Sunteți pe pagina 1din 34

SNlUdf73

au!dnpn~luadoeaheunuelo3!deunqj

I,*,:.qnl;[nuuras!a\ual~n:urasejInlo$uj

!

F!elaeq!x~vaHs$:ea~q$a~=)~o[!qpurIIJ-nls

!~olau!d~ol!~!ru!~olpnpo~d:

r!

nsn~:q~adsypu!~!~de!Bolo!q-npo.~cl~

3a"!!EIau!ql~

i CI+"3HOJIH3IN:JJds~a"~!PFIaP1~1Jod~ueJl

!JJeol!P?I3

!'7Nvzxnayd:alaryue~v!!.lez!l!ln!~uI~?J

6lap1aseoAolanslauwapu!3oJn)n) 01;!!Jo)lna!dyauxalu!uraaJ:

!m8ej

t~i'Zn3~3~n310~:~JJ!OH-pTamwu!.ms~tu

mluada.ra$equro~

! LI!'13'NIV~OWI~AV~HIL:e31lnnuu1-alocl

!

npaur.raj'JU[

!a!\~npordap'!n~uPacea~eolj81yv.1-nR

!ppz!ualeJnlesn3~wo~n~eJoIau!qleEJdnSR

oz!'aVIOLS:EJJEJE~JJ~!nlnIaurcxlp!q

t

12

iNIaVAYIA~~I&VZINVENO!4XkSVON

6d'NVAOaTOH:Rqq!A!WVplo3!dael1rlpunJd

4-q3n~~dod:ulade!n!nun

los!de

!!nln?t.11~

9Z!3a3kS3d321BkOH

e cz;'I~~TV~NXTV~I~ZI~XOZ'I~~I~V

ZZI2TYH3XLNII$IWSNIIdSY2I

!eu!qe3lsalqBop!q

!***:e~qlm!dy@In!paur.ro.)Sl.ln[uo.>ur:-1~

Z8!NVIaIZI3MIdV

'0~371~:e!uoder-yae$~pzp.8r?-nsa.i8uo3

!n1xxx~e!~!qnT~e"!puow!W

FO!XVJLN3Mn30(I'I03IdVI

!

ICIIEN33311

" J

c- ,sA FA'CEMTOTUL

Sub semnul urgenteit

STUPINE PENTRU A AVEA UN AN

APIGQL BUN!

*+*&*+-+*+** tgrii noastre s-au manifestat

'fenomene meteaklogice ale unei ierni deosebit de grele cu temperatuii excesiv de

I.

-

-

.?,

+++

a

.+A

.

*.'

. ".

-.

,

!

'

.

;$

-.

.

.

., .

j;;:;;

:: .+

,, ,-

!

!

,h,

.

,+ . +

;

; . :;:,

~-

?.

,

.:*.

,-.*.

':!

.

~

.

). -:":

".

,

)

+'

i

f

!

!

.

.

'

: -ate

AV~'cum se cunoafle, in ackst an pe teritoriut

!

;".4 :?, ; scPzute in perioade de timp indelungate, cu zspezi abundente $i viscole frecvente. !

Starea vremii a facut ea apicrrltorii s5 fie pwi in imposibilitatea de a interveni !

bperativ in scopul inliiturarii st5rilor anormale mai ales in cazul stupinelor izolate cu c5i de acces impradicabile. Obi~nuiticu ierni mai blinde, cu unele zile insorite

in timpul perioadei de iernare (in ap numitele ,,ferestre ale ierniib4),apicultoriiau pregatit in general traversarea perioadei de iernare a familiilor de albine pentru !

!

!

!

+

!

!

!

f

!

$

conditiile care au caracterizat .iernile precedente pe parcursul ultimelor decenii. Asprimea neobi$nuitA a iernii a eondus la inregistrarea unor pierderi de familii de elbine, pierderi prin mortalitate care au depsyit cu mult pe cele lnregistrate in anii

-anteriori. Principalele cauze ce au determinat pierderile au fost :inaccesibilitatea 2' $ :-elbinelor la rezervele de hran& ca urmare a imobUizLrii gbemului de iernare dato-

rill frigului excesiv $i mult prelungit im timp ; neasigurarea unui regim termic adecvat a1 stupului $i in corelatie cu temperaturile exterioare ; incarc2rii deosebite a intestinului gros al albinelor consecutiv consumului exagerat de hran5 $1 a

absenfei zborurilor de curZlire timp de 4 sau chiar 5 luni. De asemenea. tot datorit5 acelorayi condifii, multe familii care au supra- . viewh au ievit din iarnL avind o conditie biologic2 precars datoraa sliibirii accen-

materializat prin diminuarea numHrului de

a

a puterii lor.

Aceastii

slabire

aceentaaa

s-a

albine re conrtituiru familiile reswctive ca pi prin reducerea. uneori sever&,

cantitstilor de puiet care, in mod normal, trebuiau sl existe la acea datA in cuibu- rile familiilor. Desigur, cu ocazia reviriilor de primHvar3, s-au constatat $i alte .t

situatii anormale ca de exernplu : umidibte ioarte mare in stupi, atacuri de dau- n&tori (vareci $i ciociinitori), disparitia m2tcilor. mucegairea fagurilor.

!

!

+*w+**-+++4

-+-4*+***4*\

Sste idnsii de subliniat c5 toate aceste ormale puteau fi preintmlpi- manifestZirile lor mult dimi- c5 preggtirile pentru iernat ar executate la timfp, cu maxim5

familiile de albine pierderi prin mor-. talitate cuprinse pe judete fntre ex- treme destul de largi. Media pe tar5 ne indicii o sensibilg diminuare a patri- I '. " moniului national apicol cu sc5deri rnai

.

.

,

on~tiinciozitate~i la inalti indici teh- substantiale in unele judete din vest. ici, de calitate conform -normelor teh- Inainte de centralizarea situatiei pe ce de preggtire a farniliilor de albine am primit la redactie numeroase

din diverse locali- semnalau de catre

oxistata, in stupinele unde s-a actionat apicultori urmirile nedorite, uneori

operativ inc5 din timpul iernii, situa- grave care au marcat stupinele dupB

-Gederea ierngrii. Pe de alt5 parte, aqa cum s-a putut

scrisori ~i telefoane titti prin care ni se

.:

.

.

.,,:;?:

,?

'>

' ~:~ile~negative care se prefigurau au perioada traversgrii iernii. Unii api-

. fost,prevenite sau lnlgturate ~i dezvol-

cultori, deosebit de ingrijorati, ne in- trebau pe ce directie trebuie orientat5 ' activitatea fn sezonul activ a1 ace st^

an : refacerea efectivelor sau realiza- ;*\-

rea productiilor ?

.

!

*

,:.

:; :

albine s-a produs pe

-,i ::.a -liiiie':ascerrden& astfel c5, la data

-dnd :dAm ,, la tipar revista (inceputul

-;

'.

'.;,~.'famiIiilorde

.

. :j+!!;.

?:

: - .lunii.:maiX,psibilitatearejdiz5rii ~i de-

@sirii,

'i:~T

,

-~pmduci$iilor qi'efectivelor. pla- Celor care ne-au scris qi telefonat,

.

.

::.nificate reprezint.6 o-certitudine.

.

:A: -

Confh unor situatii intocmite la fn-

:;::.<geputul, prhgverii de aparatul tehnic

ca qi tuturor apicultorilor rom5ni le .:.,. precizgm c5 obligatia noastrii moral5, 1. profesionalh, cet5teneasc5 gi patriotica

-: ::.l-,.,

.

.

:dinret&nia

teritorialg judeteanti a aso- este aceea de a reface rapid efectivek,

-:;, ,>:,:-ciaflei.

noastre, ' au fost - inregistrate la

de a valorifica la maximum poten@alul

broductiv a1 familiilor de albine exis- tente, realizind productiile planificate, creind in acelasi timp toate conditiile-

pentru inregistrarea la recens5mfntul
'

animalelor din anul viitor cre~terilede efective planificate. F5r5 indoial5 cB oricit de grele ar fi conditiile, toate sarcinile pot fi in- deplinite ~i cind afirmfim aceasta ne ba- z5m. pe dragostea constant2 yi neabatu- tul atasament manifestate fat5 de al-

, - bine de c5tre toti apicultorii. Dacg toti ar fi r8spuns integral cerintelor unui inalt prolesionalism, a unei autentice competente ~i ar fi utilizat tehnicile ~i metodele de preg2tire pentru iernare indeobste cunoscute, situatiile negative nu s-ar fi inregistrat. Adevarul acestor afirmatii este cu prisosintii demonstrat de starea bun5 a stupinelor acelor api-\ cultori care s-au preocupat in sufi- cientg m5sur5 de buna pregatire pen- tru iernare ca ~i de supravegherea atentg a iern%fii.

Acum este obligatoriu ca, sub sent- . nu1 urgenfei, fiecare apicultor cu stu- pinti personalti mare sau micb, fiecure stupar din sectoarele de stat ~i coope- ratist, sti utilizeze la maximum extra- ordinara capacitate de inmulfire a fa- miliilor de albine care in mod 'natu- ral, prin roire, se mnanifestfi cu inten- sitate in aceastti lun.6. Tehnicile si me-

i.

.

todele de fnmultire intensivii a fami- liilor de albine sint cunoscute. .Institutul de cercetare ~i productie pentru apiculturii a elaborat mai multe tehnologii de inmultire a efectivelor de familii de albine. Ultima, ,,Tehnologia

de producere intensivti a roilor in for- mafiuni de muncti specializateu .a fost

dezbitut5 cu toti ~efiifermelor apicole apartiniqd Departamentului Agricul-

turii de Stat, cu apicultorii din coope- rativele agricole de productie in cadrul unor instructaje desfasurate in anii anteriori. Metodele de roire artificiala au fost prezentate ~i cu ocazia cursu- rilor apicole de masi si- a conferinte- ate fn cursul acestei ierni targ. Recornandim tuliuror r i-nteresati sB apeleze la

din

filialele

judetene

ale '

1

a

>

-

*.

asociatiei noastre

drumiiri competent~

Indiferent de metoda folositd la lor-- marea roilor este necesarti o aplieare+

pentru

a

primi in-

$i la timp a tuturor atapelor

lehnologice. Desigur, toate indrumiirile cptp-inse fn manuale, articole, bro~urica ~i pro-. cedeele practicate de apicultorii cu ex- periengti trebuie prelziate selectiv yi aplicate creato~prin adapturea lob la conditiile locale, concrete ale stupilrei.

De maxim2 importantii este ingrijirea

corecta

"

{-

roilor dupd formare, prin aplicarea +--j

co~nplexuluide m5suri ce vizeaz5 atin- gerea pin5 in toamn5 a pararnetrilor .' calitativi si cantitativi caracteristici gd unor familii puternice, capabile s5 ier- neze in cele mai bune conditii. Teoria si practica apicolg evidentiazs faptul cH printr-o ingrijire corespunzi- toare, roii formati in luna mai sau la inceputul lunii iunie cu m2tci de ca- litate pot ajunge rapid la nivelul de putere a1 unor familii capabile sii va- lorifice in acelasi sezon activ mai multe culesuri de productie. F5r5 indoial5 c5 aceea~iatentie se cere acordat5 tuturor familitlor de al-

bine, mentinerii permanente in activi- tate a miitcii cu observatia cti familiile .care au ie~itsltibite din iarnti trebuie sti se bucure de o ingrijire atentii care , F

vizeaz2 continua stirnulare a dezvolt2rii -- lor. Aceast5 ingrijire atent5 va deter- , mina anul viitor, datorit5 unor corecte . preg5tiri ~i o supraveghere judicioasg -. a ierngrii nu numai supravietuirea lor

,.

'

ci o

mentinesea unui nivel corespunzitor

de dezvoltare dup5 o iarna grea.

adeviiratg

supervie$uire, adic5

\

Ne exprimZm convingerea fervt5 cSi, invtltind din dificultdtile iernii trecute,

actionind acum hottirit, curajos ~i curn- petent, fiecare apicultor care a avut pierderi de familii de albine, va putea sd-si refacti integral ~i cltiar sti-ji mci- reascii efectivele stupinei, s8 redizee'

pin

diversificare o producfie

sp~ritil

astfel ca apicultura sti-+-i piistreze,ca- racteristicile unei preocupiiri genera- toare de satisfdctii, utilb, eficientii ~i " rentabild. REDAQI-4 ,

1

<

-

CRE~~EREAMXTCILOR IN STUPINELE

1

.'

.+

F

b -

MICILQR

PRODUC-ATQRI

Biol. Mihnela SERBAN Institutul de cercetare '$i productie peqru apiculturg

, ::f ae mai bine de zece ani exploatarea ,.mtensivg a albinelor s-a rgspindit in ,multe din stupinele noastre : in unele - prin valo~ificarearnai multor culesuri

succesive, iar in altele prin diversifi- carea productiei stupului. Este o evo- lutie fireascg, datoratii transformiirilor

wnditia ca prin calitatea genetic5 a materialului de crestere el s2 se pun5 in slujba Programului de arneliorare n albinei romiine~ti. Iat5 citeva genernliMti demne de re- tinut pentru cei interesati :

I. crescgtoria

de miitci trebuie am-

-

:

floristice Si SOC~O-~CO~O~~C~PreCUm

$i p]asati intr-0 zong cu cules natural de

iniretinere ; 2. Urm5riti in orele de prinz directin zborului trintorilor Si aflati astfel locul de adunare * ;

ridicbii nivelului de preggtire a api- ,. cultorilor, receptivi la progresul tehilic

- _qi capabili de asimilarea lui. ! < rea apiculturii intensive

se

I .,seama uzurii mai rapide a mgtcilor,

sine inlocuirea

Practia-

P r a c t i a -

face

pr

~i~

., eeea ce impune de la peridieor dona^ a

3. Alegeti ca donatoare de larve pen-

rdordiste.

sau dou5

cre~terea

tru cre~tereade m5tci una

colonii

fncepeti

punCtul de vedere al amelioratorului

esk un avantaj, c,ci inlocuirile propriu-zis5 pe la 25 aprilie-5 nai ;

fmbun5tiitirea continua a calitatii nla- 4. Stimulati cresterea de trintori in

. tefialului biologic - se difuzeazg $11 citeva colonii cu m5tci recordiste (altele

teritoriu matcile programate. Deocam- data aceast5 sarcina revine majoribr

buie SB contin5 permanent 2-3 rame

pepinierelor I.C.P.A. care furnizeazg CU oua, larve tinere $i puiet capioit de

trint0ri. flncepeti ac?ast?i lucrare pe la 10-15 aprilie, astfel ca la ecloziunea primelor m5tci sii existe trintori ma- turi **. Distrugeti sistematic puietul de trintor-i a1 tuturor celorlalte m5tci ;

hlocuirile anuale si inmultirile prec;dm 5. Tineti seama de faptul c5 peiltru

oferte Pmperecherea fiecgrei mgtci este nevoie

liora ~eptelulcrest matci

decit coloniile mam5) -

acestea

tre-

anual cm 35 mii mgtci

mult mai mare.

; necesarul este Dar din ce in

ce mai frecvent inelnim apicultopi selec- 'k. tionatori care din dorinta de a-~iame-

''

asigurindu-~i

9 - in unele locuri -

timide

-elitre filialele A.C.A. sau cadouri pen- tru pkieteni Produs a1 civilizatiei industrializtirii,

de cca 40 trintori, &iar dac5 la impe- recherea efectiv5 particips numai 5, 7 sau 10.

si idsi apicultura intensiv5 (sau Citeva elemente de tehnicli de lucru,

industrial5), matca de pepinier5 de

func-

tmna tirnf, de un sezon intreg, dar nu

/mare randament este destinatii a

m.Ztt-ttniult : , ea asigurli

viguros

de albine care intrii

sa iarn5, o dezvoltare bun5

puiet

' -' pentrtt;geMfatia

priha

., - in

,"

de primg~~g%iun bun,comportament

*- 'la cule~urik-verii- dup5 care trebuie

k fnfocuit5 cu20 alb, tingrg. ~i~ ea nu "- se cresc rngtci fiice. Este normal deci, s& fmraj8m crqterea de m5tci ori-

." und&.conditcle

.-' :eultchl se simte capabil a o face ; cu

,;:.

.

sint favorabile iar apii-

-

scum :

1. Pentru a fi siguri de virsta lar- velor la transvazare, folositi cornparti- mentul pentru matca (un fagure cu ,

* DacA locul este aproape de vatrA, =ji

dacl pe raza

pine, probabilitatea fmperecherii m2teilor cu

trintori de pe insgyi vatra

mare. ** Din toti trlntorii pe care Ti vedeti tbu- rind la ingltimi de pin5 la 4 m, numai 48O;o

sint apti pentru imperechere, iar din 6ei

este

de 3-5

km nu slnt

stu-

eresdtoriei

care

zboarA la fnlltimi mai mari, nu-

rnai

lgn/e.

