Sunteți pe pagina 1din 35

Re v i d' .

lunad de schimb de experien* li


'Indrumam metodologid apicoli aditatti de
AsocIa$ia C d t o r i l o r de Albina din Republics
.Socialist3 Romania
C U P R I N S
1 ! * * * : Rezultatele alegerilor din 17 rnartie.
!
manifestare a patriotisrnului nostru socialist
revolutionar, a hotarfrii Intregii natiuni de
!
a - ~ i realiza un stralucit viitor
3 f 2. VOICULESCU : Pregatirea familiilor de al-
bine In vederea producerii 15pti$orului de
! mat&
4 f V. DELEANU : Procedeu de cr e~t er e simplifi-
gi&+'TLi ' ,! '
cat& a mgtcilor
I. VASILACHE : Sa a s l g u r h hranli de calitate
! farniliilor de albine
7 @ E. MARGINEAN : Polenul de alun, important6
i sursi de proteine pentru albine
8 + 0. DUMXTRIU: DUN 5 ani de practicii api-
!
mill. Rezultate bune prin diversificare
14 4 Gh. GRIGORA$ : Stupirit stationar sau stup&-
* rit pastoral ?
&-'13 ! I. CfRNU : Stabilirea - mdul ui de inflorire si
f
a perspectivelor d d cules la principalele
4 spec# f0resfiere melifere
15 , I. OGRADA : 0 impresionantii experienp a
0 naturii (11)
18 8 W*,MANARCA : Un nou colector de polen
21 ; N. BAIA$U : Dispozitiv pentru flambarea stu-
c - pilor
22 6 T.'POPESCU-SOHODOL : Culoarea stupilor
23 f f ~ AJUTORUL APICULTORILOR DIN UNI-
;')TATILE SOCIALISTE.
. . Al. CINDU : -0raanizarea stupitritului pastoral
6: '2 la salcIrn qi t4
s
26 4: ~ ALENDARUL APICULTORULUI
M, ATANASIU : In ajutorul apicultorului in-
! 'cep&tor : Lucrgri In stupin& 1n luna mai
28 4 Lidia RAHAU : Prognoza meteorologic& In
; luna aprilie
29 APIMERIDIAN
! 0. MILEA : Actualitlifi $i perspective in apicul-
tura bulgarti
M ! DIN ACTlVlTATEA ORGANlZAnEI
! NOASTRE
31 ! DOCUMENTAR APICOL
32 ! INTREBARI $1 RASPUNSURZ _
z I .
@C o p e r t I : Aspect rMntr-o stuflnd s t a f hr i l
.
(f o t o : arh. C. MAIMADUC)
-
' REZULTATELE ALEGERl l QR DI N 17 MARTI E, MANI FESTARE
A PATRlOTlSMULUl NOSTRU SOllALlST REVOLUTIONAR, A HOT~R~RII
INTREGII NATl UNl DE A-SI ' REALI I A UN S T R ~ ~ U C I T Vl l TOR
,,RHspunderea generatiei . noastre, a fiectirei generalii, este
de a asigura intgrirea c~nt i nut i a patriei, a forfei sale ma-
tenale, de a asigura intHrirea na~iunii, libertatea qi inde-
pendenla ei. Aceasta este proble~na fundamentals a intre-
gului popor."
NICOLAE CEAUSESCU
. . .
Alegerile de deputati in Marea
Adunare Nationals $i in consiliile popu-
lare, care s-au desf5qurat la 17 mar-
tie a.c., au constituit o noui ~i puter-
nici manifestare de patriotism si a de-
mocratismului nostru socialist, a uni-
Gtii fntregului popor in jurul Parti-
dului Comunist Rombn, a voinwi tu-
turor oamenilor muncii, de a face totul
pentru traducerea 4n via@ a documen-
telor celui de a1 XIII-lea Congres a1
P.C.R., ca o puternic5 manifestare a
voint6i intregii natiuni pentru edifi-
carea prezentului ~i viitorului luminos
a1 patriei.
lntimpinate cu realiziri deosebite in
toate sferele vietii economice ~i sociale,
alegerile de deputati s-au desf5~urat,
in acest an, ca o puternicg manifestare
de adeziune totali a fntregii noastre
natiuni la politica Partidului Comunist
Rombn, de a face totul pentru a asi-
gura ridicarea patriei pe noi culmi de
progres $i civilizaoe, pentru Intsrirea
continua 'a ind6pendentei $i syverani-
GIii patriei, pentru fgurirea socletqii -
mcialiste multilateral demoltate ~i a
comunismului in Romania.
I-a acordat in acest an celor mai destoi-
nici fii ai si i , fncredin$fndu-le mansh--sh-F
- +%
tul de deputati, capfit5 adfnci semni-
+
ficatii, prin realegerea in fruntea
acestora, cu deosebiti dragoste ~i ne-
tirunuriti incredere, a tovar5$ului
Nicolae Ceausescu, secretarul _general . .
a1 Partidului Comunist Roman, pre- " '
~edintele Republicii Socialiste Romi-
nia, cel mai strilucit dintre conducZ-
torii ce s-au ridicat din r i ndul ppor u-
lui Pn decursul eroicei noastre istorif -'-+=
milenare, InfEicArat patriot $i revolu-
tionar, genial strateg a1 noului destin
a1 patriei, personalitate proeminent3 a
'
vi ei i internationale contemporane. Re-
zultatele alegerilor de deputati din
acest' an constituie totodat5 o ma- -
nifestare unanimg a ptriotismului
nostru socialist, ca sentiment de con-
stiinv politic;, ca mod de actiune ce
. se formead in strins5 leggturg cu ca-
drul etnico-natural, politic qi cultural
dat, in care se desf57oar5 via% intre-
gului popor.
Pentru c i in esenM patriotismul
constituie un complex de sentimente
~i acte de con~t i i nq, de convingeri,
....
. -. . . Votul un-anim pe care. intreaga tar% atitudini $i comportamente referitoare ' '
. . . . . . . . . .
......
, . , ; . . r ,- . '. .
. .
.~ , . .
- .
. ~
. ~ . .
. -
. .
..
-" . - ..
. - , :I .,.
, . .
K , .., ' . . ,.
. -~ .
. .:
: .:--. :-.., - . -
. . .
, .,.
. . ~ . .
. . .. .>,. . : . . . . . . . .
\ . ?.\
; ,.s.: : .
- .;-.
. . .
.;
-~ .
. : -
. . . . . . . . j;
. ., . . . . .... . .
. . - . -
- .. .. ~ ---- - -
... -. Lz I -SG-J
la' traditiile $i la progresul gr i i . Pa-
triotismul are un caracter concret,
istorio qi de clasi, in sensul c i apar-
I tine omului care t r i i e~t e Intr-o anu-
mitg epoci istorici ~i unui popor care
se aflA pe. o anurnit2 treaptH a dezvol-
t i ~ i i sociale, conditionat5 de epoca re-
spectivg. & aceea conti.nutu1 $i sem-
i nifimiile sale sint deosebite in epoci
I
istorice diferite ~i pentru fiecare clasl
i socials- in parte, imlbogitindu-se pe
m5sura dezvoltirii istorice.
[,
OdaG cu faurirea societHtii socialiste
se pliimidqte si se dezvolti pe te-
i meiul noilor relatii economice qi so-
-
chle, & patriotism socialist revolutio-
nar, care consbituie o lputernici fort5
motrice a orinduirii n6astre, exprimind
congtiinta adeziunii poporului la pa-
?%&$+"%&a eacialist.5, optiunea tpoNtic6 ~i etici
pentru structurile economice, social-
politice spirituale ale societitii socia-
liste. El se exprimi printr-o noua ati-
~- .
. . .
: : ,.Duditie..-faw de munc5, prin devota-
.-..
-:+- : ment, abnegatie, responsabilitate f at i
[*:-:,
de cuceririle socialimului.
In tara noastr5 interesele statului gi
i ,
ale cetiitenilor sint identice. Milioanele
de oameni ai muncii triiesc astizi to-
!-
nicul sentiment a1 cdntopirii cu inaltul
interes colecti'v a1 edificirii socialis-
mului multilateral dezvoltat in Ro-
minia. Ei au convingerea fermi ci , aqa
'.:*
dupi cum efortul permanent si tenace
a1 fieciruia in parte ~i a1 .tuturor
laolalti asiguri continua pr opi ~i r e a
Grii, inGrirea forki sale economice,
tot astfel progresul accelerat a1 in-
I
tregii g r i se r5tiT'fringe favorabil asupra
' propriilor lor 6ondi.tii de viaH. Toti
la un loc qi fiecare in parte sintem
. .
r5~punzitori pentru opera de iniltare-
a patriei.
Algturi de fntregul popor $i aplcul-
torii din Qra noastri, de diferite pro-
fesii, f5ra deosebire de nationalitate,
organizati In cadrul Asociatiei &esc2-
torilor de Albine, pr hi nd .tot sprijinul
din partea conducerii de partid $i de
stat, fac totul pentru a contribui ~i ei
la dezvoltarea continua a patriei. Pa-
triotismul socialist revolutionar, ca una
din caracteristicile omului nou, se ma-
terializeazi si in rindul apicultorilor
prin dori np vie de a - ~ i Pmbogili cu-
no~tintele profesionale in scopul spo-
ririi efectivului familiilor de albine ~i
a diversificarii qi realizirii unor can-
titiiti tot mai mari de produse apicole
pentru fondul de stat potrivit preve-
derilor Programului de dezvoltare a
apiculturii in anii 1980-1985 si in vii-
torul plan 1986-1990.
Asa se explici de ce indeletnicirea
de crqt ere qi intretinere a albinelor n
fost atit de larg riispTndit5 pe melea-
gurile noastre, unde populatia local5
a practicat-o din cele mai vechi tim-
puri, atit ca sursi de existenti cit si
ca suport moral, model de via@, in
inalt spirit de solidaritate obsteasci,
de patriotism qi de muncii perseve-
renti.
Alegerile de deputati din martie a.c.
prin votul Pncredinpt acestora ca re-
prezentanti ai Frontului Democratiei
qi Unitatii Socialiste, obligi intregul
popor, toate organismele componente
qi respectiv si Asociatia Crescitorilor
de Albine, s5 desfiSdare o asemenea
activitate, care s i asigure traducerea
in via* a prevederilor platformei-pro-
gram prezentati in alegeri ca reiul-
tant5 a documentelor adoptate de Con-
gresul a1 XIII-lea a1 P.C.R.
PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE
IN VEDEREA PRODUCER11 LAPTQORULUI
DE MATCA
1
I
Z. YOICULESCU
Li pt i ~orul de matci este un produs
glandular a1 albinelor tinere doici in
vederea hr5nirii cu el a mgtcii, a lar-
velor de lucr5toare qi trfntor fn pri-
mele 3 zile si a larvelot. de mate5 pe
tcxatZi perioada larvar5 pin5 la c5piici-
rea botcilor. In anumite situatii si al-
binele virstnice hrinite cu polen pro-
duo l i pt i ~or de matc5 in famislia bez-
metici pentru hrsnirea albinelor 01.15-
toare si a puietului depus de acestea.
Apicultorii pot obtine productii spo-
rite de liptisor din familiile de albine
pentru valorificare. Pentru aceasta in
stupin5 trebuie s? existe familii pu-
ternice capabile s5 rkpund5 tuturor
lucr5rilor fntreprinse de apicultori. Fa-
miliile puternice se obtin inci din anul
precedent atunci cind dupi ultima ex-
tra@ie incepem pregitirea pentru ier-
nare. Nu se vor ierna decit familii care
s5 acopere bine cel mult 7 faguri mari
sau 9 faguri de multietajati iar greu-
t aka trebuie s5 fie in jur de 1,8-2 kg
albine.
Dac5 din totalul familiilor apte pen-
tru producerea liiptiyxului o parte din
ele rdmin In primivari in ur mi ca dez-
voltare acestea vor fi scoase din pla-
nu1 fntocmit qi vor fi pht r at e ca fa-
milii furnizosre de larve pentru trans-
vazare si de faguri cu puiet c5pficit
pentru int5rirea cu albini tin5r5 a fa-
miliilor participante la producerea lap-
ti$orului, Pe tot timpul productiei de
l5ptiqor familiile sint hr5nite cu ceea
ce avem la dispozitie - sirop de miere
zaharisitii, sirop din zahir, ~er bet , za-
h5r candi sau zah5r. umezit qezat in
ulucul hr5nitor. Personal consider c i
cele mai bune rezultate le d5 zahgrul
candi rupt in buc5ti gi aqezat in ulucul
hr5nitor sau zah5rul urnezit deoarece
familiile nu a n t deranjate d&t o sin-
guri da6, atunci cind se introduc lar-
vele la cregtere, iar albinele dizolvi
mai greu ambele produse irfcit ridica-
rea lor dureazi aproape 72 ore, pe. d t i
vrerne siropul dispare din hrinitor i n
cel mult 1-2 ore, incit trebuie dat '
zilnic.
