TEMA: PROCEDEE DE OBINERE INDUSTRIAL A

CRISTALELOR DIN SOLUII, PRIN

CRISTALIZARE.

Cuprins


I. Argument

II. Cristalizarea - Bazele teoretice ale cristalelor

2.1. Noiuni de baz ale transferului de mas
2.2. Mecanismul cristalizrii. Solubilitatea substanelor
2.3. Metode de cristalizare

III. Bilanul de materiale la operaia de cristalizare
3.1. Bilanul de materiale
3.2.Aplicaie numeric
IV. Utilaje / Instalaii industriale specifice operaiei de
cristalizare

4.1. Tipuri de cristalizoare
4.2. Cristalizorul cu indepartarea partiala a solventului prin
evaporare
V. Exploatarea i ntreinerea utilajelor i instalaiilor de
cristalizare
5.1. Noiuni de exploatare
5.2. Incindente functionale.
VI. Norme de securitate i sntate n munc
Bibliografie:


I. ARGUMENT


In functie de metodele de obtinere a cristalelor au anumite caracteristici impuse de
domeniile industriale. De exemplu in electrotehnica se utilizeaza cristale mari cu o anumita
retea de cristalizare.
In industria chimic important este productivitatea operatiei de obtinere a
cristalelor si nu forma acestora.
Prin cristalizare se urmareste:
- purificarea unei substante prin dizolvari si cristalizari successive
- recuperarea unui component dintr-o solutie
- obtinerea de produse in forme comerciabile ( din acest punct de vedere produsul
trebuie sa indeplineasca conditii impuse asupra formei , aspectului si marimii cristalelor ).
Cristalizarea este una din metodele cele mai utilizate pentru obtinerea substanelor
in stare pura din soluii.
Operatia de cristalizare are o importanta deosebita in tehnologia sarurilor si a
ingrasamintelor minerale , unde adesea determina calitatea produsului finit. De exemplu , in
industria ingrasamintelor minerale ( prin cristalizare ) se urmareste in primul rand obtinerea
unui produs cu cristale mari si omogeni din punct de vedere al dimensiunilor deoarece sunt
mai usor de introdus in solutie , piederile legate de transport si manipulare sunt minime , iar
aglutinarea prin depozitare este mult redusa.
In industria substantelor explozive si a componentelor pirotehnice se urmareste
obtinerea unor cristale fine (microcristale).
In industria chimico-farmaceutica , a reactivilor chimici , fotografica , in
galvanotehnice si altele se urmareste obtinerea unor produse de inalta puritate.

II. CRISTALIZAREA - BAZELE TEORETICE

2.1. Noiuni de baz ale transferului de mas

Cristalizareaeste procesul de obinere a fazei solide prin solidificarea topiturilor sau
prin separarea acestora din soluiile lor suprasaturate.
Ca proces de separare din mediu lichid a substanelor solide dizolvate,cristalizarea
constituie unul din mijloacele cele mai importante n obinerea substanelor solide n
stare pur.
Cristalele se pot obtine din:
-faza solida prin solidificare
-solutii prin cristalizare
-faza de vapori prin desublimare.
Toate aceste operatii de obtinere a cristalelor , prin solidificare,
cristalizare sau desublimare , sunt operatii de difuziune.
Separarea fizica a amestecurilor omogene gazoase , lichide sau
solide , in urma careia are loc introducerea sau indepartarea unor substante
(componentii) din amestecul considerat , se numeste operatie de transfer de
masa (substanta) , iar procesele care au loc in timpul acestor operatii se
numesc procese de transfer de masa sau procese de difuziune.
Procesul de transfer de masa consta in trecerea substantei dintr-o
faza in alta aflata in contact direct. Schimbul de substanta intre fazele in
contact presupune deplasarea relativa a componentilor in fiecare faza
deplasarea difuziune. Directia de deplasare este data de sensul de variatie a
concentratiei componentilor in fazele respective.
Difuziunea are loc prin suprafata de contact (interfata) , formata in
urma contactului nemijlocit intre cele doua faze.
Difuziunea poate fi:
moleculara , rezultata din deplasari moleculare si
convectiva , rezultata din deplasari ale unor portiuni
macroscopice din masa fluidului aflat in miscare
turbulenta.
convectiva este insotita intotdeauna de difuziunea
moleculara.
Procesele de transfer de masa sunt procese reversibile , adica
substanta poate sa treaca dintr-o faza in alta , in functie de concentratia ei in
cele doua faze si de conditiile de echilibru.
Ca si procesele cu transfer de caldura si procesele cu transfer de
masa au loc pana cand intre cele doua faze se stabileste un echilibru
dinamic.
Viteza proceselor de transfer de masa reprezinta cantitatea de
substanta care trece dintr-o faza in alta , in unitatea de timp. Aceasta
cantitate este direct proportionala cu suprafata de contact intre cele doua
faze si cu forta motrice a procesului.
Ecuatia reprezinta ecuatia generala de transfer de masa , pe baza ei
calculandu-se suprafata de contact necesara realizarii procesului de transfer
de masa.
mK = K A m