.

'

<,-

.

<

3

miere .$ pZisturg la perete, unul cu

puiet in virstZi ~i unul go1 bun de ouat,

si incg unul cu pule in vifstg - tqi

trei cu coroan5 -, impreunii cu matca

se separ; prin diafragmg oarbti care

la nivelul treimii superiaare are o fe-

reastrg longitudinal5 (8 x 20 cm) din

gratie Hanemann ; dincolo ' de dia-

restul

fragmg se afl5

populatiei).

d-

I

a1

Urmiriti cind apar ou5le

in fagure ; in a patra zi, larvele sint optime pentru transvazare *.

2. In acea zi organizati o colonie por- nitoare (starter), dup5 modelul folosit in

i pepinierele I.C.P.A. : scoateti-din acest stup matca impreung cu o parte din

, ~ame~i formati un roi ; in stup liisati

co-

roan5 - una cu miere cilpgcit5, una cu p8stur5, una cu puiet cgpacit ~i ne- c5p5cit (dar nu sub 3 zile), urmeaza

r:

ramelor

si

,

,

, cinci ra,me, toate cu

cel putin

! un spatiu go1 pentru rama

inci o ram5 cu puiet capkit si pisturi,

~i una cu miere c5p5cit5 ; scuturati pe

i .aceste rame majoritatea populatiei ti- nere ; culeggtoare ramin destuIe. Dupi

3 ore unitatea orfanizatg este condi-

tionat8 pentru a lua in crqtere lar- vele tinere, abia transvazate. Verificati

a doua zi, la aceeasi or8 prinderea si

r , regrupati in rama de crqtere botcile acceptate. Atentie, nu fiti lacomi ! Dati

j!

de cre~tere,

r

,.

L

I

i .

,

'

in crestere numai 30 botci -. ailtfel

puneti sub semnul intrebgrii calitatea viitoarelor m8tci **.

4; :,

* La virsta

de

o

zi

(pin5 la sfirgitul zi-

.~. lei a doua) larva de lucr5toare cste perfect bipotential5 - hvlnit5 adecvat, din ea sr

aezvolt5 cu sigurant5 o rnatc5 perfect& Din larva transvazatg la 2 112 zile rezultB o matcg

H.- ale c5rei ovare sint bine dezvoltate dar are

.[.

L sperrnateca (indivizi cu mica caractere ; apar morfologice frecvent interca~ti interme-

'6

. diare intre cele de mate5 ~i de lucriltoare -

k . pe piciorul posterior sint schitate giruri de

perf colectori, capul nu este rotund ci uqor

triunghiular, mandibula nu are pinten ci este netedl, iar glanda mandibular5 este redus5). ** Colonia ia de multe ori in creqtere mai

multe larve decit este de fapt in stare sa creasca optim. htr-un starter astfel organi- t? zat, din 60 larve date ln cre~terechiar dac5

80010 sint acceptate,din cele care ajung mBtci adulte 20010 sint fnlocuite la introducerea En colonie

I

I;.

:;

t

tate in compa&imntul fir2 mat25 al ; cczloniei donatoare de -1arve. ~rintre"

rame de puiet nec2pgcit : alblrr&e din -

acest

semi-orfanizare ~i ingrijk*

larvele tinere.

I.

compartirnent &t

intr-o stare de' ;

cu plzcere-

4. Asigurati

calitatea

ingriljirii

lax--_

velor stimulfnd permanent mlofiia, eu sirop de zahir ; de indaa ce fagurele ,,pentru ouatu din compartimentul cu mat& va contine larve de 4-ti-zile, tre- - ceti-1 in compartimentul de cxqtere iar

in locul lui duceti un fagure gol. din

care tocmai au eclozionat albine tinere. Botcile, chiar si dupg cZipiiciye, trebuie

s5 fie permanent acoperlte de alhine care le ingrijesc, le

C) ~ernarcg: si In startcr $i in eolonia crescstoare trebuie urmlritq fnaintt? de a le desemna ca atare, calitatea de bune doici a albinelor. De aceea, la inceputul sezonului de cre~terese aleg cite 34 ,candidates' pcn- tru fiecare categorie. De altfel, colonii crew5- toare este chiar necesar s5 fie mai multe, intrucft cregterea repetindu-se botcile se in- troduc in starter zilnic, tot zilnic se scot cele acceptate, dar in crescator ele r&mili 13 zile ; iar seriile ,nu pot fi aglomerate in- tr-un acela$i cresc8tor.

5. Dgi virsta larvelor la transvazare

este unl'formg, botcile trebuie protejate prin introducerea, in preajrna datei ecloziunii, in cqti de tip Zander sau, mai simplu, in bigudiuri din plastic (0 2 cm) adaptate ; acestea din urma - sint rnai avantajoase - sfnt rnai uqor _ '

-

-5

'

de manevrat (evil5 bruscarea ocup5 mai putin spatiu pe leat, fiind lungi oferg spatiu mai mare matcii eclozionate,,~iplasa lor are ochiuri mai mari.

6. Dupii ecloziune, in a

17-a zi de

demoltare de la ou, matcile sint trh.$e, conform aspeetului si conformiatii .cr

tipul propus.

Urmeaz5 imperecherea, dupti o.zi -

maximum doug de piistrare la dldura coloniei, cu past5 de ,miere cu zahi5r asigurats fiecilrei custi/bigudiu Cu o zi inainte de ecloziunea mgtcilor din botci, formati nucleii ; folasiti tip$ SCAS I : (un corp de stup ME, cu plas5 de sirmil pe fund, contine trei ,

~ntparti'mentea cite dou5 rame stas $i;un hrinitor uluc din lemn). Dup5 -, pgstrarea timp de 2-3 zile, inchise la

IASPECTE ALE BIOLO61EI

&( REPRODUCERB LA ALBINE

"pisz

. mellifica carpatica

Dr. ing. I. RUSU

Institutul de cercetare $i pl;oductie pentru apiculturh

Ameliorarea in apicultura cornparati\.

cu eelelalte spffii de animale, prezinli

?

:.

-.

:,

.

.

.

.,

,

.

umbrg,, cu rezerv5 de hrani solid5 in uluce, aqezaQ adZiposturile pe locurile hot5rRe pentru ele - intr-o margine --de stupini. Dati fiec5rui nucleu cite o - rnatca, in colivie de introducere blocati 5de dou5 straturi de fagure artificial. flngrijirea acestor nuclei este foarte eomod5, cu exceptia perioadei de cules prea abundent cind se blo~heazri cuiburile si mitcile nu sint primite. Chiar qi in 'restul timpului, scoateti din )

1

4

g

$

I d

fagurele

crescut

sub

lucru albinelor. Trstati

<%.

.~r:

.

::

-,:.$imp

.~

i +L

't.'riodic

1

-

in timp cite o ram5 si inlocuiti-o

: ?. cu .alta, abia cliditi ; sau detasati pe-

hrznitor

( o serie de greutiti legate de particula- :

/

%

$ seleeioner. D~ a~em,nea, ,e Gie cg maka poate f efectua mai multe zboruri de impme- f 3 there cu unul sau mai multi trintori, 3 ceea ce ingreuneazi $i mai mult lucr5-

$

.

In ultimul timp s-a

introdus si in

apicultuX%metoda inShin@rilor artifi- f ciale pe scar5 tot mai mare in scopul,

',

'

%riltile biologice, respectiv de aprecie- 8rea rnatcii dupi calitatea familiei, de

. ::Um~ticalitatea pontei mitcii -- $ impesecherea mgtcilor in zbor, unde

iea .ti;?btiie si fie cornpacL. Recoitati ( acest a@ nu poate fi controlat de citre

; .-:.I,,di~astfel

3:-

.,.:,-periodic,.,

,.

.

ma&

preventiv, puietul viros.

dupi ce puietuJ, este

cip5cit. Po-

triviti astfel ziua recolt5rii ca ~5 puteti

. introduce imediat o alt5-matc5, tin5ri. F~I-3.a face din cresterea de ntitci

a1 stupinei, se pot

obiectul

principal

I

:

!

I

.

.

.

?>

-cr.qtein medie 3 miitci Pntr-un aseme- \ 3 $ rile de ameliorare.

