Sunteți pe pagina 1din 22

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Modovei


Facultatea: Calculatoare, Informatic i Microelectronic



La disciplina: !ispo"itive nanoelectronice




Proiect de curs
Tema: #$#%TE&#%'%(I$) !I*+%,ITI-E #$#%E'ECTR%#ICE
I $+'IC$ II CU UTI'I,$RE$ '%R












$ efectuat: mdr) .r) M#/010


-erificat: conf)univ), dr)







Chiinu 2304
NANOTEHNOLOGIA-TEHNOLOGIA VIITORULUI
0
Rezumat: #anotehnolo.ia este considerat a fi 5arta manipulrii unor
dispo"itive minuscule, de dimensiuni moleculare6)
'ucrarea pune 7n eviden pro.resele rapide ale acestei tiine i varietatea
modurilor de utili"are i de punere 7n practic a acesteia i totodat utilitatea acestei
tiine 7n mediul militar dar i civil)
! Introducere "n aria NANOTEHNOLOGIEI
#anotehnolo.ia este fabricarea unui produs cu o mrime .eometric controlat 7n
care cel puin un component funcional are o mrime a particulelor mai mic de 033
nanometrii)$ceasta permite utili"area efectelor chimice, fi"ice sau biolo.ice care nu se
produc peste parametrul crucial de 033 nm)*e poate face o diferen 7ntre nanoparticule
sub 033 nm 7n una, dou sau trei dimensiuni i nanostructuri construite 7ntr/o matri)
!atorit raportului mare suprafa per mas, materialele de dimensiuni nano au
proprieti ener.etice speciale, proprieti care pot fi utili"ate pentru o multitudine de
efecte imposibil de atins cu produse convenionale)+rin nanotehnolo.ii s/a reali"at o
revoluie 7n utili"area i formularea substanelor or.anice insolubile) *e pot produce
astfel nanodispersii ale unor substane cu solubilitate sc"ut precum bioci"i, substane
fluorescente, produse farmaceutice, colorani, arome, produse a.rochimice, creme de
protecie la aciunea soarelui, polimeri, conservani, in.redieni alimentari, substane
tensioactive, pesticide, 7nlbitori, etc)
#anodispersiile pre"int deseori performane superioare soluiilor, emulsiilor i
dispersiilor convenionale de particule 890 micron:) !e asemenea, nanodispersiile
or.anice au un avanta; crucial fa de nanoparticulele anor.anice: ele nu sunt
persistente 7n mediul 7ncon;urtor)
Tehnolo.iile nano au potenialul de a reduce semnificativ cantitatea de solveni
or.anici utili"ai 7n diverse produse, de a e<tinde timpul de via al in.redienilor activi,
de a accelera)
#anotehnolo.ia repre"int ramura tiinei care permite crearea de materiale, de
dispo"itive i de sisteme la scar nanometric 80/033 nm:, prin manipularea materiei la
aceast scar, precum i prin e<ploatarea noilor proprieti ce re"ult la scar
nanometric, av=nd un puternic impact asupra numeroaselor aplicaii comerciale,
militare i spaiale 8fi.ura 0:)
2
Fi.) 0 *car nanometric
$stfel deducem c nanomaterialele sunt materiale noi, a cror structur elementar a fost adus
la scar nanometric) $ltfel spus, prin utili"area unor particule foarte mici de material, se creea" noi
materiale la scar mare) Ceea ce le face deosebite este faptul c aduse la dimensiuni de ordinul a 033
nanometri, materialele 7ncep s pre"inte proprieti radical 7mbuntite, controlabile, i chiar
proprieti complet noi 8fi.ura 2:)
Fi.)2) #anostructuri
1
#! Generalit$%i pri&ind propriet$%ile nanomaterialelor
Mediul condensat > este starea lichid i condensat a substanei) *istemele moleculare
complicate pot fi transformate 7n stare condensat ca o trecere din starea .a"oasa 7n stare condensat)
?n stare cristalin se 7ntilnesc toate corpurile solide) Cristalo.rafia se ocupa cu studierea
diferitelor structuri cristaline) Fr ideile de ba" formate 7n cristalo.rafie, nu se poate 7ntele.e ce
repre"int un corp solid)
Meritele cristalo.rafiei au fost at=t de convin.atoare 7nc=t 7n mare msur au fost cele care au
influenat de"voltarea ideilor despre fi"ica corpului solid) $stfel simetria translativ a cristalelor a
determinat celula elementar a cristalului)@1A
Fiecarui tip de cristal 7i corespunde o sin.ur celul elementar) Unirea celulelor elementare
formea" structura cristalin, fiecare structur cristalin av=nd proprietile sale .eometrice) +entru
descrierea diferitelor direcii 7n cristal se introduc indici de direcie) Toate acestea 7mpreun permit
descrierea corecta a structurii cristaline 8fi.ura 1:)
A! 'imetria cristalelor
Fi.)1)#anostructuri
*e numesc simetrice acele corpuri, care sunt formate din pri identice) Elementele
simetriei sunt suprafaa de simetrie i a<a de simetrie) 'a a<ele de simetrie se adau. irul simetriei)
Corpurile cristaline au proprieti de simetrie, astfel toate cristalele sunt simetrice,ceea ce
7nseamn c 7n fiecare cristal se pot defini suprafaa de simetrie i a<a de simetrie de diferite ordine)
!upa simetria formei e<terioare cristalele se 7mpart 7n 12 de clase, unite 7n apte sisteme dintre
care cele mai cunoscute sunt clasa cubic, he<a.onal, tetra.onal, tri.onal i rombic)
4
Fiecare sistem se caracteri"ea" printr/un ansamblu determinat de elemente ale simetriei) ?n
cristalele sistemului cubic sunt pre"ente trei a<e de ordinul patruB 7n sistemul he<a.onal > a<e de
ordinul aseB 7n cel tri.onal > a<e de ordinul treiB 7n sistemul rombic sunt pre"ente trei a<e
perpendiculare una pe alta de ordinul doiB 7n cristalele sistem monopana e<ist numai o sin.ur a< de
ordinul doi i 7n sf7rit 7n sistemul tripan lipsesc total suprafeele de simetrie i a<ele de simetrie)@1A
(! 'tructurile cristaline tipice

Fi.)4) #anostructuri cristaline
Materialele constructive, precum metalele, au structuri cristaline simple) !intre cele mai
rsp7ndite este structura he<a.onal compact 8*&C: i structura cubic cu fee centrate 8*CFC:)
#umrul de atomi 7n celula elementar a structurii he<a.onal compact este de cinci, iar a celei
cubice cu fee centrate este de patru 8fi.ura 4:)
*tructura cubic simpl 8*C*: are un sin.ur element) #umrul de atomi 7n celula elementar a
acestor structuri este doi sau unu) ?n structura cubic simpl atomii sunt distribuii numai 7n colurile
cubului,i se atin. reciproc de/a lun.ul laturilor cubului)
*tructura centrat intern se 7nt=lnete la toate metalele alCaline i alte metale, iar unele au o
structura centrat intern numai 7ntr/o .am de temperaturi)@4A
Celula elementar 7n *CCI repre"int un cub cu atomii 7n fiecare col i 7n centru) $a cum
numrul de atomi 7n *CI este de numai doi i aceasta structura nu are ambalare compact) Totalitatea
atomilor 7n *CI sunt aran;ai 7n lun.ul dia.onalei cubului) Fiecare atom 7n aceast structur este
7ncon;urat de opt atomi) Celula elementar conine patru atomi, care ocup toate colurile cubului i
centru fiecrei fee) $ceast structur are simetrie, care permite rotirea la D33 a fiecrei laturi a
cubului) Fiecare atom din acesta structura este 7ncon;urat de doispre"ece vecini) $tomii se atin. unul
cu altul 7n lun.ul feei pe dia.onala) $ceasta structura se formea"a prin ase"area suprafetelor
compacte 7n consecutivitate simpl: doua suprafee compacte se atin. uor una cu alta, aa ca, fiecare
atom a unei suprafee cade 7ntre trei atomi a suprafeei vecine) Fiecare atom 7n aa structur este
7ncon;urat de doispre"ece vecini apropiai)@1A
+iramida tetra.onal are ase atomi, iar 7n stratul doi de coordonare se afl E atomi, care sunt
ecranai de ase vecini apropiai) ?n natur se .sesc structurii mai compacte, ca de e<emplu
diamantul)@1A
?n colurile cubului de ba", av=nd structura cu fee centrate, sunt adau.ai atomi, care 7mpart
cubul de ba" 7n opt pri e.ale) !e aceea o parte din atomi se aea" 7n v=rfuri i centrele feelor unui
F
cub, iar alta > 7n v=rfuri i centrele feei altui cub) Cele patru sfere de coordonate a reelei diamantului
conin 4 atomi fiecare)@1A
)! *irec%ii de utilizare a nanote+nolo,iei "n con-ec%ionarea ec+ipamentelor militare
!omeniul cercetrii militare este unul e<trem de strict, iar informaiile care a;un. la public nu
repre"int nici FG din realitatea anali"at i procesat de oamenii de tiin) *e cunoate totui c
tehnolo.ia folosit la confecionarea materialelor folosite pentru echipamentul viitorului este 7n stans
le.tur at=t cu avansata nanotehnolo.ie precum i cu materialele sintetice fortificate cu diveri
polimeri)@2A
)Miliarde de dolari sunt destinate domeniilor de cercetare care au o sin.ur preocupare:
moderni"area echipamentelor militare )
$utoritile sunt foarte interesate 7n a aduce noi i noi 7mbuntiri at=t echipamentelor c=t i
aparaturii i armamentului din dotare)@2A
*e preconi"ea" c foarte cur=nd se vor implementa ultimele descoperiri in ceea ce privete
echipamentele, urm=nd ca p=n 7n anul 232F militarul american s aib o uniform inteli.ent 8fi.ura
F:, capabil s/i adapte"e instantaneu culoarea 7ntr/o perfect corelare cu "ona .eo.rafic i fauna,
dar i cu modificarea proprietilor de i"olare asi.ur=nd o temperatur optim 7n funcie de condiiile
de mediu specifice "onelor din teatrele de operaii unde militarii 7i e<ecut misiunile)@2A
Fi.) F) Utili"area nanomaterialelor
H
$ceste uniforme inteli.ente se vor ba"ea pe inserarea 7n materialele din care acestea vor fi
produse a unor particule inteli.ente, pro.ramate special pentru a se adapta situaiilor de mediu 7n care
se afl militarul) !incolo de faptul c aceast uniform va avea capacitatea de ai schimba culoarea i
de a crea un mediu favorabil militarului, va avea i proprieti inteli.ente, precum urmtoarele: dac se
va rupe, se va activa un mecanism de re.enerare, iar 7n ca"ul 7n care va intra 7n contact cu substane
chimice, va avea un sistem de autoaprare prin care se va evita deteriorarea) ?n plus, uniformele
militare din viitor nu vor face nici un fel de ".omot pe timpul micrii i vor fi foarte utile 7n teatrele
de operaii i nu numai)
+rincipala caracteristic a hainelor i uniformelor inteli.ente fabricate din materiale 7mbo.ite
cu anumii polimeri este c fac corp comun cu purttorul) Cu toate c sunt re"istente i acionea"
descura;ator asupra efectelor mediului e<terior, purttorului 7i dau sen"aii dintre cele mai benefice:
sunt uoare, nu se transpir 7n ele, asi.ur le;eritate 7n micare) !ac la toate acestea mai adu.m i
faptul c aceste haine anticipea" multe dintre posibilele efecte ale mediului 7ncon;urtor i apr
purttorul de o mulime de pericole, putem recunoate c aceasta repre"int haina ideal pentru om i
nu numai pentru militarii viitorului)
Cercetrile efectuate au luat i iau 7n considerare 7mbuntirea inutei militare 7n ansamblul ei,
deci nu numai a uniformelor propriu/"ise dar i a ctilor din dotare, accesoriu care a fost 7ntotdeauna
cea mai blamat component a inutei militare)Fiind de obicei dintr/un material dur > de cele mai
multe ori din fier i de c=iva ani din Cevlar > casca este un obiect vestimentar dificil de purtat chiar de
cei mai clii i antrenai militari din lume) +entru a contribui pe deplin la mrirea .radului de
mobilitate al militarului pe timpul misiunilor, 7n laboratoarele americane s/au 7mpins cercetrile astfel
7nc=t se afl 7n stadiu de proiect o casc ce va fi confecionat dintr/un material de I3 de ori mai uor
dec=t actuala pies a .arderobei militare)@2A
$stfel, prin aceste cercetri pre"entate anterior putem afirma c,dac acestea se vor pune 7n
practic at=t in *tatele Unite c=t i 7n alte state membre #$T%, cu si.uran s/ar forma cea mai
puternic armat din c=te s/au cunoscut p=n 7n pre"ent 8fi.ura H:) @2A


Fi.)H) Echipamente obinute cu a;utorul nanotehnolo.iei
I
.! E/emple de nanomateriale or,anice
% metoda inovativ i necostisitoare de reali"are pe scar lar. a nanomaterialelor a re"ultat 7n
noi forme de materiale avansate care nete"esc calea ctre proprieti e<ceptionale i neprev"ute)
#oua tehnica de fabricaie, cunoscut sub numele de lito.rafie soft 8soft litho.raphJ / *I':,
ofer multe avanta;e semnificative comparativ cu tehnicile e<istente, inclusiv abilitatea de a amplifica
procesul de manufacturare pentru a produce dispo"itive 7n cantiti mari)@FA
Cercetarea, finanat de #ational *cience Foundation i condus de Teri %dom de la
#orthKestern UniversitJ, *U$, apare pe coperta numrului din *eptembrie 233I a revistei #ature
#anotechnolo.J)
#anomaterialele optice din aceast cercetare sunt numite Lmetamateriale plasmodiceL deoarece
proprietile lor fi"ice unice 7i au ori.inea 7n form i structur, i nu doar 7n compo"iia materialului)
!ou e<emple de metamateriale 7n natur sunt penele punului i aripile fluturelui) Culorile lor vii se
datorea"a variaiilor structurale la nivel de sute de nanometri, ceea ce le face s absoarb sau s
reflecte lumina)
+rin de"volatarea unei noi tehnici de manufacturare, %dom i cole.ii si au reuit s fac filme
de aur cu perforaii dispuse 7n matrici care sunt practic e<tinse la infinit, perforaiile av=nd p=n la 033
de nanometri / de F33 p=n la 0333 de ori mai puin dec=t un fir de pr uman 8fi.ura I:) $ceste filme
de aur cu perforatii arat c o felie de cacaval, cu e<cepia faptului c perforaiile sunt bine ordonate
i se pot 7ntinde pe distane macroscopice) $bilitatea cercettorilor de a reali"a aceste metamateriale 7n
mod necostisitor i pe Kafere sau foi de mari dimensiuni diferenia" munca lor de alte tehnici
anterioare)@HA
Fi.) I) $mestec C#T rasina E+%MN repararea fisurilor
LUna dintre cele mai mari probleme cu nanomaterialele a fost dintotdeauna obinerea lor
pe scar mare,L a spus %dom) L$ fost foarte dificil sau foarte scump s multiplicm modelul lor pe arii
E
mai mari dec=t apro<imativ un milimetru ptrat) $ceast cercetare este interesant nu numai fiindc
demonstrea"a o modalitate ieftin de repetare a unui ablon, dar de asemenea una care poate produce
materiale optice de 7nalt calitate cu proprieti interesante)L, a mai spus acesta)@IA
!e e<emplu, dac perforaiile sunt ae"ate 7n LpeticeL microscopice, ele demonstrea" un
comportament al luminii care difer dramatic comparativ cu o matrice infinit de perforaii@FA)
+eticele par focali"e"e lumina, 7n vreme ce matricea infinit nu are aceast proprietate)?n plus,
proprietile lor de transmitere a luminii pot fi alterate prin simpla schimbare a .eometriei
perforaiilor, i nu prin LcoacereaL unei noi compo"iii de materiale) $ceast caracteristic le face
foarte atractive atunci cand este necesar acordarea simpl a comportamentului lor pentru o anumit
cerin)
$ceste materiale pot fi de asemenea folosite ca sen"ori optici, i deschid posibilitatea reali"rii
de surse de lumin de dimensiuni ultra reduse) ?n plus, datorit or.ani"rii precise, pot servi ca
abloane pentru propria lor copiere sau pentru a reali"a alte materiale bine ordonate, cum ar fi matrici
de nanoparticule)@IA
0! Nanote+nolo,ia: 1in,erii2 microscopici ai &iitorului
Roboti microscopici, subdimensionati incat sa poata patrunde insesi"abil in corpul uman si sa
se miste in voie, au inceput de ani buni sa fie .anditi, proiectati si reali"ati de oamenii de stiinta, in
virtutea intrebuintarii lor intr/o varietate de scopuri) Intre acestea se distin. obietivele medicale,
precum tratarea cancerului, administrarea de medicamente si chiar cultivarea de noi celule si tesutiri,
dar si scopuri mai lar.i, cum ar fi e<plorarea spatiului cosmic sau simpla imbunatatire a stilului de
viata uman)
Intrusii 3ine&oitori
L#anotehnolo.ieL este un termen colectiv pentru dez&oltarile te+nolo,ice la scara nanometrica )
In sens lar., nanotehnolo.ia repre"inta orice tehnolo.ie al carei re"ultat finit e de ordin nanometric:
particule fine, sinte"a chimica, microlito.rafie avansata etc) Intr/un sens restrans, nanote+nolo,ia este
orice te+nolo,ie care se 3azeaza pe a3ilitatea de a construi structuri comple/e respectand
speci-icatii la ni&el atomic si -olosindu-se de sinteza mecanica) *tructurile nanometrice nu numai ca
sunt foarte mici, a;un.andu/se chiar pana la scara atomica in proiectarea lor, dar ele poseda unele
proprietati total deosebite si neasteptate, in comparatie cu trasaturile aceleiasi substante luata la nivel
macroscopic)
Medicii se confrunta adesea cu problematica e<ecutarii unor operatii comple<e de micro/
chirur.ie pentre repararea vaselor de san.e, pentru transplantarile de tesut sau pentru reatasarea
D
membrelor sectionate) Intrucat astfel de proceduri sunt foarte complicate, chirur.ia se dovedeste
rareori *olutia optima, avand un caracter prea inva"iv si destule limitari) In curand insa, sistemul
medical si mai ales cel chirur.ical si/ar putea modifica stilul de abordare, capotand spre te+nolo,ia
nano4 cea care &a permite prestarea celor mai sinuoase sarcini medicale prin controlarea
telecomandata a unor mecanisme ro3otice minuscule, capabile sa calatoreasca prin corpul
omenesc, sa dia.nostiche"e afectiuni si sa le trate"e)
'a Universitatea TonhuCu din Oaponia, in.inerul Pa"ushi IshiJama si .rupul sau de cercetare
au proiectat mici spirale rotative electronice, capacitate sa inoate prin fluidul celor mai subtiri vene
or.anice) 'a nevoie, aceste dispo"itive pot chiar penetra anumite tumori pentru a le suprima si pot
livra substante medicale catre anumite tesuturi si or.ane) (ratie dimensiunilor reduse, nano3otii pot
-i in5ectati in or,anism cu a5utorului unei serin,i standard cu ac +ipodermic, odata intrati in
sistem reactionand impulsurilor e<ercitate cu a;utorul unui camp ma.netic si al unei telecomen"i)
IshiJama considera ca aceste dispo"itive si altele asemenea lor se vor dovedi e<trem de eficiente din
punct de vedere medical, mai ales in privinta indepartarii tumorilor cerebrale, foarte .reu de operat pe
cale clasica) In loc sa se ba"e"e pe utili"area unui camp ma.netic pentru coordonarea miscarilor
nanorobotilor, alti cercetatori creea"a dispo"itive similare de dia.nosticare si tratare a anumitor
afectiuni, propulsate insa prin corp cu a;utorul unor motoare minuscule)
03
6! 7icroro3otii &iitorului
!octorul Oames Friend si echipa sa de in.ineri mecanici din cadrul Universitatii Monash din
$ustralia au construit de;a un motor de tip ac&atic de dimensiunea unui cristal de sare si conduc
cercetari minutioase pentru obtinerea unei dimensiuni inferioare a acestuia, echivalenta cu .rosimea
firului de par uman) +rincipiul de functionare al motorului este inspirat din stilul de locomotie al
bacteriei di.estive Eschierichia coli 8E coli:, care foloseste mici tentacule pentru a inota prin
or.anism) $stfel, motorul rotativ invarte mici proeminente terminale aflate intr/un capat al sau
8asemenea unor co"i circulare: care, atunci cand se afla intr/un mediu fluid, ii croiesc drum prin
acesta) Viteza motorului este de 88!888 de rotatii pe secunda) $lti microroboti creati in "ilele
noastre sunt insa mai mult decat niste simple masinarii) 9ate&a institute de cercetare s-au implicat
in realizarea unei con-luente intre tesutul or,anic4 &iu4 si componente anor,anice4 pentru a crea
dispoziti&e +i3ride care sunt parte masinarii4 parte or,anisme) +rimele asemenea inventii au fost
roboti microscopici care se asamblau sin.uri, alimentati de muschiul cardiac si creati de in.inerii
Universitatii din California, 'os $n.eles 8UC'$:) Fiecare robot micronic este compus dintr/o punte
de aur conectata la un invelis al muschiului cardiac crescut din celule de soareci, care, eliberate in
corp, e<tra. .luco"a din san.e pentru a obtine ener.ia necesara deplasarii) +entru a testa robotii
microscopici, cercetatorii i/au scufundat intr/o solutie de "ahar si proteine care mima conditiile interne
ale corpului) +e masura ce impulsuri electrice au actionat asupra lor asemenea contractarii si rela<arii
unui miorcard, microrobotul a putut fi observat avansand) Aceste entitati +i3ride au potentialul de a
-i -olosite in microc+irur,ie4 de e/emplu pentru indepartarea placilor arteriale) Tehnolo.ia
permite, de asemenea, crearea unor noi membre sau de.ete pentru cei carora acestea le/au fost
amputate, permitand unor cellule musculare tinere sa creasca deasupra oaselor artificiale montate
corpului)
Totusi, cercetarile si pro.resul sunt inca in fa"a de pionierat in aceasta directie si presupun depasirea
multor probleme) Robotii creati de oamenii de stiinta ai UC'$ se pot deplasa unidirectional si sunt
dificil de controlat) Ca atare, e<pertii cercetea"a in pre"ent posibilitatea intrebuintarii musculaturii
00
scheletice in locul celei miocardice pentru miscarea libera a nanobotilor: muschiul cardiac se misca in
ritmul propriu iar acest lucru limitea"a posibilitatile motrice ale dispo"itivelor microscopice)
Folosirea electricitatii pentru stimularea musculaturii scheletice le/ar putea permite
cercetatorilor sa active"e sau sa de"active"e robotii dupa bunul plac si sa le e<tinda utili"area cu
a;utorul unor surse
de putere prin mici implanturi sau prin mini.eneratoare electreice de tipul celor care alimentea"a
cipurilecomputerelor)
In ca"ul Universitatii Monash din $ustralia, dispo"itivele construite sunt prea mari pentru a li
se
putea permite sa se miste liber prin trupul uman, fiind pur si simplu prea lun.i pentru a navi.a in
si.uranta prin unele dintre cele mai stramte cotituri ale vaselor san.vine, e<istand riscul sa le
obture"e) +otrivit doctorului Friend, &iitoarele realizari pe taramul nanote+nolo,iei ar putea -i
conditionate de o cola3orare sporita intre di-eritele discipline4 precum in,ineria si medicina)
LConsider ca pe masura ce timpul trece, cercetatorii vor a;un.e sa intelea.a ca sfera cunoasterii
unui sin.ur camp de cercetare este insuficienta pentru intele.erea completa a ima.inii comple<ului
fenomen la scara nano, si cu si.uranta pe cea a oricarui sistem mai cuprin"ator care ar putea folosi
nanotehnolo.iaL, sustine el)
7icrocosmosul cucereste macrocosmosul
$tunci cand se pune problema urmatorului Lsalt .i.anticL in e<plorarea spatiului, #$*$
.andeste la scara mica, chiar foarte mica) In laboratoarele sale, NA'A sustine intensi& stiinta
in-loritoare a nanote+nolo,iei! Ideea principala a acestei acti&itati este in&atarea ,estionarii
materiei la scara atomica / capacitatea de a controla atomi individuali si molecule in vederea
proiectarii unor masinarii de dimensiuni moleculare, a aparaturii electronice avansate si a materialelor
Linteli.enteL)
!aca vi"ionarii au dreptate, nanotehnolo.ia ar putea conduce la roboti care sa incapa intre
cutele
amprentelor unui de.et, la materiale autore.eneratoare, li-turi spatiale si alte dispo"itive uimitoare)
02
Unele dintre aceste lucruri ar putea presupune multi ani pentru a fi reali"ate, in timp ce altele
prind
contur in laboratoare chiar asta"i) *impla reali"are la scara redusa a lucrurilor are in sine avanta;ele
sale) 9um ar -i -ost4 de e/emplu4 ca ro&erele martiene 'pirit si Opportunit: sa ai3a dimensiunile
unei insecte si sa poata scormoni printre pietre si nisip asemenea unui ,andac4 colectand mostre
de minerale si cautand indicii ale prezentei apei pe 7arte; *ute sau mii de asemenea roboti
diminutivi"ati ar fi putut fi trimisi in aceleasi capsule care au transportat cele doua vehicule mari cat
doua birouri, ce lear
fi permis cercetatorilor sa e<plore"e mult mai mult din suprafata planetei si le/ar fi accentuat sansele
intalnirii vreunei bacterii martiene fosili"ate) Insa nanotehnolo.ia inseamna mai mult decat micsorarea
lucrurilor) $tunci cand oamenii de stiinta pot sa ordonoe"e si sa structure"e dupa voie materia la nivel
molecular, proprietati uimitoare apar uneori) Un e<emplu e<celent este nanotubul de carbon) Carbonul
e<ista in stare naturala sub forma de .rafit / materialul delicat si ne.ru folosit adesea ca mina pentru
creioane si sub forma de diamant) *in.ura diferenta intre cele doua stari este dispunerea atomilor de
carbon) $tunci cand cercetatorii aran;ea"a aceiasi atomi de carbon in forma tiparului de fa.ure si il
rulea"a in tuburi minuscule de numai "ece atomi, nanotuburile re"ultatecapata trasaturi e<traordinare:
au de 100 de ori rezistenta la intindere a otelului, dar numai o sesime
dingreutate
sunt de 40 de ori mai puternice decat fibrele de grafit
au o conductivitate mai mare decat cea a cuprului
pot fi atat conductori cat si semiconductori,in functie de dispunereaatomilor
sunt excelenti conductori termici
%amenii de stiinta au propus utili"area lor intr/o .ama foarte lar.a de aplicatii, de la utili"area
lor ca fire moleculare pentru aparatura electronica nano, pana la puterea mare si .reutatea sca"uta a
cablurilor necesare unui lift spatial) Cercetatorii incearca sa obtina de la nanomateriale posibilitatea
folosirii lor in sustinerea avansata a vietii, in reali"area unor super/computere si a unor sen"ori
01
minisculi pentru substantele chimice) *en"orii miniaturali pot detecta pana la cateva parti dintr/un
milion ale unor substante chimice, precum .a"ele to<ice, facandu/i folositori atat in e<plorarea
spatiului cat si in
chestiuni de si.uranta nationala)
Viitorul este nano<
!aca aceste utili"ari pe termen scurt ale nanotehnolo.iei par impresionante, posi3ilitatile pe
termen lun, sunt de-a dreptul naucitoare! Institutul pentru 9oncepte A&ansate =I9A> din cadrul
NA'A a -ost special creat pentru a promo&a cercetarea &izionara in domeniul te+nolo,iilor
spatiale care &or necesita intre 8 si .8 de ani ca sa -ie -ructi-icate) *pre e<emplu, IC$ a fondat un
studiu de fe"abilitate asupra manufacturii la nanoscara / altfel spus,-olosirea unui numar mare de
masinarii microscopice
moleculare care sa produca orice o3iect prin asam3larea acestuia atom cu atom) % asemenea
LnanofabricaL ar putea produce, de e<empleu, componente de aeronava cosmic cu preci"ie atomica,
fiecare atom din cadrul fiecarui obiect fiind amplasat acolo unde ii este locul) Componenta re"ultata ar
fi e<trem de dura, iar forma sa s/ar abate de la desi.n/ul ideal cu numai o .rosime de atom)
*uprafetele ultra/fine n/ar necesita lustruire sau lubrifiere si n/ar suferi, virtual, nicio pata sau
".arietura in timp) $semenea preci"ie si sustenabilitate ridicate ale componentelor aeronavelor sunt
mai mult decat un moft atunci cand vietile
astronautilor sunt in ;oc)
Totusi, inspirandu/se din biolo.ie, Constantinos Mavroidis, director al 'aboratorului de
Qionanorobotica Computeri"ata din cadrul Universitatii #ord/Estice din Qoston, e<plorea"a o
alternativa a abordarii nanotehnolo.iei: in loc sa inceapa de la "ero, conceptele lui Mavroidis
an.a;ea"a LmasinariiL functionale molecular, pre/e<istente, care pot fi .asite in celulele vii: molecule
de $!#, proteine, en"ime, etc)
Formate de evolutie in milioane de ani, aceste molecule biolo.ice sunt de;a foarte adaptate la
manipularea materiei la scara moleculara, motiv pentru care o planta poate combina aerul, apa si
pamantul pentru a produce capsune rosii si suculente iar corpul uman poate converti cina de aseara in
noile celule rosii de a"i) Rearan;area atomilor, care face aceste lucruri posibile, este performata de sute
de proteine si en"ime speciali"ate, iar $!#/ului stochea"a codul producerii lor)
Folosirea acestor masinarii moleculare Lpre/construiteL sau folosirea lor ca puncte de pornire
pentru noi desi.n/uri repre"inta o abordare populara a nanotehnolo.iei, denumita
Lbionanotehnolo.ieL) L!e ce sa reinventam roataR #atura ne/a oferit toata acesta minunata si rafinata
nanotehnolo.ie in interiorul or.anismelor vii, deci de ce nu ne/am folosi de ea si nu am incerca sa
invatam din eaRL, mai adau.a Mavroidis)
04
Utili"arile specifice ale bio/nanotehnolo.iei, pe care Mavroidis le propune in studiul sau, sunt foarte
futuriste) O idee -ace re-erire la o3tinerea unui soi de ?panza de paian5en?4 din tu3uri de
,rosimea -irului de par, asamblate cu sen"ori bio/nanotehnolo.ici pe parcursul a mii de Cilometri de
teren, intr/o metoda de carto.rafiere detaliata a mediului unor planete straine) Un alt concept propus
este Lo a doua pieleL pe care astronautii sa o poarte pe sub costumele spatiale, care ar folosi bio/
nanotehnolo.ia pentru a simti si a raspunde radiatiei ce penetrea"a costumul, si.iland rapid orice
".arieturi sau brese) FuturistR Cu si.urantaR +osibilR +oate) Mavroidis admite ca asemenea tehnolo.ii
se afla, cel mai probabil, la distante de "eci de ani, si ca tehnolo.ia viitorului indepartat va diferi mult
de cea pe care ne/o ima.inam in pre"ent) Totusi, el considera ca este important sa incepem sa ne
.andim de pe acum la ce ar putea face posibil nano/tehnolo.ia peste multi ani de acum inainte)
@! Nanote+nolo,ia: o solu%ie pentru calculatoarele &iitorului
@! '-arsitul erei le,ii lui 7oore
Un adevr incontestabil este c evoluia tehnolo.iilor de calcul a avut o acceleraie .reu de
ima.inat) Timp de cel puin 43 de ani, de la inventarea circuitelor inte.rate, rata de cretere a
performanei a fost e<ponenial, dubl7nd puterea de calcul la fiecare 0E luni) $ceast evoluie a fost
at7t de ine<orabil 7nc7t a fost denumit SSle.eTT: aceasta este celebra le.e a lui Moore)
Termenul poate 7ns fi 7neltor: le.ea lui Moore este doar o observaie empiric, i nu o le.e a
naturii) Reputaia ei a fost 7ntrit de faptul c adesea e<perii au pre"is bariere care vor stvili av7ntul
tehnolo.iei i 7i vor 7ncetini evoluia) !e fiecare dat, 7ns, realitatea a depit prediciile, i le.ea lui
0F
Moore a funcionat timp 43 de ani) 'imitele finale sunt 7ns din ce 7n ce mai aproape) ?n mod
surprin"tor, cele mai amenintoare bariere care se profilea" sunt de natur economicU
!ac urmrim costul unei fabrici care produce circuite inte.rate vom observa c urmea"
aceeai curb e<ponenial pe care o urmea" performana circuitelor inte.rate) % astfel de fabric a
a;uns la ora actual s coste cam 2 miliarde de dolari, i la aceeai rat de cretere va a;un.e la F3 de
miliarde 7n 2303) $cesta e un cost pe care foarte puine companii i/l pot permite, mai ales c
investiia nu este lipsit de riscuri 8vedei de e<emplu r"boiul Intel/$M!, cu tot felul de 7ntorsturi
neateptate 7n po"iia de lider al pieei:)
Chiar dac putem ar.umenta c fabricile vor putea fi construite 7n comun de ctre consorii de
fabricani, e<ist o serie de costuri care nu pot fi distribuite: fiecare circuit inte.rat este construit
folosind o serie de mtiB costul mtilor a suferit i el o evoluie e<ponenial, fc7nd de;a prohibitiv
fabricarea de chip/uri de ctre companiile mici)
Creterea costului de fabricaie este dat de costul dispo"itivelor mecanice care sunt folosite 7n
fabricarea inte.ratelor) +e msur ce dimensiunea tran"istoarelor scade, cerinele de preci"ie pentru
alinierea mtilor, lefuirea suprafeei plcii de siliciu, montarea nivelelor de metal ale circuitului
final, etc), cresc i eleB costul unor dispo"itive mecanice care fac operaii at7t de precise crete deci
e<ponenial cu scderea dimensiunii)
$nticip7nd sf7ritul acestei ere prodi.ioase din istoria calculatoarelor, .rupul de cercetare din
care fac i eu parte a 7nceput s investi.he"e modele alternative de calcul) ?n acest articol voi pre"enta
pe scurt propunerea noastr pentru urmtoarea .eneraie arhitectural, care substituie 7n locul
circuitelor inte.rate 7n tehnolo.ie CM%* 8ComplementarJ Metal/%<ide *emiconductor: circuite
construite folosind nanotehnolo.ie electronic)
@!# Nanote+nolo,ie
!icionarul Vebster definete cuv7ntul SSnanotehnolo.ieTT ca SSarta manipulrii unor dispo"itive
minuscule, de dimensiuni moleculareTT) (uvernul american 7ns a investit anul trecut ;umtate de
miliard de dolari 7n cercetarea din domeniul nanotehnolo.iilor, 7n 7ncercarea de a transforma/o dintr/o
SSartTT 7ntr/o SStiinTT) Ca urmare, activitatea de cercetare din domeniu este prodi.ioasB 7n seciunea
despre alte surse de informaie ofer c7teva le.turi care v pot .hida spre pa.inile de Keb ale unora
dintre cele mai renumite laboratoare) +ro.resele rapide, mai ales din chimie, au pus la/ndem7na
cercettorilor o seam de unelte miniaturale minunate)
?n aceast seciune voi trece 7n revist unele dintre dispo"itivele minuscule care se anun a fi
potrivite pe post de componente ale unui dispo"itiv de calculB nanotehnolo.ia ca domeniu se ocup de
multe alte lucruri, pe care le voi i.nora) Chiar i printre dispo"itivele nano/electronice, este imposibil
de fcut o enumerare e<haustiv, aa c m voi mulumi doar s ilustre" cu e<emple repre"entative)
@!) 9omponente
+rimul in.redient necesar pentru a construi circuite la scar molecular este))) s7rma) $stfel de
s7rme trebuie s fie foarte subiri, lun.i, re"istente mecanic, i s aib o conductan electric bun)
!in fericire chimitii au descoperit o serie de molecule care au e<act proprietile necesare)
Fi.ura 0 este ilustraia unui fra.ment din cea mai celebr dintre moleculele descoperite, nanotubul de
carbon)
0H
Ai,ura @!: #anotuburi de carbon: fiecare bilu este un atom de carbon le.at covalent cu vecinii
si) $ceasta este partea din st7n.a a unei sin.ure molecule) +entru descoperirea acestor molecule Richard
*maleJ, de la universitatea Rice din *tatele Unite, a primit premiul #obel pentru chimie 7n 0DDH) $stfel
de molecule au un diametru de F nm i pot avea lun.imi de ordinul milimetrilor) +roprietile lor
electrice i mecanice sunt e<celente, 7n pofida dimensiunilor lor minuscule)
$l doilea in.redient de care avem nevoie este un comutator, care poate 7nchide i deschide
circuite) !in fericire i pentru acest dispo"itiv e<ist o pletor de alternativeB 7n fi.ura 28a: este schema
unui astfel de comutatorB fiecare bilu este un atom)
Ai,ura @!#:
8a: Un comutator molecular) % molecul polari"at are un nor de sarcin electric asimetric) ?n
po"iia din st7n.a norul blochea" trecerea curentului electric) $plic7nd un potenial ridicat cau"m
rotirea moleculei i reorientarea norului electronicB molecula 7n po"iia din dreapta conduce curent
electric 7ntr/o sin.ur direcie, comport7ndu/se ca o diod) Molecula are SSmemorieTT, pentru c rm7ne
pentru mult vreme 7n po"iia 7n care a fost pus) Un potenial mare ne.ativ poate muta molecula 7napoi
7n starea neconductoare) @aceast fi.ur este adaptat din revista *cientific $mericanA
8b: Comutatorul molecular plasat 7ntre dou nano/s7rme)
?n fi.ura 28b: avem micro/foto.rafia unui astfel de comutator cuplat cu dou nano/s7rme) Cum
putem po"iiona at7t de precis comutatorulR +rin procedee chimice simple:
0) Fabricm cele dou s7rme separatB
2) ?nmuiem una dintre s7rme 7ntr/o soluie care conine molecule/comutatorB
1) *uprapunem cele dou s7rme apro<imativ 7n un.hi drept)
$stfel, comutatorul de la intersecia celor s7rme se va cupla de ambele i va deveni funcional)
Faptul c putem construi s7rme i"olate i le.ate prin comutatoare nu este 7ns suficient pentru a
construi circuite comple<e) Trebuie sa fim capabili s construim 7n mod eficient 87n paralel: multe
0I
astfel de s7rme cuplate cu comutatoare) !in fericire chimitii au descoperit un fenomen care ne ofer
soluia 7ntr/un mod aproape miraculos) $cest fenomen se numete auto/asamblare 8self/assemblJ:)
Una din formele sale se manifest astfel: facem o soluie cu un anumit tip de molecule) ?n soluie
muiem un suport) ?ncl"im soluia, e<tra.em suportul i 7n mod spontan, fr vreun control dinafar,
moleculele din soluie se aea" pe substrat 7ntr/o structur aproape re.ulat, paralele 7ntre ele) ?n felul
acesta putem construi simultan "eci sau sute de s7rme paralele, aflate la distane foarte mici una de
alta)
@!. Trasaturi
$uto/asamblarea este un procedeu foarte ieftin de construcie a unor structuri minuscule) Cu toate
acestea, trebuie s reali"m c7teva dintre limitrile sale inerente:
Folosind auto/asamblare nu putem construi structuri nere.ulate, aperiodice) Circuitele inte.rate
fabricate prin tehnolo.ie CM%* sunt 7ns structuri nere.ulate) -a trebui deci s renunm la
modelul circuitelor inte.rate di.itale CM%*)
Cel puin 7n viitorul apropiat, folosind auto/asamblare afirmm c este practic imposibil de
construit un dispo"itiv cu trei terminale, cum este tran"istorul) 'a dimensiuni moleculare este
imposibil de coordonat simultan po"iia a trei s7rme pentru a le face s se 7nt7lneasc
apro<imativ 7n acelai loc) Folosind manipulri minuioase sub un microscop electronic putem
construi un tran"istor, dar afirmaia noastr este c nu putem construi 7n mod automat i paralel
milioane de tran"istori) Tran"istorul este 7ns in.redientul fundamental al circuitelor inte.rate
di.itale CM%*, care nu pot fi concepute 7n absena saU Cum vom putea atunci construi circuite
inte.rate di.italeR
+entru a putea rspunde la aceast 7ntrebare trebuie din nou s renunm la metodele
tradiionale) !in fericire rspunsul se poate .si dac rsfoim publicaii vechi, 7n.ropate 7n praf prin
biblioteci: la 7nceputul aniilor TF3, 7nainte de inventarea tran"istorului, pentru o vreme cercettorii au
studiat o metod alternativ de a construi pori lo.ice, folosind numai diode i re"istene) Fi.ura 18a:
arat implementarea unei pori lo.ice SSiTT folosind diode i re"istori, pe c7nd fi.ura 18b: arat cum
acest circuit poate fi implementat folosind nanotehnolo.ia) $cest mod de a construi circuite a fost
abandonat dup apariia tran"istorului, pentru c consum prea mult curent i este mai ineficient) Cu
toate acestea, consumul dispo"itivelor nanoelectronice este minuscul, put7nd face acest model viabil
din nou)
0E
Ai,ura @!):
8a: % poart lo.ic SSiTT implementat cu diode i re"istene) C7nd una dintre intrri are
tensiune ;oas, dioda corespun"toare conduce, deci tensiunea la ieire este i ea ;oas) C7nd
ambele intrri au un potenial ridicat, nici una din diode nu conduce, i potenialul la ieire este
ridicat) !ac asociem un potenial ridicat cu valoarea lo.ica SS0TT, am obinut astfel
funcionalitatea unei pori lo.ice SSiTT)
8b: Implementarea porii lo.ice folosind nano/s7rme i nano/comutatoare) %bservai
structura re.ulat i folosirea e<clusiv a s7rmelor care se 7ncruciea" apro<imativ la un.hi
drept)
?n circuitele inte.rate di.itale tran"istorul are un rol dublu: servete la implementarea porilor
lo.ice i amplific semnalul electric care se de.radea") $m v"ut c prima funcionalitate
poate fi 7nlocuit 7n nano/circuite folosind diode) $vem 7ns nevoie i de amplificatoare la
scar molecular) (rupul de cercetare din care fac parte a propus un astfel de dispo"itiv care
are simultan trei funcii:
o $mplific semnalul electric restaur7ndu/l la valoarea normalB
o %fer sincroni"are cu un semnal de ceasB
o +oate fi folosit pe post de element de memorie)
$cesta este echivalentul molecular al unui SSlatchTT 8un re.istru:)
?n fine, c7nd avem structuri at7t de mici este inevitabil s avem o cantitate ne/ne.li;abil de
defeciuni) Mici fluctuaii termodinamice, un .runte de praf, vor perturba imediat
re.ularitatea s7rmelor i comutatoarelor) Circuitele inte.rate di.itale clasice trebuie s fie
perfecteB dup fabricaie fiecare este testat e<tensiv i cele cu defeciuni sunt aruncate) $ceast
metodolo.ie va fi inaplicabil nano/circuitelor, pentru c densitatea de defeciuni va face
e<istena unui circuit perfect practic imposibil) ?n seciunea urmtoare vom su.era 7ns o
soluie pentru aceast ultim problem)
@!0 HardBare recon-i,ura3il
?n +C Report din iulie 0DDE am publicat un articol despre o nou tehnolo.ie de construire a
calculatoarelor care se numete hardKare reconfi.urabil) -oi re"uma aici cele mai importante
elemente din acel te<t, dar putei accesa i versiunea sa on/line)
&ardKare/ul reconfi.urabil are nite trsturi e<trem de de"irabile, cum ar fi posibilitatea de a tolera
defeciuni i capacitatea de a oferi performan computaional foarte ridicat) Un de"avanta; al
hardKare/ului reconfi.urabil implementat 7n tehnolo.ie CM%* este c are o densitate sc"ut 8adic
se pot implementa mult mai puine elemente computaionale pe aceeai suprafa dec7t folosind
hardKare tradiional:) *u.estia noastr este de a implementa hardKare reconfi.urabil pe un substrat
nanotehnolo.ic) ?n felul acesta putem obine beneficiile ambelor domenii i putem evita de"avanta;ele
lor:
!atorit dimensiunii foarte reduse a componentelor, nano/hardKare/ul compensea" densitatea
sc"ut a dispo"itivelor reconfi.urabile)
!atorit toleranei la defecte, hardKare/ul reconfi.urabil poate e<ploata fr probleme nano/
circuitele cu defeciuni)
?n plus, dorim s e<ploatm vite"a de e<ecuie e<celent a hardKare/ului reconfi.urabil)
9e este +ardBare-ul recon-i,ura3il;
Un circuit reconfi.urabil 8vedei fi.ura 4: conine, ca i un circuit di.ital normal, pori lo.ice i
s7rme) *pre deosebire de circuitele obinuite 7ns, fiecare poart reconfi.urabil nu are o
funcionalitate fi<at, ci poate fi re/pro.ramat electronic s implemente"e orice funcie lo.ic dorit)
?n plus, s7rmele din hardKare/ul reconfi.urabil nu sunt conectate direct 7ntre poriB 7ntre s7rme
0D
avem comutatoare care pot le.a i de"le.a s7rmele 7ntre ele) Fiecare comutator este controlat tot 7n
mod electronic)
Ai,ura @!.:
8a: &ardKare/ul reconfi.urabil const dintr/o SSmareTT de pori lo.ice universale le.ate cu o reea de
interconectare) % reea de confi.urare controlea" funciunea fiecrei pori lo.ice i po"iia fiecrui
comutator)
8b: Fiecare comutator este controlat de o memorie de 0 bit care indic po"iia sa de 7nchisWdeschis) 8b:
+orile lo.ice universale sunt implementate folosind memorii mici care funcionea" ca tabele de adevr:
modific7nd coninutul memoriei schimbm funcionalitatea porii lo.ice) ?n acest e<emplu memoria
implementea" o poart lo.ica SSiTT
&ardKare/ul reconfi.urabil este deci un ca" particular de circuit inte.rat)
$tunci c7nd comparm un circuit reconfi.urabil cu unul normal care are e<act aceeai
funciune, cel reconfi.urabil este mai lent i mult mai mare 8cam de 03 ori mai mare:) Este uor de
7neles de ce: o poart lo.ic implementat cu o memorie este mult mai mare dec7t aceeai poart
fcut din tran"istori, iar comutatoarele i memoriile lor aferente ocup spaiu suplimentar) -ite"a lui
mai sc"ut este dat de comutatoare, care 7ncetinesc semnalul electric)
$vanta;ul hardKare/ului reconfi.urabil vine din fle<ibilitatea sa: putem schimba funciunea lui
pentru fiecare nou aplicaie cu care avem de/a face) Microprocesoarele ofer i ele fle<ibilitate, dar
sunt 7n .eneral mai ineficiente dec7t hardKare/ul reconfi.urabil, din dou motive:
Un procesor interpretea" pro.ramele scrise 7n cod main, pe c7nd hardKare/ul reconfi.urabil
le e<ecut direct) Interpretarea introduce ineficien)
+ro.ramele e<ecutate de un procesor trebuie scrise folosind un set fi<at de instruciuni 87n cod
main:, care nu este neaprat ideal pentru orice aplicaie) &ardKare/ul reconfi.urabil poate fi
adaptat special fiecrei aplicaii 8de e<emplu dac facem operaii pe F bii nu e nevoie s
folosim mereu c7te 12:)
?n plus, putem folosi capacitatea de reconfi.urare pentru a tolera defecte) * presupunem c
una dintre porile universale este defect din fabricaie) !ac tim acest lucru, vom aran;a ca nici unul
din pro.ramele noastre s nu o foloseasc) +entru c porile sunt toate echivalente, putem folosi
oricare alta, pe care o putem conecta 7n locul celei defecte folosind reeaua confi.urabil)
Trebuie s spunem c7teva cuvinte i despre compilarea pentru hardKare reconfi.urabil:
Compilarea se face 7n dou etape: 7nt7i pro.ramul este tradus 7ntr/un circuit, dup care circuitul
trebuie SSae"atTT 7n plan, atribuind fiecrei operaii una sau mai multe poari universale i
atribuind s7rmelor intercone<iuni) $ceast ultim fa" se numete SSplasare i rutareTT 8place
and route: i este de obicei foarte costisitoare i comple< 8ore sau "ile 7ntre.i:) Re"ultate mai
recente ale cercetrii 8unele obinute chiar de autorul acestui articol: demonstrea" 7ns c
23
aceast fa" poate fi accelerat substanial, p7n la vite"e comparabile cu compilarea normal
de pro.rame)
?n .eneral, problema transformrii eficiente a unui pro.ram dintr/un limba; de nivel 7nalt 7n
hardKare este 7nc nere"olvat satisfctor) Un motiv const 7n faptul c limba;ele
contemporane au fost proiectate pentru un model de e<ecuie von #eumann, 7n care maina are
procesor i memorie) Cercetarea curent a autorului acestui articol se orientea" 7n aceast
direcie)
@!6 Nano-calculatoare
?n aceast seciune voi schia cum putem pune cap la cap nanotehnolo.ia i hardKare/ul
reconfi.urabil pentru a construi maini de calcul) !in informaiile autorului, .rupul de cercetare din
care face parte este sin.urul din lume care atac problema viitorului calculatoarelor din acest un.hi)
Ai,ura @!0:
*t7n.a: *tructura unui nano/circuit: un astfel de circuit const 7ntr/o .ril bidimensional de
.rupuri 8clusters:, le.ate prin SSs7rmeTT confi.urabile de felurite lun.imi) Fiecare .rup const dintr/o .ril
de nano/blocuri) !reapta: Fiecare nano/bloc este o poart lo.ic universal cu trei intrri i trei ieiri
8fiecare semnal este at7t direct c7t i complementat, deci avem c7te ase s7rme:) #ano/blocul conine i
cone<iuni la poriuni de metal construite prin tehnolo.ie CM%*: sursa de putere, pm7nt, ceas)
Fi.ura F arat propunerea noastr de arhitectur a unui sistem de calcul ba"at pe
nanotehnolo.ii) *tructura aceasta este foarte asemntoare cu cea a circuitelor reconfi.urabile
disponibile comercial 8numite F+($, Field +ro.rammable (ate $rraJ:, pentru care e<ist de;a mult
e<perien 7n proiectarea sculelor i tehnolo.iilor de compilare, plasare i rutare)
$stfel de circuite vor fi fabricate printr/o mi<tur de tehnolo.ii: fiecare nano/bloc e fabricat
folosind nanotehnolo.ii) 'caurile pentru .rupuri i s7rmele lun.i sunt fabricate 7n tehnolo.ie CM%*B
fiecare nanobloc este apoi inserat 7ntr/un astfel de loca) Metode prin care se pot confi.ura nano/
blocurile au fost puse la punct)
!up fabricaie circuitele vor fi cuplate la un calculator care va testa c7teva din .rupuri, pentru
a .si unul perfect funcional) !up aceea calculatorul va confi.ura acest .rup cu un pro.ram de auto/
testare, prin care restul circuitului este testat pentru a .si alte defecte) #ano/blocurile defecte sunt
7nre.istrate 7ntr/o list de defecte ataat circuitului) C7nd circuitul este utili"at, compilatorul care
20
.enerea" confi.uraia va folosi aceast list de defecte pentru a .enera un circuit care folosete numai
prile funcionale)
C! 9oncluzii
$nali"=nd teoriile i ipote"ele e<puse anterior observm c nanotehnolo.ia nu face altceva
dec=t s produc nanodispersii care pre"int deseori performane superioare soluiilor, emulsiilor i
dispersiilor convenionale de particule)
?n ceea ce privete potenialul economic i cel al mediului 7ncon;urtor pe care 7l repre"int
nanotehnolo.ia, se prevede o cretere economic e<plo"iv 7n urmtorii 03 ani) #anotehnolo.ia ar
putea favori"a pe viitor inovaii 7n domenii precum: sntatea public, tehnolo.iile informaiei i
comunicrii, industria manufacturier, ener.ie, transport, te<tile, securitate i spaiu)
!omeniul nanotehnolo.iilor este abia la 7nceput, dar promite avansuri tehnolo.ice
e<traordinare, rata descoperirilor fiind 7ntr/o continu acceleraie) *e sper ca 7n circa cinci ani s se
poat de;a construi nano/circuite di.itale funcionale)
?n acest articol am pre"entat una dintre propunerile cele mai articulate despre cum ar trebui s
arate sistemele de calcul ba"ate pe nanotehnolo.ie) $m 7ncercat s v convin. c paradi.ma
hardKare/ului reconfi.urabil este ideal pentru folosirea 7ntr/un cadru nano/tehnolo.ic) *istemul de
calcul al viitorului va fi constituit probabil dintr/un hibrid din siliciu i nano/circuite) ?n viitorul ceva
mai 7ndeprtat vom putea probabil folosi i dispo"itive biolo.ice 8celor care sunt sceptici de viitorul
nanotehnolo.iei este suficient s le amintim c celulele vii fac calcule sofisticate folosind molecule de
$!#:) $a cum se 7nt7mpl 7ns adesea, e posibil ca reali"rile viitorului s 7ntreac i cele mai
7ndr"nee pre"iceri ale noastre)
D! (i3lio,ra-ie
@0A Creu E), -edina I) Elemente de nanotehnolo.ie, Qucureti, Ed) Universitatea Titu
Maiorescu, 233I, pa. )I/03)
@2A Creu E), -edina I) Elemente de nanotehnolo.ie, Qucureti, Ed) Universitatea Titu
Maiorescu, 233I, pa.) 03/04)
@1A Creu E),-edina I) Elemente de nanotehnolo.ie, Qucureti, Ed) Universitatea Titu
Maiorescu, 233I, pa. )2I/13)
@4A (imi R) Trsturi .enerale ale materialelor compo"ite i nanocompo"ite 7n cadrul tiinei
carbonului, Qucureti, Ed) Institutul #aional de Cercetare/!e"voltare pentru In.inerie Electric
I#C!IE IC+E/C$, 233H, pa.) F4/FI)
@FA http:WWfacultate)re.ielive)roWcursuriWchimie .eneralaWnanomateriale/H3D2I)html
@HA http:WWKKK)scritube)comWtehnica/mecanicaW#anomaterialele/domeniu economI4120)php
@IA http:WWKKK)tititudorancea)comW"Wnanomateriale cu viitor luminos)html
22