Sunteți pe pagina 1din 44

Cuprins

Capitolul I : Caracteristica de bază a Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA

BREWERY"S.A

2

Capitolul II: Sistemul managerial al Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA

BREWERY"S.A 15

2.1.Planificarea activităţiiîntreprinderii

2.2. Structura organizatorică

2.3.Managementul resurselor umane

15

2.4.Managementul riscului Capitolul III: Analiza activităţii economico-financiare a Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY"S.A 3.1.Indicatorii rentabilităţii 3.2.Indicatorii de gestionare a activelor şi pasivelor

3.3. Indicatorii lichidităţii întreprinderii

3.4. Indicatorii statistici ai acivităţii întreprinderii

1

Capitolul I I. Caracteristica de bază a organizaţiei

Conform legislaţiei in vigoare cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY" este înregistrată la camera de înregistrări sub forma de Societate pe Acţiuni "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY din Chişinău" Istoric apariţia berii este plasata cu 7 mii de ani în urmă pe teritoriul cuprins între rîurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o răspîndire rapida în Mesopotamia,

Băutura a căpătat o răspîndire rapida în Mesopotamia, Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea

Egipt şi prin

coloniile greceşti în toată

lumea antică. în spaţiul

nostru geografic primele relatări despre bere datează de dinaintea erei noastre fiind atestat consumul berei încă în perioada războaielor romane. Pe teritoriul actualei Republicii Moldova producţia industrială a berei începe în anul 1873,cînd un întreprinzător german pe

nume Raps fondează în Chişinău

fost puse cu 30ani în urmă în 1974 prin fuzionarea unităţii vechi de producţie cu fabrica nouă ,construită în zona industrială a oraşului . în 1995 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu numele de „VITANTA INTRAVEST". în următorii a fost efectuată o reutilare considerabilă ,noile echipamente asigurînd extinderea capacităţii de producţie şi creşterea calităţii produselor. Pe parcurs .fiecare din mărcile de bere şi băuturi răcoritoare a adus în colecţia întreprinderii medalii de aur .argint ,bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale. O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003,odată cu achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către „EFES BEVERAGE GROUP „ ,unul dintre cele mai mari grupuri de profil de pe piaţa europeană a berii. Odată cu schimbarea proprietarului ,'VITANTA

prima fabrica de bere .Bazele actualei companii au

a berii. Odată cu schimbarea proprietarului ,'VITANTA prima fabrica de bere .Bazele actualei companii au 2

2

INTRAVEST" îşi schimbă numele în „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY"

aparţinînd industriei alimentare.

Capitalul statutar al „EFES VITANTA MLDOVA BREWERY" îl constituia la

momentul înfiinţării 36198073 milioane lei.

Această întreprindere s-a impus pe piaţa internă a Republicii Moldova prin sortimentul de

producţie de înaltă calitate:

Bere „ Chişinău " ,"Arc", "Vitanta Premium", Efes Pilsener", „Starîîi

Melnic"

Băuturi Răcoritoare- 6 arome unite sub brendul VIVA : „Limonada",

Orange"," Cola /'Coacăză Neagră ," Lime", Greifruit".

Apă Minerală REAL cu gaze şi fără gaze

Băuturi Slabalcoolice „Coffe Amaretto „," Gin tonic „ ,Red Vodka"

Sucurile naturale de import Prigat „cu aromă de portocale , kiwi şi

piersic

Băuturi răcoritoare din gama Pepsi sunt deasemenea pentru import(anexe 1)

Principalele activităţi ale întreprinderii sunt:

Producerea

Turnarea

îmbutelierea

Vînzarea cu ridicata şi cu amănuntul a băuturilor alcoolice ,slab

alcoolice şi nealcoolice.

Produsele întreprinderii se bucură de o vastă extindere nu numai printre rîndurile

tinerilor dar şi printre rîndurile celor de vîrsta a doua şi a treia, produsele fiind consumate nu

numai la noi în Republica Moldova dar şi peste hotare. Relaţiile de cooperare sunt foarte strînse

reuşind să importe

3

materia primă de cea mai înaltă calitate din Bulgaria , Franţa ,Ucraina, Olanda , Cehia .Anglia , Turcia, Moscova. Facilităţile de care profită Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY" S.A. din partea statului sunt conform Art.24 din legea R.M. cu privire la Bugetul Asigurării Sociale de Stat pe anul 2004 NM519-XV din 06.12.2003 publicată în Monitorul Oficial care prevede „ Agenţii economici producători care la situaţia din 01.01.2004 nu au datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi transferă regulat şi integral suma obligaţiilor curente din salariul plătit pot beneficia solicitarea in baza acordului încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale de o reducere a tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii de la 29 % la 25% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense dacă suma contribuţiilor de asigurări sociale calculate conform tarifului acordat cu reducere este mai mare cu 10 % decît suma contribuţiilor plătite în aceeaşi perioadă a anului precedentă şi dacă păstrează numărul de personal angajat şi creează noi locuri de muncă". De asemenea mai are şi o susţinere nestatală din partea băncilor care acordă credite pe termene nelimitate care le-au ajutat să procure utilaje noi în leasing în valoare de 2 mln.dolari. întreprinderea este astăzi cel mai mare producător de bere .băuturi răcoritoare şi slabalcoolice şi unul dintre cei mai mari producători de apă minerală din Moldova.'EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „asigură peste 3 A din berea de pe piaţa Moldovei, 14 din cantitate din băuturi răcoritoare 14 % din volumul de apă minerală .Compania este prezentă pe piaţă prin trei mărci proprii de bere - „Chişinău" „Arc" „"Vitanta Premium" precum şi prin mărcile de import „Efes „"Starîi Melnic". Conducerea „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „ a înţeles că pentru a-şi menţine poziţiile pe piaţă în condiţiile importurilor masive şi a concurenţei produsul autohton trebuie să satisfacă cerinţele consumatorilor. De aceea pe parcursul ultimilor ani 7 mln.de dolari au fost investiţi în modernizarea tuturor etapelor ciclurilor de producţie iar pentru anul viitor este preconizat să se cheltuiască 10 mln de dolari. Cu o cifră anuală de afaceri de 47 mln. de dolari întreprinderea este nu doar una din cele mai prospere întreprinderi moldoveneşti ci şi unul din cei mai mari contribuabili.

4

În 2004 plăţile companiei către bugetul de stat şi cel local au ajuns la suma de 9 mln. de dolari

Pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit să urmărească campaniile

promoţionale organizate de „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY".

Sub marca EFES este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, ,Vitanta Premium este brandul

care susţine „Bienala Teatrală Eugeniu lonescu" ia berea Chişinău este sponsorul oficial al

Comitetului Naţional Olimpic din Moldova al Federaţiei Sportului Studenţesc şi al Federaţiei de

Tenis de masă. „Chişinău şi-a confirmat renumele de marcă cu adevărat naţională prin susţinerea

unor sărbători de amploare :

Festivalul Berii

Ziua studentului

Hramurile mai multor localităţi

Marca VIVA a fost sponsor al manifestărilor organizate de ziua copiiilor şi a unui şir

de evenimente pentru copii şi adolescenţi.

în anul 2004 berea „Starîi Melnic „ a fost sponsorul difuzării pe teritoriul Republicii

Moldova a campionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai important Festival de

muzică rock din ţară. Tot din acest an tradiţionala competiţie de fotbal pentru copii a devenit

„Cupa Viva".

Fiecare din mărcile de bere şi băuturile răcoritoare produse de VITANTA a adus în

colecţia întreprinderii medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri

internaţionale de specialitate.

,, Brewery tour”

«Brewery Tour», noul proiect al companiei «Efes Vitanta Moldova Brewery» – cel mai mare producător de bere din Republica Moldova, este o călătorie memorabilă la fabrică, acolo unde se produce berea preferata a moldovenilor - berea «Chişinău». Ajungând la fabrica de bere prin intermediul proiectului «Brewery tour», veţi cunoaşte întreg procesul de producere a berii, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. Veţi fi martori ai creării, etapă cu etapă, a unei noi cantităţi din băutura preferată. Veţi vedea cum are loc măcinarea malţului ceh veritabil, veţi afla ce reprezintă mustul de bere şi cum miroase adevăratul hamei german. Vi se vor descrie cele mai interesante şi

5

curioase detalii ale artei berăritului.

Călătoria se va încheia cu o degustare a celor mai proaspete mostre de bere «Chişinău»! Nu veţi pleca de la fabrică fără cadouri, în special fără legitimaţia de adevărat amator al celei mai populare beri autohtone. E simplu să ajungeţi în «Paradisul berii». Pentru aceasta, este suficient să răspundeţi corect la 3 întrebări din pagina electronică.

6

7

7

Derularea procesului de producere a berii

Tipul de producţie reprezintă totalitatea factorilor cu caracter tehnic şi organizatoric ce caracterizează nomenclatura producţiei fabricate , gradul ei de stabilitate ,volumul producţiei ,gradul de specializare a întreprinderii luate în ansamblul ei ,cît şi subunităţilor de producţie până la locul de muncă precum şi modul de deplasare a obiectelor muncii de la un loc de muncă la altul în cursul procesului de fabricaţie. Tipul de producţie influenţează şi determină metodele de organizare a producţiei şi a muncii ,structura de producţie a întreprinderii şi a secţiilor ,gradul de înzestrare tehnică a producţiei . Persistă patru tipuri de producţie:

Individuală –produsul este complex şi trebuie fabricat într-un singur exemplar sau într-un număr foarte mic de exemplare.

În serie –sistemul de organizare a producţiei trebuie să fie foarte flexibil pentru a răspunde cererilor formulate de clienţi

În masă–se folosesc procese care combină elemente standardizate sisteme de organizare a producţiei fiind deosebit de rigid şi orice schimbare necesită intervale mari de timp

De proces –un singur produs de mare serie ,printr-un proces unic. Sistemul de

organizare nu admite nici o flexibilitate În cadrul Î.M”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”S.A. s-a stabilit tipul de producţie în serie care se caracterizează prin următoarele trăsături :

- Constanţa fabricării unei producţii de o nomenclatură relativ redusă

- Posibilitatea fixării unor operaţii asemănătoare pe fiecare loc de muncă ceea ce permite introducerea unor utilaje cu un oarecare grad de specializare

- Lipsa unei specializări depline a tuturor locuitor de muncă

- Mişcarea pieselor de la o operaţie la alta se face în loturi de fabricaţie în scopul reducerii duratei de pregătire şi încheiere pe fiecare piesă. Structura de producţie exprimă forma organizatorică de desfăşurare a procesului de producţie şi reprezintă numărul şi componenţa verigilor de producţie , control şi cercetare ,modul de construire şi organizare internă şi legăturile de cooperare dintre acestea pe linia realizării procesului de producţie. Verigile structurii de producţie sunt considerate :

Locul de muncă - este acea

parte a suprafeţei de producţie a unui atelier

,sector sau a unei secţii ,dotate cu utilaj şi echipament tehnic corespunzător,

8

destinat executării anumitor operaţii în vederea obţinerii producţiei sau a deservirii procesului de producţie

Sectoare de producţie –care reprezintă acea subunitate delimitată sub raport teritorial unde se execută un anumit tip de operaţie tehnologică sau o succesiune de operaţii legate de fabricaţia unei piese sau părţi de produse

Atelier de producţie –poate fi constituit ca verigă independentă sau ca parte componentă a unei secţii ,reprezintă acea verigă structurală în cadrul căreia se execută fie aceeaşi activitate sub raport fie sub anumite operaţii succesive necesitate de executarea unui produs sau unei piese.

Secţia de producţie –Se înţelege o verigă structurală determinată tehnic productivă şi organizatoric –administrativ ,în cadrul căreia se execută un produs sau o parte a acestuia sau se desfăşoară un anumit stadiu al procesului tehnologic .Se creează pentru conducere unitară a activităţilor legate tehnologic atunci cînd volumul de muncă necesită cel puţin trei ateliere de muncă

Laboratoare de analiză ,control şi cercetare – ele se constituie atunci cînd volumul de muncă al acestora necesită cel puţin 5 persoane .În cadrul lor se execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiei prime ,produselor sau diferite lucrări cu caracter de studiu sau cercetare

În cadrul programului de producţie la nivelul unităţii industriale pot calculaţi următorii indicatori valorici principali:

Producţia marfă – exprimă valoric rezultatele finale livrate sau destinate livrării către alte unităţi la export sau pe piaţa internă ori folosite în sectoarele neindustriale ale întreprinderii. Aici se includ:

Valoarea produselor finite destinate livrării prin utilizarea materiei prime, materialelor proprii sau achiziţionate

Valoarea prelucrării materiei prime şi a materialelor primite de la clienţi

Valoarea lucrărilor cu caracter industrial ,executate pentru diferiţi clienţi din afară

9

Valoarea reparaţiilor capitale terminate executate pentru utilajele şi mijloacele de transport proprii, valoarea pieselor de schimb executate de întreprindere destinate de a fi consumate pentru reparaţiile capitale. Acest indicator în anul 2004 a constituit 146438283 mln. lei

Producţia globală – include toate elementele care fac parte din producţia marfă la

care se mai adaugă:

Creşterea sau descreşterea stocurilor de semifabricate şi combustibil din producţia proprie

Creşterea sau descreşterea stocurilor de producţie neterminată

activitatea

Producţia

netă

reprezintă

valoarea

nou

creată

în

productivă .Ea poate fi calculată prin două metode

Metoda de producţie se calculează ca diferenţa globale şi cheltuielile materiale PN= PG - ChM

dintre valoarea producţiei

Metoda de reparaţie se calculează prin însumarea directă a următoarelor elemente componente:

- retribuţiile

- contribuţiile asupra retribuţiilor

- contribuţii la fondul de cercetare ştiinţifică

- beneficiul net

- alte elemente ale muncii vii

Producţia realizată – exprimă valoarea producţiei livrate într-o perioadă de timp şi pentru care s-au efectuat complet operaţiunile de decontare între producător şi beneficiar. Din producţia marfă se scade modificarea stocurilor de producţie finită la depozit şi modificarea stocurilor de producţie descărcată dar neplătită

-Ingredientele necesare pentu producerea berii :

1.malţ

2.hamei

3.drojdie

4.apă

-Etapele procesului tehnologic de producere a berii :

1.macinarea maltului

10

Malţul este materia primă de bază utilizată la fabricarea berii. Acesta este produs din orz prin procesul tehnologic de malţificare, care are loc în secţia de malţificare. Principiul procesului de malţificare este încolţirea orzului. În procesul de malţificare, principalele componente ale orzului sunt transformate în hidraţi de carbon, necesari pentru procesul de fermentare. Se formează amilaza - enzimă care transformă amidonul în maltoză (carbohidrat al malţului). După o perioadă de timp bine determinată, când toate procesele de transformare ale componentelor sunt finisate, procesul de malţificare este stopat prin uscarea boabelor de malţ. Curentul de aer cald este trecut prin stratul de malţ, apa din bob fiind evaporată până la valori definite concret pentru fiecare tip de malţ fabricat. După aceasta, particulele încolţite sunt separate de boabe. Produsul final al procesului de malţificare este malţul. Măcinarea malţului are ca scop extragerea cât mai completă a principalelor componente din boabele de malţ. Măcinarea se efectuează la moara pentru malţ (des. 1, des. 2). Măcinatul asigură solubilizarea componentelor extractive în apă şi filtrarea cât mai bună din punct de vedere al gradului de limpiditate a mustului. Produsul obţinut la această etapă tehnologică este numit măciniş. 2.brasajul maltului Măcinişul de malţ obţinut în procesul de măcinare se amestecă cu apă în agregatul pentru condiţionarea malţului, după care este transferat în cazanul pentru brasaj (des. 3). Compoziţia obţinută în procesul de brasaj se numeşte plămadă. Plămada este prelucrată printr-un regim termic controlat, după etape bine definite în timp. Parametrii de temperatură şi timp sunt stabiliţi în conformitate cu tipul şi sortimentul de bere fabricat la întreprindere. Brasajul este important pentru activitatea optimă a enzimelor din malţ: amidonul se transformă în componente solubile în apă, carbohidraţi fermentescibili şi nefermentescibili; de asemenea, are loc transformarea şi trecerea în stare solubilă a altor componente din malţul măcinat. Particulele insolubile din plămadă sunt separate în cazanul de filtrare (des. 3) în fază grosieră. Ele reprezintă borhotu

Există două procedee de brasaj:

1. Prin infuzie – hidroliza enzimatică şi solubilizarea componentelor din malţ, cu excepţia cojii

bobului.

2. Prin decocţie – se caracterizează prin unul, două, trei decocturi. Procedeul de brasaj prin decocţie

oferă posibilitatea utilizării gramineelor nemalţificate: orez, porumb, grâu, orz. Nemalţificatele sunt

folosite pentru a conferi berii gust şi aromă specifică.

3. Filtrarea plămezii

La această etapă are loc transferul plămezii din cazanul de brasaj în cazanul de filtrare (des. 3), unde are loc separarea fazei grosiere (învelişul bobului şi proteina nehidrolizată) de cea lichidă

11

(mustul de bere). Borhotul de la filtrare este utilizat ca furaj pentru animale, iar mustul de bere este pompat în cazanul de fierbere.

4.Fierberea cu hamei

Fierberea mustului de bere are loc în cazanul de fierbere (des. 4). În cadrul acestui proces este dozat hameiul în câteva etape (des. 5). Hameiul este o plantă perenă cu o durată de viaţă de 30- 50 de ani, fiind productive, însă, numai plantaţiile de 20-25 de ani şi cu o înălţime de aproximativ 8 m. Aparţine familiei Cannabisaceae, iar toate soiurile de hamei cultivate în prezent aparţin speciei Humulus lupus. În industria berii sunt utilizate conurile de la inflorescenţele plantelor femele, deoarece numai acestea conţin răşini amare şi uleiuri eterice care conferă berii gustul amar şi aroma

caracteristică. Compoziţia hameiului are o influenţă decisivă asupra calităţii berii care este fabricată din acesta. Compoziţia chimică a hameiului este :

- răşini amare 18,5%

- uleiuri esenţiale 0,5%

- taninuri 3,5 %

- proteine 20,0%

- substanţe minerale 8,0%

Celelalte componente sunt - celuloza şi alte substanţe mai puţin importante pentru fabricarea berii. Cele mai importante componente pentru fabricarea berii sunt răşinile amare şi uleiurile esenţiale. Anume hameiul, în procesul de fabricare, conferă berii gustul şi aroma caracteristică. De asemenea, contribuie la formarea spumei de bere (conţinutul de uleiuri eterice, răşini amare şi taninuri) şi la o mai bună clarificare a mustului, la creşterea stabilităţii acestuia. În timpul procesului de fierbere are loc extracţia componentelor amare şi aromate din hamei – etapa tehnologică definită hameierea mustului. În acelaşi context, dozarea hameiului la o etapă incipientă conferă berii gustul tipic amar, iar hameiul administrat în must spre finalul procesului de fierbere are ca scop balansarea amărelii, conferind berii o aroma specifică. 5. Clasificarea si răcirea mustului

Clarificarea mustului are loc într-un aparat numit Whirpool, care funcţionează pe baza principiului de hidrociclon. Aici are loc şi sedimentarea particulelor în suspensie (borhotul de hamei, particule insolubile). Principiul de funcţionare a Whirpool-ului poate fi descris în felul următor – din partea inferioară, pe direcţie tangenţială, este pompat mustul cu o viteză de maximum 5 m/s. Pe măsură ce aparatul se umple, mustul trece în mişcare liberă. În felul acesta, particulele în suspensie se depun sub formă de sediment pe partea inferioară a aparatului. Apoi, mustul de bere este răcit

12

până la temperatura de fermentare: pentru drojdia de fermentare inferioară – 7-13°С, iar pentru drojdia de fermentare superioară – 14-25°С. Pentru revigorarea drojdiei, la fermentare, se face aerarea mustului. Rezultatul procesului tehnologic descris este mustul de bere – lichid de culoarea chihlimbarului cu gust dulce-amar şi conţinut de carbohidraţi şi proteină. 6. fermentarea şi maturarea mustului