/

f

I

vizite la intervale de 7-10

zile *.

Nu fitizgirdy k.popularea nuclei-

, nea: nucleu intr-o var5. Este posibil ca Qi .apicdbrul care nu se deplaseaz~zil-

-"" . iic la stupi sg reuseascg, chiar c+i cu

e:;

I

I '%I-

) studierii ereditgtii la albine qi pistriirii 6 liniilor seleultionatk.

Tot prin in$dnpri artificiale se pot

ln lunile mai ri septem-

'::cre$terilor, nici uria goal5. De puterea- ) Me-octombrie, cind imperecherile na-

I turale sint impiedecate de timpul ne-

(sep-

.%lor;nimio din ceea ce intr5 in ei nu

toate ramele se reint0I-o 4

I

.$",piee,:&ki

-.~iri,.~pii

>.

mloniilor de baz5 b sfirsitul

obtine

~

.

,, .nucleilor,. :-idepinde.succesul de eoeziunea acceptSirilor. populstiilor lor

,'

;

.::.

.<-

':

,':

;&& w*,.:.,->

-

-

,

.

,?

.,

I.G

.

.

,.<

-

,-I:

>%<

1. ,

)-.

,-

.-

-

.

,

.-2;

-

.

.*

.

.

-.

.

.

~

.

-

:;::' -

A .,,,

'~' .:.-.I

>. -<>S' ,-.:'<

.

~

:

, --

-Ir-

'

'

.)

$ favora~bilsi a

lipsei de trintori

( tembrie-octambrie).

3

$ -

~~~~~li&~~i~ultorul&,Ed. V, 1979, ~ucu-3 .

resti ; F. Ruttqr,.C?gterea rnfitcilor, 1979; Bucu-

In literatura de specialitate oon,sd-- '

tat5 nu am gisit hcriri care sB vizeze

/r

$ studii asupra unor ahpecte din biologia

la trintodi promiti din

( reproducerii

.T*hrareIe,ca2uii cfnd d'matc8 nu n -fast $ ~USde aLbine rnmparativ cu a trfnt+ .

.

,

?

;:;:-;-

I.

r.;"~,~

*

-

~i jiucleul a r&as

>.,: 55" pentru,ta. nu ,aveam simanta revenirii cn-

: . ,<,, ,:;::,:. ,. ~-rmd . spre-.,.al"verifica acceptarea unei noi

'ac&pta

orfan, tocn~ai $

k

8

rilor proveni$i' din OU~'de mat&, iar / lucrarea

in familiiie de albine in

efectuezein cursulld

$

-:~::'rn5datkk

.

,.

,

+

s.+,l.

;bq>,'l.'

!aceast5-.conditie,am desfiintat

.- unul :,:din eer@tiidespa+titori,.populatia res-

octmbriecind

3:.: -.,pcclivEi,unindu-$a cu ,-@a din, nucleul vecin. $ mod n0mnal nu mai exist4 trfntol-i.

r

:

1

_

,

.

.

.

:

.

.

.

.

.

.

-

-\-,

.-

.

;J;;

,::

,

.

.

<

.

r.

.

.- .

:

,:,

.

.,

.

.r<

,."

,

-:

.~

.

.

-.

.

.

5

,;

-

L $::,

<;

-,

.*

Am socotit ci prezentul articol nu ar fi complet dacii pe ling5 indicatiile fo- lositoare date de rama cliditoare, nu ne-am ocupa si de foloasele directe sau indirecte pe care le obtinem prin intre- buintarea ei.

- Cu ajutorul ramei cliditoare, cum am mai arritat, producem o important5 cantitate de ceari, variabil5 in funciie de puterea coloniei, importanta si du- rata culesului, raportate la stiruinta depusi de apicultor. In aceas% ordine de idei ar fi cazul si precizim posibili-

titile teoretice, adici 'capacitatea

tentiali de productie" a cerii, a unei familii de albine. Fiecare albini are posibilitatea fiziologicii de a produce ceari, cit jum5tate din greutatea ei cor- porali (adici vreo 200 solzi~ori,ca in cazul roilor naturali), fir5 a se uza pentru alt gen de munc5. Deci un kg albin2 lucriitoare poate produce 112 kg ceari. 0 matci normali, intr-un sezon PnsZiminteazi 140-160 mii oud, din care rezultii aproximativ 14-16 kg albine, care ar putea produce 7-8 kg ceari, dac5 in cursul existentei lor ar fi Pntrunite cumulativ totalitatea con- ditiilor necesare unui clidit normal.

- htre apicultori este incetGtenit8 in general piirerea, cii prodwerea unui kg de ceari ar costa familia de albine multe kg de miere. Dar acest punct de vedere este gresit, fiindc5 daci vorn examina, in timpul unui cules, chiar slab, albinele unei familii vom gisi 69 apromixatim 7 din 10, vor avea la ab- domen in jur de 4-66 solzi~oride cea-

rB. fn lipsa posibilit5tii de cliidit, sol- ziqorii acgtia, albina ii pierde, fie fn tirnpul activigtii din stup, fie in tim- pul zborului, dar hrinindu-se in con- tinuare din belqug cu miere si polen, ea produce alti solziqori. Aceasti capa- citate biologic2 (s8-i zicern) - ,,span- taniU, de producere a cerii, a unei fa- milii normale, ca urmare a &ictivitAtii

ei complexe este de circa

,PO-

1 1/4-2

kg

cear8. Avern posibilitatea ca prin mun- ' "ca noastrg s5 profitiim de acest instinct

. a1 albinelor.

'.- Clgdind cu rama cliditoare, fami- liaL'vaconstrui in cazul unui cules ceva

mai bun, concomitent si faguri artifi- ciali, f5r5 defecte, f5r5 a-i deforma qi a-i cliidi partial cu relule de trintori.

- De asemenea, prin folosirea mme- lor clGditoare, predispozitia la roit este in parte fi-inat5, prin punerea la mcnc5 a albinelor cliditoare, care in lipsa spatiului gol, creat de rama cl5ditosre, neavind de lucru, ,,someazi".

- Prin intermediul

ramelor

cl5di-

toare putem dirija numrirul trfi~torilor din stup. fn acest scop putem plasa in familie 2-3 rame cliditoare, 39 15sim intr-una sii eclozioneze trintorii ins5- mintati si apoi pe ceilalti s5-i distru- gem, recoltind ramele cl5ditoare d1lp5 insimintare. Puietul de trintor recol- tat, respectind o anurnit5 metodolvgie poate fi intrebuintat la producerea ,,Apilarniluluiu si constituie, in stare proaspgti, o bun5 nads la pescuit.

- Dacri familia de albine este aleas5 spre a produce trintori selectiona{i in vederea imperecherii in stupiru prdu- c5toare de material biologic, atunci in stupii ale~ipentru acest scop se pune la infloritul pomilor cite o ram5 com- plecti cu celule de trintori, construit5 in anul precedent, iar in restul verii trintorii se cresc exclusiv in fagurii proaspit cliditi, a 2-3 rame cliditoare, plasao in fiecare familie aleasii.

- Fixind o fisie de fagure artificial de 4-5 cm pe speteaza ramei clidi- toare qi plasind-o pe aceasta in mijlo- cul cuibului familiei de prisili, ling5 o ram5 cu ouii ~i puiet tinir, ea va fi clgditti ~i insiminpt2i in foarte scurt timp de matcii. Astfel vom putea avea la indemini usor, fir5 a deteriora ra- me intregi, ou8 suficient de precis de- terminate ca virst5, sau chiar o fisie intreagi de fagure cu ou8 sau larve ex- trem de tinere, pe care le putem in- trebuinta la cre~tereamitcilor.

- Putem folosi tot a$a de bine fa- milia de albine ca doicg, plasind in spa- tiul ramei cliditoare spre crqtere un numfir limitat de botci, extrem de ti-. nere, provenite din famila p~rriltoqre~

- Spatiul liber a1 ramei clsditoare

mai poate fi folosit aga cum am arAtat spre a da o mat& in colivie familiei

s.'NICHIFOR v

1 ramas in rama cliiditoare.

urmeazH m5 refer -la o e de~ipare milrunti la dup5 pirerea mea, bn- perienfi iMelungat3 in a 0 importam deose-

apicultorii care nu au

Dar

ilii

intr-o

extractia

stupins

cu

dureazg

ate spune pentru cei

am

problems: mi-am mic c&-ut ceva tru transportul bu- teliei de aragaz, de form5 dreptunghiu- larH, in care. incape fwte bine lgdita

ivwe

cum

'

~,

 

.,:

a lndepgrta albinele care Pn- intre in I&%@,cind dewhi- ul, am de ea un afu- s. In felul acesta am rezol-

,

'

+

.

portul cu uqurinfl a1 Ildi-

.

i destinati extfacgei:Si am albinele 'insotitoare.

. ~e

F*>' _

I-REA\NATURALA

mlsuri pentru combat;re

Roirea natural: reprezinti manifes-

tarea .instinctului de inmultire

drept urmare perpetuarea speciei al- binelor melifere. Familiile puternice si s5n5toase care au atins un stadiu maxim de dezvol-

tare in conditii prielnice oferite de na- tur5 incep s5 se preg5teasc5 de roire

si in final roiesc dac5 stuparul nu a

observat aceste manifest5ri si nd a intreprins nimic pentru oprirea acestui fenornen. Trebuie precizat c5 roirea are

la baz5 o predispozitie genetic5 care

ins5 nu se manifest5 la fel la toste fa- miliile far5 anumite situatii ajut5toare. Dar ~i in prezenta unor astfel de si- tuatii roirea nu se produce la fel si nu toate familiile roiesc. Care sint aceste situatii ajut5toare

avind

~i

cum pot fi ele combstute ?

a) Predispozi$ia genetic6 care pate

fi

diminuati prin selectie f5cind inmul-

tiri numai din familiile productive dar neroitoare. S5 nu ne l5s5m furaG de

- afirmatia unor stupari c5 mitci'le din roiuri naturale sint de cea mai bun5 ca-

! litate. Aceste afirmatii nu au la baz5 decit simple supozitii. Printr-o atenti urmgrire si selectie a familiilor care 211 de an i~ischimb5 linistit matca vom

-- ajunge ca pe vatra respectiv5, in de- curs de citiva ani, sii nu avem farnilii roitoare cu conditia ca s5 inl5turSm si restul conditiilor ajut5toare. Un exem- plu concludent in acest sens il consti- tuie munca ing. Nicolae Foti care dup5 aproape 40 ani a ajuns ca in stupina proprie sii nu aib5 familie roitoare

ci numai din cele care isi schimb; Y-

nistit matca si cu o productie de miere foarte ridicat5. b) Virsta mfiikilor este un factor care prdspune la roire cind mgtcile au de- p&it 2 ani in aceeavi familie. Din prac-

tics mea am' obsmvat ctl rn8tcile de:

1

an

foarte rar

intr5 in frigurile ro-_,.

itului, fapt ce m-a determifiat s5 prac--':'

tic schimbarea m5tcilorr.anual, iar ca urmare nu am mai avut ~roiriIn stu- pink

c) Blocarea cuibului cu rniere 9 po- ' Zen dsrtorit6 unui cules de lung8 du-

rat6 estc de asemenea o cauz5 care determina familiile s5 roiasc5. Stu- parul czre din 8 in 8 zile cerceteazii sumar aspectul roitului este destul de . - linistit observind puiet pe cite 10-12

