Sunteți pe pagina 1din 24

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i

Management Public





Agricultura durabil n
Romnia, Australia i Spania


Student:

Bunea Ovidiu-Iulian
















Bucureti 2014
2

Cuprins :




I. Introducere n agricultura durabil. 3

II. Agricultura durabil n Romnia...4

III. Agricultura durabil n Australia..11

IV. Agricultura durabil n Spania19

V. Concluzii...23


Bibliografie..24













3

I. Introducere n agricultura durabil

Agricultura durabil, conform Ministerului Agriculturii din SUA reprezint
un sistem de producie care este structurat pentru a rspunde condiiilor
locale, prin integrarea practicilor culturale, biologice i mecanice care
stimuleaz recircularea resurselor, promoveaz echilibrul ecologic i
biodiversitatea. Comisia Codex Alimentarius o definete ca pe un sistem de
management al produciei, care promoveaz i ntreine dezvoltarea sntoas
a agro-sistemelor, incluznd biodiversitatea, ciclurile biologice i activitatea
biologic a solului
1
.
n diferite ri se utilizeaz termenii ecologic, biologic sau organic, care
sunt sinonimi ( organic-termen utilizat n rile cu populaie vorbitoare de limb
englez, biologic-n rile de limb francez, italian, portughez, olandez.
Ecologic-n Danemarca, Germania i Spania).
Practicile specifice unei agriculturi ecologice, deci, durabile cuprind
urmtoarele aspecte : rotaia culturilor ca premis a folosirii eficiente a
resurselor fermei, limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice
chimice i a ngrmintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a
aditivilor alimentari i a altor substane complementare folosite pentru
prelucrarea produselor agricole.
De asemenea, pentru realizarea unei agriculturi ecologice se interzice
folosirea organismelor modificate genetic i se recomand valorificarea
resurselor existente la faa locului, ca de exemplu folosirea ca fertilizator a
gunoiului provenit de la animale i a furajelor produse la ferm.
Agricultura ecologic are urmtoarele particulariti, ce sunt necesare a
fi menionate nc din introducere pentru a putea fi mai uor de identificat n
cadrul celor 3 ri prezentate. Aadar, acestea sunt :
-producerea de alimente cu caliti nutritive ridicate n cantiti
suficiente;
-interaciunea n mod constructiv cu ciclurile i sistemele naturale;
-ncurajarea dezvoltrii sistemelor de tip ferm;
-implicnd toate verigile din circuitul biologic;
-meninerea i creterea fertilitii solului pe termen lung;
-minimizarea tuturor formelor de poluare, rezultate din tehnologiile
agricole.
2


1
Sauc, Florentina, Agricultur ecologic si biodiversitate, pag. 8, EX PONTO, Constana, 2010.
2
Sauc, Florentina, Agricultur ecologic si biodiversitate, pag. 10 EX PONTO, Constana, 2010.

4

De asemenea, se urmrete obinerea de efecte pozitive pentru cei
implicai n producia ecologic, prin creterea calitii vieii, inclusiv prin
asigurarea securitii mediului, n conformitate cu Carta Drepturilor Omului.
Rolul sistemului de agricultur durabil este de a produce hran mult mai
curat, mai potrivit metabolismului organismului uman, dar n deplin
corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului n respect fa de natur i
legile ei. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii durabile este
producerea de alimente cu gust, textur i caliti autentice i atractive.



II. Agricultura durabil n Romnia

Agricultura constituie, prin tradiie o ramur important a economiei
romneti, aceasta fiind susinut att de ponderea populaiei ocupate n
agricultur (aproximativ 37%), ct i de aportul la formarea produsului intern
brut (aproximativ 16%)
3
.
n vederea dezvoltrii sectorului de agricultur ecologic i pentru
creterea competitivitii produselor ecologice i dirijarea lor ctre export se
identific urmtoarele prioriti:
-crearea i reinerea unei valori adugate ct mai mari pe componenta
naional a lanului valoric prin orientarea produciei i vnzrii att pentru
produsele primare, solicitate pe piaa extern, ct i prioritar pentru produsele
procesate;
-promovarea produselor ecologice romneti la export i acoperirea
nielor de pia existente n domeniile specifice neacoperite, prin identificarea
de noi piee la export i consolidarea poziiei pe pieele existente;
-implementarea legislaiei elaborate n sectorul agriculturii ecologice n
vederea ntririi i consolidrii sistemului de control prin msuri suplimentare
de monitorizare a organismelor de inspecie de ctre autoritatea competent
pentru creterea calitii produselor destinate exportului;
-crearea unui sistem de producie, procesare i desfacere a produselor
ecologice menit a satisface cerinele pieei naionale i internaionale;
-promovarea produselor ecologice romneti la export i acoperirea
nielor de pia existente n domeniile specifice neacoperite i prin dezvoltarea
cercetrii specifice n agricultura ecologic;

3
www.mmediu.ro
5

-perfecionarea profesional a participanilor la filiera de agricultur
ecologic: formatori, productori, procesatori, inspectori, experi din minister,
importatori-exportatori;
-constituirea grupurilor de productori pentru extinderea pieei de
producere i comercializare a produselor ecologice
4
.

Suprafaa agricol s-a meninut aproape la acelai nivel de-a lungul perioadei
1989-2001, aceasta reprezentnd circa 62% din suprafaa total a rii.
Suprafeele ocupate cu puni i fnee au crescut n detrimentul celei arabile
i a celor cu vii i pepiniere viticole i a celor ocupate cu livezi i pepiniere
pomicole.
Principala schimbare, ca efect al aplicrii Legii Fondului Funciar o constituie
extinderea proprietii private, ce a devenit dominant (86%), i restrngerea
proprietii din domeniul public (4%) i privat al statului (10%).
5






* creterea suprafeelor ocupate cu floarea-soarelui i n general cu
oleaginoase;
* scderea considerabil a suprafeelor cu sfecl de zahr unitile
procesatoare prefernd prelucrarea zahrului brut din import.

n ceea ce privete sectorul zootehnic, acesta constituie o ramur important a
economiei naionale, reprezentnd 45% din volumul total al produciei agricole
i peste 6% din PIB.


4
http://www.fnae.ro/
5
Duporicel, M. Aderarea la UE i reforma politicii agricole, Phare, Bucureti, 1998

Producia vegetal se caracterizeaz
prin urmtoarele:
* caracter preponderent
cerealier pe structuri de culturi 66%;
* oscilaii ale produciei de
cereale de la an la an, n funcie de
condiiile climatice, exemplu fiind
creterea produciei totale de
cereale n anul 2001 la 18.814 mii
tone i n mod deosebit la cultura
grului, ce atinge un record de 8
milioane de tone;

Sursa:
https://plus.google.com/109796405586950631018/posts
6

Tabelul 1. Evoluia suprafeelor i efectivelor de animale n agricultura
ecologic
Sursa: Comunicri organisme de inspecie i certificare
6



Tabelul 2. Evoluia suprafeelor n agricultura ecologic


6
www.madr.ro
SPECIFICAII REALIZAT Estimat
U.M 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1. Suprafaa totala d.c: ha 17.438 28.800 43.850 57.200 73.800 104.000
Cereale ha 4.000 8.000 12.000 16.000 20.500 26.000
Culturi furajere i
puni
ha 9.300 14.000 20.000 24.000 31.300 51.000
Oleaginoase i proteice ha 4.000 6.300 10.000 15.600 20.100 24.000
Legume ha 38 100 700 200 300 440
Fructe( viine,ciree) ha - - 50 100 200 420
Fructe de pdure
(zmeur, afine, nuci,)
ha 50 100 300 400 500 840
Alte culturi ha 50 300 800 900 900 1300
2. Animale d.c : ha
Vaci lapte capete 2100 5300 6500 7200 7200 10.000
Oi lapte capete 1700 3700 3.000 3.200 3.200 40.200
Gini outoare capete - - - 2000 2700 7.000
SPECIFICAII REALIZAT Estimat
U.M 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1.Cantitate totala vegetal
din care:

to

13.502

24.400

32.30
0

30.400

87.20
0

118.60
0
Cereale d.c to 7.200 12.500 16.00
0
14.400 41.00
0
55.000
-export to - - - - 7.100 11.100
Oleaginoase i proteice
d.c
to 5.500 7.200 11.00
0
12.480 37.00
0
45.600
-*export 9.800 12100
Legume to 600 4.000 4.000 2000 3.000 7.200
Fructe (visine,cirese) to - - 200 300 500 1.000
Fructe de pdure to 200 400 300 320 4.500 8.000
7