Procesul de fermentare şi maturare a mustului are loc în tancuri cilindro-conice (des. 7), în care este pompat mustul răcit şi este dozată drojdia de bere în flux. Drojdiile reprezintă microorganisme unicelulare care au capacitatea de a transforma hidraţii de carbon (glucidele) în alte

substanţe cum ar fi alcoolul şi dioxidul de carbon. În acest scop, în procesul de fabricare a berii, sunt utilizate drojdiile Saccharomyces cerevizae. Procesul de fermentare durează de la 5 până la 7 zile (în dependenţă de sortimentul de bere fabricat), la o temperatură de 10-13°С. Acest timp este necesar pentru ca hidraţii de carbon din mustul de bere să fie transformaţi în alcool, dioxid de carbon şi alte substanţe. La această etapă are loc disocierea şi formarea componentelor secundare ale fermentării, care influenţează considerabil calităţile organoleptice ale berii. La etapa iniţială a procesului de fermentare a mustului are loc multiplicarea intensă a drojdiilor de bere, dar, pe măsură ce substanţele nutritive se epuizează, iar concentraţia de alcool creşte, procesul de fermentare încetineşte şi trece în proces de maturare. Concomitent, are loc şi sedimentarea drojdiilor cu formare de sediment. Procesul de sedimentare este stimulat prin scăderea temperaturii din CCT până la -1°С. În funcţie de tipul de fermentare distingem:

- drojdie de fermentare inferioară, care sedimentează pe partea inferioară a CCT (este utilizată la întreprinderea Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.);

- drojdie de fermentare superioară, care se acumulează în partea superioară a CCT. Drojdia sedimentată este colectată prin partea

inferioară a CCT, care are formă conică. Aceasta favorizează colectarea eficientă a biomasei de drojdie. Drojdia colectată va reprezenta prima generaţie pentru următorul proces de fermentare. Numărul ciclurilor de utilizare a biomasei depinde de următorii factori: calitatea drojdiei, corectitudinea procesului tehnologic, igiena tehnologică. Produsul obţinut în urma fermentării este „berea tânără”, care este apoi supusă

procesului de maturare, la temperatura 0°

componentelor organoleptice ce caracterizează gustul şi aroma berii: berea se îmbogăţeşte cu dioxid de carbon, se clarifică şi gustul ei devine complet.

-1°С. În timpul acestui proces are loc formarea

13

7. filtrarea

Înainte de a transfera berea la filtrare, sunt efectuate investigaţiile fizico-chimice şi organoleptice de rigoare. Chiar dacă berea corespunde tuturor parametrilor, ea nu este considerată bună pentru consum, fiind supusă, în continuare, procesului de filtrare. Scopul filtrării este eliminarea celulelor de drojdie, îndepărtarea unor componente proteice şi a polifenolilor, pentru a atinge parametrii necesari de transparenţă. Acest proces are loc în separatorul centrifugal. Utilizarea kiselgurului (rocă sedimentară formată din schelete monocelular de cremene, ce posedă calităţi absorbante) în calitate de material filtrant este considerată cea mai eficientă metodă de înlăturare a sedimentului proteic. Etapa finală a procesului de filtrare este filtrarea prin carton sterilizator, cu dimensiunile porilor mai mici decât cele ale drojdiilor şi ale bacteriilor, ceea ce asigură reţinerea microorganismelor pe suprafaţa filtrului. După filtrare berea este acumulată în tancuri de acumulare numite forfas, la o temperatură joasă. 8. îmbutelierea şi pasteurizarea

Berea filtrată este transferată pentru îmbuteliere şi pasteurizare. Berea este un produs

alimentar care are un termen de păstrare limitat şi necesită a fi ferită de acţiunile razelor solare şi de îngheţ, fiind păstrată în încăperi curate şi ventilate. Astfel, buteliile în care se ambalează berea sunt spălate minuţios la temperaturi înalte. Starea igienică a buteliilor este strict supravegheată de către laborator. În cazul în care calitatea spălării nu ar corespunde cerinţelor, berea nu ar rezista la termenul de păstrare. Berea este îmbuteliată în ambalaj de sticlă sau PET (des. 9 şi des. 10) şi butoaie de tip keg, pentru berea la halbă. Pentru a evita activitatea nedorită a microorganismelor pe durata termenului de păstrare, berea este pasteurizată. Există două tipuri de pasteurizare:

- pasteurizare în flux (pasteurizarea berii până la îmbuteliere la temperatura de 70°С);

- pasteurizarea în pasteurizatorul tunel (pasteurizarea berii îmbuteliate la temperatura 62°С-64°С).

http://berechisinau.md/images/shapca6_3_ro.jpg

Capitolul II II. Sistemul managerial al organizaţiei

2.1 Planificarea activităţii întreprinderii

Pentru a desfăşura o activitate eficientă fiecare unitate economică trebuie să aplice un anumit sistem de planificare. Prin planificare la nivelul întreprinderii se înţelege

14

programarea ,organizarea ,coordonarea şi conducerea pe bază de plan activităţii economice . A planifica înseamnă a concretiza în documente prevederile strategiei şi tacticii adopate pentru o anumită perioadă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi ,termenele la care acestea trebuiesc realizate ,resursele care trebuiesc alocate pentru îndeplinirea lor ,sracinile concrete care revin executanţilor la diferite nivele de conducere şi pe compartimente funcţionale .Planificarea în perspectivă se bazează pe dialogul dintre antreprenor cu cumpărătorii potenţiali în scopul unei mai bune corelări a intereselor lor. Activitatea de planificare a întreprinderii se clasifică în dependenţă de mai multe criterii :

În raport cu obievtivele de dezvoltare se evidenţiază

Planificare strategică care se realizează de obicei la nivelul conducerii de vîrf pe termen lung

Planificare tactică unde acţiunile şi activităţile trebuie efectuate pe termene mai scurte

După orizontul de timp la care se referă

Planificare de perspectivă care se elaborează pe o perioadă de mai mulţi ani(3-7)

Planificare curentă

Planificare

operativă

care

se

elaborează

pe

un

trimestru,o

decade,săptămînă,schimb,oră

În raport cu nivelul ierarhic la care se efectuează

Planificare de corporaţie

Planificare la nivel de unitate economică

În raport cu modul de formalizare

Planificare formală

Planificare informală

În raport cu conţinutul activităţii de planificare

Planificare tehnico-economică

Planificare operativ-calendaristică

luna

utilizate

În cadrul întreprinderii Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. sunt la diferite etape ale procesului de producţie respectivele tipuri de planificări sus

15

numite . Este imposibil desfăşurarea unei activităţi economice fără a avea la bază un plan bine elaborat sau fără a desfăşura o anumită activitate de planificare .Planul poate fi adoptat numai de către proprietar sau de către persoana autorizată de aceasta angajată prin contract de muncă şi care sete responsabilă pentru rezultatele activităţii economice – antreprenorul. El se fixează în primul rînd în contractul dintre agenţii economici . Un plan bun este una din condiţiile de bază ale succesului oricărei întreprinderi care nu trebuie să fie unic pentru toate afacerile deoarece diferă domeniul de activitate a firmelor,scopurile finale ,necesităţile pentru care a fost elaborat.Totuşi el trebuie să conţină in mod obligatoriu unele direcţii ca :

1. Afacerea

Scopul elaborării

Descrierea pe scurt a afacerii

Obiective generale şi specifice

2. Descrierea pieţii

Clienţii

Segmentul de piaţă

Concurenţa

Produsul sau serviciul

3. Organizarea şi Managementul

Procesul de producţie

Echipa managerială

Personalul de execuţie

4. Date financiare

Prezentarea venitului estimat

Bilanţul proiectat 5.Riscuri şă probleme critice 6.Sumarul executiv

7.Anexe

16

Prin strategiile aplicate de Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”S.A. se desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare , împreună cu resursele alocate în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei. Strategiile existente elaborate de întreprindere sunt valabile pe o perioadă de 3-5 ani ca şi cele viitoare . Strategiiile viitoare se bazează pe abordarea corelativă a organizaţiei şi mediului în care îşi desfăşoară activitatea . Prevederile ei au în vedere realizarea unei interfeţe cît mai eficace între firmă şi mediu ,reflectată în perfomanţele organizaţiei.Indiferent dacă managerii sunt conştienţi sau nu strategia reflectă într-o anumită măsură interesele cel puţin ale unei părţi ale stakeholderilor. Prin modul cum este concepută strategia este necesar să aibă în vedere şi să favorizeze desfăşurarea unui intens proces de învăţare organizaţională .Prin aceasta se desemnează nu numai însuşirea de noi cunoştinţe de către salariaţii organizaţiei ,dar şi transformarea lor în noi abilităţi care se reflectă în comportamentele şi acţiunile lor. În cadrul Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „S.A strategia are de regulă un caracter formalizat îmbrăcând forma unui business plan. Prin fundamentarea sa ,strategia determină o reducere substanţială a riscurilor ce însoţesc orice activitate economică ,în consecinţă în întreprindere se diminuează pierderile ,se ridică moralul personalului.

2.2.Structura organizaţională a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A

Structura organizaţională este considerată scheletul întregului organism care este întreprinderea, funcţionarea căreia este dependentă de modul amplasării şi utilizării resurselor umane disponibile la o etapă dată. Structura organizaţională este un important subsistem al sistemului de management. Structura organizaţională reuneşte personalul, departamentul şi relaţiile organizaţionale astfel plasate şi constituite încît să asigure premisele economice, tehnice, şi de personal necesare desfăşurării procesului managerial şi a procesului de execuţie. Structura organizatorică a întreprinderii ”Efes Vitanta Moldova Brewery” permite îndeplinirea obiectivelor stabilite în condiţii cît mai eficiente datorită conducerii competente şi a unui cadru organizatoric raţional.

17

Organizarea întreprinderii desemnează ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor precum şi gruparea acestora pe posturi, informaţii de muncă ,compartimente şi atribuirea lor personalului ,corespunzător anumitor criterii manageriale ,economice ,tehnice şi sociale ,în vederea realizării în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzionate.

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor organizatirice astfel constituite încît să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor lor previzionate. Structura organizatorică a întreprinderii este o expresie atît a resurselor umane,materiale,financiare şi informaţionale încorporate cît şi a caracteristicelor mediului în care acestea îşi desfaşoara activitaţile. Principalele componente ale structurii organizatorice a întreprinderii Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” sunt urmatoarele:

Postul–care reprezintă ansamblul obiectivelor, sarcinilor,competenţelor şi responsabilitaţilor care revin spre exercitare unui salariat al firmei.

