Sunteți pe pagina 1din 16

EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Instalatiile electrice trebuie sa fie astfel realizate incat sa asigure, functionarea corecta si
sigura a receptoarelor de iluminat si forta alimentate .
Executia instalatiei trebuie sa fie facuta in asa fel incat sa asigure o productivitate a muncii
cat mai mare si un consum de materiale cat mai redus. In acest sens se recornanda utilizarea
semifabricatelor.
La alegerea tipului si modului de executie al instalatiilor electrice trebuie sa se tina seama
de: gradul de rezistenta la foc al cladirilor. Combustibilitatea sistemelor pe care se monteaza
aceste instalatii electrice, categoria de pericol de incendiu sau explozie a procesului
tehnologic, mediul ambiant, gradul de pericol de electrocutare.
Ca exemplificare se precizeaza ea in incaperile cu pericol de incendiu nu se admite montarea
aparenta a tuburilor, a conductoarelor sau cablurilor nearmate care au invelisul exterior din
materiale combustibile, deoarece in caz de avarii acestea pot provoca incendii. Nu se admite
montarea direct pe elementele combustibile ale constructiilor a cordoanelor, cablurilor cu
rnanta din materiale combustibile sau greu combustibile nearmate si a tuburilor din PC.
!ceste cabluri se pot monta fie pe un strat incombustibil "zidarie, beton, tencuiala, foi de
azbest etc.#, fie pe console incombustibile care se distanteaza fata de elementele
combustibile.
In incaperile cu materiale combustibile care se pot aprinde usor "bumbac,hartie etc.# corpurile
de iluminat si instalatia electrica interioara trebuie sa fie etanse.
Pentru diferite categorii de medii utila$ele, aparatele si executia instalatiilor electrice trebuie
sa corespunda gradului de protectie stabilit prin standarde si sa prezinte o stabilitate
corespunzatoare la actiunea agentilor care caracterizeaza mediul respectiv "coroziune,
solicitari mecanice, actiune termica etc.#.
% deosebita atentie trebuie acordata alegerii echipamentului electric si a tipului de executie in
locurile cu pericol de explozie. In cazul cane nu se pot procura echipamente si materiale
pentru executii sigure la explozii, in incaperile respective nu se prevad instalatii electrice.
In functie de gradul de pericol de electrocutare pe care il prezinta incaperile si locurile de
munca trebuie sa se aleaga tipurile corespunzatoare de echipamente si instalatii electrice
asigurandu&se securitatea muncii.
'e va evita amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu celelalte instalatii "apa,
incalzire, gaze etc.#. (aca acest lucru nu este posibil instalatiile electrice se vor monta
deasupra conductelor de apa. Canalizare si gaze lichefiate si sub conductele calde si de gaze
naturale respectandu&se distantele minime de vecinatate.
La alegerea traseelor instalatiilor electrice se va evita strapungerea elementelor de rezistenta
ale constructiilor.
)
11.1 Executia instalatiilor electrice interioare de joasa tensiune
(in punct de vedere al exploatarii instalatiilor electrice constructiile se impart in cladiri de
locuit, industriale, social&culturale si agricole. In tabelul )).) se prezinta principalele tipuri
de instalatii electrice interioare recomandate pentru diferite tipuri de constructii.
Tabelul 11.1
*ipul instalatiei *ipul de constructie
(e locuit industriale 'ocial&
culturale
agricole
'ub tencuiala x x x &
In tencuiala x x x &
Pe tencuiala x x x x
In pardoseala xx xx xx x
In scafe & x x &
In plafon fals xx xx xx xx
In canale ingropate xx x xx &
In canale suspendate x xx x xx
In plinte xx x xx &
Pe poduri & xx x x
In tevi autoportante & x x &
'pecificatia notatiilor : xx& preferabil+ x& permis+ & nedmis.
a) Instalalii sub tencuiala
!ceste instalatii se caracterizeaza prin faptut ca se trag conductoarele in tuburi, iar tuburile se
pozeaza in canale executate in zidarie.
La trasarea instalatiilor electrice se va urmari, ca sa se evite intersectarea cu alte tipuri de
instalatii. *raseele vor fi orizontale sau verticale si in mod exceptional oblice pe tavan
"fig.)).)#.
'e executa strapungerile si locurile de fixare a dozelor de ramificatie si de aparat, precum si
canalele in zidarie.
Pozarea tuburilor de protectie "fig.)).,# si a elementelor de imbinare se face cu bratari din
sarma prinse in cuie sau cu copci din ipsos. astfel incat tuburile sa nu depaseasca suprafata
peretelui cu mai mult de - mm pentru a putea fi acoperite cu un strat de ). & )- mm de
tencuiala.

