Sunteți pe pagina 1din 4

Tema: Strategii de dezvoltare a deprinderilor de vorbire n procesul de predare-invatare

a limbii romane in grupele alolingve.



OBIECTIVELE
a prezenta specificul vorbirii ca activitate integratoare;
a identifica notiunea de vorbire
a stabili rolul vorbirii in insusirea limbii a doua;
a stabili etapele de proiectare a activitatii de vorbire;
a identifica modalitatile de realizare a activitatii de vorbire;
PLAN:
1. Importanta vorbirii in activitatea de invatare;
2. Notiune de vorbire
3. Etapele de proectare a a activitii de vorbire
4. Strategii de realizare a activitatii de vorbire
BIBLIOGRAFIA
Cerghit.I.,Metode de invatamint,Bucuresti,1995;
Vahova.P.,Metodica predarii limbii moldovenesti in clasele primare,ChisinauLumina,1987;
Serdean.I.,Metodica predarii limbii romane la clasele 1-4,Editura didactica si pedagogica R.A.
Bucuresti,1992;
Barbuta I., Cucu L.,Predare si invatare limbii prin comunicare.Ghidul profesorului,Chisinau,2003;
NOTIUNI-CHEIE:
vorbirea monologata si vorbirea dialogata, conversatia, discutia, dialogul, povestirea, repovestirea,
memorizarea, proectarea didactica.

VORBIRE
CE ESTE VORBIREA?
Vorbirea este o forma de manifestare a limbii,cu ajutorul careea are loc procesul comunicarii
interpersonale.
Vorbirea este o activitate creatoare cu deprinderi totale de limba ,care decurge logic,coerent si
care,impreuna cu audierea,asigura actul comunicarii verbale.

NB!
Limba este mijloc de comunicare,iar vorbirea insusi procesul de comunicare. Astfel,functia comunicativa
a limbii se realizeaza prin intermediul vorbirii(orale sau scrise).

ROLUL VORBIRII
Activizeaza procesul de asimilare a sistemului si a subsistemelor limbii ca mijloc de comunicare:
Informeaza despre traditiile,istoria,cultura vorbitorilor limbii-tinta;
Solicita procesele intelectuale,creand o stare afectiva,favorabila unei activitati lingvistice de predare-
invatare eficiente;
Solicita diverse trasaturi ale personalitatii:intelectuale,morale,estetice,in baza varietatii tematice a
activitatii de vorbire si a modului in care este dirijata;
Solicita exersarea organului fonator al vorbirii in scopul asigurarii unei pronuntii clare;
Activizeaza imbogatirea vocabularului,insusirea corecta a sensului cuvintelor si introducerea acestora
in structuri coerente de limba;
Sporeste adaptarea rapida a elevilor la specificul limbii;
Inlatura dificultatile de exprimare libera a impresiilor,observatiilor sau a opiniilor;
Stimuleaza increderea in posibilitatile de a relata aspecte din experienta personala;
Dezvoltarea vorbirii include:
formarea deprinderilor de vorbire monologata
formarea deprinderilor de vorbire dialogata.
PARTICULARITATILE DISTINCTIVE ALE VORBIRII ORALE SI SCRISE
VORBIREA ORALA
1. Impune prezenta vorbitorului si interlocutorului.
2. Este mai expresiva decit cea scrisa;este insotita de intonatie;are pauze,accente
logice,ritm,gesturi,mimica.
3. Consta,de obicei,din propozitii scurte,deseori eliptice.
4. In timpul vorbirii orale a elevilor invatatorul poate urmari expresivitatea vorbirii,corectind-o imediat.
Vorbirea scrisa
1. Prezenta interlocutorului nu este obligatorie.
2. In vorbirea scrisa lipsesc pauzele,gesturile,mimica s.a. pentru redarea expresivitatii se utilizeaza
semnele de punctuatie,alineatele;se evidentiaza unele cuvinte prin sublinieri ..
3. Este mai dificila din cauza ortografiei.
4. Este pregatita si decurge in mai mult timp decit vorbirea orala,mai ales in clasele primare
5. Vorbirea scrisa este mai disciplinata. Formarea deprinderilor vorbirii scrise este de o importanta
deosebita pentru cultura generala a omului.
ETAPELE DE PROIECTARE A ACTIVITATII DE VORBIRE
ACTIVITATEA DE PROECTARE A VORBIRII INCLUDE CATEVA ETAPE:
Prima etapa are drept scop formarea priceperilor de vorbire la elevi in baza obiectivelor de referinta:
sa-si formeze deprinderi de intrebuintare a vocabularului activ;
Sa construiasca logic propozitii si fraze la prezent,trecut si viitor;
Sa construiasca corect un dialog scurt;
Sa realizeze continutul unui mesaj simplu;
Sa treaca informatia audiata prin propriile acte de vorbire;
Sa relateze succint elementele-cheie ale unui eveniment;
Sa realizeze o descriere elementara;
Sa formuleze intrebari pornind de la informatia scrisa;
Etapa intii cuprinde elementele pregatitoare:
Verbalizarea motivatiei;
Utilizarea evocarilor verbale si a ilustratiilor;
Crearea situatiei de problema pentru manipularea sau apropierea de tema;
Aceasta etapa se bazeaza pe:
Modalitati de insusire a vocabularului;
Modalitati de insusire a gramaticii;
Conversatie introductiva;
Reproducere;
Intrebare-raspuns;
Intrebare-intrebare;
Informatie-intrebare;
Intrebare-informatie;
Informatie-informatie;
Dialog;
Situatii de vorbire;
Diverse exercitii;
A doua etapa are drept scop dezvoltarea si perfectionarea deprinderilor de vorbire prin realizarea obiectivelor
de referinta:
Sa posede un lexic adecvat situatiei de vorbire si temei abordate;
Sa adreseze eficient intrebari;
Sa foloseasca propriile modalitati de exprimare;
Sa sustina si sa initieze dialoguri apreciind si argumentind cele relatate;
Sa transmita message;
Sa formuleze si sa comunice clar propriile sentimente,opinii,argumente si idei;
Sa-si adapteze itelegerea si vorbirea la varietatea si complexitatea situatiilor concrete ale vorbirii;
Sa decodeze,sa concentreze si sa sintetizeze mesajul de idei pentru a lua notite cu posibilitatile ulterioare de
reangajare a materialului informational si prezentarea lui fie verbal,fie in scris;

