Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea București Facultatea de Litere

Construirea Imaginii Personale prin Mass-Media

Proiect AN III

Paul Adrian Serea An III Comunicare și Relații Publice

Personale prin Mass-Media Proiect – AN III Paul Adrian Serea – An III – Comunicare și

2014

Instituție: Universirarea București – Facultatea de Litere Curs: Construirea Imaginii Personale prin Mass-Media Autor: Paul Adrian Serea

Studiu de caz: Andrei Pleșu – conflict cu Mihai Gâdea – Antena 3

Argument

Mass-media românești oferă o paletă amplă de scandaluri în care sunt implicate persoane publice, pe care însă rar le putem numi, sau le pot EU numi, personalități.

Majoritatea acestor scandaluri se regăsesc în zona mondenului (din capitolul Nu-știu-care a

fost văzut cu Nu-știu-cine înselând-o pe Xuleasca) sau din zona politicului (Crin Antonescu îl

fură mai multe voturi decât el). Majoritatea acestor subiecte se

acuză pe Victor Ponta că

încadrează, din punctul meu de vedere, în sfera ridicolului, grotescului și a prost-gustului.

Cazul pe care îl dezbatem în această lucrare se diferențiază prin faptul că una din tabere este reprezentată de o persoană a cărei imagini este mai puțin (sau chiar deloc, rămâne de văzut în cele ce urmează) marcată de acest stigmat al ieftinului, respectiv de Andrei Pleșu, personalitate marcantă pe scena culturii românești, cu o vastă implicare și prezență în acest mediu.

Analiza acestui episod a fost facută la puțin timp după desfășurarea lui, putând astfel să măsor și efectul pe termen mediu.

Pe scurt, în urma unui articol publicat în data de 10 martie 2014 de Andrei Pleșu în ziarul Adevărul (http://adev.ro/n27npc) în care vorbește despre ”Oameni de plastilină”, în special de Mihai Gâdea, Mircea Badea și Mugur Ciuvică, oameni de presă fără verticalitate, consecvență și cu ”o gîndire de plastilină, dictată de interese şi umori nesistematizabile”, Mihai Gâdea ripostează vehement și brutal în cadrul emisiunii ”Sinteza zilei” din data de 11 martie 2014 de la Antena 3, emisiune pe care o produce și o moderează chiar el.

Între cei doi protagoniști au existat și în trecut fricțiuni, precum cele descrise în acest articol din 2011: http://www.evz.ro/traseistul-si-fripturistul-intelectual-plesu-si-smintitul-teolog-

Pentru acest studiu, legat de acest subiect dar și de contextul în care s-a desfășurat, am analizat atât declarațiile și reacțiile celor două tabere cât și dezbaterile pe această temă ce au avut loc în presa scrisă (inclusiv bloguri) sau la TV în cadrul unor emisiuni de tip talk-show.

În majoritatea cazurilor, reacțiile la adresa lui Andrei Pleșu au fost pozitive, de susținere și dezaprobatoare, acuzatorii, la adresa emisiunii ”Sinteza Zilei” și în special la adresa lui Mihai Gâdea și a lui Mugur Ciuvică.

Probabil printre cele mai grăitoare reacții a fost aceea a 1441 de persoane, majoritatea intelectuali, care au semnat un protest inițiat de Revista 22 împotriva linsajului mediatic la

Instituție: Universirarea București – Facultatea de Litere Curs: Construirea Imaginii Personale prin Mass-Media Autor: Paul Adrian Serea

care a fost supus Andrei Pleșu; printre semnatarii acestui protest se numără și nume marcante ale scenei culturale românești precum Ion Caramitru, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici și alții.

Cadre mediatice

Vom folosi drept cadru mediatic resurse preluate din mediul online. Astfel, în cazul de față cadrele mediatice pot fi de două tipuri: formale (presa online) și informale (diversele bloguri). Aceleași cadre mediatice au fost utilizate și în monitorizarea de presa.

În principal, cadrele mediatice folosite au fost de tip înregistrare video, dar și editorialele din presa online. Materialele video s-au dovedit a fi cele mai ajutatoare pentru o analiză mai amănunțită a personajului, a reacțiilor acestuia, a limbajului si a metalimbajului, a reacțiilor spontane sau a lipsei acestora.

În urma analizei mediatice am realizat o analiză SWOT pentru a crea o reprezentare a principalelor trăsături de imagine ale lui Andrei Pleșu și pentru a contura potențialele soluții potrivite situației conflictuale existente.

Din analiza generală a cadrelor mediatice putem concluziona că Andrei Pleșu, precum majoritatea persoanelor publice, este apreciat de unii și blamat de alții; puțini jurnaliști reușind să fie obiectivi.

Ca o concluzie generală, rezultată din analiza materialelor studiate din online, Andrei Pleșu și- a creat o imagine pozitivă fiind apreciat de majoritatea formatorilor de opinie.

Biografie Andei Pleșu

”Andrei Gabriel Pleșu (n. 23 august 1948, București) este un scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române. A fost ministrul Culturii (28 decembrie 1989 - 16 octombrie 1991) în Guvernul Petre Roman și ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Radu Vasile (29 decembrie 1997 - 22 decembrie 1999). În tinerete, la vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți, neremarcându-se totuși prin gesturi deschise de disidență.

