- indrumare metodologidi apicoli editaa de

As~l a$i a Cmrclltorilor de Albine din Republia

Socialist3 Romania
C U P R I N S
SUB SEMNUL URGENW:
Tr. VOLCINSCHI : Sii intensificilm propaganda
tehnico-9tiintificEi in apiculturii.
I. RECEANU : Far5 grqeli la o nouii calitate
a muncii (11).
DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI
A. BOAGIU : Pentru ca In aceastii iarna sil nu
mi pierdem familii de albine.
V1. IIUMENI : PrimEivara se nurniira familiile
de albine.
Al. VARTOLOMEI : Concentratia siropului.
I. CAPISIZU-DELABIRCA : Diafragma etanqii.
IDEI VALOROASE LA INDEMINA TUTUROR
I. OROS : Contributii la perfectionarea utila-
jului $i tehnologiei intensive de recoltare a
polenului cu ajutorul albinelor.
RELATARI DE LA APICULTORI
L. PADUREAN : Despre pavilionul apicol.
D, IONESCU, Emilia BURSUC, M. MARIN :
Determingri de laborator privind toleranta
albinelor fa@ de erbicide utilizate mai frec-
vent fn 'tulturile agricole entornofile.
DIN ISTORICUL APICULTURII
0. VITCU : Apicultura, veche traditie pe me-
leagurile romflngti.
CALENDARUL APICULTORULUI
APIMERIDlAN
0. MILEA : Apicultura 9n Tanzania.
DOCUMENTAR APICOL
-
C o p e r t a I-a : Aspect de la St&fa wmM apfcolii
Timz~oara, una ddntre unltd[ftle fruntwe ale Insti-
tutului de cercetare ,vf ptodwtfe pe~ttru apfculturii.
(f o t o: in$. S. ONEA)
SA INTENSIF~CAM PROPAGANDA
TEHNICO-STIINTIFICA IN APICULTURA
Ing. Tr. VOLCINSCHI
Popularizarea cuno~tin@lor de pro-
ductie i n dndul omenillor muncii care
creed bog5tia material5 a tgrii, con-
stituie una din pyxxp5rile importante
qi prmanente ale conducerii superi-
oare de partid ~i de stat. Aceastii ac-
tiune se realizeaz5 prin propaganda
tehnico-~tiin$ificl care const5 dintr-un
ansamblu de miisuri ce face parte in-
t egmt 5 din sistemul de conducere a
domeniului respediv, avind drept scop
ridicarea nivelului tehnico-cultural a1
oamenilor rnuncii, in scopul introdu-
cerii in productie pe o scar5 largg a
realiz5rilor ~tiintei qi practicii fnain-
tate in vederea cresterii pmductivit5tii
muncii ~i rentabilit5tii sectorului res-
pectiv. $i in apicultur5 propaganda
tehnko-~tiinGfic5 face parte din siste-
mu1 de conducere deoarece a conduce
insearnn5 in priunul rind a studia, a
sintetiza si generaliza experienta fnain-
tat2 ~i rea.liGrile qtiinki. Din acest
punct de vedere, propaganda tehnico-
gtiintif ic5 poate fi considerat.5 leg5tura
dintre ~t i i nt 5 qi practidi ceea ce consti-
tuie chezZqia dezvalttirii unei apiculturi
moderne.
A face propagand5 apicol5 fnseamnH
a lupta cu p&severen@ ~i in mod or-
ganizat pe!nku introducerea in practici
a tot lx este nou si inaintat. Cadrele
&nice qi de conducere care lucreaz5
in apiculturg, cercetiitorii qi apicultorii
cu experieng au datoria patriotic5 ca
fn munca lor de zi cu zi s5 invete pe
all$i in. mod sistematic qi organizat tot
ce au acurndlat ei, contribuind prin
a k t a la realiz&ea progresului ~i la
raspindirea celor mai avansate metode
de luci-u.
Continutul actiuniaor de propagandg
trebuie s5 aib5 ,un caracter conving5-
tor, mobilizator, s5 fie wesibil, sB fie
legat de metodele ~tiintifice si de posi-
. bilitiiGle looale. Pentru aceasta propa-
gandistul .apical tirebuie s5 cunoasc5
cele mai eficiente forme si mijloace de
pmpagand5 si s5 le foloseasc5 in mod
metodic ~i diferentiat in fdnctie de can-
ditii ~i nivelul me l o r de apicultori.
Scopul propagandei apicole se poate
considera atins numai atunci cfnd mil-
surile riispindite vor fi aplicate in prac-
tic5 ~i vor da rezultate sub form5 de
tone suplirnentare de miere, cear5 ~i
alte produse apicole si agricole ca ur-
mare a polenizarii culturilor agricole.
Apicultura din @ra noastr5 dispune
de o bogat5 literatur5 de specialitate,
csrti, manuale, brquri, planse, plimte,
seturi de diapozitive, filrne apicole do-
cumentare ~i alte .materiale de propa-
gand5 vizual5 care pot si trebuie s i fie
cit mai raGonal folosite.
Asociatia Credtorilor de Albine
dispune de o bogat5 bibliok5 de spe-
cialitate cu peste 12 000 c5ei qi
reviste apicole din toat5 lumea, edi-
teaz5 o revist5 tehnid lunar5 de
schimb de experient5 $i indrumare me-
todologic5 - ,,Apicultura in Romb
niau - ~i organizeaz5 anual diferite
forme de inv5emint apiml pentru in-
ce$tori ~i avansati. ,
In d r u l Asociatiei Cresditorilor de
Albine, a filialelor jwdekne si cem-
rilor apicole . sint organizati majorita-
tea speciali$ilor ~i apicultorilor cu
experienti a r e practic2 apicultura
gi desf2par3, conform statutului, o
bogati gi r dni ci activitate organi-
zatorici gi propagandistic2 care s-a
reflectat pozitiv in ul t hi i ani prin SF-
! rirea efectivului familiilor de albine,
crgterea @ diversifioarea productiei
apicole din tara nmtrg.
Este semnificativfi munca de propa-
ganda apical: desfiqurat3 in judetele
Sfilaj, Bihor, Cluj si Mures in actiunea
de diversificare a productiei apicole in
,
general gi a recolt2rii gi conditioniirii
polenului in special. Aceste patru ju-
de@ au r eqi t i n anul 1984 sii predoa
la Combinatul elpicol 78,6% -din pro-
dues total2 de polen realizatii pe taru.8.
fn apicultur5 existi4 numeroase re-
zerve interne h c i insuficient valorifi-
cate care pot gi trebuie ~sfi contribuie
la m2rirea bog2tiei materiale a @ni.
Programul special de dezvoltare a
apiculturii pe perioada 1985-1990
prevede sarcini mari qi de rispundere,
efectivul familiilor de albine urmind
s5 spoxasc5 de la 1 300 000 la 2 000 000
familii de albine iar produdja total5
de-miere extras2 si ajung2 la 20 000
tone rniere rnarfil.
TovarA~ul NICOLAE CEAUGESCU,
secretarul general a1 Partidului Comu-
nist Roman gi prgedintele R. S. Ro-
rnilnia, s-a referit de mai multe ori la
acest sector de activitate aritind c5
,,sint necesare m5suri pentru a realiza
prevederile privind apicultura, un do-
meniu in care avem SJ bun5 experientg
~i o serie de rezultate bune, dar unde
trebuie s5 facem eforturi ca, in cifivn
ani, s5 realizgm prevederile din pro-
gramele care le avem".
Una din principalele sarcini din a-
ceast2 perioadi este SA atragem un nu-
mi r d t maimare de m e n i ai muncii
cfitre aceastA utili gi inskudivfi inde-
letnicire gi J dezvolttim apicultura in
seetort11 de stat qi cooperatist pentru a
materializa r e c o e e a f2cut2 de pre-
sedintele statului tovmigul NICOLAE
CEAU$l35CU ca ,,in fiecare comun5 ~i
in fiecare gospodgrie, in cooperative,
intreprinderi, ~col i s5 fie stupi cu al-
bine".
Statul n o s h sprijini dezvoltarea .
apiculturii prin : scutire de impozit
asupra veniturilor realizate din a e ~ t e -
rea albinelor, credite pe termen lung
pentru imfiinwrea gi de z vol ba stupi-
'
nelor, avansuri bheqti pentru produc-
tia apicol2 contractatij, resume meli-
fere ' gratuite, acordarea de mi jloace de
transport pentru deplasarea stupilor in
pastoral, acordarea de vetre de stupin5
in folosinfl gratuit.5, asistenti tehnicii
g i consultatii juridice gratuite, asigura-
rea aprovizioniirii apicultoridor cu
unelte, material biologic, stupi, faguri
artificiali, biostimulatori, medicamente I
de uz alpicol, literatma de specialitate.
Eficacitatea propagandei apicole de-
pinde de mul k conditii din care planul
de activitate bine chibzuit ocupi un
prim loc.
Planurile de munc5 intocmite judicios
au menirea s i asigure unirea eforturi-
lor tuturor factorilor interesati. Ne re-
ferim la toate institutiile ~i organiza-
tiile cu asemenea p m p 8 r i ca : ht re-
prinderile agricole de stat gi coopera-
tiste; I.A.S., C.A.P., A.E.I., D.G.E.Z.,
statiuni experimentale sau de cerce-
ta&, unitAti silvice, vli, cercurile api-
cole ale Asociatiei Cresctitorilor de Al-
bine, cminele culturaile, presa, radio-
ficarea @ repeaua cinematografici lo-
c&, precurn gi dte intreprinderi de-
tin5toare de stupi cum s h t mperatia 1
de consum, casele piooriierilor, unele
spitale, bisdci, unit5ti militare etc.
Indrumate tehnic ~i metodologic de
organele agricole de specialitate ~i sub
conducerea organelor locale de partid,
aceste institutii gi organizatii sint inte-
resate s5-~i uneasc5 eforturile prin-
tr-un plan tematic unit bine chibzuit
conwntrinidu-gi activitatea gi sarcinile
organizatorice, tehnice ~i propagandi- f
stice i n fundamentarea qi realizarea
sarcinilor previzute in programul ju-
detean de dezvoltare a apiculturii in
perioada anilor 1985-1990.
eontinutul planului unic de propa-
gandfi apicols urmeazA sfi prevadfi m2-
surile concrete de indeplinire a sarcini-
lor de plan in toate sectoarele, gencra-
lizarea metodelor avansate de lucru,
rhpindirea cuno~t i . el or apicole si
popularizarea avantajelor cresterii al-
binelor ca indeletnicire traditional5 ,
util5, rentabilg, pl5cut5 si instructiv5.
Pentru aceasta, cei care rgspund de
activitatea apical5 trebuie s5 cunoascg
gi s5 $tie cum se organizeaz5, conduce
si planifie aceast.5 activitak. Este'ne-
cesar ca la intocmirea planului de
mn c 5 4 alygem dele mai conving5-
toare f ome de propaganda care s5 se
desfBqoare in masa de apicultori ~i s5
constituie un indrumtitor pentru tradu-
cerea in via@ a sarcinilor prevgzut de
documentele de partid si de stat. 7
f n vederea popularizirii unei tehno-
logii sau metode inaintak de lucru este
necesar s5 folosim in acela~i timp dife-
rite forme si mijloace care se comple-
tea& reciproc. Reuqita va depinde de
interesul si pasivnna pe care o depune
specialistul, de priceperea si orientarea
fiec5ruia in folosirea judicioas5 a tu-
turor posibilitgtilor locale.
l nv5~mi nt ul apiml de mas5 consti-
tuie una din formele de baz5 ale pro-
pagandei tehnice pentru care exist5
instruwuni si preciGri metodice co-
respunzitoare. Cmuri l e apicole pen-
tru incepfitori si avansav, organizate
de filialele A.C.A. a s i w5 anual in-
struirea unui numar mare de apicul-
tori. Paralel cu aces& cursuri, la fi-
lialele A.C.A. se organizeazi cicluri de
mnferinte, cursuri de scurt5 durat5
pentru reirnprmp5tarea cunostinplor
in apkulhu-5, di fi carea apicultorilor
din unit5tile socialiste, recrutarea ele-
vilor pentru a unma limul agroindu-
strial cu specialitatea apicultura pre-
cum si a speciali+tilor cu sbudii supe-
rioare care doresc s2 urmeze cursurile
postuniversitare in apicultur5.
Cartea joac5 un roll f mt e important
in preg2tirea tehnicti a apicultorilor, de
a- ei trebuie s83i formeze o biblio-
t& personals. Prin filialele A.C.A. ju-
dete;ne apicultorii au posibilitatea s5
obVn5 ci m, manuale qi brcquri de spe-
cialitate ~i s5 se aboneze la revista lu-
nar5 de specialitate ,Apicultura in
Rom5niaLL. Tot aici se pot procura $I
alte materiale de propagad2 vizual5
ca p l q e didactice, pliante, seturi de
diapozitive pe anumite teme, etc.
Propaganda demonstrativ5 este una
din cele mai conving5toare forme ~i de
- aceea se impune sB organiziim intil-
niri, vizite sau excursii de documen-
' tare, consf8tuiri, demmtratii practice,
schimburi de experienv cu apicultorii
fruntasi. Aici apare necesitatea impe-
rims5 a preg5tiri.i ac$unilor prin stu-
dierea amhunvt.5 a muncii runtasilor
si a aprecierii critice nu numai a re-
zultatelor finale obmute in munca lor,
dar si o analiz5 temeinic5 a procede-
elor folosite ~i a eficientei lor.
Experienta pozitiva necesit5 a f i
popularizatZi pe plan local sau central
sub form; de reportaje, medalioane,
fotogazete, fotanontaje, @ante, afi ~e.
Organizarea de comursm si expozi-
tii pe teme apicole constihie de ase-
menea forme atractive in special in
mmca cu tineretul.
0 atentie deosebia va trebui acos-
dat5 informZirii operative a apicultori-
' lor prin toate mijloacele, asupra prin-
cipalelor lucr5ri de sezon in apicultur5
" in functie de conditiile locale $i a cu-
noa~terii $i respect5rii 1eg"islatiei apicole.
In activitatea obsteasc5 pe care o
desfiivar5 apicultorii, o atentie deose-
bi 6 trebuie s5 se acorde organizgrii
unor echipe de apiculbri experimen-
tati care SA sprijine ~i s5 Pndrume la
cerere activitatea apico18 din unitaule
socialiste, in special in ~col i qi C.A.P.,
si alte echipe s5 urm5reasc5 respecta-
rea legislatiei apicole Pn practicarea
a
stuparitului pastoral si proteflia farni-
liilor de albine impotriva intoxicatiilor.