Funcţia –totalitatea posturilor care prezintă aceleaşi caracteristici principale

Ponderea ierrhică- reprezintă numarul de salariaţi conduşi nemijlocit de un manager

Compartimentul –ansamblul persoanelor ce efectuiază munci omogene pe acelaşi plasament care contribuie la realizarea aceloraşi obiective şi sunt subordonate namijlocut aceluiaşi manager

Nivelul ierarhic –este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeaşi distanţă ierarhică de adunarea generală a acţionarilor sau de proprierarul unic al firmei

Relaţiile organizatorice –sunt raporturile dintre celelalte subdiviziuni

Structura organizatorică a Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” este:

Structura ierarhic-funcţională caracterizată prin existenţa componentelor operaţionale şi funcţionale. Executanţii sunt subordonaţi şefului ierarhic.

Organigrama este o reprezentare grafică a structurii organizatorice a întreprinderii şi redă o parte din componentele structurii şi anume :

Compartimente

Niveluri ierarhice

18

Relaţii organizaţionale

Ponderea ierarhică

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei şi din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:

Organigrame generale

Organigrame parţiale

Din punct de vedere al modului de ordonare al compartimentelor şi relaţiilor dintre ele organigramele pot fi:

Circulare

Piramidale

Orientate de la stînga la dreapta

.

Echipa managerială a Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „S.A. constă din 8 top manageri şi 32 Midlle manageri ,toţi avînd studii superioare şi o înaltă calificare. Top managerii răspund pentru primirea deciziilor care determină politica firmei de aceea lucrul lor este complicat iar săptămîna de lucrul este foarte încărcată Midlle managerii avînd un lucru cu caracter variat fiind şi ei un element principal în luarea deciziilor.

Etica managerială paote fi definită drept studiu modului în care deciziile afectează persoanele şi grupurile sociale ,domeniul în care se definesc drepturile şi îndatoririle precum şi regulile pe care trebuie să le respecte persoanele care decid.

2.3.Managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane este ştiinţa şi arta elaborării şi implimentării strategiei şi politicii de personal în vederea realizării cu maximum de eficienţă a obiectivelor întreprinderii.Importanţa managementului resurselor umane provine de la importanţa resursei avînd ca subiect omul şi că în toate activităţile se află în centrul activităţii. Toate resursele sunt importante dar omul este cel mai important pentru că le pune în mişcare pe toate.

Politica de personal Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A include următoarele direcţii principale de activitate:

1. Planificarea Personalului

19

2. Angajarea ,selecţia

3. Pregătirea şi perfecţionarea profesională

4. Remunerarea muncii

5. Garanţiile sociale

Planificarea resurselor umane este o activitate specifică întreprinderii “EVMB”.Annual întreprinderea îşî planifică numărul necesar de resurse umane ,inclusive şi numărul necesare la sezon. O activitate a politicii de personal ce rezultă din activitatea de personal este selecţia ,angajarea,reclama posturilor vacante. Pentru posturile din ierarhia superioară şi de mijloc a întreprinderii se face selecţia. Reclama posturilor se face în ziarul” Економическое Обозрение” , „Makler” şi pe site-ul întreprinderii.După ce a fost selectată persoana potrivită i se face cunoştinţă cu obligaţiunile de serviciu,trece controlul medical . Primele două săptămîni de muncă sunt de probă ,dacă persoana în acest timp dă dovadă de pricepere ,dibăcie ,cunoştinţe ea este acceptată la serviciu.

Reeşind din specificul activităţii acestei întreprinderi ,din tipurile de produse această întreprindere practică munca sezonieră.Se fac angajari în sezonul de vară pentru postul de muncitor datorită creşterii cererii de produse.Pentru munca sezonieră este specifică „Contract individual de muncă pentru îndeplinirea unei anumite lucrări”. Structura personalului întreprinderii este determinată de :

Structura pe sexe

Structura pe vârste

Structura după staj în muncă

Structura după studii

La începutul anului 2005 structura pe sexe constituia :

451 bărbaţi

282 femei

Aceste cifre ne determină specificul activităţii acestei întreprinderi ,unele munci sunt inaccesibile pentru femei datorită condiţiilor grele şi nocive de muncă ,de aceasta numărul de persoane de gen masculin este mai mare decât cel femenin. O importanţa aparte o are şi structura pe vârsta personalului din cadrul întreprinderii care este prezentată în următorul tabel:

Bărbaţi Femei
Bărbaţi
Femei

20

Permanenţi 13 159 76 98 54 12 2 44 100 113 33 2 Temporari 8
Permanenţi
13
159
76
98
54
12
2
44
100
113
33
2
Temporari
8
19
6
4
--
--
7
26
9
3
3
--
Total
21
178
82
102
54
12
9
70
109
116
36
2
< la 20
ani
21--30
31--40
41--50
51--60
Peste 60
< la 20 ani
21--30
31--40
41-50
51-60
Peste 60

Cea mai mare pondere a angajaţilor de gen masculin din total de angajaţi o constituie persoanele de vîrstă cuprinsă în limitele de la 21-30 ani iar majoritatea persoanelor de gen femenin sunt cuprinse în limitele 41-50 ani.

Structura Personalului după studii

Medii Medii incomplete Medii speciale Medii tehnice Primare Super.sc.dur Superioare

Medii

Medii

incomplete

Medii speciale

Medii tehnice

Primare

Super.sc.dur

Superioare

Superioare

necomplete

Total

Bărbaţi

Top manageri

Midlle manageri

Pers.tehn şi admin.

Maiştri

Muncitori

Muncitori tempor.

Total

Femei

Top manageri

Midlle manageri

Pers.ehnşi admin

Maiştri

Muncitori

Muncitori temp.

Totals

0 2 5 0 166 28 201 0 1 1 0 160 42 204 0
0
2
5
0
166
28
201
0
1
1
0
160
42
204
0
0
0
0
13
0
13
0
0
0
0
5
0
5
0
1
8
0
50
2
62
0
0
10
4
27
3
34
0
1
1
0
16
1
19
0
1
6
1
13
0
21
0
0
6
0
9
2
11
0
0
0
0
2
1
3
0
0
25
0
25
0
11
0
0
0
0
0
0
0
8
25
3
4
46
3
106
0
5
10
14
14
2
40
0
0
3
0
3
1
7
0
0
1
0
2
0
3
8
25
50
4
328
37
451
0
7
48
19
223
48
282

Din datele tabelei rezultă că la întreprindere 22 % din numărul personalului au studii superioare ,52 % studii medii ,13,6% studii medii speciale ,15,5 % studii medii tehnice ,1,4

21

% studii superioare de scurtă durată ,1,03 % studii superioare necomplete ,1,8 % studii primare .Circa jumătatea din personalul au studii medii. Conducerea întreprinderii întotdeauna a acordat o atenţie deosebită instruirii şi pregătirii personalului. Încă din anii ‘ 80 „ EVMB” a desfăşurat traninguri şi seminare pentru lucrătorii tehnici şi ingineri utilizând jocurile practice şi pe roluri cu scopul căpătării noilor cunoştinţe şi obţinerii deprinderilor la elaborarea strategiei comune de conducere ,planificarea optimă a resurselor financiare, realizarea producţiei de mărfuri . Majoritatea personalului de conducere superior şi mediu cunoaşte Limba Engleză ,aceasta fiind o cerinţă de bază a acestor posturi. Personalul care necesită o pregătire sunt trimişi la cursuri în Anglia ,Moscova, Germania, SUA, Turcia . În anul 2003 conform datelor din „Raportul statistic privind instruirea profesională” au fost profesional perfecţionate 83 de persoane din care 31 conducători şi 52 specialişti. Legătura dintre angajat şi întreprindere este determinată de „Retribuirea muncii , salariu” .În această privinţă conducerea întreprinderii se obligă:

De a remunera personalul în dependenţă de îndeplinirea sarcinilor de muncă şi conform contractului individual de muncă

De a efectua salarizarea salariaţilor în concordanţă cu volumul de realizare a producţiei conform planurilor de muncă şi statele de personal a muncitorilor

De a achita salariul angajaţilor până la data de 20 a fiecărei luni

De a compensa lucrul în zilele de sărbători şi de odihnă în bani

De a efectua compensarea suplimentului pentru lucrul în timp de noapte

De a acorda compensări şi retribuiri inclusiv şi pentru munca grea şi munca în condiţii dăunătoare sau periculoase

de

Plata

unor

premii

,suplimente

,adaosuri

de

salariu

în

dependenţă

rezultatele întreprinderii

Garanţiile sociale

Suma ajutorului material în legătură cu decesul rudelor apropiate în mărime de 400 de lei iar pentru pensionarii plecată de la întreprindere 200 de lei

Fiecărui angajat la Crăciun şi sfintele paşti se acordă gratis produse în sumă de 50 de lei

22

La atingerea de către salariaţii întreprinderii a vîrstei de pensionare şi cu un stagiu nu mai mic de 10 ani primesc lunar o pensie din partea întreprinderii de 500 lei

Jubileul de 50 de ani al salariaţilor este remarcat prin achitarea ajutorului material în sumă de 500 de lei

Se acordă unele ajutoare materiale familiilor cu mulţi copii

,familiilor monoparentale . Salariaţilor întreprinderii li se acordă la cerere concediu odată pe an . În afară de concediu , zile de sărbători legale angajaţii mai primesc zile libere în caz de :

Căsătoria-5 zile

Căsătoria copilului–3 zile

Naşterea copilului – 1 zi

Moartea rudelor apropiate –3 zile

În cadrul

„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” se practică munca în două

schimburi pentru secţiile fierbere ,fermentare ,îmbuteliere ,producţie finită.