Absolvent al Liceului „Spiru Haret” și al Facultății de Arte Plastice (la Secția de istoria și teoria artei), ca șef de promoție, a participat la Școala de la Păltiniș, fiind alături de Gabriel Liiceanu unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Constantin Noica. A ajuns persona non grata în urma scandalului „Meditației Transcedentale”, pierzându-și locul de muncă și fiind nevoit să petreacă o perioadă de timp „în exil” la Tescani. Deși i-a fost permis să părăsească țara încă înainte de 1989, întâlnind figuri de primă mână ale exilului, precum cuplul Virgil Ierunca-Monica Lovinescu, a ales să nu rămână în străinătate.

Instituție: Universirarea București – Facultatea de Litere Curs: Construirea Imaginii Personale prin Mass-Media Autor: Paul Adrian Serea

Doctor honoris causa al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg (2000) și al Universității „Humboldt” din Berlin (2001), Commandeur des Ordre des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d'honneur și autor de succes, a fost și puternic contestat în ultimii ani, fiind asimilat alături de Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici unui grup de interese care ar acapara viața intelectuală și culturală a României. Andrei Pleșu a fost de asemenea aspru criticat ca susținător al președintelui Traian Băsescu, deși își depusese încă din 2005 demisia din funcția de consilier prezidențial.

A fondat revista culturală Dilema (mai târziu redenumită Dilema Veche) în care publică un editorial săptămânal. Pleșu a realizat împreună cu Gabriel Liiceanu câteva emisiuni de televiziune, printre care 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (2011).

Analiza SWOT

Strengths

Weaknesses

Susținere din partea unor personalități

Conflict susținut împotriva unui trust de televiziune cu rating mare și priză la public

Conflict cu formatori de opinie

Poziție marcantă pe scena culturală

 

Prezență în mass-mediile românești (invitat la emisiuni ca om de cultură)

Autor cunoscut și recunoscut (carte, editoriale etc.)

   

Imagine generală pozitivă

Opportunities

Threats

crearea unei imagini pozitive prin implicarea în activități cu caracter cultural și social

prezența în emisiuni cu profil cultural

continuarea seriei de atacuri din partea angajaților trustului Intact

etichetarea lui de către audiența trustului amintit ca un ”agresor”

dezvoltarea

canalelor

noi

de

mediatizarea excesivă și părtinitoare a unor episoade din trecutul lui cum ar fi scrisorile lui către Ceaușescu (http://bit.ly/SlzNfx)

comunicare

(cont

twitter, pagina

facebook)

dezvoltarea unor noi inițiative de sprijinire a educației în rândul tinerilor (crearea unei burse)

asocierea (numelui propriu) cu persoane cu o imagine favorabilă în mass-media românești

 

Instituție: Universirarea București – Facultatea de Litere Curs: Construirea Imaginii Personale prin Mass-Media Autor: Paul Adrian Serea

Concluzii

Imaginea personală în mass-media este rezultatul cumulat al tuturor acțiunilor și activităților de PR ce pot face sau fac obiectul, indiferent de voința subiectului, analizei și judecății publicului, fie că vorbim de acte publice, precum declarațiile făcute în cadrul unui interviu, cât și în cazul actelor private ce ajung în atenția publicului prin indiferent ce mijloace.

Declarațiile și acuzele aduse de Andrei Pleșu, în mod voluntar, la adresa televiziunilor din cadrul trustului media Intact și a angajaților acestor televiziuni, precum Mihai Gâdea, realizator de emisiuni și director Antena 3, a fost un gest posibil necugetat ce a atras după sine, în mod total previzibil, o contra-reacție pe măsură, suficient de puternică încât să afecteze imaginea subiectului acestei analize.

Indiferent de valoarea de adevăr a afirmațiilor făcute, cu care personal mă declar în perfectă rezonanță, atacul la persoană, mai ales când persoana (sau persoanele) în cauză dispune de mijloace pentru a monta o ripostă, este un act necugetat și aproape întotdeauna o mișcare slabă de PR.

Și în acest caz, acest conflict a transformat publicul în două tabere adversare, iar rezultatul din punctul de vedere al imaginii personale este nefavorabil.

Prin reacția dură din cadrul emisunii Sinteza zileiAntena 3 și-a atras o nouă amendă din partea Consiliului National al Audiovizualului, în valoare de 30.000 lei, totalizând un cuantum de amenzi de 265.000 lei pe acest an, însă aceasta nu se poate numi o victorie pentru Andrei Pleșu care rămâne cu conflictul, cu istoria acestuia, cu stigmatul de bătăuș”, agresor, lup moralist” ș.a.m.d.

Urmărirea unui plan corespunzător analizei SWOT, de apropiere de public, de întarire a imaginii de pilon al culturii și de suporter al educației, de subliniere și evidențiere a calităților omului de cultură împreună cu un transfer de imagine pus la cale cu ajutorul unei strategii de endorsment, împreuna cu îndepărtarea de scandalul mediatic, de atacurile la persoană sau de alte amestecuri în astfel de situații nefavorabile ar trebui să îi reconfirme și întărească lui Andrei Pleșu imaginea pozitivă de care se bucura înainte de acest scandal.

Bibliografie: