en" nu es"e o%li(a"
s pl"easc di8erena< se 5ai po" e5i"e, de ase5enea,
o%li(aiuni pen"ru a 8inana :5%un"irea para5e"rilor
anu5i"or o%iec"i7e pu%lice (s"r4i, poduri e"c.).
De!i au"ori"ile pu%lice nu po" "ipri %ani, ele po" i5pune noi
"a2e !i i5po4i"e sau po" cre!"e ni7elul celor e2is"en"e pen"ru a
(aran"a ra5%ursarea :ns !i :n aces" sens se lo7esc de "o" 8elul
de li5i"ri. Toa"e plile (enera"e de :5pru5u"ul o%li(a"ar sun"
scu"i"e de i5po4i"ele locale.
Air5ele (corporaiile) po" e5i"e a!a nu5i"ele o%li(aiuni
3corpora"is"e6 care sun" :n (eneral o%li(aiuni pur""oare de
do%;nd !i 8oar"e rar sun" 7;ndu"e cu discoun". =n 8uncie de
01/
(arania o8eri" de aces"e o%li(aiuni se dis"in( ur5"oarele
"ipuri#
- o%li(aiunile (aran"a"e ipo"ecar sun" (aran"a"e de c"re
socie"a"ea e5i"en" prin in"er5ediul anu5i"or ac"i7e "an(i%ile
cu5 ar 8i o proprie"a"e i5o%iliar de (enul cldirilor,
"erenurilor< :n ca4ul :n care socie"a"ea e5i"en" nu reu!e!"e s
:!i :ndeplineasc :nda"oririle 8a de dein"orii de o%li(aiuni
a"unci ace!"ia au drep"ul asupra ac"i7elor (a>a"e<
- o%li(aiunile (aran"a"e cu echipa5en"e sun" "i"luri de
:5pru5u" (aran"a"e cu anu5i"e "ipuri de echipa5en"e, cu5 ar
8i u"ila>e de "ranspor" 8ero7iar (loco5o"i7e, 7a(oane e"c.),
ca5ioane, a7ioane e"c.< aces"e o%li(aiuni o8er si(uran :n
sensul c, :n ca4 de e!ec al :ndeplinirii o%li(aiei de c"re
e5i"en", dein"orul are drep"ul de proprie"a"e asupra aces"or
echipa5en"e<
- o%li(aiuni ne(aran"a"e sun" e5ise :n con"ul %oni"ii de
ansa5%lu a e5i"en"ului< aces"e "ipuri de o%li(aiuni pre4in" o
priori"a"e 5ai redus :n ca4 de nepla" dec;" o%li(aiunile
(aran"a"e, din aces" 5o"i7 au ra"e ale do%;n4ii 5ai 5ari !i prin
ur5are !i un risc 5ai 5are.
=n Eo5;nia, po" 8i a5in"i"e prin"re pri5ele e5isiuni de
o%li(aiuni corpora"is"e cele ale socie"ilor *iderca (:n 0++/),
Co5pan (:n 0++-), Tricoda7a (:n 0++-) !i )5pac" (:n 2&&2).
=n ul"i5ii ani, au 8os" crea"e ins"ru5en"e noi de :5pru5u"
necon7enionale (ce se di8erenia4 de ins"ru5en"ele de
:5pru5u" cu ra" 8i2 a do%;n4ii). Es"e 7or%a despre#
o%li(aiunile cu cupon 4ero e5ise 5ai nou de corporaii al"uri
de "i"luri ale au"ori"ilor pu%lice (u7erna5en"ale< o%li(aiunile
cu ra" 7aria%il a do%;n4ii ((aran"a"e sau nu) ca ino7aie pe
piaa o%li(aiunilor au apru" :n perioada anilor ]-& - ]+& o da"
cu cre!"erea 7aria%ili"ii ra"ei do%;n4ilor ra"a do%;n4ii
asocia" aces"or "i"luri es"e de re(ul le(a" de o al" ra" de
pia a do%;n4ii (e2e5plu# ra"a o%li(aiunilor e5ise de
01,
Tre4orerie) !i es"e a>us"a" periodic< o%li(aiuni cu ra"e ale
do%;n4ilor 8oar"e ridica"e 8a de cele ale pieei, sun" e5ise :n
5o5en"e i5por"an"e cu5 ar 8i 8u4iunile, achi4iiile, achi"area
unor da"orii 5ari acu5ula"e 8a de %nci sau rscu5prarea de
aciuni proprii aces"e o%li(aiuni au un pur carac"er specula"i7
8iind e7alua"e de c"re a(eniile in"ernaionale de ra"in(.
Nu pu"e5 discu"a despre o%li(aiuni 8r a 7or%i despre
ra"in(ul lor. Aces" ra"in( es"e de 8ap" o e7aluare rela"i7 a
cali"ii unui :5pru5u" !i es"e e8ec"ua" de c"re o a(enie
independen" speciali4a", de (enul Hood?]s sau
*"andardQPoor]s (*QP). Aces"e a(enii pun la dispo4iia
in7es"i"orilor, con"ra-cos" %ine:neles, aprecierile lor cu pri7ire
la o%li(aiunile de ar, 5unicipale, corpora"is"e !i asupra al"or
"i"luri, :ncerc;nd s surprind :n aces"e e7aluri "oi 8ac"orii ce
ar pu"ea a7ea un i5pac" asupra "i"lurilor anali4a"e.
Ea"in(urile acorda"e de aces"e a(enii 5er( de la cali8ica"i7e de
(enul LAAAL repre4en";nd un "i"lu 8oar"e si(ur !i a>un( p;n la
LDL adic incapaci"a"e de pla" sau lichidare. Cn cali8ica"i7 de
LL se5ni8ic un "i"lu cu un ni7el de risc 3accep"a%il6 iar
LCCCL indic un (rad de risc ridica". De o%icei, se pleac de la
"rei li"ere (cea 5ai si(ur din clasa respec"i7) !i se a>un(e la o
li"er (cea 5ai puin si(ur din acea clas) dup care se "rece la
ur5"oarea li"er a al8a%e"ului !i "o" a!a. Desi(ur c ra"ele
do%;n4ilor o8eri"e e7oluea4 :n sens in7ers cu aces"e ra"in(uri,
adic cu c;" o o%li(aiune 3co%oar6 :n ra"in( cu a";" ra"a
do%;n4ii o8eri"e 7a 8i 5ai 5are.
&ciunile sun" "i"lurile de 7aloare cel 5ai des :n";lni"e !i
e2pri5 un drep" de coproprie"a"e asupra e5i"en"ului. Ele sun"
e5ise de socie"ile co5erciale !i %ancare :n scopul a"ra(erii
capi"alului disponi%il de pe pia. Deoarece e2pri5 o 8or5 de
proprie"a"e, aces"e "i"luri nu au 5a"uri"a"e, perioada lor de 7ia
01-
8iind e(al cu cea a e2is"enei socie"ii e5i"en"e. =n 8uncie de
drep"urile pe care le con8er, aciunile se clasi8ic :n# aciuni
co5une (ordinare) !i aciuni pre8ereniale.
Drep"urile dein"orilor de aciuni ordinare 7aria4 de la
co5panie la co5panie !i de la ar la ar, :n 8uncie de ac"ele
nor5a"i7e :n 7i(oare dar, :n 5od nor5al, includ ur5"oarele#
drep"ul de 7o", drep"ul la di7idende, drep"uri re4iduale.
Aproape "oa"e aciunile ordinare con8er drep" de 7o", :ns se
poa"e :n";5pla ca, oca4ional, o anu5i" co5panie s e5i"
di8eri"e ca"e(orii de aciuni ordinare, din"re care nu5ai unele
po" 8i aciuni cu drep" de 7o". =ns aces" lucru se :n";5pl 8oar"e
rar. =n (eneral, 8iecare aciune ordinar :ndrep"e!"e
dein"orul la un sin(ur 7o" :n cadrul Adunrii $enerale a
Acionarilor (A$A). Acionarii po" par"icipa la deci4iile
i5por"an"e din 7iaa co5paniei !i :!i po" i5pune punc"ele de
7edere :n 8uncie de ponderea pache"ului de aciuni deinu" din
"o"alul de aciuni e5ise de acea co5panie !i a8la"e :n circulaie.
Dein"orii de aciuni sun" che5ai s :!i spun punc"ul de
7edere :n cadrul unor !edine ordinare cu5 ar 8i ale(erea
conducerii sau :n cadrul unor e7eni5en"e 5ai speciale cu5
sun" achi4iiile, 8u4iunile, 3spli"rile6 de aciuni (di7i4area
7alorii aciunilor) e"c.
=n 8uncie de nu5rul de aciuni deinu"e !i nu5rul de 7o"uri
ce se po" e2pri5a, le(islaia ro5;neasc preci4ea4
ur5"oarele po4iii pe care le poa"e a7ea un acionar :n"r-o
co5panie#
- po4iie se5ni8ica"i7 3persoana care, ne5i>loci" !i sin(ur
ori prin in"er5ediul sau :n le("ur cu al"e persoane acion;nd
:n 5od concer"a", e2erci" drep"uri a8eren"e
unor aciuni care cu5ula"e 8ie ar repre4en"a cel puin 0&I din
01+
capi"alul social al e5i"en"ului, 8ie i-ar con8eri cel puin 0&I din
"o"alul drep"urilor de 7o" :n adunarea (eneral6<
- po4iie de con"rol 3orice par"icipare la capi"al care con8er
acionarului se5ni8ica"i7 sau unui (rup de acionari care
acionea4 :n 5od concer"a" cel puin o "rei5e din "o"alul
drep"urilor de 7o" :n adunarea (eneral a e5i"en"ului6<
- po4iie 5a>ori"ar - 3orice par"icipare la capi"al care
con8er acionarului se5ni8ica"i7 sau unui (rup de acionari
care acionea4 :n 5od concer"a" 8ie 5ai 5ul" de >u5"a"e din
"o"alul drep"urilor de 7o" :n adunarea (eneral a e5i"en"ului, 8ie
drep"uri de 7o" su8icien"e pen"ru a ale(e !i a re7oca 5a>ori"a"ea
5e5%rilor consiliului de ad5inis"raie !i a cen4orilor
e5i"en"ului6<
- po4iie 5a>ori"ar a%solu" < 3orice par"icipare la capi"al care
con8er acionarului se5ni8ica"i7 sau unui (rup de acionari
care acionea4 :n 5od concer"a" 8ie 5ai 5ul" de ,.I din
"o"alul drep"urilor de 7o" :n adunarea (eneral a e5i"en"ului, 8ie
drep"uri de 7o" su8icien"e pen"ru a ale(e !i a re7oca "oi
5e5%rii consiliului de ad5inis"raie !i cen4orii e5i"en"ului6.
Pe l;n( re(ula de %a4, o aciune-un 7o", se 5ai poa"e s"a%ili
prin ac"ul cons"i"u"i7 un al" rapor" :n"re nu5rul de 7o"uri adus
de aciunile deinu"e de persoanele 8i4ice sau cele >uridice. De
e2e5plu, se poa"e ins"i"ui re(ula ca "oi acionarii ce dep!esc
procen"ul de '&I din "o"alul aciunilor socie"ii s posede,
pen"ru ceea ce dep!e!"e aces" procen", l 7o" la ' aciuni.
Aceas" 5sur poa"e 8i ins"i"ui" "o" pen"ru pro"ecia
acionarilor 5inori"ari.
Drep"ul la di7idende es"e principalul drep" pa"ri5onial al
acionarului ordinar !i repre4in" drep"ul de a pri5i di7idende,
c;nd, dac !i :n 8or5a :n care sun" apro%a"e de c"re Adunarea
$eneral a Acionarilor (A$A), pe %a4a propunerii a7ansa"e de
c"re consiliul de ad5inis"raie. Di7idendele, spre deose%ire de
0.&
cupoanele :ncasa"e de c"re dein"orii de o%li(aiuni care sun"
ra"e 8i2e ale do%;n4ii, sun" su5e 7aria%ile de la an la an. Ele
7aria4 :n 8uncie de doi 8ac"ori !i anu5e# de re4ul"a"ele
o%inu"e de 8ir5 !i de poli"ica pri7ind di7idendul adop"a" de
A$A.
Di7idendele dis"ri%ui"e de c"re socie"i po" :5%rca "rei
8or5e# :n %ani, :n na"ur !i :n aciuni.
Cea 5ai rsp;ndi" 8or5 de acordare es"e, desi(ur, :n %ani.
Aceas" 8or5 es"e con7ena%il a";" acionarilor, care :!i o%in
c;!"i(urile direc" !i i5edia", c;" !i pen"ru socie"a"ea co5ercial
(rapidi"a"e, cos"uri reduse) dar presupune, ine7i"a%il, apariia
unor 8lu2uri con7enional ne(a"i7e de nu5erar. =n consecin,
socie"a"ea 7a aplica aceas" 8or5 de di7idend cu condiia de a
nu-!i 5ic!ora prea 5ul" 7olu5ul lichidi"ilor.
Dis"ri%uirea de di7idende :n aciuni es"e o prac"ic a
socie"ilor co5erciale care doresc s :!i pro"e>e4e lichidi"ile
sau care nu dispun real5en"e de as"8el de lichidi"i pen"ru a
8ace pla"a :n %ani. =n aces"e si"uaii, se e5i" noi aciuni,
dis"ri%uindu-se 8iecrui acionar corespun4"or 7olu5ului
di7idendelor da"ora"e. Aciunile noi sun" de aceea!i 8or5 cu
cele 7echi, pe care acionarii le deineau !i p;n a"unci, iar
acionarii le po" ps"ra sau 7inde la %urs pen"ru procurarea
lichidi"ilor. Aceas" operaiune de dis"ri%uire a di7idendelor
su% 8or5 de aciuni es"e 8oar"e a7an"a>oas pen"ru co5panie
pen"ru c nu i5plic 8lu2uri de ie!ire de nu5erar !i duce la
cre!"erea capi"alului social.
Dis"ri%uirea de di7idende :n na"ur es"e o 8or5 5ai rar
:n";lni" !i se aplic doar cu acordul acionarilor !i nu5ai :n
ca4ul :n care socie"a"ea produce !i des8ace 5r8uri de lar(
in"eres pen"ru ace!"ia. A7an"a>ele pen"ru socie"a"e sun" le(a"e
0.0
de ine2is"ena unor 8lu2uri de ie!ire de nu5erar !i de cre!"erea
con"a%il a ci8rei de a8aceri, iar pen"ru acionari acoperirea unor
ne7oi cu produse do%;ndi"e :n condiii a7an"a>oase.
Drep"urile re4iduale repre4in" 3re7endicrile6 acionarilor,
care apar :n 5o5en"ul dispariiei socie"ii. Acionarii cau" s
:!i recupere4e c;" se poa"e de 5ul" din in7es"iia 8cu" prin
7alori8icare ac"i7elor r5ase, dup lichidarea socie"ii. Chiar
dac acionarii sun" considerai proprie"arii socie"ii, drep"urile
lor, :n 5o5en"ul di4ol7rii 8ir5ei sun" pe ul"i5ul loc.
Pe l;n( cele "rei 5ari ca"e(orii de drep"uri enuna"e an"erior,
un acionar 5ai are ur5"oarele drep"uri !i o%li(aii# drep"ul de
proprie"a"e asupra unei pri din socie"a"e, care se 5ani8es" :n
ca4ul o%inerii de pro8i", prin drep"ul la di7idende, !i :n ca4ul
di4ol7rii, prin drep"urile re4iduale< rspunderea acionarului
es"e li5i"a" la capi"alul su in7es"i" :n socie"a"e< drep"ul de a
"rans8era aciunile deinu"e, prin 7;n4are !i cu5prare, c"re
al"e persoane< drep"ul de a 8i in8or5a" de c"re socie"a"e asupra
s"rii a8acerii< in8or5area se poa"e produce :n cadrul !edinelor
A$A sau prin rapoar"ele anuale e5ise de socie"a"e< aces"e
rapoar"e cuprind, de o%icei, o par"e descrip"i7 a a8acerii !i una
ce cuprinde in8or5aii 8inanciare cu5 ar 8i %ilanul anual,
con"ul de pro8i"/pierdere !i 8lu2urile de nu5erar.
&ciunile prefereniale, de!i nu o8er drep" de 7o", con8er
dein"orului anu5i"e drep"uri pri7ile(ia"e, cu5 ar 8i# priori"a"e
la acordarea di7idendului, 8a de acionarii o%i!nuii<
asi(urarea unui di7idend 8i2< priori"a"e la recuperarea
creanelor :n ca4 de di4ol7are !i lichidare a socie"ii. =n
conclu4ie, aces"e aciuni o8er o 5ai 5are si(uran pen"ru
dein"ori, se5n;nd 5ai de(ra% cu o%li(aiunile din cau4a
di7idendului 8i2, dar :5%in;nd dup cu5 7o5 7edea !i al"e
ele5en"e speci8ice aciunilor.
0.2
*ocie"ile ce e5i" aciuni pre8ereniale cau", prin co5%inarea
carac"eris"icilor aces"ora, s 8ac o8er"a c;" 5ai a"rac"i7
pen"ru in7es"i"ori, a";" din perspec"i7a ren"a%ili"ii, c;" !i din
cea a si(uranei. Principalele carac"eris"ici sun"# ra"a
di7idendului, clau4a de par"icipare, clau4a de rscu5prare,
ra"a 5odi8ica%il, clau4a de con7er"i%ili"a"e, clau4a de
re"urna%ili"a"e, clau4a de cu5ula"i7i"a"e.
Ea"a di7idendului "re%uie s 8ie as"8el s"a%ili" :nc;" e5isiunea
de aciuni pre8ereniale s 8ie a"rac"i7 din punc"ul de 7edere al
in7es"i"orului, adic s-i o8ere aces"uia o ren"a%ili"a"e
superioar 8a de al"e 7alori 5o%iliare cu 7eni" 8i2 e2is"en"e pe
pia.
Clau4a de rscu5prare, dac es"e 5eniona" :n cadrul unei
e5isiuni de aciuni pre8ereniale, (aran"ea4 acionarilor
rscu5prarea "i"lurilor deinu"e :n"r-o anu5i" perioad !i la
un anu5i" pre. C;nd o e5isiune de aciuni pre8ereniale es"e
rscu5pra%il, acionarul nu are al" opiune dec;" s predea
aciunea. Preul 5ini5 de rscu5prare es"e 7aloarea
no5inal, adic preul de e5isiune al aciunii. Clau4a de
rscu5prare es"e o carac"eris"ic inde4ira%il a aciunii
pre8ereniale, cel puin :n ceea ce :l pri7e!"e pe acionar. Pen"ru
socie"a"ea e5i"en" aceas" clau4 repre4in" un a7an"a> pen"ru
c aceas"a poa"e s :!i rscu5pere aciunile pre8ereniale e5ise
:n 5o5en"ul :n care ra"ele do%;n4ilor de pe pia sun" :n
scdere. Ea 7a 8i in"eresa" s 8ac aces" lucru pen"ru a-!i
re8inana a8acerea din surse 5ai ie8"ine, :nlocuind ra"ele 5ai
:nal"e pe care le pl"ea pen"ru aciunile pre8ereniale cu unele
5ai 5ici e2is"en"e pe pia.
Pen"ru posesorul de aciuni pre8ereniale cu clau4a de
rscu5prare, o%li(a"i7i"a"ea aces"uia de a-!i 7inde aciunea
0.'
a"unci c;nd socie"a"ea dore!"e s o rscu5pere, nu es"e 8oar"e
pro8i"a%il deoarece aces" lucru se :n";5pl, dup cu5 a5 5ai
5eniona", :n perioadele cu do%;n4i 5ai sc4u"e, reduc;ndu-i
as"8el ren"a%ili"a"ea. Toc5ai din aceas" cau4 socie"ile
o%i!nuiesc s pre7ad "er5ene de c;i7a ani (de o%icei . ani) :n
care se o%li( s nu rscu5pere aces"e aciuni indi8eren" de
7ariaia ra"elor do%;n4ilor. 9 aciune pre8erenial care are
5eniona" clau4a de rscu5prare se nu5e!"e aciune
rscu5pra%il iar dac nu are 5eniona" aceas" clau4
poar" nu5ele de aciune nerscu5pra%il.
Clau4a de con7er"i%ili"a"e, a"unci c;nd es"e 5eniona", per5i"e
acionarului s schi5%e aciunile pre8ereniale cu al"e "i"luri de
7aloare, de o%icei aciuni co5une ale aceleia!i corporaii.
9da" ce acionarul decide c es"e 5ai pro8i"a%il s :!i
con7er"easc aciunile pre8ereniale :n aciuni co5une, el nu
5ai poa"e re7eni asupra deci4iei, recon7er"indu-le :n aciuni
pre8ereniale, cu al"e cu7in"e aceas"a es"e o "ran4acie
ire7ersi%il. Nu5rul aciunilor co5une pe care le 7a pri5i
pen"ru 8iecare aciune pre8erenial es"e cunoscu" ca rapor" de
con7ersie. Pu%licaiile 8inanciare in"ernaionale, e2pri5 de
o%icei, aceas" "rs"ur de con7er"i%ili"a"e prin"r-un pre de
con7ersie. Aces" pre de con7ersie poa"e 8i "rans8or5a" si5plu,
:n rapor" de con7ersie prin :5prirea 7alorii no5inale a
e5isiunii la preul de con7ersie. De e2e5plu, o aciune
con7er"i%il pre8erenial :n 7aloare no5inal de .& ^ cu un
pre de con7ersie de 2. ^, are rapor"ul de con7ersie de 2
(.&^/2.^). Cu al"e cu7in"e 8iecare aciune pri7ile(ia" poa"e 8i
schi5%a" pen"ru dou aciuni co5une. Aces" lucru repre4in"
un a7an"a> pen"ru posesorii aces"or "i"luri deoarece :n ca4ul :n
care socie"a"ea :nre(is"rea4 pro8i"uri 5ari :n"r-un anu5i" an,
in7es"i"orul poa"e s-!i con7er"easc aciunile pre8ereniale,
care :i o8er ra"e 8i2e ale di7idendelor, :n aciuni co5une care
sun" s"r;ns le(a"e de pro8i"a%ili"a"ea socie"ii. 9 aciune
0.1
pre8erenial cu clau4a de con7er"ire poar" nu5ele de aciune
pre8erenial con7er"i%il iar dac nu ar poseda aceas" clau4
s-ar nu5i aciune pre8erenial necon7er"i%il.
Clau4a de cu5ula"i7i"a"e o8er o si(uran !i 5ai 5are
dein"orilor aciunilor pre8ereniale prin 8ap"ul c di7idendul
da"ora" de socie"a"e, :n anii :n care nu se pl"esc di7idende sau
:n ca4ul :n care sun" insu8icien"e, se repor"ea4 :n anii 7ii"ori,
iar :n 5o5en"ul plii se achi" in"e(ral aces"e Lres"aneL :n
5od priori"ar. Cu al"e cu7in"e, dac 8ir5a "rece prin"r-o
perioad 5ai di8icil, di7idendele pl"i"e sun" 5ul" 5ai reduse
sau nu se pl"esc deloc, :n "i5p ce di7idendele o5ise ale
aciunilor co5une sun" de8ini"i7 pierdu"e, di7idendele
aciunilor pre8ereniale cu5ula"i7e, de7in ariera"e !i sun" :n
con"inuare da"ora"e de c"re socie"a"e. =n 5o5en"ul :n care
8ir5a se 7a redresa, "oa"e di7idendele aciunilor pre8ereniale
as"8el o5ise "re%uie s 8ie pl"i"e :nain"e ca plile di7idendelor
c"re dein"orii de aciuni co5une s poa" re:ncepe.
Clau4a de par"icipare (la pro8i") o8er dein"orilor de aciuni
pre8ereniale posi%ili"a"ea cre!"erii ren"a%ili"ii de pe ur5a
5riri di7idendului pri5i" :n anii :n care a8acerea a cunoscu" o
pro8i"a%ili"a"e ridica". Prin ur5are, pe l;n( di7idendul 8i2
posesorul aces"ui "ip de aciuni 5ai pri5e!"e un di7idend
supli5en"ar cu condiia ca !i dein"orii de aciuni co5une s
a>un( la o ra" de ren"a%ili"a"e e(al cu cea a dein"orilor de
aciuni pre8ereniale.
Ea"a 5odi8ica%il es"e o 8or5 5ai nou de aciune
pre8erenial ce se carac"eri4ea4 prin 8ap"ul c ra"a
di7idendului nu 5ai es"e 8i2 ci se s"a%ile!"e periodic. Ea"a
aceas"a es"e corela" cu ra"a o%li(aiunilor e5ise de s"a".
0..
Clau4a de re"urna%ili"a"e es"e speci8ic doar aciunilor cu ra"
5odi8ica%il !i per5i"e acionarilor s re"urne4e la un 5o5en"
da" (speci8ica") aciunile e5i"en"ului !i s pri5easc un pre
prede"er5ina". Aceas" clau4 se ase5n 8oar"e 5ul" cu cea de
rscu5prare nu5ai c aici iniia"i7a 7ine din par"ea
posesorului, care :n"r-un "er5en s"a%ili" de la 5odi8icarea ra"ei
di7idendului poa"e re"urna aciunea socie"ii e5i"en"e !i poa"e
:ncasa un pre pres"a%ili".
Cunoa!"erea "u"uror aces"or clau4e !i a 8ap"ului c ele se po"
co5%ina (de e2e5plu o aciune cu5ula"i7 poa"e 8i !i
par"icipa"i7) pre4in" un real in"eres a";" din par"ea celor ce
doresc s achi4iione4e as"8el de "i"luri, c;" !i din par"ea celor ce
le e5i" :n scopul a"ra(erii 8ondurilor, pen"ru a 8ace o8er"a c;"
5ai a"rac"i7.
- &cti"ele 9instrumenteleB financiare deri"ate Pe l;n(
7alorile 5o%iliare pri5are pre4en"a"e an"erior, 5ai e2is" o al"
ca"e(orie de "i"luri "ran4aciona"e pe piaa de capi"al !i pe
%ursele de 5r8uri !i anu5e ac"i7ele 8inanciare deri7a"e, :nain"e
de a "rece la pre4en"area aces"ora se i5pune e2plicarea noiunii
de Lderi7a"eL.
Ac"i7ele 8inanciare se po" clasi8ica :n ac"i7e pri5are !i ac"i7e
deri7a"e. Cn ac"i7 8inanciar se nu5e!"e ac"i7 pri5ar dac el
repre4in" o crean asupra ac"i7elor e5i"en"ului, :n aceas"
ca"e(orie inclu4;ndu-se aciunile !i o%li(aiunile. Ele sun"
e5ise :n principal pen"ru a s"r;n(e 8ondurile necesare iniierii
sau con"inurii unei a8aceri ori a unui proiec" 5unicipal sau
(u7erna5en"al.
Ac"i7ele deri7a"e nu sun" 8olosi"e pen"ru 5o%ili4area
capi"alurilor, ci repre4in" creane 8ie asupra unor ac"i7e
8inanciare pri5are de (enul aciunilor sau o%li(aiunilor, 8ie
0./
asupra unor ac"i7e deri7a"e (e2e5plul opiunilor pe con"rac"e
8u"ures), 8ie asupra ac"i7elor reale (cu5 ar 8i aurul, (r;ul e"c.).
Prin ur5are, ele sun" crea"e pe sea5a al"ui ac"i7 e2is"en" !i
"ran4aciona%il. Preul ac"i7elor 8inanciare deri7a"e depinde de
7aloarea al"or ac"i7e sau produse 8inanciare, nu5i"e ac"i7e
supor". Din ca"e(oria "i"lurilor deri7a"e 8ac par"e con"rac"ele
8u"ures !i opiunile.
%ontractul futures - repre4in" con8or5 9C$ 2,/2&&2, 3un
con"rac" s"andardi4a" care creea4 pen"ru pri o%li(aia de a
7inde sau de a cu5pra un anu5i" ac"i7 supor" la da"a scadenei
!i la un pre con7eni" la 5o5en"ul :ncheierii "ran4aciei6.
%ontractul cu opiuni 9opiuneaB - es"e un 3con"rac"
s"andardi4a" care, :n schi5%ul plii unei pri5e, creea4 pen"ru
cu5pr"orul opiunii drep"ul, dar nu !i o%li(aia, de a cu5pra
sau de a 7inde un anu5i" ac"i7 supor" la un pre pres"a%ili",
nu5i" pre de e2erci"are, p;n la sau la da"a e2pirrii6. Prin
da"a e2pirrii se :nele(e 4iua p;n la care poa"e a7ea loc
e2erci"area opiunii. Prin ur5are un con"rac" cu opiuni con8er
pe de o par"e drep"uri pen"ru cu5pr"orul ei, !i anu5e
persoana care achi" pri5a, iar pe de al" par"e o%li(aii pen"ru
7;n4"orul ei, persoana care :ncasea4 pri5a.
=n 8uncie de 5o5en"ul :n care se poa"e reali4a e2erci"area,
opiunile se clasi8ic :n# opiuni europene care po" 8i e2erci"a"e
nu5ai la scadena opiunii< opiuni a5ericane care po" 8i
e2erci"a"e oric;nd p;n la scaden.
Con"rac"ele cu opiuni se po" u"ili4a a";" pen"ru operaiuni
specula"i7e, c;" !i pen"ru operaiuni de acoperire. =n Eo5;nia
con"rac"ele cu opiuni se "ran4acionea4 la ursa Hone"ar !i
Ainanciar !i de Hr8uri *i%iu (HAH*) pe acelea!i ac"i7e ca
!i con"rac"ele 8u"ures.
0.,
V V
V
;itluri emise de organismele de plasament colecti". Cn
in7es"i"or 8ie el persoan 8i4ic sau >uridic se con8run" cu o
serie de di8icul"i a"unci c;nd decide s alea( un anu5i" ac"i7
8inanciar :n care s :!i in7es"easc econo5iile. Aces"e
di8icul"i pro7in :n principal din#
- lipsa 8ondurilor necesare !i inaccesi%ili"a"ea pe
anu5i"e piee< spre e2e5plu, pen"ru a ale(e un ac"i7 al
pieei 5one"are un in7es"i"or "re%uie s posede, :n
pri5ul r;nd, su5e 8oar"e 5ari de %ani< :n schi5%ul
aces"or in7es"iii ridica"e el se poa"e %ucura de un c;!"i(
si(ur 8r a-!i asu5a riscuri 8oar"e 5ari< :n al doilea
r;nd, dup cu5 a5 74u" an"erior, unele ins"ru5en"e
cu5 ar 8i "i"lurile de Tre4orerie se "ran4acionea4 pe
piee 3cu ridica"a6 la care par"icip %ncile !i 8ondurile
de in7es"iii iar 5icii in7es"i"ori nu au acces<
- lipsa in8or5aiilor necesare !i sla%a capaci"a"e
de prelucrare a aces"ora< 8oar"e 5uli in7es"i"ori
indi7iduali (persoane 8i4ice) nu dispun de in8or5aiile
u"ile :n "i5p
real aceas"a da"or;ndu-se lipsei de do"ri cu
echipa5en"e de calcul !i "eleco5unicaii 5oderne<
- lipsa pre("irii pro8esionale !i a e2perienei :n
do5eniul pieelor 8inanciare< cei 5ai 5uli in7es"i"ori
indi7iduali nu au o pre("ire necesar :n do5eniul
pieelor 8inanciare !i prin ur5are capaci"a"ea lor de a
lua deci4ii corec"e es"e pu"ernic a8ec"a".
9rice in7es"i"or pen"ru a-!i pro"e>a in7es"iia 8cu" "re%uie s
plase4e %anii :n c;" 5ai 5ul"e ac"i7e pen"ru eli5inarea riscului,
con8or5 principiului 7ala%il oricrei a8aceri 3nu pune "oa"e
oule :n"r-un sin(ur co!6. A";" prelucrarea in8or5aiilor c;" !i
0.-
alc"uirea unui por"o8oliu ((rup) de ac"i7e 8inanciare op"i5
necesi" o 7as" pre("ire :n do5eniul "ran4aciilor 8inanciare.
Din cau4a aces"or incon7enien"e au lua" 8iin or(anis5ele de
plasa5en" colec"i7 care sun" 3en"i"i or(ani4a"e, cu sau 8r
personali"a"e >uridic, care 8ac apel pu%lic la econo5iile %ne!"i
ale populaiei :n scopul in7es"irii aces"ora6. Eolul lor
8unda5en"al es"e acela de a (es"iona c;" 5ai e8icien" %anii
in7es"i"orilor, as"8el :nc;" s le aduc aces"ora un randa5en"
5a2i5.
=n 8uncie de 5odali"ile de 5o%ili4are a capi"alurilor
or(anis5ele de plasa5en" colec"i7 sun" de dou "ipuri# 8onduri
:nchise !i 8onduri deschise.
Fondurile nc,ise e5i" un nu5r 8i2 de aciuni :n 5o5en"ul
cons"i"uirii lor care nu 5ai poa"e 7aria ul"erior. Dac cine7a
dore!"e s procure "i"luri la un as"8el de 8ond "re%uie s le
cu5pere de la un in7es"i"or e2is"en". Prin ur5are accesul la
aces"e 8onduri es"e 8oar"e li5i"a". Aciunile e5ise de 8ondurile
:nchise se "ran4acionea4 pe %ursele de 7alori la 8el ca
aciunile oricrei co5panii.
Fondurile desc,ise e5i" uni"i de 8ond noi oricrui in7es"i"or
dornic s-!i plase4e %anii :n"r-un as"8el de or(anis5. Aces"e
8onduri 5ai poar" !i nu5ele de 8onduri 5u"uale !i pe l;n(
8ap"ul c po" e5i"e aciuni :n"r-un 5od con"inuu se o%li( s !i
rscu5pere aces"e aciuni ori de c;"e ori un in7es"i"or dore!"e
s-!i recupere4e in7es"iia !i s :!i :ncase4e pro8i"ul, :n ul"i5ii
ani "er5enul de 8ond 5u"ual s-a e2"ins 8r a se 5ai 8ace
di8erene :n"re 8ondurile :nchise !i cele deschise. Pe l;n(
aces"e 8onduri deschise de in7es"iii, :n Eo5;nia 5ai e2is" !i
socie"i de in7es"iii (*)), care sun" 3or(anis5e de plasa5en"
colec"i7 :n 7alori 5o%iliare, cons"i"ui"e ca socie"i co5erciale
0.+
pe aciuni, ale cror aciuni 8ac o%iec"ul unei e5isiuni !i
rscu5prri con"inue6 (con8or5 9C$ 2//2&&2).
Con8or5 le(islaiei ro5;ne!"i (9C$ 2//2&&2) un 8ond deschis
de in7es"iii (AD)) es"e de8ini" as"8el# 3un 8ond de in7es"iii ale
crui uni"i de 8ond 8ac o%iec"ul unei e5isiuni !i rscu5prri
con"inue !i a crui :n8iinare es"e iniia" de c"re o socie"a"e de
ad5inis"rare a in7es"iiilor6. 9 socie"a"e de ad5inis"rare a
in7es"iiilor, con8or5 aceleia!i re(le5en"ri, es"e o socie"a"e
co5ercial care are ca uni scop 3:n8iinarea, pro5o7area,
or(ani4area !i ad5inis"rarea de or(anis5e de plasa5en"
colec"i76.
=n 8uncie de plasa5en"ele pe care le 8ac aces"e 8onduri
:n";lni5# fonduri ale pieei monetare - care in7es"esc nu5ai :n
ins"ru5en"e ale pieei 5one"are, !i, de re(ul, sun" 5ul" 5ai
si(ure !i o8er ren"a%ili"i 5ai sc4u"e< fonduri ale pieei de
capital - care in7es"esc nu5ai :n ins"ru5en"e ale pieei de
capi"al, o8erind un (rad de risc !i o ren"a%ili"a"e superioare
celor an"erior 5eniona"e< fonduri di"ersificate - care in7es"esc
a";" :n ins"ru5en"e ale pieei 5one"are c;" !i :n cele ale pieei
de capi"al cu";nd s asi(ure un echili%ru :n"re risc !i
ren"a%ili"a"e.
0/&
%.2 "olul i mecanismele bursei
ursa, es"e o ins"i"uie al crei rol principal cons", la ori(ini,
:n reducerea cos"ului "ran4aciilor. =n principiu, %ursa es"e o
pia 5ai e8icien", o pia care se par"iculari4ea4 prin o%iec"ul
"ran4aciilor !i prin 5odul de or(ani4are !i 8uncionare. ursele
ac"uale sun" re4ul"a"ul unei e7oluii is"orice :ndelun(a"e si
re8lec"a, cu par"iculari"i 4onale sau naionale, 5odelul (eneral
al pieei li%ere. Pro8esorul )oan Popa o8er o su(es"i7
descriere a "rs"urilor care con8er %urselor di8erena speci8ic
:n rapor" cu al"e "ipuri de piee
11
#
Pia de 5r8uri !i 7alori. ursele sun" locuri de concen"rare a
cererii !i o8er"ei de 5r8uri, precu5 !i pen"ru di8eri"e "ipuri de
h;r"ii de 7aloare. Dac la :ncepu"urile lor, pieele %ursiere erau
or(ani4a"e pen"ru "ran4acionarea :n e(al 5sur a 5r8urilor
si 7alorilor, ul"erior s-a produs o separare in"re cele doua
ca"e(orii de %ursa.
ursele de 5r8uri sun" cen"re ale 7ieii co5erciale, piee unde
se "ran4acionea4 %unuri care au anu5i"e carac"eris"ici# %unuri
(enerice, care se indi7iduali4ea4 prin 5surare, nu5rare sau
c;n"rire< %unuri 8un(i%ile, adic po" 8i :nlocui"e unele prin
al"ele< au carac"er s"andardi4a%il in sensul ca 5ar8a poa"e 8i
:5pri" pe lo"uri o5o(ene, ap"e de a 8i li7ra"e la e2ecu"area
con"rac"ului :ncheia" in %ursa< "re%uie s ai% un (rad redus de
prelucrare ca o condiie a ps"rrii carac"erului de produs de
5asa nedi8erenia" o5o(en.
=n aceas" ca"e(orie in"r produse a(roali5en"are ((r;u,
poru5%, ore4, soia e"c.), 5e"ale (cupru, alu5iniu, 4inc e"c.),
pe"rol si unele produse pe"roliere. Po" 8i "ran4aciona"e pe %ursa
!i unele produse cu un (rad 5ai 5are de perisa%ili"a"e (ou,
11
Popa, )., ursa, edi"ura Ade7rul, ucure!"i 0++', 7ol. 0, pa(. 2&-2'
0/0
carne). E2is" !i %urse or(ani4a"e pen"ru ser7icii (spre e2e5plu
pen"ru na7losire) !i asi(urri.
Piaa Lsi5%olicL. La %ursele de 5r8uri nu se ne(ocia4
asupra unor %unuri 8i4ice, indi7iduali4a"e !i pre4en"e ca a"are la
locul con"rac"rii (ca in ca4ul lici"aiilor clasice), ci pe %a4a
unor docu5en"e repre4en"a"i7e, ce consacr drep"ul de
proprie"a"e asupra 5r8ii !i cons"i"uie i5a(inea co5ercial a
aces"eia (o anu5i" can"i"a"e de 5ar8 de o anu5i" cali"a"e).
ursa es"e, prin ur5are, o pia de5a"eriali4a" unde se :ncheie
con"rac"ul :n"re pri, iden"i8icarea !i circulaia 5r8urilor
reali4;ndu-se :n a8ara aces"ei piee.
Pia li%er. ursele sun" piee li%ere, :n sensul c asi(ur
con8run"area direc" !i deschis a cererii !i o8er"ei care se
5ani8es" :n 5od real :n econo5ie. Prin ur5are, nu po" 8i
"ran4aciona"e la %urs dec;" acele 5r8uri pen"ru care e2is" o
concuren" li%er, adic un nu5r su8icien" de 5are de
o8er"ani (7;n4"ori !i cu5pr"ori) as"8el :nc;" s nu apar
posi%ili"a"ea unor concen"rri :n scopul 5anipulrii preului<
%ursa es"e opus prin esena sa, ideii de 5onopol. Henirea
%ursei es"e de a pune :n 7aloare >ocul li%er al 8orelor pieei,
e2clu4;nd orice in"er7enie e2"raecono5ic precu5 !i orice
"endin pro7eni" din a8ar sau din in"eriorul pieei, de
5anipulare a 7aria%ilelor pieei, :n principal a preului. As"8el
pen"ru ca o 5ar8a sa poa" 8ace o%iec"ul "ran4aciilor de %ursa,
"re%uie :ndeplini"e o serie de condiii#
- produsele "re%uie s 8ie o5o(ene pen"ru a per5i"e
s"andardi4area, uni8or5i4area !i di7i4i%ili"a"ea
con"rac"ului de %urs !i in"er!an>a%ili"a"ea lo"urilor de
5ar8<
- produsele "re%uie sa poa" 8i depo4i"a"e pe o perioada 5ai
:ndelun(a", 8r ca prin aceas"a s li se 5odi8ice
cali"ile<
0/2
- o8er"a de %unuri co"a"e "re%uie s 8ie a5pl !i s pro7in
de la un nu5r su8icien" de 5are de o8er"ani (pen"ru
des8!urarea "ranspor"ului :n condiii nor5ale)<
- cererea de %unuri "re%uie s 8ie, de ase5enea, a5pl, dar
sol7a%il !i rela"i7 cons"an"<
- preurile nu "re%uie s 8ac o%iec"ul unor 5suri
ad5inis"ra"i7e de con"rol<
- "re%uie asi(ura" "ransparen in8or5aiilor pri7ind piaa.
Pia or(ani4a". 9r(ani4area pieelor %ursiere se reali4ea4
a";" prin cadrul le(al s"a%ili" :n rile respec"i7e, c;" !i prin
re(ula5en"e %ursiere. Aces"ea din ur5 sun" e2presia
concen"ra" a nor5elor !i u4anelor consacra"e :n lu5ea
a8acerilor. To"oda", "ran4aciile se des8!oar :n"o"deauna prin
8ir5e speciali4a"e (a(enii %ursiere) !i prin in"er5ediul unui
personal speciali4a" ce asi(ur con8run"area :n"re cererea !i
o8er"a ce se 5ani8es" pe pia. Prin re(le5en"are se ur5re!"e
asi(urarea uneia din condiiile eseniale ale 7ia%ili"ii %ursei#
credi%ili"a"ea aces"eia, (arania de serio4i"a"e pe care o o8er
"u"uror par"icipanilor.
Pia repre4en"a"i7. ursa es"e o pia repre4en"a"i7 ser7ind
drep" reper pen"ru "ran4aciile care au ca o%iec" acelea!i 5r8uri
sau 7alori 5r8uri pen"ru care ea cons"i"uie piaa or(ani4a". La
%urs se s"a%ile!"e preul pen"ru 5r8urile ne(ocia"e - a!a
nu5i"a co"aie %ursier - ele5en" esenial pen"ru "oa"e
"ran4aciile co5erciale care se des8!oar :n ara respec"i7 !i
chiar, :n ca4ul 5arilor %urse, :n :n"rea(a lu5e.
De al"8el, 8uncia cen"ral a %ursei es"e "oc5ai aceea de a s"a%ili
ni7elul preurilor, adic punc"ul de echili%ru al pieei, acel pre
care asi(ura - in condiiile da"e - 7olu5ul 5a2i5 de "ran4acii.
)n conclu4ie, %ursele de 5r8uri sun" piee speci8ice,
5ecanis5e de concen"rare a cererii !i o8er"ei pen"ru anu5i"e
ca"e(orii de 5r8uri, :n scopul reali4rii de "ran4acii :n"r-un
0/'
cadru or(ani4a" !i :n 5od opera"i7, :n condiii de li%er
concuren. ursa es"e o pia, prin e2celen.
ursele care au un rol :nse5na" :n s"a%ilirea preurilor
in"ernaionale !i a cursurilor 5one"are !i care o8er in8or5aii
u"ile cu pri7ire la 7olu5ul o8er"ei !i al cererii, la rapor"urile
din"re aces"ea, sun" considera"e %urse carac"eris"ice !i au
rele7an in"ernaional, a!a :nc;" po" 8i denu5i"e %urse
in"ernaionale, 8iind si"ua"e 8ie in 4onele de producie, 8ie :n
cele de consu5.
ursele se po" clasi8ica dup 5ai 5ul"e cri"erii#
a) in 8uncie de s8era de cuprindere si 7arie"a"ea
"ran4aciilor :ncheia"e, %ursele po" 8i #
- %urse (enerale - sun" piee unde se "ran4acionea4 o
(a5a lar(a si 7aria"a de 5r8uri (%ursele din
A5s"erda5, Li5a, Eio de Paneiro)<
- %urse speciali4a"e - 7i4ea4 o s"ruc"ura de"er5ina"a,
li5i"a"a, de 5r8uri, uneori chiar de o sin(ura 5ar8a
sau nu5ai h;r"ii de 7aloare. De re(ula, aces"e %urse
5enionea4 in denu5irea lor si speci8icul ac"i7i"ii
pe care o des8!oar# LLondon He"al E2chan(eL,
LNeK _orB Co""on E2chan(eL, LNeK _orB *"ocB
E2chan(eL e"c.< "o"u!i, :n ca4ul %urselor, concep"ul
de speciali4are es"e 8oar"e 8le2i%il.
%) in rapor" cu o%iec"ul lor de ac"i7i"a"e %ursele po" 8i
(rupa"e in#
- %urse de 5r8uri - ce au ca o%iec" de ac"i7i"a"e
:ncheierea de "ran4acii co5erciale pen"ru 5r8uri
8un(i%ile - :nrudi"e cali"a"i7, su%s"i"ui%ile si per8ec"
conser7a%ile<
- %urse de 7alori - ne(ocia4 h;r"ii de 7aloare sau
e8ec"e co5erciale# aciuni, o%li(aiuni, %onuri de
0/1
"e4aur, al"e "i"luri de proprie"a"e indus"riala si 5e"ale
preioase<
- %urse de de7i4e - au apru" la :ncepu"ul anilor ],&,
pri5a piaa de aces" 8el 8iind crea"a la Chica(o in
0+,2<
- %urse pen"ru operaiuni a>u""oare in co5erul
in"ernaional - na7losiri sau asi(urri, cele pen"ru
piese, su%ansa5%le, co5ponen"e - %urse de su%-
con"rac"are.
c) in;nd sea5a de 8or5a de proprie"a"e se dis"in(#
- %urse pri7a"e - sun" :n8iina"e !i or(ani4a"e de
par"iculari, de socie"ari co5erciale sau de ca5erele
de co5er<
- %urse pu%lice - sun" :n8iina"e si ad5inis"ra"e de s"a".
)ndi8eren" de 8or5a de proprie"a"e cons"i"uirea
%ursei si 8uncionarea ei se 8ac cu apro%area s"a"ului
pe "eri"oriul creia :!i des8!oar ac"i7i"a"ea.
d) :n 8uncie de 5odul de ad5i"ere al par"icipanilor
dis"in(e5#
- %urse cu par"icipare neli5i"a" :n care accesul es"e
(ra"ui" sau con"ra unei "a2e de 8rec7en"are,
respec";ndu-se dispo4iiile in"erne. *e pre7d
e2cepii de la aceas"a re(ula, in sensul in"er4icerii
par"iciprii la %ursa a persoanelor ce au co5is
delic"e de :n!el"orie<
- %urse cu acces li5i"a" - la care par"icip doar
5e5%rii sau acele persoane care au o%inu"
au"ori4aii speciale din par"ea conducerii %urselor.
e) dup cri"eriul e2is"en"ei 5r8urilor in 5o5en"ul
:ncheierii con"rac"elor dis"in(e5#
- %urse 5r8uri 8i4ice - ce se di8erenia4 la r;ndul lor
:n %ursele de 5r8uri spo" !i %urse de 5r8uri
8orKard, a7;nd :n 7edere o%li(aiile con"rac"uale
le(a"e de li7rare !i pla". Hr8urile "ran4aciona"e la
0/.
aces"e %urse e2is" ca a"are, sun" 5r8uri din
producia pe s"oc, a8la"e :n depo4i"e pe s"oc :n al"
ar sau :ncrca"e pe 7apoare a8la"e pe dru5, "oa"e
aces"ea pre";ndu-se la a5%ele "ipuri de
con"rac"e(spo" si 8orKard)<
- %urse 8u"ures - unde nu se ne(ocia4 aspra unor
5r8uri e2is"en"e :n 5o5en"ul con"rac"rii, ci asupra
unor 5r8uri 7ii"oare. Da"ori" carac"eris"icilor celor
dou piee, par"icipanii sun" di8erii :n 8uncie de
5o"i7a" operrii pe as"8el de piee !i de riscul pe
care :l co5por" aciunile lor.
ursa repre4in", :n esen, o pia de schi5%uri de 5r8uri !i
ser7icii, (u7erna" s"ric" de le(ea cererii !i a o8er"ei, "radus :n
5ecanis5ul i"era"i7 de s"a%ilire a preurilor prin aproprieri
succesi7e, p;n la a"in(erea echili%rului.