Cu sprijinul cunsiliilor populare co-
munale se pot orgamiza actiuni de in-
frumusewre a comunelor prin plantarea
de arbori ~i arbusti meliferi.
Exist3 si alte numeroase acvuni ~i
initiative locale ce pot di fntreprinse
pe linia sprijinirii dezvolt5rii apicul-
turii ~i a mobiliz5rii apicultorilor care
grin pasiunea si elanul lor de mu@ ..
pot contribui la prmovarea acestei
frumoase qi utile incleletniciri.
tr4!j Ing. I. RECEANU
,L .
.f .:
,:, ,. Avind in vedere. orienttiril8fundamentale
*I;
,
'de viitor elaborate de secr@arul general a1
: . partidului, de prevederi1e;Directivelor celui
.::
% :
de a1 XIII-lea Congres a1 Partidului Comu-
nist RomBn, intelegern de ce $i 1n apicultura
... ftirii noastre, trecerea la o nou5 calitate a
,. , . muncii trebuie s5 capete. caracterul unui a-
dev5rat salt, sti ias5 din ritmul obi ~nui t $i sti
se inscrie hos r i t pe un vector .puternic
ascended. Inst i ~i dezvoltarea apiculturii a
fost $i este extrein de dinamic5 $i ridicarea
calit5tii muncii trebuie s5 tin5 pasul cu
acest dinamism.
Pentru ca $i apicultorii no$tri s5 contri-
buie cu. mai multti eficienp l a dezvoltarea
intensivg a apiculturii, trebuie s 3 elimine
din activitatea lor unele gr e~el i pe care unii
le. repet5 cu bun3 $tiin@ sau din lipsa unui
bagaj corespunziitor de cunovtinte de spe-
cialitate.
Tinerea de familji slabe, cu speranta de
a le redresa pe parcurs este una din gre-
Selile mari care dti na$tere la o serie Cn-
treag3 de 'complicatii greu de rezolvat. Fa-.
miliile slabe se dezvolt5 foarte Incet, nu
ajung niciodat3 i n stare sti produc3 miere
$i de ceIe mai multe ori trebuie hr5nite din
fondul stupinei. Acestea sfnt predispuse per-
manent la imbolh5viri, sub influenta ,condi-
fiilor grele de iarn3 prezintti o mortalitate .
mare ajungind i n prirntivara 'icu albine pu-
Vne, o rnatcti Indoielnic3 sub raportut cali-
tstii, fiind victime sigure ale furti~agurilor.
Astfel de .familii nu numai c3 sint nepra-
ductive, dar, i n acel a~i timp pggubitoare $i
foarte periculoase pentru restul stupinei.
Singura solufie ,corespunziltoare este uni-
rea lor, cite douti, sau chiar trei, pin3 la
obtinerea unor familii guternice. Unirea se
face prirntivara de timpuriu, pentru a bene-
ficia de culesurile respective $i toamna tir-
ziu, pentru a intra puternice in iarn3.
Refacerea numiirului de familii de albine
s e va realiza imediat dupti terminarea cule-
surilor principale, cfnd exist3 un excedent
de albine $i de botci s i u m5tci in stupina
personalti.
Trecerea familiilor de; albine ' i n stare de
-inacthitate, dupg culesul principal consti-
tuie una din cele mai seriqase probleme. De
regulti, dupg culesul principal din prim&-
vari?, familiile de albine ajung la apogeu,
- ele dispun, i n acest timp, de un num5r
mare de albine fat5 de capacitatea stupilor,
simt lipsa fagurilor de pr3silB prin canti-
tAtile mari de puiet c5p&cit, neeclozionat, $i
tofi fagurii de recolta slnt plini cu miere. I n
aceste conditii albinele intrti i n frigurile roi-
'tului. In aceast5 per i od3 care dureaz5 cam
dou5 sgptamini, activitatea albinelor scade
brusc $i urmezati apoi roirea natural5, situa-
tie cu totul nedorit5 in perspectiva avtep-
t5rii unor noi culesuri principale sau ple-
carea stupinei la pastoral.
f n general, indreptarea acestor stilri de lu-
cruri const5 din descongestionarea cuibului
familiilor de albine de surplusul de faguri
cu puiet c8p5cit, introducerea in cuib de fa-
guri goi, clfiditi, de prtisil5, eventual de-
popularea limitat3 a familiilor prin ridica-
rea unei p5rfl a albinelor tinere (doici) odat3
cu fagurii cu puiet c3p3cit ~i recoltarea par-
tial5 a rnierii c5p5cite, cu completarea de
noi faguri de recolt3. Materialul biologic re-
zultat, poate fi utilizat dup5 necesitsti, fie
la int3rirea altor familii mai slabe, fie la
formarea de noi familii.
Un lucru important $i rare trebuiel reti-
nut este momentul ales pentru executarea
acestor operatii. De obicei lucrarile trebuie
s3 fnceapii, nu mai tirziu de 5-43 zile dupa
terminarea culesului principal timpuriu,
fiindcii dep+ind acest termen, s-ar putea ca
familiile s3 fi inceput deja preg5tirile de
roire $i fn acest caz lucrurile se complicii
mnlt $i nu se poate $ti cum vor evolua
aceste stari.
Dac5 apicultorul a sctipat acest moment,
dac3-albinele au fnceput preggtirile de roire
$i botcile cu noile m3tci au Snceput s5 prin-
dB contur, atunci singura solutie $i cea mai
judicioad este sti se ridice Tama cu matc3
din aceste familii $i s3 se distrpg5 botcile
de prisos, l3dnd ZP-3 botci mari $i bine
construibq. Albinele vor renunta la roire $i '
se vor apuca de lucru.
Admiterea i n familiile de albine a mgtdi-
lor batfine, bolnave sau cu defecte este ia-
r5$i o grqeal 5 pe care o repet5 chi* llnii
stupari cu expeVient3. M5tcile mai biifrine
de doi ani, in general nu ,reu$esc s5 dez-
volte familii foarte puternice $i peste acest
termen ouatul lor scade treptat, a n de an,
p!nA la epuizare. Astfel de d t c i nu sint
rentabile 51 schimbarea lor trebuie s5 consti-
tuie o preocupare permanent5 a stuparului.
Apicultorul trebuie sti tin3 evidenta vlrstei
m5tcilor din stupin3 pe fi-le familiilor. De
obicei, albinele rezolv5 singure problemele cu
matca, ele netolerind mtitci slab ou5toare.
,bolnave sau cu defecte, dar stuparul nu
trebuie s3 lase aceasta problem3 de rezol-
vat numai pe seama albinelor. Nu trebuie
uitat, ins3, cti in farniliile rnai slab dezvol-
tate, albinele nu dau prea mare important%
matcilor lor $i uneori l e tolereaza ani in gir,
mergind pfnti la distmgerea lent3 a famili-
ilor din l1ps5 de albine tinere.
Chiar mgtcile tinere, dac5 nu dau randa-
mentul necesar, ele trebuie schimbate f5r5
sfl st8m pe ginduri, deoarece orice amlnare
inseamn5 pierdere de timp $i i n consecinfs,,
lips3 d e rentabilitate.
Desigur, problema care se pune este Sde a
lnlocui rnatca ,veche cu una mai' .bun& de
calitate $i sursa noilor mltci nu poate f i
indiferent5 stuparului ; dnt de d0ri.t m5tcile
' selectionate, dup5 metode ~tiintifice, mltci
verificate, recordiste, dar ,a$a ceva este greu
de obtinut de c5tre apicultorul obiqnuit $i
aceasa preocupare trebuie s-o aibB Institu-
tul de cercetare $i productie pentru apicul-
.tur8 a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine.
Lipsa de faguri $i utilizarea fagurilor ne-
corespunz2tori intr-o stupin5 prezint5 mari
neajunsuri, cunoscute, de fapt, de toti stu-
parii, dar ea dovedevte totuvi slabul interes
a1 apicultorului pentru productia de cearl.
Fagurii consti,tuie o zestre de nepretuit a
stupinei $i faptul c5 ei trebuie f5cuti din
cear5 curats $i c5 aceasta la rindul ei nu
poate f i produs5 decit de albine, i n anu-
mite perioade de timp ale anului apicol,
dezinteresul multor apicultori pentru spori-
rea' productiei de cear5 ne pare foarte cu-
rios. Este lesne de inteles c i In ultim5 in-
stanf5, cel care pierde est e tot apicultorul.
Poate de aceea unii apicultori, din lipsa
preocup5rii serioase pentru productia de
cearZi, folosesc a$a de mult fagurii vechi,
negri ca smoala, cu celule mici, grei, uneori
strimbi, deformati $i improprii pentru api-
cultur5, dar pe care ii p5streazfi ca pe o
comoar5. Puietul crescut In astfel de faguri
este mic, mierea ~ecol t at 5 din faguri negri
are o culoare brun5 inchis, iar ceara rezul-
tat5 din topirea lor este i n cantitate mic5.
Durata unui fagure de pr5sil5 este de 2-
3 ani, dup5 care el poate fi trecut pentru
alti 2-3 ani ca fagure de recolt5. Dup5
acgt i 4 - 4 ani fagurii devin improprii $i ei
trebuie topiti pentru a se obtine'ceari. Tre-
buie s5 intelegem cu totii c5 fSr& faguri de
calitate este de necoticeput dezvoltarea fami-
liilor de albine i n conditiuni normale $i ob-
tinwea unei mieri decalitate superioar5.
Recoltarea i n exces a mierii, prin mic$o-
rarea rezervelor de hr anl a albinelor sub
necesar, caracterizeazl de obicei pe stuparii
incepatori, dar nu fac exceptie $i stuparii
cu vechime 'In meseriei care confund5 ex-
ploatarea rational5 a familiilor de albine cu
recoltarea in exces a mierii. Acest aspect are
repercursiuni serioase, chia,r dac5 se com-
pleteazi rezervele de hran5 cu sirop de za-
h3r, ckui a li lipsesc unele elemente esenti-
ale pentru viata albinelor. Oricum, insufi-
cienta rezervelor de-hran5 a albinelor, sub
, strictul necesar, este o f dn3 serioas5 pus5
dezvoltlrii 'familiilor de albine, cunoscut
fiind faptul c5 albinele pot regla ouatul m5t-
, cilur, i functie de cantitstile de hran5 exis-
tente. %kana i n cantitsti suficiente exclude
cu desgviqire surprizele nepllcute din tim-
pul iernii $i a1 desprim5vlr5riIor tirzii, a
culesurilor nesigure de la pomii fructiferi $i
dB posibilitatea intregii capacit5ti de ouat a
mfitcilor, sporind numlrul albinelor culegh-
toare. in apropierea culesului de la salcfm,
in stare s5 urnple repede toti fagurii, cu
miere.
0 alt5 conditie a rezervei de hranl pentru
iarn5, este c i aceasta sfl fie de prima cali-
tate. necristalizat5, c5p5cit5 $i sB nu contins
elementt de miere de man5, apoi s5 fie ju-
dicios chibzuit5 $i distribuita i n raport cu
evolutia ulterioar3 a familiilor de albine, atit
In plan orizontal cit $i pe vertical.
Pe scurt a$ vrea sfl recapitulez c5 fiecare
apicultor trebuie s5-$i insqeasc5 temeinic
tehnica nou5 a creqterii albinelor, incit s&
aib5 numai fadilii foarte puternice, perfect
s5n5toase, cu m5tci tinere $i bune ouatoare,
dispunfnd de insemnate rezerve de h a n g
de calitate, avind la dispozitie suficiente can-
titilti de faguri $i mentinute sistematic i n
stare activB. Numai a$a farniliile de albine
sint capabile de o mare productie apicola
diversificat5, s i dea beneficii $i deci satis-
factii celor care i$i folosesc timpul liber i n
aceasti3 directie.
Indiferent de argulnentele care s-ar putea
aduce $i In cele de mai sus ne-am referit
doar la citeva dintre ele, trecerea IDr la o
noul calitate a mupcii, saltul la aceast5 ca-
litate, privevte pe fiecare stupar in parte.
Asistiim la o neasemuit5 accelelare a pro-
gresului i n toate domeniile de activitate.
Pentru tara noastrl el este cu claritate pre-
figurat In documentele Congresului a1
XIII-lea, in diferitele programe speciale pe
sectoare $i domenii de activitate elaborate
din initiativa $i cu contributia direct5 a se-
cretarului general al partidului. Dar cei care
construiesc $i vor construi acest viitor sint
oamenii $i ei trebuie s5 se ridice prin cele
doui laturi care le caracterizeaza activita-
tea - profesionalismul $1 cowt i i n~a - l a
nivelul exigentelor tot rnai inalte'impuse d e
societatea noastrii, de perspectivele acestei
societ5ti.
Grija $i atentia pe care o acordB condu-'
cerea superioar5 de partid $i de stat $i i n
domeniul apicultyrii, ramur5 economic5 a
patriei noastre, este chemat.5 d + i aduc3
contribufia la crevterea nivelului de trai a1
poporului nostru.
rat5 ce spune secretarul general a1 Parti-
dului Comunist Romfin $i prqedintele t&zi
i n cuvintarea rostit5 la Consf5tuirea de lucru
de la C.C. a1 P.C.R. pe probleme ,de agricul-
turl, din 9 decembrie 1983 : ,Slnt necesare
mlsuri pentru a realiza prevederile privind
apicultura, un domeniu i n care avem o bun3
experienta $i o serie de rezultate bune, dar,
unde trebuie s l facem eforturi ca, i n dtiva
ani, s5 realizlm prmederile din programele
pe care le avem".
5
PENTRU
PIERDEM FAMILII
DE ALBINE
A. BOACIU
Presedintele filialei A.C.A.
jud. Teleorman
Judetul Teleorman a inregistrat in
iarna trecut5 o pierdere in efectivul
de albine de aproape 23%. Desigur, ci-
ra are un anumit grad de relativitate
,
~ t i u t fiind c5 ea nu este produsul o-
biectivitgtii pure ci d unor al cul e su-
biective care, impotriva vointei noa-
stre, au l5satr s5 se strecoare ~i erori
in num5r5toax-e.
-
Contraverificarea ce am f5cut-o prin
sondaj inopinat, a stabilit t ot u~i , c5
pierderi au fost si c5 ele sint cu mult
mai mari fat5 de iernile precedente.
Cu toate c5 faptul e consurnat, este
important &i stabilim predis, cauzele
care 1-au determinat.
Pentru aceasta am stat de vorb5 or-
ganizat, cit si cu totul ocazional, cu un
. mare n d r de apicultori investigind
situatiile atit in stuplnele cu pierderi
-
mari, d t qi in stupine .cu pierderi nri-
nore sau deloc. Da, este adevgrat,
,pierderi de loc" si Pn jurul acestui
adevir, pe firul ciuGrilor, am ajuns
la convingerea c5 de fapt nu iai-na
lung5 $i grea a Post cauza mortaliti-
tilor. Personal i n cele dou5 stupine pe
care le conduc direct, num5rind 70 fa-
milii la introducerea la iernat, n-am
pierdut decit un singur nucleu ~i o
mate5 intr-o familie de bazi. Dar
s5 15s5m apicultorii s5 vorbeasc5. Nu
f or mul h teoretic eauzele piederilor
pentru a da ocazie la controverse. Ceea
ce spunern e luat din t'erituriu. Deci au
pierdut farnilii de albine cei care :
- Au f5cut. abuz in ex-ia de la
f loarea-soarelui, negli jind asigurarea
coroanelor corespunzgtoare $i a mi-
nimului de dou5 rame en intregime c5-
,p5cite pe margini.
- Au facut hr5niri tirzii de comple-
tare a rezemelor de iernare, la care si-
ropurile n-au f ~ t invertite aorespun-
zitor ca s8 nu mai vorbim ~i c5pticite.
- Au ficut hr hi r i tirzii de stimd-
lare ~i in lipsi de alt cules Pn na-
tur5 albinele au consurnat coroanele
pl5nuite pentru iernare, rezultind
populatii uzate si o albin5 tin5ri cu
valoare biologic2 sc5zuti ajungindu-se
la un ghem cu fisuri.
- Au f5wt i m u l ~ r i dup5 cules,ul
de la iloarea-soarelui, intrind in iarn2
cu familii, chiar q i cu cele de baz% de
putere mijlocie $i slabe ca populatie, la
care consumul de miere chiar de bun5
calitate, a determinat crqterea canti-
t5tii de resturi nedigerate in punga
rectal5 mai inainte de a apare un zbor
de curBtire timpuriu, creind o anume
stare de nelini~te cu influente nefase
asupra ghemului de iernare.
- De reguE, avind in vedere $rul
de ierni blinde, era permis apiculto-
rilor s5 interving primivara timpuriu
chiar din iarn5 pentru completarea ne-
cesarului de hran4 ca s5 nu mai vor-
bim de pe scum de stimulare. Anul
acesta interventiile au fost; ' dificile si
cind s-au fticut incorekt a u afectat
grav ghemul, familia fiind condamnatti
la moarte prin infometare.
- Din lips5 de h r a ~ suficient5 13
stringerea cuiburilor pentru iernare,
unii apicultori au spart cuiburile res-
pectiv ghemul cu o r d -cu miere care
normal ar fi trebuit plasati pe mar-
gini. Dar intr-o i d lung5 si cu tem-
peraturi sc5zute, ghemul s-a dispro-
portionat, mai multe dbi ne trecind in
partea unde se afla matca si urmind
culoarele, a avansat terminind devreme
mierea fir2 a mai putea trece pe de
12turi, unde este adev2rat se mai gg-
seau provizii.
- lmpachetajul necorespunzgtor, msi
ales la stupii verticali pe 10 m e cu
peretii sub 2 cm grosime ~i cu capac
etanq tip hrgnitor, mai algs , avfnd
in vedere & in asemenea cutii nu se
intrii la iernat decit cu familii de pu-
tere mijlocie, a influentat negativ ghe-
mu1 datorit2 temperaturdor d z u t e de
afar2 si a detenminat sporirea consu-
mului de miere ajunginduse, fie la ter-
minarea rezervelor fie la diaree,
- Au m i pierdut familii de albine
awi apicultori care o dat5 stupii pre-
g2titi pentru iernare, n-au intervenit
lunar, cel putin, pentru curiitirea fun-
durilor dar si mai mvlt pentru deblo-
carea urdini~elor de albina moart5,
de z2pad5 sau gheag. In felul. acesta
a apgrut o aerisire necorespunziitoare
care a avut Influente negative asupra
ghemului de iernare.
- Acei apicultori care n-au facut
deloc sau au f2cut superficial trata-
mente impotriva celor doi paraziti
(Varroa si Braula) a ciror prezenM a
tinut populatia stupului intr-o stare de
permanent2 iritatie, cu consum sporit
de miere ~i mai ales uzurii, au avut in
pragul primiiverii farnilii dwimate.
- Au lucrat $i lucreaz5 cu o albing
care din punct de vedere a1 vitaliatii
e serios afectat.5 si deci nu are caliti-
tile necesare unei i e d r i sigure.
Se impune ca pe viitor problematica
ierngrii familiilor de albine s i aib5 in
vedere gre~elile constatate pe viu In
stupine.
Datorith lnlocuirii lor treptate cu stupi sistematici, st qi i primitivi confectionati
din racditA lipit5 cu lut au devenit o raritate - adevarate obiecte de muzeu -
chiar $i In zonele premontane ale Muntilor Apuseni.
(f o t o : D. POP)
i
VI. HC'MENI
Iarna trecutii a pus stupinele din tara
noastr5 la o grea fncemare, provocind
mari pierderi intre familiile de albine.
Voi incerca s5 scot in evident5 unele
fapte privind modul cum a decurs ier-
narea albinelor in judetul Neamt, si-
tuatia de la noi fiind cam la fel in
toat5 tam.
, De la inceputul lunii noiembrie 1984
~i pin5 la sfir~itul lunii maAe 1985,
n-a existat nici o zi rnai cald5, in care
albinele s5 pmt5 efecbua zborul de cu-
r5~ire. kstf@l, hrnp de cinci luni, ele au
lost nevoite s5 stea inchise in stup.
Chiar din luna noiembrie au inceput
gerurile de -12C $i asffel de perioade
gemase, cu tenlperaturi foarte sclizute
care au durat cite dou5 ~i trei s5pG-
mini, au fost rnai multe in decursul
iernii trecut. Friguroase fau fost ~i lu-
nile martie qi aprilie incit vegetatia a
intirziat cu cel putin dous s5ptiimini.
Din cauza gerurilor de lung5 durat-5,
albinele strinse in ghem, nu s-au putut
deplasa decit pe vertical2 ~i au consu-
mat hrana n ma i pe f i ~i a ingust5 de
deasupra ghmului, neputfndu-se de-
plasa qi pe orizontal5 unde rnai era
rniere. ~ c o l o uncle fisia de miere de
deasupra ghemului de albine era mai
- Cngust5, acestea au ajuns repede la
mrginea de sus a fagurdui qi astfel
multe familii de dbine au fnceput s5
moar5 de f m e chiar din ianuarie. Se
pare c5 aceasta a fost cauza care a pro-
vocat cele rnai mari pierderi, dar au
rnai fost ~i altele.
Multe familii de albine au fost 1%-
sate si ierneze pe rniere crlstalizata
(floarea-soarelqi, tei de la ultimul cu-
I s ) , pe care albinele, neputlnd-o con-
suma, au r h a s inc5 din timpul iernii
lipsite de hran5.
UGi stupari au l5sat peste iarn5
chiar rniere de man5 care a avut efecte
nefask.
Nu toti stuparii au facut hranirea
stirnulent5 de t omn5 $i au intrat i n
iarn5 cu multe albine bitfine care nu
au putut supraviettli pSni la prim&
var5. Biostimulatorii s-au procurat abia
in septernbrie, incit completarm rezer-
velor de hr& s-a Eicut prea tirziu, iar
siropul depus in fagusi a r2mas nee&
piicit, uzindu-se totodatii albinele ti-
nere nkcute In toamn5.
lnc5 din -5 la multe familii a a-
phut diareea iar aceasta la rindul s8u
a favorizat aparitia nosemozei care a
secerat o bun5 parte din albine.
Ad5ugind la bat e acestea qi parL?a
care revine varmzei, g5sim r5spunsul
la fntrebarea : de ce Pn iarna trecut5
in judetul nostru au mwit ,mai bine
de 25% din botalul familiilor de albine
recenzate in februarie. Jn realitate
pierderile sint mai mari, Gci familiile
r5rnase i n via@ au i e ~i t hart e slgbite,
unele dintre ele riminind doar cu un
purnn de albine.
Lunile martie ~i aprilie n-au fost nici
ele prea darnice, avind lungi perioade
friguroase, cu vinturi reci si pupne zile
senine, i ndt dezvoltarea familiilor de
albine a fost extrem de anevoioasg ~i
fiind lipsite de hrang, pierderile au con-
tinuat in cursul lunii martie chiar gi
in aprilie.
Aceasta fiind situatia, se impun o se-
rie de mgsuri care trebuie luate pen-
tru a preveni repetarea dezastTului pe
viitor. Aces@ ~ As ~ I - i sint cunoscnte de
stuparii cu oarecare experienw, dar a-
desea sint neglijate, iar neglijenp
poate s5 coste scump.
- Prima m&w2 const2 in asigura-
rea f i d ~ i familii de albine cu o mat&
tin5r5 ~i prolific2 ; numai q a vom pu-
tea avea familii puternice, cu o popu-
latie viguro& care vor ierna in con-
divi rnai bune, ne vor da recolte mai
mari. Vreau sZi scot in evidenw cali-
tatea superiom-3 a miltcilor crescute i n
famibile care se preggtesc de mit.
,
Aceste milxi sint crescute in conditiile
cele rnai bune qi cu ele vom obtine fa-
milii cu populatie numeroas5. Datorit.5
roirii, albinele existti de multe milioane
de ani si au putut infrunta vitregiile
timpului. Se obiecteazii c5 m5tcile ast-
fel obtinute dau familii roitoare, de la
'
care nu avem rmolte. Aceast5 afirmatie
se refer5 dmr la roirea necontrolatti si
nedirijat5 de stupar, iar mgtcile tinere
nici nu roiesc in primul an.
ForiJnd citeva dintre cele rnai bune
familii sii intre in frigurile mitului,
vom puka astfel obtine de timpuriu
rniitci bune, cu cam vom miri psisacc?
sau vom vinde roiurile care ne priso-
sesc. Sporul la familiile de albine, tea-
lizat cu un an inainte in judem nos'crid
a fost pierdut in iarna trecuti, fncit
- acum avem obligatia s i refacem tot.
ce am pilerdut si in acelasi timp sii spo-
n m numirul familiilor de albine pre-
vfizut pentru acest an.
- Stiut fiind c5 o familie de albine
suport.2 cu atft rnai usor rigorile iernii
cu d t are o populatie mai numeroas3,
compus8 din albine tinere, se impune
folmirea albinelor ajut5toare care,
toamna, dup2 hr~rhrea stimulent5, sZ
fie unite cu cele de baz5.
- Hrana pe care ierneazi albinele
are o mare importanti. fn literatura
apimlii se recomand8 iernarea pe miere
de cea rnai bun8 calitate, rezervfnd Tn
acest scop 3-4 f-i plini ou miere
de salcim c5pgcit5. E Vine aSa, dar ma
indoiesc c2 aceasta ar fi solutia cea rnai
fericitA. Iernarea pe miere de salcim
cste exagerat de scurnpfi, o n fiecare
stupin5, d t de mica ar fi ea, trebuie s i
fie cit rnai rent abs. Mulp stupari
pradici inlocuirea parGal5 a mierii cu
sirop .de zah5r qi obtin rezultate bune.
Ministeml Agnculturii din U.R.S.S. re- -
cornand5 pentru iernare inbcuirea
unei p5rG de miere cu zah5r, iar in
tsrile nordice, ca de exemplu i n Fin-
landa, unde iernile sfnt mai lungi, ge-
. rurile m i mmi iar verile rnai scurte,
albinele sfnt i e mt e nurnai pe zah5r
qi btusi se obtin recolte fnunoase.
, Se o b i e c t d c5 zah5rul nu are en-
zim, vitamine, sBru~i minerale, dar in
schimb el nu las5 reziduuri In intesti-
nu1 albinelor. Zaharul pentru iernare
trebuie dat albinelor la inceputul lunii
august, pentru a putea fi prelucrat qi
c5p5cit ; albinele care-1 prelucreazii tot
nu r M n peste iarn5. Folosind zah5r
pentru iernare, e v i m pagubele pe
care le-ar provoca o iernare pe mierea
de man5 care ar putea s i existe in ,
stupi.
ZahfiruJ. f0bsi.t pentni hrana albine-
lor kebuie & fie bine rafinat, s5 nu
'
fie de culmre gabuie si s2 nu continti
'
irnpurititi.
In tirnpul iernii albinele nu prea simt
lipsa enzimelor, a vitaminelor si a s5-
i-urilor minerale, c5ci au adunate re-
zerve de cu toamn6. De aceste sub- ,
stante ele au nevoie la aparitia puietu-
lui, incit trebuie s5 le diim din toamnii
cel pupn un fagure cu p5stur8, pin2
vor incepe s i aduc5 polen qi nectar
proasp5t.
Vom putea procura cantitatea de za-
h5r necesu-5, predfnd la contractare
cit mai muMe produse apicole. ,
- Mentinerea s5nAEitii albinelor in
tot cursul anului, trebuie sii fie grija
permanent5 a oric5ru.i stupar. Pndeo-
sebi tratarnentele fmpotriva locii ~i a
varroozei nu trebuie neglijate sub nici
un motiv.
- In sfir~it, o ehestiune pe care a?
dori s 4 pun in discutie este impor-
tant. pe care o are formatul rarnei Tn
asigurarea unei bune iern5ri ~i a dez-
volt&ii familiei de albine.
Hrana necesax-5 unei ffamilii de albine
pentru o iarni geroas5 si lung5 fgr5
nici o posibilitate de a efectua m5car
un zbor de curstire, cum a fost iarna
trecutii, trebuie s i fie asi.gurat.5 nurnai
pe fiqia de fagure de deasupra. ghemu-
lui. AceastA flsie cu miere cgp8citg are
15~mea egali cu diarnetrul ghemului
de albine, iar iniil~mea ei trebuie s5 fie
de 30 crn.
La stupul multietajat aceasta se
poate realiza iernind albinele pe dou5
corpuri : in cowde sus fagurii tre-
buie s5 fie plini cu miere iar cei din
corpul de jos & aibi gi ei o f i ~i e cu
miem de 10 an h8lIjme.