n care :
m
k
cantitatea de substan difuzat, kmol/s
K coeficientul total de transfer de mas,
A - aria de transfer de mas, m
2

m diferena de concentraie, kmol/m
3


2.2. Mecanismul cristalizrii. Solubilitatea substanelor
Separarea prin cristalizare se bazeaz pe proprietatea substanelor solide de a se dizolva ntr-o
anumit msur (solubilitate limitata) n diferii lichizisolveni.
Soluia care,la temperatura dat, conine cantitatea maxim posibil de substan
dizolvat se numete soluie saturat. Scderea temperaturii unei soluii saturate, duce la
separarea din soluie-a unei pri din substana dizolvat;cantitatea de substan dizolvat n
soluie va corespunde strii ei de saturaie ,la temperatura la care s-a rcit soluia.
Ridicarea temperaturii unei soluii face posibil mrirea concentraiei acesteia n
substan dizolvat,deoarece soluia devine nesaturat ;n acest caz, concentraia soluiei poate
fi mrit pn la atingerea strii de saturaie.
Procesul de cristalizare se bazeaz pe relaia dintre solubilitatea unei substane i
temperatur : micorand-se din soluie prin rcire sau eliminandu-se din soluie o parte din
dizolvant( prin vaporizare sau prin fierbere),se distruge echilibruldintre faze i soluia devine
suprasaturat :o parte din substana dizolvat trece n faza solid, formnd cristale de o
anumit structur.Soluia saturat ramas n urma separarii cristalelor se numete soluie
mam.
Procesul de cristalizare comport dou etape distincte:
Formarea cristalelor
Creterea cristalelor formate n soluie.
Formarea cristalelor implic apariia n soluie- a unor centre de cristalizare n jurul
crora ncep s se formeze cristale;apariia centrelor de cristalizare depind de intensitatea
rcirii,de proprietaile substanei dizolvate i de gradul de puritate al acestuia. Numarul de
centre de cristalizare influeneaz direct forma i mrimea cristalelor: un numar redus de
centre de cristalizare conduce la formarea unor cristale mari,iar creterea lent a cristalelor
mari duce la forme cristaline cu fee bine dezvoltate.
Procesul de cristalizare decurge mult mai usor,dac n soluie exista deja cristale
(sau fragmente de cristale fine)din aceeai substan. De aceea, n soluie se poate introduce,
n prealabil,o anumit cantitate de cristale fine-din substana care urmeaz a fi separat- care
ndeplinesc rolul de centre de amorsare.
2.3. Metode de cristalizare
La scar industrial se aplic urmtoarele metode de cristalizare (de atingere a strii de
suprasaturaie):
Cristalizarea izohidric este cristalizarea prin rcirea soluiei(fr ndeprtarea
dizolvatului) se aplica la obinerea substanelor a cror solubilitate scade mult prin
coborrea temperaturii.Metoda se utilizeaz i n cazul cristalizrii substanelor din
topituri.
Cristalizarea prin ndepartarea total a dizolvantului aplicat la obinerea substanelor
a cror solubilitate nu depinde de temperatur. n acest caz , o parte din dizolvant este
ndeprtat prin:
-vaporizare ( transformarea n vapori la temperaturi i presiuni de vapori inferioare
temperaturilor de saruraie);
-evaporatea ( fierbera la temperature corespunztoare presiunii totale a sistemului), care se
poate realiza la presiune atmosferic sau n vid.
Cristalizare prin rcire i ndeprtare parial a dizolvantului.
III. BILANTUL DE MATERIALE LA OPERATIA DE
CRISTALIZARE

3.1. Bilanul de materiale

Bilantul de materiale la cristalizare


















Bilantul de materiale

Materiale intrate = Materiale iesite

Si=Sm+K+W

SiCi=SmCm+KCk (Bilantul de partea solvatului solid)

Cristale
Soluie
mam
Vapori
Soluie
Cristalizor
Si
Ci
Sm
Cm
K
Ck
W
Aplicatie numeric
Un debit Si=1000 kg/h solutie de concentratie initiala Ci=27% se supune cristalizarii.
Se cunosc debitul solutiei mama Sm=800 kg/h , concentratia substantei dizolvate in
solutia mama Cm=25% si cantitatea de cristale obtinute K=140 kg/h.
a) S se calculeze debitul de vapori indepartati in kg/s , indicand schema de pricipiu
si precizati semnificatia termenilor din schema.
b) Pentru problema data ,s se ntocmeasc bilantul de materiale pentru substanta
dizolvata si calculati concentratia substantei de separat in cristalele obtinute Ck.
REZOLVARE:
Si=500 kg/h
Ci=27%=>Ci=0,27
Sm=400 kg/h
Cm=25%=>Cm=0,25
K=70 kg/h
___________________
W=?
Ck=?
Materiale intrate = Materiale iesite
Si=Sm+K+W=>W=Si-Sm-K=>W=1000-800-140=60 kg/h
SiCi=SmCm+KCk=>Ck=(SiCi-SmCm)/K=>(10000,27-8000,25) / 140=>
=>Ck=270-200/140=>Ck=70/140=>Ck=0,5=>Ck=50%
W=60=>W=0,0166 kg/s
FRACTIA MASICA:
100
..
p
C
masic fractia
Ci=
100
pi
C
=
100
27
=0,27
Cm=
100
pm
C
=
100
25
=0,25

Cristale
Soluie
mam
Vapori
Soluie
Cristalizor
Si
Ci
Sm
Cm
K
Ck
W
IV. Utilaje / Instalaii industriale specifice operaiei de cristalizare

4.1. Tipuri de cristalizoare

Lucrnd toate pe principiul comun al suprasaturrii soluiei ( prin rcire sau prin
eliminarea parial a dizolvantului), aceste utilaje se difereniaz prin echipamentele lor
specifice( sisteme de rcire, sisteme de agitare, sisteme de descrcare a cristalelor .a.) ceea ce
face ca modul de lucru al fiecrui tip de cristalizor s pun probleme specific de funcionare i
ntreinere.
Cristalizator prin evaporare;
Turn de cristalizare;
Cristalizor cilindric rotativ;
Cristalizator lucrnd sub vid;
Cristalizor conic;
Cristalizor rotativ cu rcire interioar;
Cristalizor cu agitator elocoidal;
Cristalizor cu dispozitiv de amestecare i rcire.