Fig. 11.1 Trasarea instalatiilor Fig. 11.2. o!area tuburilor
sub ten"uiala a #o!elor #e a$arat si ra%i&i"atie
/
Fig. 11.' o!area tuburilor #e $rote"tie
1( Tub #in )C* 2( bratara #e sar%a* '( "ui
0ontarea dozelor de ramificatie si aparat se face odata cu montarea tuburilor. *uburile se
introduc in doze pe o distanta de - mm si dozele se fixeaza cu ipsos. In cazul tuburilor
metalice "IPE, PEL# se realizeaza filetarea la capete a tuburilor, mufele se monteaza prin
insurubare, iar dozele se fixeaza cu presetupe.
*ragerea conductoarelor in tuburi "fig.)).1# se face simultan pentru acelasi circuit prin
impingere sau prin tragere prin intermediul unei sarme sau benzi prevazute la capat cu o bila.

Fig. 11.+ Tragerea "on#u"toarelor ele"tri"e in tuburi #e $rote"tie
1( "on#u"toarele unui "ir"uit* 2( sar%a sau ban#a #e tragere* '( bila*
+( tub #e $rote"tie.
Executarea legaturilor in doze pentru conductoarele de cupru " fig. )).-.# se face prin rasucire
cositorire urmata de izolarea cu banda izolatoare, introducerea in doza si montarea
capacului.
In cazul conductoarelor din aluminiu se introduc capetele dezizolate in cleme speciale, se
strange surubul clemei si se izoleaza, apoi se introduc lagaturile in doza si se monteaza
capacul dozei.

Fig 11.,. E-e"utarea legaturilor in #o!e $entru "on#u"toarele #in "u$ru
,
0ontarea aparatelor de conectare se face numai pe conductoarele de faza. Intrerupatoarele si
comutatoarele de tip ingropat se fixeaza la inaltimea de ),- m de nivelul pardoselii, iar
prizele se monteaza la inaltimea ., )- & .,- m de pardoselile izolate.
In cazul cand se monteaza mai multe aparate unele sub altele, ordinea de montare de sus in
$os va fi: intrerupator, comutator sau buton lumina, buton de sonerie priza pentru curenti tari,
prize de curenti slabi "telefon, radio&tv#.
0ontarea intrerupatorului de tip ingropat "fig.)).2# se face prin demontarea capacului
aparatului, racordarea conductoarelor dezizolate la bornele aparatului, introducerea aparatului
in doza de aparat, blocarea acestuia cu a$utorul ghearelor de fixare si fixarea capacului cu
a$utorul suruburilor.
!paratele de conectare "intrerupatoare. comutatoare, prize# se monteaza la o distanta de
minimum .,3 m de elementele metalice in legatura cu pamantul " calorifer#.
In incaperile de categoriile 4
)
,4
/
si 4
,
se interzice montarea intreruptoarelor si prizelor cu
exceptia prizelor speciale pentru masini de ras.

Fig. 11.. /ontarea intreru$atorului #e ti$ ingro$at sub ten"uiala
1( "a$a"ul a$aratului* 2( suruburi $entru &i-area "a$a"ului* '( "on#u"tori "one"tati la
bornele a$aratului* +( #o!a #e a$arat* ,( g0eare #e &i-are a a$aratului* .( suruburi
$entru &i-area g0earelor.
In figura )).5 se arata modul de realizare a legaturilor electrice in dozele de ramificatie si de
aparat pentru intrerupatoarele si comutatoarele utilizate frecvent in instalatiile interioare de
iluminat si prize, iar in figura )).3 se prezinta realizarea legaturilor la doze pentru o instalatie
de automat pe scara.
1
Fig. 11.1 Reali!area legaturiloe ele"tri"e in #o!e $entru intreru$atoare si "o%utatoare
a2 3 uni$olare* b2 3 bi$olare* "2 3 #ublu* #2 3 serie* e2 3 #e s"ara*&2 ( in "ru"e si s"ara.
-