ursele de 5r8uri sun" ins"i"uii de pia ce :ndeplinesc :n
econo5ia con"e5poran o serie de funcii, deose%i" de
i5por"an"e, ce le con8er un rol cen"ral :n condiiile econo5iei
de pia.
Auncia de 8acili"are a "ran4acionrii , es"e o 8uncie
i5por"an" pe care %ursele o reali4ea4 prin
concen"rarea, :n "i5p !i spaiu a cererii !i o8er"ei de
5r8uri - 8iind locul de :n";lnire al 7;n4"orilor !i
cu5pr"orilor - prin uni8icarea !i uni8or5i4area
docu5en"elor !i prac"icilor co5erciale, prin
s"andardi4area produselor, "ipi4area "er5enilor
con"rac"uali, prin :nre(is"rarea rapid !i e2ac" a
"ran4aciilor din incin"a %ursei, per5i;nd si5pli8icarea
ne(ocierilor !i :ncheierea rapid !i e8icien" a
con"rac"elor.
0//
Auncia cen"ral a %ursei es"e aceea de a s"a%ili 4ilnic
ni7elul preurilor la 5r8urile co5erciali4a"e, adic
punc"ul de echili%ru al pieei, acel pre care asi(ura - in
condiiile da"e - 7olu5ul 5a2i5 de "ran4acii. Prin
aceas" 8uncie a sa, %ursa de7ine un reper al :n"re(ii
ac"i7i"i econo5ice, surs a in8or5aiei de %a4a pen"ru
a(enii econo5ici - ni7elul preului. Hai 5ul", prin
8uncionarea per5anen", spre deose%ire de lici"aii,
care au un carac"er periodic, %ursa e2pri5 chiar
con"inui"a"ea proceselor econo5ice, carac"erul
ne:n"rerup" al "ran4aciilor co5erciale.
As"8el, %ursele ca 8or5a ins"i"uionali4a"a a cererii !i
o8er"ei se cons"i"uie :n"r-unul din cele 5ai i5por"an"e
5ecanis5e de 8or5are a preurilor la nu5eroase 5a"erii
pri5e !i produse.
ursele au rol ho"r;"or :n 8or5area cursurilor 5one"are
in"ernaionale !i, as"8el, e2erci" o in8luen
considera%il asupra a8acerilor co5erciale !i 8inanciar-
5one"are in"ernaionale.
Auncia de an"icipare a e7oluiei pieei e :ndeplini" de
%urse prin sis"e5ul de "ran4acionare la "er5en
(operaiuni 8u"ures) ce o8er indicaii asupra "rendului,
a>u";nd la s"a%ilirea unor "endine !i la 8unda5en"area
unor pre7i4iuni re8eri"oare la di8eri"ele co5ponen"e !i
aspec"e ale pieei 5ondiale. *e recur(e, pen"ru aceas"a,
la plani8icarea de perspec"i7 ,ceea ce per5i"e a>us"area
prin an"icipaie a cererii.
ursele e2erci" o in8luen co5ple2 !i con"radic"orie
asupra riscurilor# prin operaiunile de acoperire le
5ini5i4ea4, prin cele de specul le a5pli8ic. Auncia
de 5ini5i4are a riscurilor de pre pen"ru 5ar8a e8ec"i7
es"e :ndeplini" prin hed(in(. )ndi8eren" c;" de a%il es"e
un proprie"ar de 5ar8 8i4ic, oscilaia :n "i5p a
0/,
preurilor de"er5in 8luc"uaii ale 7alorii 5r8ii,
pu";ndu-i di5inua pro8i"ul ori chiar s-i cau4e4e
pierderi.
Auncia de colec"are de da"e, de dise5inare !i di8u4are
prin"r-o reea e8icien" de "eleco5unicaii a
in8or5aiilor cu pri7ire la preuri, cursuri 5one"are,
7olu5ul "ran4aciilor !i "endinelor 8eno5enelor es"e o
condiie esenial pen"ru 8uncionarea e8icien" a
pieelor concureniale, con"ri%uind la o8erirea unui
supor" pen"ru 8unda5en"are unor pre7i4iuni !i
pro(no4e. ursele au propriile lor %nci de da"e 8iind
conco5i"en" recep"oare !i (enera"oare de 8lu2uri
in8or5aionale.
Conclu4ia care se i5pune es"e c prin 5ecanis5ele !i 8unciile
ei, %ursa de repre4in" un i5por"an" 8ac"or de 8acili"are !i
dina5i4are a co5erului in"ernaional.
4ecanismul +ursier
=n %ursele din :n"rea(a lu5e clienii (7;n4"ori sau
cu5pr"ori) nu ne(ocia4 direc" :n rin(. =n rin( se acionea4
doar prin %roBer, el 8iind sin(urul a%ili"a" de clien" s-l
repre4in"e, :n"r-o 5ar>a de preuri con8idenial. roBerii, ca
persoane, sun" an(a>ai, pen"ru lucrul :n rin(, ai A(eniilor
ursiere. Cn clien" care dore!"e s reali4e4e "ran4acii :n cadrul
unei urse, "re%uie s :!i alea( o A(enie ursier care, con"ra
unui co5ision :l 7a repre4en"a :n rin(.
Nucleul 5ecanis5ului de "ran4acionare es"e cons"i"ui" din
rin(ul propriu-4is, cu locurile pen"ru %roBeri, cu podiu5 pen"ru
!e8ii de lici"aie, cu o do"are elec"ronic 5odern speci8ic#
"a%ela de a8i!a>, 5oni"oare color care preiau "a%ela pen"ru a o
8ace 7i4i%ila din orice col al slii, ca%ine elec"ronice pen"ru
8iecare a(en" %ursier, prin care se poa"e s"a%ili o le("ur
0/-
opera"i7 :n"re %roBeri !i sediul A(eniei, ca5ere de lua" 7ederi
ce :nre(is"rea4 !edinele spre a pu"ea 8i >udeca"e e7en"ualele
si"uaii li"i(ioase.
Cel 5ai i5por"an" es"e 8ap"ul c "oa"e se(5en"ele de ac"i7i"a"e,
a";" cele ce in de speci8icul %ursier, c;" !i cele proprii oricrei
ins"i"uii sun" cuprinse :n"r-un sis"e5 in8or5a"ic. *e asi(ura
as"8el rapidi"a"ea !i corec"i"udinea operaiunilor s"ric"
al(ori"5i4a"e, dar se de47ol", :n acela!i "i5p, o %o(a" !i
i5por"an" %a4 de da"e.
)5a(inea preului real, la o da" anu5e, es"e da" de
concen"rarea :n"re(ii cereri !i a o8er"ei pen"ru o anu5i"a 5ar8.
Prin e!an"ionarea aces"eia, ca !i prin 5ecanis5ul de
"ran4acionare prac"ica", %a4a" pe apropierea preurilor de
7;n4are cu cele de cu5prare, pana la a"in(erea unei 7alori
5edii, nu5i" co"aie asi5ila%il, %ursa es"e sin(ura care poa"e
8urni4a, :n"r-un 5od credi%il, aceas" in8or5aie.
*peratorii +ursieri
Apru"e cu secole :n ur5a, %ursele reunesc principalii ac"ori de
pe pia (produc"ori, co5erciani e"c.), :n scopul ne(ocierii
"ran4aciilor. Par"icipanii la ac"i7i"a"ea %ursier po" 8i (rupai
:n dou 5ari (rupe# pro8esioni!"ii !i specula"orii.
Pro8esioni!"ii. Prin aces" "er5en sun" dese5nai acei opera"ori
ce 8olosesc %ursa ca un au2iliar, ca un ins"ru5en", :n spri>inirea
des8!urrii :n %une condiii a ac"i7i"ilor de %a4, a pro8esiei
lor, !i care sun" prin de8iniie opera"ori ce doresc s se pro"e>e4e
:n 8aa riscului de 7ariaie a preurilor (hed(eri). Nu "oi
pro8esioni!"ii au acelea!i in"erese pe pieele 8u"ures. *e po"
dis"in(e# co5ercianii, indus"ria!ii !i produc"orii.
0/+
Co5ercianii sun" pri5ii %ene8iciari ai pieelor %ursiere,
ur5rind#
- asi(urarea con"inui"ii lanului econo5ic<
- o con"inu apro7i4ionare<
- asi(urarea con"ra deprecierii 5one"are
- in"roducerea de lichidi"ii pe pia.
)ndus"ria!ii recur(, de re(ul, 5ai puin 8rec7en" la pieele
8u"ures dec;" co5ercianii, deoarece sun" 5ai puin a8ec"ai de
7ariaia cursului 5a"eriilor pri5e din doua 5o"i7e# 5a"eriile
pri5e nu repre4in" dec;" o par"e din necesarul pen"ru
producie, iar, :n al doilea r;nd, 5ar>a lor de pro8i" es"e, :n
5edie, superioar celei a co5ercianilor. )5pac"ul 8luc"uaiilor
preurilor 5a"eriilor pri5e asupra re4ul"a"elor 8inanciare ale
indus"ria!ilor es"e 5ai sla% dec;" asupra co5ercianilor.
Aceas"a e2plic, deci, o in"er7enie 5ai redus pe pieele
8u"ures. A"unci c;nd 7ariaiile preurilor sun" suscep"i%ile a
i5plica riscuri i5por"an"e, in"er7enia indus"ria!ilor pe pieele
8u"ures de7ine se5ni8ica"i7.
Pieele %ursiere (in special cele 8u"ures) o8er produc"orilor
indi7iduali ser7iciile o%i!nui"e#
- pro"ecie con"ra riscului 8luc"uaiilor preurilor<
- o surs de in8or5aii per"inen"e pen"ru 8unda5en"area
deci4iilor cu pri7ire la (es"ionarea s"ocurilor lor<
- asi(ur con"inui"a"ea lanului produc"i7, a produciei
proprii, a apro7i4ionrii, precu5 !i asi(urarea preului
produciei.
Piaa %ursier (aran"ea4 produc"orului preul pieei 8u"ures :n
5o5en"ul acoperirii, dar nu poa"e s :i asi(ure un pre superior
celui 8olosi" pe pia.
*pecula"orii. Ace!"ia sun" opera"orii care sun" 5o"i7ai s
apele4e la %urs din dorina de c;!"i( (specula"or). *e dis"in(,
0,&
de re(ul, dou ca"e(orii de specula"ori# 5icii opera"ori nu5ii
!i clien"ela pri7a"a !i specula"orii pro8esioni!"i.
Hicii opera"ori sun" cei 5ai nu5ero!i. Ace!"ia sun" in7es"i"orii
indi7iduali ce sper s o%in un pro8i" pe %a4a depo4i"elor lor
rela"i7 5ici, in7es"i"e :n aceas" ac"i7i"a"e, !i din a5ploarea
8luc"uaiilor preurilor. *"a"is"ic, pe cele 5ai 5ul"e piee 5icii
specula"ori sun" cu5pr"ori nei de con"rac"e, adesea puin sau
insu8icien" in8or5ai. Harile a(enii %ursiere au o oarecare
in8luen"a asupra co5por"a5en"ului lor, de"er5in;ndu-i, as"8el,
s acione4e, :n"r-un 5od 5ai 5ul" sau 5ai puin iden"ic.
*pecula"orii pro8esioni!"i sun" ins"i"uiile 8inanciare sau
opera"orii indi7iduali ce dispun de o 5are pu"ere 8inanciar.
*pecula"orii acionea4 pe pia as"8el :nc;" a"5os8era pe care o
creea4 s le o8ere opor"uni"a"ea reali4rii de pro8i"uri, prin
asu5area con!"ien"a a riscurilor le(a"e de preuri, riscuri care
e2is" de>a !i de care cei care iniia4 5ecanis5ul de hed(in(
doresc s scape.
*pecula"orii sun" cei care aduc pe piaa %ursier lichidi"ile
necesare des8!urrii unor ac"i7i"i reale de co5pensare,
clearin(, !i a susinerii preului ceru" de hed(eri. Ace!"i
specula"ori sun" adesea 8onduri 5u"uale a cror 8or 8inanciar
!i co5pe"en au "endina de a in8luena pieele.
*pecula"orii indi7iduali se po" (rupa :n dou ca"e(orii. Pri5a
ca"e(orie include opera"orii care nu sun" 5e5%ri ai unei %urse
de co5er, !i care sun" :n (eneral persoane pri7a"e 8oar"e
%o(a"e. A doua ca"e(orie es"e alc"ui" din 5e5%ri ai %ursei de
co5er pe care operea4. Cnii din"re ace!"i specula"ori po"
deine po4iii lon( (a la hausse) !i a"unci achi4iionea4 unul
sau 5ai 5ul"e con"rac"e, sau, po" deine po4iii shor" (a la
%aisse) !i a"unci 7;nd unul sau 5ai 5ul"e con"rac"e. )n
0,0
5a>ori"a"ea ca4urilor, sun" in"eresai de o%inerea unui pro8i"
uni"ar redus, dar aplica" unui 7olu5 i5por"an" de con"rac"e
deinu"e pen"ru scur" "i5p# c;"e7a 5inu"e p;n la c;"e7a ore.
*un" :n"o"deauna (a"a de a 8i cu5pr"ori a"unci c;nd cursul
scade !i 7;n4"ori c;nd cursul cre!"e. Per5i" pieei s
8uncione4e 8r !ocuri, asi(ur;nd con"inui"a"ea "ran4aciilor.
9 al" ca"e(orie de opera"ori, 5e5%rii ai %urselor de co5er
es"e cons"i"ui" din LspreaderiL. Ace!"ia sun" in"eresai 5ai 5ul"
de di8erenele din"re preul cash !i cel 8u"ures, sau din"re dou
preuri 8u"ures, dec;" de ni7elul a%solu" al cursurilor. Pre4ena
lor cre!"e lichidi"a"ea pieei, iar in"er7eniile lor anulea4
sal"urile ne>us"i8ica"e din"re di8eri"ele preuri 8u"ures.
Par"iciparea in7es"i"orilor !i a specula"orilor pe pieele %ursiere
se >us"i8ic prin dorina aces"ora de a c;!"i(a !i prin necesi"a"ea
asi(urrii con"ra deprecierii 5one"are. ursa reune!"e as"8el un
nu5r 5are de opera"ori %ursieri, ce se di8erenia4 :n 8uncie
de scopul ur5ri", dar care prin aciunile lor concer"a"e
de5ons"rea4 carac"erul e8icien" !i rolul esenial al aces"ei
ins"i"uii :n econo5ia de pia.
9rice en"i"a"e econo5ic, dac din"r-un 5o"i7 sau al"ul, es"e
e2pus la riscurile 8luc"uaiilor preurilor, poa"e 8i %ene8iciara
a7an"a>elor o8eri"e de pieele %ursiere 5ai ales de cele 8u"ures !i
op"ions.
C5%ra de suspiciune ce planea4 asupra aces"or piee, 5ai ales
:n rile :n care aces"ea se (sesc :n 8a4a de pioniera" pro7ine
din 5is"erul !i ne:nele(erea ce :ncon>oar con"ri%uia lor la
(es"iunea s"ocurilor deinu"e de c"re 8ir5e !i la procesul de
alocare a resurselor. Dou in"e i5por"an"e 5o"i7ea4 u"ili4area
%urselor de c"re opera"orii econo5ici, 8ie ace!"ia pro8esioni!"i
0,2
sau specula"ori, :n e(al 5sur# asi(urarea :5po"ri7a riscului
!i dorina de c;!"i(.
&sigurarea mpotri"a riscului Cu"area unei pro"ecii :5po"ri7a
riscurilor de pre e2plic na!"erea "ran4aciilor 8u"ures. Aces"ea
s-au de47ol"a" pen"ru c dein"orii de 5r8uri nu se po" pro"e>a
:5po"ri7a 7ariaiilor de pre prin in"er5ediul socie"ilor de
asi(urri.
9 8ir5 de asi(urri es"e in"eresa" :n asi(urarea riscurilor
%a4;ndu-se pe dou principii# riscurile s 8ie independen"e
unele de al"ele !i asi(uraii s 8ie :n nu5r 5are, as"8el :nc;" s
se poa" aplica le(ea nu5erelor 5ari (a lui P. ernoulli). Eiscul
de incendiu poa"e 8i asi(ura" deoarece el es"e "rans8or5a" :n"r-o
pierdere 5edie pro%a%il calcula" a priori. Asi(ur;ndu-se, un
:n"reprin4"or "rans8or5 riscurile :n"r-un cos", iar 8ir5a de
asi(urare :!i di5inuea4 riscurile la care se e2pune prin
cre!"erea nu5rului de con"rac"e. As"8el de 8acili"ai nu po"
e2is"a a"unci c;nd "re%uie s "e pro"e>e4i de e7eni5en"e ce
a8ec"ea4 :n acela!i 5od "o"alul ac"i7elor (cu5 ar 8i cre!"erea
sau scderea pre"urilor), deoarece co5pania de asi(urri nu
5ai poa"e aplica le(ea nu5erelor 5ari !i independena
riscurilor. Pro"e>;ndu-i, prin in"er5ediul asi(urrii, pe cei care
se e2pun unor as"8el de riscuri, ea :!i spore!"e propriile riscuri.
Din aces" 5o"i7, riscurile de pre nu po" 8i "rans8or5a"e :n"r-un
cos" prin in"er5ediul unei asi(urri clasice. Eiscurile cresc :n
loc s se di5inue4e a"unci c;nd se 5re!"e nu5rul de
con"rac"e de na"ur specula"i7. Asu5area aces"ora nu
8or5ea4 scopul nici unei 8ir5e de asi(urri. Ele nu au drep"
o%iec"i7 dec;" riscurile co5erciale nespecula"i7e.
Pro"ecia 8a de riscurile specula"i7e es"e asi(ura" prin
par"iciparea pe pieele %ursiere (8u"ures !i op"ions). Aceas"a
8uncie de asi(urare per5i"e indus"ria!ilor !i co5ercianilor s
0,'
se pro"e>e4e :5po"ri7a schi5%rii i5pre7i4i%ile a 7alorii
ac"i7elor lor !i >us"i8ic e2is"ena !i de47ol"area per5anen" a
aces"or piee. 9peraiunile de hed(in( (de acoperire a riscului
de pre) e7i" supor"area consecinelor 8luc"uaiei preurilor de
c"re 5uli :n"reprin4"ori, "rans8er;ndu-l specula"orilor.
Aces"ui pri5 (rup de opera"ori, in"eresai :n a se pro"e>a :n 8aa
riscurilor 8luc"uaiei preurilor, i se opune o a doua ca"e(orie,
alc"ui" din cei ce in"er7in cre4;nd c 7or o%ine pro8i" pe %a4a
speculrii 7ariaiei cursurilor.
1orina de cD8tig. )n"er7enind pe piaa %ursier, specula"orul
sper c %una sa capaci"a"e de pre7i4iune a e7oluiei preurilor
:i 7a o8eri pro8i". El :!i asu5 riscurile pe care :n"reprin4"orul
nu 7rea s !i le asu5e !i pe care nu le poa"e e7i"a apel;nd la
ser7iciile unei co5panii de asi(urare.
=n a%sena specula"orilor, operaiunile de hed(in( nu po" 8i
e8ec"ua"e sau sun" reali4a"e :n condiii nesa"is8c"oare. =n lipsa
specula"orilor, pieele 8u"ures nu :!i po" :ndeplini corec" 8uncia,
iar riscul 7ariaiei preurilor, de care :ncearc s se pro"e>e4e
hed(erii, nu 7a 8i "rans8era", ci dis"ri%ui" :n"re :n"reprin4"ori.
9peraiunile specula"i7e sun" indispensa%ile unei %une
8uncionri a pieelor %ursiere, :n ideea c ele sun" con"rapar"ida
celor de hed(in(.
Auncia econo5ica a pieelor 8u"ures es"e cu a";" 5ai %ine pus
:n e7iden, cu c;" in"er7enia specula"orilor es"e 5ar(inal !i
nu are ca o%iec"i7 dec;" preluarea riscurilor de care 7or s se
de%arase4e hed(erii. A"unci c;nd ei a>un( s reali4e4e
"ran4acii :n"re ei in8luena lor poa"e de7eni considera%il,
preul con"rac"elor pu";nd cunoa!"e o e7oluie 8r nici o
le("ura cu piaa cash a ac"i7ului de %a4a. La li5i", cre!"erile
!i scderile preurilor de"er5ina"e de in"er7eniile specula"i7e
0,1
po" an"rena 7ariaii ale preurilor pe pieele cash ale ac"i7elor de
%a4a, care nu s-ar 8i produs :n a%sen"a pieelor 8u"ures.
=n reali"a"e, o%ser7area a"en" a ac"i7i"ii 5arilor %urse
de5ons"rea4 c nu poa"e a7ea loc o di7er(en dura%il :n"re
preurile de pe pieele 8u"ures !i cele de pe pieele cash ale
ac"i7elor de %a4a, deoarece opera"orii (7;n4"orii !i
cu5pr"orii de con"rac"e) po" 4ilnic li7ra sau accep"a li7rarea
ac"i7elor de %a4, ceea ce 7a "inde s in8luene4e e7oluia
preurilor :n acela!i sens. Pe de al" par"e, operaiunile de
ar%i"ra> :n"re pieele 8u"ures !i cele cash ale unui ac"i7 de %a4a
"ind s reduc, p;n la supri5are, di8erenele ne>us"i8ica"e
din"re preurile cash !i cele 8u"ures. Aces"ea po" 8i re4u5a"e
prin"r-o 8or5ul, %ine-cunoscu" pro8esioni!"ilor %ursei#
Lac"i7ul de %a4 es"e cel care 8ace le(eaL. Es"e :ns ade7ra" c
pieele ce pre4in" un i5por"an" 7olu5 al "ran4aciilor sun", cel
5ai adesea carac"eri4a"e de o pu"ernic par"icipare a
specula"orilor.
Ho"i7aia operrii pe pieele %ursiere se "raduce !i :n a7an"a>ele
"ran4acionrii da"e de e8icien, :n o%inerea unui pre 8inal de
7;n4are-cu5prare corec", real, de si(urana "ran4aciei
:ncheia"e :n rin(, asi(ura" prin"r-un solid sis"e5 de (aranii, de
cali"a"ea, cer"i8ica" prin docu5en", a 5r8ii "ran4aciona"e, de
"ransparena ce re4ul" din con8run"area deschis a cererii !i
o8er"ei, din pu%licarea an"icipa" a aces"ora, din di8u4area
pro5p" a co"aiilor.
0,.
%.3 Tranzacii bursiere cu executare i plat
!n numerar
Tran4acionarea ac"i7elor :n cadrul %ursei, de e2e5plu
cu5prarea sau 7;n4area de aciuni, se reali4ea4 prin
in"er5ediul a!a-nu5i"elor con"rac"e sau "ran4acii 3cash6. Cn
con"rac" cash repre4in" o :nele(ere 8cu" :n"re dou pri :n
care 7;n4"orul se o%li( s li7re4e ac"i7ul cu5pra", iar
cu5pr"orul s achi"e preul aces"uia la o anu5i" scaden.
Con"ac"ele cash nu po" 8i anula"e dec;" dac a5%ele pri
ho"rsc aces" lucru !i nu se po" lichida :nain"e de scadena
s"a%ili".
E2is" dou 5ari "ipuri de con"rac"e cash, :n 8uncie de
5o5en"ul :n care se reali4ea4 li7rarea !i anu5e# con"rac"ele
spo" !i con"rac"ele 8orKard.
Cn contract spot es"e un con"rac" cu e2ecu"are i5edia", prin
li7rarea e8ec"i7 a 5r8ii !i pla"a preului. Doar "eore"ic, pen"ru
c prac"ic, 3i5edia"6 se poa"e "raduce de la 21 de ora p;n la 2&
de 4ile lucr"oare ce se scur( de la se5narea con"rac"ului.
Cn contract for0ard es"e un con"rac" ce creea4 pen"ru pri
o%li(aia de a 7inde, respec"i7 de a cu5pra un anu5i" ac"i7, la
un pre con7eni" :n 5o5en"ul :ncheierii "ran4aciei !i care se
e2ecu" prin li7rarea e8ec"i7 a ac"i7ului !i pla"a preului la o
anu5i" da" 7ii"oare. Aces"e con"rac"e au apru" din
necesi"a"ea co5ercianilor !i a(ricul"orilor de a se pro"e>a
:5po"ri7a 8luc"uaiilor nedori"e ale preurilor ac"i7elor pe care
le "ran4acionau. Di7ersi"a"ea aces"or con"rac"e es"e 8oar"e 5are
!i es"e ur5are a e"ero(eni"ii ac"i7elor "ran4acionale, a";" din
punc" de 7edere can"i"a"i7, c;" !i cali"a"i7, precu5 !i a
scadenelor di8eri"e pen"ru 8iecare con"rac" :n par"e.
0,/
Tran4aciile %ursiere se reali4ea4 prin e2ecu"area ordinelor de
7;n4are/cu5prare dup 5odelul lici"aiei, asi(ur;ndu-se
respec"area s"ric" a unui sis"e5 co5ple2 de re(uli. Cele 5ai
i5por"an"e principii ce s"au la %a4a sis"e5ului de re(uli ale
lici"aiei %ursiere sun" #
principiul prioritii de timp# 8iecare ordin pri5e!"e o
:nre(is"rare de "i5p ("i5e 5arB), e"iche" a 5o5en"ului :n
care a 8os" pri5i", ur5rindu-se ca e2ecu"area s se
reali4e4e :n ordinea pri5irii ordinelor< pri5a 3s"ri(are6 la
un pre da" are priori"a"e 8a de a doua la acela!i pre<
principiul prioritii de cantitate# :n"re ordinele care se
e2ecu" la acela!i pre, :n aceea!i sec7en de "i5p, se
acord priori"a"e aceluia care i5plic o can"i"a"e 5ai 5are<
principiul contractului cel mai a"anta#os3 la :nceperea unei
lici"aii se acord priori"a"e cererii cu preul cel 5ai sc4u"
!i o8er"ei cu preul cel 5ai ridica"<
principiul epuizrii tranzaciilor posi+ile la un anumit ni"el
al preului :nain"e de iniierea unei noi lici"aii, la un pre
nou<
principiul caracterului pu+lic al tranzaciilor3 "oa"e cererile
!i o8er"ele se anun 3cu 7oce "are6
1.
< "ran4aciile secre"e
sun" in"er4ise.
Tran4aciile se reali4ea4 pe %a4a 3ordinelor de "ran4acii6 care
re8lec", :n"r-un 5od s"andardi4a" dorina clienilor de a
cu5pra sau 7inde anu5i"e ac"i7e !i condiiile (:n special
preul) :n care ace!"ia doresc s se e8ec"ue4e 7;n4area sau
cu5prarea. Cu "i"lu de e2e5plu, :n"re ordinele de
"ran4acionare 5ai 8rec7en" u"ili4a"e se nu5r#
o *rdin la limit 9Fimit orderB3 es"e "ipul de ordin prin care se
speci8ic preul 5a2i5 de cu5prare sau preul 5ini5 de
1.
*un" accesi%ile "u"uror par"icipanilor pe pieele :n cau4, prin in"er5ediul
sis"e5ului elec"ronic de "ran4acionare.
0,,
7;n4are !i se e2ecu" ca un ordin la preul pieei c;" 7re5e
nu se a"in(e li5i"a de pre s"a%ili".
o *rdinul de tranzacionare la pia 94ar2et order 4K;B#
repre4in" ordinul prin care clien"ul speci8ic can"i"a"ea
din"r-un anu5i" ac"i7 pe care dore!"e s o "ran4acione4e,
"ran4acia ur5;nd s se e8ec"ue4e la cel 5ai %un pre
speci8ica" pe pia :n 5o5en"ul in"roducerii ordinului.
=n"ruc;" 7ariaia preului de "ran4acionare es"e incer",
sis"e5ul ursei de Galori ucure!"i, de e2e5plu, 8olose!"e
pen"ru ordinele de "ip HRT un 5ecanis5 de pro"ecie 8a
de 7ariaiile 5ari de preuri, cons";nd :n s"a%ilirea unui
nu5r 5a2i5 de pa!i de pre (in"er7ale ele5en"are de
7ariaie a preului ad5ise :n %urs) prin care poa"e "rece
ordinul :n cau4. Dac se dore!"e e8ec"uarea "ran4aciei la
orice pre, aces" lucru poa"e 8i speci8ica" prin"r-un *rdin
fr Pre, ca4 :n care nu 5ai 8uncionea4 5ecanis5ul
pro"eciei la pre.
o ;otul sau nimic 9&ll or noneB# es"e ordinul de 7;n4are care
speci8ic o can"i"a"e din"r-un anu5i" ac"i7 care poa"e 8i
7;ndu" nu5ai dac poa"e 8i 7;ndu" :n :n"re(i5e.
o )Mecut sau anuleaz 9Fill or Kill F*KB# es"e un ordin
in"rodus :n 7ederea e2ecu"rii i5edia"e, de re(ul cu
speci8icarea li5i"ei de pre, :nc;" es"e 8ie e2ecu"a" de:nda",
8ie anula", :n ca4ul :n care nu poa"e 8i e2ecu"a" :n :n"re(i5e.
o *rdin stop 9/top orderB# es"e un "ip de ordin 8olosi"
pen"ru pro"ecia in"eresului clien"ului 8a de 7ariaiile
ne8a7ora%ile ale preului. 9rdinul es"e 5eninu" :n e7iden
:n s"are inac"i7 p;n :n 5o5en"ul :n care preul a8la" :n
scdere - :n ca4ul ordinelor de 7;n4are - sau a8la" :n cre!"ere
- :n ca4ul ordinelor de cu5prare a"in(e un anu5i" pra(.
=n 5o5en"ul a"in(erii pra(ului speci8ica" ordinul de7ine
ac"i7, su% 8or5a unui 9rdin la pia.
0,-
o *rdinul de cumprare a ofertei 9;a2eB3 es"e ordinul de
cu5prare (A9R) a :n"re(ii can"i"i o8eri"e la 7;n4are, la cel
5ai %un pre de 7;n4are
o *rdinul de "Dnzare a ntregii cantiti cerute 9HitB3 es"e
ordinul de 7;n4are la cel 5ai %un pre de cu5prare, a
:n"re(ii can"i"i pen"ru care e2is" ordine de cu5prare :n
pia.
o *rdinul de tip ascuns 9HiddenB3 es"e ordinul care a8i!ea4
nu5ai o par"e a can"i"ii "o"ale a7u"e :n 7edere pen"ru
7;n4are/cu5prare. 9rdinul se e2ecu" sec7enial, as"8el
:nc;", dup "ran4acionarea can"i"ii 7i4i%ile, se a8i!ea4 o
nou can"i"a"e, cu o nou :nre(is"rare de "i5p, p;n la
epui4area :n"re(ii can"i"i ce 8ace o%iec"ul "ran4acionrii
Fidden.
Preul 8orKard se s"a%ile!"e, de re(ul, prin lici"aii %ursiere
speciale !i prin "ran4acii :n a8ara %ursei. To"u!i, :n condiiile
8uncionrii pieelor, se s"a%ile!"e o relaie de principiu :n"re
preul 8orKard !i preul spo". )n"ui"i7, preul unei ac"i7 pl"i" la
un 5o5en" oarecare :n 7ii"or (pre 8orKard) es"e e(al cu preul
spo" (P
s
) la care se adau( cos"ul 3re4er7rii6 ac"i7ului ce 8ace
o%iec"ul "ran4aciei (%
r
).
De ase5enea, preul 8orKard re8lec" a!"ep"rile opera"orilor !i
riscul percepu" al presupunerilor pe care ace!"ia le 8ac cu
pri7ire la e7oluia 7ii"oare a preurilor (spo") pe pia.