1Cristalizatorprin evaporare;solutia se alimenteaz in evaporatorul 3, unde se concentreaz
pnp la gradulnecesar.Astfel concentrate,solutia este trimis n vasul 1 i trecut prinsita 2
.Cristaleleseparate de soluie, se descarc n exterior.
2 Turn de cristalizare;soluia este pregatit(amestecatp)n vasul 1 cuagitator 2 i este trimis
princadere la bazaturnului unde este pulverizat cu duza 5 si racit cuaerulfurnizat de suflanta
4 .Pulverizarea i racirea duc la vaporizarea partial a solventului.Cristalele obinutecad la
bazaturnului, de undesuntpreluate de banda transportoare 6 .
3 Cristalizator cilindric rotativ;tambur 1 se rotestefiindactionat de angrenajul 4, 5 si grupul
moto-reductor 9 .Solutia se alimenteaz la o extremitate a tamburului, circula n
contracurentcu aerul de racier i este evacuate la cealaltaextremitate a
tamburului.Incalzireacuaburprin manta este necesar pentruevitarealipiriicristalelor de
suprafatainterioara a tamburului.
4 Cristalizator lucrand sub vid;n recipientul 1 se roteste arborele cu palete de agitare 4,
fiind actionat de angrenajul cilindric 8 si 9 i grupul motor-reductor 10. Depresiunea n vas
se obine prin racordarea vasului(prinracordul 3)la pompa de vid. Soluia se alimenteaz sub
nivelul din vas. Sub efectul depresiunii,solutia devine suprasaturat i depunecruste.
Amestecarea este necesara pentru a se mentine crstalele n suspensie n timpul cresteriilor
5 Cristalizor conic; realizeaz o cristalizare combinat cu o sortare hidraulic. Solutia
suprasaturat ntra n aparat prin racordul 3, apoi n conul de cristalizare 4 .Ambele spatii
4 si 11 suntracitecuapa.
Prinraciere, solutia devine suprasaturata si depunecristale. In camera 7 ea este racitaprin
serpentine 10 si este evacutaprin racordul 8 .Cristalele mari se depun la bazaaparatului in
spatial 11,deundeauntevacuate.
6Cristalizator rotativ cu rciere interioara; n nteriorul tamburului rotativ 1 (care se sprijin
apelagare i este actionat de un grup motor-reductor)segaseste ai doilea tambur fix 2, prevazut
cu canale pentru circulatia apei de racier.Astfel, n permanenta tamburul rotativ 1 este racit
prin nterior. Solutia este preluata de tambur rotativ 1, apoi este distribuit pe suprafata
exteroiara a acestuia, se raceste i devine suprasaturat depunand cristale. Cristalele sunt
ndepartate de pe suprafata exterioar a tamburului cu ajutorul unor cutite racloare.
7 Cristalizor cu agitator elicoidal; In jgheabul 1 (acoperit cu capace
demontabile)seroteste arboreal cu agitatoru elicoidal 3.Solutia se alimenteaza la un
capat al jgheabului, este amestecat continuu si racita cu apa care circula prin mantaua
de racier 2, devenind suprasaturata i depunand cristale. Solutia-mama si cristalele
sunt evacuate la jgheabul5,Agitareaserveste la racirea i la mentinerea n suspensie a
cristalelor, n vederea cresteriilor.
8Cristalizor cu dispozitiv de amestecare; In vasulcilindric vertical 1 echipat cu
amestecatorul 2 i cu serpentine de racire 3 este alimentata soluia care devine, prin rcire,
suprasaturate,depunand cristale. Prin agitare, se asigura o rciere omogen i posibilitatea
cresterii cristalelor. Solutia-mam i cristalele sunt evacuate la baza aparatului.
4.2. Cristalizorul cu indepartarea partiala a solventului prin evaporare










Utilajul se compunedintr-un evaporator 1. cu tub central de circulatie la care
se ataseaza camera de cristalizare 2. , prevazutacusita 3.pentru
separareacristalelor. Instalatiaare , de obicei , douacamere de cristalizare ,
functionndalternativ n fazele de umplere , racire (cristalizare), golire i
descarcare a cristalelor. n acestcristalizor ,concentrarea i cristalizarea
solutiei se face prin fierbere (prin eliminarea partiala a dizolvantului) , pana la
atingerea gradului de concentrare necesar. Pe masura concentrarii solutiei
,aceasta este trimisa in camera de cristalizare , pentru separarea pesita a
cristalelor din solutia-mam , in timp ce evaporatorul functioneaza contunuu ,
alimentandu-se permanent cu solutia proaspat.
-soluia se concentreza n evaporator pana aproape de saturatie;
-soluiaconcentrata se raceste apoi intr-o camera decristalizaredin care se separacristalele de
solutiarece saturata;