Fig. 11.4 Reali!area legaturilor $entru un auto%at #e s"ara
In figura )).6,a si b se prezinta schema monofilara si realizarea legaturilor pentru un tablou
de apartament.
2
Fig. 11.5.Instalatia ele"tri"a interioara a unui tablou #e a$arta%ent "u $atru "a%ere*
a2 s"0e%a %ono&ilara* b2 3 e-e"utia legaturilor la #o!ele #e ra%i&i"atie si #e a$arat.
5
b# Instalatii in tencuiala se executa cu conductoare INTEC asezate direct pe zidarie
sau pe alte elemente necombustibile ale constructiei la cel putin - mm sub
tencuiala. Conductoarele se fixeaza pe pereti cu cuie sau copci de ipsos.'e
utilizeaza doze de ramificatie si de aparat, lagaturile facandu&se similar ca la
instalatiile sub tencuiala. !vanta$ul acestor instalatii fata de cele sub tencuiala
consta in aceea ca se evita saparea santurilor, pozarea tuburilor si tragerea
conductoarelor in tuburi. In schimb prezinta dezavanta$ul ca inlocuirea unor
conductoare necesita lucrari de anvergura.
c# Instalatii pe tencuiala se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuire.
*rasarea traseelor si pozarea tuburilor se face astfel incat sa se asigure si o mica
distanta fata de tencuiala cu a$utorul unor dibluri, conespanduri sau a unor console
metalice

Fig. 11.16 o!area tuburilor )C si %etali"e $e "onsole #in ban#a #e otel.
In cazul instalatiei electrice executate cu cablu fixarea cablului se face cu a$utorul unor
console din otel lat de 1.x, mm montate pe zidarie. (istantele dintre console pe orizontala se
iau de ) m iar pe verticala aceste distante pot fi mai mari.
Fig. 11.11. /ontarea "ablurilor $e "onsole %etali"e
0ontarea dozelor din PC sau fonta se face odata cu tubul prin insurubarea presetupei
filetate la capatul tubului, asigurandu&se astfel etanseitatea.
0ontarea aparenta pe tencuiala a aparatelor de conectare "fig.)).)/7 se face pe elemente de
constructie din beton sau pe constructii metalice.
In cazul monta$ului pe elemente din beton sau caramida aparatul se fixeaza in dibluri din
material plastic cu a$utorul unor suruburi si saibe.
In cazul monta$ului pe constructii metalice aparatul se monteaza pe o consola prin
intermediul unui suport, a suruburitor si saibelor. 4lterior se realizeaza racordarea
conductoarelor la bornele aparatului.
lnstalatia electrica in monta$ aparent "pe tencuiala# se face pe fetele laterale ale grinzilor pe
directii paralele sau perpendiculare pe munchiile dintre pereti si tavan.
3

Fig. 11.12 /ontarea a$arenta a a$aratelor #e "one"tare7
12 3 "a$a" a$arat* 22 3 #iblu )C* '2 3 saibe* +2 3 0ol!surub* ,2 3 su$ort* .2 3 "onsola*
12 3 surub.
d) Instalatii sub pardoseala se fac pentru conductoare prote$ate in tuburi, sau cabluri prin
montarea direct pe planseu si prote$area cu pardoseala de egalizare, dale sau placi, !ceste
instalatii se pot executa in doua variante: cu doza centralizata si in canale.
Instalatiile cu doza centralizata "fig.)).),# se utilizeaza mai ales la locuinte. (oza
centralizata se monteaza pe peretele din holul de intrare, continand un tablou la care se
realizeaza conexiunile la elementele si aparatele instalatiei.
Conductoarele care formeaza circuitul pentru iluminat sunt intinse pe planseul superior si
coborate printr&un orificiu, iar conductoarele circuitului de prize se intind pe planseul
apartamentului si se ridica pana la nivelul prizelor.
!ceste instalatii au avanta$ul ca nu necesita doze de ramificatie si permit un inalt grad de
prefabricare.