r s f
% P P + =
0,+
%.# Tranzacii futures i cu opiuni
5.&.a Contratele $utures
Cn con"rac" 8u"ures nu es"e al"ce7a dec;" un con"rac" 8orKard
s"andardi4a" care poa"e 8i lichida" :nain"e de scaden, prin
reali4area unei "ran4acii de sens con"rar, cu scopul de a o
co5pensa pe cea iniial. Apariia aces"or con"rac"e s-a produs,
dup cu5 susin cei 5ai 5uli cerce""ori, :n Paponia :n anul
0/+,. =n *CA, unde 8uncionea4 de al"8el !i cea 5ai 5are
%urs 8u"ures din lu5e - Chica(o oard 98 Trade (C9T)
aces"e con"rac"e 8u"ures au apru" din dorina asi(urrii unei
pro"ecii pen"ru 5arii cul"i7a"ori de (r;ne :5po"ri7a e7oluiilor
preului (r;ului.
=n pre4en", con"rac"ele 8u"ures se po" :ncheia 8ie pe ac"i7e reale,
de (enul (r;nelor, cacao, ca8ea, produse din carne, 5inereuri
e"c., 8ie pe ac"i7e 8inanciare cu5 sun" ra"ele do%;n4ilor, indicii
%ursieri, principalele 7alu"e e"c., !i sun" 8olosi"e a";" :n scop de
pro"ecie c;" !i :n scop specula"i7.
Prin"re carac"eris"icile con"rac"elor 8u"ures, care le deose%esc
de predecesoarele lor - con"rac"ele 8orKard, se re(sesc#
- :n pri5ul r;nd, a!a cu5 a5 5ai 5eniona" !i an"erior, :n"r-un
con"rac" 8u"ures condiiile con"rac"uale sun" s"andardi4a"e :n
ceea ce pri7e!"e na"ura ac"i7ului de %a4
(o anu5i" cali"a"e a 5r8ii) !i can"i"a"ea con"rac"ual< aceas"
s"andardi4are le o8er !i posi%ili"a"ea "ran4acionrii lor p;n la
scaden< "oa"e con"rac"ele 8u"ures pe acela!i ac"i7 s"andardi4a"
8or5ea4 un (en de con"rac"e 8u"ures, de e2e5plu, con"rac"ele
de (r;u ne(ocia"e la C9T 8or5ea4 (enul (r;u-8u"ures<
8iecare con"rac" are un anu5i" "er5en de e2ecuie, 5ai precis o
0-&
anu5i" lun, iar "oa"e con"rac"ele de pe acela!i ac"i7 care au
aceea!i scaden 8or5ea4 o specie, de e2e5plu (r;u 8u"ures
5ai<
- :n al doilea r;nd preul unui con"rac" 8u"ures nu 5ai es"e 8i2,
ca :n ca4ul con"rac"ului 8orKard, ci 7aria4 :n 8iecare 4i :n
8uncie de rapor"ul din"re cererea !i o8er"a de con"rac"e de
aceea!i specie< de o%icei su5a iniial depus :n con" se ridic
la .&I-/&I din 7aloarea con"rac"ului<
- :n al "reilea r;nd doar un procen" de 2I din con"rac"ele
8u"ures se 8inali4ea4 cu o li7rare e8ec"i7 a produselor
con"rac"a"e< con"rac"ele 8u"ures se :ncheie :n principal 8ie :n
scopul acoperirii unui risc de e7oluie a preului unui ac"i7, 8ie
:n scop specula"i7, iar 3ie!irea6 din"r-un con"rac" se 8ace, :n
principal, prin"r-o operaie de sens in7ers< dac un cu5pr"or
al unui con"rac" 8u"ures dore!"e s 3ias din con"rac"6
poa"e s 7;nd acela!i con"rac" :ncas;nd di8erena din"re aces"e
operaii, dac es"e una po4i"i7, sau supor";nd pierderea :n
ca4ul :n care di8erena es"e ne(a"i7< procen"ul de doar 2I de
e2ecu"are a con"rac"elor 8u"ures prin li7rare e8ec"i7 se
da"orea4 !i 8ap"ului c ac"i7ele 8inanciare de (enul ra"elor
do%;n4ilor sau indicilor %ursieri nici nu po" 8i 3li7ra"e6 al"8el
dec;" :n %ani<
- :n al pa"rulea r;nd :n cadrul :ncheierii con"rac"elor 8u"ures
par"icipanii la "ran4acie nu se cunosc reciproc ca :n ca4ul
con"rac"elor 8orKard< aces" lucru d "ran4aciei un carac"er
i5personal< a";" 7;n4"orul c;" !i cu5pr"orul :ncheie
"ran4acia cu Casa de Co5pensaie, care repre4in" o 7eri( de
%a4 a %urselor 8u"ures !i care are rolul de a (si cu5pr"ori !i
7;n4"ori pen"ru preurile o8eri"e, respec"i7 ceru"e< "o" Casa de
Co5pensaie asi(ur co5pensarea !i (aran"ea4 con"rac"ele
:ncheia"e.
0-0
Par"icipanii la "ran4aciile 8u"ures sun" :5prii :n dou
ca"e(orii# hed(erii - cei ce 7or s :!i acopere un risc asu5a" pe
o pia spo" !i specula"ori - cei care accep" riscul cu sperana
c 7or o%ine pro8i" dac in"uiia nu-i 7a :n!ela. De 8ap", prin
3>ocul pieei6 se 8ace "rans8erul riscului de la hed(eri la
specula"ori.
=nchiderea unei po4iii 8u"ures prin e8ec"uarea sau accep"area
li7rrii 8i4ice es"e cea 5ai puin u"ili4a" 5odali"a"e de
:ndeplinire a o%li(aiilor con"rac"uale la scaden, :n principal,
din cau4a cos"urilor supli5en"are pe care aceas"a le i5plic.
Li7rarea 8i4ic i5pune o serie de chel"uieli supli5en"are#
chel"uieli de depo4i"are, de asi(urare, de "ranspor" care se
adau( la co5isioanele %ursiere. Hai 5ul", dac un co5ercian"
cu po4iie de cu5prare nu are ne7oie de 5ar8a respec"i7, el
7a 8i o%li(a" s o re7;nd, supor";nd un cos" adiional. =n 5od
si5ilar, :n scopul e8ec"urii li7rrii, opera"orul de pe pia care
deine o po4iie de 7;n4are neacoperi" (8r a a7ea :n
proprie"a"e 5ar8a respec"i7) es"e ne7oi" s cu5pere aceas"
5ar8, pl"ind deseori o di8eren su%s"anial de pre. De
aceea, de-a lun(ul "i5pului, s-au de47ol"a" !i al"e posi%ili"i de
e2ecu"are a con"rac"elor 8u"ures care eli5in prac"ic aces"e
chel"uieli supli5en"are.
Ee(ulari4area 7aloric es"e o 5odali"a"e rela"i7 nou u"ili4a"
pen"ru :nchiderea po4iiilor 8u"ures. Aceas"a se su%s"i"uie
prac"ic li7rrii 8i4ice, eli5in;nd aproape co5ple" e8ec"uarea !i
accep"area li7rrii. ursele au adop"a" re(ulari4area 7aloric ca
su%s"i"u" al li7rrii 8i4ice din dou 5o"i7e principale# na"ura
ac"i7ului supor" al con"rac"ului 8u"ures poa"e de"er5ina lipsa de
8e4a%ili"a"e a li7rrii 8i4ice< de e2e5plu, li7rarea 8i4ic :n ca4ul
con"rac"elor 8u"ures pe indici %ursieri ar presupune "rans8erul a
su"e sau 5ii de aciuni, ceea ce ar de"er5ina cos"uri e2"re5 de
0-2
ridica"e pen"ru reali4area aces"eia< re(ulari4area 7aloric e7i"
di8icul"ile pe care co5ercianii !i ceilali par"icipani pe pia
le po" :n";5pina :n achi4iionarea 5r8ii la 5o5en"ul li7rrii,
di8icul"i cau4a"e de o o8er" sc4u" pe piaa respec"i7.
)n Eo5;nia, :ncep;nd cu anul 0++,, au :ncepu" s se
"ran4acione4e con"rac"e 8u"ures pe ursa Hone"ar !i
Ainanciar !i de Hr8uri *i%iu (HAH*) !i ul"erior la ursa
Eo5;n de Hr8uri din ucure!"i (EH).
5.&.( 6ieele de opiuni
=n ul"i5ii 2& ani pieele cu opiuni au de7eni" 8oar"e i5por"an"e
ca 5i>loc de 5ana(e5en" al riscului.
Pe c;nd schi5%urile cu opiuni se des8!oar de 5ul" "i5p, o
recunoa!"ere o8icial a lor a a7u" loc :n 0+,' :n pri5a pia
or(ani4a" pen"ru opiuni la Chica(o (Chica(o oard 9p"ion
E2chan(e).=n 0+,- a 8os" deschis !i LT9H (London Traded
9p"ions HarBe"), al"uri de cea european :n A5s"erda5.
Aces"e de47ol"ri au 8os" o reacie la ins"a%ili"a"ea cli5a"ului
econo5ic din deceniul op" !i :ncepu"ul deceniului nou, care au
condus 8ir5ele la di8u4ia riscurilor !i acoperirea lor pen"ru a
a"enua e8ec"ele 7ola"ili"ii ra"elor do%;n4ii !i ra"elor de
schi5%.
De aceea, de!i pieele cu opiuni au 8os" cri"ica"e c :ncura>ea4
speculaii ce nu sun" necesare, ele de 8ap" o8er 5i>loace prin
care 5ana(erii po" reduce riscurile asocia"e cu luarea deci4iilor
:n"r-un 5ediu plin de incer"i"udine.
Cre!"erea "ran4aciilor cu opiuni a 8os" ur5a" de o
"rans8or5are a :nele(erii 8ac"orilor preurilor opiunilor. Cele
5ai se5ni8ica"i7e de47ol"ri ale "eoriei preurilor opiunilor au
0-'
8os" 8cu"e de c"re lacB !i *choles (0+,')< de a"unci, "eoriile
s-au e2"ins !i 5odi8ica".
9ricine :ncearc s :nelea( na"ura "ran4aciilor cu opiuni
pen"ru pri5a oar se 7a 7edea ne7oi" s se descurce cu
"er5inolo(ia adec7a", e2"ins !i uneori surprin4"oare. Aces"
capi"ol e2plic ce es"e o opiune !i de ce pieele opiunilor sun"
i5por"an"e, din punc" de 7edere al 5ana(erului, al
in7es"i"orului indi7idual, al socie"ii. =n"ruc;" i5plicaiile
7aria"elor 8or5e ale "ran4aciilor nu sun" "ra"a"e, se e7i"
5a>ori"a"ea "er5enilor de speciali"a"e asociai opiunilor. De
ase5eni, (ri>a principal a au"orilor es"e de a reda opiunile
asocia"e cu aciunile ordinare (o%i!nui"e), de!i es"e 5ul" de spus
7is-a-7is de al"e opiuni, cu5 ar 8i cele ale indicilor s"ocurilor,
5onedelor s"rine, "ran4aciilor 8u"ures cu 5r8uri e"c.
'atura opiunilor
Cn con"rac" cu opiune :i d opiunea dein"orului con"rac"ului
s cu5pere sau s 7;nd aciuni la un anu5i" pre la o da"/sau
:nain"e de o da" :n 7ii"or. Cu5pr"orul con"rac"ului pl"e!"e
7;n4"orului pen"ru drep"ul (iar nu o%li(aia) de a cu5pra
aciuni de la /7inde aciuni aces"uia la un pre 8i2a" :n con"rac"
(preul 3s"riBin(6 sau de e2erciiu 3e2ercise6). Dac e2is" 7reo
asi(urare :n con"rac" c se 7a pu"ea prele7a de opiune :n"re
se5narea con"rac"ului !i e2pirare, opiunea se nu5e!"e
3opiunea a5erican6.
Dac opiunea poa"e 8i e2erci"a" nu5ai la e2pirarea
con"rac"ului, se nu5e!"e `opiune europeanX. E2is" dou
"ipuri de opiuni #call op"ion (de cu5prare) !i pu" op"ion (de
7;n4are).
0-1
*piunile de cumprare
Dau cu5pr"orului drep"ul de a 8i2a un nu5r de aciuni /de a
cu5pra un nu5r li5i"a" de aciuni cu o si(uran c 7a da
preul e2is"en" la da"a e2pirrii con"rac"ului. Con"rac"an"ul unui
con"rac" de cu5prare "re%uie s 7;nd aciuni la preul
con7eni" cu5pr"orului dac aces"a decide s-!i e2erci"e
opiunea.
*piunile de "Dnzare
1au cu5pr"orului drep"ul de a 7inde un nu5r de aciuni cu
o anu5i" si(uran c 7a :ncasa preul e2is"en" la da"a e2pirrii
con"rac"ului. Con"rac"an"ul unui con"rac" de 7;n4are "re%uie s
cu5pere aciuni la preul con7eni", as"a dac cu5pr"orul
decide s i le o8ere.