ETAPA A DOUA E MARCANTA PRIN:
Prezentarea prealabila a elementelor generale,apoi a celor specifice subiectului.Insistenta pe structura
unitara si apoi prezentarea elementelor constituente unul cite unul(Vreau sa merg la coafor.Vreau sa
ma coafez.)
Analiza unui element semnificativ. Elementele sunt intelese mai bine prin semnificatiile lor,mai intii se
expune o idee sau o problema pentru a I se intelege sensul,principiile de organizare si de solutionare si
dupa aceea se vor analiza celelalte elemente(coafura,breton,ondulatie,tunsoare scurta,la ceafa)
Aprecierea prin disociere(cercetarea elementelor de legatura). Se urmareste identificarea situatiilor
intermediare care fac actul vorbirii inteligibil(-Priviti revistele si alegeti varianta potrivita.-Cum doriti
sa va tundem:scurt,lung?)
ETAPA A DOUA SE BAZEAZA PE:
Exercitii lexicale;
Exercitii de gramatica;
Informatie-intrebare;
Informatie-informatie;
Dialog;
Povestire;
Descoperire;
Conversatie;
Discutie;
MODALITATI DE ACTUALIZARE A ACTIVITAII DE VORBIRE
ORICE VORBIRE IMPLICA DOI SUBIECTI INTR-O INTERACTIUNE PE PARCURSUL CAREEA APAR DIFERITE SITUATII
Situatii inchise Situatii deschise
Vorbirea monologata
Povestire
Repovestire
Memorare
Descriere
Descoperire
improvizare
Vorbirea dialogata
Replica
Dialog
Conversatia
discutia

Pentru predarea/invatarea vorbirii dialogate prin modalitati reproductive si productive active pot fi
recomandate:
Exercitii de reproducere a unui dialog-model;
Schimbarea sau includerea unor replici;
Alcatuirea unui dialog in baza unor replici sau a unor cuvinte cheie;
Intrebari si raspunsuri;
Inscenarea dialogului;
Incheierea unui dialog;
Reconstituirea dialogului in baza unor replici dispersate;
Dezvoltarea deprinderilor de vorbire la nivel de reproducere poate fi realizata prin expunerea monologata in
baza:
Unor modele;
Unor cuvinte-cheie;
Unui plan;
Unei scheme logice;
Unor propozitii;
Algoritmului;
Unui stimul;
Unor imbolduri verbale;
Dialog -este o modalitate de dinamizare a celor mai frecvente structuri verbale care faciliteaza activitatea de
vorbire. Dialogul este axat pe un schimb de intrebari si raspunsuri.

