COLEGIUL TEHNIC MIRCEA CEL BATRAN

PROIECT DE ABSOLVIRE A SCOLI POSTLICEALE

CALIFICAREA POSTLICEALA
TEHNICEAN CADASTRU FUNCIAR-TOPOGRAF


Indrumator Absolvent
Prof. Ing. Gangu Ion Cociobea Stefan Mihail


BUCURESTI 2011

2


COLEGIUL TEHNIC MIRCEA CEL BATRAN


PROIECT DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE

TEMA

Delimitarea Cadastrala a unitatiilor administrativ teritoriale si
sisteme de publicitate imobiliara in zona Balotesti jud. Ilfov



Indrumator Absolvent
Prof. Ing. Gangu Ion Cociobea Stefan Mihail


BUCURESTI 2011

3
Argument

In proiectul cu tema Delimitarea cadastrala o unitatiilor administrativ teritoriale si sisteme de
publicitate imobiliara in zona Balotesti jud. Ilfov am tratat urmatoarele capitole:
Cap. I
Pentru delimitarea cadastrala este nevoie de o documentatie cuprinsa din:
Planuri topografice la scarile 1:5000 sau 1:10000;
Hartila scara 1:25000;
Proiectele de sistematizare a localitatilor din zona;
Planuri cadastrale vechi 1:5000; 1:10000 si documente referitoare la vechea delimitare;
Planuri cadastrale ale comunelor vecine in care s-a introdus cadastrul, inclusiv schitele de
hotare;
Informatii legate de hotarele comunei, orasului sau municipiului;
Documentele juridice privind hotarele existente

Prezit urmatoarele Anexe cu schite a hotarelor
- Schita generala a hotarelor teritoriul administrativ comunal
- Schita sectorului de hotar dintre teritoriile administrative comunale
Identificarea si materializarea hotaelor teritoriilor comunale orasenesti sau municipale -
Borne tip pentru cadastru
- Stalpi de lemn cu clesti de ancorare -
Materializare hotarului cand acesta este construit dintr-un element liniar
Cap .II
Publicitatea imobiliata, sisteme folosite in tara noastra;
Sistemul de publicitate al Registrelor de Transcriptiuni si Inscriptiuni
Sistemul cartilor funciare denumit si Sistemul Publicitatii reale Legea 7/1996
Pune bazele juridice ale unui sistem real si unic de publicitate imobiliara pentru intreaga tara
prin inscriere in cartea funciara publicitatea reala bazata pe cartea funciara are urmatoarele
avantaj
Cap. III
Delimitarea Cadastrala a unitatiilor administrativ teritoriale si sisteme de publicitate
imobiliara in zona Balotesti jud. Ilfov



4
Introducere

Generalitati

Definitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica economica si juridica prin care
se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de
propietate, indifferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.
(Conform Legi cadastrului si publicitati imobiliare, nr. 7/1996).
Caracteristici: Cadastrul general are caracter:
Obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia
sociala sau tehnica a acestuia;
Unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;
Istoric: reflecta legile socetatii (forme de propietate caracteristici de oranduiri;
Dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare si necesita interactionare
permanenta;
General: satisface cerintele pentru diferite sectoare economice;
Obligatoriu: se executa pe intreg teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri imobile,
persoane fizice sau juridice.

Rol: Cadastrul trebuie safurnizeze date reale cu privire la:
- Delimitarea intinderii, configuratiei pozitiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei
lor;
- Identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale;
- Stabilirea calitativa de terenuri dupa insusirile calitative;
- Inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor;
- Bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole;
- Inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de inbunatatire funciara, a celor care
au fost scoase din circuitul agricol, a terenurilor si ameliorate.
Scopul executarii lucrarilor de cadastru sa puna la dispozitie celor interesati, in orce moment, datele
reale si complecte pentru:
Delimitarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;
Stabilirea impozitului funciar;
Coordonarea si organizarea productiei agricole;
Cunoasterea fondului imobiliar edilitar si starea acestuia;

5
Intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor;
Obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc.;
Alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;
Folosirea, amenajearea si regularizarea cursurilor de apa;
Amenajarea si explorarea rationala a padurilor;
Protectia mediului;
Solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;
Realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

Importanta cadastrului general
Cadastrul s-a dovedit dealungul timpului un ansamblu de activitati tehnico organizationale
menita sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor in problemele dreptului de propietate, iar
din alt punct de vedere, cadastrul a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si
garantarea propietatii.
Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale
teritoriului capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor
sectoare interesate.

Legatura cadastrala cu alte discipline
Activitateade cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al
continutului si complexitatii, pe masura puneri deacord cu cerintele mereu crescande ale
socetatii in ansamblul si prefectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru proprii,sau
a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea
mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate confirma ca i se acorda un
caracter interdisciplinar.
Lucrarile tehnice ale cadastrului (masuratori, prelucrarea datelor, intocmirea
documentatiei cadastrale harti, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe dscipline
fundamentale ca: geodezia, topografia, fotometria, cartografia.
Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare conostinte din domenii
complementare: pedagogie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea
terenurilor in categori si bubcategori de folosinta.
Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare pentru satabilirea in mod legal al
posesorilor si a propietatii, la data introduceriicadastrului general pentru rezolvarea anumitor
etape de lucrari, cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea
teritoriului si localitatiilor, urbanism, organizarea teritoriuluiagricol, protectia mediului, etc.
Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru (preloarea automata a volumului mare de
date din masuratori, cresterea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor
cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc.



6
Aspectele cadastrului
Evidenta bunurilor imobile se face complect si sistematic dupa urmatoarele aspecte (laturi):
a. Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la
determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri
pe categori de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de
marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, numarul, numarul de nivele
si de propietarii lor.

b. Aspectul calitativ - determina cunoasterea potentialului productiv al terenurilor, precum
si a caracteristicilor calitative ale constructiilor.
- Pentru terenuri se face bornarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari
de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, descarcari).
- Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materiale de constructie (beton, caramida,
lemn), dotarea cu instalatii gradul de confort, gradul de uzura, etc.

c. Aspectul juridic se refera la regimul juridic al terenuriilor si constructiilor, la dreptul de
propietate.

Functiile cadastrului

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale
acestuia:
a. Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
- stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor terenuriilor administrative
(comune, orase, municipii);
- identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor;
- delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul
acestora in functie de categoria de folosinta si de posesori acestora;
- efectuarea masuratorilor in teren si preloarea datelor cadastrale;
- intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale ;
- numerotarea cadastrala a planurilor cadastrale si bunurilor imobile de pe cuprinsul unui
teritoriu administrativ (figura 1);
- calcului suprafetelor pe parcele , bunuri imobile, sectoare cadastrale si pe intregul teritoriu
administrativ comunal, orasenesc sau municipal;
- intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;
- intretinerea cadastrului.

7
(figura 1)

8
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
dosarul lucrarilor de delimitare (hotarnice);
planurile si hartile cadastrale;
registrele si fisele cadastrale.


b. Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:
- incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
- evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin
lucrari de imbunatatiri funciare;
- evidenta cladiriilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, grad de
uzura, etc.

c. Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si
constructii si inscrierea acestora in in documentele cadastrului general, pe baza dreptului
si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica
ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii.si cui apartine un anumit bun imobil.













9
Criterii de impartire a teritorilor dupa destinatii

Generalitati

Terenurile de orce fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile
pe baza carora sunt detinute , se impart pe destinatii conform prevederilor legale.
Prin detinatori de terenuri se inteleg titularii dreptului de propiete, persoanele
fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au
calitatea de posesor ori detinator precar.
Domeniul public poate fi de interes national, caz in care propietatea asupra sa in
regim de drept public apartine statului, sau de interes local, ca in care propietatea
(deasemenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
Terenurile cu destinatie agricola (TDA)
Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile. viile,
livezile, radadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente
silvice, pasiunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri
funciare, amenajerile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare.
Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)
Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor
natartificeale la nivelul maxim de retentie, braturile si canalele din delta Dunarii, fundul apelor
maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.
Terenurile din intravilan (TDI)
In aceasta categorie se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta,
situate in perimetrul localitatiilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a
intravilanului, conform legislatiei in vigoare.
Terenurile cu destinatie speciala (TDS)
Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu
exloatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si
monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele
asemenea.