6nitatea de tranzacionare
Cna din"re carac"eris"icile 8unda5en"ale ale pieei opiunilor
es"e aceea c e2is" o uni"a"e de "ran4acionare s"andard. Cn
con"rac" repre4in" uni"a"ea 5ini5 cu a>u"orul creia se po"
schi5%a opiunile.
%iclul opiunilor
Toa"e con"rac"ele cu opiuni sun" pe o dura" speci8ica"
(anu5e) de "i5p, cu opiuni ale aciunilor a7;nd o dura" de ',/
sau + luni. C;nd opiunile pri7ind o anu5i" aciune se
in"roduc, ele sun" aloca"e unui anu5i" ciclu #)anuarie, Aprilie,
)ulie, 9c"o5%rie sau Ae%ruarie, Hai, Au(us", Noie5%rie sau
Har"ie, )unie, *ep"e5%rie, Dece5%rie.
9 opiune aloca" pri5ului ciclu, de e2e5plu 7a a7ea
:n"o"deauna scadena 8ie :n Ae%ruarie / Aprilie / )ulie /
9c"o5%rie. Din 5o5en" ce dura"a 5a2i5 de 7ia a unei
opiune e de + luni, doar ' din aces"e da"e ale scadenei 7or 8i
co"a"e pen"ru o anu5e aciune cu opiune "ran4aciona".
0-.
Premium
Preul unei aciuni "ran4aciona"e es"e cunoscu" !i es"e :n 5od
nor5al la 7edere ca o opiune pen"ru o sin(ur aciune. Din
5o5en" ce po" 8i "ran4aciona"e 5ai 5ul"e con"rac"e cu opiuni
:n acela!i "i5p,e2is" !i un !ir de pri5e (pre5iu5). Pri5a 7a 8i
de"er5ina" de 8orele pieei.
/trategiile opiunilor
E2is" 1 opiuni s"ra"e(ice de %a4 pe care le poa"e adop"a un
indi7id #
0) s cu5pere o opiune de cu5prare
2) s scrie o opiune de cu5prare
') s cu5pere o opiune de 7;n4are
1) s scrie o opiune de 7;n4are
Dac 7reuna din"re aces"e al"erna"i7e se iau c;"e una o da" !i
nu sun" de8ini"e aciuni, a"unci indi7idul se a8l 3descoperi"6.
ine:neles, co5%in;nd aces"e al"erna"i7e, de e2e5plu,
cu5pr;nd o opiune de cu5prare !i scrierea unei opiune de
cu5prare sau al" co5%inaie poa"e 8i s"a%ili" o po4iie
co5ple2.
Cu5pr"orul unei opiuni are la dispo4iie "rei soluii# s
:nchid po4iia de cu5prare :n ur5a :ncheierii unei "ran4acii
de 7;n4are a unei opiuni din aceea!i serie de opiuni< s
e2erci"e opiunea< s a%andone4e opiunea.
G;n4"orul unei opiuni are la dispo4iie doar dou soluii# s-!i
:nchid po4iia de 7;n4are prin"r-o "ran4acie de cu5prare a
unei opiuni din aceea!i serie< s-!i e2ecu"e o%li(aiile
0-/
Capitolul 6 4raniza, $or"' de
ooperare #ntre #ntreprinderi
/curt istoric al francizei
Cu7;n"ul 8ranci4a 7ine din 7echiul cu7;n" 8rance4 L8ranchiseL
care :nse5n pri7ile(iu sau li%er"a"e. )n acele 7re5uri, re(ele
acorda al"ora drep"ul de a ine ";r(uri, de a ad5inis"ra 8eri%o"ul
local sau de a 7;na pe p5;n"urile sale Hai ";r4iu s-au acorda"
pri7ile(ii su%s"aniale cu5 ar 8i 5onopolul pen"ru o anu5i"
ac"i7i"a"e co5ercial sau pen"ru a cons"rui dru5uri.
De-a lun(ul 7re5urilor concep"ul de 8ranci4 a e7olua" oda"
cu econo5iile rilor i5plica"e. )n anii 0-1&, :n $er5ania,
produc"orii de %ere acordau unor %errii drep"ul e2clusi7 de a
7inde produsele lor. Aces"a a 8os" :ncepu"ul 8ranci4ei a!a cu5
es"e ea de8ini" as"4i.
)n secolul UU, ra8inriile !i produc"orii de au"o5o%ile au
:ncepu" s acorde al"or co5panii drep"ul de a 7inde produsele
lor. La aces" ni7el al e7oluiei 8ranci4ei esenial era nu5ai
drep"ul de a dis"ri%ui !i de a 7inde produsele anu5i"or 8a%rici.
Aranci4a a!a cu5 o !"i5 as"4i, si-a 8cu" apariia dup cel de-al
doilea r4%oi 5ondial, oda" cu re7enirea la 7a"r a 5iilor de
ce"eni a5ericani i5plicai :n r4%oi. A apru" o 5are ne7oie
de %unuri !i ser7icii !i 8ranci4a prea s 8ie cea 5ai indica"
cale de a de47ol"a indus"ria ho"elier !i cea ali5en"ar.
)n "i5pul e2plo4iei din anii ,& au apru" !i o serie de a%u4uri
din par"ea celor i5plicai# pe de o par"e 8ranci4ai care luau
%anii oa5enilor !i disprea, pe de al"a par"e 8ranci4ori cu un
5ana(e5en" sla% care au da" 8ali5en" !i au lsa" :n ur5 4eci
de 8ranci4ai care au pierdu" "o".
0-,
)n 4ilele noas"re, 8ranci4a es"e o a8acere re(le5en"a" a";" de
le(i ale s"a"elor c;" !i de direc"i7e ale di7erselor asociaii
ne(u7erna5en"ale (din"re care cea 5ai i5por"an" es"e )AA -
)n"erna"ional Aranchise Associa"ion) care o8er o !ansa celor
care 7or s-!i reali4e4e o a8acere !i s 8ie proprii lor pa"roni.
Aranci4orii o8er 5ii de opor"uni"i de a deschide noi a8aceri
:n 8iecare an. *e es"i5ea4 ca la ni7el 5ondial, :n orice
5o5en" e2is" circa 2.& &&& de oa5eni care se s"rduiesc s-!i
s"a%ileasc un %usiness. )n rile Europei 9cciden"ale sun" :n"re
/&& si +&& de opor"uni"i de 8ranci4a (dar nu "oa"e de :nal"
cali"a"e), ceea ce 8ace ca in8or5area !i o%inerea unor s8a"uri
pro8esionale s 8ie 7i"ale. Ci8ra de a8aceri a"ins :n *CA anual
de c"re co5paniile de 8ranci4a se ridic la -&& 5iliarde dolari,
iar :n Harea ri"anie, :n sis"e5ul 8ranci4ei lucrea4 2.& &&& de
oa5eni :n 1& &&& de a8aceri.
1efiniia francizei
Noiunea de 8ranci4 8ace :nc o%iec"ul de s"udiu :n ceea ce
pri7e!"e de8inirea a";" din punc" de 7edere >uridic, c;" !i la
ni7elul concep"ual al 5arBe"in(ului. *uccin", 8ranci4a se poa"e
de8ini ca o 5e"oda co5ercial de L:5pru5u"L al nu5elui, prin
care un %usiness al 8ranci4orului es"e da" :n 8olosina unui
%ene8iciar :n anu5i"e condiii con"rac"uale. As"8el, pe de o
par"e 8ranci4a de7ine un 7ehicul de e2"indere a ac"i7i"ii
8ranci4orului prin L5ul"iplicareaL a8acerii sale, pe de al" par"e
8iind o opor"uni"a"e accesi%il a in7es"i"orului (a" s :!i
cons"ruiasc o carier :n a8aceri.
)n :nelesul 9rdonanei 9$ .2/0++,, 8ranci4a es"e Lun sis"e5
de co5erciali4are %a4a" pe o cola%orare con"inu :n"re persoane
8i4ice sau >uridice, independen"e din punc" de 7edere 8inanciar,
prin care o persoan, denu5i" 8ranci4or, acord unei al"e
0--
persoane, denu5i" %ene8iciar, drep"ul de a e2ploa"a sau de a
de47ol"a o a8acere, un produs, o "ehnolo(ie sau un ser7iciuL.
Aranci4a apare as"8el ca o 8or5 de cooperare :n"re
:n"reprinderi care au succes :n a8aceri (8ranci4orul) !i
:n"reprinderi, de re(ul, nou sosi"e pe pia (8ranci4a"ul)..
ene8iciarul 8ranci4ei (8ranci4a"ul) cu5pr de la 8ranci4or
drep"urile :nre(is"ra"e pen"ru a reproduce :n"re(ul pache" de
a8aceri, :n"r-un 8or5a" Lla cheieL, pe un "eri"oriu speci8ic !i pe o
perioad de "i5p deli5i"a".
Prile n tranzacia de tip franciz
Aranci4orul "re%uie s pun la dispo4iie un 8or5a" co5ple" al
a8acerii care s includ nu5ele, i5a(inea !i i5pac"ul
corporaiei, do7ada "es"rii lui an"erioare, BnoK-hoK-ul,
ser7icii de "rainin( si supor".
Aranci4orul
Con8or5 ar". l, alin. l, li"era %) din 9$ nr. .2/0++,, 5odi8ica"
prin Le(ea nr. ,+/0+++ LAranci4orul es"e un co5ercian" care#
a es"e "i"ularul drep"urilor asupra unei 5rci :nre(is"ra"e<
drep"urile "re%uie s 8ie e2ecu"a"e pe o perioad cel
puin e(al cu dura"a con"rac"ului de 8ranci4<
a con8er drep"ul de a e2ploa"a ori de a de47ol"a o
a8acere, un produs, o "ehnolo(ie sau un ser7iciu< asi(ur
%ene8iciarului o pre("ire iniial pen"ru e2ploa"area
5rcii :nre(is"ra"e<
a u"ili4ea4 personal !i 5i>loace 8inanciare pen"ru
pro5o7area 5rcii sale, cerce"rii !i ino7aiei,
asi(ur;nd de47ol"area !i 7ia%ili"a"ea produsului.L
Ac"i7i"ile des8!ura"e :n re(i5 de 8ranci4 sun" :n principal
co5erciale, dar e2is" "endina de e2"indere a concep"elor
8ranci4a%ile :n 4onele neco5erciale# consul"ana, a7oca"ura,
5e"ode de :n75;n" sau a(ricul"ur. )ns, indi8eren" dac
0-+
o%iec"ul de ac"i7i"a"e al %ene8iciarului es"e unul co5ercial sau
neco5ercial, o%iec"ul con"rac"ului de 8ranci4a es"e unul !i
acela!i - e2ploa"area 8ranci4ei. Aranci4orul, :ns, 7a 8i
co5ercian" dac al"uri de e2ploa"area 8ranci4ei, prin
in"er5ediul con"rac"elor de 8ranci4, e2erci" el :nsu!i, :n 5od
direc", o ac"i7i"a"e co5ercial prin o%iec"ul su.
ene8iciarul (8ranci4a"ul)
ene8iciarul, con8or5 ordonanei, es"e un co5ercian", persoana
8i4ica sau >uridica, seleciona" de 8ranci4or, care adera la
principiul o5o(eni"ii reelei de 8ranci4a, a!a cu5 es"e ea
de8ini"a de 8ranci4or.
Dup cu5 se o%ser7a, le(ea nu aduce nici o li5i"are 8or5ei de
e2erci"are a co5erului prin in"er5ediul 8ranci4ei. As"8el,
%ene8iciarul es"e li%er sa alea( in"re 8or5a asocia"a, ca
persoana >uridica, sau 8or5a indi7iduala, ca persoana 8i4ica.
)n si"uaia unui co5er de 5ici di5ensiuni, %ene8iciarii po" op"a
pen"ru 8or5a indi7iduala, ca persoana 8i4ica. Aceas"a 8or5a de
co5er se pre"ea4 cel 5ai %ine la asa-nu5i"ele 8ranci4e
5o%ile, aran>a5en" :n cadrul cruia %ene8iciarul se deplasea4
in"r-o 4ona o8eri"a in e2clusi7i"a"e.
ene8iciarul es"e, de cele 5ai 5ul"e ori, selec"a" de c"re
8ranci4or in ur5a unor schi5%uri de in8or5aii reciproce prin
care, pe de o par"e, 8ranci4orul in8or5ea4 pe %ene8iciar asupra
coninu"ului si condiiilor 8ranci4ei, iar pe de al"a par"e,
%ene8iciarul o8er 8ranci4oruhii in8or5aii asupra capaci"ii
sale 8inanciare si asupra capaci"ii sale de a e2ploa"a in %une
condiii 8ranci4a.
ene8iciarul es"e, de o%icei, un co5ercian" independen" a";"
8inanciar si or(ani4a"oric, ca" si econo5ic.
0+&
ene8iciarul are o iden"i"a"e proprie, dis"inc"a de cea a
8ranci4orului, de!i, in 5od o%i!nui", el se pre4in" su% nu5ele
co5ercial al 8ranci4orului. Ca e8ec" al independen"ei >uridice,
%ene8iciarul es"e direc" si sin(ur rspun4"or in rapor"urile cu
clienii, 8ie pe %a4e con"rac"uale, 8ie pe %a4e delic"uale.
Dincolo de independen"a ins"i"uionala si >uridica din"re
8ranci4or si %ene8iciar e2is"a in"re cei doi rapor"uri con"rac"uale
speci8ice de na"ura a li5i"a 8oar"e 5ul" li%er"a"ea co5erciala a
%ene8iciarului, 5i>loc prin care se creea4 7eri"a%ile rapor"uri
de dependen"a in"re 8ranci4or si 8ranci4a".
Pen"ru a :ncheia un con"rac" de 8ranci4a, %ene8iciarul "re%uie sa
dispun de un capi"al iniial 5ini5 su8icien" pen"ru pla"a
"a2elor de in"rare in reea si pen"ru pre("irea personalului si
do"area cu "o" echipa5en"ul necesar derulrii co5erului
8ranci4a".
ene8iciarul 8ranci4ei in7es"e!"e capi"al, "i5p, e8or", !i e7en"ual
o e2perien an"erioar :n %usiness pen"ru a crea LclonaL
sis"e5ului de %usiness al 8ranci4orului.
RnoK-hoK-ul es"e un pache" de in8or5aii prac"ice, ne%re7e"a",
care re4ul" din e2periena 8ranci4orului !i es"e "es"a" de c"re
aces"a, !i care "re%uie s 8ie secre", su%s"anial !i iden"i8ica%il.
RnoK-hoK-ul secre", ca un :n"re( sau ca o co5%inaie precis a
ele5en"elor sale, nu "re%uie s 8ie cunoscu" sau u!or accesi%il.
*u%s"anial# BnoK-hoK-ul include in8or5aii de 5are
i5por"an pen"ru 8ranci4a" :n ceea ce pri7e!"e 7;n4area
%unurilor sau apro7i4ionarea consu5a"orilor 8inali cu ser7icii,
pre4en"area 5r8urilor pen"ru 7;n4are, procesarea 5r8urilor,
5e"ode de a ne(ocia cu clienii !i 5ana(e5en" ad5inis"ra"i7 !i
8inanciar. RnoK-hoK-ul "re%uie s :n"reasc co5pe"i"i7i"a"ea
8ranci4a"ului prin :5%un"irea per8or5an"elor aces"uia.
0+0
)den"i8ica%il - descrierea BnoK-hoK-ului poa"e 8i :nscris :n
con"rac"ul de 8ranci4 sau poa"e 8i s"ipula" :n"r-un docu5en"
separa".
&"anta#ele 8i deza"anta#ele prilor contractante
A7an"a>ele 8ranci4orului
a A"ra(erea capi"alului 8ranci4ailor si, cre!"erea
7olu5ului in7es"iiilor !i i5plici" a pro8i"ului pe sea5a
celor a"ra!i :n sis"e5ul de 8ranci4<
a Pene"rarea de noi piee cu e8or"uri in7es"iionale reduse
!i cre!"erea 7olu5ului produselor !i/sau ser7iciilor - de
5ul"e ori, 8ranci4aii, cunosc;nd 5ai %ine reali"ile
locale, piaa !i 5ediul de a8aceri, reu!esc acolo unde
8ranci4orul ar 8i da", poa"e, (re!<
a Chel"uieli reduse pen"ru recla5 !i pu%lici"a"e (e2is"
ca4uri :n care 8ranci4orul es"e o%li(a" s se ocupe de
recla5 !i pu%lici"a"e, :nsa chel"uielile s recuperea4
din "a2ele percepu"e 8ranci4ailor)<
a Cre!"erea renu5elui 5rcii, a 8ir5ei, a produselor sau a
ser7iciilor o8eri"e precu5 !i a capaci"ii de a acoperi
c;" 5ai %ine o pia
De4a7an"a>ele 8ranci4orului
a )5a(inea 8ranci4orului es"e de 8ap" re8lecia ac"i7i"ii
8ranci4ailor si (re!elile unui 8ranci4a" po" de"eriora
i5a(inea :n"re(ii reele de 8ranci4 !i a 8ranci4orului<
a E!ecul sau 8ali5en"ul unui 8ranci4a" produc
de4echili%re :n"re(ii reele de 8ranci4<
a Con"rolul rela"i7 sc4u" asupra 8ranci4ailor care au un
(rad de li%er"a"e !i de independen des"ul de ridica"<
a Dependena pro8i"ului 8ranci4orului de per8or5anele
8ranci4ailor (de aceea se i5pune o 7eri8icare c;" 5ai
0+2
a"en" din par"ea 8ranci4orului a (radului de
i5ple5en"are a BnoK-hoK-ului de c"re 8ranci4a".
A7an"a>ele 8ranci4a"ului
a ene8iciul re4ul"a" prin operarea su% o 5arc sau o
8ir5 cunoscu"<
a De5ararea unei a8aceri la cheie su% un %rand de
renu5e ce !i-a do7edi" e8iciena, riscul nereu!i"ei
di5inu;ndu-se 8oar"e 5ul"<
a )ns"ruirea !i asis"ena "ehnic din par"ea 8ranci4orului<
a Ps"rarea independenei !i a con"rolului a8acerii.
De4a7an"a>ele 8ranci4a"ului
a Accesul 8ranci4a"ului la a8acere se 8ace prin pla"a unei
"a2e, care 7aria4 :n 8uncie de 8ranci4or !i de do5eniul
ac"i7i"ii
a Aranci4a"ul conduce a8acerea pe o perioada deli5i"a"
de "i5p.
;ipuri de francize
0. Aranci4a de in7es"iie ()n7es"5en" Aranchise) - 8ranci4a"ul
con"ri%uie cu un capi"al su%s"anial la un sis"e5 cos"isi"or
de 8ranci4 !i, de!i o%ine 5ana(e5en"ul s"ra"e(ic
an(a>ea4 un "er pen"ru a conduce a8acerea. (e2e5plu#
ho"eluri !i res"auran"e)
2. Aranci4a de 5ana(e5en" (Hana(e5en" Aranchise) -
8ranci4a"ul con"rolea4 o re(iune si conduce o echip de
opera"ori (e2e5plu# operaiuni 5o%ile)
'. Aranci4a e2ecu"i7 (E2ecu"i7e Aranchise B - 8ranci4orul
conduce !i operea4 de unul sin(ur a8acerea, de o%icei :n
ac"i7i"i de consul"an !i 5ana(e5en" al proiec"ului, unde
0+'
sediul nu es"e necesar, aces"a 8iind de o%icei cel al
clien"ului (e2e5plu# 8ranci4ele de consul"an 8inanciar).
1. Aranci4a co5ercial (Ee"ail 8ranchise) - 8ranci4a"ul 8ace o
in7es"iie considera%il :n sediu co5ercial, echipa5en" !i
personal, cu a>u"orul crora 7a opera a8acerea care apoi 7a
pu"ea 8i 7;ndu" cu pro8i" :n ca4ul :n care in7es"i"orul
dore!"e o%inerea de capi"al. *pre deose%ire de 8ranci4a de
in7es"iie, proprie"arul es"e !i opera"orul :n aces" ca4
(e2e5plu# Ha(a4ine de haine, apara"ura Fi-Ai, e"c).
.. Aranci4a de 7;n4are !i dis"ri%uie (*ales and dis"ri%u"ion
8ranchise) - 8ranci4a"ul es"e co5is - 7oia>or, 7;n4;nd !i
dis"ri%uind produsele :n"r-un "eri"oriu deli5i"a", "eri"oriu :n
care poa"e s-!i an(a>e4e personal supli5en"ar dac %a4a
clienilor cre!"e.
/. Aranci4a de an"reprenor (Po% 8ranchise) - 8ranci4a"ul, cu un
ni7el sc4u" al in7es"iiei, cu5pr drep"ul s opere4e un
ser7iciu cu5 ar 8i ins"alaii, reparaii, :n sec"oare ca#
cur"orii, reparaii au"o sau pa4.
Particulariti ale contractului de franciza
Con"rac"ul de 8ranci4a "re%uie sa apere in"eresele 5e5%rilor
reelei de 8ranci4a si sa pro"e>e4e drep"urile de proprie"a"e
in"elec"uala si indus"rial ale 8ranci4orului !i s nu a8ec"e4e
repu"aia si iden"i"a"ea reelei de 8ranci4a.
Toa"e :nele(erile si condiiile con"rac"uale le(a"e de 8ranci4a
"re%uie redac"a"e sau "raduse in li5%a "arii 8ranci4a"ului, si "oa"e
ac"ele "re%uiesc :n5;na"e i5edia" 8ranci4a"ului. Aces"ea "re%uie
sa speci8ice clar, 8r a5%i(ui"a"e "oi "er5enii con"rac"ului.
9rice con"rac" de 8ranci4a "re%uie sa cuprind un 5ini5 de
ele5en"e#
a Drep"urile 8ranci4orului<
a Drep"urile 8ranci4a"ului<
0+1
a unurile si ser7iciile acorda"e 8ranci4a"ului<
a 9%li(aiile 8ranci4orului<
a 9%li(aiile 8ranci4a"ului<
a Condiiile de pla"a "a2ei de 8ranci4a si ale rede7enelor
de c"re 8ranci4a"<
a Dura"a con"rac"ului care "re%uie sa 8ie cel puin e(al cu
dura"a de a5or"i4are a in7es"iiei e8ec"ua"e de c"re
8ranci4a"
a Condiiile pen"ru re:nnoirea con"rac"ului<
a Condiiile in care 8ranci4a"ul poa"e 7inde a8acerea si
e7en"ualul drep" de pree5piune al 8ranci4orului<
a E7en"ualele drep"uri ale 8ranci4a"ului de a 8olosi
se5nele dis"inc"i7e ale 8ranci4orului cu5 ar 8i
nu5ele, 5rci de 8a%rica sau co5er, nu5ele
5a(a4inelor, lo(o sau al"e se5ne dis"inc"i7e<
a Condiiile de :nce"are a con"rac"ului<
a Condiiile in care 7or 8i :napoia"e 8ranci4orului "oa"e
%unurile care aparin aces"uia in ca4 de :nce"are a
con"rac"ului.
Viitorul francizei
De47ol"area 8ranci4ei es"e ine7i"a%il. Aranci4a o8er celor care
doresc s-!i deschid o a8acere cea 5ai %un opor"uni"a"e de a 8ace
as"a 8r a-!i asu5a riscuri 5ari. *e es"i5ea4 c :n 5ai puin de 0&
ani, 8ranci4a 7a acoperi .&I din co5erul cu a5nun"ul :n *"a"ele
Cni"e< :n cadrul aces"ui sis"e5 7or lucra 5ilioane de oa5eni !i :i 7a
a>u"a pe cei care 7isea4 la propria a8acere s-!i :ndeplineasc aces"
7is.
Pe 5sur ce econo5iile se 7or de47ol"a !i populaia 7a con"inua s
creasc, oda" cu (lo%ali4area, co5paniile de 8ranci4 e2is"en"e se
7or de47ol"a !i "o" 5ai 5ul"e co5panii se 7or orien"a c"re aces"
5od de a 8ace a8aceri.
)n 5o5en"ul de 8a se con"urea4 o 5i!care de pro"ecie a
drep"urilor 8ranci4ailor care cu "i5pul :i 7a 8ora pe 8ranci4ori s-!i
0+.
s"ruc"ure4e relaia cu 8ranci4aii :n >urul unui s"ra"e(ii de "ip
Kin/Kin.