TIPURI DE DIALOG
Dialoguri cu repere;
Dialoguri scurte;
Dialoguri incomplete;
Dialoguri propriu-zise;

CONVERSATIA ESTE O ACTIVITATE CARE CONSTA DIN SCHIMBULVIUDE PARERI PENTRU DEZVALUIREA MAI
LARGA A CONTINUTULUI. IN LITERATURA DE SPECIALITATE,CONVERSATIA ESTE TRATATA CAPROTOTIP AL
UTILIZARII LIMBII,CAREZULTAT AL INTERACTIUNII UNOR INDICI CARE AU OBIECTIVE CONVERSATIONALE
DIFERITE SI ADESEA INTERESE DIVERGENTE.
Discutia este un schimb de opinii si idei. Discutia poate dura 2 minute sau 20 de minute,insa in toate cazurile
ea este importanta pentru dezvoltarea vorbirii. Ea este utila la ora si importanta pentru actiunile deformare
a competentelor verbal-comunicative.
MODALITATI DE A INCEPE O DISCUTIE
Audiem un cintec sau o poezie.
Intrebari: Este bun(a) sau nu?Contine un mesaj?
Demonstram un tablou.
Intrebari:Ce parere aveti?Este reusit acest tablou?
Aratam un obiect.
Intrebari:Care este destinatia acestui obiect?
Ascultam o scurta succesiune de sunete.
Intrebari:Ce sa intimplat?Ce va urma?
Prezentam o situatiede problema.
Intrebari:Cum am putea trai cu 20 de lei pe saptamina?
MODALITATI DE ACTUALIZARE A VORBIRII MONOLOGATE
1. Povestirea conditioneaza actul vorbirii monologate,ofera posibilitatea de a expune intimplari ,de a
istorisi,de a nara. Povestirea trebuie sa fie plastica, expresiva, folosindu-se intonatia, mimica, gesturile,
accentele si pauzele adecvate.
2. O forma a povestirii care stimuleaza in mare parte activitatea de vorbire a elevilor este repovestirea.
Repovestirea e o treapta spre dezvoltarea vorbirii fluente cu scopul de a relata in mod liber unele
intimplari din viata cotidiana sau din viata lor. Repovestirile pot fi organizate conform unui plan
pregatit de catre profesor sau realizat de ei insisi cu referire la anumite imagini.
3. Memorizarile,ca forma de activitate pentru dezvoltarea vorbirii,sint foarte solicitate de scolari.
Poeziile ofera bune prilejuri pentru exersarea actului vorbirii,atit prin memorizarea lor propriu-zisa,cit
si prin convorbirile anterior organizate,precum si prin comentarea lor,in special al cuvintelor si
expresiilor alese. Fiind o activitate care nu creeaza dificultati,memorizarile se recomanda sa
alterneze-in planificare-cu celelalte feluri de activitate pentru dezvoltarea vorbirii,pe tot parcursul
anului scolar.
NB!
Activitatea de vorbire are un rol insemnat pentru cunoasterea limbii a doua,fiind recunoscuta si perceputa ca
un sistem. Determinarile exterioare ale formarii si dezvoltarii vorbirii la circumstantele
vorbirii:locul,momentul,eforturile care permit interactiunea activitatilor lingvistice,realizarea scopului final
Formarea si dezvoltarea capacitatii de vorbire cunoaste doua trepte(etape) total sunt:a vorbi in limba a doua.
dependente: cunostinte despre faptele de limba si crearea automatismelor de insusire elaborarea instrumentului(
a limbii a doua) si exersarea fluiditatii vorbirii). practica folosirii lui(

S-ar putea să vă placă și