9
La stupul vertical R.A. 1001 rama i CONCENT Fq AT 1 A
standard nu asigur5 cantitatea de hra- ,
nA p n t w o penoada lung5 de iernare, ) S 1 R 0 P U L U 1
dnd albinele nu se pot deplasa nici pe \
orizontal5 ; mii refer la f i ~i a de hrm5 I
AI. VARTOLOMEI
care trebuie s5 existe nurnai deasupr~
ghemului. Jn general rama standard i
Stabilirea concentradei optime a sire-
(Dadant) o gas- cea rnai ncpotrivits, i pului adminimat ca hraml al~birielor con- '
atit pentru iernare cit si pentru dez- , stituie o_ ~~roblemi care a fast oar-
voltarea cuibului, mai ales prim5vara. I rezolvata, in prezent recomandhdu-se o
Ambele feluri de ielnare prezinti \ concentralie h zahzr, ~l &nd de Ja l/l
neajunsuri destul de mari : \ la 211 ~i uneori chiar 311 cEnd este oece-
a) Exist5 r i d ca ghemul de albine sar; completarea proviziilor de iarnz a
s5 nu treac5 in corpul de deasupra si , stupilor.
da& stuparul nu observ5 si nu ia m5- Pzrerea noasn; a t e cl ace* concen-
suri la timp albinele mor de foame in + trajii ar trebui reconsiderate, fiind ne-
corpul de jos. 4 adecvate orgamismului albinei. In saqi-
b) Atit r m a standard cit ~i cea de ' nerea punctului nostru de vedere ne ba-
I
multietajat sint ~i mult lungi decft , z k tpe umZtoarele considerente :
inalte ~i din cauza aceasta c5Mura din I Albinele dun; nectarul cind acesta de-
cuib se impr5~tie Pn lungul ramelor. \ p;$e$te 801'0 cmcentralie in zahk ; pennu
Aceasta face ca dezvoltarea cuibului I a-1 aduce in starea de miere necrarul este
primavara timpuriu s5 se fac5 mai ' prelucrat de albina stupului tredndu-1
incet. ! prin &le mai multora dintre ele. Prin
Folosind rama standard, qezind-o in 1 Pngurgitarea $i aegurgitarea nectarului
stup in pozitia vertical5 (Layens), toate \ acma este transformat sub actiunea enzi-
aceste,neajunsuri dispar. fi aceast5 po- ) melor secretate de secretia glandelor fa-
zitie a ramei, a$ezat5 cu luwimea pe + ringiene $i totadat'i apa este evaporat:
inalt, ghemul de albine va avea dea- ) ping la concentralia in zaharuri, da mb
supra sa t o a l cantitatea de hrani, $ 220/,,,
o f i ~i e hal t 5 de 30 cm si ar rnai r5- , fn cartea aa ,Les abeilles et rnoi" (al-
mine jos 10 de fagure gal, unde ) binele $i eu) profesorul R. Chauvin, ple-
toamna S-ar f oma ghemul. Primavara \ cind de la
de ma; ms, arat; cz in-
toat5 c5ldura din cuib s a r p5stra mai ) troducindu-m in simp izotopi radioactivi
bine in partea de sus, adic5 tocmai suportali de organismul albinelor, s-a
i
ad^ incepe
se dezvolk cui- , constatat c; dupZ 24 ore, 8% din albine
bul. Volumul unuei S ~ P ,
12 rame ( prezentau in corpul lor acepi izotopk
asezate Pn pozitie vertical5, ar fi putin \ Aceasta confirm; faptul cz orice hrana
mai mic dedt a1 unui stup multietajat ) adus; in mp i erte prelucrat; de aproape
cu dou2 conpuri.
totalitatea gaspodinelor stupului.
F~ n d u l s t ~ p d u i @u rams fnalti t*e- ,
Personal am experhentat m multi ani
buie prev2zut cu orificii de aerisire ab- 1 I, . , ; ,
recomand;ribr acelor
s dut necesare i n tilmpul t r ans~r t ul ui , t vremuri, siropul de zahzr ~i apa f con-
pe
rsme
sitA e~ care se ace- I cenmrajie de 211 pi 311. Albidele au depo-
per5 stupul deasupra.
i zitat siropul in catul srupului experhen-
Criticile aduse r me i halte sint mi- , tal, an umplut $i cgp&it mate
10
nore fats de caliutile r a e P care le I rame, cu o tear; alb; ca hirtia velinL
are.
\ Mierea aceasta avea gustul siropului sau
In judetul Nearnt exista circa 400 1 a1 rahirului ce se topgte h gura omului.
stupi cu rama Layens, la care nu s-au ' Am extras aceas6 miere, am diluat-o la
I
sernnalat cazuri de familii moarte, iar , nivelul siropului de 111 $i am redat-o
mortalitatea din timpul iernii nu a de- ) astfel din nou fapniliilor de albine reti-
@sit limitele n o d e . b ntnd, pe mai departe, o singur5 ram;
cZpZci.ti spre a urmiri rnai departe expe-
rienta. h pus acea rauni En primZvara
urmkoare Pn stup pentru a fi consumat;,
dar albinele, de$i ar fi fast cazul, nu
s-au atins de ea.
Un a1 doilea rezultat negativ, mult rnai
grav, a fost c i toati albina care a pre-
lucrat ace1 sirop $i-a pierdut perivorii $i
s-a "Inegyit, adic; s-a uzat complet, colo-
nia pierind p h i h primivara urmhoare.
Ca urmare, eu folosesc lsiropul in con-
centraqie de 112 api, dat din timp, Pn
cantitzti mici, zilnic cPte un hrznitor uluc
$i numai Pn cazuri extreme - folosesc
hrinitorul tav;, dlad 4-5 1 de sirop dar
nuunai fn concentra~ia de 111.
Aceasta imediat dwpherminarea cule-
sului J e la floarea-soarelui, pentru ca al-
bina uzat; s i poat; fi Pn1ocuit"au alta
i gi t i Pn llunile de toamni.
In prdblema siropurilor medicamen-
toase, cred c i concentra~ia de 111 ar tre-
bui redusi l a 1J2 $i poate chiar $i rnai
putin. Eu o fac deja cu rezulstate foatte
bune, urmzrind prin aceasta t omai faptul
ca medicamenml SZ .fie ~r el uat $i ~r el u-
crat de toate doicile 6 de czt* albina stu-.
pl ui , care, chiar $i ca culeggtoare, ia ca
hran; siropul - qi mai alas apa din d,
apa fiind el emend de a c e e g mare im-
portant; pentru viata albinelor ca $i
hrana proteicZ sau glucidic;.
i DIAFRAGMA
: ETANSA
I
I. CAPISIZU-DELABIRCA
'
Una dintre mssurile care se iau, in
I vederea unei bune iern5x-i a familiilor
de albine, este qi aceea de impachetare
si organizare interioar5 a stupilor, eu
scopul de a scoate jn prinngvax-2 fami-
liile de albine intr-o stare cit rnai
bung : shstoase, vigdroase ~i cu cit
rnai md t i albM.
Adeseori, aceasti problem5 este ne-
glijat2 de multi stupari, iar rezultatele
in prim5vars sint dintre cele rnai p b
gubibare.
0 data cu strimtorarea si organizarea
cuibdui fn vederea iernarii, o parte
din stup r5mine newupat3 de albine,
care pentru a pdntimpina si inl5tura
crearea mn f l o r de m ce se for-
meaz5 intre cele dou3 spatii, aceasti
parte r5mas5 goal3 ar trebui umplut5
cd diferite materiale bolatoare, care nu
totdeauna sfnt la Wemfna stuparilor
( ~ i cred c5 nu este aqa de u9or s5 um-
pli cu paie, fin, frunze sau alte mate-
ride, spatiul r5mas go1 in 15-20 de
stupi orizontali, apreciind cZi pentru
fiecare stup as fi n y s a r cel putin o
jumitate balot de paie). Neput$nd pro-
1 cura aceste materiale, am g5sit un alt
1 procedeu, cu rezultate deosebite in
I buna iernare a familiilor de albine.
I Am ntodificat diafragma scurt5 a
I stupului, prin aplicarea a 3 benzi de
I cauciuc, cite una pe fiecare park la-
I terals, ~i una la partea superioar5, ast-
I fel :
1 Benzile sau fi~iile de oauciw late de
! 3-4 cm qi groase de 3 mm le-am apli-
I cat pe latura dreapt5 vi stixg8 a ramei
; diafragmei ~i pe speteaza de sus, peste
; care am fixat o qipculi@ sau chiar o
; bucat5 de carton P.F.L. ~i le-am conso-
; lidat prin b k e a a 5 cuiqoare (fig. 1
i si 2).
mas% goal5 a stupului, in a$a fel ca fm-
piwind u v r ~i progresiv diafragma,
ciitre cuibul familiei, benzile sii adere
si s5 se muleze perfect pe peretii late-
rali.
La wezarea podisoruLui, am glisat
Ippr cu el dinopre cuibul familiei spre
spatid. riimas liber, astfel ca banda do
cauciuc superiuarii s% se Pndoaie ~i s5
adere perfect la podbor, ereind cele
dou5 spatii perfect izolak, Pntre care
nu se mai pot forma curenti prin cir-
culatia aerului cald si rece, din spatiul
cuibului i n spatiul ramas liber si in-
vers (fig. 3 si 4).
.Fif. 1. Diafragma etansfi cu fiviile de cau- f
ciuc aplicate : 1 - speteaza superioara a
Trecind la strimtorarea SIU largirea
diafragmei ; 2 - f i ~i e cauciuc superioarh; cuibului Pn prim5varii, prin scoaterea
3 - fi$ie cauciuc laterals.
, :-
sau ad8ugarea de rarne, avem posibiii-
. .
. ' tatea ca, prin impingerea uvar% a dia-
fragmei, s5 reducem sau s% marim dup5
nevoie spapul cuibului familiei, f51-5 a
. , ad2uga sau a scoate din materialele
.
izolatoare, ce ar fi fost necesal-e la um-
.I ' .
I
I
!
b Fig. 2 - Diafragma cu f i ~i i l e de cauciuc
-
vhzut5 , din profil : I - speteaza superioars
a diafragmei ; 2 - f i ~i e cauciuc superioara ;
. 3- fisie cauciuc laterals.
Fig. 3 - stupul vazut din fat5 cu dia-
fragma etan.$ montat5 : l - spatiul gal
SWulitele sau bucatile de CZtrton se
iama, sau compirtiment hdni re primsvara
fixeaz5 cu 4-5 cm mai Pn interior fat5
,i toamna ; z - fisie cauciuc late'rals ; 3 -
' ~ /
de marginea ramei diafragmei, pentru B$ie cauciuc superioara ; 4 - di afragms 4
a permite benzii de cauciuc &i se in-
scurts ; 5 - salteluta superioarg : 6 - si'ta
doaie si s i adere pe peretii ~i ppdi~orul,
aerisire podi ~or ; 7 - capacul.. stupului ;
S ~ U P ~ U ~ .
8 - diafragmii oarba ; 9 - salteluts late-
,
ral s ; 10 - ramele cuibului ; 11 - ghemul
La montaea diafragmei fn stup, am
de iernare ; 12 - loc de trecere i n com-
orientat aceste b'enzi citre partea rii- partimentul de hrgnire ; 13 - ur di ni ~.
12
\
. .
. ~ ..
- . . .,
, . , . . .
Fig.. 4 - Stupul vszut de sus cu dia-
fragma etanv5 montatB : 1 - spatiul go1
iarna.; 2 - diafragma etan$A montata (scur-
t B ) ; 3 - ramele cuibului ; 4' - diafragmi
oarb% ; 5 - saltelutti lateral%.
plerea acestui spatiu gol. In acest fel
ferim famiilia de albine de un deranj
prea mare.
Dup5 .ce am terminat completarea
hranei si stimularea, locul de acces pe
sub diafragmii, din cuib i n spatiul li-
,
ber (compartimentul de hrinire) qi in- - :
vers, se astvpii cu o bucatii de pgturi
sau cu o sipc5, pin5 in prh5var5 cind ,
incepem din nou stirnularea familiei.
Nu este riiu, dacii avem, s5 asezilm ~i
ge aceast2 parte o sal&lu@ laterziEt.
Benzile se pot confections, aatft din
cauciluc ( m e r e de roti de tractor) cv
qi din muema, care este tot aatfb de
bung.
In concluzie, folosirea diafragmei e-
tamje scut e~t e pe stupari de grija pro-
curiirii (in fiecare an) a materialelor
necesare urnplerii spatiilor r h a s e '
goale, ferqt e f W i a de albine de \re-
pet-ate deranjiiri zgomotoase, permite
mentinerea unei curiitenii perfecte i n
interbrul stupului, iar odatii confec-
UonatZi, aceastii diafragrns, o avem pen-
tru totdeauna, ea f5cind parte din ac-
cesoriile stupului.
h i n
i
In perioada noiembrie 1985 - martie 1986 filialele jude i
i
gene ale Asociagiei ~resc5torilor d i Albine din intreaga ggr3i 6
\ ' organizeazg:
1
i
i \ CURSURI APICOLE DE MASA $
i
4
i
pentru Pncepdtori (ciclul I)
i
\
h
' 0 pantr'u avansati (cielul 11)
i
\ i
t
i'
Fncveritarea acestor cunuri este gratuitg. La terminare
$
\
, participantii primesc diplome de absolvire ~i sprijinul orga-
2 . nizatiei noartre spre a ddveni apicultori.
t
\
CONTRlBUTll LA PERFECTIONAREA UTILh]ULUI
/
51 TEHNOLOGIEI INTENSIVE DE RECOLTARE
-
A POLENULUI CU I AJUTORUL ALBlNELOl
I. OROS
Secretarul Filialei A.C.A. jud. Salaj
!
i
lntre anii 1972-1984 apricultura s215jan2 a trecut printr-un test original,
demn de invidiat ca ex~mpl u unic pe tar2 in ceea ce pr i ve~t e exploatarea intens%
I
a familiilor de albine i n directia productiei de polen, atit cantitative cit $i ca-
Prin avezarea sa 'geografic5 judetul SHIaj, situat in partea de nord-vest a
tgrii, i n zon5 de deal, lipsit5 de bazH melifer2 de interes republican, ofer5 fpmi-
I
I
liilor do albine aproape in totalitate cul ~sur i de intretinere $i rareori culesuri de
nectar de productie, motiv pentru care in majoritatea anilor, familiile de albine
I
nu-$i pot asigura nici macar rezervele pentru iernat. I n acelwi timp, baza meli-
fer5 din flora spontan5 ofer5 familiilor de albine polen din abundentg, de pri-
I
m5vara timpuriu o dat5 cu inflorirea viscului $i a alunului $i pin5 toamna tirziu
cind florile rapitei de primavarli sint acoperite de stratul de z5pad5.
j
, La inceput apicultorului i-a venit greu sil se atingfi de hrana proteicti a
coloniei, dar era singura cale de rentabilizare a apiculturii.
I
Din acest punct de vedere s-a manifestat mul a retinere pin5 cind unii api-
cultori au demonstrat altora c5 exploatarea familiilor de albine in directia produc-
t
tiei de polen nu pune in pericol viata coloniei ci din contrli o activeaz5 in a doua
din natur5 dt mai mult. Cind apicultorul a observat toate aceste fenomene a fost
interesat in a-$i perfectiona tehnologia de recoltare a polenului, pentru a obtine
productii record an de an, atit prin mentinerea stupinei in stare biologic2 co-
respunz5toare recolarii polenului ~i a mierii, dar mai ales i n a-$i perfectiona
colectoarele de polen care s5 stabileasc5 cele mai exigente cerinte ale unei exploa-
t5ri intense $i f5r5 pierderi.
Actiunea de propagandi dusi de fi-
liaLa A.C.A. S&j in masa de apicul-
tori pentru ia produce palen, prin di-
verse mijloace de convingere ~i in-
struire a Imeput inc5 din anul 1972.
Nu dispuneam atunci de 0 tehnologie
romAnea&i original5 pe care s i o pre-
l u i q ci a trebuit ca fiecare aminunt
a1 tehnolcgiei s5-1 observgm si apoi
si-1 adaptim sistematic. hcepu.tul a
fost tot cu collectoare de polen fabri-
cate de Combinatd apicol, A.C.A. 1 ~i
A.C.A. 2, pe scindurh de zbor sau in
6
scindura de zbor, cu plici active
simple. Ap i c u l W M. Lolincz din Za-
15u a observat greutatea de intrare $i
i e~i r e a lalbinei prin phca activ5 simp15
1-om5neasc5, datori,% imposibilit2itii al-
binei de a se prinde in momentul pi-
trunderii in orificiu atit la wire dar
rnai ales la irntrare cu ghemotoacele de
polen. Pentru a indephba acest obsta-
col, La placa activ5 s-au ad5ugat leti-
Soare de 6/1,5 rnm in prima fazi nu-
mai in spate ~i apoi de 3/1,5 rn in
fat& dind astfel originalitatea plgcii ac-
tive s5lajene aplicate la fiecare rind
de orificii pe orizontala prin li-
pire sau legare (fig. 1 si 2) *. Aces-
tea nu nurnai cB ajut5 albinele la
intrare si igire, ci m5rqte si ran-
damentul colectorullui cu 8001~ prin
acea c5 albinele nu mai au posibili-
tatea de incovoiere pe p h activ5 in
sus s u in jos gi apoi retragerea abdo-
menului u m t de retragerea piciorqe-
lor cu coy.de$ele de polen numai sin-
gum pr?n brificii, f5r5 dwBrcarea ghe-
motoacelor. Prln apl i wea acestor sip-
culite, albinei i se m a z 5 un drum
drept si fortat f5-5 posibilitatea de
sustragwe a ghemotoacelor de polen.
$ipculi@le t r ehi e sB fie confectionate
din lemn si s5 aiM porozitate rngriti
pentru a permite prinderea albinelor.
SerEtrasul de mica capaicitate a tre-
buit m5rit. prin adaptarea unor serti-
ra+e de capacitate mare, peste 1 kg in
vederea evitirii umplerii lui fntr-un
Fib. 1. Colector de polen (detalii de con-
structie) : A3 - plac& .activ5 ; B - struc-
tura de constructii $i gritarul ; C - ser-
t &r qul pentru polen $i albine moarte (se
monteazii invers)
* Desenele sint reproduse din ,Manualul
apicultorului" ed. VI, i n curs de aparitie.
Fig. 2. Colectorul de polen asamblat : A -
placa activ8 ; B - qipc5 de et anvr e ; C -
sert5ra~ul de polen $i albine moarte
timp scurt sau 4n zile cu prductii re-
cord si impristierea pe jos. Sertiira~ul
este mbi l pentru a-1 p u b bate fn
timpul recolGrii ~i este prevszut obli-
gatoriu cu sit5 dedesubt, pentru evita-
rea Pncingerii qi mucegGrii polenului.
Adincimea minim5 a sertiirqului este
de aproximativ 100 mm, aceasta pen-
tru cider= cit mi departe a polenu-
lui de undiniqul stupului, p t r u a evita
umezirea lui in timpul zilei ~i peste,
noapte, datoriti vaporilor de ap5 re-
zulhv din insuqi mia-oclimatul fami-
liei, de c5tre albinele ventilatoark $i
transformarea boabelor de polen in
past5 datorit; . higroscopicitZitii lor
(fig. 1 c).
Am inlocuit plasa de sirm5 au gr%-
taliul din s i m5 cu ochiuri (distante)
de 3,5 MI pentru motivul c5 plasa de
sirm5 se imbicseste foarte r e we , in
special cind polenul este w e d sau
are un continut mai mare de rniere.
Rhi nl nd pe pks5, albinele se inghe-
suie 18 nrdiniq pentru a-1 consurna. h
cazul grGtaru1ui boabele de polen se
rostogolesc foart e asor ~i cad in ser-
Eras.
Pentru o r n ~ bun5 aerisire a stupu-
lui aim exembat colectoare de polen
f5rA scindux-5 de zbor, astfel ca intra-
rea aerului sS se realizeze pe plan ori-
zontal, pentru a nu impiedica circuitul
aerului In timpul ventiliirii, %a cum se
intiimp15 la colectoarele de polen' pe
scindura de z b r . Pentru aerisixea ~i
rnai bud este necesar5 executarea co-
lecborului cu doui rfnduri de pl5ci ac-
tive suprapuse.
Obligatoriu colectoarele de polen tre-
buie si aibli fixate pe stup sau direct
pe colecDor, copertina pentru pmtectia
impotriva ploilor ~i a razdor solare.
Am abandonat orificiile laterale cu
tub pentru brintori, care au diminuat
mult productia de pden, prin intrarea
unei p5ei din albinele culegBtuare, mB-
rind astfel mt i t at ea de polen din
stup, dind api posi6ilitatea plec5rii
roilor naturali.
Din cele wlatate mai sus reiese cB
un bun colecbor de polen trebuie s5
aibi p a r a ma i constructivi nu numai
pe orizental5 ci m i ales pe verticals,
intrucit dbinele polueaz5 o zon5 re+.
str3nsB din placa aotiva.
Elementele de absolua noutate pe
care le-am rompletat colectorului de
pokn tip SBlaj, In ideea qurilrii ~i
miririi randamentului muncii apicul-
torului, a productiej, cit qi protectia
faaniliei de albine aa factor in dezvol-
&a F t r u semnul urmitor sint ser-
GI-asul. pentru albine moarte si echi-
pamentul de protectie a coloniei, re-
spectiv anticamera.
Sertlirwul penfvu albine moarte are
ea scop eliminarea, operatiilor foarte
gr&e de cur5tixe repetat5 de catre
apicuilbr a acestona de dup5 placa ac-
tivq, in momentul recoltiirii polenului
in plin5 zi. NeindeMrWe acestea duc
la blocarea gr5kul ui de c5dere a po-
lenului chiax dac2 m~rtalitatea este
obi~nuitg sau la blocarea urdiniydui in
cazul accidentelor de intoxicare qi in-
d+rtare a trintorilor. Acest nou ele-
ment in ~ons~tructia colectoarelor de pa-
]en duce la mirirea productiei pentru
c5 nu se mai blocheaz5 gr5tarul cu al-
bine moarte care impiedic5 ciderea po-
lendui in sert5ra~ $i consumarea lui
de dt r e albine.
Apiicul;torul are o situatie clarB a
mortalitAvi la albine ~i trintori pe fie-
care mlonie $i p a t e recolt4 polenull
far5 albine mwt e . Prin metoda obkp
nuit4 al bhde rnoarte se m5turB cro
pana in fapi stupdui. Acestea putre-
zesc ~i mi m urit in jurul stupinei, iar
d a d sint l5sate rnai multe zile pe placa
activ5 se usuc5 sf5rlmimu-se in bu-
cBti (ari~pi, picioare, cap etc.) ~i ajung
in fiml, in colectorul de polen. In a-
zul c o l m r u l ~ cu serGraq pentru d-
bine moarte ~i amplasat pe stup f i e
perfect orizontaJ. fie incLtnat putin fn
di~ectia sert hqul ui cu albine moarte,
albinele sint crirate in5untru qi se ob-
tine un pelen rnai pur.
Echiparnentul de protecfie a colo-
niei, respectiv anticamera care prote-
jeaz5 familia de albine de vinturile
puternice ~i curentii M e reci de aer,
impotriva pipgoilor care dau atita b5-
taie de cap apicultorului qi care nu
~nai pot atam direct urdiniquJ, prote-
jeaz5 farniliile de albine contra Soare-
cilor care nu rnai pot intra in stup
si a dat rezultate surprinzB&are in
evitarea, declamarea ~i lichidarea fur-
tipgului de tn>amng ~i prim5varS in
stupin5.
Echipamentul de p r o t e e este foarte
simplu, format dintr-o placli oarb5 din
PFL, cu un d i n & redus de 30/6 mm,
element de etm+re si hzrtie asfaltatB
pentru acoperirea gr5tarului prin care
cade plenul. Avind in vedere pagu-
bele provocate de factorii de mai sus
in timpul iernHii, este absolut nece-
sar5 dotarea fnc5 din construc@e qi fa-
bricave a mlectoarelor de p l m cu
aceste elemente semnifkative si fmrte
importante pentru protejarea coloniei
in ahra sezonului de productie de po-
len, respectiv toamna, iarna si prim5-
vara timpuriu. Actuala variant5 de co-
lectoare de p l m d5j ene se tin intre-
gul an calendaristic montate pe stup,
f icindu-se doar schimbul 4ntre . placa
activi qi placa oarbil fn functie de si-
tuatie ~i nu se rnai pune problema
obi~nuirii albibinei cu colecturul de po-
len (fig. 3 ~i 4). Toate aceste elemente.
de constructie au fost dezbtitute la se-
\
din@ de omologare a acestui tip de
colector de polen s515jan, care a avut
loc in ziua de 18 ianuarie 1985 la Co-
mitetul Executiv al Asociatiei Cresc5- '
torilor de Albine Bucurgti, colector
a r e a trecut prin ins5si faza de pro-
ductie intensg cu rezultate bune an
de an.
TEHNICA DE LUCRU
In khnologia sZEijan5 fortat5. de re-
cdlare a polenului cu ajutoru3. albine-
lor ,aplimrea colectoarelor de polen se
face ~ b l o n la toate familiile de albine
din aceemji stupin5 indiferent de pu-
tewa sa, cunosdnd faptul c5 albinele
culeg5toax-e din familiile puternice se
mut4 la familiile far; colector, mai
slabe ~i api cul t od pierde productia
prin PnsAqi pierderea albinelor, culeg5-
toare. Mai mult, in abundenta de po-
len de primivar5, inaink de echiva-
lama familiilor de albine si famiLia
slab5 adun5 peste nevoile sale din na-
turi, deci p a t e da si apicultorului din
acest surplus. \
Prirnivara este foarte important ca
apicultorul s5 stabileasci exact ziua
apljdrii placilor active in functie de
Fig. 3. Placa activ5 detavati din colector
I
Fig. 4. Placa oarb5 din PFL
rezerva. de polen proaspiit introdus in
stup, fntnrcit depozitarea Pn rarne a
unei rezerve foarte mari de p5stur5,
duce l a prelungirea perioadei de pro-
ductie pentru apicultor pentru c5 al-
bina va poini rnasiv la recoltarea po-
lendui pentm productie, atunci c hd
se va crea m e a de polen a coloniei.
Perioada optirn5 este dup5 inflorirea
primilor pomi fruotiferi dnd s-a creat
o cantitate modesti3 de p5stu1-5 qi cind
albinele care au dus greul iernii s-au
schimbat.
Apicultorul s5 riu-si fac5 griji pen-
tru agresivitate, incetarea ~activititii i n
stupin5 sau chiar fenomenul de grevH.
Cind toate pl5ciie active sint mi , apli-
cate pentru prima dat5 in p d u e i e , pe
collul cabanei, pe topitorul solar sau.
alte locuri se fmeazfi gr hezi de al-
bine culeg5toare cu gr5mcioarele de
polen pe picioare. Se recornand2 ca
apiculto~vl s5 nu intervin5, pentru c5
dup5 2 zide, la prima recolt5, totul va
intfa in normal.
Placa activ5 se inchide intotdeauna
seara pentru productie pentru ca in
I
zi1w urmataare ailbinele d-si fac5 zbo-
rul prin oriticiile plgcii active. Placa
nu .trebuie scoasii din f u wu n e peste
zi, intrucit albinele i ~ i creeazii reflexe
formind ciorchine pe colector, qt ep-
tind ofa inchiderii.
Apicultorii s a j e n i care nu fac de-
plas5ri in pastorul nu intrerup produc-
tia din aprilie pin5 in septembrie,
o data cu terminarea completiirii re-
zervelor de hran5, nici macar in pe-
rioada culesului de salcim local. Api-
cuiltorii careipleaCii la culesul de salcim
irttremp productia cu maxim o zi
inainte de plecare, iar La reintoarcerea
pe vatrii aplicii imediat colectorul de
palen pe stup qi zborul de orientare a1
albinelor se face direct prin placa ac-
tiv5, nmaiavfnd prableme cu depopu-
l e a unor f U i de albine prin mut3ri
~i 'nici cu o b i ~u i n t a cu colectorul. Pen-
tru formea pducvei , mai ales in pe-
rioadele 1irpsit.e de cdes, se fac hraniri
stimulative periodice cu sirop de zahiir
i n pmpor$ie de 1/1 sau 112 pin5 la
0,5 1 pe familie, cu efect rnai deosebit
atunci cind se administreaz5 dirnineata
inaintea z bml ui la cules. F5cind acest
lucru, albinele care pleaca i n natur5
nuanai dupa palen vor avea energia de
zbor $i nectarul in g q 5 pentru forma-
rea grfiuncioarelor de polen chiar dac5
floarea nd ofer5 acest nectar. Prin
aceste hrAnilri se menvne o cantitate
sporit3 de puiet desc5p5cit in familie,
ce va sdicita mereu hran5 protek5, iar
nurn5rul albinelor culegatoare de polen
sau miere si polen va creste continuu.
REZULTATE OBTINUTE '
Prin aplicarea tehnologiei fortate de
recoltare a polenuLui cu ajutorul albi-
ne3or a p cum am adt at mai sus, prin
ad5ugarea an de an a noi elemente me-
nite & contlibuie la sporirea productiei
de polen pe familie ~i mki rea n m5 -
rului de apicultori angrenati in colec-
tarea polenului, s-a ajuns ca in anul
1984 s2 realizam o productie record de
peste 65 tone produse de 538 apicultori
si 4 unitati socialiste, de la un efectiv
de 16 100 farnilii de albine in produc-
tie, obtinind o medie de 4 kg,familie.
Data analiz5m datele din tabelul 1
care evidentiaz5 nivelul achizivei de
polen si miere realizat de filiala A1C.A.
Sa a j in perioada 1972-1984, reiese c5
productia de polen este o constant2 i n
crgtere si nu s d e nici in.anii favo-
rabili de miere si este sporit3 i? anii
cdamitati, cu urniditale. Nivelul pro-
ducQei de p l e n achizitionat de filial5
in aceasti perioad5 de p5~e ~t e cu 80,5 t
nivelul achizitiei de miere, ceea ce ar-
gumenteazg qi rnai mult ornologarea
tehnologiei ~i preocupirile filialei. Se
obtin. medii constante i n t mt e zonele
judetului, pe bunii producgtori, de
7-15 kg polen recoltat pe familie cu
stupini pe aceeqi vatr5 de @n5 l a
50 de hrnilii, ism- i n cadrul stupinei.se
evidentiaza f mi l i i cu recorduri de
20-25 kg pe sezon.
T a b e l u l I
Evolutia efectivului familiilor de albine $i
nivelul productiilor de polen ~i miere
achizitionate
Anul
~ f ~ ~ t i ~ ~ l Achizirionat
fam. realiz. Miere. t Polen, kq
TOTAL 281,7 362 209
* = limitat nivelul de achizitie ~i schimd
bat pretul.
Personal realieez de la 100 familii de
albine, in fiecare an, o medie-de 7-
10 kg polen pe f ar di e cu recorduri de
pirsZi la 25 kg pe familie.
Dac5 fn prioada anilor 1972-74 ju-
detul S5laj avea o medie de 13 mii fa-
milii de albine, in nurnai 10 ani, efecti-
vul s-a dublat ajungind la circa 25 mii
familii de albim, ob~nfndu-se venituri
constante in UCM de 1 000-2 000 lei
productie, cu beneficii constante de
peste 1000 lei @ farnilie.
Anul 1977 dnd s-a limitat achizitia
de pl e n am doi t s5 trec masiv la pro-
dugtia de piistm-5 intrerupind p d u c -
va de polen din oauza &tat5 mai sus
si la ml' carea de 'miere in luna iulie.
La cele 76 farnilii de albine, am mar-
cat peste 70 rame cu p5sturi ce aveau
depozitate in rame Sntre 700-1,5 kg,
nerecoltifndu-le fie din muza unei pete ,
de puiet sau insuficienta umplere pe
o parte. Circa 30 de buc5ti erau su-
ficienk de mature qi p k e pentru re- ,
coltat dar intrerupfnd praductia de po-
len cantihatea de p5stur5 din ranie spo-
r e . In aceea~i perioad5 am l5sat 7 co-
lectoare de polen in funcQe pentru a
avea polen proasp5t pentru conservare
cu zah5r pudri, in vederea hrhirilor
stianuhtive de prirnivar5, perioada
dnd cantitate de polen recoltat de la
albine nu a fost diferiti faw de cea
dinaintea intreruperii.
Surprins IB verificarea farniliilor de
albine dup5 aproximativ 20 zile, timp
suficient pen tru t ransfomrea polenu-
lui in p5stur2, am reverifioat aceste
rame marcate gisind doar 10 buc2ti co-
respunz5toare, din care a rezultat circa
8 kg de p5stmB. In aceast3 perioad5
s-au petrecut fenomene biologice pe
care apicultorul neinteresat in produc-
tia cte polen qi p5stur5 le trece neob-
serva te .
0 Fantitate mare de polen adunat
in stup duce la blocarea spatiului de
ouat a1 miitcii qi spatiului de depozitare
a mierii, la care se adaug5 qi ace1 fe-
namen de nesigurant5 a1 conserv5rii
P0Jnnulu.i de c5tre albine in timpul
iernii, dnd o cantitate mare de p5sturA
muceggie~te qi se altereaz5 datoriti in-
ghetului qi al apei din microclimatul
farniliei, punind in pericol insiqi via@
intregii colonii. La familiile cu col-i-
toare de pl e n am avut cantitate mai
maze de p5stw-3 la iernat d&t la cele
la cai-e am intrerupt productia.
CONCLUZII
1. Colectorul de polen s5lZjan $i tehnica
forfat5 de recoltare a polenului cu ajutorul
albinelor bazat5 pe crearea foamei constante
de polen in familia de albine gi aplicat5
corect a demonstrat cantitativ $i calitativ pa-
rametrii productivi mult superiori altor ti-
puri de tehnologii din lume.
2. Surplusul de polen pe care natura nil1
ofer5 $i albina nu-1 culege pentru nevoile
proprii sau productie se pierde o dat3 cu
moartea biologic5 a florii, pierdere pe care
apicultorul n-o mai poate recupera, dar d c i
generati& de albine pierdute care n u au
contribuit in exploatarea intens5 a prodnc-
tiei de polen.
3. Am hmbnst rat cg Asociatia Crescgtori-
lor de Albine, grin filialele judetene, mat e
juca un rol decisiv in elaborarea de teh-
nologii specifice, adaptate conditiilor locale,
prin preluarea de la apicultorii fruntagi a
elementelor de noutate gi convingere apoi .
a masei de apicultori spre productii sigure.
De felul cum asociatia va convinge factorul
determinant a1 productiei, apicultorul s5 ac-
tioneze asupra factorului productiv, in spetH
albina lucr5toare. va depinde Bansa de reu-
$it5 a diversificiirii productiei apicole. .
DESPRE PAVILIONUL APlCOL
. ,
L. PADUREAN
- ,
Zlll~llllllllllllllllllllllllllllllllllllln
. .
-
- -
- - = I I M I ~ ~ ~ ~ ~ N ~ ~ H ~ ~ I I ] A I ~ M I N H ~ I ~
-. -
E5
-
= = - AgricuZtura de azi, fiicutii intensiv $i ~tiinrzfic, a ladus necesarmente la
3 -desfiintarea haturflor, prin ardturile de varii u fost inldturatii aparifia busuiocului . -
=
-
. -
de miriste, prin chimizare s-au eliminat majoritatea .b~ruienilor' ~, care i n mare
#
A ' parte erau melifere, s-a redus fntinderea finefelor ~i pii~unilor, iar prin tratamente
-
-
fito-sanitare care se fac tot mai cles $i variat, insiisi v w a albinelor este i n pericol.
.-. -
-
-
-
. ~
-
Astfel, ~ t e n f i a l u l apicol a fost i n general diminuat. Poluiirile provenite di n
s -- - ~ - ~
co+rile fabrictlor si unele emanafii di n uzinele chimice, i n multe localitii$i a u 2
> :
. - creat probleme, fiicind i n. u?rele locuri imposibilii practicarea apiculturii. Toate -
I acestea au schimbat intr-o foarte scurtii perioadii de t i mp condfpile de cules.
...
-
-
c
-
c
--
-.
-
n
-
. Fafii de aceastii inrdutiifire a bazei melifere, trebuie sii retinem si douii '
.- z aopecte pozitive : ~al cl mul si floarea-soarelui. A,cestea constituje azi d& dintrc
-
3
cele mai importante resurse nectarifere ale fdrii. Introduse relativ recent (circa
- .-
. - -
2 secole), ambele au azi particularitatea de a fi cultivate pe supraf ee i n general
.=
-
-.
r - -
nui fntinse. Dacii la aceste plante melifere mai aclirugiim teiul,. finefele monta e, -Z
-
r cele pre-montane, flora spontanii di n tYeturile montane, precum $i flora di n Dat a
5
-
-
Z Duniirii, a m indicat apvoape totalitatea resurselor zmpwtante nectarifere.
- .-
( S
.- -
-
-
-
--
-
Fdcfnd fn prezent apiculturii trebuie sir avem In vedere .nu numai realizarea
Z -. -
unei productii sporite si poleitiz&~i eficiente, ci trebuie sir ne ' fngrijim $i de buna
Z dezvol t a~e a familiilor de albine, care e dependent6 de un cules cit mai constant si
- -
Z rit mai indelungat. h acest scop, in regiunile cu intinse suprafefe arabile, cum
este, i n mare parte fara noastrii, cu o climd temperat-continentalc?, cu perioade se-
cetoase destu2,de frecvente, pentru unttdfile socialiste posesoare de stupi nume r o~i
2 .-
- . .
. qi pentru stuparii care doresc sii facii producfie sporitii de miere, singura rezolvare
. -.
-
Z este practicarea apiculturii pastorale.
- -
E
. =
-.
-
--
--
. .
-
=
Trebuie recunoscut de la bun inceput cii realizarea acestui deziderat n u este
S - -
woard. A striimuta de mai multe ori u n numdr important de stupi, de brdinul
-
a sutelor de mii, e u n Eucru ce reclamii pe lingii o bun5 organizare a apiculto@lor
-
~-
-
e salaria$i (profesfonQti) ~i amatori si o bun6 organizare a unor importante mijloace
iT= -.
z de transport.
-
-
-
--
-
- ,
-
-
-
-
-
- -
E =
In ultimii ani, ' fn tara noastrif a crescut interesul fa#& de stupinile pavilionare.
-
=
-.
.- .-
, Desi i n revista noastrii au apiirut o serie de articole i n legdturii cu pavi-
Zionul apicol, m-am gtndit cii ar f i util un articol absolut obiectiv, i n care sii ariit
-
- -
5 - -
c f t mai cuprinziitor ~i sistematic, avantajele ~i dezavantajele pe care le are acest
--
mod de practicare a stupiiritului pastoral.
-
-
.-
-
. -
-
-
- -
c z
-
-
~ ~ m m m r m m ~ ~ ~ ~ m I~IIIIIIIIII~~IIUI~IIIIIIIIIIIIIIIUIMI~IIIII~IIIIIIR~Z
Sint cunoscute trei sisteme de stu-
pini pavilimre, dup5 modalitatea de
tractiune : cde care posed5 motor pro-
priu, cele de tip container si de tip re-
mom5 pe * proprii. SB aruncgm o
privire succint5 asupra lor.
Cele care posed8 motor propriu sint
mult prea scunpe, se demodead tipul
- de moltor, acesta stA aproape tot tim-
pul anului nein.trebuin@c in liber, ~i
e rnai dificil de a f i p2rkilt prin locu-
rile unde se practicii stupsritrul pasto-
ral. Mgi exist5 si anurnite difioulati le-
gate de mentinerea lui in circulatie.
In unele t8ri sint rnai Sspiqdite pa-
vilioanele purtat, de tip container. Ele
au picioare telescopice reglabile, plat-
forma' camionului i ni d sub ele, sint
apoi 18sate in jos si fixate de acea plat-
forma, operatie ce ~UIYBZA in jur de
30 de minute. Acest sisbm are avanta-
jul cZi pvilionul fiind @asat direct pe
platforms, viteza de deplasare a camio-
nului poate fi mai mare deoit h pavi-
.
lioanele remomate pe m$ poprii. Ca
dezavantaj as arninti doar faptul CA di-
ferite tipuri de camioane au diferite ti-
puri de platforme, cs obloamle camio-
nului trebuie indepgrtate, toate aces-
tea creind neajunsuri l a fixarea pa-
vilionului de platforms.
CealaltA cateprie, a pavilimelor re-
morci mobile pe roti proprii, sint l a noi
cele rnai raspindite. Cele enumerate
pin5 a c m sint pavilioane ma15 cu
45-90 stupi. Majoritatea acestora sint
previzute cu' un spatiu de locuit, fo-
losit si ca atelier si loc de extms miere.
Mai sint ay-zisele d o t e apicole mo-
bile uvare, cu un num5r mai redus de
stupi, at a~at e la autotunme. Ele con-
stituie in fapt o modalitate de trans-
porb si nu &nt pavilioane.
In ce prive~te avantajele si dezavan-
tajele pavilioandor, le voi enunta f5rs
cornentarii si motiv5ri suplimntare,
spre a fi cit m i concis, incerdnd o
dElsificare a lor, pentru ca s t upa d cu-
noscfndu-le si comparindu-le s8-$
pcwM formula cit rnai usor o pirere
personal5 cit rnai obiectiv5.
AVANT AJ E :
In leggturg cu transportul
Eliminarea total5 a muncii de inc5r-
care-descsrcare, se p a t e pleca repede,
imediat dupa inserat, se pot face depla-
ssri dese, repetate, putindu-se prinde
uvor 3 Tnfloriri consecutive la salcim.
Familiile pot fi sdoase operativ din raza
de actiune a substan@lor periculoase cu
ocazia stropirii oulturilor, se p a t e c5-
I5to~i .ii cu urrliniqul deschis, cind c5-
15toria e rnai scurt5 qi cind ee pa t e
ef ectua exclusiv in intunericul nop$ii.
Dacs se defecteazs mijlocul de trans-
port, se deschid urdini~urile (ceva rnai
departe de susea) ~ i , apoi se continua
c5lAtoria in seara urm5tuare. Pot fi in-
trebuinpte, rnai ales la . r e m i mij- '
loace rnai variate de tracuune (tractor,
etc.). Ven'tilatia in cumul transportu-
lui p a t e fi mai-bW, este incornpara-
bil mai sigm-5, fiecare stup avind un
spatiu determimt ~i in fine, la caz de
nevoie se p t e c5l5to~i pe distante
rnai scurte (de .la un d d m la altd),
cind e nevoie de operativitate, chiar ~i
cu mieree de la culesul precedent ne-
extras8. Nu este hwoie de cabana se-
para%.
In leggliturg cu dezvoltarea familiei de albine
Ierneazs rnai bine, cu consum rnai
putin, rnai ferite de intemperii, curenti
reci qi vfnt, avind expqi in afar: un
singur perete. Dezvoltarea, primgvara,
e rnai sustinutA, se pa t e inc5lzi interio-
rul pavilionului accelerind'si rnai mult
rapida imputernicire a familiilor ~i pu-
tindu-se preintlmpina sacirea puietu-
lui la un eventual val de frig. In con-
secint5 se pa t e porni stimularea rnai
devreme si pe timp mai putin favora-
bil. Se pot examina stupii ~i pe timp
vintos si mhi rece. Zborul de curatire
pmte fi declavat prin incfiirea pavi-
lionului. La ~ e s , pe loc intins, desco-
perit (ex. la floarea-soarelui) dbinele
se orienteas spre pavilion rnai uSor
(dar nu fnbtdeauna spre urdini~ul
propriu).
In leg5tur5 cu munca stuparului
Pot face pastoral $i stuparii m i
vfmtnici, fiind mai feriti de efort fizic,
in timpul opririlor se pot odihni ~i la
feL imediat dup5 sosire pe mua vatrs.
Putinduse lucra si pe tirnp mai putin
favorabil, ploios, cind se poate' chiar ~i
, extrage mierea, munca poate f i rnai
bine planifioa6. Albinele sint rnai pu-
tin agresive, nefiind deranjate i n tim-
pul lucrului de albinele altor familii.
Se pmte lucra $i noaptea ( del e lu-
crsri), cu luminZ portocalie sau mi e.
In fine, uneltele sint la ifidemins, in
cabini.
.
fn leg5tur5 cu protectia stugdui
Stupii sint feriti tot anul de intem-
perii, sfnt asigurati Pmpotriva furtuni-
lor, u+ pavilionului putindu-se Pn-,
chide. InundaGile ~i viiturile sint rnai
~.
putin periculoase, pavilionul avind o
in5ltime de 80-100 crn de la pamint
si avind o greutate mare, nu p a t e fi
usor migcat. Sit, de asemenea, feriti
de distrugeriile animalelor mari (ur~i ,
vite) si rnai feriti de distrugerile .pro-
voafte de p%ri (ciocsnitoare) ~i ro- ,
zgtoare.
D E Z A V A N T A J E :
Se transport5 greu la munte (zmeur5,
'zburiitoare, m i ) , locurile rnai bune
fiind in general Ling5 drumuri greu
- practicabile. Amplasarea se face ,mai
greu pe term accidentat, fiind nevoie
de un lcc drept, ferit de vfnt, dar to-
tuqi liber, larg, spre a respecta o pla-
sare favorabil8 fat5 de punctele cardi-
nale. Initial cere o investitie mare, de
m i multe zeci de mii de lei. La stupii
in pat rece, e l mai mult folositi azi,
pozitia ramelor nu este paralelii cu
directia de mers qi aceasta poate cauza
chiar +i pr5bqirea lor, plus un tangaj
mai accentuat care iritii albinele.
fn leg5turZi cu dezvoltarea familiei
Zbor intirziat de curiitire pe partea
de la umbri, unde tot timpul anului
activitatea incepe rnai tirziu si familiile
sint cu 10-200/0 mai putin populate
dedt cele din partea cealalti. E frec-
vent5 r5t5cirea albinelor, cu dezechili-
brarea puterii colorliilor ~i riitzcirea
m5tcilor cu ocazia jmperecherii. Pen-
tru a preintimpina in parte dezavan-
bajele enmemt e la acest capitol, orien-
tarea pa~i~lionului, ori de cite ori se
va schimba vatra, va fi obligatoriu ace-
eaqi : nord-vest--sud-est. Sint riscuri
spr i t e la schimbarea liniqtit5 a m5tci-
l a , farniliile roite pi ed adesea m5tcile
la impemhere qi nu se p a t e urm5ri
in stupin5 munca de selectie qi nici nu
se pot folosi familii aju6toare. E rnai
qoar 5 r5spjndirea bolilor. fn caz de ro-
ire, care e rnai frecvena, rnai ales la
stupii suprapopulati, intAriti datoritA
pozitiei mai hvorabfle, u+or se antre-
neaz5 la a-ta qi alte familii din ve-
dr&tatea oelui care roie~te, iar rbii nh
avem unde-i plasa, in pavilion avind
un n m5 r limitat de locuri.
Pentru a eviba cele aritate, stupii su-
prapapda@ trebuie periodic sl5biti,
restabilind echilibrul, intllrind deci pe
cei sliibiti. Fiindc5 niciodat5 nu se reu-
qqte a se muta la loc .tx>anai albina
zburiltoare riticitii, ci in cel rnai bun
caz numai dbina tinirii, se creaz5 ast-
fel un, pe~rmanent dezechilibru intre
grupele de vfrst4 ale albinelor in ca-
drul familiei de albim, neputindu-se
astfel realiza o dezvoltare armonioasii ,
a tuturor familiilor din pavilion.
h leg5turB cu munea stuparului
Popularea inipaE a pavilionului ~i
apoi completiirile familiilor pierite pe
pamum w e probleme serioase +i cer
stuparului o practic5 corespunz5toare
in aceas6 disecqe, existlnd rnai multe
scheme-posibilitAv de rezolvare, ce tre-
buie insuqite in prealabil. Vara, fiind
prea cald, trebuie deschisi ventilatia ~i
deci se l umaz5 permanent fn curent.
Se muncqte in pozitie rnai putin co-
mod5, strimbrati ~i in general mai'
greu, rnai ales la unele nivele. La re-
coltare, scutumrea albinelor creazi
probleme. Nu se pot face q o r schim-
b5ri fntre stupi, nici minuiri de cor-
puri. Se vede mult rnai du, lipsind lu-
minozitaka si furnul afumAtorului de-
ranjeaz5 pe stupar. 0 serie de practici
utile, pentru mi n e r - farnilidor in
stare activii, intk-irea lor cu albine zbu-
ritoare, nu pot fi aplicate in stupina
pavi l i mi i . De 'asemenea, stupii multi-
etajati igi pierd o parte din cele rnai
premase cali6ti : nu mai pot fi f5cute
diviz5ri pe vertical5, nici familii aju-
titoare sau nuclei, podiprul Snellgrove
nu poate fi folosit, iarna nu pot fi ier-
na@ nuclei peste familia de baz5. In
fine, diversificarea productiei in-
timpin5.greutZv. Instalarea colecGoare-
lor de polen se face mult mai &u,
iar unele tipuri, cele mai practice qi
rnai eficiente, nici nu pot fi instalate.
Producva de lilptivor e rnai di f i di si
Tn functie de aqezarea stupilor i n pavi-
lion pot exista probleme qi la produce-
rea mi e~i i in sectiuni, lipsind spatiul
necesar. Productia de venh nu se poate
realiza, neputindu-se manta aparatura
corespunziitmre. De aSeMenea, nu se
pot produce m&tci imperecheate qi nici
alt material biologic.
A L T E D E Z A V A N T A J E
Nu se pot lmp5ei stupii in grupe
mici pentru a m2ri efectul polenizirii.
La cules, de asemenea, nu se pot plasa
stupii pe o suprafati mai f n' t i d, ceea
ce ar avea ca efeet m5rirea pmduc-
tiei. De aceea e recomandabil a folosi
pavilioane mdi i , pin5 la 40 familii de
albine. Dac5 posed5m mai mulv stupi, e
mai potrivit a construi dou5 pavi l i me
ce pot fi rernomte deodat.2 cu acela~i
mijloc de tractiune. Odat5 f5cuti in-
vestiua, trebuie practicat stuflritul
pastoral multiplu, in fiecare an, spre a
acoperi din plus-venitul r di z a t micar
rata investitiei. Un alt dezavantaj im-
portant este cii pavilionul se poate fo-
losi fgr5 transform515 numai la siste-
mu8 qi modelul de'stup pentru care a
fost construit. Deci, revalorificarea lui
nu mai poate fi Mcut5 economic, decit
in bloc cu tolj sbupii care il-compun.
Pentru ca s5 suplineasc5 mel e lip-
suri qi & far5 anumibe lucr5ri la care
pavilionul nu se preteaz5 (ca selecve,
intretinere de familii aj ut i t me, pla-
sarea roilor, nucleii de imperechere cu
ram2 mic5 sau normal5), stuparul po-
sesor de pavilion apiml trebuie in mod
obligatoriu sii aib5 qi o stupiM sta-
tionar2, cornpus2 din stupi asezati indi-
vidual (can 114-1;3 din nmArul stu-
pilor din pavilion) qi de unde s5 men-
tin5 in permanen@ nu numai dezvol-
tarea qi puterea optim5 a tuturor fa-
miliilor din pavilion, asg&ndu-le ast-
fel productivitatea, iar in mul pieirii
unora (furtiSag, boal5, bemetic sau
pierit iarna) qi completarea lor. ' fn
, consecint5 pavilionul este tributar stu-
pinii stationare, plasate pe vatra de
baz5.
CfTEVA SFATURI LA PROCURAREA SAW
LA CONSTRUCTIA EVENTUALA A UNUI
PAVILION
Socot &i cel mai bine este s5 se
procure un pavilion construit la Com-
binatul apicol $i proiectat de Institutul
de cercetare ~i productie pentru apicul-
tur5. Dacii stupii pe case-i posed5 stu-
p a d nu se pot plasa in ace1 gen de
pavilion, atunci apicutorul s5 se infor-
meze, s5 studieze temeinic un pavilion
deja construit, potrivit pentru stupii
s5i si cu sugestiile suplimentare oferite
de cei ce au efectiv pavili'oane s5 treac5
la construirea lui, intr-un atelier serios.
Cred c5 am tratat exhaustiv, dar ab-
solut obiectiv, atft avantajele, cit gi
dezavantajele pavilioanelor apicole si
aceasta exclusiv la ideea c5, avind acest
i drept ar se dB posibilitatea stuparului
care doreste s5 achizitioneze sau s5
construhx5 un pavilion, s5 se gin-
d e d temeinic si cu rnult simt de r5s--
pundere, in toM5 cunqtin@ de cauzi,
la pasul pe care il face.
h h e i cu precizarea c2 azi, diversifi-
cind cu mipetent;i ~i prkepere pro-
duclja, stuparul posesor p f ~ la 60-
80 stupi, practicind a;piculFura staGo-
nar5 ~i lucrfnd efectiv in stuping, iqi
p a t e asigura un venit net, cel putin
a$a de maw, dar mult mai sigur, mai
constant qi f5r2 riscuri, d&t cel ce
poate fi realizat fn orice alt mod cu
stupini identice,. inclusiv c'u a j u t o d
pavilionudui.
API CULTORI !
Valorificati reziduurile de cearii (bovtina)
~i fagurii reformati prin filialele Asociaoei
Cresciitorilor de Albine.
?.
i
DETERMIN~RI DE LABORATOR PRlVlND TOLERANTA
Dr. D. IONESCU, chim. EMILIA BURSUC, dr. M. MARIN
(
Institutul de cercetare +i productie pentru apiculturii
Utilizarea emblcidelor in cgmbaterea
buruienilor cdturUm agricole, contri-
- h i e la obtimrea unei ~plwductii agri-
m1e s p i t e , generate de cererea mereu
cresaindg a ppul agei qi industriei
@wrZitoare.
Epbicidde sint substank chimice de
shtez5 organic2 qi anqani cg utilizate
Sn plrotej- sem!htR.lor de plante
cultivate qi distmgerea vegetatiei ne-
dorite din cultnwide agricotle.
Aplicarea lor in practica agricol2
genereaz5 aspecte negative, uneori
grave, in relatia florg-apicultur2, prin
$
i
praducerea intoxicatiiilo~ acute fji cro-
nice. w e contribuie la diminuarea
.- Erbicidul Iloxan la concentratia
de 3,40.104g s.a.lcqx% = 1512 g
s.a.lha provoacg o rnortalibate de-
8,760/0 ; Concenmi a maxim5 tolerat5
s-a dovedit a fi 3,40.10-6g s.a.lcuy8 ;
Erbicidul Iloxan in concentratia in
cam se adminktreaz5 i n teren este
moderat toxic pentru albine.
- Erbicidul Treflan la concentratia
de 2,7.104g 3s.a./cuqc5 = 1200 g
s.a.lha ~ V O W B o mo a i t a t e de
10,090/0 ; Ckmentratia maxim8 Merat8
s-a dovdi t a fi 2,7.104g s.a./cuvc8 ;
;Elrkddul Treflan fn comentratia In
care se administzeaz5 Sn tenen este
mderat toxic pentru albine.
-
i
an&5 a patrhoinidui apiwl.
- ~rbicidul Aretit la mncentratia
Q a t m evitarea acestor situatii se de 4,05.104g ssa.iC+ = 1800
e hpun m5smi r d e de p t e j a r e a s,a.~ha prah
md~tg de
1 , famjliilor de albine.
58,120/0 ; (3mrxm.h.atia netoxic5 s-a
i
CeweG& efectuate au ur wr i t dovedit a fi 4,05.10-'0g s.a./cqcFi.
sbabikea taleran* ailbinelor fa@
3
Erbicidul Aretit fin mncentratia in
cele mai utiliza* e3tbicide in agncul- care se adznfrnistrW in teren este
tura @rii noastre. toxic pentru albine.
r
Au fost experimentate 5 erbi@ - Erbicidul Basagran la concentra-
prin adminisbama U c r (pe cale de co tia de 4,3.10-4g s.a.dcqc8 = 1920 g.
tact gi ingeslie : Bdlan, Iloxan, Treflm, .a.lha provoac5 o mortalitate de
Aretit, Ba~agran. > l18,810/~. Cowmtratia netoxic5 s-a do-
Mministrawa prin contact a sub--
a fi 4,3.10-3g B.~L/CU@ ; Erbi-
stantelor embicide s+ soldat cu -5-
ub Basagmn h cmmntratia 4n care
toarek mzultate :
u t i l i d in teren este moderat
pentru albine.
- Erbicidul lBalan h concent
de 2,02.10e 4s.a./cqc5 - 900 g
Admi ni s t r m prin ingestie a sub-
per hwtar p v o a c g o mortalitate de
stantelor enbki.de s-a soldat ~cu uran5-
5.98010 ; mncentratia ~~ to1
taarele crezultate :
s-a dovedit a fi &, 0 2 . 1 0 ~ ~ s H 8 . - Erbicidul Balan h concentrratia
Ehbiciduil Balan, f m cmceritra~a fn de 2,02.J04g s.a~lmqcS - 900 g s.a./
care se achi nkt m5 in t e n ',este ha prov& o awtditate de t22,57@/0 ;
C&centratia maxim6 Itolerat2 s-a do- .
vedit a fi 2,02.104g s.aJ/cuy5. Erbi- t
cidd Balan & mmt r a t i a _in care se (
axlministneaz5 In t e n este moderat '
toxic pentru albine.