Sursa: Comunicri organisme de inspecie i certificare
7

Sursa:* Comunicri productori

Din cauza nearmonizrii activitilor dintre sectoarele de producie vegetal i
animal cu sectorul de procesare i cele comerciale, sectorul zootehnic a devenit
o afacere neatractiv, efectivele fiind n continuare scdere
Pentru punerea n valoare a imensului potenial determinat de tradiia i
experiena forei de munc, de cantitile de cereale realizate i planificate
pentru viitor, precum i de ncrctura redus de animale pe unitatea de
suprafa a celor 4,5 milioane pajiti naturale, se are n vedere creterea
numeric a efectivelor de animale.
n baza Legii fondului funciar, a Legii 36/1991 privind societile agricole i alte
forme de asociere n agricultur, precum i a altor legi n vigoare (Legea nr.
15/1990, Legea nr. 31/1990) n agricultura rii noastre sunt n prezent
constituite i funcioneaz urmtoarele tipuri de exploataii agricole:
* gospodrii rneti (individuale);
* forme asociative de proprietari i gospodrii (asociaii agricole familiale,
societi agricole);
* societi comerciale agricole;
* regii autonome i exploataii agricole ale domeniului public.

7
www.madr.ro
(zmeur, afine, nuci,
ctina) d.c
-*export to - - - - 3800 7200
Alte culturi to 2 300 800 900 1200 1800
2.Productia animal d.c
Lapte de vaca hl 58367 63885 92747 92485 92868 140.00
0
Lapte oaie hl 701 1740 1360 1470 1800 11.500
Oua mii.
buc
500 650 1820
3.Produse procesate
Telemea oaie d.c : to 18 46 36 45 48 541
-*export 38 48 380
Schweitzer to 23 23 100 110 116 176
Cacaval to - 121 250 220 253 373
Conserve de leg. i fructe to - - - - 35 50
Miere d.c : to 10 20 80 110 320 600
-*export to 6 12 52 93 210 510
8

n agricultura Romniei, odat cu aplicarea Legii fondului funciar, au aprut o
serie de probleme referitoare la dimensiunea unitilor agricole care s-au
constituit.
8

Structurile dimensionale din agricultura noastr variaz n funcie de tipul de
unitate i chiar de forma acesteia. Astfel, gospodriile rneti sau
exploataiile individuale sunt structuri predominante, n numr de peste 3,9
milioane i au o dimensiune medie de 2,3 ha.
n ceea ce privete structura de producie aceasta a suferit transformri. A avut
loc reducerea suprafeelor de cultur i a produciilor obinute la unele plante
tehnice tradiionale, n majoritatea cazurilor sub 50% din suprafaa pretabil
acestor culturi cum sunt: sfecla de zahr, rapi, in, cnep, tutun etc., precum
i a altor culturi: plante furajere, plante medicinale i aromatice este un
fenomen datorat n principal imposibilitii asigurrii dotrilor pentru
mecanizarea acestor culturi.

Figura 1. Structura pe categorii a productiei ecologice (sursa : Ministerul
Agriculturii)













8
Bran, Fl. Problemele de mediu. Posibiliti de reglementare, Tribuna economica, nr. 15, 2001

9

Tabelul 3. Alte categorii de plante cultivate ecologic (sursa : Min. Agriculturii)


Figura 2. Structura pe rase de animale a efectivelor crescute
n ferme ecologice (Sursa: Min. Agriculturii)

Din pcate, structura de producie a
agriculturii romneti se caracterizeaz prin
dezechilibre ntre sectorul vegetal i cel
animal, ntre diferite ramuri i culturi i
accentuarea extensivitii
9
.
n agricultura noastr este accentuat
structura de producie extensiv deoarece
predomin culturile cerealiere n suprafaa
cultivat i n producia marf i a altor
culturi care valorific slab pmntul.
n viitor, orientarea ctre o anumit
structur de producie, nu este suficient
pentru organizarea activitii unei exploataii

9
Puia, I., Soran, V., .a. Agroecologie i ecodezvoltare, Cluj Napoca, Editura Academic Press, 2001

10

agricole. Este necesar ca selectarea ramurilor s fie nsoit de dimensionarea
fiecreia i de stabilire a unor proporii ntre ele. Aceasta trebuie s se
concretizeze n specializarea i diversificarea produciei agricole.

Perspectivele integrrii Romniei, inclusiv a agriculturii n structurile Europei
comunitare, impune cu acuitate adaptarea produciei agroalimentare la
standardele calitative actuale, care s satisfac exigenele cumprtorului de
asemenea produse.
n Romnia agricultura organic / biologic / ecologic se practic innd cont
de Ordonana de urgen nr. 34 / 17.04.2000 privind produsele agroalimentare
ecologice publicat n M.O. al Romniei nr. 172/21.04.2002
10
.
Conform acestei ordonane producia agroalimentar ecologic are ca scop
realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate i echilibrate, care
asigur protejarea resurselor naturale i sntatea consumatorilor.
Pentru punerea n aplicare a dispoziiilor prezentei ordonane s-a nfiinat
Autoritatea Naional a Produselor Ecologice (A.N.P.E.), ca serviciu de
specialitate n cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor, care
asigur respectarea prevederilor legale specifice i controlul privind metodele
de producie ecologic a produselor agroalimentare.