Productia ' de l i pt i ~or de mat& este
bine s i inceapi cind familiile au-ajuns
la o dezvoltare maxirn5, A&cA 0cu~p5 -
bine cu puiet cipicit 7 faguri rnari sau
9 de multietajati. Personal am inceput
producerea l&ptisorului imediat d~@@*;2;;~&
culesul de -l a salcim gi am continuat
pin5 pe la 10-15 august, cind am oprit
lucrarea incebind organizarea f mi - - -
liilor in vederea iern5rii. Pentru ob-
tinerea unor rezultate bune trebuie ca
din timp s5 ne p r m u p h &e-pmeu+ .:,,,
rarea tuturor materialelor tji aparatelor - -
necesare in procesul de productie. Lista
cornpleti a celor necesare cum si
descrierea tehnologiei se g k q t e in
br o~ur a ,,Tehnologia producerii 1Apti-
~or ul ui de matciu ~i in materialui -' - .,
publicat in revista noastr-2 nr. 511983
'
de c5tre tov. biolog Maria Drsgan cer-
cetiitor in cadrul Institutului de cer-
cetare ~i eoduotie pentru apiculturii.
In parcursul lucriirii trebuie s5 ob-
serv5m c i nu toate fmi l i i l e partici-
pante rispund la fel in ceea ce pri vgt e
acceptarea larvelor cft ~i ceea ce pri-
v e ~ t e cantitatea de l&pt&.or depusi in
botc5. Se cunoa~te cii uncle din farnilii
iacceptii un num5r mai mare de larve
iar altele numai citeva, d g i sint sen-
sibil egale ca putere. Asemenea familii
greu prirnitoare de larve vor fi elimi-
nate pentku c5 ne incurc5, iar pe vi-
itor trebuie d avem grij5 SA nu
crgt em rniitci din ele, fnswirea nega-
-
tiva transrniqndu-se $i la mitcile $i
familiile fiice.
In ceea ce pr i ve~t e metoda ce tre-
buie aplica6 in produotia de lgptiqor
rgmine la latitudinea fiecrlruica dintre
produc5tori fiind conditionat5 si de
haza melifer5 din jur. Un lucru trebuie
retinut cu atentie ~i anume c5 pentru
inceput botcile noi trebuie s5 fie in&-
mPnbte .!ji apoi introduse! in familii or-
fanizate $. numai dup5 aceea aceste
botci pot fi folosite in producerea 15p-
t i ~oml ui Pn prezen+ mitcii. Procedind
altfel este pierdere de timp si in final
toate botcile vor fi roase. Lucrind far5
orfaniGri am produs 15ptiwr de mate2
si am colectat polen fari pmblenle, iar
dnd teiul a produs nectar am avut
recolte mari de lfiptiqor deoarece doi-
cile tinere nu aveau larve suficiente
de hrgnit $i au t recut . h compartimen-
tul botcilor depunind cantit5ti mari de
lGpti~or, a% cum s-a Pntfmplat in 1977
cind teiul a produs tiinp de 18 zile.
PROCEDEU DE CRESTE-
RE SIMPLIFICATA A
* - - MATCILOR
V. DELEANU
Se cunoa~t e importan+ mstcilor pen-
tru dezvoltarea apiculturii ~i ridicarea
groductivit.ii@ familiilor de albine, care
*r&bIt$ fn mare parte din Calitiitile su-
perioare ale mgtcilor.
Din datele obtinute de la Asociatia
Cresc&torilor de Albine reiese c i in
and. 1984 au fost crescute ~i livrate
sectorului apicol 35 000 de mZitci, deci
,=="foarte putine fat5 de necesar.
Din aceast.5 cauz5, in rnajoritatea
pris8cilor; necesarul de mgtci se asi-
guri, numai partial din botci de sal-
vare sau de roire. Tot din lipsa de
mitci, in multe stupine se mentin mgt-
cile rnai bgtrine de doi ani gi nu se
elimin5 din productie acelea care nu
rnai corespund.
Aceste stupine obtin culesuri slabe
de miere $i alte produse si nu asigur5
in suficientg mgsurg polenizarea plan-
telor agricole.
Ideal ar fi ca marea majoritate a
mBtcilor folosite in stupinele t5rii s5
proving din unitgtile specializate in
creqterea mstcilor de calitate.
De aceea, sfnt de p5rere ca tot rnai
mulg apicultori s i se apuce rnai te-
meinic de cre~terea mitcilo?, cu pro-
priile lor puteri si sint sigur c i perse-
verfnd, vor o%tine rezulitate bune, care
1
vor satisface necesarul propriu gi vor
ajuta $i pe altii.
Procedeul expus rnai jos este simplu
~i u$or de realizat, dar respectind cu
strictek urm5toarele :
-1. Timpul favorabil crgterii m5tci-
lor sint lunile mai-august ~i rnai ales
pe timpul unor culesuri.
2. Familia doic5 aleas5 pentru c r w -
rea miitcilor s5 fie dn5toas8, s i ier-
neze bine, productiv5 gin punct de
vedere a1 rnierii, cerii gi puietului,
blind5 ~i neroitoare, puternics (6-8
rame de puiet), asigurat2 cu 6-8 kg
de miere ~i 2 rame cu p8sturA.
3. Cresterea mztcilor este bazatii pe
orfanizarea coloniei crescgtoare, nu-
mit5 qi familia doic5. Cu 3-4 zile
inainte de orfanizare, familia respec-
t i e va f i hrinit.2 cu miere ~i pZistura
pentry stimularea secretiei 15pti~orului
la albinele doici, dac5 in naturll, nu
exist3 cules.
Dup5 - zilele de stimulare se ridica
matca din familia doicii $i puietul ne-
c5piicit, formfnd un nucleu separat sau
dup& diafragma et an~g, cu urdinia
propriu.
Se va alege din timp un fagure
deschis la culoare, cu ouii proaspete si
larve de 1-2 zile, din care se taie o
f i ~i e lat5 de 5--6 am ceva rnai sus de
mijlocul lui si pe toatA litimea rsmei.
Tiietura de sus va fi la o distanp de
1-2 cm rnai jos de sirma ramei.
Larvele mgr gi na ~ vor fi rHrite prin
strivire cu un chibrit ~i anume, in
prima celul2 o larva strivit5 una 15-
sat& apoi dou5 larve strivite una la-
slta si @a pin5 la captitul ~i rul ui . Toate
larvele de pe partea din spate vor fi
strivite pe acest rfnd.
Celukle cu larve se 15rgesc cu un
bet i ~or cu diametrul de 3 - 4 rnm fi r5
a atinge larvele. Din aceste celule al-
binele vor {rage botci pentru m5tci.
Botcile vor fi dest d de rare, se vor
putea decupa uvr , f5r5 a fi deterio-
.
rate.
La 3 4 ore dup5 scoaterea m5tcii qi
a puietului' necZpZut, rama cu lame
r5rite se arnplaseaza in stup intre
2 rame cu puiet cgpscit, flancati pe
margini de rame cu hrani $i p5stur5.
Stupul va fi bine izolat con- frigu-
lui, iar urdin6ul va fi 'mai redus. Fa-
milia va fi hr5nitii zilnic cu sirop 1/1,
400-500 ml, pi& ,la c5pAcirea botcilw..
Dup5 2-3 zile se face un control cu
scopul de a aprecia n u d r u l larvelor
acceptate pentru crgterea miitcilor. A1
doilea control se face dupA 9-10 zile,
adic5 cu citeva zile inain'tea eclozio-
n5rii mgtcilor, cunoscind c5 ele eclo-
z i onwi la 16 zile dup5 depunerea
ou5lm. Dug5 starea botcilor ne putem
hce o impresie .cu privire la calitatea
viitoarelor m5tci.
Cu dou5 zile inainte de eclozional ca
mZikilor, se incepe fromarea nucleelor.
Nu se recornand5 transplantarea prea
timpurie a botcilor deoarece pot fi v5- .
Gmate. Nu se p a t e admite ins5 nici
intirzierea pentru c5 prima matcii ie-,
$it4 ar distruge alffel toate botcile.
Nucleele, de fapt niqte roiuri, se for-
meaz5 de obicei pe 2-3 rame de cuib,
cu tot cu albine, provenite de la fami-
liile puternice, cu atentie ca-s5 nu se
ridice $i matca. De obicei se iau 2 rame
cu puiet qi una cu hran5. In stup ori-
zontaul se p a t e forma nucleul la pe-
retele din cap5tul stupului, avlnd ur-
diniy propriu ~i fiind separat de restul
farniliei cu diafragm5 et an~8.
Roiurile se fomeaz5 de 'preferin@
in prima jum5tate a zilei pentru ca
albinele b5tdne s5 se intoarc5 la f a ;
milia mam5, r h i n i n d albinele tinere,
mai blinde ~i primitoare. Botcile se
dau seara cind albinele au simtit orfa-
nizarea qi se fixeaz5 in mijlocul ramei
cu puiet sub ~i pca de sus.
In nuclee botcile s e maturizeaz5, iar
mgtcile eclozionate ae imperecheazg qi
incep ouatul.
Botcile r5rnase in plus vor fi fixate
in oolivii, in care in prealabil s-a pus
hran5-past5 din zah5r pudril ~i miere -
~i 5-6 albine tinere, care vor ajuta
matca la eclozionare.
Coliviile se i nt r duc in familia pu-
ternic6 in mijlocdl ~ui ~bul ui , iar dupi
eclozionare vor fi folosite la Pnlocuiri .
sau la formarea de noi familfi.
Singura apreciere care p a t e da greg
in intreaga tehnicti este stabilirea
exact5 a virstei larvelor, care nu tre-
buie s5 depQeasc5 maximurn' l zile
Pentru evitarea m t e i erofirstuparul ."
pat e folosi izolabrul in care va pune
o ram5 de culoare deschisg, care a fasJ,.
Pn prealabil stropit5 cu sircq gi &poi -'-;ileti
se introduce rnatca. Se va umiiri zil-
nic qi se va nets ziua inceperii ouatu- -:G
lui iar dup5 4 zile va avea larve de o
zi, bune de folosit la crgterea . miit-
cilor. ..
* > -- L
Alti stupari recornand5 , i%i~area'~k~-.:c .-
3 rame cu albine la un cap de- stup,
din care 2 rame cu puiet c5$cit, o
ram5 cu miere, izolate de restul fa- -,
miliei cu o difragm5 cu gratie Hane-
mann. Pe o ram5 cu puiet set-va g&i ,. -, .
~i matca, ling4 d e se introduce rama
'
goal5 strop9tii cu sirop aSa cum s-a ar5-
t at mai sus. Se va urm5ri zilnio data
inceperii ouatului iar dupi 4 zile rama
va fi preggtiti $i mutat2 in familia
doic5 pentru cre~terea matcilor.
Cu curaj ~i mult8 rZibdare se va
reuqi in obtinerea unor m5ki din ce in
ce mai bune.
I. VASILACHE
Deqi s h t stupar v&i, cu un stagiu tate superioar5 indeplinqte toate cali-
de peste trei decenii, am avut uneori tAi$le pentru asigurarea vitaliatii si
necmr i provocate de pieirea, in peri- mai ales a s5n2tAtii albinelor.
oada iamarie-martie, pin5 la o treime Cum s5 procedez pentru ca api-oape
din efectivul familiilor de albine: tmte ramele pe care va ierna familia
Adeseori imi punearn intrebarea fi- s5 r b i n 5 cu rniere de salcfm c5p5-
reasc5 : unde este greqeala ? ci t i ? Mi-am pus aceasti intrebare
Dwum'entindu-m5 din literatura de pentru c5 dintr-o farnilie recoltam de
specialitate am lajuns la concluzia c5 2-3 ori intr-un an qi ramele se
I
- existau lipsuri in practicile $i in me- amestecau.
we l e mele de a ingriji stupii. 4 Asigurarea necesarului de miere
aminti citeva dintre acestea : pentru iarn5 am inceput a@ar
Plrneam la iernat stupi multi qi slabi. s5 o fac odat5 cu recoltarea mierii de
Iama nu mergeam pe la ei cu s&ptZi- salcim alegind cei mai frumoqi faguri
1
minile. h stupi r2minea miere foarte cu miere c5pkita fn coroane, cite 6-8
putinti qi de slab5 calitate, uneori fa- (dup5 puterea stupawlui) ~i lisindu-i
I
guri cu miere cZip2cit5 de la floarea- pentru iarn2 dup5 ce-i fnsemnam ins5
I
soarelui, alteori rame goale neacope- cu cite o linie vertical5 cu creionul
rite C U ~ albin5. Am fnmcat: de vreo roqu pe speteaza superioar5 pentru a
k- sydaas ori s2 iernez fmiliiIe cu putin5 nu le incurca la vtitoarele recolt5ri.
miere chiar necip2cit5 qi administrind Ace~t i faguri pentm iernare trebuie s2
zah5r mult in lunile septemlbrie-ohm- fie deschiqi la culoare. Fagurii vechi de
brie. culoare inchis5 ii dau tin spate, iar
p?-
Ciid-mergeam in pastoral liisam doar dup5 eclozionarea puietului ii scot la
-1-2 rmep cu miere In ooroane cHp5- reform5, la topire. Adun astfel in du-
d-, ' cit5 la recoltarea de la salcim. b tei lapul de rezervi 25-30 rame cu rniere
12sam tot q a , 1-2 faan%! cu rniere c5- c5picitA de 'salcim.
picit5 ca s5 ajung5 pPn2 acas5 iar La recoltarea de la tei mail ke$in de
tr
restal extrggeam unnind ca s5 com- la fiecare familie bun5 cite 2-3 faguri
pleteze hrana lor acas5, cu sirop de cu miere de tei, dispus5 2n coroane c5-
I
zahiir pin5 se fiiceau mroane c5pkite @cite, notind cu creionul rosu pe spe-
1
qi nec5p2cite. Siropul dat toaunna in teaza superioar5 semnul T.