10

Criteri de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de
identificare a constructiilor

Generalitati

Categoria de folosinta a terenului individualizata printr-un individualizata printr-un
cod este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a
categoriei de folosinta alaturi de celelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii
funciare cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastrul
general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.
Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica,
creata in mod natural sau artificeal. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate
inferioara subcategoria de folosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de
folosinta sunt agricole si neagricole.
Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categori de folosinta
predominante care ocupa suprafata majoritara si categori de folosinta care ocupa un procent
mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta
predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetile si pasunile, dar un procent mai mic i-l ocupa
si constructiile, apele, etc. Tot astfel, in intravilane, in afara de categoria de folosinta curti-
constructii care este predominantain cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta
care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc.
Categori de folosinta a terenurilor, simboluri

Arabil A
Vii V
Livezi L
Pasiuni P
Finete F
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera PD
Ape curgatoare HR
Ape statatoare HB
Cai de comunicatii rutiere DR
Cai ferate CF
Curti si curti cu constructii CC
Constructii C
Terenuri neproductive si degradate N

11


Destinati ale constructiilor
Constructii de locuinte CL
Constructii administrative si cocial-
culturale
CAS
Constructii industriale si edilitare CIE
Constructii anexe CA


12




13



Introducerea cadastrului general


Generalitati

Definitii
Cadastrul general se introduce pe unitati administrativ-teritoriale. Introducerea cadastrului
reprezinta masuratoarea oficeala prin care se realizeaza operatiuniile de teren si birou care conduc la
intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficeala pe
baza carea se realizeaza publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala sau in perioada
dintre introducerea si intretinerea acestuia publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter
nedefinit pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest
scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC actuala
A.N.C.P.I. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate (mobiliara).

Unitati administrativ-teritoriale
In Romania unitatile administrativ-teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In
cadrul unitatiilor administrative comunale si orasenesti (municipale)se deosebesc doua parti distincte
intravilanul si extravilanul.
Teritoriul romaniei are suprafata totala de 23.839.070 hectaresi cuprinde din punct de vedere
al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul
celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 de comune si 13.343 sate. Realizarea
cadastrului general pe intreg teritoriul tari presupune executarea operatiilor de introducere a
cadastrului pe 2989 teritori cadastrale.

Intravilanul este partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata destinata
construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit,
constructiile social-culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajerile
sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile,
spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ-comunal sau orasenesc pot fi unul sau

14
mai multe intravilane (sate). Limita intravilanului reprezinta detaliul topografic al planului cadastral si in
interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calcului suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare
localitate.
Extravilanul este partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa inafara intravilanelor,
delimitata cadastral potrivit legii. Are inspecial destinati agricole si silvice. Structura terenurilor agricole
reprezinta aprpximatrativ-teritoriale structura terenurilor agricole reprezinta aprox 2/3 din suprafata
totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 mil hectare.
Unitati teritoriale cadastrale
Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale cadastrale.
Sectorul cadastral ese o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale,
delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri, etc) care nu sufera modificari curente.
Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea
desector cadastral. Inlocuieste termenii tarla in extravilan si cvartal in intravilan.
Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.
Corpul de propietate este constituit din una sau mai multe parcele alipite apartinand aceluiasi
propietar.
Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriale in amplasament
bine stabilit avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor
propietari in indiviziune.din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni
fiscale.o subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta ale cadastrului general sunt:
parcela, constructia si propietarul.
Constuctia este o propietate sau o parte dintr-o propietate construita cu o utilizare distinsa
pentru propietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi
o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa.
Adresa este identica cu cea a intrarii.
Propietarul este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a
dreptului real asupra corpului de propietate supus inscrieri.
Detinatori de terenuri sunt titulari dreptului de propietate, ai altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.
Corpul de cladirereprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele
creiterii:
- Sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretiilor
exteriori;
- Intrarea separata in cladire;
- Independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul informational al cadastrului este o organizare de baze de date grafice si alfanumerice
de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la corpurile de porpietate si la propietarii
acestora.

15
Capitolul 1

DELIMITAREA CADASTRALA A UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE SI
SISTEMELE DE PUBLICITATE IMOBILIARA



Notiuni generale: Lucrarile de cadastru generale sunt coordonate de Agentia Nationala de Cadastru si
Publcitate Imobiliara, subordonanta Ministerului Administiei si Internelor

Generalitati


Delimitarea cadastrala a unitatilor administrativ teritoriale reprezinta operatiunea de
baza prin care se identifica, de masoara pe teren si se oficializeaza limitele continand punctele
de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale, precum si limitele
intravilanelor din respectivul teritoriu. Acesta lcrare se executa in mod obligatoriu inaintea
inceperi lucrarilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriale.
Se oficializeaza astfel suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele
intravilanelor, in care urmeaza sa se execute lucrari de introducere a cadastrului general.
Stabilirea liniei de hotar si denumirile unitatiilor administrativ teritoriale se face in
fonformitate cu prevederile legii nr.2/1968 privind organizatia administrativa a teritoriului RSR,
republicata, cu modificarile ulterioare.Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor
urbanistice genereale intocmite potrivit legi nr. 50/1991, cu modificarile ulterioare.
In cazurile in care nu s-au intocmit sau nu s-au aprobat planuri urbanistice generale,
limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990 , conform legi fondului funciar, nr.
18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare




Operatiuni de delimitare

Pentru delimitarea cadastrala se vor executa urmatoarele operatiuni:
a. Construirea comisiei de delimitare si aprobarea componentei acesteia, prin ordinul
prefectului;
b. Parcurgerea pe teren a traseului hotarului administrativ si stabilirea punctelor de hotar
care vor fi materializate

16
c. Materializarea punctelor de hotar cu suprafata utilizate pentru punctele de triangulatie de
ordinul 5 si borne subterane de tip 2, conform SR3445-1/96. Marcile pentru bornele de
suprafata se vor inscriptiona;
d. Ececutarea masuratorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;
e. Calculul coordonatelor punctelor de hotar;
f. Intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala si
a delogatiilor teritorilor vecine;
g. Intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea hotarelor administrative.


1.1. Unitati Administrativ-teritorilale.
In Romania, unitatiile Administrativ-teritoriale sunt: comuna, orasul sau muicipiul si judetul.
In cadrul unitatiilor Administrative comunale si orasenesti (municipal), se deosebesc doua
parti distinctive: intravilan si extravilan.
Intravilanul este partea din teritoriul administrative care cuprinde perimetrul constuibil
sau vatra de stat si terenurile cu constructiile si instalatiile aferente zonelor functionale ale
localitatii, situate inafara perimetrului construibil sau al vetrei de stat, cum sunt: zona industrial
si de depozitare, zona spatiilor verzi si a amenajeriilor sportive, zona de circulatie si
transporturi etc., stabilite prin schitele de sistematizare a localitatii.
Legea nr. 12/1968 defineste perimetrul construibil al orasului si vatra satului astfl:
perimetrul construibil al orasului si al vetrei de stat este aceea parte a intravilanului care
cuprinde zona dens construita ocupata cu cladiriile de locuit, obiectivele social-culturale,
retelele edilitare, precum si terenurile libere dintre acestea.
Fac parte din perimetrul construibil al orasului sau din vatra satului si uzinele, fabricile,
depozitele, spatiile verzi, cmitirele, terenurile de sport etc., existente in zona de locuit sau
grupate compact langa acestea.
Pe planul cadastral se reprezinta atat limitele intravilanelor in tus negru, cat si limitele
vetrei satelor sau perimetrul construibil al oraselor cu tus rosu.
Limita intravilanului reprezinta detaliul topogrphic al planului cadastral si in interiorul ei se
fac numerotarea cadastrala si calcului ariei suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare
localitate.
Extravilanul este restul teritoriului administrativ cuprins intre hotarul unitati administrativ-
teritoriale si limitele intravilanelor localitatilor. El este destinat, in general, exploatari agricole si
silvice.
Atat intravilanul cat si extravilanul se divid, la randul lor, in unitati teritoriale cadastrale.



17
1.2. Unitatile teritoriale cadastrale
Subdiviziunile extravilanului sunt constituite din urmatoarele unitati cadastrale: sectorul cadastral
(tarlaua), corpul de propietate, parcela si subparcele.
(Tarlaua este asimilata cu sectorul cadastral) este o diviziune a extravilanului; delimitata de detalii
liniare (cai ferate, drumuri clasate, drumuri de exploatare, ape, diguri etc.), care nu sufera
modificari curente si care cuprinde mai multe corpuri de propietate, deci are mai multi propietari si
mai multe categori de folosinta.
Corpul de propietate (asimilat cu bunul imobil) este subdiviziunea sectorului cadastral (tarlalei)
si se defineste ca fiind constituit dintr-o parcela sau mai multe parcele alipite care apartin unui
singur propietar sau mai multor propietari in indiviziune. Ca un mare, corpul de propietari poate
avea una sau mai multe categori de folosinta.

