Sunteți pe pagina 1din 9

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Apa reprezint o surs regenerabil, vulnerabil pentru societate, materie prim pentru
activitile productive, surs de energie i cale de transport, precum i factor determinant n
meninerea echilibrului ecologic.
Utilizatorii de ap sunt obligai s foloseasc judicios apa, s asigure ntreinerea instalaiilor
proprii i a celor din sistemele de alimentare cu ap i (dup caz a celor de canalizare i
epurare a apelor uzate.
!reptul de folosin a apei i obligaiile corespunztoare se e"ercit n conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare care are ca scop principal protejarea i conservarea resurselor
de ap.
Activitatea omului se rsfrange i asupra calitaii apelor prin #murdrirea$ sau poluarea
acestora.%enomenele de poluare sunt de origini multiple si diferite& poluri casnice (deversarea
pe sol sau n apele de suprafa a apelor de splare, a dejeciilor, acolo unde nu e"ist fos
septica, poluri urbane (ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, poluri
industriale i agricole.
'oate acestea introduc, direct sau indirect, un agent fizic (materii in suspensie, chimic
(elemente chimice sau compui ai acestora, sau biologic (germeni bacterieni, nedorii i nocivi
pentru ap sau pentru utilizarea acesteia. Aceast poluare poate fi continu sau accidental,
punctual n timp i bine localizat, sau poate fi difuz i cu origine greu de localizat.
Astfel putem e"emplifica& poluarea cu nitrai provenii din agricultur a apelor subterane i
poluarea cu fosfai a apelor de suprafa. (a urmare, sursele de ap devin improprii pentru
folosirea lor ca ap potabil.
!ac asociem impactul omului asupra resurselor de ap cu noiunea de ciclu al apei, cu
unicitatea apei i cu noiunea de bazin hidrografic, la care ne)am referit mai sus, constatm c
se impune un consum judicios al apei, precum i protecia calitii acesteia.
%olosirea cursului apelor genereaz, pentru toi utilizatorii dintr)un bazin, restricii solidare, nu
numai din amonte ctre aval dar i din aval ctre amonte. !eci bazinul hidrografic prezint n
funcionarea sa o mare coerena, care trebuie s serveasc ca ghid in gestionarea apelor.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 1
CONSECINTELE POLUARII APELOR
Apa pentru consumul uman pune cele mai mari e"igene n calitate, n special n ceea ce
privete produsele to"ice i germenii bacterieni. !e aceea se impune crearea de sisteme
centralizate de alimentare cu apa i canalizare.
*e de o parte, prin sistemul centralizat de alimentare cu ap populaia primete o ap de
calitate corespunztoare, controlat at+t de furnizor c+t i de beneficiar, iar pe de alt parte,
prin sistemul de ta"e pentru tratarea apelor, cetenii sunt constrani s consume judicios apa.
!in cauza lipsei de ap i a costurilor alimentrii cu ap, devine din ce in ce mai important
controlul risipei, la fel ca i pierderile de ap datorate utilizrilor ineficiente&
a. pierderile din reelele de distribuie a apei potabile
b. comportamentul iresponsabil al unor consumatori.
,n ceea ce privete sistemul centralizat de canalizare, acesta ofer posibilitatea colectrii
tuturor apelor uzate, c+t i tratarea acestora naintea evacurii n mediul nconjurator. Astfel se
elimin o serie de poluani (aluminiu, azot, substane to"ice, microorganisme care conduc la
boli hidrice precum& febra tifoid, dizenteria, hepatita, giardia, etc.
'otodat, in acest fel se poate face urmrirea limitelor poluanilor la evacuarea n mediul
nconjurtor a apelor uzate i respectiv aplicarea unui sistem de penaliti, descurajator pentru
cei care nu protejeaz resursele de ap.
*oluarea apei folosite la preparea apei potabile genereaz pentru societate, un cost ridicat
atunci cand apa este supusa unei tratri inainte de a fi utilizat sau restituit.
Consecinele polurii apelor sunt foarte diverse.