Trening organizat de întreprindere cu ajutorul companiei SmartBox

Denumirea treningului : ,,Strategii drastice şi uşor de adoptat, specifice departamentului de vînzări” Participanţii: Managerii de vînzări, Agenţii comerciali, Mercendaizerii. Scopul proiectul:

- De a învăţa cum să ,,simtă” clientul

- De a învăţa cum să influienţeze clientul prin tehnici directe şi indirecte efective

- Să se simtă încrezut în sine, în situaţii complicate, cu clienţi mai dificili

- Să cîştige mai mult pe seama majorării vînzărilor Treningul va dura timp de 3 zile, în fiecare zi se vor desfăşura cîte 4 seminare a cîte 90 minute. Programul treningului :

1. Despre vînzări. Ce înseamnă în primul rînd comunicarea. Comunicarea – este întotdeauna un mod de influienţă. Toţi oamenii sunt diferiţi, cum să se descurce cu ei. Analiza tranzacţiei.Cum să foloseşti cunoştinţele despre sine şi despre alţii în vînzări. Tipurile de influienţă asupra oamenilor.Specificul influienţei în vînzări.Barierele de comunicare. Trening în diagnosticarea diferenţiată a interlocutorilor(clienţilor) şi specificul primei reacţii.

2. Cum să descoperi interesele directe şi indirecte ale clientului.Cum să pui întrebările pentru a

23

primi informaţia necesară şi pentru a îndrepta clientul pe calea dorită de noi. ,,Jocul”de ,,descoperire” a clientului cu ajutorul întrebărilor.

3. Cum ,,să te vinzi” în dependenţă de faptul, cui te vinzi. Regulile de ,,joc” în faţa clientului. Cind să cedezi în faţa clientului. Comportamentul, mimica, glasul – caracteristici necesare în vînzări.

4. Prezentare produselor. Ce, cînd şi de ce să vorbim despre marfă. Tehnici şi modalităţi de argumentare. Folosirea Cuvintelor emotive. Trening pentru înfluienţa emoţionaţă a clienţilor.

5. Dirijarea obiecţiilor şi opiniilor clienţilor. De ce au obiecţii. Ce doreşte clientul ca atere cîn are obiecţii. Cum să ,,dirijăm” cumpărătorul, folosind obiecţiile sale. Cum să înţelegem, cînd clientul ne minte.

6. Desfăşurare discuţiilor cu clientul. Tehnici de a desfăşura o discuţie eficientă cu clientul. Stabilirea relaţiilor de lungă durată cu clienţii.

Fiecare participant la acest program va primi in urma acestui trening tot complexul necesar de cunoştinţe practice, specifice cursului şi alte idei de soluţionare a diferitor situaţii .

Organizarea unui tim-building cu ajutorul aceleaşi companii, SmartBox.

Participanţii : Managerii de vînzări, Agenţii comerciali, Mercendaizerii. Scopul proiactului :

- Dezvoltarea relaţiilor pozitive în interiorul departamentelor

- Dezvoltarea sentimentului de încredere în sine şi în colegii de echipă

- Posibilitatea de a lua decizii rapide în situaţii instabile.

- Căpătarea deprinderilor de a rezolva o problemă , eficient şi rapid.

- Dezvoltarea calităţilor de lider şi îniţiator în cadrul grupului şi ridicarea spiritului de membru al grupului. Durata proiectului a fost de o zi, care a avut loc la Orheiul Vechi. Proiectul constă în organizarea unei competiţii, dintre 2 grupuri, formate din 20-30 persoane. Programul proiectului :

- Jocuri interactive: Inviorare, formarea a două echipe, alegere sloganului

- Orientare în spaţiu şi găsire comorii. Oriantarea cu ajutorulhărţii şi găsirea comarii, care constă din produse şi alte unelte necesare pentru pregătirea prănzului.

- Programe sportive : Mersul pe funie, desfacerea păiangenului, trecerea peste păiangenul deteriorat.

- Jocuri alpinistice : Ridicarea şucătorilor cu ajutorul echipamentelor alpinistice şi lăsarea lui

24

într-un punct deasupra lacului.

Echipa trebuie să ajungă în locul necesar , pentru a salva colegii de echipă sau să gasească

comoara şi între timp să treacă peste mai multe obstacole. Programul este astfel organizat încît

echipele nu pot să-l trecă , decît împreună, ajutîndu-se reciproc.

Acest proiect este bun , prin faptul că îi determină pe participanţi să se deschidă, să se

împrietenească, fără ca singuri să-şi dea seama.

Veselia, zîmbetul, energia şi dorinţa de a concura, bucuria de a cîştiga, posibilitatea de a acorda

o mînă de ajutor şi susţinerea colegilor – acesta este Tim-buildingul.

Susţinerea organizatorică şi tehnologică este acordată de compania ,,Linia Montana”S.R.L, care

este un partener de încredere al companiei SmartBox. Compania Smart Box deasemenea asigură

participanţii cu certificate de asigurare Cart S.A.

2.4. Managementul riscului

Riscul reprezintă apariţia unei pierderi în activitatea firmei,are diferite înţelesuri în

funcţie de persoanele care sunt implicate în înfăptuirea acestui risc.

Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie la locurile de muncă la Î.M. „ EFES

VITANTA MOLDOVA BREWERY” sunt prezentaţi în următorul tabel:

Locul de muncă

Administraţia

Secţia îmbuteliere

Secţia fierbere

Riscurile aferente locului de muncă

-

afectarea de către cîmpul

electromagnetic al calculatoarelor curentul electric

părţi mobile ale utilajului proiectarea de coiburi din sticlă suprafeţe umede şi lunecoase aburi fierbinte de la maşini de spălat curentul electric dezinfectanţi degajări de keton de la printerele maşinilor de etichetat degajări de aldehidă formică de la maşinile de umflat sticle

aburi fierbinte acid azotic acid caustic dezinfectanţi curentul electric

25

Secţia fermentare

Secţia malţ

vase care funcţionează sub presiune degajări de CO2 temoeraturi joase dezinfectanţi - curentul electric

concentraţii sporite de colb organic părţi mobile ale utilajului curentul electric

Secţia produse finite

exploatarea transportului

intern

gaze de eşapament de la încărcătoarle moto cu gaze pericolul prăbuşirii stivelor cu

producţie finită

Secţia tară

exploatarea transportului

intern

gaze de eşapament de la încărcătoarele moto cu gaze pericolul prăbuşirii cu produse curentul electric

Secţia electrică Pentru electricieni

Pentru acumulatorişti

Secţia AMCşi A

Secţia mecanică Lăcătuşi strungari,sudori

curentul electric sub şi peste o

mie w

căderea de la înălţime factorii chimici şi alte riscuri din secţiile unde se lucrează

curentul electric acidul sulfuric

- vase care funcţionează sub presiune - Cădere de la înălţime - factori chimici şi alte riscuri proprii secţiilor

părţi mobile ale utilajului proiectări de corpuri metalice în timpul funcţionării maşilior unelte degajări de aerezol,mangan

,ozon în timpul sudării

căderi de la înălţime curent electric

26

Secţia transport auto

Secţia vînzări

Accidente rutiere

Utilizarea dezinfectanţilor Accidente rutiere

Căile de atenuare şi evitare a riscului în întreprindere sunt:

Garanţiile bancare

Clauzele contractuale asiguratorii

Elasticitatea ieşirii din contract

Intervenţia statului

Acoperirea riscului revolving,gajul,ipoteca.

Rezerva compensatorie

Compania de asigurare

Un proces formalizat de managemnet al riscului va da rezultate pozitive numai dacă

întreprinderea ia în cinsideraţie toate aspectele acestuia.Performanţa în procesul de

management al riscului este dată de calitatea managerilor şi a personalului implicat şi

anume de cea mai slabă verigă din cadrul său.Managerii firmei trebuie să se asigure că

echoa care realizează managementul riscului este competentă şi a găsit o cale de mijloc

între tehnicizarea excesivă a procesului şi acţiunea pe bază de intuiţie.

27

Capitolul III

III.Analiza activităţii economico-financiare a organizaţiei

3.1 Indicatorii rentabilităţii

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a cîştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raport dintre efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora. Formula de bază a calcululiu rentabilităţii este:

Rentabilitatea =(Efect economic şi financiar / Efort) *100(%) In practica econmică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă părţile componente ale formulei de bază. în calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividendele etc, iar în calitate de efort - costul vînzărilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al întreprinderii şi altele.

28

In literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în trei categorii:

- indicatorii rentabilităţii producţiei; Indicatorii rentabilităţii activelor;

- Indicatorii rentabilităţii capitalului.

Eu mă voi referi doar la cei mai principali indicatori ai rentabilităţii, care fiind exprimaţi întotdeauna în procente, reflectă eficienţa diferitor laturi ale activităţii economice ale întreprinderii. La ei se referă:

Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din vînzări, care poate fi îndreptat Ia acoperirea cheltuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din activitatea

operaţională. Acest indicator exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi veniturile din vînzări obţinute de întreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea profitului brut şi valoarea veniturilor din vînzări. Formula de calcul al rentabilităţii veniturilor din vînzări este:

Rentabilitatea venitului din vînzări=(Profit Brut / Venit din vînzări)*100(%)

Tabelul 2.1

 

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

i

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1

PB(Lei)

98097739

11145416

16639506

19173702

23213494

+1335642

+54940859

+2534196

+40397924

6

1

3

7

7

2

2

VV(lei)

22642862

30634956

41457533

47357442

55999918

+7992094

+10822576

+5899909

+86424759

5

6

3

8

7

1

7

5

3

RVV

43.32

36.38

40.13

40.48

41.45

-3.19

+3.75

+0.35

+0.97

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

29

Nivelul acestui indicator reflectă cît de efectiv întreprinderea gestionează vizările, costurile şi preţurile de vînzare ale produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate, pentru că scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea profitului. Mărimea lui trebuie să rămînă stabilă sau să crească în dinamică. Micşorarea nivelului acestui raport semnifică despre creşterea costului vînzărilor. Nivelul ratei profitului brut depinde de influenţa următorilor factori: structura producţiei vîndute, costuri de produse şi preţul de vînzare. Volumul de producţie nu are influenţă directă pentru că acţionînd şi asupra numitorului şi asupra numărătorului în aceeaşi măsură, influenţa sa devine nulă asupra ratei profitului brut. Volumul producţiei are însă influenţă directă prin costuri, întrucît în condiţiile în care volumul producţiei creşte, costurile se reduc pe unitate de produs pe seama cheltuielilor fixe. In cadrul analizei este necesar de a menţiona factorii ce au provocat modificarea ratei Profitului Brut. in cadrul întreprinderii analizate ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, acest indicator a înregistrat valoarea de 36,38%,în 2003 şi a constituit o micşorare de 3,19 puncte procentuale faţă de 43,32% înregistrate în perioada precedentă. Aceasta însemnînd că la fiecare l eu venit din vînzări întreprinderea a obţinut 36,38 bani profit brut. Factorul nefavorabil asupra ratei profitului brut a fost costul vînzărilor care a înregistrat în 2003 o majorare vizibilă de 66564514(lei), sau cu 52%. În următorii trei ani se observă un ritm de creştere a acestui indicator, ajungindu-se în 2006 la valoarea de 41,45%, o majorare esenţială de 3,75% se observă în 2004, faţă de 2003. Această creştere se datorează majorării venitului din vînzari cu 35%. Ritmul crescător a acesui indicator în dinamică ne demonstrează faptul că întreprinderea îşi gestionează vînzările cît de cît eficient . Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora. In cazul cînd întreprinderea obţine pierderi contabile, nivelul acestui indicator va fi negativ şi va reflecta nivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii. Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită, deoarece nivelul lui demonstrează capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cît mai eficient activele sale. Rentabilitatea economică se determină după următoarea formulă de calcul:

30

Rentabilitatea

activelor)*100(%)

Tabelul 2.2

activelor=(Profitul

pînă

la

impozitare/Valoarea

medie

a

 

Indica-

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

tori

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

 

1 PPGI(lei

47345257

53588943

93984469

83013820

73945476

+6243686

+40395526

-10970649

-104955118

)

 

2 TA(lei)

195698523

328277299

381639517

542264734

652178308

+13257877

+53362218

+16062521

+109913574

6

7

 

3 RA(%)

24.19

16.32

25.00

15.30

11.33

-7.87

+8.3

-9.32

-3.97

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Rentabilitatea activelor este utilizată de analiticul financiar, în calitate de:

- Indicator al estimării calităţii şi eficienţei gestionării întreprinderii;

- Indicator al aprecierii capacităţii întreprinderii de a obţine suficient profit de

la fiecare leu mijloace investite;

- Metoda de prognozare a mărimii profitului;

- Indicator al aprecierii raţionalităţii atragerii surselor împrumutate.

In baza ultimului indicator rezultă că, pentru realizarea unei investiţii întreprinderea poate

să solicite acordarea împrumutului numai atunci, cînd rata dobînzii este inferioară ratei

rentabilităţii activelor. In acest caz, mijloacele împrumutate vor contribui la sporirea

nivelului rentabilităţii capitalului propriu.

Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii mai mare dccît rata dobînzii la capitalurile

împrumutate, atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier (de pîrghie financiară) al

îndatorării întreprinderii.

Rentabilitatea economică trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi creşterea activelor

sale într-o perioadă cît mai scurtă. De aceea se consideră corespunzătoare o rată mai mare

de 25%. In urma efectuării calculelor la întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova

Brewery’’SA am observat o tendinţă de reducere,a rentabilităţii activelor, în 2003 faţă de

anul precedent.Dacă în anul precedent RA=24,19%,ceea ce era foarte aproape de mărimea

optimă, în 2003 acesta s-a redus pînă la RA=16,32%, sau cu 7,87 puncte procentuale. Acest

nivel al indicatorului e scăzut, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active ÎM,,Efes Vitanta

Moldova Brewery’’SA obţine 16,32 bani profit pînă la impozitare. Acestă modificare a

31

nivelului indicatorului, este determinată de influienţa negativă asupra numărătorului, a

cheltuielilor legate de activitatea întreprinderii, prin majorarea acestora în 2003, faţă de

2002 cu 26,4% şi a profitului din activitatea de investiţii, care sa micăorat, în această

perioadă, cu 436%.În perioada următoare,în 2004, are loc o modificare

îmbucurătoare,atingerea nivelului optim,al acestui indicator, valoarea de 25%.Această

situaţie a fost determinată de influienţa directă a rezultatului din activitatea de

investţii,care a crescut cu 546,5% ,asupra majorării profitului perioadei de gistiune cu

57,4%.Însă această stare a situaţiei nu durează prea mult , deoarece în următorul an, în

2005, se înregistrează o descreştere a rezultatelor în activitatea economico-financiară,

egală cu 10970649 lei, ceea ce a determinat o micşorare a numarătorului cu aproximativ

12%, şi respectiv a rentabilităţii activelor cu 9,32%, acesta din urmă atingînd, în 2005,

valoarea de 15,30%. În 2006 diminuarea indicatorului studiat continuă, înregistrînd

valoarea de 11,33%, fiind cauzată şi în acest an de micşorarea factorului sus numit cu

9068344 lei.Deci în acest caz nu putem vorbi despre o gestionare destul de eficientă a

activelor .

Rentabilitatea capitalului propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit

net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa, prin ea „înţelegem capacitatea

întreprinderii de a-şi îmbogăţi proprietarii" .

Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, adică

caracterizează mărimea profitului obţinut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu.

Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul

financiar şi capitalul propriu, adică ea se determină în baza raportului dintre profitul net şi

valoarea medie a captalului propriu:

Profit Net Rentabilitatea financiară=-------------------------------------— Valoarea medic a CapPropriu

Tabelul 2.3

100 (%).

 

Indica-

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

tori

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1

PN(lei

36848252

41479092

75095690

67886068

63965655

+5296240

+33616598

-7209622

-3920413

)

32

 

2 CP(lei)

126829465

168283450

243363557

311270953

340886750

+41493985

+22652910

+67907396

+29615797

7

 

3 RF(%)

29.00

25.00

31.00

22.00

19.00

-4.00

+6.00

-9.00

-3.00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decît rata medie a dobînzii

pe piaţă, pentru a face atractive acţiunile întreprinderii şi a creşte cursul lor bursier, însă

nivelul prea înalt a acestui indicator poate fi rezultatul capitalizării insuficiente şi nu a

eficienţei înalte a activităţii întreprinderii. În cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta

Moldova Brewery’’SA, acest indicator a înregistrat o diminuare pe parcursul acestor cinci

ani în medie de 10 puncte procentuale. Analizînd fiecare perioadă în parte, observăm, că

doar, în 2003,are loc o micşorare a acestui indicator cu 4%, ceea ce este benefic pentru

întreprindere, însă această situaţie sa creat nu datorită nivelului major a profitului net ci a

necesităţii corectării rezultatelor perioadelor precedente.În 2004 nivelul acestui raport va

întrece chiar şi nivelul din anul 2002, ajungînd la valoarea de 31%. Acest rezultat a fost

influienţat de majorare rezervelor prevăzute de stat, cu 63%.În urmatorii doi ani nivelul

acestui indicator se micşorează, ajungînd la valoarea de 22%, în 2005 şi de 19% în 2006,

această situaţie nu este rău venită pentru întreprindere, deoarece acest nivel al indicatorului

se află deasupra nivelului rate dobînzii pe piaţă

3.2 Indicatorii de gestionare a activelor şi pasivelor

Indicatorii gestionării activelor caracterizează gradul de eficacitate cu care

întreprinderea utilizează activele pe care le are la dispoziţie şi se măsoară prin intermediul

unui şir de indicatori.

Numărul de rotaţii a activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizează eficienţa

cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea, sau de cîte ori vînzările au

reînnoit activele într-o perioadă. Formula de calcul este reprezentată astfel:

Venturi

din

vînzări

Numărul de rotaţii a activelor =-------------------------------—=-——---------------(ori).

Tabelul 2.4

Valoarea

medie

a _ activelor

Indica-

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

tori

2003-

2004-

2005-

2006-

33

             

2002

2003

2004

2005

 

1 VV(lei)

226428625

306349566

414575333

473574428

559999187

+79920941

+10822576

+58999095

+86424759

7

 

2 TA(lei)

195698523

328277299

381639517

542264734

652178308

+13258977

+53362218

+16062521

+109913574

6

7

 

3 Nr.A(ori

1.15

0.93

1.09

0.87

0.86

-0.22

+0.16

-0.22

-0.03

)

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Veniturile din vînzări includ în sine componentele valorice necesare pentru acoperirea consumurilor de producţie, reînnoirea stocurilor de materiale, plata Salariilor, rambursarea creditelor şi acoperirea altor nevoi de dezvoltare şi stimulare a personalului şi acţionarilor. Rezultă că, într-o perioadă de timp, prin componenţa valorică a veniturilor din vînzări, fiecare element de activ va fi reînnoit, iar fiecare datorie va fi achitată. În literatura de specialitate, se recomandă, ca numărul de rotaţii ale activelor la întreprinderile industriale să fie mai mare de 2,5 ori. Un nivel mai mic decît nivelul recomandat, semnifică faptul că întreprinderiea nu comercializează suficiente produse faţă de activele pe care le utilizează. În urma efectuării calculelor observăm că în anul 2002 Numarul de rotaţie a activelor este de 1,15 ori.

În urmatorii patru ani se observă o micşorare a acestui indicator, respectiv in 2003 se înregistrează valoarea de 1,93 ori, în 2004 activele se reînoiesc de 1,09 ori, în 2005 Numărul de rotaţii se reduce la 0,87 ori, iar în 2006 are loc deasemenea o reducere neesenţială, pînă la 0,86 ori. Deci situaţia la ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA este nefavorabilă şi această situaţie poate fi cauzată de gestionarea proastă a stocuriolor. In mod normal, veniturile din vînzări trebuie să crească, iar activele ce nu aduc nici un profit ar trebui scoase din circuitul economic al întreprinderii. Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale exprimă în cîte zile are loc o rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale în cursul unei perioade. Cu cît durata de rotaţie este mai scurtă, cu atît mai eficient întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii, determină graficul achiziţiilor şi efectuiază controlul stării stocurilor. Durata înaltă de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale demonstrează existenţa la întreprindere a stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă, ce duce la creşterea riscului de a suporta pierderi.

Dst=(Stocuri de mărfuri şi materiale/Costul vînzărilor)*360(zile)

34

Tabelul 2.5

Indica-

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

tori

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 SMM(lei

42371214

60367039

66779293

126235607

132212394

+17995825

+6412254

+59456314

+597678

)

2 CV(lei)

128330886

194895400

248180272

281837405

327864240

+66564514

+53284872

+33657133

+46026835

3 Dst(zile)

119.00

112.00

97.00

161.24

145.17

-7.00

-15.00

+64.24

-16.07

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

În literatura de specialitate acest indicator se recomandă a fi în jurul valorii de 72 zile.

La întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA indicatorul nu se încadraeză în

limita recomandată nici într-o perioadă analizată.Cu toate că în anii 2003 şi 2004 se

înregistrează o micşorare a acestui indicator de la 119 zile în 2002, la 112 zile şi respectiv la

97 zile, totuşi în 2005 se va ajunge la durata de aproximativ 161 zile.În 2006 durata de

rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale se reduce la aproximativ 145 zile, însă nici

această durată nu este optimală. Această situaţie ne demonstrează că ciclul de producţie este

foarte îndelungat, ceea ce şi este specific pentru genul procesului de producţie pe care îl

desfăşoară.

Modificarea duratei de rotaţie a activelor curente, în mare măsură, depeinde şi de nivelul

vitezei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, care

poate fi determinată astfel:

Dcr=(Creanţe pe TS aferente facturilor comerciale/Venit din vînzări)*360(zile

Tabelul 2.6

Indica-

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

tori

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 Cfc(lei)

6030603

9373588

11092096

335588326

357723404

+3342985

+1718508

+22496230

+2135078

2 VV(lei)

226428625

306349566

414575333

473574428

559999187

+79920941

+10822767

+58999096

+86424759

3 Dcr(zile

10.00

11.00

10.00

26.00

23.00

+1.00

-1.00

+16.00

-3.00

)

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Durata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale

caracterizează perioada de aflare a activelor curente sub formă de decontări cu

consumatorii. Creşterea valorii creanţelor şi a cotei acestora în suma totală a activelor curente

poate fi cauzată de imprudenţa politicii întreprinderii în domeniul creditării cumpărătorilor

35

din punct de vedere al încasării creanţelor,majorarea volumului vînzărilor sau insolvabilitatea unor cumpărători.

Micşorarea valorii creanţelor pe termen scurt se apreciază pozitiv datorită reducerii perioadei de încasare a acestora. Dacă valoarea creanţelor este micşorată în urma reducerii volumului de vînzări, situaţia creată se apreciază negativ, pe motiv că a avut loc reducerea activităţii de întreprinzător a întreprinderii. In cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA durata de încasare a creanţelor aferente facturilor comerciale are tendinţa de majorare.În anul 2003 se observă o mică creştere a acestui indicator de la 10 zile în 2002 la 11zile,însă această modificare nu întrece majorarea venitului din vînzări care se majorează cu 37% în 2003, această situaţie se apreciază pozitiv. În 2004 la majorarea venituli din vînzări cu 35%, se înregistrează o diminuare a duratei de încasare a creanţelor cu 10 puncte procentuale. În anul următor situaţia scapă puţin de sub control, indicatorul ajungînd la valoarea de 26 zile, la o majorare a veniturilor de 14%, însă în anul următor situaţia revine la normal, majorarea venitului cu 18% egalînduse cu micşorarea duratei de încasare a creanţelor pînă la 23 zile. In procesul activităţii economico - financiare întreprinderea, pe lîngă folosirea capitalului propriu, apelează şi la surse împrumutate de finanţare. In consecinţă se formează totalitatea datoriilor întreprinderii. Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii se efectuiază în scopul aprecierii stabilităţii financiare a întreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de dependenţă a întreprinderii de sursele atrase şi împrumutate. Gestiunea datoriilor constă în estimarea posibilităţilor de finanţare prin împrumut şi alegerea variantei optime în funcţie de accesibilitate şi costul capitalului. Unul din cei mai importanţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare reprezintă coeficientul de autonomie financiară. El reflectă ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în suma totală a activelor întreprinderii. Caf=(Capital Propriu/ Total activ)*100% Tabelul 2.7

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

i

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

36

 

1 CP(lei)

126829465

168283450

243363557

311270953

340886750

+41453985

+22653510

+67907396

+29615797

7

 

2 TA(lei)

195698523

328277299

381939517

542264734

652178308

+32578776

+53362218

+16062521

+109913574

7

 

3 Caf(%)

65.00

51.26

64.00

57.40

52.26

-14.00

+13.00

-6.36

-5.14

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Anume acest indicator se aplică, de obicei, în sistemul bancar al Moldovei în procesul

aprecierii credibilităţii clientului. Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranţă al acestui

coeficient, după părerea preponderentă a specialiştilor, alcătuieşte cel puţin 50%. In acest caz

riscul creditorului este minim, pentru că patrimoniul întreprinderii, care este format din surse

proprii, serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori. Dacă coeficientul

de autonomie nu atinge cota minimă, atunci conducerii îi va fi greu de obţinut creditele necesare fără

mărirea prealabilă a capitalului propriu sau vor primi credite cu condiţii mult mai dure.

Întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, la acest capitol nu are de suferit

deoarece pe parcursul tuturor celor cinci ani, acest indicator sa aflat în medie între 51-65%.

Punctul de vîrf la atins în 2002. cu valoarea de 65%, apoi în 2003 are loc o diminuare de

13.74%, însă în 2004 revine pînă la valoarea de 64%. În 2005 şi 2006 are loc o reducere a

indicatorului pînă la 57.4% şi respectiv 52.26%, însă aceste valori sunt peste nivelul minim

admisibil.

Un alt indicator la fel de important ca şi coeficientul de autonomie financiară este gradul de

îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent. GîndTL=(Datorii pe TL/Capital Propriu+Datorii pe TL)*100%

Tabelul 2.8

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

i

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 DTL(lei)

46920052

46073966

36670162

46783617

146385468

-846086

-226535107

+67907396

+99601851

2 CP(lei)

126829465

168283450

243363557

311270953

340886750

+41453985

+75080107

+67907396

+29615797

3 37,00

GîndTL

 

21,49

13,09

13,06

30,04

-16,00

-7,59

-0,03

+17,00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Din punct de vedere al creditorului, creşterea acestei rate în dinamică reprezintă o tendinţă

negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, care nu poate fi

controlată de către conducerea întreprinderii sau proprietarii ei. In practica mondială se consideră

convenabil nivelul ratei de pînă la 30%. La depăşirea acestui nivel recomandat, atragerea

suplimentară a mijloacelor împrumutate pe termen lung urmează să fie oprită. Analizînd situaţia la

37

întreprindere, observăm că aceasta rată se încadrează în limitele convenabile, pe parcursul tuturor anilor, doar că în anul 2002, acest nivel este puţin depăşit, atingind valoarea de 37%.

Dar în anii următori situaţia se normalizează, deoarece odată cu majorarea capitalului propriu în 2003, cu 33%, are loc diminuarea nivelului datoriilor pe TL, cu 2%, astfel gradul de îndatorare ajungînd pînă la 21.49%. În 2004 datoriile continuă să se micşoreze ajungînd la o modificare de 20%, concomitent cu majorarea capitalului propriu cu 45%, rezultînd şi diminuarea nivelului de îndatorare pînă la 13.09%. în anul următor mari modificări nu se observă, deoarece , ambii factori influienţi se majorează în aceeaşi proporţie de 28 puncte procentuale, avînd loc o modificare a indicatorului nesemnificativă de micşorare cu 0,03%. În ultimul an analizat are loc o modificare vizibilă a datoriilor pe TL, de majorare cu aproximativ 213%, odată cu majorarea capitalului propriu cu 94%, ceea ce a determinat şi majorare gradului de îndatorare cu aproximativ 17%, atingind nivelul de 30%, ceea ce este admisibil.

3.3 Indicatorii lichidităţii întreprinderii

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. In cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă—posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată Ia termenele scadente. Fiind examinată pe o perioadă scurtă ori mai îndelungată de timp, capacitatea de plată semnifică corespunzător lichiditatea Bilanţului contabil sau solvabilitatea pe termen lung. Clasarea activelor în funcţie de capacitatea de a se transforma în mijloace băneşti şi gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente permite calcularea coeficienţilor de lichiditate. Din definiţia lichidităţii Bilanţului contabil poate fi dedusă formula de bază a acestui indece:

Lichiditatea=Mijloace de plată disponibile /Obligaţii de plată pe TS

In funcţie de componenţa numărătorului şi numitorului formulei de bază, pot fi constituite numeroase variante de indicatori ai lichidităţii. Liciditatea curentă, care presupune comparaţia activelor curente cu datoriile pe termen scurt. Lc=Active curente /Datorii pe TS

38

Tabelul 2.9

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

i

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 AC(lei)

53954646

105792416

132434461

178607985

231049301

+51837770

+26642045

+46173524

+52441316

2 DTS(lei)

21949006

113919883

101605798

184210164

164906090

+91970877

-12314085

+82604366

-19304074

3 2,45

Lc

 

0,93

1,30

0,97

1,40

-1,52

+0,37

-0,33

+0,43

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Acest indice arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină în perioada raportată. In literatura de specialitate, mărimea acestui coeficient trebuie să se încadreze în intervalul 1—2. Limita de jos este condiţionată de faptul că activele curente trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, în caz contrar, întreprinderea va fi insolvabilă. În cazul întreprinderii analizate ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, în 2002, acest indice depăşeşte puţin limita ajungînd la 2,45, probabil această situaţie a fost creată din cauza procesului îndelungat de producţie, ceea ce a determinat „îngheţarea” stocurilor de mărfuri şi materiale. În anul 2003 , acest indice cade sub valoarea minimă normală pînă la 0,93, factorul care a determinat această situaţie este majorare datoriilor pe TS, cu 419% şi majorarea activelor curente doar cu 96%,ceea ce a determinat acest raport. În următorul an, datorită majorarii nivelului activelor curente cu 25% şi a micşorării nivelului datoriilor pe termen scurt cu 11%, indicele de lichiditate atinge valoarea de 1,3. În anul 2005 nivelul datoriilor înregistrează o creştere de 81%, iar activele curente cresc doar cu 35% ceea ce a influienţat şi căderea nivelului indicelui pînă la 0,97. În 2006 situaţia se normalizează, coieficientul atingînd valoarea de 1,40, odată cu majorarea act ivelor curente cu 29% şi micşorarea datoriilor pe TS cu

11%.

Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat de faptul excluderii din componenţa activelor lichide a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi a altor active curente. Acest coeficient reflectă cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt. Li=Mij.băneşti+Inv.pe TS+Creanţe peTS /Datorii pe TS

39

Tabelul 2.10

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 MB(lei)

1534074

7605421

16398816

9404652

40102588

+607347

+8793395

-6994164

+30697936

2 CrTS(lei)

10044034

29039561

15075668

42616025

57840950

+18995527

-13963893

+27540357

+15224925

3 DTS(lei)

21949006

113919883

101605798

184210164

164906090

+91970877

-12314085

+82604366

-19304074

4 ITS(lei)

_

8762395

34144700

-

-

-

-5347695

-

-

5 0,52

Li

 

0,40

0,60

0,28

0,59

-0,12

+0,45

-0,77

+0,17

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Se consideră că mărimea acestui coeficient trebuie să fie mai mare de 0,7. In calculul acestui incicator sînt cointeresaţi creditorii întreprinderii.

Din cauza lipsei de investiţii pe termen scurt şi a cotelor foarte mici ale creanţelor-18%, şi ale mijloacelor băneşti-3% în cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA indicele lichidităţii intermediare a înregistrat în 2002 valoarea de 0,52 . Rezultatul în cauză apreciază că doar 52% din totalul datoriilor pe termen scurt pot fi acoperite pe seama creanţelor şi mijloacelor băneşti.

În următorul an acest indice continuă să descreacscă, în pofida faptului că cota Mij. Băneşti, Inv. Pe TS şi Creanţelor pe TS se ridică la 36%, ajungînd la valoarea de 0,40. În 2004 indicele atinge valoarea de 0,6 , dar această situaţie oricum nu este destul de îmbucurătoare, mai ales văzînd situaţia din anul următor, care este şi mai proastă- 0,28. În 2006 coieficientul ia valoarea de 0,59, înregistrînd o majorare cu 0,17, însă acest rezultat mai lasă de dorit. Cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii întreprinderii îl reprezintă coeficientul lichidităţii absolute. In cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe termen scurt. La=Mij.băneşti /Datorii pe TS

Tabelul 2.11

 

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1

MB(lei)

1534074

7605421

16398816

9404652

40102588

+607347

+8793395

-6994164

+30697936

2

DTS

21949006

113919883

101605798

184210164

164906090

+91970877

-12314085

+82604366

-19304074

3

La

0,07

0,06

0,16

0,05

0,24

-0,01

+0,36

-0,45

+0,19

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Indicatorul de lichiditate La ia în consideraţie numai disponibilităţile efective existente în

40

conturi bancare, în casă, şi, eventual, titluri de credit cotate la bursă, care pot fi transformate imediat

în bani. Aceasta reprezintă lichidităţi certe, putînd fi utilizate oricînd pentru acoperirea datorii

pe termen scurt, motiv pentru care indicatorul este cel mai sigur.De obicei acest coieficient trebuie

să fie mai mare de 0,2.

Nivelul coeficientului lichidităţii absolute arată că în anul 2002 întreprinderea ÎM,,Efes

Vitanta Moldova Brewery’’SA dispunînd de resurse băneşti şi de hîrtii de valoare, a fost capabilă

să-şi achite numai 0,07% din datorii pe termen scurt,iar la finele anului 2003 valoarea acestui

coeficient s-a micşorat, ajungînd la 0,06%. Aceste valori sînt mult mai mici decît nivelul optimal al

coeficientului analizat (0,2) şi indică asupra incapacităţii întreprinderii de aşi achita datoriile,

dispunînd numai de resurse băneşti şi de hîrtii de valoare.

Totuşi e de menţionat că se observă o tendinţă de creştere, în 2004 indicele, atingînd valoare de

0,16.În anul 2005, are loc o cotitură, indicele micşorîndu-se pînă la 0,05. În 2006, datorită micşorării

datoriilor pe TS, cu 11% şi a majorării Mijloacelor băneşti cu 362%, coieficientul ajunje la valoarea

de 0,24, ceea ce se consideră pozitiv pentru întreprindere.

3.4 Indicatorii statistici ai activităţii întreprinderii

În condiţiile economiei de piaţă o atenţie deosebită se acordă analizei factorilor de producţie, printre care un loc important îl ocupă munca. Prin urmare este necesar de efectuat în cadrul analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii şi analiza asigurării şi utilizării eficiente a resurselor umane. Aprecierea asigurarii întreprinderii cu resurse umane se efectuiază sub două aspecte :

cantitativ şi calitativ. La examinarea aspectului cantitativ al analizei resurselor umane este necesară divizarea personalului în funcţie de diferite criterii. Astfel vom face divizarea în dependenşă de rolul personalului în procesul de producţie: -muncitori(personalul care participă direct la procesul de producţie);-funcţionari(personalul întreprinderii care asigură desfăşurarea procesului de producţie în condiţiile necesare). Un indicator cantitativ al personalului este Ponderea muncitorilor în numărul total al salariaţilor.

Pm=(Numărul muncitorilor /Numărul angajaţilor)*100%

41

Tabelul 2.12

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 Nr.m(pers.

656

532

600

475

346

-125

+68

-125

-129

)

2 Nr.a(pers.)

813

708

788

685

564

-105

+80

-103

-121

3 PMm(%)

80,7

75,14

76,14

69,34

61,34

-6,00

+1,00

-6,00

-8,00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Pe parcursul anilor analizaţi acest indicator a înregistra un ritm de micşorare odată cu micşorarea atît a numărului de angajaţi cît şi a numărului de muncitori. În 2002 această pondere egala cu 80.7%, reducîndu-se în 2003 pînă la 75.14%, apoi în 2004 observăm o mică majorare de 1%, majorînduse totodată şi valoarea factorilor influienţi. În ultimii doi ani analizaţi indicatorul continuă să descrească cu 9% şi respectiv cu 12%, ajungind în 2006 la o pondere de 61.34%, la un nivel al angajaţilor de 564 persoane şi al muncitorilor de 346 persoane. În continuare vom analiza aspectul calitativ al asigurării întreprinderii cu resurse umane, unde vom analiza următorii indicatori: Productivitatea medie anuală a unui angajat şi a unui muncitor şi productivitatea medie a uni muncitor pe zi şi pe oră. Între aceşti indicatori calitativi există o legătură directă: sporirea productivităţii medii anuale a unui muncitor aste însoţită de majorarea productivităţii medii raspectiv pe zi şi peoră, în baza utilizării cît mai eficiente a fondului de timp programat pentru perioada de gestiune la întreprinderea analizată.Totodată între productivitatea medie a unui salariat şi a unui muncitor există o lrgătură reciprocă care este determinată de influienţa factorilor extensivi şi intensivi asupra modificării acestor indicatori rezultativi. Analiza productivităţii medii începe cu examinarea generală a modificării productivităţii medii anuale a unui salariat şi a unui muncitor în dinamică. Productivitatea medie anuală a unui angajat

Wma=VPF/Nr.angaj

Tabelul 2.13

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 VPF(lei)

1165376

1553553

1882885

5472762

7356448

+388177

+329332

+3589877

+1883686

2 Nr.a(pers.

813

708

788

685

564

-105

+80

-103

-121

)

3 Wa(lei)

1433,42

2194,28

2389,4

7989,43

13043,35

+760,86

+195,12

+5600,03

+5053,92

42

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery

Analizînd acest indicator pe parcursul celor cinci ani am observat că se majorează, odată cu majorarea volumului producţiei şi odată cu micşorarea numărului angajaţilor.Dacă in 2002 indicatorul avea valoarea de 1433,42 lei, în 2003 a ajuns la valoarea de 2194,28 lei, ceea ce este cu 760,86 lei faţă de anul precedent. În anul următor cu toate că numărul angajaţilor creşte cu 11%, productivitatea medie creşte doar cu 9%, deci aceasta ne demonstrează că majorarea numarului de angajaţi nu ajută la majorarea productivităţii muncii. În anii 2005 şi 2006 odată cu reducere numărului personalului, cu 13% şi respectiv cu 18%, are loc o majorare a productivităţii muncii anuale a unui angajat cu 5600,03 lei şi respectiv cu 5053,92 lei.Deci tendinţa de micşorare a numărului de angajaţi este foarte benefică pentru întreprindere. Productivitatea medie anuală a unui muncitor WMm=VPF/Nr.munc. Tabelul 2.14

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 VPF(lei)

1165376

1553553

1882885

5472762

7356448

+388177

+329332

+3589877

+1883686

2 Nr.m(pers.

656

532

600

475

346

-125

+68

-125

-129

)

3 Wm(lei)

                 

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Aceiaşi situaţie se observă şi la acest indicator , ca şi la precedentul, odata cu majorarea volumului producţiei şi micşorarea numarului muncitorilor , se majorează productivitatea medie.În anul 2003 indicatorul se majorează cu 1143,62 lei, faţă de 2002 cînd acesta avea valoarea de 1776,5 lei.În urmatorii trei ani deasemenea se majorează cu 218,02 lei, 8383,46 lei şi respectiv cu 9739,81 lei , ajungînd în 2006 la o productivitate de 21261,41 lei.

Productivitatea medie pe zi şi pe oră a unui muncitor

Wz=Wm/Tz; Tz=360 Wh=Wm/Th; Th=16*360

Tabelul 2.15

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

 

Abaterea

 

i

2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

1 Wm(lei)

656

532

600

475

346

-125

+68

-125

-129

2 Wz(lei)

4,93

8,11

8,71

32,00

56,05

+3,18

+0,6

+23,29

+24,05

3 Wh(lei)

0,31

0,51

0,54

2,00

3,69

+0,2

+0,03

+0,66

+1,69

43

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

După cum am menţionat mai sus aceşti indicatori înregistrează o modificare directă faţă de productivitatea medie anuală, deci rezultă că şi aceştea au suferit o majorare pe parcursul anilor analizaţi.Respectiv în anul 2006 productivitatea madie pe zi a unui muncitor sa majorat pînă la 56,05 lei, ceea ce este cu 104% mai mult faţă de anul 2002. Aceiaşi situaţie are loc şi în cazul productivităţii medii pe oră, care sa majorat cu 109%, faţă de anul 2002, modificîndu-se de la 0,31lei la 3,69 lei în 2006.

44