Legislaia elaborat i armonizat cu legislaia comunitar cuprinde:
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, aprobat prin Legea nr. 38/2001 lege cadru pentru
agricultura ecologic, armonizat parial cu Reglementrile U.E.
- Hotrrea de Guvern nr. 677/2001 privind nfiinarea Institutului de
Bioresurse Alimentare ca organism de acreditare a organismelor de inspecie i
certificare i pentru efectuarea de teste de calitate i cercetri n domeniul
agriculturii ecologice.
- Legea nr. 166/2002 privind exploataiile agricole, prin care exploataiile
agricole familiale pot fi stimulate pentru practicarea agriculturii ecologice.
- Hotrrea de Guvern nr. 917/2001 privind Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 34/2000 privind
produsele agroalimentare.


10
www.madr.ro
11








III. Agricultura durabil n Australia

Se presupune ca prima societate a fermei organice a fost Societatea
Australiana de Gradinarit si Ferma Organica (Australian Organic Farming and
Gardening Society sau AOFGS) fondata in Australia in octombrie 1944. Baza
asociatiei era in Sydney si primul sau jurnal Organic Farming Digest (OFD) a
fost datat in aprilie 1946. Acesta a fost primul jurnal despre ferma organica in
Australia si al doilea in lume.





Sursa: http://www.salom.com.tr/newsdetails.asp?id=85892
Registrele documenteaza prima
utilizare a termenului de agricultura
ecologicade Domnul Northbourne in
cartea sa Priveste
pamantul(Paull,2006) din 1940.

Sursa: http://www.findorganicdelivery.com.au/eating-
certified-organic-food-in-australia/
12

Cele mai vechi si mai mari doua organizatii de agricultura ecologica din
Australia suntNational Associationfor
Sustainable Agriculture, Australia, care a fost inaugurata in Martie
1986(Wynen&Fritz,1987, p.2) si Biological Farmers of Australia a caror urme
ale originii sale duc pana in 1987 (BFA, 2007).
In 1999, trei organizatii au fost raportate ca opereaza in Australia:
NASAA, BFA, BDAA si a fost stabilita in plus si Organic Retailers and Growers
Association of Victoria (ORGAV). Dintre cele patru organizatii mentionate mai
sus, doar ORGAV mentioneaza cuvantul organic in declaratia sa de scop si in
titlu.
Australia, continentul insula, este situata in sud-estul Asiei si formeaza cu
insula Tazmania Grupul de insule ale Australiei. Comunitatea de insule se
extinde 4000 de km de la est la vest si 3700 km de la sud la nord. Suprafata
totala a Australiei este de 7,686,850 km, fiind unul din cela mai mici
continente, dar fiind a sasea tara din luma ca si teritoriu.
Clima in Australia variaza de la zona la zona, cu un climat tropical in nord , arid
sau semiarid in centru si temperat in partea de sud. In ciuda acestei varietati,
influenta moderata a oceanului, precum si absenta muntilor inalti, previn
situatiile extreme ale climei. Uneori unele zone au parte ocazional de astfel de
situatii extreme din partea climei: cicloane tropicale, tornade si seceta.
Ianuarie si februarie sunt cele mai calde luni cu temperaturi medii de 18
o
si 21
o

C. Lunile iunie si iulie sunt cele mai friguroase cu o medie de 10
o
C, exceptie
facand Alpii Australieni unde media este de 2
o
C.
Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine
adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt
si 800 de specii de salcam. Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare
parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica
contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta.
Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si
temperate, mai dese pe coasta de est, constand din palmieri, ferigi de copac si
eucalipt. In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si
arbustii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta
mulga, un salcam cu o mare importanta furajera. In sud-vest cresc arbori
13

valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si kauri.


Conform unei statistici efectuate de Australian Bureau of Statistics in 2001-
2006-2009:
Tabel 4
2001 2006 2009
Nr. Afacerilor care se ocupa
cu agricultura

140 516

154 472

135 996
Aria totala a afacerilor care
se ocupa cu agricultura

455 723

434 925

409 029
Aria recoltelor 24 520 24 565 27 511
Aria totala a Australiei
769 202

769 202

769 202
Sursa: Guvernul Australian. Departamentul de agricultura.
11

Terenul arabil al Australiei a fost si este modelat si influentat de mii de ani de
pe urma indigenilor si 2 secole de asezari ale europenilor. Schimbari in
vegetatie , urme ale asezarilor localnicilor si uzarea terenului, continua sa fie o
sursa semnificanta de presiune asupra mediului natural si cultural al Australiei.
Agricultura inca este sursa principala de lucru a terenului, ocupand in jur de
62% din continent avand o mare parte de pasuni. Pasunatul si recoltatul
continua sa aduca beneficii economice mari Australiei, dar contribuie la
pierderi ale habitatului, salinitatii, aducand probleme la nivelul terenului si a
calitatii apei si se pun probleme in privinta agriculturii durabile si a
managementului de teren. Pierderile de teren au fost exacerbate de seceta
2002-2003, ducand la cea mai mare activitate de furtuni de nisip din 1960.

Tabel 5 : Teren folosit in Australia (National Land Use) Statistica

11
http://www.daff.gov.au/
Australia este un important
producator si exportator de produse
agricole. Cultura principala este cea
de grau . Productia de fructe este
concentrata in regiuni umede sau
irigate . Principalele fructe cultivate
sunt : fructele de padure, strugurii ,
merele , bananele si ananasul.


14


Terenuri folosite
% din
total
Agricultura 61.5
Pasuni naturale 56

Pasuni de teren uscat (pasuni
improvizate)
2.5
Recolte 2.8
Horticultura <1
Irigare <1
Utilizare minimal 15
Utilizare traditionala a
indigenilor
12
Conservarea biodiversitatii 6.1
Paduri 2.0
Apa 1.7
Resurse protejate 1.4
Urban <1
Minerit <1
Total 100



O mare parte din solul australiei este infertil si are nevoie de un plus de
nutrienti pentru a maximiza randamentul agricol. In cursul istoricului agricol al
Australiei, nivelul nutrientilor care limiteaza cel mai mult potentialul agricol a
crescut progresiv.
Dupa ce se atinge nivelul optim, intrarile anuale sunt ajustate sa faca fata
pierderilor prin prelucrarea solului (de ex. lesierea, imobilizarea) si prin export.
Intrarile de nutrienti au crescut iar randamentul v-a creste. Acest lucru se
atribuie factorilor precum imbunatatirea varietatilor, rotatiilor, retinerea
umiditatii telinei, irigatiei si controlul marit al buruienilor, bolilor si
daunatorilor.
Aditional se includ si fertilizatorii ( suplinesc cantitati adecvate de nutrienti
necesari plantei), amelioratori de sol ( ex. var, dolomita si gips care
15

imbunatatesc chimical solul) si folosirea leguminoaselor pentru a creste nivelul
de nitrogen din sol.
Introducerea solului comercial si testele pe plante in anii 1970 a activat
managementul decizional al modului de folosire al nutrientilor, de reorientare
catre locatii specifice.
Cunostinte despre balanta nutrientilor este necesara pentru a mentine si a
optimiza productivitatea ramanand totusi in armonie cu mediul.
Nutrienti din diferite surse imbogatesc apele din regiune si estuare si maresc
riscul de inflorirea algelor si calitate scazuta a apei. Contaminarea apelor cu
nitrati poate avea loc in timpul lesierii, in special in pamanturi nisipoase (Dillon
1988, Anderson 1998, Pakrou & Dillon 2001). Acest lucru poate afecta calitatea
apelor menita consumului. Aceste procese pot constitui probleme majore
comunitatilor rurale.
Dezechilibrul nutritional nutretului si al pasunilor pot induce dereglari de
sanatate ce afecteaza productivitatea.

Agricultura ecologica este o industrie infloritoare. Cerinta pentru produse
organice este in crestere, o data cu interesul marit asupra sanatatii, interes in
ceea ce priveste mediul, veniturile crescute si avantajele hranei organice. In
Australia, aceste cerinte sunt estimate sa creasca de la 20% pana la 45% pe an.
Rezultatul este o industrie estimata la 387 de milioane de dolari in 2009-2010.
Cheia produselor sunt fructele si legumele (aprox. 47% din valoarea totala),
carnea de vita, carne de pasare si grane.
Australia are cea mai mare zona de agricultura organica din lume
estimata la 12,3
milioane de hectare, cu
o vasta majoritate de
terenuri intinse de
productie organica de
bovine.
12


Statistica de Produse si
servicii
(dupa IBISWorld)





12
Cheatle, M. Global Environment Outlook 2000, Geo-2000, UNEP, London, Earthscan publications Ltd 1999

legume, plante, ierburi
fructe
carne de vita
grane
altele
carne de pasare
miere
lapte
16


Tabel 6: Structura culturil, a animalelor i a produselor animale i agricole.
2001 2006 2009
Culturi

Cereale pt grane 7 494 7 594 9 008
Bumbac 1 305 933 651
Culturi si pasuni pt
fan
918 1 451 1 620
Legume pt cereale 583 658 623
Struguri 1 517 1 377 1 213
Pepiniere, flori si
gazon
795 1 418 1 295
Seminte
oleaginoase
595 528 1 099
Trestie de zahar pt
strivit
657 1 032 1 021
Legume 2 183 2 833 3 012
Total 18 534 20 752 22 857

Vite si altele

Bovine si vitei 6 431 7 685 7 452
Oi si miei 1 402 2 112 2 492
Porci 822 890 895
Pasari de curte 1 060 1 223 1 862
Alte animale 23 50 52
Totalul animalelor
de sacrificat si altele
9 738 11 960 12 752

Produse din animale

Lana 2 541 2 054 1 806
Lapte 3 053 3 341 3 988
Oua 333 376 447
Total 5 965 5 771 6 240

Total agricultura 34 237 38 482 41 849

Principalele culturi, segmente dezvoltate in tara
Culturi principale
17


Culturi
de grane

Suprafata
de
Teren/ha
2001
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2006
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2009
productie
Grau 3 454 6 743 4 406 9 482 5 015 7 997
Boabe de
sorg
758 1 935 767 1 932 767 2 692
Lupins 1 180 1 055 809 1 285 577 708
Ovaz 650 1 050 930 1 688 870 1 160
Orez 177 1 643 102 1 003 ^7 ^61
Grau 12 141 22108 12 443 25 150 13 530 21 420
Alte
recolte

Suprafata
de
Teren/ha
2001
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2006
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2009
productie
Canola 1 459 1 775 972 1 419 1 693 1 844
Fibra de
bumbac
536 666 327 560 159 309
Sfecla de
zahar pt.
macinare
403 28117 398 37 128 391 31 457
Fructe

Suprafata
de
Teren/ha
2001
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2006
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2009
productie
Mere 6 445 325 8 833 276 7 642 295
Banane 11 358 11 187 12 270
Mango 1 017 37 1 437 36 1 342 41
Portocale 6 669 550 6 553 507 6 759 348
Pere 1 785 173 1 776 142 1 643 120
Legume

Suprafata
de
Teren/ha
2001
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2006
productie
Suprafata
de
Teren/ha
2009
productie
Morcovi 8 321 6 265 5 264
Ceapa 5 222 5 222 5 284
Cartofi 40 1 302 35 1 250 33 1 179
Rosii 10 556 8 450 7 440
Biroul Australian de Statistica (Australian Bureau of Statistics)
18


Certificarea organica este un proces de aprobare al produselor organice si alte
produsedin agricultura organica. In general, orice afacere implicata in productia
alimentelor poate fi certificata, inclusiv producatorii de seminte, fermierii, cei
care proceseaza hrana, cei care vand retail si restaurantele.

Cerintele de certificare variaza de la o tara la alta si implica in general un set de
standarde de productivitate a cresterii, a depozitarii, a procesarii, ambalarii,
transportului, care includ:
- Evitarea adaugarilor de chimicale (ex. fertilizatori, pesticide, antibiotice,
aditivi de mancare, etc), organisme modificate genetic, iradiere si namol;
- Folosirea produselor din ferme care nu au folosit chimicale sintetice
pentru o perioada mare de ani (de obicei 3 ani sau mai mult);
- Mentinerea unor insemnari detaliate a vanzarilor;
- Mentinerea stricta a separarii manuale a produselor certificate de cele
necertificate;
- Inspectii periodice.


n unele ri , certificarile sunt supravegheate de guvern si folosirea comerciala
a termenului organic este restrictionata legal. Producatorii certificati pe
produse organice trebuie sa se supuna acelorasi reguli pe care le au si cei care
nu sunt certificati.
In Australia, Serviciul de Inspectie si Carantina Australian (Australian
Quarantine and Inspection Service AQIS) este institutia de control al
certificarii organice, deoarece nu sunt standarde interne pentru produse
organice in Australia. Momentan, guvernul se implica doar in certificarea
produselor organice in export, ceea ce inseamna ca AQIS este agentia de
certificare. Nu este un sistem pentru monitorizarea etichetelor produselor
19

vandute in Australia si este o problema ce afecteaza comerciantii care au decis
sa exporte produsele.