Astfel, deversrile de ape uzate menajere, cu coninut ridicat de compui conin+nd fosfor i
azot pot provoca fenomenul de eutrofizare.
%enomenul se caracterizeaz prin nmulirea e"cesiv a algelor, respectiv prin scderea
concentraiei de o"igen, reduc+ndu)se capacitatea de autoepurare a r+ului, i ajung+ndu)se
pan la virarea proceselor biochimice spre anaerobioz, cu producerea de substane to"ice i
moartea vieuitoarelor, cu consecine indirecte grave (economice, ecologice... asupra
comunitailor umane.
-a nivelul instalaiilor de tratare se produce corodare, colmatare sistematic a filtrelor,
precipitarea fierului i manganului i alterarea propriettilor organoleptice.
Influena altor modificri ale calitaii apei:
Suspensiile (organice si anorganice), chiar i n asena unei aciuni negative
directe asupra sntii umane, tulur ma!or folosina respectivei ape
(potaili"are, miere, utili"are in industrie, irigaii i agrement etc.), colmatea"
acumulrile, etc.
#oluarea cu sustane n suspensie plutitoare (iei) i cu sustane tensioactive
(detergeni, alte sustane spumante) se interpun la suprafaa lier a apei i
impiedic o$igenarea acesteia, re"ult%nd efectele anterior amintite.
Coloranii afectea" i ei fotosinte"a si autoepurarea, alturi de pre!udiciul estetic.
&uritatea mare a apei duce la depuneri n conducte i multiple alte efecte nedorite,
fc%nd apa adesea improprie utili"rii fr deduri"are.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 2
CONSECINTELE POLUARII APELOR
Sustanele puternic acide sau alcaline afectea" p'(ul apei, cu consecine
negative multiple. #etii mor de regul la p' ),*. #e aceasta linie, a aprut in
ultimele decenii marea prolem a ploilor acide, ce au dus nu doar la moartea
pdurilor, ci i la +moartea, multor lacuri, n special n nordul -uropei, fenomen
dificil de comtut.
.#. #/0.1I23
.pa potail (apa destinat consumului uman), provenit n general din surse de ap
de suprafa sau suterane (foarte rar din alte surse), a devenit un element de confort al
omului at%t de u"ual nc%t nu se mai acorda atenia cuvenita eneficiilor aduse de
aceasta. 4n afara facilitilor casnice pe care le are apa, prin folosirea ei la domiciliu
(pentru igien, pentru evacuarea deeurilor casnice, splarea i curarea oiectelor,
etc), apa potail de calitate corespun"toare poate duce la eliminarea unor maladii, aa
cum s(a artat mai sus.
4n rile n care nu e$ist acces la apa potail (5,6 miliarde de oameni pe glo
consum ap altit), apa este responsail de 789 din decese i :89 din maladii.
.limentarea cu ap potail a stat dintotdeauna pe primul plan atunci c%nd s(au
ridicat noi ae"ri umane sau s(au e$tins cele e$istente. ;nde ve"i o cas sau un sat tii
c treuie s e$iste in apropiere i un i"vor sau o f%nt%n. 4n lumea modern aceast
regul nu mai este strict valail deoarece s(au reali"at alimentri centrali"ate cu ap
pentru intregi localiti sau lanuri de localitti, cu apa din surse aflate uneori la sute de
<ilometri distan.
.limentarea oricrei locuine sau instituii cu ap potail rmane un standard de la care
nu se poate adica. In general, un om are nevoie, n medie, de circa 5*8 litri de ap
"ilnic: 56 litri pentru nevoia fundamental, alimentar (7 litri pentru ut i = litri pentru
prepararea hranei),5* litri pentru splat vesela, 5: litri pentru splat rufe, 58* de litri
pentru nevoi sanitare (splat pe m%ini si fa, du, ap pentru cltirea toaletei etc.).
>ariailitatea este desigur foarte mare, n funcie de disponiilitatea si preul apei, de
oiceiuri etc.