abur
vapori
Soluie diluat
condens
cristale
Soluie mam
V. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR DE CRISTALIZARE
5.1. Noiuni de exploatare
Elementele principale de exploatare a cristalizatoarelor sunt:
1. Pornirea
-Utilajele se pornesc fr ncrctur,dup un control prealabil al strii
generale.Ordinea lucrrilor:
1. Pornirea circuitelor de rcire(pompe, suflante),
2. Pornirea amestectoarelor (sau a tamburelor rotative),
3. Amorsarea pompelor de vid (la cristalizatorul sub vid),
4. Alimentarea cu soluie.
Se urmresc parametrii de lucru, pn la instalarea n funcionare de regim.
2. Supravegherea funcionrii:
-Se urmaresc prin indicaiile AMC- parametrii de lucru;
Debite la soluiile i ageni de rcire,
Presiunea aerului de rcire,
Presiunea apei de rcire,
Turaiile la arborii ametectoarelor,
Temperaturile soluilor la alimentare
Viscozitatea soluiilor la alimentare,
Puritatea soluiei ,
Funcionarea linitit( fr bti,zgomote.anormale)
Presiunile din spaiile de nclzire
Depresiunile din vas
Consumul specific de energie electric i lubrifiant
Temperatura
Funcionarea echipamentelor anexe(pompe, suflante,transportoare),
Productivitatea,
Calitatea cristalelor.
Lucrri de ntreinere curent
-Strngeri,nlocuiri, remedieri la etanr, izolarii. Refacerea centrrilor la grupul de
acionare(numai dup oprirea utilajului),asigurarea ungerii i rcirii. Orice intervenie asupra
organelor n micare se face numai dup oprirea acestora.
Exploatarea cristalizoarelor se face numai de ctre personal calificat i instruit n problemele
de protecia i P.S.I. Este obligatorie purtarea echipamentelor de protecie. n ncperile de
lucru concentaia vaporilor toxici i temperaturile de lucru trbuie s se ncadreze n limitele
prescrise.

VI. SECURITATEA I SNTATEA MUNCII (SSM)
Obiectivul general al securitii i sntii n munc
Eliminarea tuturor accidentelor i mbolnvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezint
obiectivul general al securitii i sntii n munc.Acest obiectiv cuprinde, de asemenea,
reducerea consecinelor n cazul producerii accidentelor i/sau mbolnvirilor profesionale.
Prevenirea trebuie s cuprind toate situaiile care afecteaz sau pot afecta integritatea
sistemului de munc i continuitatea proceselor de munc.
Aciunea preventiv cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice i
organizatorice cu efect pozitiv n rezultatul urmtoarei ecuaii:
Pericol/Risc + mprejurri favorizante = Accident/Incident
Aplicnd acestei ecuaii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot
determina urmtoarele obiective de urmrit:
- eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinelor poteniale la surs,
- eliminarea sau modificarea mprejurrilor favorizante n vederea scderii probabilitii de
producere a unui eveniment nedorit (accidente de munc, mbolnviri profesionale, incidente
periculoase etc.),
- prevederea de msuri i mijloace adecvate pentru a face fa situaiilor de urgen.
Pentru obinerea unei eficiene ct mai mari a aciunii preventive ntr-o organizaie este
absolut necesar coordonarea adecvat a cunotinelor i informaiilor pe care le pot aduce
cele patru discipline de studiu: igiena industrial, ergonomia, psiho-sociologia muncii i
medicina muncii.

BIBLIOGRAFIE
1. Floarea, Octavian, Jinescu, Valeriu, Exploatarea i ntreinerea utilajelor i
instalaiilor din industria chimic i de rafinrii, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1980
2. Mihilescu, Ana, Francisca, Exploatarea i ntreinerea utilajelor i
instalaiilor din industria chimic i de rafinrii, Editura Didactic i
Pedagogica, Bucureti, 1977
3. Bratu, E. A. Operaii unitare n ingineria chimic, Vol. II i III, Editura Tehnic
Bucureti, 1985
4. Bertalan, L., Manole, L., A. Auxiliar curricular nivel III, domeniul chimie industrial, Modulul
Operaii de transfer de mas - 2008