:

rame

alunci

cind

nu

calculeazi citi

dm%eprezintg

acest puiet. Se stie c5

un fagure de

415

x

260

mm

are

10,79 dm2, iar

1 dm2

de

puiet

nu-

mSr5

pe

ambele

fete

800

celule de

1ucr;itoare.

Dac5

din

toat5 suprafa@

acceptam

c5

la

dispozitia

~nitcii

ramin

numai

7,2

dm2

pentru

de-

puneren de puiet pe un fagure, iar restul este ocupat de miere si polen, o nlatr5 de bun5 calitate va insgminw un fagure in 4 zile deci' pentru un cuib bine echilibrat matca are nevoie de circa 6 faguri. Faptul cB ea depune puiet in 10-12 faguri denot5 c5 restul suprafetelor sint blocate, ceea ce con- duce la intrarea in frigurile roitului.

d) Blocarea cuibului cu miere la cu- Zesul de la salcim intens, dar de durat6

redz~siiface ca m5tcile sti nu aibS unde depune ou5 iar albinele tinere nu au

cu ce se hr5ni nici ce construi ~i astfel

devin inactive, populatia

suit5 si din aceast5 agbmerare, c51- dur5 si lips5 de aerisire familiile intrs in frigurile roitului. Prin scoaterea unor faguri plini cu miere qi hlwuirea lor cu foi din cear5 presat.5 d2m ck lucru allbinelor produdtoare de car5 care m5tcilor suprafete pentru depunerea puietului. Pentru msrirea aerisirii, Sntre fund ~i primul corp se introduc 3-4 cuie de @2,5-3 mrn iar Mocurile reduc5tmre nu se mai asaz5 la urdinis chiar dac5 culesul a incetat. Dac5 nu avem umbra natura35 in stupin5 vom aseza deasupra capace- lor ramuri cu frunze, buruieni sau

este

Pnghe-

.

, r

i

c

f,

i

iarbi, htr-un slrat gros de 16-12 m pentru a fi, Intr-adevir, protector. Pen- tru folosirea indelungats a acestor urn- brare este bine ca inainte de asezarea materialului protector si construirn din ~ipcisau bete o gratie care s5 dep5- seascii cu 10 cm conturul capacului peste care apoi vom aseza frunzele sau ierburile protectoare. e) Tinerea famlliilor 3n stare activd pin recoltarea polenului, a Ztiptisoru- lui de matcB sciu apilarnilului consti-

tuie- o

rnetodii care impidic5 aparitia

frigurilor roitului deoarece organiaa- rea unor asemenes productii se face cu luarea m5surilor pentru impiedicarea roitului. f) Pentru observarea pregiitirii de ro- ire cel mai usor loc pentru depistarea -fenomenului este cercetare a ramelor clgditoare din fiecare familie sau a fo- ilor de cear5 presat5 date spre a fi construite. h asemenea rame vor apare primele botci si tot aici vor apare si primele botci insgmintate. Momentul Fnstiminttirii primelor botci mat6 & fa- miliile respective vor roi atunci dad prima botcii a fost ciiplicitii ,yi vrma este bun2i pentru asemenea eveninrent. Vremea bun5 inseamnz atmosfere se- nin5, far2 vint, iar temperatura este ridicatii in jur de 28-30°C si chiar mai mult. fn preg5tirea pentu rdre miitcile Pns%nin@az5 in medie p'lns la 30 boe1 Pn timp de pin5 la 9 zile. Ep-

3anaqea 4ns5mh@rii se dakregte hp- tului c6 unele familii dau consecutiv 34-4 mi-. Se mnqte ci la fim re- ire pqxlatia stnpnlui se imparte aprQ- ximativ Sn @matate, cuprinzfrsd d- bine de ,toate vfrstele i6W.gaga plin8

cu miere in vederea construirii faguri-

-1e in

noul adspast care poaR

fl

o

tr-a constmctie. Am gB&t rei surile-pentru fum de la sebele t5t-5- ne~ti,.in golul din betola turnat pea- tru montarea rulourilor de la fereaska unui bloc in apropierea pietei Dera-

banti. Dup5 plecarea roiului primar, la

7-8

zile pAr8sgte stupul roiul sewn-

dsr care de multe ori are 2-3 lsnatci , tirlere pe care le vezi circulind dea- supra roiului. De obicei roiul primar p5rbseste stupul fmpreun5 cu matca virst,pics, ins5 atunci cind timpul nefa- ' vor~bilroirii dureaz5 mai multe zile * matca tin5r5 o ucide pe cea vfrstnic5 iar roiul primar are matcii ndmpere- cheats. Sint unele cazuri, destul de rare, cind roiul fixat in apropiere dup5 circa 10 minute se desface si reintr3 in stupul ce abia 1-a pir5sit. Reintoar- cerea se produce numai din cauza mBtcii care nu poate zbura din cauza Mtri- netii sau defectiunii la o aripi. Dupg un timp matca bgtrinii este Indep5r- tat5 de ciitre albine iar roiul primar pleac5 cu o matc5 tiniir5 neimpere-

d7eat.A.

La controalele Mcute periodic cind se g5sesc botci ndnshin@te pe rma clMiteare si 3n partea de jos a fagu- rilor cu puiet acestea vor fi distruse iar stupii respectivi vor fi tinuti sub ebservatie. De multe ori ~elefamilii lSenont5 la roiri dar altele din contrg Pndminteazd botcile iar doicile in@ ,.

s4 depun5 l5pti$arul in potiray. fn asernenea situatie chd inc5 nu an in- bat in frigurile roitului, din familiile respecctive se ridic3 mgtcile' cu 1-2 rame cu puiet si 1 ram5 cu hrani4 $i se fermeazii un nucleu iar in stupii fdr5 matcfi se va ha dup3 &@- numai o singuril botc5. Intrarea h frigurile roitului se produce de obi-

-

-

,*.

*

>~:2

- z m?

- .,.

,

-

:z - -*&

-

-2

=ma!Ww-

"

-,

.d

I

.

#

.I

.

.

albinelor fac bar69 sub ' a rnai roit datdrit5 faptului-r5 era ,o

zbor san pe pere?;ii

nici 100 g

fron- secet.5 cumplit2 iar fn faguri hu aveau '

miere. La un control aten&,-

Pn aceastii familie s;EN

g&it

5 .matci

cu simp familia $-a revenit. Dacii ar fi existat miere in faguri sint convind.; ci miul tertiar ar fi plecat iar familia' respectiv8 aF fi dimas cu o populatie ' foarte redus8. Datoritii faptului cg agricultura care se practicii ne asigur5 culesuri la date

tali ai stupilor avfnd gup

miere. fn aceasti situatie nucleul ,ce

cu

se forrneaz8 cu ma- v4rstnid va A din care 4 au fost indepilrtate. HrgnitA

bine cercetat de botci (toate vor fi dis-

truse, pentru

gurii botc8,

din albine va roi In mod sigur mai ales

phi4

c8 dac5 fimfne o sin-

matca b6trinA cu o park

unele fa-

' dad avem Pn vedere cB la

milii instinctul de roire se manifests

mai puternic).

In familiile orfane intrate in frigurile fixe fiira ca apicultura ~8 mai benefi-

fncit nu-

cieze de

nectarul

din

miristi,

haturi

aoitului situ4ia va fi dificil:

mai aparitia

populatiile

nunpti ce se mentine timp indelungat. In varaanului 1984 la un tldr apicul- tor ce avea stupi fn Bineasa-Giurgiu una din familii a roit iar roiul a fost prins ~i instalat fntr-u StuP go]. Roiul secundar a fast pierdut iar la contro- lul fkut in prezenb mea toate botcile erau eclozionate, matcile cintau dm nu

unui culm intens va scoate

sau terenuri necultivate, a liisa fami-

respective din apatia pro- liile 6 roiasc8 este o gre~eal5care pro-

duce pagube. Itnmultirea dirijat.6 de c6- tre apicultor formfnd familii noi pe q-6 rame cu puiet cu miitci

iar

cheate esk solutia mai

selectia .+i fnmultirea materialului bio- logic neroitor asigura 0 dezvoltare a

populaGilor neroitoare valoroase care in final duc la rentabilizarea apicul- turii.

4

$

c.-

-.-.-.-.-+-.-AP~CUL~ORI.-

.-.-.-.*.-.-.'m.+.-%

Consultati gratuit literatura de specialitate aflat5 la dispozitia dv. In biblioteca Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R. S. RomSnia. Biblioteca dispune de un bogat $i variat fond documentar apicol din ta6 $i din strfina'tate :

- 9 000 volume de literatur;

de specialitate ^in limbile romPn& fran-

cez5, englez5, german& italian5, spaniol& rud, maghiari, bulgar5 $.a. ;

- 2 000 volume cu cokctiile anuale ale revistelor de 'apicultura' din RomPnia (de la aparitie 9 pin5 "i prezent) $ din peste 30 de @ri ale lumii ;

i

!

4

- numeroase planqe didactice ;

- colectii de diapozitive pe teme apicole.

Materialele sht la dispozitia dumneavoastri $i pot fi consultate numai Pn sala de lectur; a bibliotecii deoarece nu se fac Pmprumuturi pentru

aeas5.

^in toate zilele lucratoare ale sipta'mtnii Intre

orele 8 gi 14,30 cu excepfia zilei de sPmbftH clnd biblioteca este *bchisii.

Biblioteca este deschis;

Biblioteca apicoli functionead Pn noul du sediu din cadrnl Institu-

tului

de

cercetare 9 productie

pentru

apiculturiZ, bd.

Ficwlui

nr

42.

Mijloace de transport : troleibuzele 81, 82 (statia Aeroport BIneasa).

,

f

f

-;

A

lNFiUENTA POLENIZARII

SATURATE CU AJ'UTORUL

ALBINELOR ASUPRA PRODUCTIEI DE FLOAREA-

SOARELUI, A-L

hg. Cl. OCRAIN Secletarul Filialei A.C.A. ju3. Buz5t1

_-- BUZAU

FEUMA NR.

1

Ing. Ch. TfHCAVU

eful Fermei I.A.S. Buzgu

Ferma nr. 1 a I.A.S.

Budu an? .terenul amplasat incepind dir~imediata apro-

piere a uHimehr mline ale dealarilor Subcarpatilor meridionali. in zona de curburg

a acestora, la 10 km nord-est de municipiul BW~Uspre Rimnicu-%rat, intr-o zong geografic5 denomia Cimpia piemontan5 a Rimnicalui Teritoriul este plan, cu uvare ondulatii avind pante de ping la 4O spre sud- est, pe un sol cernoziom mediu levigat. Climatul caracteristic zonei este temperat continental cu nuante escesiv con- tinentale, cu veri calduroase $i secetoase, iar iernile reci. Pe acest fond a1 climatului, se pmduc frecvent perturbatii in manifatarea

scHderii relativ bruvte ale temperaturii in perioada de vegetatie a florii-soarblu~ ~i absenta precipitatiilor mai rnult de 10-15 Ale, alternind cu ploi torentiale gl uneori cu grindid (edificator in acest sens ar fi fost pi anul 1984).

general $i secretia

de nectar in special. 9ernperatura rnedie anualH este cuprinJ intre 9-ll°C ; temperatura medie multianualiS (1965-1982) inregistrau la Statia meteorologic5 Buzau, a fost de 10,6OC, iar temperaturile medii lunare pe aceeagi perioad5 au fost in luna mai de 16.6OC. in iunie de 20,2OC, iar in iulie de 21.7OC. Surna multianual5 a precipitatiilor pe perioada anilar 1965-1982 a fost de 554.1 mm ; surna precipitatiilor lunare pe aceea~iperioadil a fost de 84.6 n)m En luna mai 70.6 mm in luna iunie $i de 703 mm in luna iulie.

Aceste fenornene influen{eazfi vegetatia

florii-soarelui

in

Circulatia maselor

de

aer este

predominant2

de

la

nord-est

spre

sud-vest,

htilnindu-se

vinturi ce bat dinspre sud-vest, cu mase de aer uscat $i cald.

floarea-soarelui are o

pondere important4 in zonEi, iar in ca-

drul Fermei nr. 1 se cultiv5 anual pe

seprezentind

suprafag,

Cultura

15-20°/0

de

din

Productiile obtinute la semintele de

I floarea-soarelui au fost in general

400/0 din suprafa@ total5 de floarea-

soarelui a I.A.S. Budu.

Lucrlirile solului au constat din exe- cutarea unei araturi de bas la 28-

30 cm, iar inainte de semanat s-a efec-

tuat luerarea de

in

discuit-nivelat, ctpoi

erbicidarea cu

sol prin lucrarea de ehicidat-discuit-

gripat, lucriri executate printr-o guri trecere.

Treflan

incorporat

sin-

bune, astfel in ultimii patru ani media Fertilizarea a constat din aplicarea

pe ferrng a depqit 3 000 kg/ha, iar in

anul 1984 s-au obtinut 3 453 kglha. Azotul, in cantitate de 110 kg/ha sub-

stan@ activ5, a fost aplicat 504/0odat3 cu pregatirea patului germinativ si

agrotehrrice, in care includem qi pole- 50% fazial, daG cu executarea celor nizarea entmnofiG cu ajutorul albine- dou5 prqile mecanice, m5sur5 de inare

importan@ in condit$ile unui an cu pre- cipifatii narmale. Semiimtul s-a efectut in prinlelc d0~5decade ale lunii aprilie, asigurin- du-se 0 densitate de peste 50 000 plzinte rmltabile la hw*. LucriirUe de ingrijire au constat din douA mile mecanice 7i o pragili ma-

lor.

Aceste p%du@i au fosti obtinute prin aplicarea htreggurai complex de m2suri

de 70 kglha Pa sub arEitux-a de bazi.

&uZ&*.

&

AarCAT.4

Planta p-emrg6.toare a fast griul-in al doilea an ; pe =elaqi eren floarea-

~ soarelui nu a

mai fost in cultur5 in

ultimii qaSe ani, 1.ot.aQe ce se respd

cu strictete.

-

*-.

*<.',.

,,

,.A&.

I 7

'.

,

-

:.

-

.

.

- .'"

,

-

.

.

I

.

.

-.

. .

.

I

'

.

.

.

'

,,

4.

_I,_

-.

i

.

.

.

.\

\ ,

~

:.

.

,

.

,

17

.' +

.2

A"

-.

nuali

unor buruieni rezistente la erbicidat. Recoltarea s-a ficut mecanic cu corn- bina C.12 edhipati ~i reglati in acest

scop.

diskllgerea

de Corectie, pentru

cgrciitura a fost mai mare, de $,S,fa- milii la hectar, spml de .produeie a- fost de 28,70/,, fati .de acelqi marbr (Fundulea 53).

Rezulti, deci, ci inc8~8tura'de al- bine la hectar in experientele noastre INFLUENTA POLENIZARII a influentat substantial producfia de

Dupg cum este cunoscut, floarea-

' soarelui este o ,plant2 alogamg, ente-

seminte.

In

tabela

2

prezentsm

rezultatele

'

mofila ,,obligatorieU, care nu

de lcc sau foarte slab, da& nu a 3vut

100 polenizarea incruci~atgentomofilg, fiind' absolut necesar8, intervenaia in- sectelor polenizatoare.

fructifica

comparative olbtinute intre trei unititi +

(Ferma nr. 1 I.A.S. Buzgu, C.A.P. Su-' diti si C.A.P. Blgjani) care fiind apro- piate, au conditii pedo-dimatice asemg- * natoare.

-

-

luat hibridul Fundulea 206 de la C.A.P.,

Suditi (190 ha) cu incgrcatura tea mai mica la ha (de 0,3 familii) avind forma parcelei aproximativ piitsat%,Ceca Ce a ; influentat negativ atit uniformitaka , plenizgrii lanului, tit ~i accesbl p0leni- zatorilor in interiorul lui (inclusiv a celor s~ontani); afirmatia 0 fxem Pe baza observatiilor noastre la 10tul mar- ' Oor, unde am constatat un procent ridicat de seminte Se~i,mai ales ki in- florescentele plantelor din mijlocul la-

%--

;

'

Avind in vedere

acest dezlderat, la De' aceastg datg, ca lot martor dm'

a

obligato-

I

ferma in care s-au efwtuat experion- pie, polenizarea cu ajutor~lalbinelor

devenit 0 mgsurg qy-okhnicg

rie, la culturile de floarea-soarelui, re- zulhtele diferite intre sole fiind data-

rate in mare mgsurg fncgrcgturii fami- liilor de albine pe hectar. Rezultatele experientelor din. anul

1984 sint sintetizate in cele doug

bele : in tabela 1 s-au cornparat obtinute in t-adrul fermei

1 a

nr. 1.A.S. Buziu la cei trei hibrizi (Fun-

dulea 53, Fundulea 206 ei Fundulei~ nului (tabela 2)1

ta-

rezul-

82).

Ca martor

Analizind tabela 2 sezult4 c2 sporu- rile produetiei de seminte la floarea- aarelui sint influenfate puternic de densitatea familiilor de albine la hec-

5,5 familii fat8 de 0,3 familii la lotul

rnartor. Numsrul mare

a1 familiilor de

am considerat hibridul

Fundulea 53, ce a fost cultivat la cca 5 km de ceilalti hibrizi experimentati,

iar incgrciitura a fost de numai 1,1 fa- tar, cu 86,6-89% atunci cind sint 5-

milii la hectar (tabela 1). Ass dup5 cum rezult2 din tabela 1 sporurile de productie obtinute ca ur- mare a polenizirii cu ajutorul albine-

lor, cu incgrcitura de 4 familii la ha la peste zece ani cultivd luc-a- hibridul Fundulea 206, a fost de 25,6% min@, sole la care pe baza contrac!

faw de hibridul Fundulea 53 (martor), TiiFFZEate prin A.C.A., conform Qrdinu-

la care incArc5tura a fost de 1,1 familifl

ha ; la hibridul Fundulea 82 ta.care in- rii ~i Industriei Alimentar*,

,

albine/ha- din experientele noastre, se dator~tefaptului ci I.A.S. Buzsu de -

lui 159/1974 a1 Ministerului Agricdtu-

se depla--

,

.

-

.

-

.X,abela

tL

1

Influsnta polenizgrii ca apkrul albinelo-r supra prwei de +rninte

Nr'

cvt.

la floarea-soarelui, la hihrizii cultivati

I

H~bruiulcuit~ual

1

Fundulea

(MT) 53

2

Fundulea 206

3

Fundulea 82

/

1

in ferma nr. 1 I.A.S. Bu&d

%I

1

1Difer@e

Prod. de smwe

b,

-

, kglha

,

$1

2 770

.

1

ahul~l9S)B.l

I

X

1

860

e8,7U5,6

Tabela

2

I Influenta poIeriSrii co ajatarul albinelor, asupra productiei de seminte

1 .la floarea-soarelui de &tre Ferma nr. 1 I.A.S. Budu ~i alte douH unitHti limitrofe

-

t

" 3 1'Ferrna I'~AS

,

l.

2-. '

CAP suditi

,.

Fundulea 206

Fundulea 206

Fundulea 53

Fundulea 206'

Fundulea 82

Fundulea

59

;. sead anual 500-600 familii. Parcelele

, -dP floarea-soarelui fiind amplasate in

it

lucerni, apicullcrii

' rirnin pe loc pentru ambele culesuri.

Diferentele mari de productie pre-

" -zentate in tabela 2 se datoresc in pri-

apropierea celor de

:mu1

rind polenizarii entomofile, a hi-

' brizilor diferiti, precum ~i a tehnolo- giilw diferjte aplicate. Din experientele si observatiile noas-' -?35 efectuate la Ferma nr. 1 a I.A.S. Buziu ~i la unititile limitrofe, privind pdknizarea culturilor de floarea-soare- lui, -cu ajutorul albinelor, rezult8 :

1) incircatura de 5-5,5 familii la heeta la culturile de floarea-soarelui .a,influenkt productia de semine deo-