;nde nu e$ista ap curent consumul casnic e mai mic, iar unde treuie transportat
de la mari distane sau e foarte scump se face economie. Sunt si situaii , unde
consumul este su minimul acceptail situatia duc%nd la consecine negative asupra
igienei si sanataii pulice. . face aie n cad n loc de du duce automat la un consum
mult mai mare de ap, la fel i utili"area frecvent de maini se splat haine, vesel etc.
sau dac acestea au eficiena redus din punct de vedere al consumului de ap.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 3
CONSECINTELE POLUARII APELOR
Schema general de tratare a apei
4n general schema tehnologic a unei staii de tratare a apei se nscrie pe o tehnologie
clasic, care cuprinde procesul coagulare ? decantare ? filtrare rapid prin nisip ?
clorare. Ca reactivi chimici se folosesc sulfatul de aluminiu (sau de fier) i uneori varul i
silicea activ.
@a!oritatea staiilor de tratare a apei folosesc pentru treapta de limpe"ire, decantoare
statice de tip ori"ontal longitudinal sau ori"ontal radial. #entru filtrarea apei se folosesc
filtre rapide cu nisip cuaros, de la 8,= la 5,68 m grosime, sau drena!e cu crepine. Ailtrele
lucrea" cu nivel variail sau constant, cu vite"e de filtrare de B(58 m
7
Ch i m
6
.
#entru apele suterane care conin fier si mangan (in unele ca"uri hidrogen sulfurat)
schema de tratare este cu aerare(filtrare si clorare. Ailtrarea se face prin filtre rapide cu
nivel lier i uneori su presiune.
4n sistemele de alimentare cu ap, se prevd re"ervoare de nmaga"inare, cu rolul
foarte important de a asigura volumele necesare compensrii variaiilor de consum,
volumelor necesare stingerii incendiilor i volumelor necesare situaiilor de avarii la
surse, tratare sau aduciune.
Calitatea apei potabile, n Romnia, ete !e"lementata #e Le"ea n!$ %&'(2002, )a!e t!anp*ne
+i!e)ti,a 9'('-(CEE p!i,in# apa potabil.$
4n aceast lege sunt preluate toate prevederile &irectivei, inclusiv ane$ele:
este definit apa destinat consumului uman ? apa potailD
este introdus cerina de ap curat si sanogenD
sunt stailii parametrii de calitate, valorile acestora i metodele de anali" i criteriile
de validare a metodelorD
sunt stailite autoritile competente pentru monitori"areD
sunt stailite autoritile si responsailittile lor privind informarea populaieiD
sunt stailite responsailitile si cerinele de elaorare a raportului periodic.
0otodat, treuie cunoscut faptul c monitori"area calitii apei potaile se face de
ctre @inisterul Sntii i Aamiliei, prin &ireciile de Sntate #ulic (&S#) .
&S# efectuea" monitori"area de audit a calittii apei potale distriuit populaiei de
catre toate sistemele pulice (inclusiv cele ce nu aparin administraiilor pulice locale)
i din f%nt%nile pulice.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 4
CONSECINTELE POLUARII APELOR
#rogramul monitori"arii de control a calitatii apei potaile distriuita la populatie
contine urmtorii parametri care treuie monitori"ati:
@icroiologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali,
Clorul re"idual,
Eust, culoare, miros, turiditate,
&uritate total, o$idailitate, amoniac, nitrii, nitrai, (fier, hidrogen sulfurat ? doar
acolo unde aceste sustante se gasesc n surs), aluminiu (acolo unde se foloseste
n procesul de tratare)D
i limitat ca teritoriu si frecven:
#lum,
#esticide,
0rihalometani.
#roele se prelevea" la ieirea din staia de tratare, n reeaua de distriuie si de la
roinetul consumatorului.
#opulaia care nu eneficia" de ap din sistemul centrali"at, se alimentea" din
f%nt%ni.