0+/
Capitolul 7 Leasingul
,.1 Coninutul operaiunii de leasing
*e poa"e spune c leasin(ul es"e un produs din"re cele 5ai
au"en"ice ale crea"i7i"ii :n a8aceri, ino7aia 8iind a"ri%ui"
a5ericanului D.P. oo"le, care a :n8iina" la 0+.& C.*. Leasin(
Corpora"ion dup ce a 8os" el :nsu!i o%li(a" s recur(, ca
8a%rican", la :nchirierea de u"ila>e, pen"ru a 8ace 8a unei
cre!"eri %ru!"e a co5en4ilor. =n pre4en", leasin(ul s-a rsp;ndi"
:n :n"rea(a lu5e, :n 8or5e 7aria"e, a"in(;nd :n 2&&2, un 7olu5
al a8acerilor, :n "er5enii 7alorii con"rac"elor nou :ncheia"e :n
cursul anului, de 2&& 5iliarde Euro pe plan (lo%al.
1efinire 8i trsturi generale
Din punc" de 7edere >uridic, 74u" dinspre 8ir5ele speciali4a"e,
leasin(ul es"e o cu5prare :n scop de :nchiriere ur5a" de o
:nchiriere :n scop de 7;n4are
1/
.
Cnii au"ori consider, :ns, de da"a aceas"a, din perspec"i7a
%ene8iciarului, c leasin(-ul - denu5i" prin "raducere din li5%a
8rance4 !i 3credi"-con"rac" de :nchiriere6 - repre4in" o 5e"od
de 8inanare care, :n esen, se poa"e asi5ila :5pru5u"ului.
Ali au"ori, anali4;nd ce anu5e 8ace leasin(ul a"rac"i7 a";"
pen"ru 8a%ricani, co5erciani ori ali 8urni4ori de ser7icii ne-
8inanciare, pe de o par"e, c;" !i, de cealal" par"e, pen"ru
ins"i"uiile 8inanciare, cons"a" c leasin(ul repre4in" o 8or5
de e7i"are a i5po4i"elor.
1/
\"e8nescu, ., Eucreanu, )., Drep"ul co5erului in"ernaional, Edi"ura
didac"ic !i peda(o(ic, ucure!"i, 0+-,
0+,
Po"ri7i" ar".0 din 9rdonana $u7ernului nr..0/0++,,
repu%lica", operaiunile de leasin( sun" acele operaiuni prin
care o par"e, denu5i" loca"or/8inana"or "rans5i"e pen"ru o
perioad de"er5ina" drep"ul de 8olosin asupra unui %un al
crui proprie"ar es"e celeilal"e pri, denu5i" u"ili4a"or, la
solici"area aces"uia, con"ra unei pli periodice, denu5i" ra"
de leasin(. Prin ra" de leasin( se :nele(e #
- :n ca4ul leasin(-ului 8inanciar, co"a par"e din 7aloarea
de in"rare a %unului !i a do%;n4ii de leasin( <
Do%;nda de leasin( repre4in" ra"a 5edie a do%;n4ii
%ancare pe piaa ro5;neasc.
- :n ca4ul leasin(-ului operaional, co"a de a5or"i4are,
calcula" :n con8or5i"a"e cu ac"ele nor5a"i7e :n
7i(oare !i un %ene8iciu s"a%il de c"re prile
con"rac"an"e.
Pro8esorul Harin Andreica propune
1,
o anali4 a ase5nrilor
!i deose%irilor :n"re leasin( !i al"e "ipuri de "ran4acii#
Aa de 7;n4area :n ra"e, :n ca4ul leasin(ului deose%irea
cons" :n 8ap"ul c dura"a pe care se e!alonea4 pla"a
es"e rela"i7 5ai 5are, co5para%il cu dura"a nor5al de
8uncionare a ac"i7ului :n cau4<
Aa de un credi" %ancar nor5al, leasin(ul pre4in"
ur5"oarele deose%iri#
- ac"i7ul nu es"e proprie"a"ea u"ili4a"orului ci a socie"ii
de leasin(
- prin leasin( se poa"e 8inana :n"rea(a 7aloare a
ac"i7ului, :n "i5p ce prin credi" 8rec7en" se solici" 2&
'&I apor" propriu al :5pru5u"a"ului
- de re(ul ra"ele la leasin( sun" 8i2e, :n "i5p ce %ncile
pre8er o do%;nd 7aria%il
1,
Andreica, H., Leasin(, cale de 8inanare a in7es"iiilor pen"ru :n"reprinderi
5ici !i 5i>locii, edi"ura CE)HH, ucure!"i, 0++,, pa(. +-00
0+-
- posi%ili"a"ea de a a"ri%ui socie"ii de leasin( riscul
u4urii 5orale "i5purii
- re(i5ul 8iscal 5ai 8a7ora%il
Aa de o :nchiriere o%i!nui" se :nre(is"rea4
deose%irile indica"e :n Ta%elul 0.
Tabelul , Deosebiri 1ntre leasin- 3i 1nc2iriere
Criterii 8easin- Cnc2iriere
Calculul
ra"elor de
pla"
Ea"ele de leasin( se
s"a%ilesc :n 8uncie de preul
de achi4iie al %unului
(cuprin4;nd co"e-pri din
aces"a) !i de unele ele5en"e
prede8ini"e (ra"a do%;n4ii,
co"a de pro8i", TGA e"c.)
Chiria se s"a%ile!"e prin
ne(ociere :n"re pri :n
8uncie de condiiile
e2is"en"e pe pia !i
repre4in" s"ric" 7aloarea
drep"ului de 8olosin pe
perioada de :nchiriere.
Drep"ul de
proprie"a"e
La 8inele perioadei de
locaie %unul poa"e "rece :n
proprie"a"ea %ene8iciarului
:n %a4a chiriei pl"i"e !i a
unui pre re4idual
unul :nchiria" nu poa"e
"rece :n proprie"a"ea
chiria!ului dec;" :n %a4a
unei noi "ran4acii, de
7;n4are-cu5prare
=n"reprinderea u"ili4a"oare ac"i7elor ce se do%;ndesc nu are
cali"a"ea de proprie"ar, ci u4u8ruc"ier :n aces" con"rac".
Con"rac"ul de leasin( se :ncheie pen"ru o perioad de"er5ina"
repre4en";nd o proporie i5por"an" din dura"a de a5or"i4are
a ac"i7ului 8i2 - :n cursul creia nici o par"e nu poa"e re4ilia
con"rac"ul. Din punc" de 7edere con"a%il %unul nu apare :n
ac"i7ul %ilanier al u"ili4a"orului aces"a nea7;nd cali"a"ea de
proprie"ar. =n acela!i "i5p, an(a>a5en"ele de leasin( 8i(urea4
o%li(a"oriu :n da"orii e2"ra-%ilaniere. Plile 8cu"e c"re
proprie"ar sun" deduc"i%ile din i5po4i"ul pe pro8i" da"ora"
s"a"ului ceea ce 8ace ca aces" credi" s 8ie 8oar"e a7an"a>os.
Plile acoper a";" a5or"i4area :5pru5u"ului, c;" !i cos"ul
aces"uia, adic re5unerarea nor5al a capi"alului adus de
socie"a"ea de leasin(.
0++
Din punc" de 7edere econo5ic, an(a>a5en"ele ce decur( din
credi"ul-con"rac" de :nchiriere 8ac par"e din da"oriile pe "er5en
5i>lociu sau lun(. =n"reprinderea o%ine u"ili4area la :ncepu",
apoi de7ine proprie"ara ac"i7ului 8i2, :n schi5%ul plilor
periodice !i a cu5prrii 7alorii re4iduale. Din punc" de 7edere
8inanciar, de!i es"e un con"rac" oneros, leasin(-ul pre4in"
a7an"a>e :n rapor" cu credi"ul o%i!nui"# suplee :n u"ili4are,
posi%ili"a"ea acoperirii in"e(rale a necesarului de capi"al,
a7an"a>e 8iscale.
Pen"ru %ene8iciar, leasin(ul es"e o operaiune de 8inanare care-
i per5i"e s dispun de un %un dup cu5 crede de cu7iin,
8r a 8i necesar s-!i cons"i"uie 8ond de in7es"iii, ci pl"ind o
chirie.
ene8iciarul :!i ale(e %unul pe care dore!"e s-l e2ploa"e4e,
e2a5in;nd ea :ns!i :5preuna cu 8urni4orul carac"eris"icile
"ehnice !i condiiile de cu5prare< co5anda es"e adresa"
produc"orului prin in"er5ediul socie"ii de leasin(.
Con"rac"ul in"r in 8unciune :ncep;nd cu li7rarea 5a"erialului
c"re u"ili4a"or< dura"a :nchirierii es"e pre74u", :n (eneral,
pen"ru perioada de 7ia econo5ic a u"ila>ului sau pen"ru
perioada a5or"i4rii 8iscale< la e2pirarea "er5enului con"rac"ual
e2is" "rei posi%ili"ii# 8ie :napoierea %unului c"re proprie"ar,
8ie cu5prarea lui la o 7aloare re4idual pre74u" :n con"rac",
8ie re:nnoirea con"rac"ului de leasin(.
Leasin(-ul es"e un pas :nain"e :n 8inanarea socie"ilor care
doresc s-!i achi4iione4e u"ila>e !i echipa5en"e. Tehnica
8inanrii prin leasin( 7ine s dea sa"is8acie a(enilor econo5ici
care nu po" s o%in credi"e de la %nci sau nu po" s-!i (re7e4e
%unurile 5o%ile !i i5o%ile prin ins"i"uirea de ipo"eci sau (a>uri,
2&&
sarcini de na"ur a a8ec"a dina5is5ul speci8ic do5eniului
co5ercial. )n"eresul prac"ic al leasin(-ului es"e de a asi(ura
8inanarea in"e(ral prin 8onduri :5pru5u"a"e a unei in7es"iii
8r ca %ene8iciarul s cons"i"uie 5suri asi(ur"orii< prin aceas"a
leasin(-ul se dis"in(e de "radiionala credi"are a in7es"iiilor,
unde :n"reprinderea %ene8iciar supor" o par"e din 7aloarea
in7es"iiei. De aceea leasin(-ul, ca "ehnic de 8inanare, 7i4ea4,
:n pri5ul r;nd :n"reprinderile care ur5resc lr(irea ac"i7i"ii
!i ridicarea per8or5anelor, iar, pe plan (eneral, asi(ur
pro(resul "ehnic.
%aracteristici ale tranzaciilor de leasing
9peraiunile de leasin( au ur5"oarele carac"eris"ici (ce "re%uie
:ndeplini"e cu5ula"i7)#
operaiunile de leasin( sun" reali4a"e nu5ai de
socie"i speciali4a"e :n cali"a"e de loca"or / 8inana"or.
*ocie"ile de leasin( sun" persoane >uridice care se
:n8iinea4 !i 8uncionea4 po"ri7i" Le(ii nr. '0/0++&, su%
aspec"ul cons"i"uirii, or(ani4rii, 8uncionrii, 5odi8icrii,
:nce"rii !i lichidrii lor. 9rdonana $u7ernului nr.
.0/0++, ins"i"uie, prin ar"icolul 0+, alinea"ul 2, res"ricii
pri7ind o%iec"ul de ac"i7i"a"e !i capi"alul social 5ini5 al
socie"ilor de leasin(, s"a%ilindu-se c "re%uie ca
o%iec"ul lor de ac"i7i"a"e s 8ie ..des8!urarea
operaiunilor de leasin(L, iar 3capi"alul social 5ini5,
su%scris !i 7rsa" in"e(ral la :n8iinare, de .&& 5ilioane
leiL.
Con8or5 ar"icolului 2& din ordonan, socie"ile
co5erciale care e8ec"uea4 operaiuni de leasin(, precu5
!i cele care li7rea4 %unuri 5o%ile sau i5o%ile :n sis"e5
de leasin( au o%li(aia s in con"a%ili"a"ea
operaiunilor prin :nscrierea :n e7idenele con"a%ile a
ur5"oarelor da"e#
2&0
- 7aloarea de in"rare a %unurilor la 5o5en"ul :ncheierii
con"rac"ului#
- su5a "o"al a ra"elor a8eren"e con"rac"ului :n"r-un
e2erciiu 8inanciar. inclusi7 cuan"u5ul lor inde2a",
dac prile au pre74u" :n con"rac" ree7aluarea
periodic a ra"elor. E7idenierea se 8ace separa" pen"ru
leasin(ul 8inanciar !i pen"ru cel operaional.
Ainanarea socie"ilor de leasin( poa"e pro7eni din "rei
surse#
- 8onduri proprii, :nse5n;nd apor"uri la capi"alul
social al acionarilor 8onda"ori (%nci, co5panii de
asi(urare, socie"i co5erciale), !i %ene8iciile cuprinse
:n 8ondurile de re4er7<
- e5isiunea de aciuni !i o%li(aiuni :n condiiile Le(ii
nr. '0/0++& !i Le(ii nr. .2/0++1<
- :5pru5u"uri de la %nci !i al"e ins"i"uii
8inanciare, :n si"uaia :5pru5u"urilor, apare
pro%le5a (araniilor :n"ruc;" (a>area 8ondului de
co5er al socie"ii de leasin( cons"i"uie o soluie
"eore"ic, :ns di8icil :n prac"ic.
9%iec"ul "ran4aciei de leasin( poa"e cons"a :n ac"i7e
i5o%ile sau 5o%ile de 8olosin :ndelun(a", a8la"e :n
circui"ul ci7il. =n ca4ul e2ploa"rii co5erciale, orice %un
5o%il sau i5o%il poa"e 8i solici"a" de co5ercian"ul
u"ili4a"or !i 8inana" de socie"a"ea de leasin(. =n ca4ul
persoanelor 8i4ice, pri7i"e :n cali"a"e de consu5a"or,
operaiunile de leasin( po" a7ea ca o%iec" nu5ai
%unurile de 8olosin :ndelun(a" !i i5o%ilele cu
des"inaie de locuin.
Con"rac"ul de leasin( are ur5"oarele carac"eris"ici#
- es"e un ac" >uridic %ila"eral, care se :ncheie :n"re
socie"a"ea de leasin(, :n cali"a"e de loca"or (8inana"or)
2&2
!i u"ili4a"or. Al"uri de condiiile (enerale re8eri"oare
la :ncheierea ac"elor >uridice, loca"orul "re%uie s
:ndeplineasc !i condiiile speciale pre74u"e de le(e<
u"ili4a"orul "re%uie s :ndeplineasc !i el condiii
speciale re8eri"oare la des"inaia %unului con"rac"a" !i
pla"a rede7enelor<
- es"e un con"rac" nu5i" ("ipic)<
- es"e un con"rac" sinala(5a"ic pen"ru c a5%ele pri
se o%li( reciproc. Con"rac"ul de leasin( d na!"ere la
o%li(aii corela"i7e !i in"erdependen"e, 8ap" ce per5i"e
aplicarea principiilor (enerale rela"i7e la e2ecu"area
sau nee2ecu"area con"rac"elor sinala(5a"ice<
- es"e un con"rac" cu "i"lu oneros !i coninu" pa"ri5onial
pen"ru c a5%ele pri ur5resc reali4area unui pro8i"
propriu, pro8i" e7alua" :n %ani. Loca"orul pri5e!"e
rede7ene pl"i"e periodic de c"re u"ili4a"or din care
:!i ps"rea4 o 5ar> de pro8i", iar u"ili4a"orul
%ene8icia4 de 8olosina %unului pe perioada derulrii
con"rac"ului, iar la s8;r!i"ul aces"eia poa"e achi4iiona
%unul la 7aloarea re4idual a aces"uia (ar"icolul +.
li"era d)<
- es"e un con"rac" cu e2ecu"are succesi7, deoarece
e8ec"ele sale se produc pe "o" parcursul derulrii
con"rac"ului. Aces" 8ap" are consecine i5por"an"e
asupra des8!urrii rapor"urilor din"re pri# pro%le5a
riscului, a e8ec"elor pri7ind nee2ecu"area con"rac"ului
!i re4ilierii sau a prescripiei drep"ului la aciune<
- es"e un con"rac" 3in"ui"u personae6 :n ceea ce-0
pri7e!"e pe u"ili4a"or, socie"a"ea de leasin( :ncheind
con"rac"ul :n considerarea cali"ilor u"ili4a"orului care
es"e o%li(a" s pre4in"e oda" cu cererea de a con"rac"a
!i docu5en"e re8eri"oare la si"uaia sa 8inanciar,
precu5 !i da"e pri7i"oare la e2ploa"area ul"erioar a
%unului, :n ca4ul unei des"inaii co5erciale sau
2&'
indus"riale. Drep" consecin, u"ili4a"orul nu poa"e
:ns"rina drep"urile sale sau cesiona con"rac"ul 8r
acordul loca"orului. Cu "oa"e aces"ea, :n ca4ul
succesiunii uni7ersale (8u4iune, co5asare) sau cu "i"lu
uni7ersal (di7i4are), drep"urile !i o%li(aiile pre74u"e
:n con"rac" nu se s"in(, indi8eren" dac "rans5isiunea
se re8er la pa"ri5oniul loca"orului sau al
u"ili4a"orului, :n ca4ul %unurilor cu des"inaie
co5ercial sau indus"rial, succesorul "re%uie s
respec"e condiiile de e2ploa"area aces"uia a!a cu5
sun" pre4en"a"e :n planul de e2ploa"are la 5o5en"ul
:ncheierii con"rac"ului<
- es"e un contract consensual, si5pla 5ani8es"are de
7oin a prilor 8iind su8icien" pen"ru reali4area
acordului :n 5od 7ala%il, :ncheierea con"rac"ului de
leasin( :n 8or5 au"en"ic sau prin ac" scris !i
reali4area procedurilor de pu%lici"a"e nu repre4in"
condiii de 7ala%ili"a"e, ci doar condiii 3ad
pro%a"ione5L !i de 3opo4a%ili"a"eL (ar"icolul 20).
Cnele s"a"e acord 8acili"i socie"ilor de leasin( !i
s"i5ulea4 operaiunile de leasin(. *pre e2e5plu, :n
Arana. socie"ile de leasin( %ene8icia4 de i5por"an"e
8acili"i 8iscale# (e2onerarea de i5po4i" pe pro8i", cu
condiia de a dis"ri%ui -.I din %ene8iciul ne" reali4a",
posi%ili"a"ea de a5or"i4are con"a%il a i5o%ilelor
:n"r-o perioad 5ai scur" !i cu ale(erea 5odali"ii de
a5or"i4rii (linear, pro(resi7 sau de(resi7),
cons"i"uirea de pro7i4ioane deduc"i%ile pen"ru a
co5pensa di8erena din"re 7aloarea re4idual con"a%il !i
7aloarea re4idual (aran"a" (sau preul cesiunii),
e2onerarea de "a2a de "rans5i"ere a proprie"ii cu
e2cepia "a2ei de pu%lici"a"e 8inanciar de &,/I,
posi%ili"a"ea de a a7ea par"icipaii :n socie"ile
i5o%iliare)
2&1
\i :n le(ea ro5;n e2is" dou ca"e(orii de 8acili"i#
- deduc"i%ili"a"ea 8iscal# 3chel"uielile de asi(urare a
%unului care 8ace o%iec"ul unui con"rac" de leasin(
sun" deduc"i%ile 8iscal de c"re par"ea o%li(a" prin
con"rac" s pl"easc pri5ele de asi(urare<
- re(i5ul 7a5al 8a7ora%il pen"ru %unurile 5o%ile
in"roduse :n ar# 3%unurile 5o%ile u"ili4a"e :n sis"e5
de leasin( sun" :ncadra"e :n re(i5ul %unurilor ad5ise
"e5porar la i5por", pe "oa" perioada con"rac"ului de
leasin(, cu e2onerarea "o"al a socie"ilor de
leasin( de o%li(aia de pla" a su5elor a8eren"e
drep"urilor de i5por", inclusi7 a (araniilor 7a5ale, iar
:n ca4ul opiunii u"ili4a"orului de a cu5pra %unurile
i5por"a"e !i 8olosi"e :n sis"e5 de leasin(, el 7a achi"a
o "a2 7a5al calcula" ia 7aloarea re4idual a
%unului din 5o5en"ul 7;n4rii, care nu poa"e 8i 5ai
5ic de 2&I din 7aloarea de in"rare a %unului, :n %a4a
declaraiei 7a5ale de i5por" de8ini"i7e (ar"icolul 2,
alinea"ul 1). To"u!i, dac la e2pirarea con"ac"ului de
leasin( u"ili4a"orul nu !i-a e2erci"a", din 7ina socie"ii
de leasin( sau a 8urni4orului, drep"ul de opiune pen"ru
achi4iia %unului sau prelun(irea con"rac"ului, iar %unul
nu a 8os" res"i"ui", u"ili4a"orul es"e o%li(a" s pl"easc
"a2ele 7a5ale la 7aloarea re4idual a %unului care nu
poa"e 8i 5ai 5ic de 2&I din 7aloarea de in"rare a
%unului (ar"icolul 2, alinea"ul ').
Derularea "ran4aciei de leasin( presupune parcur(erea
5ai 5ul"or 8a4e, (7e4i Ai(ura ,) de la cea a
aran>a5en"elor precon"rac"uale p;n la lichidarea
"ran4aciei prin cu5prarea de8ini"i7 a %unului de c"re
%ene8iciar sau prin res"i"uirea lui c"re socie"a"ea de
leasin(
2&.
Cerere de ofert
#$R#/ D/
F!0A01AR/
#.C!/2A2/A
D/
A#!3$RAR/
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
5/0/F!C!AR
F$R0!6.R
5/0/F!C!AR
5/0/F!C!AR
F$R0!6.R
.fert proforma
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
C
e
re
r
e
d
e
*n
c
h
ir
ie
r
e

A
c
c
e
p
tu
l d
e
p
r
in
c
ip
iu

Alegerea echipamentului
Contract +comand,
.fert
ferm
Polia de
asigurare
Asigurarea
echipamentului
5/0/F!C!AR
Confirmarea recepiei
Plata ratelor
7inde sau returneaz echipamentul
Recepia
echip8
4ivrare
!nstalare
&ntreinere8
C
u
m
p

ra
re
a

e
c
h
ip
a
m
e
n
tu
lu
i
F
a
c
tu
ra
, g
a
ra
n
ia

i c
o
n
tra
c
tu
l d
e
s
e
rv
ic
e
6RE7
C1NTRAC
TARE
CU!6RARE
C1NTRACTARE
LICHI+ARE
3NCHIRIERE
Cerere de ofert
#$R#/ D/
F!0A01AR/
#$R#/ D/
F!0A01AR/
#.C!/2A2/A
D/
A#!3$RAR/
#.C!/2A2/A
D/
A#!3$RAR/
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
5/0/F!C!AR 5/0/F!C!AR
F$R0!6.R F$R0!6.R
5/0/F!C!AR 5/0/F!C!AR
5/0/F!C!AR 5/0/F!C!AR
F$R0!6.R F$R0!6.R
.fert proforma
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
#.C!/2A2/A
D/ 4/A#!03
C
e
re
r
e
d
e
*n
c
h
ir
ie
r
e

A
c
c
e
p
tu
l d
e
p
r
in
c
ip
iu

Alegerea echipamentului
Contract +comand,
.fert
ferm
Polia de
asigurare
Asigurarea
echipamentului
5/0/F!C!AR 5/0/F!C!AR
Confirmarea recepiei
Plata ratelor
7inde sau returneaz echipamentul
Recepia
echip8
4ivrare
!nstalare
&ntreinere8
C
u
m
p