Fig. 11.1' Instalatie "u #o!a "entrali!ata
6
Instalatiile in canale se utilizeaza in special, la hale industriale sau birouri mari la cladirile cu
un singur nivel. Conductoarele se introduc in canale de material plastic si intinse de&a lungul
liniei de dispunere a utila$elor sau birourilor. (in loc in loc sunt instalate casete de tragere, de
ramificatie sau de trecere. Pe casetele de trecere se aseaza casetele cu prize la locurile de
amplasare a utila$elor, iar restul casetelor se lasa acoperite. In figura )).)1 se prezinta detalii
de realizare a instalatiei in canale. *rebuie de precizat ca pardoseala de protectie se realizeaza
pana la inaltimea casetelor atingand o grosime 2 & 5 cm in cladirile administrative si de
). & ), cm in halele industriale.
'e mai utilizeaza si instalatii in canale lasate in pardoseala la turnare. Prin aceste canale se
pozeaza cablurile si apoi se acopera cu dale sau placi metalice. *raseul canalelor se stabileste
in lungul liniei de utila$e.
Principalul avanta$ al acestor instalatii sub pardoseala este acela ca permite modificari ale
instalatiei electrice la schimbarea pozitiei utila$elor, implicand doar schimbarea casetei de
prize la o alta caseta de trecere.

Fig. 11.1+ Detalii #e reali!are a instalatiei in "anale
e) Instalatii in scafe se intalnesc in cladirile social& culturale la care arhitectura
interioara impune iluminatul indirect. La instalatiile in scafe, corpurile de iluminat
cu tuburi florescente, conductoarele si celelalte accesorii se monteaza in scafe.
!ceste instalatii au avanta$ul ca nu necesita saparea santurilor in pereti, pozarea
tuburilor de protectie si tragerea conductoarelor. Circuitele electrice sunt pozate in
scafe numai in zona in care sunt realizate astfel de scafe, iar in rest instalatia
electrica se monteaza ingropat" sub tencuiala#.

).
Fig. 11.1, Instalatii in s"a&e7 12 3 la%$a &lores"enta* s2 3 s"a&a.
f) Instalatii in plafon fals se intalnesc la constructii industriale sau social&culturale.
Plafoanele pot fi nevizitabile "fig.)).)2# sau vizitabile " fig. )).)5#. In cazul
plafoanelor nevizitabile conductoarele si tuburile se fixeaza pe console cu bratari sau
de consolele care sustin plafonul fals. !paratele electrice, dozele si imbinarile
instalatiei trebuie sa fie accesibile. In cazul plafonului vizitabil instatatiile electrice se
realizeaza alaturi de celelalte tipuri de instalatii "climatizare, alimentare cu apa#.
Conductoarele si tuburile se aseaza liber pe suprafata superioara a plafonului fals,
paralel cu axa constructiei, Corpurile de iluminat se aseaza in locasuri speciale
prevazute in plafon si se alimenteaza de la cate o priza.
Fig. 11.1. Instalatie in $la&on &als ne8i!itat7 1( $la&on $ortant* 2( $la&on &als.
Fig. 11.11. Instalatie ele"tri"a in $la&on &als 8i!itabil7 1( "or$ #e ilu%inat* 2 3 $ri!a* ' 3
"on#u"toare* + 3 "utie "u ra%i&i"atie* , 3 #istributie $rin bare* . 3 tea8a #e $rote"tie*
1 3 "on#u"ta #e "oborare
g) Instalatii in canale in perti se intalnesc in special la constructiile din elemente
semifabricate. Canalele de perete orizontale "fig.)).)3# se realizeaza in nisele sau
proeminentele zidariei sau de&a lungul muchiilor constructiilor.*uburie se
grupeaza sub forma de manunchiuri si se fixeaza cu bratari de sistemele
constructiei "grinzi, muchii de imbinare intre pereti si tavan#.
))

Fig. 11.14 Instalatii in "anale in $erete.
h) Instalatii in canale suspendate se intalnesc in special in halele
industriale.Conductoarele, cablurile si tuburile se monteaza in canale autoportante
independente de cladire. !ceste canale se utilizeaza si pentru montarea corpurilor
de iluminat.
Fig. 11.15 Instalatii in "anale sus$en#ate
i) Instalatii in poduri se intalnesc in halele industriale sub forma podurilor de conductoare si
respectiv de cabluri. !ceste instalatii au avanta$ul ca permit montarea unui numar mare de
cabluri si conductoare cu manopera redusa, fiind in acelasi timp deosebit de flexibile
permitand modificari simple ale instalatiei electrice.
Podurile de conductoare sunt realizate din tabla perforata cu marginile rasfrante avand
latimea de .,) 8 .,1 m si lungimea unui tronson de / m. Pe tronsoanele orizontale
conductoarele sunt asezate liber, iar pe cele verticale sunt fixate.

Fig. 11.26. Instalatii $e $o#uri7 a2 #e "on#u"toare* b2 #e "abluri
Podurile de cabluri sunt realizate din tronsoane din profil cornier fixate de elementele de
constructie prin carlige, ancore sau asezate pe console.
)/


Consola
Spatar


Consola
de
Perete
Fig. 11.21 )ariante #e %ontare a $o#urilor #e "abluri7 a2 atarnate "u "arlige* b2 3 an"orata #e &er%e*
"2 3$e "onsole #e $erete.
La montarea cablurilor pe podurile de cabluri se vor respecta distantele minime pe orizontala
indicate in fig. )).//.
Cablurile de energie se monteaza la nivele diferite in functie de tensiune, cele de tensiune
ridicata se monteaza in partea superioara, iar cele de $oasa tensiune la partea inferioara.
Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite sub cablurile de energie.
),
Fig. 11.22. /ontarea "ablurilor $e $o#uri $e ori!ontala si $e 8erti"ala
j Instalatii in tevi autoportante se utilizeaza in cazul halelor industriale.*evile care
prote$eaza conductoarele se rigidizeaza intre ele "fig.))./,,a# si monteaza pe elemente
de constructii ca in figura ))./,,b,c si d. La distanta de minimum )- m se prevad cutii
de distributie fixate rigid de tevi. (upa montarea tevilor se trag conductoarele si
cablurile prin tevi. Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite de
cablurile de energie.
)1
Fig. 11.2' Instalatii in te8i auto$ortante 7 a2 3 rigi#i!area te8ilor* b2 3 sus$en#are #e $la&on
"2( atarnarea #e grin#a* #2( sus$en#area $e stal$i "u "onsole.
k) Instalatii in plinte "fig.))./1# se realizeaza in plintele asezate pe perete, pervaz sau
pardoseala.!ceste instalatii au avanta$u) ca prezinta o mare flexibilitate,permitand modificari
usoare ale instalatiei electrice.Plinta pentru instalatiile electrice este forrnata din trei profile
din PC dur.


Fig. 11.2+ Instalatii in $linte
l) Instalatii electrice in bare se intalnesc in ateliere de productie si laboratoare avand
avanta$ul de a permite extinderea instalatiei,schimbarea traseelor, adaugarea sau scoaterea
unor consumatori. La aceasta se mai adauga simplitatea constructiva utilizarea elementelor
tipizate cu manopera putina si posiblitatea de utilizare a canalelor magistrale pentru
amplasarea corpurilor de iluminat echipate cu lampi fluorescente.
In figura ))./-,a se prezinta un sistem de distributie a energiei electrice in bare.
9arele de aluminiu fixate pe izolatii de bachelita sau material plastic se plaseaza in interiorul
canalelor de tabla de sectiune dreptunghiulara.
)-
:acordarea consumatorilor in orice punct al traseului se face prin bransarea la partea
superioara sau inferioara a sistemului de bare a unei cutii de sigurante care asigura legatura
spre consumatori. !ceste cutii de sigurante, cu grad protectie IP ,., se rigidizeaza de canalul
de distributie prin suruburi.Pentru realizarea schemei de distributie se mai folosesc si cutii de
ramificatie.
0ontarea canalelor se face pe console fixate pe ziduri, stalpi sau pe fermele metalice ale
halelor industriale la distante de , & 2 m,
!samblarea modulelor de bare se face la sol pentru un tronson de o anumita lungime si apoi
aceste tronsoane sunt ridicate la pozitia de montare cu a$utorul unor scripeti.
In figura ))./- se prezinta doua moduri de suspendare a canalelor de bare de fermele de
beton armat ale halelor industriale.
(atorita avata$elor evidente astfel de instalatli electrice in bare au capatat o raspandire tot
mai mare
Fig. 11.2, Instalatii ele"tri"e in bare7 a2 3 $re!entarea ele%entelor "o%$onente ale
instalatiei in bare* b2 sus$en#area "analelor #e bare #e &er%e #e beton* "2 3 #etalii #e sus$en#are7
1( "anal #e bare* 2( "utie #e sigurante* '( "entru #e ra%i&i"are.
)2

S-ar putea să vă placă și