.pa din f%nt%ni este n principiu un direct pentru consum dac apa freatic din "on
nu este contaminat si f%nt%na este ine construit si intreinut. -$ist norme precise
n acest sens:
Fantana trebuie amplasat departe de latrin sau de grajd, pe ct posibil mai sus sau la
acelai nivel.Pereii interiori trebuie sa fie din tub de beton sau piatr, iar la exterior vecintatea
imediat impermeabilizat contra infiltraiilor.Fntna trebuie sa fie ncis ! acoperit, pentru a
feri apa de impuriti, iar gleata s atrne n timpul nefolosirii i lanul ! cablul s aib
limitator pentru a nu ajunge gleata la fundul fntnii i a tulbura apa.
"alitatea apei din fntn trebuie verificat periodic i fntna trebuie, tot periodic, golit,
curaat i dezinfectat cu clor.
C.F.2IG.H-.
!ei apele uzate menajere sunt deversate n cursurile de ap, r+ul nu trebuie considerat ca
fiind destinat acestei utilizri, chiar dac respectivele ape sunt epurate. 'otui, cursul de ap la
o astfel de utilizare se comport bine, pentru c este folosit capacitatea sa de autoepurare.
.u toate zonele locuite au sau este economic sa aib un sistem colectiv de canalizare. /n
zonele mai puin dense, sistemele de canalizare autonome sau semi)colective sunt preferate
reelelor foarte ntinse (i deci foarte costisitoare pentru un numr mic de populaie deservit.
Apele uzate domestice sunt compuse din ape menajere (provenite de la lavoare, duuri, bi
si spalatoare de vase i din ape provenite de la 0()uri. 1)a estimat c o persoan care
consum 234 litri de ap zilnic elimin 54 gr. materii in suspensie, 64)54 gr. materie organic,
23)25 gr. azot i 7 gr. fosfor.
Serviciul de canali"are este asemntor serviciului de distribuie a apei, prin urmare un
serviciu comunal, care poate fi e"ploatat asemntor serviciului de distribuie a apei. 8eelele
se construiesc dup dou principii& sistemul separativ si sistemul unitar.
1istemul unitar 9 este bazat pe principiul evacurii ntr)o canalizare unic a apelor pluviale i a
apelor uzate menajere. *rincipalele avantaje ale acestui sistem sunt simplitatea concepiei i
funcionrii i a economiei realizate. /n schimb, acest sistem genereaz debite de intrare n
staia de epurare, foarte variabile.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 5
CONSECINTELE POLUARII APELOR
Colectarea si epurarea apelor u"ate
Sistemul separativ 9 este format dintr)o canalizare de dimensiuni mici pentru apele uzate i o
alta mai mare ca dimensiuni pentru apele pluviale.Aceast concepie permite aducerea apelor
uzate direct la staia de epurare i deversarea n r+u a apelor pluviale, cunoscute ca fiind
nepoluate (considerate convenional curate.
Aceast viziune asupra apelor pluviale considerate ca fiind nepoluate, se adevereste c este
fals deoarece apele pluviale se incarc de pe trotuare i osele cu materii poluante, cum sunt
materiile in suspensie, materiile organice, metale grele i hidrocarburi.
0ratarea apelor pluviale este atotprezent, i se ia in consideraie impactul ei asupra
mediului. 1e pune astzi problema finanrii tratrii acestor ape pluviale.
8educerea tendinei de poluare a apelor 9 cerint e"pres a !irectivei cadru privind apa i a
altor directive din domeniul proteciei calitaii apei , se poate face pe doua cai&
- prin realizarea canalizrii centralizate i a epurrii apelor uzate menajere i industriale,
- prin introducerea unor tehnologii perfomante, prietenoase fa de mediu, care au avantajul
c produc ape uzate ce pot fi mult mai uor epurate (ntruc+t concentraiile de poluani sunt
mult mai sczute, c+t i datorit realizrii de economii de materii prime.
-ipsa investiiilor i durata depit de funcionare a unor staii de epurare a apelor uzate au
condus la o evoluie descresctoare a capacitii funcionale a staiilor de epurare.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 6
CONSECINTELE POLUARII APELOR
Sursele de poluare ale apelor naturale se caracterizeaz in principal dup&
- :olumele de ape uzate evacuate anual (milioane mc.,
- (antitile de substane poluante evacuate n receptorii naturali (tone;an.
<enionm c, n conformitate cu !irectiva U= privind epurarea apelor uzate municipale, apele
uzate trebuie colectate i epurate cel puin ntr)o treapt secundar, ceea ce implic epurarea
biologic.
&irectiva nr.=5C6I5C--C privind epurarea apelor u"ate urane a fost transpus n legislaia
rom+neasc prin 'otr%rea de Euvern nr.5::C6886 pentru aprobarea unor norme privind
condiiile de descrcare a apelor uzate n mediul acvatic. .ne$a la aceast hotr+re de guvern,
cuprinde #lanul de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor u"ate&
-a nivel national imensa majoritate a locuinelor rurale i bun parte din cele oreneti, nu
beneficiaz de canalizare comunitar.
#rima consecin: neav+nd canalizare unde s poat fi deversate apele reziduale, locuitorii
nu ii pot instala ap n cas. -ocalitaile rurale nu beneficiaz de reea de ap potabil, apa se
ia din puuri individuale sau comune c+torva familii, puuri de mic ad+ncime. <ai mult, nu pot
beneficia nici de ap cald menajer.
. doua consecin: dac nu)i pot instala ap n cas, nu)i pot monta nici 0( n cas.
,mensa majoritate a locuinelor sunt dotate cu 0( tip hazna spat n curte.
Aceast hazna se vidanjeaz la c+iva ani, sau se acoper cu pm+nt sp+ndu)se o alt
hazna. Apele rezultate din splarea rufelor se arunc de cele mai multe ori ntr)o groap sau un
an, spate n grdin i nu de puine ori chiar n strad n faa porii.

. treia consecin: aceast situaie precar pe l+ng faptul c este generatoare de disconfort,
n anumite circumstane devine generatoare de focare de infecie, de mirosuri i nu de puine
ori genereaza conflicte ntre vecini.
1oluia de eliminare a acestor neajunsuri, acolo unde legislaia nu prevede alimentare cu ap i
canalizare n sistem centralizat, este echiparea locuinelor rurale cu fose septice, fose septice
care se vidanjeaz la anumite intervale, ntre 2 i 3 ani, de ctre o societate abilitat s practice
astfel de activiti. Aceast soluie este recomandat i de >rganizaia <ondial a 1ntii
(><1, este soluia care se practic n toat lumea.
Aosa septic asigur lichefierea pariala a materiilor poluante concentrate n apele uzate, de
asemenea asigur reinerea materiilor solide i a deeurilor plutitoare. Asigur o pretratare
eficient i o lichefiere a dejeciilor evacuate dintr)o gospodrie ce nu poate fi legat la o reea
de canalizare, este indispensabil fazei de epurare a apelor.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 7
CONSECINTELE POLUARII APELOR
/n unele cazuri, ea poate constitui o alternativ economic de asanare a reelelor de ap din
zon. *entru antrenarea spre fos a deeurilor fecaloide si menajere este necesar o cantitate
mare de ap. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totui pure. .
*roblema prioritar ns, n domeniul proteciei resurselor acvatice, dincolo de abordarea
ineleapt a alimentrii cu ap i a canalizrii, o constitue educaia ecologica.
Acceptarea conceptului dezvoltrii durabile, in care protectia mediului devine principiul
central de organizare al civilizaiei, practic nu poate avea loc fr o potenializare adecvat a
capitalului uman, fr schimbri radicale n modelele de g+ndire i aciune.
1e constat c cel mai greu obstacol n trecerea spre o alt treapt de cultur sunt vechile
tipare de g+ndire si de comportament. 8econsiderarea acestor metode reprezint un efort care
cere a fi susinut prin programe speciale de informare i educaie ecologic.
O!aele i apa / o ane,oioaa )on)ilie!e
=ste o afirmatie de bun simt ca orasele nu au chiar cel mai fericit impact asupra raurilor
invecinate. ,n ciuda investitiilor masive in facilitatile de tratare a apelor uzate, situatia este cu
greu multumitoare chiar in =uropa de :est.
(onstienti ca totul costa, reprezentanti ai autoritatilor guvernamentale din :est si operatorii
utilitatilor publice e"plica regulat necesarul de investitii pentru a se asigura de sprijinul
publicului. ,n urma cu ceva vreme , 1uez -?onnaise des =au", un operator major din domeniu
serviciilor de apa a initiat n %ranta o campanie de comunicare cu scopul de a informa publicul
si factorii de decizie ai autoritatilor locale despre investitiile necesare pentru tratarea apelor
uzate pentru a diminua impactul oraselor asupra raurilor invecinate.
,n ciuda investitiilor masive in tratarea apelor uzate din %ranta, reprezentantii companiei au
declarat ca mai mult de 34@ din volumul de deseuri lichide este tratat inca necorespunzator.
'otusi, in cele mai multe state vestice, conditiile de mediu se imbunatatesc treptat, mai ales
sub presiunea publica. =uropa de :est pare sa ncerce cel putin sa constientizeze problemele
de mediu.
Romania / moteni!ea ne#o!ita
!aca ne ntoarcem atentia catre tarile Ae")comunisteA din =uropa (entrala si de =st, situatia
este in mod sensibil mai alarmanta. *e fostii lideri comunisti i)a interesat sa construiasca uzine,
dar nu sa reduca efectele industrializarii. *rintre aceste tari, 8omania trebuie sa faca fata acum
uneia dintre cele mai dificile situatii ecologice din toata =uropa de =st. 'imp de peste 74 ani,
principiile dezvoltarii nationale ar fi putut fi cu usurinta rezumate sub formula Aindiferent cat
costa, construiti oriceA. 8ezultatul a fost ocuparea unor vaste portiuni din teritoriu cu tehnologii
invechite numai pentru a satisface un orgoliu fara margini care judeca fericirea in termeni de
metri cubi de beton si tone de otel. > simpla plimbare de)a lungul raurilor mai importante este
relevanta& imense obiective industriale construite fara a se lua n consideratie nevoile si
impactul ecologic. ,n plus, in ciuda e"istentei unor facilitati proiectate pentru tratarea deseurilor
industriale, lichide si solide, cele mai multe dintre resturile productiei erau (si sunt nca
aruncate fara scrupule n natura. Adica, in deponeele si in raurile invecinate.
8apoarte oficiale publicate de <inisterul Apelor, *adurilor si *rotectiei <ediului dovedesc ca
starea mediului a ajuns ntr)un stadiu n care numai actiuni hotarate in prezent vor ajuta la
restabilirea echilibrului ecologic afectat.
,ntr)un raport din 2BB6, <A**< estima ca apro"imativ C444 Dm de rau sunt foarte degradati
Asi practic fara viataA.,n acelasi an, in 8omania erau circa E444 statii de epurare, din care
<A**< estima ca peste 34@ nu functioneaza corespunzator.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 8
CONSECINTELE POLUARII APELOR
Acest lucru are ca rezultat un continut mare de metale grele, cianuri, amoniu, substante
organice in suspensie, fosfor si nitrogen in apele uzate deversate in rauri.
C* "an#*l la ,iito! 1)au facut o serie de pasi pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in
8omania.
,n 2BB3, =uropean FanD for 8econstruction and !evelopment si Guvernul 8omaniei au
ncheiat un acord de mprumut pentru co)finantarea reabilitarii facilitatilor de tratare a apei
potabile si a apelor uzate.*rogramul a fost remarcabil pentru transferul de DnoH)hoH catre
operatorii romani prin interventia unor e"perimentati consultanti privati.'otusi, in ciuda unui
volum fara precedent de investitii, programul a cuprins numai cinci orase majore.
Angajarea autoritatilor locale si centrale dovedeste constientizarea cresc+nda legata de
problemele de mediu.*e masura ce cadrul legislativ se clarifica, devine tot mai atragatoare
implicarea operatorilor privati care pot asigura finantarea si controlul permanent al derularii
investitiilor.
.evoia de actiune in prezent este coplesitoare deoarece efectele negative asupra mediului
sunt tot mai greu si tot mai costisitor de remediat pe zi ce trece.
MANAGEMENTUL CALITATII 2009 9