Din 2006, sunt 7 organizatii AQIS cu autorizatii de certificare a produselor
organice si in 2004 erau 2345 operatori certificati. Cel mai mare importator al
australiei de produsi organici este Japonia (33.59%), urmata de Marea Britanie
(17.51%), Franta (10.51%) si Noua Zeelanda (10.21%). Cea mai mare organizatie
de certificare a produselor este Australian Certified Organic ce este un
subsidiar al Biological Farmers Australia


IV. Agricultura durabil n Spania

Agricultura durabil, n Spania s-a dezvoltat n anii 70 prin ferme mici, n
principal promovate de tineri. Agricultura ecologic spaniola a artat o cretere
lent, dar constant, n cursul dezvoltrii sale. n ultimii ani - n principal, de la
introducerea legislaiei de stat privind agricultura ecologica - o accelerare a
acesteia n dezvoltare a fost observat.
Numrul de ferme ecologice a crescut de dousprezece ori ntre 1994 i
1999, precum i numrul de companii de prelucrare s-a triplat. n prezent,
exist productori 11,773 (0,9% din totalul fermelor) i 515 societi de
prelucrare. n aceeai perioad, suprafaa cultivat ecologic a crescut de la
17,208.9 de hectare de 352,164 ha (1,4% din terenurile agricole). Dimensiunea
medie a unei ferme organice, de 30 de hectare, este mai mare dect una
convenionala (18 hectare)
13
.
Regiunea cu cel mai mare numr de ferme ecologice este acum
Extremadura (6.743), urmat de Andaluzia (2.489). Acest lucru se datoreaz n
mare parte sprijinului administraiei publice la reconversia de ferme care au
fost deja depuse la practici extensive. n cazul regiunii Andaluzia, exportul de
produse i de ulei de msline este n continu cretere. Alte zone cu producii
ecologice semnificative sunt Murcia, Valencia, Catalonia i Aragon.
Suprafaa de teren ecologic de cresctorie nu este direct legat de
numrul de ferme ale unei regiuni. De exemplu, n Andaluzia, 2.489
productorii cultiva numai 62318 de hectare. n Castilla si Len, 191 de
productori cultiva 43.245 de hectare. n prezent, exist 1.159 ferme pentru
creterea animalelor. Aceste ferme sunt situate n principal n Castilla si Len i
Extramadura. Cu toate acestea, fermele de animale, de asemenea, exist, n
Catalonia, Aragon, n ara Bascilor, n Baleare, insulele Canare, din Castilla La
Mancha, Andaluzia, Valencia, Galicia i Asturia.

13
http://www.magrama.gob.es/en/
20



Bazat pe condiiile sale climatice diverse - de la continent la Marea
Mediteran - Spania are premise pentru cultivarea o gam larg de produse.
Urmtoarele produse (enumerate n ordinea importanei) sunt cultivate n
agricultura ecologic: cereale, leguminoase, legume, fructe citrice, fructe,
masline, vin, nuci, plante subtropicale, plante medicinale i aromatice, precum
i nutre pentru animale.
Cea mai mare parte a firmelor de prelucrare sunt specializate pe pre-
procesare i produc, de obicei, pentru pieele externe (Comunitatea European
i Statele Unite ale Americii). Procesoare suplimentare produc cereale, pine,
vinuri, sucuri, conserve din fructe i legume, produse de soia, pine i baby-
alimentare.

n Spania, UE-Regulamentul 2092/01 privind produsele ecologice este pus
n aplicare prin decret regal nr 1852/2005, care acoper producia ecologic
agricola i de etichetare a produselor agricole i alimentare. Regiunile sunt
responsabile de punerea n aplicare a decretului, iar fiecare regiune are
autoriti competente. Decretul protejeaz n mod legal expresii precum
"ecolgico" (ecologic), "biolgico" (biologice) i "orgnico" (organic), precum
i abrevierile "eco" i "bio". Alimentele etichetate cu aceti termeni trebuie s fi
fost produse n conformitate cu normele prezentului decret.
Un exemplu este marca inregistrata Sana Vida, organizaie care este marca
cea mai larg recunoscut in agricultura spaniol organica. n plus fa de
21

identificarea iniial, acest sigiliu este, de asemenea, utilizat pentru produsele
provenite din alte ri europene.
Aceste fonduri sunt administrate i distribuite de ctre regiunile autonome. n
Catalonia, Galicia, Madrid nu se acord sprijin financiar agricultorilor ecologici.
n al doilea an, productorii obin 80 la sut din pli i, n urmtorii trei ani, 60
la sut. Agricultorii care lucreaza deja organic pot obine 60 la sut din pli
pentru cinci ani.






n prezent, n Spania, sunt fonduri disponibile pentru cercetare n
agricultura ecologic i pentru comercializarea organica.
Nu exist nici o organizaie central de consultan n domeniul agriculturii
ecologice. Cu toate acestea, mici, specializate, de cooperare organizaii exist.
(ATAB de exemplu, Asociacin de Tecnicos la alin Agricultura Biologica, sau o
asociaie de consilieri organice).
Exist grupuri de productori, frecvent organizate n cooperative. Unele
departamente ale administraiei agricole ofera sfaturi cu privire la controlul
duntorilor pe cale biologica. Birourile regionale ale administraiei agricole
organizeaza evenimente avansate de formare pentru agricultori.
Sursa: http://www.redorbit.com/news/science/1112522504/are-there-environmental-
benefits-to-organic-farming/
22

Primele produse ecologice au aprut pe pia n 1975, iar n 1978 au fost
primele exporturi de produse ecologice (orez). Apoi, a nceput o perioad care
a fost influenata de ctre comercianii strini. Activitile lor nu au contribuie
la consolidarea structurilor de productor i de asociere n ar. Piaa intern,
pn n present, a fost foarte puternic modelata de produse alimentare de
sntate.
Comerul specializat pentru produse organice este dezvoltat. Aceast
prezen este n contrast cu interesul evident al consumatorilor n produse de
calitate, sanatoase (care arat c agricultura ecologic a atins ntr-adevr,
recunoaterea ampla, la nivel public i de stat).
Magazine alimentare i de plante (aproximativ 2500, numrul lor fiind n
cretere) ofer o selecie de produse ecologice.
n contextul global n schimbare rapid, vedem o provocare pentru
agricultura ecologic s se dezvolte ntr-o alternativ real pentru o populaie
n cretere fr a-i pierde identitatea i meninerea n acelai timp a rolului de
lider. Pentru micii productori agricoli, agricultura ecologica este una dintre
puinele alternative rmase, n cazul n care reuesc n introducerea produselor
lor pe pia.
Cu o cifra de afaceri suficienta, comerul cu alimente naturale de
specialitate ar putea n viitor s joace un rol important n comercializarea de
produse ecologice. Premise importante pentru acest lucru ar fi:
personal calificat;
produse etichetate;
gam larg de produse;
oferta de degustri de produse: de la simpla degustare, n magazine pn la
organizarea de cursuri, deschiderea de restaurante sau magazine;
produse de calitate.
n cele din urm, necesitatea de publicitate, precum i campaniile de
informare trebuie s fie subliniate, iar educaia consumatorilor trebuie s fie
prioritar. Cooperarea tuturor n cadrul sectorului ecologic.










23

V. Concluzii

n concluzie, putem spune c practicarea agriculturii ecologice, deci
durabile, prezint o serie de avantaje i oportuniti.

Principalele avantaje i oportuniti sunt urmtoarele:

utilizarea resurselor naturale ntr-un mod durabil;
folosirea tehnologiilor tradiionale care avantajeaz rile n curs de
dezvoltare i constituie o premis important pentru asigurarea securitii
alimentare la nivel local;
obinerea unor alimente avnd caliti nutritive bune i sigure pentru
consumator;
asigur venituri mai mari productorilor agricoli deoarece preurile
produselor organice/biologice/ ecologice sunt mai ridicate;
ocuparea forei de munc din mediul rural deoarece munca este mai
intensiv;
fora de munc necesar n agricultura ecologic fiind mai mare, avantajeaz
rile n curs de dezvoltare, unde costul acesteia este mai redus;
cererea pentru produsele ecologice a creat noi oportuniti de export pentru
rile n curs de dezvoltare.



24



Bibliografie

o Bran, Florina, Problemele de mediu. Posibiliti de reglementare,
Tribuna economic, nr. 15, 2001
o Bran, Florina Relaia economie-mediu la nceputul mileniului al III-lea,
Editura ASE, Bucureti, 2002
o Duporicel, M. Aderarea la UE i reforma politicii agricole, Phare,
Bucureti, 1998
o Sauc, Florentina, Agricultur ecologic si biodiversitate, pag. 8, EX
PONTO, Constana, 2010.
o Sauc, Florentina, Agricultur ecologic si biodiversitate, pag. 10 EX
PONTO, Constana, 2010.
o www.madr.ro
o http://www.fnae.ro/
o www.mmediu.ro