Parcela este o subdiviziune a corpului de propietate care are o singura categorie de folosinta si
un singur propietar, sau poate fi detinuta de mai multi propietari in indiviziune

Subparcela este o subdiviziune a parcelei si este defiita de insusirile calitative ale terenului
(clase de bonitare, carecteristici de sol, grad de amenajare, pante, rezistenta la arat, procese de
degradare etc.).
Tot ca unitati cadastrale apartinand extravilanului, mai pot fi considerate loturile si trupurile.

Lotul este unitatea cadastrala cu una sau mai multe parcele avand o utilitate bine definita;
loturi experimentale, loturi semincele etc., administrate de statiunile agricole experimentale si de
cercetari.

Trupul este suprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale, care au un singur
propietar si una sau mai multe folosinte. Este cazul terenurilor detinute de asociatile agricole sau de
intreprinderi agricole de stat care, deobicei, nu sunt grupate intr-un singur loc.

1.3. Subdiviziunile intravilanului

Subdiviziunile intravilanului sunt: sectorul cadastral (care, de regula este asimilat cu
cvartalul), corpul de propietate si parcela (cu sau fara constructii): ele se definesc lafel ca si
corespondentele lor din extravilan.

1.4. Limite si hotare.

Limita se defineste ca fiind linia care determina configuratia sau forma geometrica a
unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol
si a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri etc.
Din punct de vedere al vizibilitati se disting limite: distincte, difuze si discrete.


18
Limite distincte sunt limitele care au conturul vizibil si se pot identifica cu multa precizie.
Ele pot fi naturale sau artificeale.

Limitele distincte naturale sunt: limita dintre terasa si lunca, limita de la baza unei pante
etc.
Limitele distincte artificeale sunt cele rezultate in urma interventiei omului, respectiv
limita dintre un teren arabil si o plantatie de vie, sau limita dintre terenurile amenajate si cele
neamenajate etc.
Limite difuze sunt limitele dintre doua categori de folosinta care se intrepatrund, ca
urmare, pentru stabilirea lor sunt necesare documentati si martori. Ca exemplu, se poate da
limita dintre o pasune impadurita si padure.
Limite discrete sunt limitele care nu sunt vizibile la suprafata terenului, necesitand
executarea unor lucrari speciale pentru precizarea lor. Ca exemple se pot da limitele unitatiilor
de sol, sau limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de terenuri etc. limitele pot separa
si terenul care au diferite regimuri juridice astfel de limite care au importanta deosebita in
lucrarile de cadastru, sunt limitele intre intravilan si extravilan.

1.5. Hotarul

Se defineste ca fiind linia despartitoare intre doua teritorii care formeaza unitari administrative
sau economice distincte, sau separa doua propietati funciare. Hotarele sunt de patru feluri:

Hotare Nationale sau granitele tarii

Hotarele Administrative sunt hotarele care delimiteaza teritoriile administrative judetene,
orasenesti, (municipale) si comunale.

Hotare ale Unitatilor Economice sunt hotarele care delimiteaza teritoriile unitatilor
industriale, ale unitatilor agricole de stat, ale unitatilor forestiere etc., de celelalte terenuri.

Hotare ale Propietatilor Funciare sunt limitele intre diferitele propietati de stat, asociati
agricole sau particulare.
Hotarele sunt materializate pe teren prin diverse limite si borne. Ele sunt reprezentate pe
plan prin linii si puncte de hotar.

Liniile de hotar pot fi naturale si artificeale.

Linile de hotar naturale sunt, deobicei, reprezentate prin liniile de Talweg ale cursurilor de
ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a apelor (sau liniile de despartire a
apelor), prin liziere de paduri etc.

Liniile de hotar artificeale sunt cele realizate de om, cum ar fi: santurile, gardurile,
brazdurile, digurile, canelele, drumurile, etc.

19
Reprezentarea pe hartile si planurile cadastrale a liniilor de hotar se face cu ajutorul
semnelor conventionale prezentate mai jos:





Punctele de hotar sunt obijnuit artificeale, fiind constituite din borne de beton tip
cadastral,pietre de hotar, movile etc. reprezentarea lor pe hartile si planurile cadastrale se face
prin semne conventionale, care redau felul marcarii pe teren a fiecarui punct de hotar aceste
semne conventionale sunt:




20

1.6. Sucestiunea lucrarilor la introducerea cadastrului general.
Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ se face parcurgand
toate etapele enumerate la aspectele si functiile cadastrului, respectiv:
In cadrul laturi tehnice se executa urmatoarele lucrari:
- identificarea si stabilirea hotarelor teritoriilor administrative, ele intravilanelor si ale
unitatiilor economice;
- procurarea documentatiei analizarea ei si intocmirea proiectului tehnic de
ansamblu, precum si a proiectelor tehnice de executie;

- realizarea, revizuirea sau indesirea retelei de sprijin;
- executarea lucrarilor pentru: delimitarea unitatiilor administrativ teritoriale, a
intravilanelor, a unitatiilor economice si intocmirea documentatiei de delimitare;

- executarea lucrarilor de ridicare sau alucrarilor de reambulare, necesare pentru

21
intocmirea planului cadastral (realizarea retelei de ridicare, identificarea propietatilor
individuale, ridicarea punctelor de pe limitele acestor propietati si a punctelor de detaliu).

- prelucrarea datelor de la ridicare si intocmirea planurilor cadastrale;
- realizarea numerotari cadastrale;
- determinarea ariei suprafetelor unitatilor teritoriale cadastrale;
- intocmirea documentatiei scriptice a cadastrului (registrele cadastrale, fisele
corpurilor de propietate etc.);
- executarea lucrarilor de intretinere a cadastrului.
In cadrul laturii economice se executa urmatoarele lucrari:
- Identificarea categoriei de folosinta a terenurilor in corelare cu destinatia acestora;
- Stabilirea folosintei constructilor in corelare cu destinatia lor;
- Culegerea elementelor necesare stabilirii calitatilor bunurilor imobile.
In cadrul laturi juridice se executa urmatoarele lucrari:
- Identificare propietarilor bunurilor imobile, dupa verificarea actelor juridice pe baza carora i-si
intemeiaza propietatea;
- Incadrarea pe grupe de propietate a bunurilor imobile;
- Stabilirea sitoatiei juridice a bunurilor imobile.

1.7. Legislatia de referinta
Executarea lucrarilor de cadastru general are la baza urmatoarele legi si acte normative:
1. Constitutia Romaniei;
2. legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitati imobiliare modificata si complectata prin
ordonanta de urgenta a guvernului nr.70/2001;
3. legea fondului funciar nr.18/1991, modificata si republicata;
4. hotararea de guvern nr.590/2001 privind organizarea si functionarea OFICIULUI NATIONAL
de CADASTRU, GEODEZIE si CARTOGRAFIE (ONCGC);
5. ordinul ministrului administratiei publice nr.538/2001 pentru aprobarea Regulamentului
privind autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa execute si sa verifice lucrari de
specialitate in domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei pe teritoriul Romaniei;
6. ordinul nr.534/2001al ministrului administratiei publice pentru aprobarea Normelor
tehnice pentru introducerea cadastrului general, elaborate de ONCGC;
7. hotararea de guvern nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;
8. legea nr.137/1995 a protectiei mediului;
9. hotararea de guvern nr.834/1991, complectata si modificata, privind stabilirea
patrmoniului socetatilor comerceale cu capital de stat;
10. ordonanta guvernului nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome;
11. legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporporale si
corporale cu modificarile ulterioare.
12. Legea nr.33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publica;
13. Legea nr.213/1998 privind propietatea publica si regimul al acesteia;
14. Decretul lege nr.115/1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare;

22
15. Ordinul ministrului justitiei nr.1330/1999 cu privire la infintarea cartiilor funciare cu
carater nedefinitiv;


2. Delimitarea unitatilor administrativ-teritoriale.

Stabilirea liniei teritoriale si a delimitarilor unitatilor administrativ-teritoriale se face in
conformitate cu Legeanr.7/1996, pe baza prevederilor Legii nr.2/1968, cu modificarile
ulterioare stabilite prin acte normative emise de Guvernul Romaniei.
Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale (PUG),
intocmite potrivit Legii nr.50/1991. In lipsa PUG, se considera limitele existente la 1 ianuarie
1990, conform Legii18/1991, republicata si modificata.
Delimitarea teritoriilor administrative este o operatiune de baza tehnica si juridica
desfasurata pe teren, prin care se stabilesc si se materializeaza punctele si liniile de hotar, care
formeaza perimetrul ce inchide teritoriul administrativ al unei comune, orasi, municipiu, judet
sau a unui intravilan. Ea se considera incheiata dupa intocmirea documentatiei legale de
delimitare.
Dupa stabilirea hotarelor si materializarea in teren a punctelor acestora, ele constituie
detali care trebuie sa fie obligatoriu reprezentate pe planurile cadastrale.
Scopul delimitarii si stabilirii hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale este acela de a se
cunoaste cu precizie cadrul teritorial in care isi desfasoara activitatea organele locale
administrativ si economice si in care urmeaza sa se execute lucrarile pentru intocmirea
cadastrului.