I cantitZiti foarte mari uza .ins5 albinele
L~ recol ~ri l e ulterioare (la mine este
I
pin5 la epuizare, ZEja intrau i n iarn5
zmeurulF dar la alti apiculbri p a t e
1
istovite de tot. Astfel se explica faptul
fi floarea-soarelui, man:, izm5 sau al k
:
~5 in primiivarii gustam din amir5ciu-
culesuri) recoltez b t i fagurii
nu
i
nea surprizei : familii de albine moarte
au unul din eele 2 semne de sus.
i
pin5 la o treime din efectiv.
In felul acesta mi-am selectionat pen-
Ned-efirea mea era al atit mai tru iernare, cu quri nt s, cu
mare CU cit la numai 1-2 krn distant5
miere c5p5ciG - in majoritate de la
de pavilionlll meU erau citiva St ~par i
salcim - cu miere de C23 bung
care mt e a u toate familiile s5n5tuase calitate.
In prim5vari $i contractau anual cu fi- Desigur, in caietul de evident5
liala A.0.A. tone de miere.
mi-am notat, printre altele nunl5rul
Am inples atunci c5 mierea de sal-
de faguri cu puiet qi num5rul de fa-
i cfm c5p5cit5, 15sat5 din abundent5 este
guri cu miere c5p5citZi. Se intimpl5
hrana ideal2 care imi va ajuta stupii
totuqi ca la 3-4 familii sg nu rsmins
s5 ias5 s h 5 t q i ~i vigurosi din prinl5-
miere in coroane, ciip5cita suficient. In
var5. Mh e a de salcim fiind de cali-
a-t caz iau r e m e de la dulapul de
6 --
L
- . A 8 -7%-
r ezr vi cite 1-3 rame cu pi ere cii-
piiciti si completez lipsa dupi nevoie.
Astfel evit de cit&va-ani completarea
cu sirop & ratii mari, evit eventuale
furti~aguri, dar mai a k uzura albine-
lor prin 'participarea la transformarea
siropului- in miere.
lntre 10 august si 10 septembrie sti-
mulez toate farniliile de albine ins5 in
raQi mici, 80-100 g sirop, pentru sti-
mularea miitcii la ouat. Aceast.5 sti-
mulare o fac noaptea, in pavillion, la
tot efectivul ~i nurnai daci nu .este cu-
les deloc in naturi. Un cules d t de
slab imi p5streazii zahiirul in sag iar
albinele riimin viguroase, nemaitpartiei-, .
pin'd .la in3efiire. : - ' . ;' . .
Concluzia care se de&ri&e.este fi-
reascii : pentru iernare se Bas5 numai
miere c5pici'tA; de cea mai bunA cali-
tate ; i ar daci apar mm&i ~sgu si-
tuatii . dubioase, acestea trebuie anali-
zate cu rabdare, cu mult5 atenwe qi
mai ales , cornpeten,@, pentru q:cresta-
bili starea .de echilibru a familiilor de
albine.
POLENUL DE ALUN
Important5 sirs5 de proteine
pentru albine
E MARGINEAN
Primiivara capricioasi qi rece din
anul 1984 a fiicut ca resursele de po-
len din afara stupului sii nu poat.5 fi
folosite, iar rezervele de proteine din
stupii mei s5 se terrnine.
Putinele ore insorite din luna martie
~i inceputul lunii aprilie fndemnau al-
b i d e sii ias2, dar aparitia unui nor,
raeea aerul brusc, iar albinele mor -
teau in cimp. 0 ,park din ele, nemai-
avind putere sii intre pe urdinis, cii-
deau in jurul stupilor, unde amorteau
cu ghemotoacele de polen pe picioru~e.
Friimintat de situatia existent5
mi-am amintit de recomandiirile lite-
raturii de specialitate pr i vi d polenu1
de alun. &a cii a doua zi, cu citeva
plase goale,- am plecatk s5 culeg al~nenti
(rnitiwri) de dun. Intons cu plasele
pline am fntins amentii pe coli de hir-
tie albii (nu pe ziare dfn cauza plum-
bului), intr-o camera iinc5lzitii.
Dupii 48 ore ,polenu1 a inceput si se
usuce, astfel incit la cea mai mi& atin-
gere se rispindea in jur un praf @l-
ben, care nu era altceva dMt griun-
cioare mici de polen.
Am adunat come cu atentie ~i aln
dus amentii ht r-un loc lipsit de cu-
rent pentru a nu se imprQtia polenul.
Acolo am cernut amentii printr-o siti
normal5 de miitci. Penitru acwtZi ope-
ratie cred c-ar fi fost rnai bun un ciur.
Nu micii mi-a fost sur pr kder e cind
am constatat c i recoltasm.:~560 g de
- -
polen- de a l m de pe o. suprafa@ de nu-
mai circa 8 m2.
Polenul- I-m .a&-ninistrat in turf$w-%$.
zatiii- -du 'kiere?.. ~ , 500 g .polen la 4 kg
turt5.
. ,.
. .
3 i . - .. - -!
La dou. familii ins5 am adminbtrat
polenul separat de turt2, punln'du-1 pe
o hirtie, deasusra tamefor, .Ehg&-:tarta2.
cu zahiir cu miere de afiine, iar, la d'l<:P$:
familie 1-am introdus direct in celulele - .
fagurelui d h v&iniitatea puietului.
Du,@ douii zile polenu1 de pe hirtie
si cel din celulele ramei a: &pirut.
Am controlat fundul stupilor dar fiu~.- : ; : , :
era impr@ti1at pe jos, deci fusese con-
sumat in htregime.
Verificind ~i farniliile ciirora le ad-
ministrasem polenul fn tu&, am ccm-
statat cii turtele nu erau consurnate in
intregime. Deci familiile care au pri- ~
'
mit polenul separat au consumat mai
mult polen decit cele care 1-au primit
inglobat in turtii.
De atunci adrninistrez turta ~i sepa- . .
rat polenul mai ales cB am constatat ..,*-.-"
- cii gi in cazul in care inoorporez pole-'.
nu1 in turta, fntr-un procent mai-mare,
turta tot nu este consumaa,,cu atita
rapiditate. -.
/ '
i-
\Dup5 trecerea a l d u i se p a t e re-
col@ .tot manual..polenul de a h , dar
cantistile g~pdtise sfnt mii' dci . Bine-
inwles cii.fil ambele cazuri trebuie s5
recoltitm amentii cu polen qf sii evit2im
ruperea criicilor.
Dup5 cinci ani de practica apicolii
REZULTATE BUNE PRIN DIVERSIFICARE
-
Prof. 0. DUMITRIU
Practic apicultura din anul 1980,
cind am plecat de la 3 roi prim$ in
stupina unyi vechi apicu1tor;grin bu-
n5voinb sa. Treptat, am ajuns Pn toam-
na lui 1983 la 15 farnilii intretinute in
stupi multietajati. Iernarea aun facut-o
pe cite dou5 corpuri Snvelite la ex-
terior cu carton gudronat. fn primavara
lui 1984 am iegit cy 12 familii, una
am pierdut-o prin infometare, d q i
-
aveal In corpul de sus circa 12 kg de
miere (!) iar altele dou5 - prin pier-
derea matcilor - le-am unificat cu
alte familii de albine. Zona 9n care m5
aflu, la 12 km pe vseaua Vaslui-Iqi,
--,are baza melifer5 format&, din @mi
r -f+tEiW&i, mult salcfm qi SOri spon-
tane. Floarea-soarelui se seamiln5 la
peste 2 km de vatra stupinei, f i n e l e
sint la peste 3 krn, lucerna gi sparceta
-i semincere la peste 4 lum, iar de pgduri
, ni d vohbg.
-fS
Avind in vedere c5 s8n5tat.w nu-nli
permite s5 fac stup5rit pastoml, mB
multumesc doar cu stupHritul statio- -
nar. De aceea am gi trecut la diversi-
ficarea produeiei a phl e , singura so-
lutie logic5 de rentabilizare Pn condi-
tiile practic5rii stupikitului stauonar.
Pentru vam lui 1984 mi-am propus
s5 realize2 in stupin5 urm5toarele
obiective :
1. Pregatirea celor 12 familii de al-
bine pentru valorificarea culesului la
salcfm care la noi este singurul mare
\+- cules de nectar.
; 4: Crqterea de m5tci in stupina pro-
prie&a cum am f5cut-o ~i Pnanii din
urm5, pentru formarea a inc5 8 nuclee
pe 3 rame multietajate, imediat dupii
culesul de -la sal@in? ~i transf
acestora In roiuri gi apoi pin5 fn to -
n5 in familii puternice.
Tea
3. Producerea de 15ptigor Be
Pn flux continuu de la un nurn
8
10 familii cele mai puternice gi binekn-
teles s5n5toase.
Desigur c5 p t r u realizarea acestor
obiective .sint necesare cunoqtinb te-
-
meinice de specialitate, de cunoagtere a
- f
tehnologiei de lucru gi de redizare a
a
utilajelor corespunz5toare producerii -
produselor apicole.
Mgrturisesc c5 pentru a ajunge la
stiipinirea tehnolugiei apicole am stu- -
,
- I
diat in ultimii ani literawra de specia-
litate existenti gi 'in special brogura
,Tehnologia producerii IBptigorului de
matc5' de Z. Voiculescu, m-a~m mnsul-
tat cu apiculhri cu o fndelmgat8 expe-
rienp gi eu multi compet en~ gi am
mers in vizitii la unii dintre acegtia.
Astfel, apicultorul Al. Yartolmei din
Iaqi care practic5 apicultura de 55 ani,
pe care 1-am vizitat Pn aprilie 1084 qi
in a c5rui stupin5 am lucrat o zi, mi-a
explicat cum se cresc qi se ingrijesc
familiile de albine Pn stupii multieta-
jati. Acestor oameni le port un d mc -
bit respect gi le aduc ~i pe aceastii
cale sincere rnultumiri pentru tot ce
fac, pentru sfaturile p5rinte$ti ce le dau
apicultorilor incepitori. $i in sf i r ~i t -
dar nu la urm5 - de un pretios aju-
tor mi-a fost revista noastrs din care
am aflat foarte multe lucruri gi nou-
tiitile din apicultur5, pe plan national
gi mondial.
badar , dupA numai ,pa.tru ani de
practic5 apicol5, timp fn care cu pa-
siune gi h5rnicie m-am speciallizat in
aceast5 frurnoas5 gi pl5cutZi Meletni-
cire, am trecut fn 1984 cu tot curajul
la diversificarea productiei apicole, la
rentabilizarea micii mele stupini.
Pentru reugitZi am unut seama de
cele trei conditii de baz5 obligatorii
pentru succes en apicultura :
- familii putemice gi s b5bas e ;
- baz5 melifer3 bogat5 ;
- interventia omului rational3 ~i
nurnai la nevoie.
1. Pentru cre~terea puterii familiilor
de albine, preg(itirea forrniirifi nuclee-
lor ~i producerea Zlipt&orului am sti-
mulat coloniile, Encepind cu data de 20
febuarie, cu p t i , dup3 o reWt.5 a
apicultorului Al. Vartolomei : 25 kg
zahir pudd, 5 kg miere semilichidi,
8 pachete drojdie uscat5, doatit5 112
or3, zearna de la 8 l Mi , 1 lingur5 sare
de bucGtArie, 30 drajeun vitamine' B
complex, 20 tablete de izoniazidh 5 fi-
ole mari vi t mi na B2, 5 fiole mari vi-
Camnia Bs, 1 fiol5 mare vitamilla B12
~i 8 fiole pantotenat de calciu. Aceasti
pasti am pus-o in pungi de plastic de
cite circa 2,5 kg ~i am administrat
cite o pungi fiec5rei fam3ii deasupra
ghemului. Pentru aocesul albinelor, am
tAiat in latul pungii o f i i e de 2 cm,
prin care albinde s5 poati p5trun.de
in pungi spre a consuma pasta. Peste
fiecare pungi am wz a t o foaie de po-
lietilen5 mai mi& cu 1 cm decit di-
mensiunile interioare ale cmpdui de
stup, in scopul men$inerii dl duri i qi
umidititii atft de necesare primivara.
Pentru dezvoltarea in continuare a fa-
miliilor de albine, fii~nd n.ecesar-5 asigu-
rarea cildurii cuibului, administrez a
doua turt5, in luna mr t i e, pe fundul
stupului, penOru a evita astlel deechi-
derea lui qi pierderea de &ldur5 pe de
o parte, iar pe de al t i parte pentru a
putea interveni mai uqor la nevoie cu
rame pentru 15rgirea cuibului, dat fiind
c i turta nu este sub pod@or. 0 datA
cu bi l zi r ea vremii $i cu inflorirea
pomilor frwtiferi incep a i r e a albi-
nelor cu sirop (1 z.2). Adrninistrez fie-
cirei familii cite 250 g la 2 zile Pn hri -
nitorul a6ezat intre cuib ~i ultima ra-
mi . Hrinitoarele mele sint totodati ~i
rame cliditoare de ceari.
Se $tie c i in Moldova zilele de pri-
mi vari sint schimbitoare $i uneori
deosebit de reci. fn acest caz nu des-
chid cuibul. Hrhi rea ou sirop o k c cu
o c3niti de 114 1 9 cu pilnia prihtr-un
- drificiu de 0 10 mm, ficut de mine
i n podivorul stupului multietajat. Fac
aceastZi hrinire ping aproape de inflo-
rirea salcimului mmtinind astfel in
stare activ3 fiecare farnilie de albine.
Cu citeva zile hainte de fnfloriFea sai-
cimului fac restrudurarea Cuibului,
adic3 las matca cu puietul nec3p3cit
~i rame de ouat in corpul I, pun gra-
tia Hanernann, ayzz a1 11-lea corp cu
puietul ci pi dt iar deasupra pun a1
111-lea corp cu faguri cliditi si necl2-
diti pent ~u st ri ns~r2. fn acest fell la
salcim am r eu~i t s3 reooltez de La 10
farnilii cantitatea de 100 kg miere, iar
cite 2 ramelfamilie pline cu miere c3-
pZtcit.5 le-am strins pentru rezerua stu-
pinei (gindindu+n3 la hram de iatrn5
necesari roilor), plus h e 3 cite 3-4
rame rijmase ca hran3 in fieoare farni- %*'"- - %%A
lie. In perioada de vadi am mi - ext r as
in& 100 kg miere poliflor5 tot de la
>.&&
cele 10 familii de baz5.
2. Pentru realizarea celui de at dot-
lea obiectiv - crgterea de mi%&$ % .
. " . . - -.
stupina proprie - mi-am insuqit com- -
. .- >, ' F
plet Mnologia de cregtere a mitcilor
in stupini ~i pot $5 spun c i nu a m dat
gr q. Din ceIe 12 familii am ales 2 fa-
milii puternice - o familie c e s & &~
de m3ki qi alta ores&are de tdn-
.
tori. Folosesc m e w cu dubli trans-
vazare a larvelor, iar nucleele le fac
imediat dupi terminarea culesului de
la saWim. Pentru a nlu slAbi faaniliile
de albine am luat numai cite 1 ram3
cu puiet cipicit qi 1 mi cu h r a n e
de la familiile de baz3 qi cite 1 rami
de la familia cresc3toare (care de alt-
fel a fost adusi in stadiu de nucleu $i
ea). Pentru a nu pierde mitcile dup3
zborul de hperechere, am prins cu
pioneze colf de hirtie diferit Colorate,
pe fiecare nucleh pe peretele din fa@,
ca semn de recunoqtere de cstre m t -
ci a stupului de unde a plecat.
3. Cu privire la realizarea celui de a1
t ~ei l ea obiectiv - recoltarea llipti~oru-
lui de matcii - munca a fost mult mai
grea $i-de lung5 duratti - de la 15 iu-
nie pin5 la 31 august - dar plin3 tk
satisfactii. Pe scurt programuI de lucru
adoptat de mine a fost urm5torul :
-
a) din iarn5-primivar5 mi-am pre-
gatif i n~ent arul necesar reoolt&rii I&p-
t i ~ r u l u i ;
b) din februarie gi in conitinuare pe
tot timpul reooltirii 15ptigorului mi-am
asigurat toate conditiile pentuv d e ml -
tarea familiilor de albine ;
c)- mi-am confe@onat singur botcile
si le-am fixat pe leatuli ;
d) am facut transvazarea larvelor,
recoltarea I&pti$orului sf oondiqonarea
d u g indicatiile metodologice de spe-
cialitate ;
e) pe data de 10 septembrie 1984 am
predat la Combinatul apicol cantitatea
de 2,030 kg 15ptipr de matc5.
Mu19 se vor kt reba cum am organi-
* Y
zat cele 10 fairnilii de dbine pentru
y"**33rroduc$ia de 15ptim; TaB cum am pro-
cedat : am irnpgrtit familiile 21 2 grupe
A gi B dcci t e 5 familii.
f n p r i m zi : am transvazat larvele
--, la grupa A
*
A-
fn a dorn zi : am transvazat larvele
-em-e
LA la grupa B
I n a t rek zi ! pauz3
I n a p t r a zi : am reooltat gi trans-
vazat la grupa A
L
I n a cincea zi: aim recoltat gi trans-
vazat la grupa B
In a Sasea zi : pauz5.. gi tot -a pinti
rla 31 august.
Am t i u t o strict2 eviden@ de trans-
vazare, recoltare gi de hr5nire - cu
zah8r candi) pe Coat2 peri'oada de
lucru.
Trebuie s5 amintesc cu pl5cere aju-
tom1 primit din partea familiei - so-
tia Elisabe,t.a qi fiica B5t5lina (el. IX)
care au efectuat o serie de rnunci ca :
scoaterea rarnelar GU Eipti~or, delar-
varea, recoltarea ltipti'~orului, agezarea
ramelor in stupi, filtrarea 15ptigcrrului ,
ebc. Desigur & anul 1984 a fost un an
bun apicol pentru mine dac5 mi$ gin-
desc qi la ceara ob@ut,i gi daG la
schimb gi la cantitatea mic5 de propo-
li s... Si t ot u~i puteam obtine ~i mai
mult.
Bilantul apicol pe 1984, raportat la
12 farnilii de albine, se prezinti astfel :
1) miere 200 x 1=200,0 u.c.m.
2) roi 8 x 19=152,0 u.c.m.
3) l&ptigor 2,030 X 174-353,2 u.c.m.
4) propolis 0,2x 13- 2,6 u.c.m.
5) cear5 5)32,6-- 15,O uk.m,
~ota11=729,8 u:e.m.
in vdoare de 16 624,40 lei adicti un
echivalent de 60 kg mi& marfillfa-
milie de albine, ceea ce reprezing o
productie record, a c5rei valoare, ra-
portat5 la ,prep1 mediu a1 mierii este
de 1 385 1eiJfarnilie. &a&r cele 3 mari
obiective propuse pentru anul apicol
1984 au fost realizate gi inc5 cu bune
rezultate gi promifltoa re...
Desigur, pentru anul apicol 1985 am
fn atemtie diversificarea in continuare
a productiei apicole pentru o gi mai
bun5 rentabilizare a stupinei $i anurne
mi-am propus ca de la cele 20 familii
intrate in iarn5 s5 obtin : miere marf5,
15ptiqor, propolis, polen, mar5 gi 5 roi.
Pentm aceasta inc5 din ianuarie am
studiat $i am trecut la realizarea in-
ventarului apicol necesar sezonului ac-
tiv 1985 :
1 - linoleum ~p n t r u familiile pro-
duc5toare de propolis (Apicultura in
Rom5nia nr. 9/1984) ;
2 - proiector util in transvazaren
larvelor de o zi (Apicultura in Rrrm5-
nia nr. 511982) ;
3 - colector de polen (Apiloultura fn
Rom5nia nr. 511972) ;
4 - stelaje pentru us mea polenul~ui
tip .Voiculescuu ;
5 - topitor solar pentru cear5 ;
6 - rame ~i botci p t r u noille fa-
milii productiba~e de liptigor.
f i nci nd qi in oontinuare cu dtiruire
gi compe&h@ sper r in 1985 s5 obtin
in mica mea stupinti r ml t a t e si ma?
meritorii prin di ver si f kea productiei
apicole.
STUP~ I T STATIONAR SAU STUPARIT PASTORAL ?
Gh. GRIGORAS
Acum 18 ani-,am vizitat pe b5trinul
apicultor I. C a t . 5 din orqul Moinqti.
cartieml Gbgrie, dnd, printre altele,
dhsul d - a spus :
- Practic stupiritul cu multi pa-
siune din a n d 1925. Pe v m u r i avearn
60 farnilii de albine pe care nu le-am
deplasat niciodatii in pastoral. De alt-
fel, pe vremea weea ni d nu se obi$-
nuia aga ceva pe la noi. h t r e anii
1930-1940 am avut park de reoolte
frnb-gate. Mierea de albine mi-a
creat condivile intretinerii mpiilor la
facultate, am reuqit s5-i fa^ oameni.
Din aceast.5 declaratie rezulti c5 o
stupin5 stationar5 intre anii 1930-
1940 a asigurat apicultorului I. Catan5
baza material5 injghebarii unei fru-
moase gospod51-3 gi a intretinerii copi-
ilor in vol i secundare qi superioare -
pe atunci atft de constisibare.
- $i acum citi stupi mai ai mo? Ca-
tan5 ?
- Doar ~apt e, sfnt b5trin ~i singur.
Nu-i mai pot ingriji.
- Care este produc@a anual5 a
acestor stupi ?
- Abia @i sMng hrana penh iar-
n5 gi, cfteodat.5, nici atft.
Aqa este. 0 s t upi d stationarg in ora-
$ul Moinqti, astizi abia dac5 f$i p a t e
st rhge hrana necesar5 familiilor de
discutiile purtate ou batrinul
apicultor si luind in considerare si me-
le realititi actuale, nerentabilitatea stu-
pgritului statiomr in zona noask5 s-ar
datora urm5torilor f&ri :
- dispari* ffneklor care au fost
redate agriculturii cerealiere ;
- disparitia luncilor de &aim ~i
s5lcii de pe malul apei Tazlgului, pre-
cum qi a erborilor $i pomilor fructiferi
crescuti pe coastele dealurilor si pe
lateralele terenurilor proprietate per-
sonal5 ;
- chimizarea agriculturii gi mai ales
consecintele tratammtelor ce se apUc5
mntra dAun5torilor pe supraieele a-
gricole. sau silvice, ffir5 respectarea
normativelor in vigoare ;
- poluarea mediului "ionjur4tor '
de cAtre unele unitifj indus'triale ;
- schhbarea clime?, pmbni c& fn
cornparatie cu acum 40-50 ani, a de-
veni t - mai rece, cu prim5veri1 caprici-
oase gi veri cu temperaturi scfizute qi
umede.
Din cele de mai sus, rezulti4 e5 a s mi
stup5ritul stationar nu mai a t e indicat
driurlde $i c i nurnai stup5ritul pasto-
ral, dup5 p5rerea mea, dB rezultate. -'w
P l e h d d& la realitatea cfi nu
st5 fn putinla o r h i s5 praoti'ce stupEi-
ritul pastoral, nu inseamni c5 nu pu--
bem avea rezultate bune qi chkr foar:
te bune si de pe u r n st upki hl ui
stationar, cu conditia ins3 65 organiz5rn .
cu interes ~i metodic acest. stupkit $i
s5 diversific5m ~ ~ ~ d u c @ a apicol5,
astfel: - -
- stupina trebuie s5 fie fordat5 cu
un efestiv de farnilii de alMm mai'
mare decit atunci cind s e practicd stu-
p5ritul pasbra3 : astfel ea poate fi al-
c5tuitd din 30-100 familii ; aceasta
este cu putin@ deoarece in cazul st'u-
pinei stationare timpul permite apicul-
torului s5 ampere i'ntervmtiile ime-
sitate de intr@inerea ~i exploatarea
acestui efectiv sporit :
- dac5 zona in care lolcuim este lip-
sit5 de resurse melifere care 's5 asi-
gure o prductie minim3 de miere
marf5,matunci se va c5nta o vatrfi per-
manenth Tntr-o zond corespunzSitoa*
situati la o distanp de 10-15 km de
domiciliu, dar La care se mat e ajunge
prin ,c5i de cornunicatie certe (E.F.R.,
I.T.A.) pentru ca deplas5rile la stupin5
s5 se poat5 face u p r si la timp. Toto-
dat5 se recornand5 ca vatra s5 fie sta-
bilit.5 in livada sau grklina unui wtii-
@an, imprejmuiti cu ga d, in vederea
asiguririi pazei $i Eni$tei, atit pe tim-
( 1 1 )
. e a a n e ~ ~ . p n C ' O F - . x u n ! ) n n q a u o w
- I S ' J ? S ' p n C p v ' a n o l ! ~ ~ ! a i n u v ' a u ! q r e e J g ! S n 2 ! p u r e 3 9 9 l o a ! d e u o ! r ! a e d a N I A
0 0
( 0 1 ) ' P 9 ' t C 6 t ' J a I a L
0 0
. ! ~ F I ~ J o ? s ~ ~ e a . I e r ! u e z r o l u l u a d ~ e ~ ! u r ! s J e p o s e s s k o a . q o a ! d e e a J o m a J a x s o d - 0 0
( 6 ) ' ~ 8 9 0 1 - ~ ~ 6 ! 1 S a e 3 ; - a u ! q r e Y J e J n e s - n a l o s ! d e u o ! I ! n e d ~ I A
0 0
( 8 ) ' e l ! a o q u r ! a ' p n C ' ! u e a o ~ o a 1 a l p u . 1 0 3 e u n u r o a ' n ! o u ~ n ~ s e . t ~ ' a u ! q l e ! ! I ! u r e j 0 1 < I N I A
8 8
' n X L V L I 3 1 1 9 n d V 3 I I . V f l U N 3 d U e a " ' " ! j ~ w ? J b J " T l O Q
! n l n ! d p ! u n u r e l e s J n J n S - ' V ' I ' y g - P ' 1 0 - 9 6 ' S t . l u o j ' ! a f a m m a ' I ~ C O L ' p ' Z m a m s
' L 1 ' a u 3 ! m a S n ? I n I ' J J s ' , v I N v H O ' ~ I N I V X f l . L ? f l 3 I d v U ! a J S ! A a J e ! i - ? I ' T q L v
a p J O ~ ! M J ~ ~ S ~ J ~ q i e p s y : e s a a p e a d ~ s a m ! ~ d a s J O I I n j s o J ! f . j r j a l ! a r J u n u e j y ~
o e
. y j j e p a a
0 0
u : J O ~ ! * a u ! ~ d w p e l a p q z o c a u n q u j u r p d n p e r e & p s p z e a a u a n a 3 u ;
0 8
d o 3 ! n a s a j e a s a a a z a a ! n l n ! i e d s q u m l U L " m u a l e q q n d a ! j p s p z e a a u m a p m t u u y r
0 6
. n l d u q s ! n W u n u e p p o t I ~ J S O J 0 8
a l p @ / d o 1 a p - R % a u a e u a q j w a n a d q % / a s a p a a e J o l e w o p x l d e a s a p a a m e a e j O @
j l e n a l u a d ' a a y n n ~ 0 1 a u n m ! u F ~ s a m ! ~ d a s - ! a 1 s a p a j s a s u ! a n j ! n u n l n a w y )
- ! d n ~ s e J e j ! t n j a u ! q y P . a p ! ! I ! a u e j
p v ' a ~ o J ! d e
O @
a ! q ! a n ! f a p ! m a e w a p u p ~ p d a u n j ! i y p z u l a n ~ l u a d a l l r ~ ! q q n d p ! a u a p p d m p q q n d
0 0
, , V I N Y , ~ O X N I v x n ~ ~ n 3 1 d v ! a l s ! ~ a ~ e ! i x p a a p j ! a a t o u ! ! ~ o a ! y j m p w r o j u ~ 0 0
q q ! s d . 1 e j y 3 1 5 r , j z j 3 p o j a
? p u t !S d w ! ? ' ! w q a j n q l a q a a s a J m n r ,
' ~ e . r o $ d u g a j e s t q d a p a u r q l e a p r g j u r
- e j o z a p g y ! d n $ s o $ p a p a u n q ~ g ~ r ! S
J e I q n n e s l a $ q a ) q p z a J e p e n ' a u r a p
- o u r ~ o l n 8 q o u y q e a ~ m g d v u p d a l j C u 8
- u r j S q n u j j a ~ 3 u j a u j q ' a u j q l e a p j ! l ! u r e j
o s u j p g s n d u r o r , g ~ e u o f i q s g u r d n l s 0
. l e J o l
- s e d ! n l n $ j . x g d n $ s s a . x e q r , e ~ d u g a l r q s a h
- u j a J e o $ y q q ! j D u n w !Q ! $ S a u g q . r o l l l a !
- - n q ! a u a a a ~ a 3 n p a . 1 ~ e p o ~ q j $ ~ e u o f i q s
, ! n ~ n ~ ! ~ g d n p j j . r p ! $ x ~ d l n z m u g e a $ e l
- ! y q q u a J u c g ~ n 8 ! 9 e a u g s u r a ~ n d u j e a
- l e u ! ~ o q s a m $ ! n j q o d a u - n p u g u a ! ~
- a u ! p a p u p a n T S g q e u r a p
- r o + g d g l ' l ! u r e f l d e ' q ~ o d m d ' u a l o d a z a l
- 1 o a a . 1 a s g s ' g . 1 ~ a 3 1 3 a . r a I u I a p i . r n $ g l e
e o a u n d u r r a s ' l a p - - a l o q d e ! ! i g ! n ! p e
- e a - I a ! y q q u a J g m 8 j s e a s a . r a x j ! s ~ a ~ ! p
v ! x d a s x J e o a p ' ~ e u o ! i e $ s ! n l n $ ~ ~ g d n $ s
! j ~ ~ p ! l x . r d B g u a % j q s a l q ! s a a a u o
, a q s s a ~ o ~ j d e ! a ! i o n p o ~ d e a . r w g ! s J a n ! a
. . $ s a x p a l n $ m u I q e q ' a j a $ r , p l s n r , ' l e ! p
- - a w j e s j l d e e n a s ! l o q I a u n a J a ! a ! & . r e d e
I n z w t q - e o l L I . e A j n l n $ ~ z a . r & e ~ y l o d
- u r j m m a E s n r , n ! ~ c v ) e 8 ! ~ q o 2 u a w q s . q
u n m j l d e e n a s . e u u r e o ; C . g u ~ a d o ~ n a I $ &
F l r r e o p a w e e 3 0 l m ! J a j a . I a u j q a s o a m
! B m l j l o q e n j ~ l o d w j g J e n g u r p I d a x e g
u g ' a ~ j $ u a n a x I . r o I a $ u a u r q e J q e a ~ e q i d e
u p d I S J q u a A u r ! n p 1 3 a q u g e ' ! n ~ n d
- n $ s e g p a J J 6 d g u a ! a o - q u p d a u j p a u x
a s I a g j u I e j e a l q g q s ' g s j j g 0 J d j e u r
1 3 g . 1 ~ ~ 5 7 j e r u ' g % c ~ o l e n ! m u e a r , e q e u r -
a u j j a ~ e n a s ' e u u r e o $ 3 e 3 a s 3 m u S q o
p o u ! u j a . r e r , J o l ! J p ! R u n q z e x n = )
' g U P F 3 u I
l n d n 3 s g 8 u g ' g ~ e n u j p g 3 u 5 s u m 8 '9
a d a $ e u l r o j m l a a l o n u e g w q a p a l $ g { u r
- e j n 3 p B 3 j j j U n u u d w ~ n 8 ! s e ! j q e o d
3 0 1 e a J a $ n d - a s w q r p p I S a q r u a ~ n d
a ! j y s a ! n q e q a u ! q F a p a l j j i p m j -
! ! ~ . ~ g l l o x . r a ~ e q g z u n d s a ~ o a j j 1 j p
- 1 . 1 0 3 a p 1 6 d ~ u q a p g s d g u ! p ' . w a u f i q o
I - y s r u j h a ~ n u l e ~ o q s & ! n l r q ! ~ y I n l s l n z
- e : , u ! a . r e r , s n p o l n d ' j n p s g o d o ~ d e w r ,
- ~ j l s o p n 1 6 e a ~ q l - J u ! p j e u r n u
- o x e a l n d e n a s g J $ e n w l u a d ! a j . r ! x p
l t q s o 3 . ! j u J a ! l n d r t r j l a d 3 5 3 ' ! ! J a n ~ n d
STABlLlREA GRADULUI DE ~NFLORIRE $I A PERSPECTIVELOR
DE CULES LA PRINCIPALELE SPEC11 FORESTIERE MELIFERE
Dr. ing. I.
- Cunoa~terea gradului de inflorire
(abundenta florali) qi rspectiv p2rs-
pectivele culesubi la Mdurile si plan-,
tatiile de salcfm, tei qi alte specii fo-
restiere din zona noastri de practicare
a stupiritului pastoral, prezinti o deo-
sebit5 importan@ economici. Este cu-
ncrscut faptul c i o idlorire abundent.2
la p5durile melifere, asigur5 de la in-
ceput premizele ,unui cules substantid
de nectar +i polen.
Product$a de nectar qi respectiv de
miere este condigonat3 in general, nu
nurnai de aburidenta florali, ci $i de
o serie de factori externi $i interni,
care influenteazi in sens pozitiv sau
negativ culesul. Tot qi , oricit de favo-
rabile ar fi conditiile de mediu, daci
florile sint rare pe r mu r i sau lipsesc
a p mp e complet, culesul in ansanlblu
este slab sau poate fi integral compro-
mis.
Astfel ci, prima orientare asupra
perspectivelor viitoarei recolte de mie-
re, o putem avea prin stabilirea din
vreme a gradului de inflorire la spe-
ciile nectaro-polenifere din zona noas-
t r i de stupirit pastoral. fn acest sens,
* daci in zoni avem mai multe piduri
de salcim, tei sau p5duri de arnestec
in care predomin5 afirii, p5ducelul ~i
alte specii nectm-polenifere valoroase,
v'om proceda di nt i mp la 'deteminarea
abundenki florale pentru Eiecare spe-
cie ce prezinti importanw mnomico-
apicoli pentru zona respectivi.
Cum se procedeaz5 ? Pentru stabili-
rea gradului de fnflorire la o specie fo-
restiex-5 se folosgte procedeul ramuri-
lor de probi *, utilizat in silviculturi
pentru prognoza recoltelor de seminte
qi fructe.
Retmltarea ramurilor de prob5 in ca-
zul nostru se efectueazi dup5 ce peri-
* N e s t e r o v N. S. : PBdurea $i lupta
fmpotriva recolt6lor slabe. Selhozghiz 1952,
Moscov?.
V. CtRNU
-
colul de inghet a trecut, prelungin-
du-se pini La sfir~itul lunii aprilie-mai,
in functie 'de .perioada de fnflorire a
speciilor respective.
Ramurile de probs trebuie s i fie re-
coltate de la arbori seprezentativPsi-
tuati in diferite pumte a'le piidurii (rila-
sivului). In functie de suprafab masi-
vului respectiv, se recolteazi de la 2-
4 arbori oite 2-3 ramuri din diferite
ptirti ale coroanei, astfel ca acestea s i
fie cit mai seprezentative. Pentru a se
asigura o individualitate biologicti a ra- ,,
muribr de probi, recoltarea acestora
se face de ,la punctul de i n s e m cu
creanga. Apoi mu r i l e de probg se ,
eticheteazi, inregistrindu-se totodatii
urmitoarele date despre a~;bore{iele
respective : denurnirea $durii, supla-.,
fata, virsta arbmilor, densitatea, starea"
de vegetatie ~i de asemenea proprtia
speciilor ( 010) necbro-polenifere valo-
roase in cazul pgdurilor de arnestec.
Rarnurile de probi etiche- se
t r anspod la birou (acas5) ~i se a$azil
in vase cu a@ obiirmit2, in camer5
incilzit3. fn continuare se noteaz; :
data recolthii ramurilor, fnmugurirea,
d d a apri t i ei inflorescentelor, numgral
inflorescentelor pe metru liniar de ra-
mur5 $i numirul mediu de flori pe in-
f 1orescenM.
Toate aceste date permit sti se intoc-
measci prima prognozi - prognoza de
lung5 durati - asupra abundentei flq-
rale a ptidurii ~i respectiv asupm pers-
pectivelor viitoare de cules pentru zo-
na respectivi. fn acelaqi timp cunos-
cindu-se densitatea gdur i i - precum qi
starea ei de vegetatie se p a t e d3ter-
mina mai precis hcirc3tura mnomi ci
de stupi (noma de stupilha) pentlvu
fiecare pidure. Astfel se previn unele
neajunsuri provocate de aglom, orarea
familiilor de albine in pastoral, ceea ce
se soldeazi fn final ch pTodueii de
miere mai scgzute decit cele ce s-ar fi
13
putut obtine printr-o judicioasd repar-
tizare a farniliilor de aIbine.
Trebuie s5 mention5m cii starea d?
vegetatie a pgdurii, precum si abun-
den@ floralti, pot varia in limite in-
sernnate de la o p5dure la alta ~i de la
un an la altul in functie de evolutia
vremii.
Din cercetarile efectuate in cadrul
Statiunii centrale de apicultur5 ~i se-
riaiculturii la mai multe masive fores-
tiere din judetele Ilfov, Giurgiu, Dim-
bovita ?.a. a rezultat c5 numsrul inflo-
rescentelor variaz5 in limite mari qi
chiar de la simplu la dublu. Astfel, de
exemplu, la salcim num5rul inflores-
centelor a variat pe metrul liniar de
ramur5 de la 19,3 (PMurea .Sineqti) la
39,6 (Pgdurea Dridu) (fig. 1). & acelqi
timp, din analizele de laborator qi ob-
servatiiIe efectuate pe teren, Pnainte
,,precum ~i in peri oah, de fnflorire a
'
salcfmului, s-a desprins c5 in general
exist5 o strins5 leg3tur5 Entre starea
de vegetatie a pgdurii, energia inflo-
ririi +i p~tenti~alul ei nectarifer.
Fe ling5 cele mentionate, la aprecie-
_ rea capacihiitii nectarifere a unei p5-
duri, trebuie s5 se aib5 in vedew ~i
structura botanic5 a ac&i, respec-
tiv s5 se cunoasc5 oomponenp pe spl-
cii a piidurii, ceea ce pennite o conclu~
zie asupra intensit5tii qi duraW de cu-
les. Cu cit nurn5rul speciilor este rnai
mare, cu atit durata culesului se pre-
lungeqte, iar recolta de miere ce se
Fig. 1. Stupsrit pastoral la pridurea de sal-
, ctm de la Dridu.
I
I
realizeaz5 este rnai mare. &dar cu- . ,
noaqterea precis5 a propofiiei ocupate i
de fiecare specie meliferii preoum qi 1
perioada de Pnflorire a a mb r a per--
mit o estimare valoroasi asupra suc-
cesiunii qi duratei culesului in zona
respectivii de stupzrit pastoral. Acest-
fapt dii posibilitatea investig&rii qi va-'
1orificBrii in cantinuare qi a altor cu-
lesuri de nectar de la masive melifere, ,
rnai nordice, cu conditii de altitudine
~i microclimat difedte, ca de exemplu
in judetele : Galati, Argg, Vilcea, Dolj,
Prahova etc. Aceste masive qi pilcuri
de pgdure asigur5 in anii favorabili, '
indeosebi la salcim, cvflesuri rnai tir-
zii (cules I1 ~i 111) deosebit de valo- e
roase pentru sporirea productiei de-
miere monoflor5 de saldm.
In acest context se recomandci ca in-
raza fiec5rei zone de stupirit s5 se c=
fectueze din timp pe de o parte lucrii--
rile pentru stabilirea gradului de in-
florire (abundenta florals), iar pe de
al t i parte sii se inventarieze exact su-
prafetele masivelor melifere, altitudi-
nea qi expozitia acestora, vfrsta si den- '
sitatea arborilor, proportia diferitelor I
specii, precum si starea lor fitosoni- '
tar5. De asemenea in cad~rul fiec2rui
judet sau ocol silvic sii se inregistrezc?
precis fenofazele de i nf l hr e la prin-
cipalele specii mdifere din zona res-
I
pectiv5 pe localitiiti ~i masive, intrucft .
existi decaliiri de 4-8 zile chiar intrc ,
inflorirea salcimului din jurul locali- ,
titii (perdele de pr ot qi e qi arbori izo-
'
lati) fa@ de aceea din paur i l e din
raza judetului, precum qi fntre 2 ma-
sive din cadrul aceluiqi judet, ampla-
sate in conditii geografice qi peclocii-
matice diferite.
Avind astfel o orientare precis5 asudc
pra potentialului melifer a1 fiec5rei pa- ,
duri sau masiv precum qi asupra feno-
fazelor de inflorire, se poate face o
alegere rnai eficient5 a masivelor mcli-
I
fere ~i o dirijare rnai rational5 a ia- ,
miliilor de albine in vederea valorifi-
ciirii superioare a rezervelor de nectar
~i sporirii efidentei economice a stu-
p5ritului pastoral. - I
d . 2 -
i
Dr. I. pGRADA
Impadul dintre api'cultura africani, fn primul rind t~ebuie &pus c6 qocul
pe de o park $i apicultura, apicultorii provocat de impactul mai sus amintit
$i populatia din zona tx-opicali a Arne- a trecut qi apicultura brazilianti se pune
ricii de Sud a fost teribil. Trgind la pe picioare, reu~ind s i se adaptwe in
origine Pntr-un mediu ostil, avind de cea mai mare rnisurg la noua sittuatie.
luptat in Africa cu nume~w~i agresori Mai mult, pe plan de tehnica si .orga-
(anirnale, pMri , insecte si mai ales nizare ea a avut de d~t i gat , intrudt
omul care-i didea foc p e n b a-i lua de unde ante~ior era izolati in exterior
mierea ~i ceara), aceast5 albin5 a evo- (pe considerente de li'mbi in primul
luat pe parcursul a mii de mi in di- ' rind) qi putin sprijinitg in interior, pB-
rectia agresivititii, soitului $i a uilei tania prin care trece a_proiectat-o in
activisti frenetice, ca principale insu- . prim planul atentiei mondiale, fiind
qiri cu care s e l e i t natural2 a ajutat-o actualmente beneficiara unui inter=
s i supravie~iasci. La aducerea ei in stiintific qi economic la care nici nu
Brazilia s-a umi r i t doar ultimul ea- visase anterior.
racter si nimeni n-a binuit maniei-a Ca arnplasare a stupinelm, s-a con-
dramatic5 in care urmau s i se maai- statat c5 dac5 westea sint rn5wnite de
feste celelalte doui, intr-un mediu nou, liziere de m i , - distanb dintre ele $i
far5 opreliqti. centrele populate poate fi redusi sub
htr-un de numai 5 ani cei 200 m preeonizati initial. &eZarea
(1957-1962) imensul teritoriu brazi- st u~i l or @-uPati ~ i t e ~ P k u lmlal%--a
lian (8 512 000 km2) a fost ocupat de distante de 3-4 m h t x gruPe ~i CU-
acmsG albini, apicultura tirii fiind cu tufi$uri de inglgmea omului intre rfn-
totul dezorgwiza6 qi in -re mssurg duri, fac ca agresivitatea albinelor s i
desfiin@t5. f n um5torii 7 albins fie s~partabil3,~Tmpiedi'c~KLd transmite-
&-icanS (care de-scum dwenise ,,bra- rea semnalului de alarm5 la tot ~i r u l
ziliana africanizat511 sau pur ~i simplu de stupi qi deorienrtind ~boaul aaine-
,,braziliang"), treeuse in Paraguay, lor In csutarea sursei de alarnli ; 0
Uruguay, Bolivia qi Argentina, inain- altg precautie fiind af war ea celor pa-
tind s p e sudul acestei ultime @ri (ma tru s t ~ @ atunci cfnd se umbla unul
re exportat- de miere) qi constita- . din ei. Eahipament de ducru mai SQS
ind un pricol iminent pentru a l um-
qi de culoare deschisi, mhwi , a f u d -
bia. qi Venezuela. La da b cind Api. tori mari, COntI'01 opera ti^, exkagerea
rnondia a rnobi;liza$ l we a apicolfi im-
Inierii in timpul noptii, toate aceska
potriva ei (1973), dbi m brmilian5 j ~ i aU devenit manier2 curentg de lucru.
cgpitase renumele de albini ,,uciga$iu, fn ce ~ r i v e ~ t e roitul, el s-a dovedit
rnajoritatea api ~l ~t ori l or brazilieni se mai' exagerat la familiile slabe qi cu
rezerve mici de hrang, de unde nevoia
IiLsaseri de stupsfit, hl Argentina pi
d; a face roiuri mari qi a practica hr5-
@rile in curs de invadare se preconiza
niri intre cdesuri.
stivilirea prin foc, pesticide gi astupa-
Infuzia continuil de albin3 Italian5
rea ie~irilor (din scorburi sau termi-
este preconizatg nivel mqonal ca
tiere), iar S.U.A. orgarrim o linie de
mijlw de reducere a agresiviatii, hi-
aplirare la niveiul Istmului Panama. brizii din prha generage fiind, fn
Cum se pfezina Iumri l e aeum, du-
plus, capabili ~5 pktreze praductivi-
pi?i 12 ani ?
tatea deosebitg a rasei afrieane (15-
- 25 kg miere pe luni, fati de 4-6 kg
* Partea I-a a articolului de fats a fost
produse de rasa local3). Laboratorul de
, publicat5 in nr. 311985.
apiculturg din cadml Uni'versiGtii din
. 15
SCo Paulo produce si distribuie anual
circa 23 000 mitci italiene virgine, care
urmeazi s5 fie imperecheate in atupi-
nele cump5riitorilor din diversele p5rti
ale t5rii. Un grup de apicultori diii
SZo Paulo au creat Asociatila Crescd-
torilor de Albine Europene (APACAME)
si au obtinut ajutor de la guvern si de
la marina s5 organizeze o mare cres-
c5torie de m5tci italiene in Insula Vic-
toria, situati la 32 km de continent.
Producind un mare numi r de mitci
italiene in ras5 pur5, Asocilatia ~i mem-
brii ei isi propun s5 lucreze numai cu
asemenea miitci, substituind albina
africanii in zona stupinelor lor.
Tot pentru dornolirea temperamen-
tului albinei africane, in Columbia se
aplicii urmitoarea metod5 de selectie,
preconizati de Steve Taber (Americm
Bee Journal, martie 1984) : Din cc>le
45 000 familii de albine, pe care le de-
tine Federatia cultivatorilor de cafea,
se selectioneaz5 1% familii blinde si
productive (total 450 familii), de la
care se obtin cite 5 fiice virgine, ce
se insZminteaz5 artificial cu sper~nii de
trintori din familii neagresive ~i pro-
ductive. Cele circa 1 500 m5tci (familii)
rezultate vor fi testate din punot de
vedere a1 criteriilor urm5rite, alegin-
du-se din ele 150 buciti (circa 10u/,,),
care se vor folosi la incruci~5ri naturale
pentru obtinerea unei noi generatii. Se
continu5 cu realizarea a inc5 trei gene-
ratii, selectindu-se in fiecare prin1.5-
var5 cite 100-150 mitci ce vor fi in-
cruci ~at e cu trintori proveniti din im-
perecherea natural5 a fiicelor nucleu-
lui de selectie (format din cele 150
mitci). MBtcile celor 45 000 familii v9r
fi inlocuite in fiecare a n cu fiicele
acestui nucleu de selectie. Se consider5
c5 dup5 patru generatii obtinute prin
aceast5 schemii de manipulzri genetice,
efectivul apicol a1 Federatiei cultivata-
rilor de cafea nu se va deosebi, ca blin-
dete, de un efectiv apicol european.
Revenind la Brazilia, pe Ling5 folo-
sirea de mi t ci str5ine din rase blinde
pentru hibridare sau crestere in rasi
puri, ameliorarea agresivit5tii prin
metode genetice se mai practic5 qi prin
inlocuirea masali a mitcilor din fa- .
miliile deosebit de agresive. Interesant
este modul cum se inlocuiqte matca
necorespunz5toare : aceasta este stri-
vit5 de cusca in care a fost introdusi
noua matc5, ceea ce d5 un procent de
acceptare de 95%, fat5 de 75% rea-
lizat prin orfanizarea familiei timp de
12-48 ore inainte de introducerea miit-
cii noi. Metoda este insotit5 de punerea
unor capcane speciale la ur di ni ~ (sis-
tem Miiller), pentru impiedicarea 1115t-
cilor africane s i p5trund5 in stup ina-
inte de consolidarea familiilor respec-
tive (la experimentarea acestei cap- "
cane au fost g5site pins la' 6 mitci I
africane meal-te in fata urdini~ului).
Trebuie retinut, ins& c5 d q i ten-
din@ general5 este de a ameliora sau
fnlocui albina africanizatg, t ot qi un
mare numar de apicultori preferi
aceasti albin5, pentru productivitatea
si (oricit ar fi de ciudat) chiar pentru
agresivitatea ei ; considerind o c:tli-
tate faptul cii ea este in stare s6 se
ape-re singuri impotriva celor care in-
cearci s5-i fure mierea. Cit pr i ve~t e
roitul frecvent, prinderea roilor sslba-
tici a devenit o sursi curent5 de dez-
voltare a stupinelor si chiar un rnod
cu totul original de productie. Nume-
r o ~ i apicultori din SZo Paulo consider5
c5 pentru a face apiculturi nu trebuie
s5 ai (s5 cumperi) albine, ci numai
stupi goi. Ei isi transpont2 acqbi stupi
goi la nord de Piani (mai multe mii de
kilometri de SZo Paulo) inainte de in-
ceputul anotimpului ploios si dup5 6
luni ii gkesc populati ~i plini cu miere.
Extrag mierea si laduc familiile la Sdo
Paulo pentru valorificarea altor cule-
suri sau pentru vinzarea lor. Productia
apicol5 a Pr i i a dep5sit productia an-
terioar5 introducerii albinelor afrimne,
iar multe zone in care inainte v r e ~ n e ~ *'
albinele de-abia reuseau s5 supravie- .
tuiasc5, acurn s h t exportatoare de
miere (provincia Pernambuco de exem-
plu, care export5 circa 100 tone anual).
Mierea se vinde bine (circa 4 dolari)
si este bine apreciat5 de public ; in
plus, tot mai multi apicultori se profi-
leaz5 pe 15ptisor de matci. Numarul de
\
,
aceea trcbuie acordat mare interes, pe dp
o parte realizgrii rezervei de faguri clZcliti,
pentru nevoile de rnai tirziu ale stupinei $i
pe de alt5 parte pentru ceara marfg. Din
descspsciri, rama ' clgditoare, sau fiiguragii
m5rginagi rezultii o cearii de cea rnai bun5
calitate. Dar $i fagurii reformati reprezint.3
o sursa important5 de cear5. Valorificarea
lor prin utilizarea topitorului solar este u-
$oat-a, sigur5 $i far5 biitaie de cap. Bo~t i na
ramasg, contine mult5 cear5, de aceea tre-
buie protejat5 prin folosirea de insecticide
$i valorificat5.
Am numit multe $i importante lucr5i-i.
Sint Ins5 gi multe altele, ce caracterizectzii
activitatea lunii mai.
Ing. M. ATANASIU
Prognoza meteoro-
logic& pentru luna
aprilie
Pentru luna aprilie o bung parte a con-
tinentului european se askapt 5 s5 se afle
sub actiunea unei circulatii a aerului pre-
dominant nord-vestice, consecinta unei ex-
tensiuni spre latitudini ceva rnai ridicate
a anticiclonului ' azoric.
Pentru zona tsrii noastre aceasti3 orientare
predominantA a curentilor aerieni dinspre
nord-vest, precum $i o nebulozitate m i ac-
centuatti decit i n mod obi ~nui t , care se va
manifests indeosebi i n partea de nord-vest
a t?irii, vor determina o caracteristid ter-
mi d rnai rico~oasii fatti de valorile normale
ale lunii aprilie.
Pe acest fond rnai r5coros se vor mani-
festa unele diferentieri teritoriale ale pro-
cesului de inc5izire specific5 acestei luni
de a n d i p tranzitoriu inspre vari. De fapt
i n aceask5 lung diferentierile termice teri-
toriale apar i n multe zone, intre regiunile
vestice fafa de cele estice, intre cele din
nard $i din sud.
$i i n acest an desprimlivirarea se a~teapt-9
sB fie rnai intens5 i n Cimpia de vest decit
in Moldova.
Aceast5 caracteristics regional5 des intilnitg
este reflectatti clar i n valorile temperaturilor
medii din luna aprilie, atit in nordul cit $i in
sudul regiunilor amintite. Astfel, de exemplu,
temperatura medie din luna aprilie este la
Satu Mare de 10,4OC, iar la Botogani de 9PC ;
la Timivoara de 11,3"C iar la Tecuci de 9,gC.
f n Banat $i i n partea s udi d a Cimpiei Ro-
mi ne mediile temperaturii aerului dep&esc
l l C, fiind in aceastg park a t5rii cu 6C
mai mar i , decit cele din luna mahie. I n
Cimpia de Vest, in restul Dobrogei $i in
partea nordicg a Cfmpiei Romine tempera-
turile corespunzBtoare sint cuprinse intre
10-11C. fn Moldova $i Transilvania tem-
peraturile medii din aceastA lun5 scad trep-
tat de la 10C din sud pin5 la 8OC 4n nord
si pe culmile dealurilor.
Pe litoral mediile temperaturii, sub influ-
enta apelor m i reci ale bazinului M5rii
Negre sint cu 1,5"-3'C mai mici decit cele
din Cimpia Ro d n 5 . Aceasta situatie este
evident5 din cornpararea valorilor corespun-
zhtoare de temperatur5 l a citeva statii me-
teorologice. De exemplu, l a Constanla va-
loarea este de 9,3"C $i l a Mangalia de 9C.
in timp ce la Turnu MBgurele este de 12,4"C,
iar La Giurgiu de 12C.
Referindurne l a regimul pluviometric
mention5m c5 acesta se prevede i n general
excedentar, iar in unele zone nonnal.
I n conditiile meteomlogice prev5zuf.e pen-
tru luna aprilie este de a~t ept at ca reluwea
procesului de vegetatie l a arbori $i pomi
s5 se produc5 apropiat de normal i n ,zonele
din sud-vestul ttirii.
I n restul teritoriul se prevede ca reluarea
vegetatiei s5 se producB l a date rnai tirzii
decit i n mod obivnuit, in raport cu resur-
sele termice ale zonelor la desprimtiv5rare.
Lidia RAHAU
Constatzm c5 este tot rnai mare numkul celor ce se adreseaza' Comi-
tetulul Executiv A.C.A. $ redactiei revistei ,,Apicultura in Rom2nia" pen-
tru ,diferite informatii la care ar fi putut primi imediat ra'spuns de la or-
ganele mastre teritoriale - cercurile apicole fi filialele judetene - precum
~i cu prilejul aduna'rilor gi consfa'tuirilor organizate periodic cu apicultorii.
CA URMARE VA INVITAM CA PENTRU ORICE RELAm SX
VA ADRESAV FlLIALELOR JUDETENE $1 NUMAI I N CAZUL IN
CARE ACESTE ORGANE f$I DECLINA COMPETENTA ADRESATI-VA
COMI'I'ETULUI EXECUTIV A.C.A. SAU REDACTIEI REVISTEI ,,API-
CULTURA IN ROMANIA".
AP 1 M ERl DlA N
Uniunea Bulgarg de Apicul-
tur5 nu. are pin5 i n pr ez~nt
o activitate economic5. Acti-
ACTUALITATI $1 PERSPECTIVE 17it5tile de ordin econo-
mic $i comercial slnt efec-
APICULTURA BULGARA
tuate de organizatia coopera-
tist5 NECTARCOOP. Acesteia
Dr. 0.
Relatiile de colaborare prie-
teneascg pe linie tehnico-
$tiintificAL $i de organizatie
dintre apicultorli romhni $i
cei buIgari sint de traditie
Indelungat5 $i au materiali-
zare in rezultate fructuoase.
In acest context, ne-a fost
oaspete, recent, o delegatie
a Uniunii Bulgare de Apicul-
turii, condus5 de tovar5$ul
Dimitiir Iurukov, pre~edi n-
tele acesteia. Din delegafie a
f5cut parte, de asemenea, $i
secretarul Uniunii, dr. ,41ek-
sandr Stancov.
,Noua form5 de organizare
a apicultorilor bulgari, Uniu-
nea Bulgar5 de Apiculturti, este
de dat5 foarte recent5 - ne
spunea tovar5vul D. Iurukov.
Uniunea noastr5 a luat fiint5
cu ocazia Congresului apicul-
torilor .bulgari care a avut loc
la 26 mai 1984. Experienta
prietenilor romdni ne-a fost
un indrumar pretios i n con-
ceperea modului de organi-
zare $i functionare a Uniunii.
Dorim ca $i in continuare co-
laborarea, schimburile de ex-
perient5, s5 se dezvolte $i s5
se adinceasc5. Prezenta
noastr5 %n tara dumnea-
voastr& este, de altfel, o do-
vad5 concludentg a acestei
dorinte" .
La sfirvitul vizitei, oaspetii
au apreciat drept deosebit de
utile atit discutiile purtate la
Comitetul Executiv a1 Aso-
ciatiei, cit $i documentarea
$i schimbul de experientti
prilejuite de intllnirile cu
specialivtii $i cercettitorii de
la In'stitutul de cercetare $i
productie pentru apiculturg,
Combinatul apicol, precum $i
cu apicultorii 7i activi~tii fi-
lialelor Bucure~ti $i Vilcea.
Socotind drept demn de in-
teres pentru apicultori $i ci-
MILEA
titorii revistei, am --solicitat
pe parcursul vizitei oaspeti-
lor, diferite date despre sta-
diul actual $i perspectivele
apiculturii din tara vecin5.
Am aflat astfel c5 la ora ac-
tualti in R. P. Bulgaria exist5
un efectiv de circa 680 000 fa-
milii de albine. Dintre aces-
tea, 140 000 se g5sesc in sec-
torul socialist, grupate i n
13 unittiti apicole ale
NECTARCOOP $i 2 unit5ti
apartinind unor coiilplexe
agro-industriale. Numarul
membrilor Uniunii de apicul-
tur5 se ridic5 la 88 600, cifr5
ce reprezintg circa 80% din
totalul apicultorilor bulgari.
Structura organizatoric5 are,
i n linii generale, un tablou
ce cuprinde Congresul, ca for
suprem, Consiliul central (for-
mat din 67 membri), Comite-
tul executiv (cu o component&
de 13 membri), filiala jude-
tean5 (28 filiale, in fiecare ju-
det cite una), cercul apicol
(:600 i n total), ob~t ea (pe si-
stem de sate ; 226). Intere-'
sant de notat este c5 evidenta
apicultorilor se face nu dup5
domiciliu ri dup5 locul in
care se afl5 stupina.
ii revine sarcina de a achi-
zitiona, prelucr& $i comercia-
liza mierea $i celelalte pro-
duse apicole, precum ~i de a
asigura baza material5 nece-
sar5 desfS$ur5rii ace*ei acti-
vit5ti. Inventarul apicol mai
este produs $i de unele intre-
prinderi de industrie local5
$i unitgti silvice.
Pentru activitatea ,dc ame-
liorare $i selectie exist5 2 cen-
tre de selectie $i 5 centre de
producere a mgtcilor, douEi
apartinind NECTARCOOP gi
3 N.A.PS. In aceste centre se
produc anual peste 100000
mgtci selectionate, cele mai
multe fiind atribuite apiculto-
rilor care predau miere la
achizitie.
Munca de cercetare $i In-
drumare in acest domeniu
este desf5$urat5 de St at i un~a
de apicultur5 din cadrul
Academiei Agricole din R. P.
Bulgaria.
In privinta patologiei api-
cole, tabloul afectiunilor exis-
tent; este asemintitor celui
de la noi. In privinta varroo-
zei, oaspetii apreciazh c5 s-a
reu$it s5 se mentin5 un ni-
vel stationar. Problerna care
inc5 nu este rezolvat5 este
0 stupind inter-cooperutistd cliiz iinprejurimile or a~ul ui
Plovdiv
-1 ,,," -,-y... 7.S' 'I-
. , j ' . -,
.v-. n
d. . a-
cea privind loca - american5,
i n care caz lnc5 sint utilizate
metode radicale, cum este ar-
derea familiilor afectate. NU
exist5 o unitate care s5
produc5 numai medicamente
de uz apicol. Cele exis-
tente sint distribuite de
.FARMACHIM1' - unitatea
producstore, prin farmaciile
veterinare.
la aceste conditii, produc-
tia de miere a Bulgariei se
ridic5 la un nivel de circa
8 000 tone anual. Dintre aces-
stea, 3 000 de- tone sint de-
stinate pentru piata intern%.
Se produc, de asemenea, in-
semnate cantitiiti de lripti~or
de matc5, polen, propolis $i
venin de akbine.
Pentru viitor apicultorii
bulgari $i-au propus un pro-
gram substantial pentru mii-
rirea efectivului de albine ~i
atingerea unor parametri ca-
litativi superiori, concomitent
cu diversificarea productiei.
Astfel, pentru anul 1990 este
prev5iut sri se ajungi la un
efectiv dt? 850 000 faniilii de
albine, proceiltele de crevtere
a productiilor fiind direct
proportionale cu acest spor. 0
atentie deosebit5 va fi acor-
data sporirii $i lgrgirii gamei
de produse apicole oferite
pentru export.
Pentru imbuniit5tirea $i di-
versificarea bazei melifere s-a
initiat un important program
de plantare a unor insemnate
suprafete neproductive.
Sintem convinvi c5 fn noua
Iormi organizatoric5, apicul-
torii bulgari vor obtine suc-
cesele dorite In transpunerea
fn practic5 a actiunilor pro,
puse. in programele de dez-
voltare.
APICULTURA_BUZOIANX ON CONTINUA ceca ce ne P ~ ~ O C U P ~ la OG
DEZVOLTARE
actual5 este crevterea num5-
rului de familii de albine pe
Potrivit indicatiilor date de
secretarul general a1 Parti-
dului. tovar5sul Nicolae
~ e G e s c u , apicultura in tara
noastra se dezvolt5 De baza
unui program special, acest
sector aducindu-$1 contributia
la aprovizionarea populatiei,
asigurarea starii de s5n5tate-
a oamenilor prin produse api-
cole $i apiterapice punind, de
asemenea, $i la dispozitia in-
dustriei o seam5 de produse
apicole intens solicitate.
Albinele constituie totodatii
ins& $i un factor important
in polenizarea plantelor $i
sporirea productiei i n agri-
cultur5.
Faptul c5 apicultura se
bucurri de o grijii deosebia
din partea partidului $i sta-
tului se reflect5 in scutirea
de impozit, acordarea gra-
tuitii de vetre de stupin5 $i
repartizarea de ba72 melifer5
la marile culesuri $i in cre~t e-
rea gn de an a bazei mate-
riale, atit prin dotarea cu o
gam5 larg5 de materiale, uti-
laje, medicamente apicole cit
$i prin .asiden@ tehni-55. acor-
datA gratuit stuparilor. Astfel,
numai filiala noastr5 in acest
an a aprovizionat apicultorii
din judet prin magazinele
proprii cu materiale apicole
in valoare de peste 6 mili-
oane lei. De asemenea, filiala
noastrri a primit un nou se-
diu ca loc de lntilnire a api-
cultorilor $i unde zilnic se
dau consultatii de speciali-
tate, periodic se organizeazii
schimburi de experient5,
cursuri de preg5tire $i de per-
fectionare $i numeroase alte
acfiuni de indrumare tehnic5
de specialitate. Tot aici ur-
meazri a fi inaugurat in acest
an un nou magazin modern
$i bine aprovjzionat cu intre-
gul inventar apicol necesar
desfs~urgrii activitiitii In stu-
pin5, precum $i cu fntregul
sortiment de produse apicole
realizat de Combinatul apicol
B5neasa Bucurevti
A$ vrea mai intii s5 ar5t
c5 dup5 consfiituirea de lucru
de la Sinaia, 1n spiritul
programului de autoaprovi-
zionare, in judetul nostru nu-
mrirul apicultorilor aproape
cZi s-a dublat, ajunglnd in
prezent la aproape 4 000, iar
efectivul de farnilii de albine
a fost sporit cu 12 0130, In pre-
zent pe ansamblul judetului
el totalizind peste 47000 de
familii.
apicultori; Pntrucit in aceast5
perioadi la care ne-am refe-
rit a sporit considerabil nu-
miirul apicultorilor cu 1-5
familii de albine.