ra
re
a

e
c
h
ip
a
m
e
n
tu
lu
i
F
a
c
tu
ra
, g
a
ra
n
ia

i c
o
n
tra
c
tu
l d
e
s
e
rv
ic
e
6RE7
C1NTRAC
TARE
CU!6RARE
C1NTRACTARE
LICHI+ARE
3NCHIRIERE
Da" 8iind na"ura co5ple2 a o%iec"ului con"rac"ului de
leasin(, 3%unuri i5o%ile !i 5o%ile de 8olosin
:ndelun(a" a8la"e :n circui"ul ci7il6, se i5pune !i 5ai
5ul" asi(urarea aces"ora, o%li(a"orie ce re7ine
8inana"orului. Aceas" asi(urare es"e o asi(urare de
daune, a7;nd ca scop repararea pre>udiciului. unul
asi(ura" 7a 8i de"er5ina" indi7idual, iar asi(ura"ul es"e
o%li(a" s asi(ure %una :n"reinere a aces"uia.
Desp(u%irea 7a 8i pl"i" :n li5i"a su5ei asi(ura"e, 8r
a dep!i 7aloarea %unului din 5o5en"ul producerii
6i-ura ' 6azele leasin-ului 9/ursa3 &ndreica, 4 *p cit, pag @@B
2&/
ca4ului asi(ura" !i nici cuan"u5ul pa(u%elor e8ec"i7
su8eri"e de asi(ura".
Ter5enul de prescripie es"e de 2 ani, ceea ce ridic
pro%le5a asi(urrii repe"a"e de c"re 8inana"or a
%unului dup aceas" perioad.
Con"rac"ul de leasin( poa"e (enera li"i(ii. =n ca4ul :n
care una din pri nu-!i :ndepline!"e o%li(aiile asu5a"e,
:nce"area con"rac"ului de leasin( se poa"e produce prin
re4iliere chiar !i :nain"ea :ncheierii "er5enului
con"rac"ului. Clau4ele de re4iliere s"ipula"e :n con"rac"ul
de leasin( po" a8ec"a di8eri" in"eresul 8inana"orului sau
al u"ili4a"orului< de aceea, ele "re%uie anali4a"e cu
a"enie.
Ee4ilierea con"rac"ului are ca e8ec" o%li(area
u"ili4a"orului la res"i"uirea %unului c"re socie"a"ea de
leasin( !i pla" de daune-in"erese, indi8eren" c es"e
7ino7a" de re8u4ul pri5irii %unului la "er5enul s"ipula"
:n con"rac"ul de leasin( sau de nee2ecu"area o%li(aiei
de pla" a ra"ei de leasin( "i5p de dou luni
consecu"i7e. )n ca4 con"rar !i anu5e nepri5irea de
c"re u"ili4a"or a %unului, 8inana"orul nu rspunde.
*ocie"a"ea de leasin( are la :nde5;n :ns !i calea unei
aciuni :n re7endicare pen"ru recuperarea %unului,
a"unci c;nd u"ili4a"orul l-a su%:nchiria" ori 7;ndu",
deoarece es"e proprie"ara aces"ui %un. 9peraiile de
leasin( po" da na!"ere la nu5eroase li"i(ii a";" cu pri7ire
la na"ura operaiunilor, c;" 5ai ales pri7i"or la na"ura
o%li(aiilor asu5a"e de pri.
Tran4aciile de leasin( pre4in" o serie de a"anta#e. Pe
plan 8inanciar, leasin(ul es"e o operaiune ce nu
2&,
5odi8ic s"ruc"ura 8inanciar a :n"reprinderii, ci nu5ai
an(a>a5en"e de pla" anuale. Capi"alul propriu r5;ne
nean(a>a" le(al, ceea ce creea4 :n"reprinderii
posi%ili"a"ea unor :5pru5u"uri %ancare. 9peraiunile de
:5pru5u" o%i!nui" nu acoper, :n (eneral, dec;" .&-
/&I din 7aloarea proiec"elor de 8inana", res"ul
concre"i4;ndu-se :n par"iciparea cu 8onduri proprii. *pre
deose%ire de credi"ul %ancar, leasin(-ul acoper 0&&I
7aloarea %unului :nchiria", :n"reprinderea pu";ndu-!i
re4er7a capi"alul propriu drep" (aranie pen"ru
con"rac"area al"or :5pru5u"uri de de47ol"are. To"oda",
per5i"e accelerarea de47ol"rii 8r a pune :n pericol
au"ono5ia 8inanciar a :n"reprinderii. Pe plan 8iscal,
plile 8cu"e :n con"ul chiriilor 5ic!orea4 %a4a
i5po4a%il.
To"oda", leasin(ul are !i unele incon"eniente Pen"ru
u"ili4a"or, es"e o "ehnic de 8inanare a in7es"iiilor pe
sea5a ren"a%ili"ii e2ploa"rii. Aparen", leasin(-ul nu
(re7ea4 :nda"orarea, :n sensul c nici un :5pru5u" de
aces" (en nu apare :n %ilan < :n 8ap" :ns, a8ec"ea4
ine7i"a%il au"o8inanarea 7ii"oare ca ur5are a
o%li(aiilor periodice de pla". Ea"ele prac"ica"e,
respec"i7 rede7enele, care cu5ulea4 chiria,
co5isionul de ser7iciu !i co"a de risc sun" rela"i7
ridica"e, ceea ce i5pune necesi"a"ea o%inerii unui
ren"a%ili"i cel puin acoperi"oare.
2&-
,.2 &orme de leasing
Principala dis"incie ce se 8ace :n 5a"eria leasin(ului es"e
aceea :n"re leasin(ul operaional !i leasin(ul 8inanciar. A";" pe
plan in"ernaional c;" !i :n Eo5;nia se consider c leasin(ul
8inanciar es"e acea "ran4acie de leasin( care :ndepline!"e una
sau 5ai 5ul"e din"re ur5"oarele condiii#
0. riscurile !i %ene8iciile a8eren"e drep"ului de proprie"a"e
"rec asupra u"ili4a"orului din 5o5en"ul :ncheierii
con"ac"ului de leasin(<
2. prile au pre74u" e2pres c la e2pirarea con"rac"ului de
leasin( se "rans8er u"ili4a"orului drep"ul de proprie"a"e
asupra %unului<
'. u"ili4a"orul poa"e op"a pen"ru cu5prarea %unului, iar
preul de cu5prare 7a repre4en"a cel 5ul" .&I din
7aloare de in"rare (pia) pe care aces"a o are la da"a la
care opiunea 7a pu"ea 8i e2pri5a"<
1. perioada de 8olosire a %unului :n sis"e5 de leasin( acoper
cel puin ,.I din dura"a nor5al de u"ili4are a %unului,
chiar dac :n 8inal drep"ul de proprie"a"e nu es"e "rans8era".
Le(iui"orul ro5;n de8ine!"e leasin(ul operaional ca 8iind
acea operaiune de leasin( care nu :ndepline!"e nici una din"re
condiiile leasin(ului 8inanciar.
Pen"ru a clasi8ica operaiunea de leasin( :n 8inanciar sau
operaional, se parcur( ur5"oarele "es"e#
- "es"ul "rans8erului riscurilor !i %ene8iciilor asupra
loca"arului# re(le5en"rile ro5;ne!"i nu de8inesc :n
ce cons"au aces"e riscuri !i %ene8icii a8eren"e
drep"ului de proprie"a"e. Aceas" condiie es"e (reu
de indi7iduali4a", dar ea se re(se!"e a"unci c;nd
2&+
sun" :ndeplini"e celelal"e condiii, :n (eneral, un
con"rac" de leasin( 8inanciar es"e clasi8ica" pe %a4a
celorlal"e condiii :ndeplini"e, care po" 8i 5ai u!or de
cuan"i8ica".
- "es"ul "rans8erului drep"ului de proprie"a"e# dac prin
con"rac"ul de leasin( se "rans8er drep"ul de
proprie"a"e asupra ac"i7ului c"re u"ili4a"or :n
5o5en"ul :ncheierii con"rac"ului de leasin(, a"unci
es"e 7or%a de un con"rac" de leasin( 8inanciar. Aces"
cri"eriu nu ridic con"ro7erse !i es"e u!or de aplica"
:n prac"ic.
- "es"ul opiunii de cu5prare 3chilipirL# opiunea de
cu5prare 3chilipirL per5i"e u"ili4a"orului s
cu5pere %unul prelua" :n sis"e5 de leasin( la un pre
repre4en";nd cel 5ul" .&I din 7aloarea de in"rare
(de pia), pe care aces"a o are la da"a la care
opiunea se e2erci". Di8erena din"re preul opiunii
!i 7aloarea de pia a!"ep"a" "re%uie s 8ie des"ul de
5are pen"ru ca opiunea s 8ie e2erci"a".
- "es"ul dura"ei de 7ia econo5ic : dac dura"a
con"rac"ului de leasin( acoper cel puin ,.I din
dura" nor5al de u"ili4are a %unului, a"unci es"e un
con"rac" de leasin( 8inanciar,
Feasingul financiar (leasin( de capi"al) nu o8er ser7icii de
5en"enan. nu poa"e 8i re4ilia" !i es"e co5ple" a5or"i4a"
(loca"orul pri5e!"e pli ale chiriei e(ale cu preul "o"al al
echipa5en"ului :nchiria" plus pro8i"ul in7es"iiei). =n"r-o
con7enie "ipic de leasin( 8inanciar, 8ir5a care 7a u"ili4a
echipa5en"ului (loca"arul) selec"ea4 produsele de care are
ne7oie !i ne(ocia4 preul !i "er5enul de li7rare cu 8a%rican"ul
sau dis"ri%ui"orul. Air5a u"ili4a"oare ne(ocia4 apoi "er5enii
cu o socie"a"e de leasin( sau cu o ins"i"uie 8inanciar !i, oda"
s"a%ilii "er5enii locaiei, aran>ea4 cu5prarea de c"re
20&
loca"or a echipa5en"ului, :ncheind si5ul"an un con"rac" de
leasin( al echipa5en"ului la ins"i"uia 8inanciar. Con"rac"ul
de leasin( speci8ic "er5enii !i condiiile leasin(-ului. Dura"a
con"rac"ului 7a depinde de dura"a de 7ia econo5ic a
5i>locului 8i2. De cele 5ai 5ul"e ori, ra"a de ren"a%ili"a"e a
loca"orului es"e apropia" de ra"a la care loca"arul ar o%ine un
:5pru5u" (aran"a". To"oda", con"rac"ul speci8ic par"ea care
es"e responsa%il de pla"a reparaiilor, :n"reinerii, asi(urrilor
!i a al"or chel"uieli. Dac loca"arul es"e responsa%il de aces"e
chel"uieli, con"rac"ul de leasin( se nu5e!"e ne"-ne". Locaiile
8inanciare sun" aproape si5ilare cu con"rac"ele de 7;n4are !i
lease-%acB< principala di8eren es"e c echipa5en"ul :nchiria"
es"e nou !i loca"orul :l cu5pr de la 8a%rican" !i nu de la
u"ili4a"orul - loca"ar. 9 7;n4are cu lease-%acB poa"e 8i
considera" un ca4 special de leasin( 8inanciar. A";"
con"rac"ele de 7;n4are cu lease-%acB, c;" !i leasin(-ul
8inanciar se anali4ea4 :n acela!i 5od.
Feasingul operaional (8uncional, leasin( de 5en"enan)
o8er a";" 8inanarea, c;" !i ser7iciile de 5en"enan. )H es"e
unul din"re pionierii con"rac"ului de leasin(. Co5pu"erele de
%irou, au"o5o%ilele !i ca5ioanele sun" principalele "ipuri de
echipa5en"e i5plica"e :n "ran4aciile de leasin( operaional.
De o%icei, aces"e locaii cer loca"orului s asi(ure 5en"enana
!i se7ice-ul echipa5en"ului :nchiria". Cos"ul asi(urrii
5en"enanei es"e inclus :n chiria leasin(ului. 9 al"
carac"eris"ic i5por"an" a leasin(ului operaional es"e c. :n
5od 8rec7en", aces"a nu es"e co5ple" a5or"i4a" (plile
solici"a"e prin con"rac" nu sun" su8icien"e pen"ru recuperarea
cos"ului "o"al al echipa5en"ului). Dura"a con"rac"ului de
leasin( es"e :ns 5ai 5ic dec;" dura"a econo5ic de 7ia
200
es"i5a" a echipa5en"ului !i loca"orul se a!"eap" s
recupere4e "oa"e cos"urile in7es"iiei prin re:nnoirea
con"rac"ului, prin :nchiriere c"re ali loca"ari sau prin
7;n4area echipa5en"ului, :n 5od 8rec7en". e2is" o clau4 de
anulare :n con"rac"ul de leasin( operaional, clau4 care d
posi%ili"a"ea loca"arului s renune la locaie !i s res"i"uie
echipa5en"ul :nain"e de e2pirarea con"rac"ului de %a4.
Aceas"a es"e o 8acili"a"e i5por"an" pen"ru loca"ar, deoarece
echipa5en"ul poa"e 8i :napoia", dac se u4ea4 5oral ca
ur5are a e7oluiei "ehnolo(iei sau dac loca"arul nu 5ai are
ne7oie de el da"ori" declinului a8acerilor. Aceas"
8le2i%ili"a"e :i a7an"a>ea4 pe loca"ari, deoarece le reduce
riscul, :ns loca"orii se con8run", ca ur5are, cu un risc 5ai
ridica".
Di7ersi"a"ea 8or5elor operaiunilor de leasin( es"e 8oar"e 5are
per5i;nd clasi8icri dup 5ai 5ul"e cri"erii.
Dup calitatea utilizatorului, leasin(-ul es"e#
- leasin( pu%lic , dac cel care %ene8icia4 de 8inanare es"e
s"a"ul. a7;nd ca 7arian" leasin(-ul co5unal, c;nd u"ili4a"orul
es"e o co5uni"a"e local#
- leasin( pri7a" , dac se reali4ea4 8inanarea unei
:n"reprinderi par"iculare 7i4;nd %unuri cu des"inaie
co5ercial sau indus"rial ori pen"ru persoane 8i4ice, %unuri
cu 8olosin :ndelun(a" sau i5o%ile cu des"inaie de locuin.
=n 8uncie de prezena elementului de eMtraneitate, se dis"in(#
- leasin( naional , dac prile aparin aceluia!i s"a"<
202
- leasin( in"ernaional , c;nd in"er7ine un ele5en" de
e2"ranei"a"e. De o%icei, es"e :n";lni" pen"ru leasin(-ul
echipa5en"ului indus"rial sau al"e %unuri 5o%ile de 5are
7aloare (a7ioane, pe"roliere, sa"elii, ca5ioane, e"c.). :n
aces" ca4 es"e i5por"an" sis"e5ul de i5punere 8iscal !i
7a5al.
Dup modul de calcul al rede"enelor se dis"in(#
- leasin( cu a5or"i4are in"e(ral (8ull-pa?-ou"-leasin() :n
cadrul cruia su5a rede7enelor pl"i"e loca"orului, din care
s-a sc4u" cea cu " i " l u de 5ar> de pro8i", a5or"i4ea4
7aloarea %unului<
- leasin( cu a5or"i4are parial (non-8ull-pa?-ou"-leasin()
carac"eri4a" prin"r-o 7aloare re4idual considera%il care
d consis"en drep"ului de opiune.
)n 8uncie de numrul societilor de leasing par"icipan"e, se
poa"e :n";lni#
- leasin( reali4a" cu 8ondurile unei socie"i de leasin( D
- leasin( sindicali4a" care reali4ea4 8inanarea achi4iiei
%unurilor prin punerea :n co5un de 8onduri aparin;nd
5ai 5ul"or socie"i de leasin(, :n aces" 5od se po"
8inana in7es"iii 5ari cu riscuri sc4u"e.
1up pro"eniena +unurilor finanate, :n";lni5#
- leasin( clasic , con"rac"ul a7;nd s"ruc"ur "ripar"i", iar
%unul pro7ine de la o "er persoan, nu5i" 8urni4or<
- leasin( care are ca o%iec" un %un a8la" :n pa"ri5oniul
8inana"orului sau cons"rui" chiar de 8inana"or , 8olosi" de
socie"ile i5o%iliare pen"ru !i indus"rie care e2ploa"ea4
as"8el i5o%ilele care le-au cons"rui", :n Arana, %unurile de
8olosin :ndelun(a" pen"ru persoane 8i4ice nu po" 8i
e2ploa"a"e :n sis"e5 de leasin( prin in"er5ediul socie"ilor
20'
in"e(ra"e, iar i5o%ilele cu des"inaie de locuin nu po"
8ace o%iec"ul con"rac"elor de leasin( :ncheia"e de *)C9H).
Aces"e ul"i5e %unuri 5o%ile !i i5o%ile po" 8i e2ploa"a"e :n
re(i5 de leasin( doar de c"re socie"ile de leasin(
(enerale<
- lease-%acB (sale and lease-%acB) :n care %unul u"ili4a" es"e
7;ndu" socie"ii de leasin( chiar de c"re %ene8iciar. Aces"
"ip de leasin( e7idenia4 cel 5ai %ine carac"erul de
operaiune 8inanciar a leasin(-ului. Lease-%acB-ul es"e
re(le5en"a" de 9rdonana nr. .0/0++,, :n ar"icolul 22,
su% 8or5a de 37indere a echipa5en"ului indus"rialL, 8ap"
care ar pu"ea 8i in"erpre"a" c le(iui"orul a dori" s lase
lease-%acB-ul i5o%iliar :n a8ara re(le5en"rii, indi8eren"
dac es"e 7or%a de 5o%ile cu des"inaie co5ercial sau
indus"rial ori i5o%ile cu des"inaie de locuin.
)n 8uncie poziia furnizorului in contractul de leasing, se
dis"in( dou (rupe principale#
- leasin( direc" ,ca4 :n care produc"orul de %unuri es"e "o"oda"
!i 8urni4orul lor. con"rac"ul de leasin( 8iind :ncheia" :n"re
aces"a !i u"ili4a"orul %unului<
- leasin( indirec" , ca4 :n care o socie"a"e de leasin( cu5pr
de la produc"or %unurile care 8ac o%iec"ul con"rac"ului de
leasin( pe care :l "rans5i" (:l :nchiria4) u"ili4a"orului de
leasin(.
'atura +unului con"rac"a" :5par"e leasin(-ul :n#
- leasin( 5o%iliar , care poa"e a7ea ca o%iec" %unuri cu des"inaie
co5ercial sau indus"rial ori %unuri de 8olosin :ndelun(a"<
- leasin( i5o%iliar , care poa"e a7ea ca o%iec" i5o%ilele cu
des"inaie indus"rial sau co5ercial ori i5o%ile cu des"inaia
de locuine pen"ru persoanele 8i4ice.
201
=n 8uncie de coninutul ratelor de leasing3
- leasin( %ru" (8ull ser7ice leasin(), care cuprinde :n ra"ele sale,
pe l;n( preul de 7;n4are al 5r8ii !i chel"uieli de :n"reinere,
ser7ice !i reparaii, :n cadrul aces"ui "ip de leasin(, 8urni4orul
asi(ur !i ins"ruirea !i speciali4area personalului clien"ului
aceas"a :n scopul crerii unor pre5ise pen"ru e2ploa"area c;"
5ai raional a 5a!inilor. Aceas" 8or5 de leasin( se
:n";lne!"e 8rec7en" la ins"alaiile co5ple2e sau acolo unde se
dore!"e cucerirea pieei. Ea repre4in" o 5odali"a"e de
per5anen"i4are a relaiilor din"re 8ir5e !i ad;ncire a relaiei
din"re ele<
- leasin( ne" , :n care ra"ele conin nu5ai preul de 7;n4are al
o%iec"ului indi7idual, chiria inclu4;nd preul 8olosinei.
Sin;nd con" de caracteristicile pieei creia i se adreseaz
8i de relaiile sta+ilite cu clienii, au apru" !i 8or5e speciale
de leasin(#
- lease-%acB-ul cons"i"uie o 8or5 5asca" de 8inanare a
socie"ilor co5erciale. *e derulea4 as"8el# %ene8iciarul
7inde un %un socie"ii de leasin( pe care :l :nchiria4 de la
aceas"a, ra5%urs;nd as"8el, prin ra"ele de leasin(, 3credi"ulL
acorda" (echi7alen" cu preul de 7;n4are al %unului)<
- leasin(ul operaional presupune :nchirierea %unurilor pe
perioade scur"e, ur5a"e de 7;n4area lor, dac corespund
e2i(enelor %ene8iciarului<
- "i5e-sharin(-ul repre4in" o :nchiriere pe "i5pi par"a>ai. *e
prac"ic :n "uris5 prin :nchirierea %a4ei 5a"eriale !i :n ca4ul
"ehnicii de calcul sau a unor 5i>loace de "ranspor". )n ca4ul
:nchirierii con"ainerelor se prac"ic o 8or5 special, nu5i"
5as"er-leasin( (cu 7arian"ele "rip-leasin(, adic :nchiriere pe
perioada 7oia>ului sau "ranspor"ului !i "er5-leasin( care
cons" :n :nchiriere la "er5en).
20.
1urata nc,irierii 8ace s dis"in(e5#
- leasin(-ul pe "er5en scur" (ren"in(, hireE cons" :n :nchirierea
%unurilor pe o dura" de c;"e7a ore, 4ile sau luni 5ai 5ul"or
%ene8iciari, :n 7ederea a5or"i4rii. E2is" unele 8or5e
3in"er5ediareL de leasin( pe "er5en scur" cu5 ar 8i
operaiunile de hire !i ren"in(. Aces"ea :ns nu :ndeplinesc
condiia esenial a unui con"rac" de leasin( !i anu5e de nu 8i
re7oca" de nici una din pri. Pe scur", prin hire se :nele(e
:nchirierea unor 5i>loace de "ranspor" sau echipa5en"e cu ora
sau 4iua. )nclusi7 a ser7ice-ului a8eren". Prin ren"in( se
reali4ea4 o :nchiriere re7oca%il pe scur" dura", dar 5ai
lun( dec;" :n ca4ul operaiunii de "ip hire
- leasin(-ul pe "er5en 5ediu (eNuipe5en" leasin()
presupune a5or"i4area %unului prin :nchirierea
consecu"i7 a aces"uia 5ai 5ul"or %ene8iciari pe "er5ene
scur"e de 2-' ani#
- leasin(-ul pe "er5en lun( (plan" leasin() se prac"ic 8rec7en"
pe piaa %unurilor i5o%iliare pen"ru cldiri co5ple" u"ila"e,
dura"a 8iind de circa 2&-'& de ani. )n 8ap", dura"a corespunde
celei de 8uncionare nor5al a %unului, ur5;nd ca dup
perioada de :nchiriere, %ene8iciarul s poa" op"a pen"ru
cu5prarea aces"uia la in pre in8erior celui iniial.
20/
Capitolul 8 Tranzaii i"o(iliare
-.1 *tructura specific a tranzaciilor
imobiliare
Prin "ran4acii i5o%iliare se :nele(e cu5prarea, 7;n4area sau
:nchirierea, de "erenuri sau/!i cldiri, precu5 !i ac"i7i"ile
speciali4a"e de in"er5ediere a unor as"8el de "ran4acii.
Tran4aciile i5o%iliare se nu5r prin"re "ipurile de "ran4acii
cele 5ai rsp;ndi"e !i cele 5ai i5por"an"e prin 7olu5. Ele sun"
"ran4acii rela"i7 co5ple2e a";" da"ori" drep"urilor i5plica"e,
din punc" de 7edere >uridic, c;" !i da"ori" co5ple2i"ii su%
rapor" econo5ic !i 8inanciar, :n"ruc;" aproape :n"o"deauna
ase5enea "ran4acii i5plic sche5e de credi"are !i
(aran"are/asi(urare ce an"renea4 par"iciparea pe "er5en lun( a
5ai 5ul"or pri. Aces"e consideraii sun" :n e(al 5sur
7ala%ile pen"ru "ran4aciile cu "erenuri !i locuine ale
persoanelor 8i4ice ((ospodriilor) !i pen"ru "ran4aciile cu
carac"er co5ercial. Pre4en"ul capi"ol are :n 7edere :n special
"ran4aciile i5o%iliare cu carac"er co5ercial. Tran4aciile
i5o%iliare cu carac"er co5ercial di8er de celelal"e a";" prin
7olu5ul 8iecrei "ran4acii, c;" 5ai ales prin scopul lor care
es"e acela de a o%ine un 7eni". Toc5ai de aceea "ran4aciile
co5erciale cu carac"er co5ercial sun" cunoscu"e su% denu5irea
de 3a8aceri i5o%iliare6.
Tipic, a8acerile i5o%iliare cons"au :n#
achi4iia unor %unuri i5o%ile, "erenuri sau/!i cldiri,
e8ec"uarea de in7es"iii :n :5%un"irea 8uncionali"ii
lor,
e2ploa"area lor po"ri7i" cu noua 8uncionali"a"e
20,
o 8ie prin :nchiriere c"re (ospodrii (locuine) sau
c"re :n"reprinderi (%irouri, depo4i"e, 5a(a4ine,
8a%rici, pla"8or5e cu di8eri"e u"ili4ri e"c.)
o 8ie, prin di7i4are !i 7;n4are
=n unele ca4uri, a8acerea nu se reali4ea4 dup aceas" sche5
clasic. As"8el, unii cu5pr %unuri i5o%ile pe care le dein :n
proprie"a"e o perioad de "i5p, 8r a le aduce :5%un"iri
5a>ore, con";nd pe o cre!"ere :n "er5eni reali a preului
respec"i7elor %unuri. Ei ur5resc reali4area unui c;!"i( prin
3speculaii6 pe piaa i5o%iliar. P;n :n 5o5en"ul re7;n4rii
nu se :nre(is"rea4 un 8lu2 po4i"i7 de nu5erar, !i, prin ur5are,
aces"e "ran4acii ar pu"ea 8i con8unda"e, :n lipsa unor in8or5aii
supli5en"are cu "ran4aciile par"iculare (ale persoanelor
8i4ice/(ospodriilor). To" as"8el, :n ca4ul unor (ospodrii,
proprie"arii po" deine 5ai 5ul"e i5o%ile !i :nchiria unele
din"re ele, 8r ca prin aceas"a s se poa" spune c derulea4
"ran4acii i5o%iliare. Ase5enea "ran4acii nu se reali4ea4 :n
7ir"u"ea e2erci"rii unei pro8esii, ci cu carac"er :n";5pl"or. =n
acela!i 8el, dac o :n"reprindere a7;nd un al" o%iec" de
ac"i7i"a"e, cu5 ar 8i co5erul sau 8a%ricaia, nu :nse5n c 8ace
a8aceri i5o%iliare c;nd achi4iionea4 unele i5o%ile necesare
des8!urrii propriei ac"i7i"i or e8ec"uea4 al"e "ran4acii
le(a"e de aces"ea, ca ac"i7i"a"e au2iliar ac"i7i"ii sale
principale.
Hai 5ul" dec;" :n ca4ul al"or a8aceri, capaci"a"ea proprie"ii
i5o%iliare de a (enera 7eni"uri rela"i7 s"a%ile pe perioade lun(i
de "i5p, precu5 !i carac"erul real al proprie"ii 8acili"ea4
accesul pro5o"orului a8acerii la surse de 8inanare. Cn ele5en"
supli5en"ar de spri>in :n aces" sens es"e 8urni4a" adesea de
iden"i8icarea clar a 7ii"orilor u"ili4a"ori/chiria!i, :n special a
celor principali (denu5ii adeseori 3ancor6, :n"ruc;" pre4ena
20-
lor es"e de na"ur s a"ra( a";" pre4ena al"or chiria!i c;" !i
pres"i(iul locului !i in"eresul pu%lic).
Cn e2e5plu su(es"i7 de proiec" i5o%iliar :l repre4in"
reali4area unui cen"ru co5ercial. Pro5o"orul unui ase5enea
proiec" care :!i asu5 a5ena>area !i ad5inis"rarea i5o%ilelor
a8eren"e cen"rului co5ercial 7a reali4a aran>a5en"e "i5purii cu
8ir5ele de co5er care 7or :nchiria principalele spaii
co5erciale (:n special, 5ari lanuri de super5a(a4ine sau
5a(a4ine populare) 8iind :n 5sur, :n 8uncie de pres"i(iul
aces"or 3ancore6 s o%in a";" "er5eni 5ai 8a7ora%ili pen"ru
:5pru5u"urile necesare in7es"iiilor iniiale, c;" !i un ni7el 5ai
ridica" al chiriei din par"ea celorlali chiria!i.
Par"iculari"a"ea a8acerilor i5o%iliare es"e aceea c 8lu2ul de
nu5erar proiec"a" es"e, de cele 5ai 5ul"e ori, su8icien" de 5are
pen"ru a per5i"e o%inerea 5ai 5ul"or r;nduri de :5pru5u"uri
(aran"a"e cu ipo"eci de ran( su%sec7en". Prin aceas"a es"e
posi%il s se o%in 8inanarea proiec"ului :n proporie chiar 5ai
5are de 0&&I. As"8el, chiar dac pro5o"orul proiec"ului 7a
"re%ui s a7anse4e circa 2&I din 7aloare, 5on"a>ul 8inanciar
"ipic per5i"e ca su5a :n cau4 s nu s"ea i5o%ili4a" dec;" o
scur" perioad de "i5p.
-.2 Creditul ipotecar
=n "er5enii cei 5ai (enerali credi"ul ipo"ecar es"e credi"ul
(aran"a" cu o ipo"ec, respec"i7 prin cons"i"uirea unui drep" real
asupra i5o%ilelor a8ec"a"e la ra5%ursarea su5ei :5pru5u"a"e.
)po"eca es"e, po"ri7i" le(ii, indi7i4i%il !i se conser7 asupra
i5o%ilelor la "recerea aces"ora din proprie"a"ea unei persoane :n
proprie"a"ea al"eia. Ee(i5ul le(al al ipo"ecilor es"e re(le5en"a"
:n codul ci7il la "i"lul UG))) (ar". 0,0--0-2').
20+
=n (eneral credi"ul ipo"ecar se acord :n le("ur cu do%;ndirea
!i cons"rucia/de47ol"area unor proprie"i i5o%ile. %reditul
ipotecar pentru in"estiii imo+iliare dese5nea4 acel "ip de
credi" acorda" de ins"i"uii 8inanciare au"ori4a"e, des"ina" s
8inane4e cons"ruirea, cu5prarea, rea%ili"area, consolidarea
sau e2"inderea i5o%ilelor cu des"inaie de locuin, indus"rial
sau co5ercial, care es"e (aran"a" prin ipo"eci
1-
.
4odelul clasic al credi"ului ipo"ecar es"e %a4a" pe o dura" 5ai
5are de 0& ani, cu o do%;nd 8i2 anual ne(ocia" :n
condiiile pieei la da"a acordrii credi"ului, ra5%ursarea
credi"ului 8iind pre74u" a se 8ace prin ra"e lunare e(ale.
As"8el, pri5a ra" 7a dep!i a%ia cu puin 7aloarea do%;n4ii
da"ora"e pen"ru pri5a lun, ur5;nd ca, pe 5sur ce
ra5%ursarea pro(resea4, :n s"ruc"ura ra"elor pl"i"e o par"e din
ce :n ce 5ai 5ic s 8ie :n con"ul do%;n4ii !i o par"e "o" 5ai
5are :n con"ul ra5%ursrii principalului. Hodelul clasic al
:5pru5u"ului ipo"ecar es"e 8a7ora%il :n special 8inanrii
locuinelor :n"r-un 5ediu econo5ic rela"i7 s"a%il, as"8el :nc;"
5ri5ea ra"elor de pla" s poa" 8i adap"a" 7eni"ului lunar al
(ospodriei !i s se 5enin pe :n"rea(a perioad de
ra5%ursare la un ni7el cons"an".
Piaa credi"ului ipo"ecar o8er, :ns, !i o serie de soluii
alternati"e, care po" 8acili"a reali4area unor 5on"a>e 8inanciare
5ai adap"a"e cerinelor a8acerilor i5o%iliare#
*che5 de ra5%ursare cu perioad de (raie, prin care
:n perioada iniial (de c;i7a ani) de%i"orul pl"e!"e
nu5ai do%;nda ur5;nd ca ul"erior plile lunare s
creasc pen"ru a per5i"e, ca :n 5odelul clasic
ra5%ursarea "rep"a" !i a principalului. Prin aceas"
1-
Ar" 0 !i ur5"oarele din Le(ea nr. 0+&/0+++ pri7ind credi"ul ipo"ecar
pen"ru in7es"i"ii i5o%iliare, Honi"orul 98icial, nr. /00 din 01/02/0+++
22&
sche5 se per5i"e, :n principiu, in7es"i"orului s a>un(
:n s"adiul e2ploa"rii in7es"iiei !i s poa" u"ili4a
7eni"urile o%inu"e pen"ru ra5%ursarea credi"ului.
*che5a de ra5%ursare cu a5or"i4are ne(a"i7 cons"
:n s"a%ilirea ra"elor a8eren"e perioadei de (raie la un
ni7el si"ua" su% ni7elul do%;n4ii, di8erena adu(;ndu-
se (la 8iecare "er5en) la 7aloarea :5pru5u"ului
principal. =n 5od e7iden", ra"ele ce se da"orea4 dup
perioada de (raie 7or 8i 5ai 5ari. Cos"ul :n"re(ului
:5pru5u" cre!"e :n aces"e condiii, dar sche5a pre4in"
a7an"a>ul c ra"ele iniiale se po" s"a%ili la un ni7el
supor"a%il pen"ru in7es"i"or pe parcursul reali4rii
in7es"iiei.
*che5a cu ra" a do%;n4ii 7aria%il. =n 5ediile
econo5ice 5ai puin s"a%ile prile po" con7eni ca ra"a
do%;n4ii s 7arie4e, 5odi8ic;ndu-se din "i5p :n "i5p, :n
rapor" cu e7oluia unor indica"ori ai pieei 8inanciare
s"a%ilii !i pu%licai de ins"i"uii independen"e. Gariaia
ra"ei do%;n4ii 5odi8ic 5ri5ea a%solu" a ra"elor de
pla" 8a de e!alonarea iniial. *che5a cu ra" a
do%;n4ii 7aria%il di5inuea4, pe ansa5%lu, riscul
"ran4aciei, 8iind de a!"ep"a", prin ur5are, o reducere a
cos"ului aces"eia. Nu e2is", deci, nici un 5o"i7 pen"ru
care aceas" sche5 s nu poa" 8i 8olosi" !i :n 5edii
econo5ice care nu sun", :n 5od special, a8ec"a"e de
ins"a%ili"a"e.
*che5a de "ip %alon. *e poa"e s"a%ili ca ra5%ursarea
uni credi" s se 8ac prin pli periodice s"a%ili"e ca :n
5odelul clasic, dar soldul credi"ului s 8ie ra5%ursa"
:n"r-o sin(ur "ran! la un "er5en con7eni", cu 5ul"
:nain"e de e2pirarea perioadei a7u" :n 7edere la
calculul ra"elor de ra5%ursare. De e2e5plu, un credi"
pe 2& de ani, care se ra5%ursea4 "ip de cinci ani
po"ri7i" 5odelului clasic, dar de%i"orul se an(a>ea4 ca
220
la s8;r!i"ul celui de-al cincilea an s ra5%urse4e :n"re(ul
sold (r5as nera5%ursa") la acea da", prin"r-o sin(ur
pla" 3%alon6. Desi(ur, aceas" pla" 7a 8i 8oar"e 5are.
De re(ul, e8ec"uarea plii se 7a 8ace de c"re in7es"i"or
8ie :n ur5a 7;n4rii i5o%ilului, 8ie prin re8inanarea
proiec"ului. Aceas"a din ur5 se poa"e reali4a prin"r-un
nou aran>a5en" de "ip %alon, iar acela prin"r-un al
"reilea as"8el de aran>a5en" per5i;nd, dup ca4,
in7es"i"orului s o%in condiii "o" 5ai 8a7ora%ile de
:5pru5u" pe 5sur ce scad do%;n4ile pe pia sau se
:5%un"e!"e :ncadrarea proiec"ului lui din punc"ul de
7edere al 8inana"orilor.
Credi"ul ipo"ecar pe "er5en scur". Cunoscu" !i su%
denu5irea de credi" in"er5ediar sau pun"e, aces" "ip de
credi" ser7e!"e 8inanrii proiec"ului pe "er5en scur" (un
an) !i presupune achi"area nu5ai a do%;n4ii, p;n la
(sirea/adop"area unei soluii de 8inanare pe "er5en
lun( a proiec"ului. Cneori ase5enea credi"e se
re:nnoiesc de c;"e7a ori, p;n c;nd in7es"i"orul (se!"e
o 5odali"a"e s le ra5%urse4e.
=n 7ederea prote#rii mprumutailor, :n con"e2"ul "ehnolo(iei
8inanciare rela"i7 co5ple2e a credi"elor ipo"ecare, le(ea (:n
Eo5;nia Le(ea 0+&/0+++) s"a%ile!"e o serie de condiii
o%li(a"orii, :n"re care se nu5r#
- 9%li(aia :5pru5u""orului de a pune la dispo4iie
:5pru5u"a"ului, cu cel puin 0& 4ile :nain"e de se5narea
con"rac"ului de credi", o o8er"a scrisa care 7a cuprinde "oa"e
condiiile con"rac"ului, precu5 !i "er5enul de 7ala%ili"a"e a
aces"uia
- Posi%ili"a"ea %ene8iciarului de credi" de a u"ili4a credi"ul
acorda" e!alona" sau in"e(ral, pla"a 8c;ndu-se de c"re
ins"i"uia de credi" direc" c"re 7;n4"or :n ca4ul cu5prrii
unui i5o%il sau c"re cons"ruc"or :n celelal"e ca4uri
222
- )n"erdicia condiionrii acordrii unui credi" ipo"ecar de
o%li(aia %ene8iciarului credi"ului de a cu5pra sau de a
su%scrie 7alori 5o%iliare ale :5pru5u""orului, indi8eren"
su% ce 8or5a cu e2cepia ca4ului achi4iionrii de "i"luri de
par"icipare ale 8ondurilor ipo"ecare
- Drep"ul :5pru5u"a"ului de a ra5%ursa an"icipa" credi"ul
pri5i", :n condiiile s"a%ili"e de pri prin con"rac"ul de
credi"
- =n ca4ul ra"ei do%;n4ii 7aria%ile#
- 7ariaia ra"ei do%;n4ii "re%uie s 8ie le(a" de
8luc"uaiile unui indice de re8erin ales din"r-o serie de
indici a cror lis"a !i 5od de calcul se s"a%ilesc prin
ho"r;re a $u7ernului<
- con"rac"ul poa"e s pre7ad c 7ariaia ra"ei do%;n4ii
es"e li5i"a", :n sens cresc"or !i descresc"or, la un
anu5i" ni7el 8a de ra"a iniial a do%;n4ii, precu5
!i/sau c ra"a do%;n4ii nu 7aria4 dec;" a"unci c;nd
5odi8icarea :n sens cresc"or sau descresc"or
:nre(is"rea4, 8a de ra"a iniial a do%;n4ii, o di8eren
s"a%ili" de c"re pri<
- 5odi8icarea ra"ei do%;n4ii "re%uie co5unica" de c"re
:5pru5u""or :5pru5u"a"ului cel 5ai ";r4iu la da"a
aplicrii noii ra"e.
Credi"ul ipo"ecar es"e un 8ac"or ac"i7 :n rapor" cu piaa de
capital. As"8el, ipo"ecile cons"i"uie (aranii reale, %ine pri7i"e
de c"re opera"orii pe pieele 8inanciare. =n 7ederea 8inanrii
credi"ului ipo"ecar ins"i"uiile de credi" po" a"ra(e capi"aluri prin
e5isiuni de o%li(aiuni ipo"ecare ((aran"a"e cu ipo"eci) sau
aciuni (aran"a"e cu ipo"eci.
22'
Po"ri7i" le(ii 0+&/0+++, :n Eo5;nia o%li(aiunile ipo"ecare
1+


po" 8i e5ise :n li5i"a a /&I din 7aloarea por"o8oliului de
ipo"eci !i pri7ile(ii al ins"i"uiei e5i"en"e, se "ran4acionea4 pe
pieele de capi"al au"ori4a"e 8iind supuse supra7e(herii
Co5isiei Naionale de Galori Ho%iliare.
To" as"8el, ins"i"uiile 8inanciare au"ori4a"e po" e5i"e aciuni
ipo"ecare
.&
, care sun" "i"luri de 7aloarea ne(ocia%ile pe pia"a de
capi"al. Po"ri7i" le(ii "i"lurile de 7aloare po" 8i e5ise :n li5i"a a
,.I din 7aloarea por"o8oliului de ipo"eci !i pri7ile(ii deinu"
de ins"i"uia :n cau4.
Tabelul Di7erene 1ntre obli-aiuni 3i aciuni i#otecare
?bli-aiuni i#otecare 9ciuni i#otecare
%ursa #l5ii $alorii
nominale 3i a
dobnzilor
Alu2ul de nu5erar al
e5i"en"ului
Alu2ul de nu5erar
cola"eral
E
<
#
u
n
e
r
e

l
a

r
i
s
c
Riscul de
creditare
E5i"en" )n7es"i"or
Riscul #l5ii
antici#ate
E5i"en" )n7es"i"or
Riscul de
#ia5
)n7es"i"or )n7es"i"or
Garanie
$arania poa"e 8i
o8eri" de ins"i"uia
iniia"oare a credi"ului
sau al"e ins"i"uii
a(rea"e
$aranie o8eri" de o
"er par"e cu5 ar 8i o
socie"a"e de asi(urare-
(aran"are sau al"e
ins"i"uii speciali4a"e
/ursa3 1up Florin -re+eni, 7arantarea, produs-suport al refinanrii ipotecare,
Prezentare, Fondul $omDn de 7arantare a %reditelor, >AAN
1+
=n li5%a en(le4 aces"ea poar" denu5irea de 3Hor"(a(e acBed onds6
!i se u"ili4ea4 8rec7en" su% a%re7ierea de H
.&
=n li5%a en(le4 aces"ea poar" denu5irea de 3Hor"(a(e acBed
*ecuri"ies6 !i se u"ili4ea4 8rec7en" su% a%re7ierea de H*
221
Capitolul 9 Asigur'ri
..1 Asigurarea riscului
Eiscul es"e pre4en" :n "oa"e ac"i7i"ile u5ane. =n a8aceri,
lansarea de noi produse pe pia, e2"inderea pe noi piee,
iniierea unei noi a8aceri, achi4iia unei :n"reprinderi sun" "o"
a";"ea deci4ii riscan"e. De47ol"area "ehnolo(iei poa"e a8ec"a
si"uaia social !i poa"e (enera noi si"uaii i5predic"i%ile,
aciunile a(resi7e sau a"i"udinile de re"orsiune ale unui s"a" po"
(enera rspunsuri si5ilare din par"ea al"or s"a"e, sporind (radul
de e2punere la risc. Prin ur5are, e8ec"ele asocia"e unei aciuni,
5ai 5ul" sau 5ai puin riscan", po" 8i econo5ice, sociale,
poli"ice, psiholo(ice, 8i4ice sau le(ale.
A!a cu5 se !"ie, riscul es"e un 8ac"or ho"r;"or :n asu5area sau
nu a unei ci de aciune, precu5 !i :n e7aluarea cos"ului de
opor"uni"a"e al unei "ran4acii. Di5inuarea riscului 5re!"e
dina5ica 5ediului de a8aceri. Din punc" de 7edere
econo5ic/8inanciar, di5inuarea riscului la ni7el indi7idual se
poa"e reali4a prin preluarea aces"uia la ni7el colec"i7 !i prin
dis"ri%uirea lui :n"re 5ai 5uli ac"ori.
Prin definiie, asi(urarea es"e o 8or5 de "rans8er (parial) al
riscului de la un indi7id la un (rup (cei care pl"esc pri5 de
asi(urare asi(ur"orului). Trans8erul riscului se reali4ea4 su%
8or5a unui con"rac" prin care o par"e nu5i" asi(ur"or se
an(a>ea4 s acorde desp(u%iri celeilal"e pri, nu5i"
asi(ura", :n ca4ul producerii anu5i"or pierderi clar speci8ica"e,
:n schi5%ul plii de c"re asi(ura" a unei pri5e de asi(urare.
*e poa"e spune c asi(urarea per5i"e indi7i4ilor s schi5%e
riscul unei pierderi i5por"an"e con"ra cer"i"udinii unei 5ici
22.
pierderi. *e spune despre o asi(urare c es"e corec" (38air6)
dac sperana 5a"e5a"ic a o%inerii unui c;!"i( prin
cu5prarea poliei de asi(ure es"e 4ero. E2is"ena unor cos"uri
ad5inis"ra"i7e !i a oricror a%a"eri de la concurena per8ec" pe
piaa asi(urrilor "inde s 8ac asi(urarea 5ai puin dec;"
corec", de!i, a"unci c;nd pri5ele de asi(urare se %ucur de un
"ra"a5en" 8iscal 5ai 8a7ora%il "endina s-ar pu"ea in7ersa :n
%ene8iciul asi(urailor. Eelaia care ar pu"ea su(era,
si5pli8ica", 5odul de calcul al pri5ei de asi(urare es"e cea de
5ai >os, :n care se5ni8icaia si5%olurilor es"e# $Mpri5a de
asi(urare, pMpro%a%ili"a"ea producerii e7eni5en"ului asi(ura",
aMa5ploarea daunei asi(ura"e, %Mcos"ul de ad5inis"rare.
Nu orice e7eni5en" incer" es"e un risc !i nu orice risc es"e
asi(ura%il. Edi"orul %ule"inului 3EisB Hana(e5en"6 ce apare
su% auspiciile $ene7a Associa"ion
.0
, o%ser7;nd c pro(resul
"ehnolo(ic an"renea4 riscuri noi, necunoscu"e !i noi
incer"i"udini, susine !i c, :n "i5p ce ac"orii econo5ici au lua"
5suri pen"ru reducerea riscurilor din consideren"e econo5ice
(sau din spiri" ce"enesc), asi(urrile au in8luena" ino7area
"ehnolo(ic :n"r-un 5od ase5n"or in8luenei s"a"ului, a";"
prin pro5o7area aces"eia, c;" !i prin :5piedicarea ei de a
a7ansa :n anu5i"e direcii
.2
. =n esen, 5esa>ul pe care dore!"e
s-l dea au"orul es"e acela c indi7i4ii !i colec"i7i"ile nu ar
"re%ui s se si5" descura>a"e de carac"erul i5predic"i%il !i,
deci, ne-asi(ura%il al unor e7eni5en"e. Di5po"ri7, el
.0
$ene7a Associa"ion es"e o asociaie in"ernaional pen"ru s"udiul
econo5iei asi(urrilor
.2
*"ahel., J.E., 398 neK risBs, unBnoKn risBs, and uncer"ain"?6, :n
ule"inul EisB Hana(e5en" no. '', $ene7a Associa"ion, Hai 2&&'
% a p $ + =
22/
rea5in"e!"e c :n relaia risc 7ersus opor"uni"a"e 3e7i"area
riscului es"e cel 5ai 5are risc6
.'

Eiscul asi(ura%il :ndepline!"e o serie de condiii :n 5od
cu5ula"i7#
- pro%a%ili"a"ea producerii e7eni5en"ului asi(ura" s su%uni"ar
(:n ca4ul asi(urrilor de 7ia si"uaia es"e di8eri" prin aceea
c decesul asi(ura"ului se produce cu cer"i"udine dar nu se
poa"e spune cu cer"i"udine c;nd anu5e)
- producerea e7eni5en"ului asi(ura" !i 5ri5ea pa(u%ei s 8ie
independen"e de clien" (s nu e2is"e ha4ard 5oral)
- posi%ili"a"ea producerii e7eni5en"ului asi(ura" s 8ie real !i
s se poa" de"er5ina 5a"e5a"ic pro%a%ili"a"ea ei.
=n plus, :n ac"i7i"a"ea de asi(urri (enerale se au :n 7edere o
serie de principii3
principiul desp(u%irii proporionale, po"ri7i" rapor"ului
din"re 7aloarea asi(ura" !i 7aloarea %unului asi(ura"
principiul pri5ului risc, po"ri7i" cruia desp(u%irea
poa"e a"in(e ni7elul pa(u%ei 8r a dep!i 7aloarea
asi(ura"
principiul rspunderii li5i"a"e po"ri7i" cruia
desp(u%irea se pl"e!"e nu5ai dac pa(u%a dep!e!"e
un anu5i" pra( (8ran!i4)
principiul rspunderii solidare, care se aplic :n ca4ul
coasi(urrilor, c;nd 5ai 5uli asi(ur"ori preiau co"e
pri din riscul asi(ura".
.'
ide5
22,
..2 /iaa asigurrilor
*a"is8acerea cererii de asi(urri se reali4ea4 de c"re opera"ori
speciali4ai prin in"er5ediul pieei asi(urrilor.
Dup cu5 se 7ede din Ai(ura -, o8er"a de asi(urri se
reali4ea4 de c"re, ori prin in"er5ediul ur5"orilor#
Companii
#ocieti
mutuale
#ocieti de
asigurare 9
reasigurare
#ocieti de
asigurare
Persoane
fizice
.rganizaii
fr scop
lucrativ
!nstituii
pu%lice
C/R/R/A D/ A#!3$R:R!
.F/R2A D/ A#!3$R:R!
Ageni de
asigurri
5ro;eri de
asigurri
#ocieti de reasigurare
Companii
#ocieti
mutuale
#ocieti de
asigurare 9
reasigurare
#ocieti de
asigurare
Persoane
fizice
.rganizaii
fr scop
lucrativ
!nstituii
pu%lice
C/R/R/A D/ A#!3$R:R!
.F/R2A D/ A#!3$R:R!
Ageni de
asigurri
5ro;eri de
asigurri
Companii
#ocieti
mutuale
#ocieti
mutuale
#ocieti de
asigurare 9
reasigurare
#ocieti de
asigurare 9
reasigurare
#ocieti de
asigurare
#ocieti de
asigurare
Persoane
fizice
Persoane
fizice
.rganizaii
fr scop
lucrativ
.rganizaii
fr scop
lucrativ
!nstituii
pu%lice
!nstituii
pu%lice
C/R/R/A D/ A#!3$R:R! C/R/R/A D/ A#!3$R:R!
.F/R2A D/ A#!3$R:R! .F/R2A D/ A#!3$R:R!
Ageni de
asigurri
Ageni de
asigurri
5ro;eri de
asigurri
5ro;eri de
asigurri
#ocieti de reasigurare
6i-ura ) Piaa asi-ur5rilor 9/ursa3 1oro+anu, H,
;ranzacii comerciale, )ditura Fumina FeM, -ucure8ti ?IIJ, pag >OPB
22-
/ocietile de asigurri sun" socie"i co5erciale care
:ndeplinesc anu5i"e cerine, nu :n ul"i5ul r;nd
do7edesc c au un capi"al 5ini5 7rsa" care s
8urni4e4e o (aranie re4ona%il (:n Eo5;nia aces"a es"e
:n"re , !i 01 5iliarde lei :n 8uncie de na"ura ac"i7i"ilor
de asi(urare des8!ura"e, 8ir5ele care o8er 5ai 5ul"e
ca"e(orii de asi(urri 8iind necesar s ai% un capi"al
7rsa" care s dep!easc su5a pra(urilor 5ini5e
pen"ru 8iecare ca"e(orie)
/ocieti mutuale care sun" persoane >uridice de drep"
ci7il ai asociai sun" chiar asi(uraii, aces"ea "re%uie s
:ndeplineasc acelea!i condiii ca !i socie"ile de
asi(urare
/ocietile de reasigurare, sun" socie"i ai cror
asi(urai sun" socie"ile de asi(urare. Cneori o
socie"a"e o8er ca produse a";" asi(urri c;" !i
reasi(urri
&genii de asigurri sun" persoane 8i4ice care :ncheie
polie de asi(urare :n nu5ele !i con"ul asi(ur"orului
pen"ru care lucrea4, :n %a4a 5anda"ului acorda" de
aces"a prin con"rac"ul de a(en".
-ro2erii de asigurri sun" persoane >uridice au"ori4a"e,
care ne(ocia4 pen"ru clienii lor, persoane 8i4ice sau
>uridice, asi(urai ori po"eniali asi(urai, :ncheierea
con"rac"elor de asi(urare sau reasi(urare !i acord
asis"en pe dura"a derulrii con"rac"elor ori :n le("ur
cu re(ulari4area daunelor, dup ca4<
Hecanis5ul asi(urrilor poa"e reduce nesi(urana 5ediului
econo5ic, nu5ai :n 5sura :n care el :nsu!i es"e si(ur.
Consecinele ne(a"i7e ale 8ali5en"ului unei socie"i de
asi(urri po" a8ec"a :n 5od se5ni8ica"i7 nu nu5ai pe asi(uraii
aces"eia, ci :n"rea(a ac"i7i"a"e de asi(urare. Toc5ai de aceea,
un rol i5por"an" pen"ru %una 8uncionare a pieei asi(urrilor
22+
re7ine au"ori"ii de supra7e(here !i re(le5en"are ins"i"ui" prin
Le(ea Nr. '2/2&&&. Aceas"a poar" denu5irea de Co5isia de
*upra7e(here a Asi(urrilor !i are s"a"u"ul unei au"ori"i
au"ono5e.
9 pre7edere 5a>or a le(islaiei din do5eniul asi(urrilor o
repre4in" de"er5inarea !i supra7e(herea per5anen" a 5ar>ei
de sol7a%ili"a"e a socie"ilor de asi(urri.
Asi(ur"orul sol7a%il ar pu"ea 8i cel care su%scrie pri5e care
po" acoperi daunele an"icipa"e !i chel"uielile de e2ploa"are, iar
7aloarea ac"i7elor sale dep!e!"e o%li(aiile e2is"en"e cu o
5ar> de si(uran corespun4"oare celei reco5anda"e de
au"ori"a"ea de supra7e(here.
Aor5ula consacra" pen"ru calculul sol7a%ili"ii - ac"i7e-
o%li(aii M 5ar>a de sol7a%ili"a"e - es"e di8icil de aplica" pen"ru
socie"ile de asi(urri din Eo5;nia, din 5ai 5ul"e moti"e.
- :n pri5ul r;nd, :nre(is"rarea :n con"a%ili"a"e a re4er7elor
"ehnice :n clasa ) a con"urilor de capi"al, de!i re4er7ele
"ehnice sun", prin de8iniie, ele5en"e de pasi7 cons"i"ui"e :n
pre4en" pen"ru plile care se 7or e8ec"ua :n 7ii"or, !i nu
ele5en"e de capi"al< :n rile cu e2perien :n do5eniul
asi(urrilor, pasi7ele unei socie"i de asi(urri includ "rei
clase dis"inc"e# capi"alul acionarilor, re4er7ele "ehnice si
da"oriile.
- :n al doilea r;nd, es"e di8icil aplicarea unei 5e"odolo(ii
uni"are de e7aluare a ac"i7elor !i a o%li(aiilor, pen"ru "oa"e
socie"ile de asi(urri< 5ar>a de sol7a%ili"a"e de"er5ina" pe
%a4a da"elor con"a%ile es"e doar o i5a(ine s"a"ic, ea nu
re8lec" reali"a"ea< aceea!i pro%le5 apare !i :n ca4ul
e7alurii capi"alului social< a7;nd in 7edere ca 5sura
sol7a%ili"ii es"e da"a de 7aloarea capi"alurilor proprii (ac"i7e
2'&
- o%li(aii), e7aluarea corec" a capi"alului social es"e o
pro%le5 5a>or care poa"e 8i soluiona" prin i5punerea de
c"re au"ori"a"ea de supra7e(here a unui anu5i" rapor" :n"re
capi"alul social cash !i non-cash, care sa nu pericli"e4e
sol7a%ili"a"ea socie"ilor de asi(urri.
- de ase5enea, 8i2area unui capi"al social 5ini5 "re%uie sa
re8lec"e riscul rela"i7 al ac"i7i"ii asi(ur"orului, al"8el spus,
"re%uie sa "ina con" de 5ri5ea capi"alului de risc.
- :n ul"i5ul r;nd, pen"ru de"er5inarea 7alorii 5ini5e a 5ar>ei
de sol7a%ili"a"e speci8ice socie"ilor de asi(urri, "re%uie s
se in con" !i de e2punerea la risc a asi(ur"orilor, di8erena
:n"re pri5ele su%scrise, desp(u%iri !i re4er7e "ehnice.
Con8or5 le(ii, capi"alul social 7rsa" nu poa"e 8i 5ai 5ic de
!ap"e 5iliarde lei pen"ru asi(urrile (enerale e2cep";ndu-le pe
cele o%li(a"orii, 01 5iliarde pen"ru asi(urri (enerale !i 4ece
5iliarde lei pen"ru co5paniile care prac"ic doar asi(urri de
7ia. =n 8uncie de ac"i7i"ile des8!ura"e, ci8rele de 5ai sus se
po" cu5ula, as"8el c o 8ir5 care prac"ic "oa"e ca"e(oriile de
asi(urri 7a "re%ui s ai% un capi"al social de 5ini5u5 21
5iliarde lei. Cn al" aspec" se5ni8ica"i7 pen"ru prudena
adop"a" :n do5eniul asi(urrilor es"e 8ap"ul c aciunile
socie"ilor de asi(urri po" 8i nu5ai no5ina"i7e.
Cn al" ele5en" care carac"eri4ea4 piaa asi(urrilor :l
cons"i"uie 3produsele6. Aces"ea sun" de o 5are di7ersi"a"e
re8lec";nd e8or"urile asi(ur"orilor de a-!i adap"a c;" 5ai %ine
o8er"a necesi"ilor !i cerinelor :n con"inu nuanare !i
di7ersi8icare ale clien"elei. To"u!i, "oa" aceas" 5are 7arie"a"e
se :ncadrea4 :n"r-un nu5r li5i"a" de clase de asi(urri. =n
Eo5;nia Co5isia de *upra7e(here a asi(urrilor a s"a%ili",
%a4;ndu-se :n 5ai 5are 5sur pe e2periena in"ernaional
dec;" pe (radul de pene"rare al asi(urrilor pe piaa au"oh"on,
2'0
cinci clase de asi(urri de 7ia (Ai(ura +) !i 0, clase de
asi(urri (enerale (Ai(ura 0&).
Asi(urrile de 7ia se re8er, :n principiu, la e7eni5en"e care
se 7or produce cu cer"i"udine, 8r s se cunoasc, :ns,
5o5en"ul :n care se 7or produce. Asi(urrile de 7ia se re8er
la riscuri le(a"e de 7iaa asi(ura"ului cu5 sun" riscul de deces,
ori cel de supra7ieuire, riscul de cs"orie sau cel de na!"ere.
*e poa"e o%ser7a :ns 8uncia de in(inerie 8inanciar a
asi(urrilor de 7ia care "inde s dep!easc :n i5por"an pe
cea de acoperire a riscurilor. Asi(urrile de 7ia sun" 8rec7en"
8olosi"e ca ins"ru5en"e de econo5isire !i in7es"ire.
18 Asigur'ri de *ia'
Propriu9zise
De supravieuire
De deces
)ixte
Anuti
#uplimentare
Pentru vtmri corporale din accidente
Pentru incapacitate de munc cauzat de accident
Deces cauzat de accident
%8 Asigur'ri de 's'torie /i na/tere
98 Asigur'ri legate de in*estiii
&8 Asigur'ri per"anente de s'n'tate
58 Asigur'ri de apitalizare
A,I:URRI +E ;IA
6i-ura & Clase de asi-ur5ri de $ia5
2'2
Clasele de asi(urri (enerale sun" ur5"oarele#
,. Asi(urri de acciden"e !i %oal, prin aces"ea se i acorda
desp(u%iri 8inanciare, :n na"ur sau 5i2"e (8inanciare !i :n
na"ur), inclusi7 pen"ru acciden"e de 5unc !i %oli pro8esionale
!i pen"ru 7"5ri corporale su8eri"e de persoane :n "i5pul
18 Asigur'ri de aidente /i (oal'
%8 Asigur'ri de s'n'tate
98 Asigur'ri de "i0loae de transport terestru <"ai
puin el $ero*iar8
&8 Asigur'ri de "i0loae de transport $ero*iar
58 Asigur'ri de "i0loae de transport aerian
)8 Asigur'ri de "i0loae de transport na*al
=8 Asigur'ri de (unuri #n tranzit
>8 Asigur'ri de inendiu /i ala"it'i naturale
?8 Alte asigur'ri de daune la propriet'i
1@8 Asigur'ri de r'spundere i*il' la auto*e.iule
118 Asigur'ri de r'spundere i*il' pentru "i0loae de
transport aerian
1%8 Asigur'ri de r'spundere i*il' pentru "i0loae de
transport na*al
198 Asigur'ri de r'spundere i*il' general'
1&8 Asigur'ri de redite /i garanii
158 Asigur'ri de pierderi $inaniare
1)8 Asigur'ri de proteie 0uridi'
1=8 Asigur'ri de asisten' turisti'
A,I:URRI :ENERALE
6i-ura ,! Clase de asi-ur5ri -enerale
2''
"ranspor"ului<
. Asi(urri de sn"a"e, pen"ru care se po" acorda a";"
desp(u%iri 8inanciare sau :n na"ur, c;" !i 5i2"e (8inanciare !i
:n na"ur)<
". Asi(urri de 5i>loace de "ranspor" "eres"ru, al"ele dec;" cele
8ero7iare, prin care se acoper orice daun su8eri" de
7ehiculele "eres"re, cu 5o"or sau 8r
0. Asi(urri de 5i>loace de "ranspor" 8ero7iar< aces"ea se
8olosesc pen"ru acoperirea daunelor su8eri"e de 7ehiculele ce se
deplasea4 sau "ranspor" 5r8uri ori persoane pe cale 8era"<
*. Asi(urri de 5i>loace de "ranspor" aerian - acoper orice
daun su8eri" de 7ehicule aeriene care se deplasea4 sau
"ranspor" 5r8uri ori persoane pe linie aerian<
+. Asi(urri de 5i>loace de "ranspor" na7al, - acoper orice
daun su8eri" de 7ehiculele 5ari"i5e, 8lu7iale, lacus"re sau
pen"ru canale na7i(a%ile, cons"rui"e, a5ena>a"e !i echipa"e
pen"ru a plu"i, a se deplasa, a "ranspor"a 5r8uri sau persoane,
precu5 !i pen"ru a e2ecu"a lucrri "ehnice<
'. Asi(urri de %unuri :n "ran4i", inclusi7 5r8uri "ranspor"a"e,
%a(a>e !i orice al"e %unuri, care acoper orice daun su8eri" de
%unurile :n "ran4i" sau de %a(a>e, oricare ar 8i 5i>locul de
"ranspor"<
). Asi(urri de incendiu !i cala5i"i na"urale, care acoper
orice daun parial sau "o"al cau4a" proprie"ilor !i
%unurilor, cau4a" de incendiu, cu"re5ur, inundaie, al"e
cala5i"i na"urale e"c.<
&. Al"e asi(urri de daune la proprie"i, asi(urri care acoper
orice al"e daune pariale sau "o"ale su8eri"e de proprie"i sau
%unuri, cu5 ar 8i cele cau4a"e de (rindin sau :n(he !i de al"e
e7eni5en"e<
,!. Asi(urri de rspundere ci7il pen"ru au"o7ehicule, care se
re8er a";" la asi(urarea o%li(a"orie de rspundere ci7il,
in"ern, pen"ru pa(u%e produse "erilor prin acciden"e de
au"o7ehicule, c;" !i la asi(urarea de rspundere ci7il au"o,
2'1
e2"ern, car"e 7erde, care acoper orice rspundere re4ul"a" din
producerea unor pre>udicii produse unor "ere persoane din
u"ili4area au"o7ehiculelor, inclusi7 rspunderea
"ranspor"a"orului<
,,. Asi(urri de rspundere ci7il pen"ru 5i>loace de "ranspor"
aerian, prin care se acoper orice rspundere re4ul"a" prin
producerea unor pre>udicii unor "ere persoane prin u"ili4area
5i>loacelor de "ranspor" aerian, inclusi7 rspunderea
"ranspor"a"orului<
,. Asi(urri de rspundere ci7il pen"ru 5i>loace de "ranspor"
na7al, des"ina"e acoperirii oricrei rspunderi re4ul"a"e prin
producerea unor pre>udicii produse unor "ere persoane prin
u"ili4area 5i>loacelor de "ranspor" 5ari"i5, 8lu7ial, lacus"ru sau
pe canale na7i(a%ile, inclusi7 rspunderea "ranspor"a"orului<
,". Asi(urri de rspundere ci7il (eneral, care acoper orice
al" rspundere re4ul"a" prin producerea unor pre>udicii
produse unor "ere persoane,
,0. Asi(urri de credi"e !i (aranii, care au ca o%iec" acoperirea
riscurilor de insol7a%ili"a"e (eneral, de credi" de e2por", de
7;n4are :n ra"e, de credi" ipo"ecar, de credi" a(ricol, precu5 !i
de (aranii direc"e sau indirec"e<
,*. Asi(urri de pierderi 8inanciare, care acoper riscuri de
pierderi din# u"ili4are, insu8iciena 7eni"urilor, pierderi cau4a"e
de "i5pul ne8a7ora%il, pierderi din %ene8icii, chel"uieli
co5erciale nepre74u"e, 5eninerea chel"uielilor (enerale,
pierderea 7alorii de pia, pierderi de ren" sau al"e 7eni"uri,
pierderi co5erciale indirec"e, al"ele dec;" cele 5eniona"e 5ai
sus, precu5 !i pierderi neco5erciale sau al"e pierderi
8inanciare<
,+. Asi(urri de pro"ecie >uridic, care au ca o%iec" supor"area
chel"uielilor cu procedura >udiciar !i o8erirea al"or ser7icii care
decur( din acoperirea asi(urrii, cu5 ar 8i# recuperarea pa(u%ei
su8eri"e de asi(ura" prin"r-o procedur ci7il sau penal,
aprarea ori repre4en"area asi(ura"ului :n"r-o procedur penal,
2'.
ad5inis"ra"i7 sau :5po"ri7a unei recla5aii :ndrep"a"e
:5po"ri7a aces"uia<
,'. Asi(urri de asis"en "uris"ic, prin care se acoper riscul
de asis"en o8eri" persoanelor a8la"e :n di8icul"a"e :n cursul
unor deplasri sau al unei a%sene de la do5iciliu sau de la
locul re!edinei per5anen"e.
Din cele 0, clase de asi(urri (enerale pre74u"e de le(islaia
:n 7i(oare o pondere i5por"an" (de ,-,/'I) :n "o"al pri5e
%ru"e :ncasa"e din asi(urri direc"e (enerale es"e deinu" de '
clase de asi(urare !i anu5e#
- asi(urrile de 5i>loace de "ranspor" "eres"ru , al"ele dec;" cele
8ero7iare, ('.,0,I din "o"al pri5e %ru"e :ncasa"e din asi(urri
direc"e (enerale).
- asi(urrile de rspundere ci7il a au"o7ehiculelor (rspundere
ci7il au"o o%li(a"orie !i Car"e Gerde) (2-,01I).
Pes"e +&I din :ncasrile de pri5e %ru"e pe se(5en"ul de
asi(urri de 7ia au pro7eni" :n 2&&2 din ' clase de asi(urare !i
anu5e#
- asi(urrile de 7ia le(a"e de in7es"iii , pen"ru care e2punerea
la riscul de in7es"iii es"e "rans8era" asi(ura"ului. 1+,..I din
7aloarea "o"al a pri5elor %ru"e :ncasa"e pen"ru asi(urri de
7ia. Cea 5ai 5are par"e din :ncasrile la aceas" clas
(respec"i7 -/,1.I) a 8os" :nre(is"ra" de )N$
NEDEELANDEN.
- asi(urrile 5i2"e de 7ia , ('.,21I din "o"al pri5e %ru"e
:ncasa"e pen"ru asi(urrile de 7ia). Cele 5ai i5por"an"e co"e
de pia la aceas" clas de asi(urri au 8os" deinu"e de
socie"ile )N$ NEDEELANDEN (cu o co" de pia de
1&,,0I), A*)E9H ('0,/,I) !i A)$ L)AE (01,'&I).
- asi(urrile de deces , (cu o pondere de /,+.I). Cele 5ai
se5ni8ica"i7e :ncasri la aceas" clas au conse5na"
LCR9)L-A*)T9, A*)AN !i 9HN)A*)$ G)ASb
2'/
Depar"e de a 8i doar si5pli in"er5ediari, +ro2erii o8er
clienilor a";" ser7icii de consul"an :n asi(urri, c;" !i de
5ana(e5en"ul riscurilor. Co5isioanele :ncasa"e de ace!"ia
di8er, a!adar, !i :n 8uncie de pache"ul de ser7icii o8eri"
clienilor.
Pri5ii "rei %roBeri de pe piaa ro5;neasc sun" su%sidiare ale
unor co5panii in"ernaionale, iar 5ul"e din a8acerile care 7in
prin reea sun" polie :n re(i5 38ron"in(6. Aces"ea sun"
con"rac"e de asi(urare ceda"e :n "o"ali"a"e :n reasi(urare,
co5pania care le-a :ncheia" %ene8iciind doar de un co5ision
din par"ea reasi(ura"orului. A8acerea se 8ace :n s"rin"a"e, iar
sucursala e5i"e doar o poli local, :ncas;nd o 5ic par"e din
co5isionul :n"re(ii a8aceri. Co5isionul es"e 5ul" 5ai 5ic dec;"
7eni"urile din pri5e pe care co5pania le-ar 8i :ncasa" dac ar 8i
reinu" o par"e din risc.
=n por"o8oliile %roBerilor de asi(urri se re(sesc, prac"ic, "oa"e
co5paniile i5por"an"e ce ac"i7ea4 :n Eo5;nia. =n do5eniul
"eleco5unicaiilor, de pild, cei "rei opera"ori de "ele8onie
5o%il, Ho%il Eo5, Ho%iAon !i Cos5oro5, sun" :5prii
:n"re $ras *a7o?e, London roBers !i RaEo *er7icii de
Asi(urri, :n "i5p ce Con"inen"al Au"o5o"i7e a :ncheia"
asi(urri prin in"er5ediul E9* E)*R.
Ac"i7i"a"ea %roBerilor depinde :n aces" 5o5en" de con8i(uraia
co5paniilor din Eo5;nia. Circa ++I din co5paniile s"rine de
pe pia :!i asi(ur a";" ac"i7ele, c;" !i personalul. =n ce pri7e!"e
8ir5ele cu capi"al de s"a", deci4ia aparine 5ana(e5en"ului,
nee2is";nd o o%li(aie din par"ea ac"ualului APAP* de a
:ncheia polie de asi(urare.
Nu5rul 5ic al %roBerilor re8lec", de al"8el, reali"a"ea e2is"en"
pe piaa asi(urrilor din Eo5;nia. La o pia cu puini ac"ori de
2',
cali%ru !i 5uli de con7enien, in"er5ediarii nu po" 8i dec;" de
acela!i "ip. Prin co5paraie, :n Harea ri"anie, de pild, sun"
:nre(is"rai '.+&& de %roBeri (care dein o co" de pia de 1&I
din asi(urrile de 7ia !i .2I din cele non-7ia) !i 02.0.& de
in"er5ediari. Hai aproape de noi, :n Polonia !i Cn(aria,
8uncionea4 pe pia 21&, respec"i7 ,& de %roBeri.

Nu :n ul"i5ul r;nd, "re%uie e7idenia"e (araniile 8inanciare
ceru"e %roBerilor :n aces"e ri. Li5i"a 5ini5 la polia de
rspundere pro8esional es"e :n Cn(aria de circa 0.&.&&& C*D,
:n "i5p ce un %roBer Llo?dXs "re%uie s ai% un capi"al social de
cel puin 2.&.&&& lire s"erline.
Cu "oa"e aces"e nea>unsuri, un 8ap" "re%uie, 8r :ndoial,
re5arca"# doi din"re cei op"-4ece %roBeri i5por"ani e2is"eni pe
pia - Harsh *EL, !i RaEo *er7icii de Asi(urri, sun"
repre4en"anii, respec"i7 par"enerii liderilor 5ondiali :n
do5eniu, (rupurile Harsh Q HcLennan !i A9N. Cn al "reilea,
$ras *a7o?e, es"e co"a" (dup par"eneria"ul din 0+-, cu Jillis)
ca al "reilea %roBer 5ondial. Lis"a 5ul"inaionalelor es"e
co5ple"a" cu E9* E)*O Eo5;nia, o co5panie cu acionari
8rance4i, en(le4i, aus"rieci !i %el(ieni :n proporii e(ale,
London roBerXs (desprins din 8os"ul *ed(Kich cu5pra" :n"re
"i5p de Harsh) !i E9HTECA.
E2plicaia pre4enei a";"or nu5e sonore pe piaa ro5;neasc nu
e (reu de (hici". De!i 7olu5ul :ncasrilor din pri5e es"e :nc
5ic, e2is" "o"u!i un po"enial de de47ol"are de5n de lua" :n
sea5.
=n ce pri7e!"e reasigurrile, cele 5ai i5por"an"e co5panii de
asi(urri ro5ane!"i sun" reasi(ura"e la pri5ele 8ir5e de pro8il
pe plan 5ondial. 9 5are par"e din riscurile prelua"e de
co5paniile de asi(urri sun" ceda"e :n reasi(urare. Acela!i
lucru se :n";5pl !i cu pri5ele de asi(urare. =n 0+++, de pild,
2'-
din "o"alul de 1.2,1 5iliarde lei pri5e :ncasa"e la ni7elul
:n"re(ii piee, -2+,, 5iliarde lei (0+,1I) au repre4en"a" pri5e
ceda"e reasi(ur"orilor. Anul 0+++ a repre4en"a" un 7;r8 din
aces" punc" de 7edere. =n 0++-, cedrile :n reasi(urare au 8os"
de 0.,+ I din "o"al pri5e, iar in 0++,, de +,1I. La pri5a
7edere, conclu4ia ce poa"e 8i "ras es"e aceea c, de la an la an,
par"ea de risc (!i de pri5a) reinu" de 8ir5ele ro5ane!"i de
asi(urri es"e din ce :n ce 5ai redus. =n ce pri7e!"e socie"ile
5ari, "endina es"e dia5e"ral opus. Cedrile :n reasi(urare se
po" di5inua, pe 5sur ce co5pania a de7eni" 5ai solid !i !i-
a per5is s rein o par"e 5ai 5are din risc.
C;" rein din riscurile asu5a"e co5paniile ro5;ne!"i !i c;"
cedea4 reasi(ur"orilor@ Depinde :n pri5ul r;nd de "ipul
asi(urrii. La asi(urrile de a7iaie, 8iind 7or%a de 7alori 8oar"e
5ari, procen"a>ul ceda" :n reasi(urare :n 5od u4ual es"e de
circa +--++I, co5paniile rein;nd doar 0-2I din risc. *i"uaia
nu es"e cu 5ul" di8eri" la al"e co5panii. Hunich Ee si *Kiss
Ee do5ina piaa. Arda8, din cau4a ra"ei 5ari a daunelor la
asi(urrile au"o, cedea4 :n reasi(urare "oa"e con"rac"ele a cror
su5 asi(ura" dep!e!"e 2..&&& C*D. Ca re(ul, la aceas"
ca"e(orie de asi(urri, pe pia se cedea4 chiar 5ai 5ul",
respec"i7 "o" ce dep!e!"e 0.-2&.&&& C*D. Procen"e 5ari de
risc se reasi(ur !i la asi(urrile 5ari"i5e sau cele de cldiri !i
%unuri. Pe de al" par"e, rspunderea ci7il au"o !i cea
pro8esional 8ac 5ai rar o%iec"ul reasi(urrii, 5o"i7ul principal
8iind su5ele 5ici asi(ura"e, aces"ea pu";nd 8i supor"a"e de
socie"a"e. Nu :n ul"i5ul r;nd, "re%uie spus c pool-ul a"o5ic
ro5;nesc (o asociaie care (rupea4 op" co5panii de asi(urare)
acoper 5ai puin de un procen" din riscul Cen"ralei de la
Cerna7od, res"ul 8iind plasa" pe pieele e2"erne.
$ata daunei es"e un cri"eriu i5por"an" la s"a%ilirea co"ei de risc
ce ur5ea4 a 8i reinu" de co5panie. Ea es"e de circa 1& I la
2'+
asi(urrile de %unuri, /.-,&I la cele au"o !i circa +&I la
asi(urrile de credi"e !i (aranii. =n 8uncie de aceas"a se
ne(ocia4 !i con"rac"ele de asi(urare.
De!i piaa ro5;neasc a asi(urrilor es"e puin de47ol"a",
5a>ori"a"ea co5paniilor ro5;ne!"i cola%orea4 cu reasi(ura"ori
de pres"i(iu pe plan in"ernaional. Liderul 5ondial dup ci8ra
de a8aceri es"e Hunich Ee ($er5ania), de!i la anu5ii
indica"ori (asi(urri de ca"as"ro8e, de e2ces de dauna e"c.) se
pare c :n 2&&& ne5ii au 8os" dep!ii de *Kiss Ee (El7eia).
A5%ii reasi(ura"ori sun" par"enerii pri5ilor 4ece co5panii de
pe piaa ro5;neasc. Dup 5aria>ul cu Allian4, reasi(ura"orul
principal al 8os"ului A*)T a de7eni" acu5 Allian4 $er5ania.
Allian4 Siriac 5ai cola%orea4 cu Hunchener EucB, Fano7er
Ee !i, pe par"ea de asi(urri 5ari"i5e, cu sindica"ele Llo?ds.
..3 Asigurarea mrfurilor
Di5inuarea e2punerii la risc, prin in"er5ediul asi(urrii,
7i4ea4, :n con"e2"ul de 5ai >os, riscurile pri7ind pa"ri5oniul#
daune direc"e su8eri"e de 5r8uri din di7erse cau4e incendiu,
e2plo4ie, cu"re5ur, inundaii, 8ur", 7andalis5 e"c< pierderi
8inanciare indirec"e din :n"reruperea ac"i7i"ii cau4a" de
producerea riscurilor asi(ura"e< a7arii acciden"ale la
echipa5en"e !i u"ila>, precu5 !i pierderi 8inanciare indirec"e
a8eren"e :n"reruperii ac"i7i"ii din as"8el de cau4e< pierderi sau
daune la 5r8urile "ranspor"a"e< acciden"e !i 8ur"uri au"o.
Para5e"rii de cos" ai asi(urrii sun"#
- na"ura 5r8urilor# po" 8i 8ra(ile, po" 8i predispuse 8ur"ului, po"
8i perisa%ile< pen"ru 5r8urile periculoase cos"ul asi(urrii es"e
8oar"e ridica"<
- na"ura a5%ala>ului# o 5ar8 a5plasa" direc" pe palei es"e
5ul" 5ai e2pus ca o 5ar8 plasa" :n"r-o cu"ie sau carcas<
21&
- 5odul de "ranspor"# es"e una din si"uaiile :n care "ranspor"ul
aerian c;!"i( "eren :n de8a7oarea "ranspor"ului 5ari"i5. =n
5edie, asi(urarea aerian cos" de '-1 ori 5ai puin dec;" o
asi(urare 5ari"i5< "re%uie s se in sea5a de cerinele !i
chel"uielile de a5%alare, (reu"a"ea 5r8urilor !i cu%a>ul a8eren"<
"ranspor"ul 5ari"i5 necesi" un a5%ala> 5ai scu5p, :n 5edie
de 2-' ori 5ai scu5p dec;" "ranspor"ul aerian.
- i"inerarul asi(ura"# es"e e7iden" c pri5a 7a 8i 5ai 5are
pen"ru un "ranspor" 5ari"i5 ce "ra7ersea4 W4one riscan"e6,
cu5 ar 8i Es"ul Hedi"eranei, $ol8ul Ara%ic !i al"e 4one cu (rad
5are de e2punere la risc<
- na"ura riscurilor/(araniilor acoperi"e# :n 8uncie de clau4ele
)nco"er5s u"ili4a"e :n con"rac"< o asi(urare a 5r8urilor
7;ndu"e A9T :l cos" 5ai puin pe 7;n4"or dec;" o asi(urare
C)AT< :n 5a"erie de "ranspor" in"ernaional, r5;ne la
la"i"udinea celui ce supor" riscul "ranspor"ului s alea( :n"re
di8eri"ele 8or5ule de asi(urare, e2ac" ca !i :n ca4ul asi(urrii
au"o5o%ilelor.
Aces"e aspec"e au propria i5por"an, de"er5in;nd
opor"uni"a"ea asi(urrii :n "ranspor"ul in"ernaional.
=n 5ul"e ca4uri asi(urarea "ranspor"ului es"e o%li(a"orie, spre
e2e5plu la plecarea !i la sosirea din/:n anu5i"e ri :n curs de
de47ol"are. Es"e u"il s se cunoasc cos"ul 5ediu al asi(urrii
dar !i li5i"ele in8erioare !i superioare. La ni7el 5ondial, li5i"a
5a2i5 es"e :n >ur de -c, !i 8oar"e rar o pri5 de asi(urare
es"e 5ai 5ic de 0c, dup cu5 rareori se prac"ic pri5e de
asi(urare 5ai 5ari de 2c, cu e2cepia rilor :n curs de
de47ol"are, unde pri5a se poa"e ridica, :n anu5i"e ca4uri la .c
- -c.
210
1urata acoperirii riscurilor
Asi(urarea in"r :n 7i(oare din 5o5en"ul :n care %unul asi(ura"
prse!"e depo4i"ul sau locul de depo4i"are, de la adresa
5eniona" :n polia de asi(urare, pen"ru a :ncepe "ranspor"ul,
dar nu 5ai de7re5e de da"a :ncheierii poliei de asi(urare !i
pla"e pri5ei de asi(urare. Asi(urarea con"inu :n cursul
o%i!nui" al "ranspor"ului pe ru"a 5eniona". Asi(urarea
:nce"ea4 :n una din ur5"oarele si"uaii, oricare din"re ele
sur7ine 5ai :n";i#
a) la li7rarea la depo4i"ul sau locul de depo4i"are al
des"ina"arului, la des"inaia 5eniona" :n poli<
%) la li7rarea la al" depo4i" sau loc de depo4i"are di8eri" de
des"inaia 8inal speci8ica" :n poli, sau :nain"e de
aceas" des"inaie, pe care asi(ura"ul decide s-l
8oloseasc pen"ru depo4i"are (al"ul dec;" cel o%i!nui" :n
cursul "ranspor"ului), sau pen"ru alocare sau dis"ri%uire<
c) la e2pirarea a /& de 4ile de la "er5inarea descrcrii
5r8ii, dac locul aces"eia es"e un por" !i la e2pirarea a
'& de 4ile de la "er5inarea descrcrii 5r8ii, dac locul
es"e unul de in"erior (punc" "er5inus al unui "ranspor"
ru"ier, aerian sau pe cale 8era"), :n por"ul, s"aia,
aeropor"ul, locul 8inal, in"er5ediar sau de re8u(iu.
Dac, dup descrcarea de pe 5i>locul de "ranspor" la des"inaia
8inal, dar :nain"e de "er5enul de e2pirare al aces"ui con"rac" de
asi(urare, %unurile "re%uiesc li7ra"e la o nou des"inaie, al"a
dec;" cea pre74u" :n poli, acoperirea 7a :nce"a :n 5o5en"ul
de :ncepere a noului "ranspor" c"re noua des"inaie.
Asi(urarea r5;ne 7ala%il pe dura"a :n";r4ierii care es"e :n
a8ara con"rolului asi(ura"ului, al oricrei de7ieri, descrcri
8ora"e, re:ncrcri sau "rans%ordri, precu5 !i pe dura"a
5odi8icrilor de "raseu, in"er7eni"e din e2erci"area unui drep"
212
acorda" ar5a"orilor sau na7losi"orilor :n cadrul con"rac"ului de
na7losire.
Dac, din cau4e :n a8ara con"rolului asi(ura"ului, 8ie con"rac"ul
de "ranspor" se "er5in :n al" por" sau loc dec;" cel de des"inaie
nu5i" :n polia de asi(urare, sau "ranspor"ul se "er5in :n al" 8el
:nain"e de li7rarea %unurilor la depo4i"ul des"ina"arului, aceas"
asi(urare se 7a considera "er5ina" dac nu se no"i8ic i5edia"
asi(ur"orul !i nu se con7ine asupra con"inurii asi(urrii, dac
aceas"a se dore!"e de c"re asi(ura", :n schi5%ul unei pri5e
supli5en"are, dac se consider necesar de c"re asi(ur"or,
8ie#
a) p;n c;nd %unurile sun" 7;ndu"e sau li7ra"e :n"r-un al"
por" sau loc, sau, dac se con7ine al"8el, la e2pirarea a
/& de 4ile, respec"i7 '& de 4ile, de la a>un(erea
%unurilor asi(ura"e :n"r-un as"8el de por" sau loc, oricare
se produce 5ai :n";i, sau#
%) dac %unurile sun" li7ra"e, :n decursul perioadei de /&
de 4ile, respec"i7 '& de 4ile (sau a oricrei perioade de
prelun(ire con7eni"e), la des"inaia 5eniona" :n
asi(urare sau la orice al" des"inaie, p;n la :nce"area
acoperirii, con8or5 pre7ederilor de 5ai sus.
*un" e2cluse de la acoperire ur5"oarele riscuri# 7iciile proprii
5r8urilor< (re!eli :n a5%alare, insu8iciena sau inadap"area
a5%ala>ului la condiiile de "ranspor"< :ncrcarea de8ec"uoas a
5r8urilor :n in"eriorul con"ainerelor, cu"iilor e"c.< (re!eli
Wnescu4a%ile6 ale asi(ura"ului.
Pa(u%ele indirec"e, consecin a :n";r4ierilor :n e2pediii sau :n
sosirea 5r8urilor asi(ura"e, "a2ele de 5a(a4ina>, de s"aionare,
con"ras"aliile, di8erenele de curs nu sun" acoperi"e prin
asi(urarea "ranspor"ului. Aces"ea po" in"ra, prin in"er5ediul
pri5elor supli5en"are :n asie"a 7alorii asi(ura"e.
21'
De al"8el, :n"reprinderile au posi%ili"a"ea s-!i asi(ure o 7aloare
superioar 7alorii 5r8urilor asi(ura"e. Co5paniile de asi(urri
ad5i" ca 7aloare asi(urrii s 8ie ar"i8icial 5ri" (p;n la
2&I). Aceas" 5ar> co5pensea4, :n spiri"ul asi(urrilor,
pre>udiciul co5ercial oca4iona" 8ir5ei de c"re un sinis"ru pe
parcursul "ranspor"ului. Es"e posi%il dep!irea, :n anu5i"e
ca4uri, a 5ar>ei de 2&I, dar nu5ai prin ne(ociere cu
co5pania de asi(urri !i con"ra unei pri5e supli5en"are.
=n ca4ul :n care, dup in"rarea :n 7i(oare a con"rac"ului de
asi(urare, locul de des"inaie es"e 5odi8ica" de c"re asi(ura",
asi(urarea 7a 8i 5eninu" dac se no"i8ic i5edia" asi(ur"orul
!i dac se con7ine asupra pri5ei !i a condiiilor de asi(urare.
/uma asigurat
*u5a asi(ura" pri7ind asi(urarea %unurilor pe "i5pul
"ranspor"ului es"e 7aloarea indica" :n poli, repre4en";nd
ni7elul 5a2i5 al desp(u%irii ce se poa"e acorda :n ca4 de
daun, ea pu";nd 8i 8or5a" din#
a) 7aloarea %unului po"ri7i" 8ac"urii ori(inale sau , :n ca4ul
:n care aces"a nu are 7aloare co5ercial, 7aloarea de
pia a aces"uia la locul e2pedierii :n 5o5en"ul
:ncheierii asi(urrii, la care se poa"e adu(a#
%) cos"ul "ranspor"ului, al asi(urrii, "a2ele !i co5isioanele
7a5ale precu5 !i al"e cos"uri oca4iona"e de "ranspor"ul
%unului, :n 5sura :n care aces"ea nu sun" incluse :n
7aloarea 8ac"urii<
c) o su5 supli5en"ar pen"ru acoperirea unor chel"uieli
nepre74u"e, cu e2cepia a5en4ilor, penali4rilor !i a
al"ora ase5n"oare.
Au"o7ehiculele se asi(ur, de re(ul, la 7aloarea real a
aces"ora la da"a :ncheierii asi(urrii, prin aceas"a :nele(;ndu-
211
se 7aloarea din nou a au"o7ehiculului, 5ai puin u4ura :n rapor"
cu 7echi5ea (nu5rul de ani de la da"a pri5ei :n5a"riculri
p;n la da"a :ncheierii asi(urrii), con8or5 scalei de u4ur
proprie 8iecrui asi(ur"or.
9pera"orii aerieni ro5;ni care e8ec"uea4 operaiuni de lucru
aerian sau a7iaie (eneral pe "eri"oriul Eo5;niei sun" o%li(ai,
po"ri7i" le(ii, s asi(ure aerona"ele u"ili4a"e :n operaiunile
aeriene respec"i7e, pen"ru ca4urile de rspundere ci7il ca
ur5are a pa(u%elor produse "erilor :n ur5a acciden"elor sau a
al"or e7eni5en"e de a7iaie. Prin ho"r;re de (u7ern s-au
s"a%ili" li5i"ele 5ini5ale ale su5elor asi(ura"e#
- 2&& 5ilioane lei pen"ru a7ioane !i elicop"ere cu 5asa 5a2i5
la decolare 2 "one<
- /&& 5ilioane lei pen"ru apara"ele cu 5asa 5a2i5 la decolare
2-.,, "one<
- 0,2. 5iliarde lei pen"ru a7ioane cu 5asa .,,-'1 "one !i
elicop"ere cu 5asa pes"e .,, "one<
- 2,. 5iliarde pen"ru a7ioanele cu 5asa pes"e '1 "one.
Pen"ru al"e ca"e(orii de aerona7e dec;" cele 5eniona"e, li5i"a
5ini5 a su5ei asi(ura"e es"e 5ilioane lei.
Asi(urarea na7elor 5ari"i5e es"e, :n principal su%scris,
reasi(ura" :n *"a"ele Cni"e ale A5ericii, :n Arana, :n Nor7e(ia
!i :n Harea ri"anie, aceas"a din ur5 dein;nd o par"e
se5ni8ica"i7 din 7olu5ul 5ondial al asi(urrilor de na7e.
To"alul pri5elor :ncasa"e din asi(urrile 5ari"i5e sun" es"i5a"e
la 1 5iliarde de lire s"erline pe an, din care ' 5iliarde de lire
s"erline pro7in din asi(urarea na7elor. =n (eneral, ar5a"orii
recur( la ser7iciile %roBerilor de asi(urri.
Ca ur5are a su5elor i5por"an"e puse :n >oc la asi(urarea
na7elor 5ari"i5e !i a 8rec7enei sinis"relor, reasigurarea
per5i"e par"a>area riscului :n"re 5ai 5uli par"icipani la
21.
asi(urarea riscului respec"i7. $radul 8oar"e 5are de e2punere la
risc a i5pus ca re(ul u4ual :n prac"ica curen" acoperirea
asi(urrii na7elor 5ari"i5e prin cel puin 2& de su%scrip"ori,
a>un(;ndu-se p;n la .&, dac su5a pus :n >oc es"e 8oar"e
5are.
Preul asi(urrii cons"i"uie principalul ele5en" concurenial,
dar !i securi"a"ea !i repu"aia asi(ur"orului au o i5por"an
considera%il.
Arec7ena sinis"relor !i i5plicaiile ar5a"orului (pri5a de
asi(urare pen"ru o na7 aparin;nd unui ar5a"or oarecare poa"e
8i de 0& ori 5ai 5are dec;" cea solici"a" unui ar5a"or cu o
%un repu"aie), pa7ilionul, echipa>ul !i al"e 7aria%ile au un rol
esenial :n e7aluarea riscurilor !i s"a%ilirea pri5ei de asi(urare.
PFC (Poin" Full Co55i""ee) una din co5isiile co5une
8or5a"e de c"re LCA (ansa5%lul consoriilor Llo?dds care
:ncheie asi(urri 5ari"i5e, !i care sun" :n nu5r de cca. 2'&) !i
Ld)LC(asociaia asi(ur"orilor, cu sediul la Londra, 8onda" :n
0--1, speciali4a" :n asi(urri 5ari"i5e !i aeriene, a7;nd un
nu5r de cca. 02& de 5e5%rii, din care .&I sun" socie"i
%ri"anice) a ela%ora" c;"e7a cri"erii pri7i"oare la 5odali"a"ea
"ehnic de s"a%ilire a pri5elor de asi(urare. *u%scrii"orii sun"
li%eri s i(nore aces"e cri"erii, recur(;nd la al"ele. Direciile de
aciune a5in"i"e 7i4ea4# 5e"ode de clasi8icare a na7elor<
aprecierea repu"aiei ar5a"orului< de8inirea clar a riscurilor
acoperi"e prin asi(urarea :ncheia"< procen"ele de 5a>orare a
pri5elor :n ca4ul rapor"ului pri5 su%scris/sinis"ru (daun)
e"c.
4odaliti de asigurare
Asi(ura"ul dispune de un 5are nu5r de posi%ili"i de ale(ere.
*e poa"e adresa direc" co5paniei de asi(urri a rii sale sau
21/
poa"e recur(e la ser7iciile unui a(en" de asi(urare (5anda"ar al
co5paniei de asi(urare), sau la ser7iciile unui %roBer de
asi(urri (5anda"ar al clienilor si !i prin ur5are 5ul" 5ai ap"
s apere in"eresele asi(urailor), sau la ser7iciile
"ranspor"a"orului su sau ale "ran4i"arului.
Cneori, re(le5en"rile anu5i"or ri i5pun ca asi(urarea
"ranspor"ului s 8ie acoperi" !i de c"re o co5panie de
asi(urri din acea ar, adic o reasi(urare.
De ase5enea, e2is" posi%ili"a"ea ale(erii :n"re di8eri"e polie
propuse de c"re co5paniile de asi(urare.
Polia :per "oia# se i5pune pen"ru o e2pediie i4ola".
Polia :cu alimentare es"e adap"a" con"rac"elor a5ple, pen"ru
care se cunoa!"e su5a, e!alonarea e2pediiilor, na"ura
"ranspor"ului !i 5odul de "ranspor". Per5i"e de8inirea 8oar"e
e2ac" a riscurilor acoperi"e !i ne(ocierea su5ei a8eren"e
pri5ei de asi(urare. Asi(ura"ul 7a e5i"e Wa7i4ul de ali5en"are6
pe 5sura e2punerii la riscuri a e2pediiei.
Polia :flotant acoper "oa"e e2pediiile asi(ura"ului,
e2por"ul ca !i i5por"ul pe dura"a unui an :n"re(. Es"e, :n
ansa5%lu, o poli care acoper ac"i7i"a"ea "o"al a asi(ura"ului
pri7ind "ranspor"ul in"ernaional de 5r8uri. =n (eneral, es"e
soluia adop"a" de c"re 5arile :n"reprinderi. Pri5a de
asi(urare se ne(ocia4 su% 8or5 8or8e"ar, oricare ar 8i
5r8urile !i 7oia>ele. Pla"a pri5elor se 8ace re(ula", prin a7i4ul
de ali5en"are lunar, "ri5es"rial sau anual, dup punerea :n
5i!care a 5r8urilor (deplasarea lor).
Polia Wcu ali5en"are6 !i polia W8lo"an"6 co5por" noiunea de
Wplin6 !i de W8ranchise6 .
21,
WPlin6 es"e 7aloarea 5a2i5 a 5r8urilor au"ori4a" de c"re
5odul de "ranspor". Es"e un 5i>loc pen"ru co5pania de
asi(urri de li5i"are a propriilor riscuri. Dac plinul es"e
dep!i" cu oca4ia unei e2pediii da"e, "re%uie pre7eni"
co5pania de asi(urri pen"ru a con7eni asupra noii si"uaii
(spre e2e5plu o reasi(urare). WPlinurile6 sun" prea des i(nora"e
de c"re opera"ori, 8iind un (ra7 pericol pen"ru ei, deoarece o
co5panie de asi(urri nepre7eni", :n ca4 de sinis"ru "o"al, nu
ra5%ursea4 nicioda" dec;" p;n la ni7elul Wplinului6.
Polia W8ranchise6 eli5in 5icile sinis"re, care nu sun" prin
ur5are ra5%ursa"e. Noiunea e2clude sinis"rele in8erioare unei
anu5i"e su5e 8i2a"e :n a7ans, per5i;nd adap"area asi(urrii.
Tendina pieei, pen"ru 5r8urile (enerale es"e asi(urarea
Wris86# re(ul in"e(ral 8r W8ranchise6. Pen"ru 7rac con"inu s
8ie aplica"e, doar W8ranchise6 de re%u"are (spre e2e5plu, prin
"asare, 7ola"ili"a"e, uscare).
Polia W:ncrc"or6 es"e pus la dispo4iia propriilor clieni de
c"re "ranspor"a"ori (co5panii 5ari"i5e !i aeriene, 5ai cu
sea5) sau de c"re "ran4i"ari. Es"e, :n (eneral, o opiune
prac"ica" de c"re :n"reprinderile 5ici !i 5i>locii care
:ncredinea4 propriilor pres"a"ori de ser7icii asi(urarea !i
"ranspor"ul, conco5i"en" cu :ncredinarea celorlal"e ser7icii
pri7i"oare la scoa"erea din 7a5 e"c.
Dosarul de ra5%ursare es"e pre4en"a", dup ca4 co5paniei de
asi(urri, %roBerului de asi(urri, "ranspor"a"orului (:n ca4ul
poliei W:ncrc"or6) sau "ran4i"arului. Dac dosarul es"e
co5ple", co5pania de asi(urri es"e inu" s procede4e la
ra5%ursarea su5ei, :n"r-o lun de 4ile de la recepie. =n prac"ic
lucrurile s"au puin al"8el.
21-
Dac lucrurile "renea4, co5pania de asi(urri %ene8icia4 de
prescrierea de 2 ani. Prescrierea poa"e 8i W:n"rerup"6 sau
Wsuspenda"6 :n %a4a unor dispo4iii le(ale 8oar"e precise, care
se "raduc, de re(ul, prin"r-o ci"aie :n >us"iie sau prin
recunoa!"erea scris a drep"ul recla5an"ului.
Dosarul de ra5%ursare include . ca"e(orii de docu5en"e#
ori(inalul docu5en"ului de "ranspor"< ori(inalul cer"i8ica"ului
de ra5%ursare< 8ac"ura co5ercial< re4er7ele :nre(is"ra"e 8a de
li7rarea :n %une condiiuni, scrisoarea con8ir5;nd aces"e
re4er7e !i rspunsurile pri5i"e (se ad5i" 8o"ocopii)<
docu5en"ul cons"a"a"or, indic;nd pa(u%ele !i responsa%ili"ile
a8eren"e.
F
F F
Perspecti"ele industriei asigurrilor sun" con7in("or
e2plora"e de c"re Haurice 3FanB6 $reen%er(, pre!edin"ele
co5paniei A5erican )n"erna"ional $roup, care iden"i8ic,
pornind de la e2e5plul propriei 8ir5e, cinci "endine 5a>ore
care 5archea4 7ii"orul asi(urrilor#
E2cesul de capi"al , da"ora" cre!"erii pieei de 7alori
5o%iliare pe 8ondul scderii ra"elor do%;n4ii, se pare c
7a con"inua !i :n 7ii"or
De-re(le5en"area (li%erali4area). Hoderni4area
ser7iciilor 8inanciare i5pune ridicarea unora din"re
res"riciile e2is"en"e, :n special in"erdicia de a co5%ina
ac"i7i"ile %ancar, de asi(urri !i de 7alori 5o%iliare,
ceea ce 7a an"rena un 5ediu "o"al di8eri".
Consolidarea . Nu5eroase 8u4iuni !i achi4iii au loc :n
cadrul sec"orului, :nsoi"e !i de procesul de "rans8or5are
:n socie"i pe aciuni pe care-l ur5ea4 5ul"e din"re
cele 5ai i5por"an"e socie"i 5u"uale.
21+
$lo%ali4area $lo%ali4area :n indus"ria de asi(urri a s-a
%a4a" pe pa"ru "endine i5por"an"e# cre!"ere len" a
pieei asi(urrilor :n rile de47ol"a"e, di5inuarea
pro"ecionis5ului :n lu5ea :n"rea(, pri7a"i4area
sche5elor de pensii :n 5ul"e ri, ne7oia co5paniilor
de a-!i 5enine independena, :n condiiile :n care !i-au
da" sea5a c a r5;ne la ni7elul pieei au"oh"one nu
5ai es"e o al"erna"i7.
Tehnolo(ia in8or5aiei co5paniile de asi(urri au
prelua" !"a8e"a u"ili4rii in"erne"ului cu i5plicaii 5a>ore
asupra 8or5elor de dis"ri%uie, 5arBe"in(ului,
ser7iciului clieni !i asupra al"or aspec"e ale a8acerii. Pe
aces" 8ond, se ascu"e ri7ali"a"ea :n cadrul pieei, 38iind
neclar dac pu"erea pe pia 5i(rea4 dinspre %roBeri
c"re asi(ura"ori, sau in7ers6
2.&
Biblio-ra7ie
0. Ada5s, P. ;,e 4anagement of $is2 and 6ncertainty,
Polic? Anal?sis, no.''., Harch 1, 0+++
2. Andreica, H. Feasing, cale de finanare a in"estiiilor pentru
ntreprinderi mici 8i mi#locii, edi"ura CE)HH,
ucure!"i, 0++,
'. a(donas, G. Pricing ris2 and insurance, -usiness3 t,eory
and practice, Gol. )), No. 0, 2&&2
1. o%, C.A. /isteme informaionale n comer, Edi"ura
Europa No7a, ucure!"i, 0+++
.. u4iernescu, E. )"aziunea fiscala in $omania - Ed.
Cni7ersi"aria Craio7a, 2&&0
/. Coase, E. F. ;,e Firm ;,e 4ar2et and ;,e Fa0, The
Cni7ersi"? od Chica(o Press, Chica(o and
London, 0+--
,. Cucu, A. )conomia su+teran, Edi"ura ren, ucure!"i,
2&&'
-. Cucu4a, 9. )conomia internationale e criminalita
organizzata Ei7is"a delle $.di A.-anno ULG
N./ -no7e5%re dice5%re, 0++/
+. Da8", E. L. 4anagement, ."h Edi"ion, The Dr?den Press,
NeK _orB, 2&&&
0&. Das, T.R., Ten(,
.*.
$esource and ris2 management in t,e strategic
alliance ma2ing proces6, Pournal o8
Hana(e5en", 7ol 21, No. 0, 0++-
00. Doro%anu, F. ;ranzacii comerciale, Ed. Lu5ina Le2,
ucure!"i, 0++-
02. Dr(u!in, H. 4anagementul ntreprinderilor mici 8i mi#locii,
Edi"ura A*E, ucure!"i, 0+++
0'. Dunnin(, P. F. 7o"ernments, 7lo+alization and International
-usiness, 928ord Cni7ersi"? Press, 0++,,
928ord
01. Fa5il"on, E. J. Fundamentals of modern +usiness, ed. Li""le,
roKn and co5pan?, os"on, Toron"o, 0+-+
0.. Farrin("on, *.E..
Niehaus, $.E.
$is2 4anagement and Insurance, Hc$raK-
Fill, )n"erna"ional Edi"ions, Ainance *eries,
0+++, os"on
2.0
0/. Faus"on, P. A. ;,e 6ndergroung

)conomy - usiness Ee7ieK
*ep"e5%re/9c"o5%er 0+-+
0,. Ferail, P.L.,
Eo5ael, P.
-lanc,iment de largent et la criminalite
organise - Ed. Presses Cni7ersi"aires de Arance
- Paris 0++/
0-. Rer%aleB ).
coordona"or
)conomia ntreprinderii, Edi"ura T)9, 2&&2
0+. Rerr?, P. roKn, F. ;,e -%%I &ffair, A Eepor" "o "h Co55i""ee an
Aorein( Eela"ions C*A - Dece5%re 0++2
2&. Pa%lo, A.L. 4anagerial ris2 interpretations3 1oes industry
ma2e a difference=, Pournal o8 Hana(erial
Ps?cholo(?, Gol 01, No. 2, 0++-
20. Pa"riche, D. <
)ona!cu G. <
Popescu H.
)conomia comerului, Edi"ura Cranus,
ucure!"i 2&&2
22. Pa"riche, D.<
Eis"ea, A.L.<
Pa"riche, ).
6r+anism comercial, Edi"ura Cranus,
ucure!"i, 2&&2
2'. Pes"iean, P. FGQconomie souterraine, Ed Fache""e - Paris
0+-+
21. Popa, ). ;ranzacii de comer eMterior, Edi"ura
Econo5ic, 2&&2
2.. Popa, ). -ursa, edi"ura Ade7rul, ucure!"i 0++'
2/. Popa, ).
(coordona"or)
;ranziie 8i reform,Edi"ura Econo5ic,
ucure!"i, 2&&0
2,. Popescu, N. ;aming *pportunism in 4odern %orporations
< -usiness et,ics is a+le to sol"e t,e pro+lem of
opportunism=, Con8erence paper, *ee8eld,
Aus"ria, 20 -2. sep"e5%rie 2&&2
2-. Ea8"er?, P. $is2 &nalysis in Pro#ect 4anagement,
Chap5an QFall, Airs" Edi"ion, 0++1, London
2+. *co4, G., Eo(er, L. /oft0are 1e"elopment $is23 *pportunitz, 'ot
Pro+lem, *o8"Kare En(ineerin( )ns"i"u"e,
CHC/*E)-+2-TE-'&, ADA 2.-,1', sep"e5%rie
0++2
'&. *hapira, A &m+iguity and ris2 ta2ing in organizations,
Pournal o8 EisB and Cncer"ain"?, no. ,, 0++'
2.2
'0. *i"Bin, *.., Pa%lo,
A.L.
$econceptualizing t,e determinants of ris2
+e,a"ior, Acade5? o8 Hana(e5en" Ee7ieK,
Gol. 0,, No. 0, 0++2
'2. *"ahel., J.E. *f ne0 ris2s, un2no0n ris2s, and uncertainty,
:n ule"inul EisB Hana(e5en" no. '', $ene7a
Associa"ion, Hai 2&&'
''. \"e8nescu, .,
Eucreanu, ).
1reptul comerului internaional, Edi"ura
didac"ic !i peda(o(ic, ucure!"i, 0+-,
'1. Tchiciu, L. Presiuni competiti"e 8i opiuni strategice
pri"ind tranzaciile n comer, Edi"ura $ru%er,
ucure!"i, 2&&'
'.. Gass, A. 7estiunea riscului unui proiect internaional de
in"estiii, Tri%una Econo5ic, Nr. 20, 2' 5ai
2&&0
'/. Jalls, H.E., D?er,
P.*.
$is2 propensity and firm performance3 & study
of t,e petroleum eMploration industry,
Hana(e5en" *cience, Gol. 12, No. ,, 0++/
',. Jhi"le?, E. /ystems of capitalism, paper presen"ed a" "he
Con8erence HarBe" and De5ocrac?,
Jashin("on DC, 2&&&

2.'