2.1. Documentatia necesara efectuarii delimitarii.

Pentru a usura operatiunea de identificare a hotarelor, delegatul cadastral trebuie sa procure
materialul documentar cartografic si juridic, care se refera la zona de lucru, pe baza caruia
urmeaza sa se stabileasca in teren puncele si limitele de hotar pentru unitatea administrativ-
teritoriala respectiva. Aceasta documentatie este cuprinsa din:

- Planuri Topografice la scarile 1/5.000 sau 1/10.000;
- Harti la scara 1/25.000;
- Proiectele de sistematizare a localitatilor din zona;
- Planuri cadastrale vechi 1:5000; 1:10000 si documente referitoare la vechea delimitare;
- Planuri cadastrale ale comunelor vecine in care s-a introdus cadastrul, inclusiv schitele de
hotare;
- Informatii legate de hotarele comunei, orasului sau municipiului;
- Documentele juridice privind hotarele existente.




23
2.2. Identificarea si materializarea hotarelor teritoriilor comunale si orasenesti sau municipale.
Delimitarea teritorilor comunale si orasenesti (municipale), comporta urmatoarele actiuni:
Operatiuni pregatitoare
1. Constituirea comisiei de delimitare.
Identificarea si stabilirea hotarelor se executa de catre o comisie formata din:
Primarii si secretatii primarilor teritoriilor administrative inplicate in operatiunea de delimitare,
un delegat al directiei de urbanism si amenajerea teritoriului, delegatul Oficiului Judetean de
Cadastru (O.J.C) si reprezentantul executorului (cand acesta este deja stabilit).
Comisia se va complecta cu: delegatul comunei vecine (pentru tronsonul de vecinatate
corespunzator), seful ocolului silvic (in cazul cand hotarul trece printr-o padure sau pe liziera
ei), delegati ai unitatilor economice sau asociatii detinatoare de terenuri (in cazul cand, o parte
a liniei tertoriului acestora coincide cu linia teritoriului administrativ) etc.
In cazul cand hotarulcare se identifica este marginea judetului, din comisie trebuie sa mai faca
parte un delegat al judetului vecin si un reprezentant al Oficiului Judetean de Cadastrudin
judetul respectiv.
In comisia de delimitare mai pot fi convocati si localnici, buni cunoscatori ai hotarelor,
fara a fi nominalizati ca membri de comisiei de delimitare.
Componenta comisiei de delimitare se aproba prin ordinul prefectului judetului din
care face parte teritoriul administrativ care se delimiteaza sau printr-un ordin comun al
prefectilor celor doua judete vecine )cand este cazul).

2. Intocmirea hotarului de lucru.
In vederea identificari si stabilirii hotarului administrativ al teritoriului comunal
(orasenesc sau municipal), dupa stabilirea comisiei, se intocmeste un program de lucru si
se stabilesc locurile si orele de intalnire a membrilor comisiei, pentru fiecare linie de hotar
cu comunele vecine ; acest program este consemnat intr-un formular tipizat. Membrii
comisiei trebuie sa consulte toata documentatia existenta in zona, inaintea inceperii
operatiunii de delimitare.


3. Intocmirea adreselor de instintare.
Primaria teritoriului in care se executa delimitarea trebuie sa comunice in scris
primariilor vecine, cu aviz de confirmare, cu cel putin 15 zile inainte, programul de lucru al
comisiei de intalnire, pentru a-si putea trimite delegatii. Adresa se intocmeste in trei
exemplare, unul ramane la dosarul delimitarii de la primarie, unul in dosarul delimitarii de
la OJC si unul se trimite pentru Instintare.
In cazul cand delegatii unitatilor vecine ne se prezinta la data si locul stabilit,
operatiunea de delimitare se face in lipsa acestora, iar in procesul verbal de delimitare si
pe schita tronsonului de hotar identificat se consemneaza mentiunea lipsa delegat.




24

2.3. Identificarea si stabilirea hotarelor.

Comisia de delimitare stabilita dupa analiza documentatiei specificata mai sus, incepe
identificarea pe teren a hotarului pornind dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, situat pe
cat posibil in partea de N.V. a teritoriului administrativ, procedand astfel:din punctul de trei
hotare se porneste in sens orar si se parcurge in intregime linia de hotar dintre comuna care se
delimiteaza si prima comuna vecina (pana se ajunge la un punct de intalnire a trei sau mai
multe hotare, cu care se inchide primul tronson de hotar). Cand se parcurge hotarul se
identifica fiecare punct de frangere al acestuia, fiecare punct de intersectie a hotarului
administrativ ca caile de comunicatii, cu elementele hidrografice, cu lizierele de padure, cu
hotarele unitatilor economice etc.
Similar se procedeaza si cu celelalte tronsoane de hotar, pana cand se parcurge intreg
hotarul, ajungandu-se in punctul de plecare.
In cazul cand unul din tronsoanele a fost identificat anterior, in cadrul lucrarilor
cadastrale din comuna vecina, delegatului Oficiului Judetean de Cadastru va prelua de la
primaria vecina documentatia de delimitare intocmita si o va atasa la dosarul lucrarii.
Daca vechile linii de hotar nu au fost modificate in deursul timpului, ele vor fi preluate
cu toate punctele de hotar, bornate si nobornate. Odata cunoscute si restabilite pe teren, ele
vor fi reprezentate pe planul sau harta care s-a folosit la delimitare.
Punctele de trei hotare, de frangere, precum si cele de intersectie cu elementele
liniare care nu sunt materializate pe teren, vor fi marcate provizoriu, prin tarusi de lemn cu
movila de pamant, dupa care se va face descrierea topografica a lor.
Daca prin organizarea administrativ-teritoriala din 1968 si ulterior dupa 1990, in urma
constituirii de noi teritorii comunale, s-au creat alte linii de hotar, ele vor fi riguros identificate
pe teren si reprezentate pe plan, marcarea lor facandu-se provizoriu, tot prin tarusi cu movile.
Daca delegatii celor doua comune vecine nu cad deacord asupra liniei de hotar, se vor
trece pe schitele de hotar amble variante, se vor nota in scris (in procesul verbalal delimitarii),
argumentele ambelor parti si se vor anexa copii dupa actele detinute (daca existe). Punctele de
pe conturul suprafetei in litigiu se vor numerota si marca provizoriu cu stalpi de lemn cu
luncimeade 50cm si diametrul de 10cm si vor primi numere provizorii. Aria zonei in litigiu se va
include, pana la rezolvarea litigiului, in aria teritoriului care se delimiteaza. Pentru rezolvarea
litigiului se va sesiza ANCPI (fostul ONCGC), iar dupa rezolvarea lutigiului (litigiul trebuie
rezolvat in 30 zile, daca nu implica justitia), se reface documentatia cadastrala si se vor
materializa definitiv punctele de pe varianta aceptata.
Odata cu parcurgerea terenului, delegatul cadastral va culege si va nota in carnetul de
teren si pe plan, toate elementele necesare descrieri liniilor si punctelor de hotar (vechi sau
noi), respectiv: caracteristicile punctelor si liniilor de hotar, propietarii din ambele teritori
administrative ale caror terenuri se sprijina pe linia de hotar, categoriile de folosinta limitrofe,
detalile liniare permanente etc.
Daca linia de hotar este in acelasi timp si linie de frontiera a tarii, identificarea si
scrierea ei trebuie facuta asa cum se gaseste materializata, in care scop se va lua legatura cu
unitatile de graniceri. Coordonatele punctelor de hotar se for lua obligatoriu de la Institutul de
Geodezi, Fotogrametrie, Cartografie si Cadastrul prin ANCPI (fostul ONCGC). Linia de frontiera
se va aviza de catre Comandamentul National al Granicerilor.


25

2.4. Numerotarea punctelor de hotar.

Dupa identificarea, stabilirea, materializarea provizorie in teren a punctelor de hotar si
reprezentarea lor provizorie pe plan, se executa numerotarea lor. Ea va incepe cu numarul 101
pentru punctul de intalnire a trei sau mai multe hotare sitoate in partea de N.V. a teritoriului
din care s-a inceput identificarea si se continua crescator, patcurgand hotarul in sens oral, pana
se ajunge din nou in punctul 101.
In cazul cand pentu o comuna vecina la care s-a introdus cadastrul numerotarea a fost
numerotarea a fost efectuata, punctele de pe tronsonul de hotar respectiv vor avea numarul
vechi in paranteza.

2.5. Materializarea punctelor de hotar.

Pentru identificarea cu usurinta, pe teren, a hotarelor teritoriului administrativ, punctele si
uneori liniile acestora trebuie sa fie, materializate cu semne vizibile si durabile. Materializarea
poate fi facuta folosind borne tip cadastru folosind (figura 1a,1b),

(figura 1a)
sau borne STAS 3446-1/1996, stalpi de lemn (figura 2), sau tarusi de lemn, lungi de 30-40cm si
diametrul de 5-8cm , care dupa batere in pamant vor fi protezati cu o movila de pamant.




26

(figura 1b)


movila pe langa un rol protector are si rol de semnalizare. Pentru inlesnirea scurgerilor de ape
se face un sant in jurul movilei.
In afara punctelor vechi de hotar (bornate anterior cu pietre de hotar, borne tip cadastral
sau stalpi de lemn), care se mentin, se mai borneaza obligatoriu urmatoarele puncte: punctele
de intersectie a trei sau mai multe hotare., punctele de intersectie a liniei de hotar, cu hotare
ale unitatiilor economice si cu elementele liniare (cai ferate, drumuri clasate, cursuri de apa
etc.)., puncte din km in km pe aliniamente lungi., punctele de frangere ale liniei de hotar (acolo
unde terenul nu este stabil, se va face si o marcare cu martori, pentru a permite orcand
pozitionarea punctului de hotar)., etc. Practic , la materializarea acestor puncte se procedeaza
in felul urmator:

1. Cand hotarul dintre doua teritorii administrative este stabilit pe axul unui detaliu liniar (cale
ferata, drum clasat, canal, dig.) sau pe firul unei ape curgatoare care nu permit materializarea
punctelor pe traseul liniilor de hotar, bornarea punctelot se va face astfel:
- Daca hotarul teritoriului este marginit de o cale de comunicatie (cale ferata, drumuri clasate)
sau dig, canal, etc, linia de hotar se stabileste pe limita zonei de protectie a detaliului liniar,
astfel incat aceasta sa ramana in intregime pe unul din teritorii, (figura 2)
- Daca hotarul traverseaza unul dintre elementele liniare mentionate la punctul precedent, se
materializeaza intersectia lui cu limitele zonei de protectie prin borna intr-o parte si prin stalp
cu movila in ceaialalta parte (figura2)

27

(Figura 2)

2. Cand hotarul este talwegul unei ape curgatoare se vor borna punctele de intersectie a liniei de
hotar cu limita zonei de protectia a apei, pe teritoriul care se delimiteaza (figura 3);


(Figura 3)


daca traseul apei este sinos se vor borna si punctele intermediare la intervale de 200-1000m cu
stalpi de lemn lungi de 50 cm si diametrul de 10cm protejati cu movile de pamant. Pe plan linia
de hotar se va trasa pe talweg;

3. Cand hotarul traverseaza o apa curgatoare punctele de intersectie ale acestuia cu limitele zonei
de protectie a apei se borneaza unul cu borna, celalalt printr-un tarusi cu movila, (figura 4);

28

Figura 4


4. In cazul albiilor secate, punctul de hotar care se foloseste la calculul ariei teritoriului (el se
stabileste la jumatatea albiei minore iar cordonatele lui se determina prin digitizare);
materializarea lui se face in aceelasi mod ca la apele normale;

5. Cand linia de hotar traverseaza in linie dreapta un lac, un masiv de padure sau o pasune se vor
borna ambele puncte de intersectie ale lui cu limita zonei de protectie a lacului, (figura 5),



(Figura 5)


cu liziera padurii sau cu cimita pasiunii, astfel ca intre cele doua puncte hotarul este considerat
o linie imaginara care traverseaza lacul sau padurea; in cazul cand linia de hotar din interiorul
padurii urmareste liniile caracteristice ale terenului (lini de creasta, sau firul vailor), drumuri

29
forestiere sau lini de vanatoare, trebuie sa se face materializarea hotarului in punctele de
frangere si in punctele caracteristice ale detaliilor respective.
6. Cand linia de hotar este curba, se materializeaza punctele de intrare in curba, de iesire din
curba si varful curbei.

7. Cand punctul de hotar trebuie materializat intr-un teren impropiu bornarii (teren instabil,
mlastina etc.), se vor materializa punctele de intersectie ale prelungiriilor linilor de hotar cu
limita zonei de teren impropriu bornarii (pe cele doua parti ale acesteia) astfel ca punctul de
hotar poate fi orcand determinat sau reconstituit, (figura 6).


Materializarea punctelor de hotar se face prin grija executantului operatiunii de
delimitare, cu respectrea precizariilor facute si a normelor ONCGC (azi ANCPI).

2.6. Materializarea liniilor de hotar
In cazul cand hotarele nu sunt constituite din detalii liniare naturale (talweguri lini de
creasta, liziiere de padure, rauri etc), sau artificeale (drumuri, cai ferate, limite de categori de
folosinta perene, canale, santuri, digur, garduri etc), ci traverseaza suprafete intinse de pasuni
sau fanete, este bine ca aceste linii de hotar sa fie materializate pe teren. Materializarea se face
deobicei printr-o brazda adanca de 50cm realizata cu plugul tras de tractor.

3. Determinarea coordonatelor punctelor de hotar

Observatiile de teren pentru culegerea elementelor necesare determinarii coordonatelor
punctelor de hotar se fa cu aceeasi precizie utilizand aceeleasi instrumente si metode ca la
determinarea punctelor retelelor de sprijin.
Coordonatele XYZ ale punctelor de hotar se calculeaza in sistemul de protectie Sterografica
1970, pe plan unic secant precum si in sistem stereografic local, iar pentru cote se stebileste
sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

3.1. Intocmirea documentatiei de delimitare dupa terminarea operatiei de terminare delegatul
cadastral

Intocmeste o documentatie de delimitare a hotarelor, alcatuita din urmatoarele piese:
- Schita generala a hotarului sau orasului (municipiului);
- Schitele hotarelor partiale cu fiecare din comunele vecine;
- Carnetele cu descrierea punctelor si liniilor hotarelor partiale cu fiecare comuna vecina
- Procesele verbale de delimitare a hotarelor partiale, cu fiecare din comunele vecine




30
3.2. Schita generala a hotarului teritoriului administrativ comunal.

Schita generala a hotarului administrativ al comunei al carui teritoriu se delimiteaza se intocmeste
pe hartie alba de desen la cara 1/25.000 sau la scara 1/ 50.000 in functie de marimea teritoriului
astfel incat aceasta sa fie cuprins intr-o singura planse (figura 7).
ea trebuie sa contina;
- Pozitia si numarul tuturor punctelor de hotar;
- Pzitia si forma liniilor de hotar desenate prin semne conventionale;
- Denmirea teritorilor comunale (cel ce se delimiteaza si cele vecine);
- Categoriile de folosinta limitrofe si propietarii lor;
- Reprezentarea terenurilor intravilanelor si denumirea lor;
- Reprezentarea retelei principale de cai de comunicaii si a celei hidrografice;
- Reprezentarea aproximativa a limitelor terenurilor apartinand unitariilor economice etc.

Schita generala a hotarelor va fi intocmita in doua exemplare si va fi semnata de
membri comisiei de delimitare. Un exemplu va ramana la dosarul comunei pentru care se
executa operatiunea de delimitare, iar al doilea la dosarul lucrarii care se va trimite la Oficiul
Judetean de Cadastru


31
(
figura 7)


3.3. Schitele tronsoanelor de hotar

Schitele tronsoanelor de hotar cuprind aceeleasi elemente ca si schita henerala a
hotarelor (numai cele din zona limitrofa tronsonului respectiv), putand fi judetene, aplicate atat pe
schita partiala cat si pe schita generala, in dreptul segmentelor respective.


3.4. Carnetele cu descrierea punctelor si liniilor de hotar.

Descrierea punctelor si liniilor de hotar se fce in carnete tip, in care se trec:
- Numarul punctuluisi felul bornari;
- Schita cu descrierea si amplasarea punctului bornat;

32
- Descrierea locului unde este amplasat punctul, categoria de folosinta pe care este amplasat si
propietarul terenului;
- Descrierea liniei de hotar (unghiul interior format din liniile de hotar in punctul respectiv,
directia liniei fata de N, forma liniei de hotar, distanta dintre puncte).



3.5. Procesele verbale de delimitare a tronsoanelor de hotar.

Acestea se intocmesc in tri exemplare pe formulare tip si se semneaza deasemenea de
toti membrii comisiei de delimitare.

4. Documentatia finala a delimitarii unui teritoriu administrativ.
Pentru recepria lucrarilor de delimitare se intocmeste dosarul de delimitare in trei
exemplare (pentru OJC, primarie si consiliu judetean) care trebuie sa contina
urmatoarele documente:
- Memoriul tehnic pentru lucrarea de delimitare
- Schita generala a hotarului si schitele tronsoanelor de hotar cu toate parafele si semnaturile
membrilor comisiei de delimitare;
- Descrierile topografice ale punctelor de hotar cu reperajul respectiv;
- Inventar cu cordonatele punctelor de hotar materializate sau nu, ca lista si pe suport magnetic
in fiser ASCII, precum si aria teritoriului administrativ;
- Masuratorile de teren pe suport magnetic;
- Schita vizelor pentru masuratorile efectuate;
- Procesul verbal de delimitare, cu descrierea tronsoanelor de vecinatate cu fiecare teritoriu si cu
semnaturile membrilor comisiei de delimitare;
- Copii dupa scrisorile de instiintare trimise primariilor teritorilor vecine si dupa caz, perfecturilor
si OJC-urilor.
- Dosarul de verificare a lucrarilor de delimitare.




4.1. Identificarea si stabilirea limitei intravilanelor.
Identificarea si stabilirea limitei intravilanului se face de catre o comisie formata din
primarul si secretarul primariei localitatii, delegatul Directiei Generale de Urbanism si
Amenajarea Teritoriului, delegatul OJC, delegatii comunelor vecine (daca este cazul), precum si
delegatul executantului (daca acesta este stabilit la data respectiva). Aceasta comisie de
delimitare este, deasemenea, numita prin ordinul prefectului, iar convocarea membrilor ei la
data, ora si locul de intalnire stabilit, se face prin grijea secretarului primariei.

33
Materializarea punctelor limitei se face prin grijea executantului cu borne
standardizate sau omologate de fostul ONCGC (azi ANCEPI) avand pe marcile bornelor
inscriptia prevazuta de normele ONCGC (azi ANCEPI). Densitatea punctelor stabilite pe limita
intravilanelor trebuie sa fie de minim doua puncte/km. ca puncte ale limitei se acepta si detalii
permanente existente in teren.
Numerotarea punctelor de pe limita intravilanului se face incepand cu numarul 1001,
dintr-un punct situat in partea de N.V. parcurgand limita in sens orar.
Daca limita intravilanului a fost materializata cu ocazia intocmirii Planului Urbanistic
General urmeaza sa se faca numerotare si determinarea acestor puncte.
Pentru toate punctele materializate, ale limitei, se vor intocmi schite de reperaj si
descriere topografica.
Pentru toate punctele de hotar sau limite si pentru punctele retelei de sprijin se vor
intocmi procese verbale de predare, dupa modelul prezentat in Normele ONCGC (azi ANCEPI).
Pentru receptia lucrarii de delimitare a fiecarui intravilan se intocmeste deasemenea
un dosar al delimitarii care trebuie sa contina:

- Memoriu tehnic;
- Schita generala a limitei intravilanului la o scara aleasa convenabil (1/5.000, 1/10.000 sau
1/25.000) astfel incat sa incapa pe o singura foaie, cu numerele punctelor, denumirea
intravilanului, reteaua de drumuri si hidrografia;
- Schite cu segmentele limitei intravilanului la scara 1/2,.000 cu numerele punctelor;
- Schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
- Procesul verbal de delimitare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei;
- Inventar cu coordonatele punctelor de pe limita, materializate sau nu, ca lista si pe suport
magnetic in format ASCII, precum si aria calculata a intravilanului;
- Schita vizelor pentru masuratorile efectuate;
- Copi dupa scrisorile de instintare trimisa tuturor membrilor comisiei de delimitare;
- Dosarul de verificare interna a lucrarii de delimitare.
Dosarul de delimitare al teritoriului intravilanului se intocmeste in tri exemplare (unul
pentru primarie, unul pentru OJC si unul pentru Directia Generala de Urbanism si Amenajearea
Teritoriului).

4.2. Identificarea si stabilirea limitelelor unitatiilor economice.
Limitele unitatilor economice sau asociatii detinatoare de terenuri se identifica si stabilesc
de catre o comisie de delimitare numita prin ordinul primarului si este compusa din: secretarul
primariei delegatul Directiei Generale de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, directorul
intreprinderii economice, delegatul OJC si reprezentantul ececutantului (daca este stabilit la
data respectiva).
Pentru operatiuniile de delimaitare se parcurg toate etapele prezentate la delimitarile
anterioare, iar desfasurarea lor se face in aceelasi mod in prezenta propietarilor limitrofi.



34
4.3. Identificarea si stabilirea limitelor propietatilor individuale

Limitele fiecarui propietati individuale atat in zonele de ses cat si in cele de deal si munte
se vor identifica de catre delegatul primariei (sau serviciul de cadastru al primariei) si
reprezentantul executantului lucrari de cadastru, in prezenta fiecarui propietar si a veciniilor
acestora.
Masurarea elementelor pentru determinarea coordonatelor punctelor situate pe limitele
fiecarei propietati si a elementelor geometrice necesare pentru determinarea ariei
propietatiilor se face in prezenta propietarilor respectivi.


















35
Capitolul 2

PUBLICITATEA IMOBILIARA

Publicitatea imobiliara se defineste ca fiind sistemul de inregistrare a bunurilor
immobile, impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au propietarii si posesorii asupra lor,
intr-un document public (cartea funciara), pentru a le face cunoscute, in vederea realizarii
opozabilitatii fata de terti. Deci publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice
menite sa tine evident sis a dea siguranta actelor juridice prin care se constituie, transmit si
modifica sau se sting drepturile reale imobiliare.
Publicitatea imobiliara trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor obiectiveimportante:
- Sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica);
- Sa confere tranzactiilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostiinta
tuturor situatia juridical a bunurilor immobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica);
- Sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice;
- Sa permita organelor abiliate exercitarea unui control eficent asupra schimbariilor care se
produc in situatia materiala a bunurilor immobile, conform cu normele de sistematizare si
in situatia juridical ale aacestora, ca urmare a instrainari sau grevari cu sarcini, in interesul
intregi socetati.
In tara noastra au functionat, in principal, doua sisteme de publicitate imobiliara
1. Sistemul registrelor de pranscriptiuni si inscriptiuni , denumit si sistemul publicitatii
personale (in vechiul regat)
2. Sistemul cartilor funciare denumit si sistemul publicitatii reale (in transilvania banat si
Bucovina)
in afara lor au mai functionat in diverse locuri:
- Cartile de evident funciara, in zonele din transilvania unde cartiile funciare au fost distruse,
sustrase sau perdute. In timpul primului rezboi mondial.
- Cartile funciare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Cartile de publicitate imobiliara (numit si sistemul intermediary de publicitate pentru
transforamarea cartilor provizori in carti de publicitate funciara.
Sistemul de publicitate al registrelor de Transcriptiuni si Inscriptiuni.
Acest sistem sa instituit din 1865 prin Codul Civil (sub influenta legislatiei franceze si belgene)
Si cansta, in principal, din doua registere in care se inscriu si transcriu actele juridice aceste
registere sunt:

36
Registrul de transcriere si registrul de inscriere, care se complecteaza c registrul de
inscriere a comandamentelor si mapa actelor de amanet si a actelor juridice privind impbilele
funciare prevazute express de lege.
Ele sunt organizate pe commune (sate) si sunt tinute pe numele persoanelor,
realizandu-se adstfel o publicitate personala.
1. Registrul de transcriptiuni, transcrierea consta in copierea integral in registrul de
publicitate a continutului actelor juridice prin care se constituie stramuta, modifica sau se
sting drepturile reale imobiloare

2. Registrul de inscripriuni, respective inscriptiunea, este copierea partilor din actele juridice
referitoare la ipoteci si privilegii.

Actele supuse transcrieri sunt:
- Actele juridice intre vii privind transferul de propietate sau drepturi care se pot ipoteca
(contract de vanzare cumparare, donatii etc.) sau acte prin care se renunta la aceste
drepturi;
- Actee juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitude, uz, uzul fruct sau
abitatie sau cele prin care se renunta la aceste drepturi ;
- Tranzactiile privind drepturile reale;
- Ordonantele de adjudecare ale unui bun imobil (dobandire prin licitatie);
- Hotararile de expropiere prin interes public
- Cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de doi ani.

3. Registrul de transcriere a comandamentelor. In acest registru se transcriu in extras
comandamentele prealabile urmariri silite a bunurilor imobile si urmaririle veniturilor
bunurilo immobile ale debitorilor. Tot aici se trec extrasele din concesiunile petroliere din
care legea a facut drepturi reale imobiliare
Toate registrele prezentate se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori
cadastrale

4. Deficentele acestui sistem de publicitate
-nu arata intodeauna cu siguranta maxima situatia juridical a bunului imobil pentru ca se
bazeaza pe publicitate personala
-registrele sunt greoaie la consultare pentru ca sunt tinute pe personae si nu pe bunuri
immobile, ca urmare, pentru a cunoaste situatia juridical a unui bun imobil este nevoie ca
o persoana de specialitate sa consulte aceste register (un jurist remumerat corespunzator
pe toata perioada), pentru a constata cine poseda bunul imobil, daca numele acestuia a
fost trecut correct in registru si daca predecesorii lui, pe o perioada de 30 ani, au fost
propietari cu titluri valabile, ori, o buna publicitate cere sa fie posibil ca orce cetatean sa

37
consulte sis a se lamureasca rapid asupra situatiei unui bun imobil si a avea siguranta ca
dreptul dobandit va fi inatacabil.
- obiectul publiciuati nu este suficent individualizat pentru ca registrele nu se
intemeiaza pe planul cadastral, unde fiecare bun imobil este reprezentat si indivizualizat
printr-un nr. Cadastral si este nominalizat numai prin denumirea teritoriului si declaratiile
veciniilor sau maratorilor fara a realize o securitate juridical satisfacatoare, ceea ce face ca
dreptul dobandit sa poate fi supus ulterior la atacuri in justitie ;
- publicitatea este imperfect, pentru ca biroul notarial nu cerceteaza valabilitatea si
legaliatea titlui declarat de parti si nici existent dreptului, ca urmare, prin inscriere dreptul
devine opozabil tertilor totusi valabilitatea actului juridic nu este dovedita prin publicitate,
iar dobanditorul nu este aparat de clauzele evictiune, care ar deriva din titluri ulterioare ;
- registrele nu contin situatia juridical exacta a bunurilor imobile, pentru ca publicitatea
prin care drepturile reale se constituie, transmit, modifica sau se sting este partiala (nu
este o publicitate pentru actiuniile introduce actiunea pentru cazurile de nuritate,
faliment, expropiere, etc.);
- transcrierea inregistrul de publicitate nu este obligatore ceea ce creeaza, ulterior,
problem intranzactii.

Sistemul de publicitate reala al cartii funciare
Prin Legea cadastrului si a publicitati imobiliare (legea 7/1996), s-au pus bazele
juridice ale unui sistem real si unic de publicitate imobiliara pentru intreaga tara, prin inscrierea
in cartea funciara , care sa inlocuiasca vechile sisteme de publicitate existente. Totodata, Legea
reglementeaza existenta a doua instituti distincte:
Iinstitutia tehnica a cadastrului si institutia juridica a noilor carti funciare.
Prin Institutia cadastrului se urmareste realizarea cadastrului general al tarii, iar prin Institutia
cartiilor funciare se urmareste creearea la nivelul intregii tari a unui sistem real, unic si unitar de
evidenta juridica a stramutarii, constituirii si strangerii drepturilor reale imobiliare.
Cartea funciara si organizarea ei.

o Cartea funciara este un document public in care se descrie bunul imobil, se arata
drepturile reale asupra acestui bun imobil, sarcinile la care acesta este grevat si
determina situatia lui juridica , relizand astfel publicitatea imobiliara.
Fiecare imobil are cartea lui funciara care, in functie de volumul informatiilor pe care
le contine, se poate intinde pe una sau mai multe pagini.
Din punctul de vedere al organizarii, cartea funciara are un titlu, continand numarul
cartii funciare, cu numele localitatii pe teritoriul careia este situat bunul imobil si este
construita din trei parti:

Partea I-a, numita si foaia de avere sau Foaia imobilului, in care se inscriu
toateinformatiile tehnice si economice care privesc bunul imobil si anume:


38
- Numarul de ordine si cel cadastral al bunului imobil;
- Aria terenului, categoria de folosinta si dupa caz constructiile;
- Amplasamentul si vecinatatile;
- Valoarea impozabila

Partea II-a, numita si foaia proprietatii, cuprinde toate inscrierile privind
dreptul de Proprietate si anume:

- Numele sau denumirea propietarului;
- Actul sau faptul juridic care constituie dreptul de propietate, precum si mentionarea
inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
- Stramutarile propietatii;
- Serviturile construite in folosul bunului imobil;
- Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile
priviroare la propietate;
- Orce modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a sau a II-a al
cartii funciare, cu privirela inscrisurile facute.

Partea a III-a,determina si foaia de sarcini, cuprinde inscrierile privind
dezmembramintele dreptului de propietare si sarcini, respectiv:


- Reptul de superfice, uzulfruct, folosinta, habitatie, servituriile insarcina fondului aservit
ipotecile si privilegile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai
mare de 3 ani;
- Faptele juridice drepturile personale sau alte raporturi juridice precum si actiunile
privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
- Sechestrul si urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
- Orcemodificari indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in
aceasta parte
Cartea funciare are un important rol juridic pentru ca ocroteste drepturile reale imobiliare
(garanteaza propietatea) un rol economic deoarece ofera siguranta culegerii roadelor unei
investiti facute de propietar ( i-l stimuleaza sa faca investitii asupra bunului imobil si sa-l
exploateze eficent), precum si un important rol social (functie sociala), precum pentru ca
titularul dreptului inscris stie ca nu poate fi oprit de la exercitarea lui. In aceelasi timp, el nu
este obligat sa si-l apere si afirme in orce moment, iar terti stiu ca, tratand cu cel inscris,
trateaza cu adevaratul pentru ca forta probanta a carti funciare se intemeiaza pe publicitatea
continutului care este garantat de stat
o Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati
alcatuiesc impreuna Registrul cadastral de publicitate imobiliara al acestui teritoriu
care se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala
de activitate sunt situate bunurile imobile respective.
o Acest registru se intregeste cu:

- Registrul special de intrare;
- Planul cadastral de identificare a bunurilor imobile

39
- Repertuarul bunurilor imobile indicand numarul cadastral al bunurilor imobile si numarul
de ordine al carti funciare in care sunt inscrise
- Indexul alfabetic al propietarilor
- Mapa cu cererile de inscriere si un exemplar al inscrierilor constatatoare ale actelor sau
faptelor juridice supuse inscrieri.

Baza tehnica a carti funciare o constituie documentele cadastrale care cuprind date si
informatii referitoare la bunurile imobile, la propietatea asupra acestora si la propietari. Numai
pe baza acestor documente birourile de carte funciara intocmesc cartile funciare si celelalte
documente de carte funciara, deoarece evidenta se tine pe bun imobil (element fix si durabil)
si nu pe persoane (reper temporar). Deaceea fara masuratorile si evidentele cadastrale
necesare nu se poate trece la un sistem real de publicitate reala

Tinand seama de ca realizarea unui cadastru national este de durata, lucrarile cadastrale
peputand fi definitivate in acelasi timp si repede in fiecare judet, Legea7/1996 prevede o
extindere treptata si progresiva a noului sistem de publicitate bazat pe cartile funciare
definitive, pe masura finalizarii lucrarilor de cadastru pe fiecare teritoriu administrativ
(comuna, orasi, municipiu).
Ca urmare, se prevede intocmirea imediata a cartiilor funciare in care se fac inscrieri cu
caracter nedefinitiv (provizoriu), pana la terminarea introduceri cadastrului in toate unitatile
administrativ-teritoriale, cand se vor face inscrierile definitive (in aceeleasi carti funciare daca
au fost deschise).
Rezulta ca pana la definitivarea cartiilor funciare acestea vor cooexisista pe un teritoriu
administrativ impreuna cu vechile sisteme de publicitate si evidenta existante.

Publicitatea reala bazata pe cartea funciara, are urmatoarele avantaje:
- Evidenta este tinuta pe bun imobil, element durabil in timp, avand prezentat tot istoricul
sau;
- Are la baza masuratorile si localizarea cadastrala;
- Arata intodeauna, cu siguranta maxima situatia juridica a bunului imobil;
- Consultarea se poate face simplu, de catre orce persoana care face dovada interesului
pentru bunul imobil respectiv;
- Inscrierea in cartea funciara are si un caracter constitutiv de drept, pe langa caracterul
probator.





40
Capitolul 3

Comuna Balotesti jud. Ilfov
Persoane din primarie: Primar: Ion Florian Dnu
Viceprimar: Grigora Aurel
Secretar: Cojocariu Mariana
Contabil: Lixandru Margareta Maria

Numele satelor aflate in
administratie:
Sftica, Dumbrveni, Baloteti


Suprafata: 5122 ha
Intravilan: 3400ha
Extravilan: 1722 ha
Populatie: 6723
Gospodarii: 2650
Nr. locuinte: 2580
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 3
Nr. licee: -
Nr. universitati: -






Asezarea geografica:
Orientare geografica:

44 37 16.54 N
2606 07.32 E
Altitudine 93 metri
Comuna se afl situat la 23km nord de Municipiul
Bucuresti pe DN Bucureti-Ploieti (DN1)
Mergeti pe drumul Bucuresti Ploiesti (DN1) spre
Ploiesti, treceti de Prisma (25km), mergeti inainte si o sa
vedeti indicator spre dreapta Balotesti. In comuna
Balotesti

Activitati specifice zonei: Comer, Turism
Cercetare i producie agricol

Activitati economice principale: Prelucrarea maselor plastice
Prelucrare fibre textile
Croitorie
Mobil

41
Obiective turistice: Amenajarea blilor
Motel Sftica Balta Balotesti Fieni mai este cunoscuta
si sub numele de Laguna Verde si este o balta
curata, fara agataturi, perfecta atat pentru pescuit cat si
pentru relaxare la iarba verde. Pe balta sunt amenajate
casute, pontoane, locuri pentru gratar si foisoare. Balta
Balotesti Fieni are o adancime mica, doar spre capatul
baltii adancimea creste.

Evenimente locale: 5 mai - Ziua comunei
Facilitati oferite investitorilor: Servicii prompte
Disponibilitatea Consiliului Local de a acorda faciliti n
funcie de natura i volumul investiiei, respectnd legile
n vigoare
For de munc

Proiecte de investitii: Modernizare i reabilitare drumuri
Extinderea reelei de canalizare - staii de epurare
Extinderea reelei de alimentare cu ap
Extinderea reelei electrice i reelei de iluminat public
Amenajare spaii verzi - parc i locuri de joac pentru
copii
Modernizare i asfaltare drumuri n satul Sftica
Modernizare, asfaltare i canalizare reea de ap n satul
Baloteti


Clima Si Geografia judetului Ilfov respectiv Balotesti
Clima
Sub aspect climatic, zona Comunei Balotesti este inclus provinciei climatice a Cmpiei Romne
caracterizat prin temperaturi medii anuale de 10-11 C i cantiti de precipitaii suficiente,
maxima nregistrndu-se la nceputul verii n plina desfurarea a ciclului vegetal.
Clima are caracter temperat de tranziie continental moderat n zona silvostepic din N-NV i
continental excesiva n zona stepic din SE. Temperatura medie anual n raza Comunei
Brneti este de 10,3 C, amplitudinea medie fiind de 25-26,6 C. Temperatura medie a celei
mai reci luni (ianuarie) este de circa -3.1 C, iar a celei mai clduroase (iulie) de 22,5 C
Geografie
Judeul Ilfov, actualmente cel mai mic jude al Romniei, se afl n Cmpia Romn. n
monografia Romniei din 1972 sunt menionate ca vecine ale Judeului Ilfov, judeele Ialomia la
est, Buzu, Prahova i Dambovita la nord, Giurgiu la vest i Clraila sud. De asemenea, se
precizeaz c acesta se ntinde pe o suprafa de 8.225 km, fiind n dimensiunea pe care o
deinea atunci, al cincilea ca mrime din Romnia. Nou ani mai trziu, al cincilea jude al
Romniei ca suprafa, a fost dezmembrat n avantajul judeelor limitrofe i micorat la o

42
unitate teritorial-administrativ care nconjoar zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol
Ilfov.
O regiune de platform relativ rigid, situat la o altitudine cuprins ntre 60-90 m.
n 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov n Judeul Ilfov,
revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judeul Ilfov
cuprinde 34 de aezri rurale i opt
orae: Buftea, Otopeni, Voluntari,Bragadiru, Chitila, Mgurele, Popeti-Leordeni, Pantelimon, cu peste
1.593 km.
Judeul se gsete n regiunea de sud-est, chiar n centrul Cmpiei Romne, lng Bucureti.
Coordonatele sale goegrafice sunt 4417 4446 latitudine nordic i 2552 2627
longitudine estic. n ziua de astzi, Ilfov se nvecineaz cu judeele Prahova (N), Dmbovia
(V), Giurgiu (S-V) i Ialomia i Clrai (E). Clima este temperat-continentala cu o medie
anual a precipitaiilor de 460-500 mm. Ruri importante sunt Dmbovia i Colentina (care
aprovizioneaz cu ap oraul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov i Cldruanin
partea nordic a judeului. Judeul este strbtut i de rul Ialomia mpreun cu afluentul su
Gruiu.




43


44


45


46


47
Norme de protectia muncii

Generalitati

Scopul securitatii in lucrarile topografice este de a asigura cele mai bune conditii de munca si
de a preveni accidentele de munca si inbolnavirile profesionale.
Conditiile terenului
In activitatea topografica trebuie sa se tina seamama de felul terenului unde se lucreaza
(munte, ses, deal, balti, mare, intravilan, extravilan) organizandu-se cazarea dotarea cu utilaje,
aparatura si echipament corespunzator. Lipsa acestora poate atrage pericole mari in munca si pentru
sanatate
Conditiile climatice
La organizarea si dotarea echipamentelor trebuie sa se tina seama de anotimp, temperatura,
uniditate, vand, ploi, zapada, gheata. O grije deosebita se va acorda asigurarii echipamentului
corespunzator, precum si evitatii conditiilor clmatice excesive in timpul lucrului.
Din aceasta cauza instructiunile prevad intreruperea operatiilor de teren in anumite perioade
ale anunui (iarna).
Starea sanitara a localitatilor
Localitatea in care se va desfasura activitatea trebuie sa fie cunoscuta lundu-se masuri pentru
evitarea imbolnavirilor apeland eventual la serviciile sanitare de stat apropiate, pentru a primi
instructiuni aplicabile pe plan local pentru evitarea pericolelor de treansmitere a bolilor, pericolelor de
consumare a apelor nepotabile sau a alimentelor necorespunzatoare
Lucrul in apropierea unor emanatii de praf si gaze toxice
Masuratorile care se executa in cadrul unitatiilor industriale trebuie facute numai daca
indicatiile specialistilor, eventual prin sistarea acestor emanatii in timpul masuratorilor.
Zgomote de intensitate mare si permanente
Aceasta activitate dauneaza stari nervoase a muncitoarilor si trebuie sa se tina cont de acest
fapt fie prin evitarea zgomotelor fie prin reducerea timpului de munca, marirea pauzelor de odihna si
folosirea mijloacelor de protectie specifice.
Pericolul de electrocutare
Pentru evitarea acestui pericol nu se vor face stati sub linile de inalta tensiune decat in cazul de
nevoie si cu loare de masuri specale.
Nu trebuie atinse firele electrice cazute si se va sta la distanta mare de conductorul cazut la
pamant.
Nu se va scoate de sub tensiune persoana electrocutata decat cu ajutorul unor materiale
uzolate. Nu este permisa executarea incercarii tensiunii nici la joasa tensiune.

48

Bibliografie



Topografie aplicata in constructii - conf. dr. ing. V. Ursea

Manualul inginerului geodez, vol III

Topografie - ing. P. ionescu


Topografie inginereasca - ing.C-tin. Cosarca

Cadastru general si cadastrele de specialitate
Ing. Ghe. Tamaioaca
Ing. Daniela Tamaioaca


Cadastru general Nicolae Bos

Harti fizice-topografice Google Satellite imagery





49

Cuprins



Argument-------------------------------------------------------------------------------------pagina 3
Introfucere------------------------------------------------------------------------------------pagina 4
introducere- Aspectele Cadastrului----------------------------------------------------pagina 6
introducere- functiile Cadastrului-------------------------------------------------------pagina 6
Criterii de impartire a teritorilor dupa destinatii------------------------------------pagina 9
Criteri de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a
constructiilor----------------------------------------------------------------------------------pagina 10
Introducerea cadastrului general---------------------------------------------------------pagina 13
Capitolul 1 DELIMITAREA CADASTRALA A UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE SI SISTEMELE DE
PUBLICITATE IMOBILIARA IN ZONA BALOTESTI JUDETUL ILFOV-----------------pagina 15
Capitolul 2 PUBLICITATEA IMOBILIARA-------------------------------------------------pagina 35
Capitolul 3 Comuna Balotesti jud. Ilfov-------------------------------------------------pagina 40
Norme de protectia muncii----------------------------------------------------------------pagina 48
Bibliografie------------------------------------------------------------------------------------pagina 49