fa- 1 ~i 2) ;

2) experientele f5cute -la Ferma nr. 1 11,A.S. BuGu unde s-a aplicat aceea.5i

tehndogie, pe trei hibrizi, au argtat c5

de

sebit de puternic, fat5 de 0,3-1,l

- miliifia (25,6-89,0%,

-

tabelele

I

,:.

la

f\oare*soarelui la scrlele cu 4-5,5

hectar, fa@ de sola cu

sporul -de- productie

seminple

a fost de 25,6-28,70/,,

familii de albine la

1,l familii la

E

:

hectar .@bela 13 ;

3) influen%

deosebit

~?supra~produc~ieide seminte la fioa-

yea-soarelui, wrnparativ la cele trei u-

nitati apropiate (tabela 2) se dabrgte

1 in primul rind polenidrii cu ajutorul

de

favorabila .

-- i

-

-

,

albinelor, in auoilea rind tehnologiei

diferite aplicate - la aceastA cultu1-2 (Fundulea 206 la C.A.P. Sudig qi I.A.S. Budu), precurn si a capacitiitii de pro- ductie diferite a hibrizilor la aceeasi incGrc8turi ctu' ahhe ia h&.ar (Fun- dulea 206, 82, %) ; 4) .cele mai bune rezu1tat.e' Ie-a ow-

'

nut Fundulea 59 (C.A.P. Bliijani) dnto- rita polenizkii si tehnologiei aplicate, urmat de hi~bridulFundulea 92 (I.A.S. Buzau) $ hibridul Fundulea 206 (I.A.S. BuzBu), care a realizat o productie rr.ai mare cu aceeasi incircitura de faniilii la hectar (4), fat5 de acelasi hibrid (Fundulea 206) de la C.A.P. Suditi, ca urmare a diferentei de tehnologie ;

5) cultivarea mai multor hibrizi (2-

3) cu .perioade de inflorit diferite, duce la o mai bun5 polenizare, deci la spo- rirea productiei, eplonarea recolt5rii, iar pentru apicultura o mirire a pe- rioadei de cules ;

6) prin cultivarea florii-soarelui, pe sole cu suprafew de pin5 la 100 lla am- plasindu-se stupii in jurul acestora, se poate asigura o polenizare uniform5 ; 7) dac5 situatia rotatiei culturilor, ne obligi s5 insiminGm pe parcele mari, acestea este bine si aib5 forme. drept- unghiulare, iar stupii si fie amplasati pe ambele pi$i ale lungimii lanului ; 8) incarcatura de 4-5,5 farnilii la hectar, reprezintii un caz )particular la Ferma nr. 1 a I.A.S. Buziiu, datorig :

a) amplas5rii culturilor de floarea-

soarelui in apropierea semincerilor de lucern5 ;

b) qllonirii infloritului la floarea-

soarelui prin cultivarea mai multor hi- brizi, seminati In epoci diferite. Aceste

considerente, corelate $i cu contractele de polenizare incheiate cu apicultorii prin A.C.A., determin5 o cointeresaxe si

, deci o atragere a acestora in aotiunea

comuni de

unor culesuri de intretinere gi produc-

tie de nectar. '

pbpnizare

$i realizare

a

,.

>-~

-

L

r A*+

P fa, ,F 3-AR A2B EA ' ,

H ] D

0 M E I U b -uI

metods casnit5,

succes in cazuri defanemie 3 i pentr

reconfortarea oganismului

(an.

Astfel, spre sfiqitul lunii iunie qi in-

ceputul lunii iulie, fructele de ;isin, coaxiz rqu si coac3z negru sint coapte qi se pot folosi 1s prepararea hidromp- lului.

.

*OrA

Se culeg

fructele

bine

cmpk,

-

zdrobesc, iar la coaciz roSu si coac

Hidromelul din miere de &bins

eest

negru se pot inlitura ciorchinil. be

fierbe apa in functie de cantitatea pe 'care dorim s5 o facem. Apa se riceste

cunoscut, dupi cum ne confirm5 doeu- mentele, din 'cele mai vechi timpuri,

scriae

arat3 anul 1413, cPnd ne@storit bravo- veni pl5teau impozit asuppa coomrcia- lizirii hidromelului.

8i

iar in tara noastrfi documenk1e

pin3

de albine, calculind la fiecare litru dec-:'.

apii cite 300 g miere. AmestecuI se o- -?_'I mogenizeazi bine cu o lingur5 de lemn. RT

Fructele zdrobite, pulpi, simburi $-i zeam5 se pun in damigean5 si la fie-

la 45" dup5 care se adaugi ,mier.ea . -

0 datA cu dezvoltarea viticdbrii

<+

:-?

': 5

-

.

agriculturii, comercializarea yi consu- mu1 de hidromel a cunoscut in mod fi- resc o stagnare. Voi descrie o metodi ptacticii qi la indemina apicultorilor, de a-$i PrePitt'a ,

ss

east5 b5utur5 minunat% bogaa

substante nutritive ~i vitamine, care ds-- mfgeana se inchide cu un dop de plus

numai stinitate si bun5 dispozige. In prin se trece un furtun de tau-

compozitia hidromelului intr5 miere de albine, ap5 potabil3 fiart6 rji fermentul respectiv din fructe de visin, coac5z :

rqu ori coacsz negru,' deci dupi .corn-

-l de fermentareeste bine sii fie

pozitia lui 21 putem numi qi tonio (tabela 1 $i 2).

singuri, pentru necesitiitile famitiei, a- - nu fie plin3 de&t 800,0,

care kilogram

se adaug5 cite

3

1 d'e

.ap3 c5ldut5 indulciti, omogenizind to- . ; tul foarte bine.

Trebuie avut grijs ca da&gea&

pentru a putea

:,

avea lw procesul de fermentatie. Da-

-- ciuc. capatul din afar5 se

intr,un

vas cu api.

introduce

,,

curatg,

ori

la nevoie, ck,iar

este mai

hidramel. - bucHtBria, unde temperatura

.

.

tabele re-

qi

constani2, dexirca 20°C. Fermeniatia fiind diri&a fncf,j&; ete posibil s, se $

obtin5

rerultate bune.

.

'- .

Din

datele prezentate

limpede

jn

zultA

hidromelului,

valohea

care poate fi folosit cu

compozitia

'

1

- . / Fementatia tncepe in umfitoarele 2

zile 9 duress 2 luni, timp in care nu trebuie deranja* dup5 care .hidro- melul se trage de pe drojdie, avfd =a- Liatile ariitate mai stis.: -

,I ,CC-

Dup5 1 an se imbom.ln alcool,

&nd este demisec, iar du@i;-i:.I&+,pi,

de-

T a S c i a COntinututfructelor proaspete

F?wtclc

% I.%I

Acad

Vitamzna c

malic mrlrgrame

%,-,

-

Vigine

Coacaz rogu

Coacilz negru

4,50

14,~)

36,00

200,oo

ela

,

Analiza de laborator a hidromelului tonic

-

Aciditate - acid malic

Concentratie alcool la 20°C

Zahilr total

Fier total

20

-

0,72 la %

11,20 rng %

57,20 mg/l

61,OO mg/l

1

- 'vine see. Are toate calit5tik, se @s- tread bine imbunit3tindu-si talitiitile, pe rn5suri ce trece timpul. Cu astfel de hidromel preparat m-am prezentat la Connresul a1 XX-lea a1 . -;1 ~IMONDIAdin- Bucuresti in 1965, -- unde am obtinut premiul I11 medalia ,L. de bronz +idiplomg, iar la Conpesul a1 XXVII-lea a1 APIMONDIAI.~~la M6s+ cova din 1971, am prim& premiul I1I:!&. medalia de argint $i diplomi.

<

*

a

-

2

-'

1

f

<

-,- -

+;

.I?

,

*'.

$1

-

- $1:"

.

;;g'" 4 ;:

r,

+-- J7

. #-.

-.A%-<

DIN VlATA UNUl CERC APICOL

GH. POPESCU

lnfiintat In 1957 cu un numar mic de -' membri la inceput, avlnd ca pre~edintepe ' apicultorul I. Hlipsianu, cercul apicol din Medgidia incetul cu incetul s-a dezvoltat, In prezent numtirfnd 160 membri, de profesii $i virste diferite. Ei se intilnesc periodic la sediul cercului - care are acela~i15ca$ cU cel a1 magazinului apicol. 0 data cu miirirea numsrului de mem- bti, sub conducerea apicultorului E. HapBu, cercul organizeaz5 anual cursuri de initicre. j iar cu pionierii a infiintat un cerc apicol - ~colar,cu care, anual, pe timpul verii or-

/1 re$ti

I4 zile.

-

ganizeaza la nivel de judet $i tabere pionie-

apicole

cu

o

durat5

de

cite

, &east5 familie a apicultorilor medgidi-

: eni

sub

conducerea

comitetului

ccrculu~ ~i

.

sub indrumarea atent5 a f~lialeiA.C.A. ju-

 

.

detene a realizat in anii 1983-1934 o pro- ductie de miere de 60 tone, ceari peste o tong, apilarnil 60 kg $i a predat prin fi- liala jucteteanl, unor unit5ti de stat $i coope-

 

ratiste sau apicultori lncepfitori peste 400

*

familii de albine.

 

Din cei 160 membri ai cercului numai 91 au cotiiratia achitata la zi +i numai 30°/o dintre ei rfint abonati la revista ,Apicul- ture in Romlnia". Comitetul cercului se an- gajeaz5 ins5 ca in acest an, printr-o mai susfinua munc5 de popularizare, s5 inca- 2 seze la zi cotizatiile de la toti membri cer-

,

cului $i s& sporeasc.9 la 150 num5rul de abonamente la revist.9. Magazinul apicol este aprovizionat cu pro- duse variate $I in cantiati satisfdc.9toare. Preggtirea farniliilor de albine pentru ier- nat s-a f5cut la timp $i in mod corespun-

,

zHtor, prin litrrafea de biostimulatori Api-

.,

cultorilof_**

au predat produse, precum

$i

celor i+%tori.

S-a@Jvrat de asemenea la

timp $i medicamentele necesare de-a lungul intregului sezon apicol. Dar reaI&%ile ne sht urnrite de unele fiecazuri privind blah poleniz5rii culturilor de baz5 din judet, pe care nu toate uniatile , - agricole o r