De la o medie de 8 familii
de albine pe apicultor in pre-
zent, ne-am propus ca in
anul 1985 sii ajungem la o
medie de 10 familii $i in cin--
cinalnl urm5tor media ac-
tual5 s5 se dubleze.
f n acest fei, ne vom aduce
o contributie substantial& la
realizarea obiectivului previ-
zut In Directivele Conaresu-
lui a1 XIII-lea a1 Partidu-
lui - obtinerea In cincinalul
urm5tor la nivelul Pr i i a
19 000-20 000 tone miere de
albine. Astfel, sectorul apicol
va putea participa intr-o mii-
sur5 mai mare la fnfgptuirea
programului de autoaprovi-
zionare. De asemenea, ln pa-
ralel cu crevterea num5rului
de apicultori $i familii de al-
bine- sintem preocupati s5
realizam, cu sprijinul organe-
lor locale $i o sporire sensi- .
bil5 a resurselor melifere lo-
cale.
Ing. C1. OCRAIN
Secretar a1 Filialei A.C.A.
jud. Buz5u
DESPRE FAMILIILE GU DOUA MATCI
Sistemul familiilor cn douri m5tci este a-
vantajos deoarece o bstfel de familie adun5
rnai mult3 miere decft dou5 familii cu o
singur5 matc8, pretul de cost a1 productiei
este rnai mic htrucPt necesit3 rnai putin echi-
pament, se strfnge o cantitate rnai mare de
hran5 pentru lam5 iar tendinta spre roit se
- reduce.,
,Wn ntlmeroasele variante ale acestui sis-
tern, dous slnt considerate standard:
Cu circa dou5 luni inaintea culesului prin-
cipal, se Pmparte o familie puternici In dou5
p5rti egale - ca puiet, miere $i polen -,
care se pun una peste alta $i se despart
printr-o diafragms etan75 ; fiecare jum5tate
de familie avind ur di ni ~ propriu. CunoscPnd
c5 matca r5mine Pn cele dou5 corpuri de
jos, se va da o alt5 matc6 albinelor din cele
dou5 corpuri de deasupra. Dupi 14 zile, cind
aceast5 mat& a Inceput s8 ou8 bine, iar
mirosul s-a uniformizat, diafragma etan$6
va fi Pnlocuit5 cu o gratie separatoare de
matc8. Se pregatesc din vreme circa 3 ma-
gazine, care urmeaza s5 fie ad5ugate oelor
patru corpuri cu puiet o dat3 cu inceperea
culesului. Cu putin lnainte de sfir$itul cu-
lesului, gratia se Inl5tux-3, permitlnd fami-
liei s i revin5 la forma initials, cu o singur5
matc8.
A doua variant3 standard diferfi de cea
descris5 rnai sus prin aceea c5 jumatatea d
sus a familiei i$i pBtreaz8 urdinirul $i dup%
punerea gratki separatoare, iar acest urdi-
ni$ este opus celui de jos.
Autorul articolului critic5 aceste dou5 va-
riante pe considerentul c5 ele dau navtere
la un stup gigant, greu manipulabil $i, de
asemenea, cB ele presupun omorfrea uneia
din m5tci la sfi r~i t ul culesului. Pe de alt5
parte, se consider6 c5 nu sint necesare pa-
tru corpuri cu puiet, tinlnd seam5 de urm&
torul rationament: o ram5 de puiet are
6 800 celule, astfel Pncit un corp cu 10 rame
va dispune de 68 000 celule. 0 matc5 tin&-5
de foarte bun5 calitate poate depune 2 000
ou5 pe zi, astfel hcl t Pi va trebui circa 30
zile s5 umple cele 10 rame. Avind ln vedere
cB metamorfoza unei albine lucr5toare du-
reaz5 21 zile, primul puiet depus va Pncepe
s5 eclozioneze cu mult Pnaintea epuiz5rii
spatiului de ouat oferit de cele 10 rame.
In consecinti, autorul articolului propune
ea cele doui mltci s5 fie izolate pe cite un
singur corp cu puiet, iar urdi ni ~ul si nu
fie jos, ci deasupra corpurilor cu puiet, la
nivelul celei de a doua gratii ; explicatia
fiind c5, trecind prin urdinivul de jos, multe
culegitoare cu gu$a. plin5 de nectar prefer5
s5 nu rnai treac5 prin gratii $i s&$i depuni
rnc5rcBtura in corpurile cu puiet.
La terniinarea culesului, magazinele se dUc
19 centrifug8, iar cele dou5 corpuri (avind
fiecare cite o matc8) se despart $i dau nas-
tere la dou5 familii separate, care sPnt l5sate
s5-$i adune hrana necesar5 pentru iarn5.
(H a yes , G. W. In : American Bee Journal,
febr., 1984; p. 97-99).
- STUDIUL DR. DAY -ASUPRA
f NTEPATURILOR DE INSECTE
Dr. James Day, conducfitorul Sectiei de
alergie $i imunologie clinic5 de la Universi-
tatea $i Spitalul general din Kingstun, Ca-
nada, a expus la adunarea apicultorilor din
Alberta rezultatele cercearilor pe care le-a
intreprins timp de trei ani asupra alergiilor
produse de Intepaturile albinelor $i viespilor.
ConcIuziile lui, bazate pe teste cutanate,
analize de singe $i inteparea experimentala
a--229 oameni, arat5 c6 reactia alergicg a
persoanelor la intepiiturile de insecte poate ' -'
fi prev5zut5 cu o precizie de 97OIo.
Testul realizat de dr. Day i n acest scop
(numit RAST) tine cont de trei factori san-
guini, respectiv de imunoglobina E (IgE),
imunoglobina G (IgG) $i histamina leucoci-
tar5 liber5 (LHR). La oameni nealergici, ni-
velul IgG este ridicat $i a celorlalti doi fac-
tori scazut ; la oamenii alergici, nivelul IgE
$i LHR este ridicat $i a1 IgG normal.
Imunoterapia, respectiv procedura de re-
ducere a reactiilor alergice severe, s e bazeaza
deci pe ridicarea nivelului IgG $i sc5derea
nivelului IgE $i LHR. Aceasta se realizeaz5
prin injectarea treptati a unor cantitgti de
venin de la speciile care produc un r5spuns
alergic. Dup5 un timp, corpul pacientului se ,
invat5 s5 tolereze veninul $i reactiile der -
gice se reduc la nivele suportabile.
Dr. Day s-a bucdrat In studiul s5u de un
sprijin nelimitat din partea celor 1800 api-
cultori din Alberta, care $i-au oferit bratele . .
(pentru testele cutanate) $i singele (pentru
analize), coqtienti de importanta acestor
cercet5ri pentru familiile lor. Inti--adevlr,
reacvile alergice sint mai frecvente la farni-
liile apicultorilor (1 din 5 membri ai fami-
liilor de apicultori este alergic), decit la
restul populatiei (unde frecventa alergiilor
la venin este de 1 la 250).
Terapia cu venin a fost inlocuitfi ulterior
prin terapia cu extract complet din corpul
albinelor $i viespilor, vindecarea fiind rea-
lizat6 in procent de 95%.
Fa p N c5 un 6m poate cunoa~t e pe baza
unei simple analize dac5 este sau nu alergic
la venin are o mare importants, i n special
pentru cei care doresc sB se fac5 apicultori.
(T u r n e r, Linde. In : Americar Bee Jour-
nal, febr., 1984, p. 144)
Rubricii realizatil de clr. I. OGRADA
~ N T R E B A R I S I R A S P U N S U R I
numeroasele IntrebHri puse de cHtre apicultori cu priIejul consfitui-
rilor $i schimburilor de experient5 organizate periodic in timpul sezonului apicol
inactiv, En cadrul cercurilor apicole $i filialelor judetene, cit $i dintre cele puse
direct serviciului tehnic a1 Comitetului ExecuCiv a1 Asociatiei CreqcBtorilor de
Albine $i redactiei revistei ,,Apicultura in Rominia" vorn Pncerca s2 selectHm
pe cele m3i importante $i En cursul rubricii de fat& s5 dHm rHspunsurile corecte
acelora dintre ele care prezintg un interes general.
RHspunsurile sint in conformitate cu normele pi mHsurile sanitare veteri-
nare elaborate in baza Legii sanitare veterinare nr. 8011974.
Care sint bolile albinelor ce trebuic
calcinat8) 5%, dup5 care stupil se aerisesc
oblimtoriu declarate ?
timp de 24 ore $i apoi se spa13 bine cu ap8
Bolile supuse declargrii obligatorii ~i res-
vi Se USUC' la
trictiilor sanitare veterinare si nt : loca a- AU d ~ p t u l apicultorii sEi-~i adud
mericang, loca europeanfi, acarioza, nose- din striiingtate m5tci sau material bi-
moza clinic5 $i varrooza.
O~ &C apicol ?
St u~i nel e contaminate CU astfel de boli
Importul de material biologic apical (fa-
infecto-contagioase SaU parazitare SUpUSe milii de albine, roiuri, m5tci etc.) se poate -
declaratiei obligatorii nu pot practfca S~U-
face n-ai cu aprobarea Directiei sanitare
~5r i t ul pastoral decit dup5 ridicarea restric-
veterinare ~i a Asociatiei Cresc5torilor de
tillor sanitar-veterinare.
Albine din R.S.R. Materialul biologic impor-
Cit timp este valabil certificatul dc tht va fi obligatoriu insotit de un certificat
s5nState a1 familiilor de albine? ' sanitar veterinar de la locul de origine $i
Certificatul de s5n8tate, respectiv a in- fnainte de a f i dat Inkproductie, va fi tinut
demnitatii de boli infecto-contagioase $i pa- izolat 30 zile, in care perioad5 va fi contro-
mzitare a familiilm de albine, cste valabll lat sanitar-veterinar, prin examen clinic $i
timp de 30,zile calculate din ziua eliberfirii. de laborator.
Daca acest termen a fast dep&it, familiile
In conditiile din tara noastrfi ins& cel mai
de albine lmcrise in certificat nu mai pot
bine se comport5 albina romdneascfi Apis
circula fgrfi fnncirea certifjcfirii pentru alte
mellifica carpatica, ras5 de albine formatil
30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifi-
in lantul Muntilor Carpati. Aceasta este bine
catului de cfitre medicul veterinar al circum-
.adaptat5 conditiilor noastre de clim5 rji me-
scriptiei sanitar-veterinare pe teritoriul ~ 5 -
diu, are valoroase insurjiri productive, se ca-
reia se afl5 stupina la acea dat5.
racterizeaz5 prin bllndefe, hfirnicie, rezisten-
J-,~ ori pe an se fat controalele
t 5 la boli $i intemperii $i are o slab5 pre-
dispozitie la furtivag rji roire.
sanitare veterinare a familiilor de al-
- C, reguli trebuie respecbte in tran-
bine ?
. sportul stupilor ?
Examinarea st5rii sanitare a familiilor de
a putea efectua transportul stupi-
albine trebuie s5 se fac5 anual prin con-
lor se solicits medicului veterinar de cir-
troale preiodice : generale $i partiale. Con-
,urnscriptie certificatul sanitar veterinar,
troalele periodice generale trebuie sti se facfi
,ument ffirg de care nu se poate efectua
de dou5 ori pe an in lunile aprilie $i sep-
tr,nsportul.
tembrie, iar cele periodice partiale - ina-
de plecarea pastoral Si numai la fa-
Apicultrii au apoi obligatia sfi preg=iteascH
miliile de albine ce urmeaz5 sfi fie deplasate
stupii $i sti organizeee transportul astfel in-
in pastoral. Controalele periodice, generale
cit sfi evite pierderile prin axfixierea albi-
$i ale familiilor de albine se
nelor, ruperea fagurilor, strivirea albinelor, *
cut5 de c5tre medicul sau tehnicianul vete-'
mOa*ea lor din lips' de
rinar de circumscriptie, cu sprijinul cercuri-
In mijloacele -de transport stupii vor fi
lor apicole ale Asociatiei Crescfitorilor de
avezati astfel ca directia ramelm
fie pa-
Albine.
ralelfi cu direqia de mers a vehicuhlui $1
vor fi legati de caroseria acestuia, pentru a
Cum si cind se dezinfecteazg stupii ? evita c5derea lor in timpul deplagrii. Intre
Stupii trebuie s5 fie dezinfectati in fie- stupi se va lfisa un spatiu pentru asigurafea
care an : toamna cei din rezervfi $i prim5- ventilatiei $i evitarea asfixierii albinelor.
vara' cei in care au iernat albinele. Dezin- - Transporturile se recomandii a se face -
fectarea stupilor se face in mod curent prin noaptea. Dacfi t ot u~i transportul se efectu-
curfitire mecanic5 $i prin imb5iere in so- eai5 ziua, este interzis popasul, debarcarea
lutie de form01 substant5 activfi (formalde- stupilor $i deschiderea urdini~urilor in locuri
hid&) 2-4'10, in solutie fierbinte de sod5 ca- sau drumnri aglomerate.
usticti 2-5O/o sau de carbid de sodiu (sod2 Ing. T.V.
C
32
J --
. -
a " . . > .-
PERlOADA DE ~NRORIRE A PRINCIPALELOR PLANTE MELIFERE DIN R S. ROMANIA
PERlOADA DE fNFlORlRE
LUNA
* ~ 0 r 3 c i ao brrtr
. , ,
s*
1
. - - _I- , - .L