- Erbicidul Iloxan la concentratia ,
de 3,40.10-4g s.a./cu@i -
1512 g. ( APICULTURA, VECHE
s.adha wmvoac% o mimtalitate de \
8,850/,. ~oncentratia maximi tolerat5 1 TRADlTlE PE MELEAGURlLE
s-a dovedit a fi 3,40.104g s.a./cqcG. '
Erbkidd Iloxan in con-tratia in ! ROMANESTI
care se a d w ~ a z 5 Sn tenen este (
moderat toxic pentru albine. ' \
b Ing. 0. VITCU '
-
Treflan la mnentratia
AlbinZiritul este o ocupatie veche a poporu-
de 2,7.1Od4g s - a . / o ~ g = 1200 g- sea- 1 lui nostru. Crqterea albinelor date-& din
/ha p v w 8 o mo d b t e de 17r90/0. \ tlmpuri preistorice $i nu poate di stabilia
Comenkatia ma- m~eratg s-a do- ! inca cu pr ai r i e aparitia ei.
Herodot, pgrintele istoriei, referindu-se la
vedit a fi 2~7.10dg s . a . J m. a,ste meleaguri ocupate la nord de popu-
ciduil Treflan h m-tratia in caw \ lafiile scitice, iar la sud de cele trace, men-
se adrministreaz5 pe temn este moderat ) tioneazd : ,,Dupd cite spun traczi, meZeagurtLe
toxic pentru albine.
\ de dincolo de Istru sint imptwite de albine
(
$2 din cauza lor este cu neputintd sii pii-
- ~ b i , , , d ~ l tit
la concentratia + trunzi maf adtnc En tinut".
CAl8torul francez Stanislas Bellanger, care
de 4,05-10-'g
s . a + d c w = 1800 g* ! viziteaz5 meleagurile roml nqt i in anul 1816.
s.a.dha provoae5 o md i t a t e de este de-a dreptul incfntat de priceperea lo-
100a/o ; hEn~Qa de 10 ofi mai t ruitorilor in crepterea albinelor, pi de s t ~ -
dwit ea utilizatli in kren
( psritul din Tdrile Rombne. El smie: ,Al-
binele, cdrora L i se datoreazii mult, stnt fn-
VWQ . ;m~%W&~te de 100o/o.
Coneen-' \ grijite in mod exceprionaE".
Wtia netoxkg s-a dovedit a f i b I[n trecut. ~r odusel e, albinelor au oc u~a t
, .
4,0j.10-~~g s.a,i/IcuScg.
~~~i~ pentru \ un loc important in Gconornia popoareior.
1 Astkl, mierea alcgtuia singura substantd
albine.
\ .duke folositd i n alimentatie, iar ceara de
( albine era intrebuinbtii la iluminat.
- fibicidul Basagran in cmmntra-
Instinctul albinelor de a depune fn- fa-
tia de 4,32.10-4g s.a.1/cw8 - 1920 g. ( guri mierea a atras de mult afentia omului,
- -
s.adha provaacii o
astfel cd in epoca preistoridi, oamenii primi-
de
6 tivi se ocupau cu viniitoarea albinelor, re-
23, 08/ ~. C o m b t i a IIetoxicg s-a \ coltind fagurii cu miere din scorburile copa-
d o v d t a fi 4.32.,10-8g ~.la.~/c/cusc5. ) cilor ~i a stincilor.
-
& b a d ~~~~i in rnIIOentratia' in
Mierea $ i ceara din TBrile Romgnesti au
( ajuns sd ocupe i n schimbul cu vecinii ace-
cm se utilizeaza teren
moderat \ la$i loc, aliituri de cereale ~i animale, astfel
toxic pentru albine.
\
( cB secole de-a rindul aceste bogdfii ale wrii
\ au constituit produse de seam5 In comertul
&biddele c mc e w, utilizate in cu alte @ri. Numeroase coriibi~ Pncgrcate cu
combatwa vegetatiei din
culturue \ miere $i ceard ~roveni t 8 de pe meleagurile
rompne~ti se indreptau spre Veneia; Flo-
-co~E? dIlt vnaderat t O~ke ~I ' l t r u ! renta. Genova. Alexandria si Constantino-
Gbine, Aretibd -
do- ( pol,' iar mai ipoi spre ~mpekul Otoman. $i
vedit a fi toxic pantru dbhe.
mdndstirile grecqti de la Muntele AthOs,
: unde erau vindute. iar ceara de albind ro-
4 mGneasc5 era preiucratA In lumindri.
&ltnrEt nid ma din erbicidele '
A existat +i un bir perceput de cearZi, care
cerretate nu este netodc pentru albine. ! , n-ea atunci ,,c&rnanau, iar pe miere
se r-dg
re- ) ,,desiatinaU. In tributul pldtit t ur ci l a in sp
colul a1 XYII-lea figurau $i 15 000 oca1e.de
wlilor de IlMiaare a pesticidelor pen- \ miere, pi tot atitea de cearg de albine. Cit
tru a preveni intoxicatiile la albine. ( de mare era productia de miere din Moldova,
reiese $i din faptul c5 din totalul de 123 250
ocale de miere exportate in anul 1817, 33 000
ocale au fost trimise pe piata Constantino-
polului numai in luna mai.
Hunii lui Atila, in secolul a1 V-lea 'e.n.,
au fost de asemenea Intimpinati de catre
str3mo$ii no~t r i cu piine de mei $i cu mied,
adic3 o b3uturA alcoolicii preparau numai
din miere de albine.
De asemenea veohile scrieri ci t ead prepa-
m a hidromelului ca briuturg fermentativa
Inca din indep3rtata antichitate ~i care con-
sumat de str5mo~ii novtri In ~fertila Dacie,
o apreciau ca o b5utur3 binefBc8toare. Multe
localitati in care crevterea albinelor a cu-
noscut o preocupare de baz3 a locuitorilor
ei, purtau numele care amintesc de marile
prisaci de odinioara ca : Stupina, Stiubieni,
Prisaca, PrisBceni, Prisecari, Valea Prisaca,
Balta Prisscei, p5raile PrisBcBreanu, $i Pri-
dceni, cotul PrisBceni, paur ea PrisBcele,
\poiana Pridcuta, podi$ul Pris5cei etc., de-
numiri care au intrat in istorie gi care se
p3streazii $i astBzi.
In Oltenia feudal8, ca respect ce se acorda
'albin3ritului emblema judetului Mehedinti
avea pe frontispiciu ei o albina, iar dup5 le-
gendB se pare c5 numele or a~ul ui Suceava,
vine de la acela a1 pris3carilor adu$i de
Drago$ VodB, de peste munti, $i care In
limba veche se chemau sucevi-eni, a d i d oa-
meni care se indeletniceau cu albingrihl $1
tr8iau de pe nrma acestei indeletniciri.
La fel cronicarul moldovean Grigore Ure-
&e, acredita ideea &i pe vremea lui Dragoy
Vodii, i n lrnprejurimile Sucevei, f$i ducea
exisknta un anume prisgcar pe nume Ia$co,
de la care I$i pktreaz3 numele actualul
cartier Itcani, din municipiul Suceava.
Documentele Morice scrise mentioneaz3 al-
binilritul ca preocupare a locuitorilor t5rii
noastre din secolul a1 XIV-lea $i pin3 In
zilele noastre, astfel c5 i n secolul a1 XIV-lea
$i prima jumBtate a secolului a1 XV-lea
albinBritul era foarte rhpindit in Moldova
$i Tara RomPneasc5, iar prima atestare do-
cumentar3 despre crevterea albinelor 1n
Transilvania se menticmeaz5 din secolul a1
XI-lea $i inceputul secolului a1 XII-lea. Al-
binfiritul a fost mai dezvoltat in Moldova
dedt In Valahia, unii dintre boierii moldo-
veni aveau pi& la 6 pri dci a cite 500-1 000
stupi, a j d n d uneori chim pfn3 la 12 000
de familii de albiae. Amploarea mare pe
care o ia albinBritu1 in secolele trecute s-a
reglementat prin lege privind num3rul stu-
pilor, aga cum afirma Dimitrie Cantemir :
,fntr-adeviir, este stabilit de legile tiirii, ca
ctneva sii nu albd mat multi stupi dectt in-
giiduie locul pe care il stiiptneste, pentru ca
multimea albinelor sd nu aducd supdrarea
vecinului".
Despre multimea albinelor pe teritoriul
t3rii noastre scrie $i marele istoric Nicolae
Iorga, care arat3 cB mjerea ~i ceara au fost
dou3 produse care s-au g3sit din bel$ug Inca
inainte de epoca romans, iar ele au consti-
tuit obiect de negot extern $i o "afacere
str3lucit5" pentru negustorii strBini, cum a
fost venetianul Spiro Sano, care cump3ra
ceara cu 80 de bani $i o vindea la Venetia
cu 25 de galbeni. Cantitatea de produse api-
cole era atit de mare, incit unitatea de mii-
sur3 era vadra.
La fel asupra albinBritului insists $i Ion
Ionescu de la Brad in lucrarea sa intitu-
lat3 : ,,Specula cu stupii merge bine ca : ~ i
aceea cu oile" ridiclnd apicultura la rang de
,,industrie" care aratB c3 : ,,Industria, insd
accesorie agriculturii din aceastd regiune
(fostul judet Dorohoi) este prisiiciiria pentru
foloasele cele mari ce le aduce" tot el
arBta c8 : "Albinele se nutresc fiirii sd dea
bani omul pe hrana lor, de aceea sint foarte
folositoare Ti intrii in economia ruralii, adu-
cind venituri fiird ca sd ceard cheltuiald
mare".
Mult3 vreme s-a practicat (inceputul sec.
a1 XX-lea) un albinarit primitiv, folosindu-se
In acest scop ~tiubeile care nu erau altceva
decit scorburile copacilor tiiiati din pMure
$i aduvi pe ling5 casa omului, astfel c5 pri-
s3cile erau formate din mai multe ~tiubee.
In anul 1860 pe movia lui Anastasie Ba-
$otB, din Pomirla, se aflau 100 de prisiici
cu cite 60-80 m3tci fiecare, iar pe rno~ia
Stiubieni existau trei, prisBci. cu cite 100 de
m5tci fiecare.
La sflqitul secolului a1 XVII-lea $i I c e -
putul secolului a1 XVIII-lea, num3rul stupi-
lor din Moldova $i Muntenia ajunsese la
450 000, revenind pe crtte o familie de lo-
cuitori cite 2,6 stupi, iar productia de miere
era i n continu5 crevtere, astfel cA I n ~a n u l
2839 'Moldova ,$i Muntenia sii exporte 250
tone de-miere de albine.
Recent, in urma s3pBturilor arheologice din
localitatea Stfncgti (Boto~ani) s-au scos la
suprafat5 strgchini mari de lut (secolul a1
V-lea ie.n.) cu care str5mgii novtri acope-
reau buduroaiele care adBposteau albinele.
Era icoana vrernurilor de demult, .cind atita
belvug de miere $i cear5 se afla pe melea-
gurile noastre, incit mierea $i ceara se tri-
mitea p1nB 'la Tarigrad sau chiar ping l a
Venetia, Florenta, Alexandria $i chiar pin5
la Constantinopol.
fn ajutord apicultorului incepgtor
In luna decembrie
Decembrie este o lung de iarn5 din toate
punctele de vedere. chiar $i atunci cind, cite
odat5, sau pe alocuri, -arat5 altfel. Ca $i al-
binele, oamenii se adun5 la cudura birlo-
gului. fn aceast5 imprejurare, au rnai mult
rAgaz sg se rnai gindeasc5 $i la ,ale lor".
Pornind de la aceastg s5-i zicem ,situatie fa-
vorabil5", s5 p5rbi m maniera de rutinii folo-
sit5 ping acum La aceaSt5 rubric& de a h$i ra
$i descrie lucr5rile care se efectueaz5 In stu-
ping. A fmt suficient ce s-a spus in cele
11 luni trecute. F5l-li a p5r bi tema $i scopul
ei, s5 nurnim obiectul acestei expuneri ca
fiind cel instructiv, sau de ce nu, de docu-
mentare, z5bovind rnai pe Endelete asnpra
lui. Pentru aceasta s5 pmnim de la dou5
elemente concrete -
11. Ciclul anual a e evolutie a cuibului ae
albine, pe care s5-1 numim "calendar
apical".
2. Ciclul anual de 12 luni, caracteristic
activit5tii umane pe care 6-1 numim &a-
lendar uman".
Alc5tuind un tablou general a1 acestei ac-
tlvigti ingemhate ,om-albin5". s5 Itncercgm
o analizg mai larg8, care s5 reprezinte de
fapt o sintez5 a celor spuse pin5 acum in
cadrul rubricii ,calendarul apicultomlui".
fn fig. 1 este transpus5 sinoptic aceastri
idee, care reprezintg circumscrierea calenda-
mlui apicol i n calendarul uman. Prezenta-
rea graficg sub form5 de cerc, sugereaz5 no-
tiunea de ciclu a celor doug activitsti. Sg
consideram interpretarea graficului ca pe un
joc frumos $i pl5cut a1 mintii, 1n care la
cumpgna dintre ani, trecutul se oglindevte,
iar viitorul se profileaz5. Privind recapitu-
lativ, analitic $i critic, va rei gi poate, felul
cum au fost orientate strgdaniile noastre
de-a lungul lntregului an $i cum vor fi
orientate acum, in ngzuinta unor recolte rnai
bune. Aprecierea poate fi completti, atlt sub
aspect calitativ, cTt $i cantitativ, chiar dac5
nu va Incinta intotdeauna. Concret, evalua-
rea va putea fi f hut 8 gi in lei sau kilo-
grame. Cobtatsrile vor contribui pozitiv la
activitatea urmgtoare.
Reprezentarea graficg, destul de cnprinzg-
toare gi sdgestiv8, va fi lnsofit5 de o expa-
nere ceva rnai generala, wnsfderlnd cii ea
reprezina In fond, o sintezri a celor 11 set-
vente lunare amintite.
fnainte de a trece la analiza graficului,
trebuie spus c5 i n alcstuirea lui s-au folosit
valori consigerate ca medii. Dac5 in unele
zone mai sudice sau rnai nordice, se vor
constata abateri fntr-un sens sau -altul, re-
prezentarea rgmine t ot u~i valabil5. Da d unii
cititori rnai exigenti consider5 necesar, pot
face o adaptare pDtrivit vederilor personale,
sau spetificului zonelor in care locuiesc, in-
terpretarea urmind s5 se facg in mod co- -
respunzgtor.
CALENDARUL APICOL
Calendarul apicol este diferit de cel uman.
Unul are la baza activit5ti biologice gi in-
stinctuale ale albinelor, iar celslalt este stabi-
. l i t arbitrar de catre oameni qi finisat de-a
lungul anilor. De aici rezultg $i diferentierea
atit de pregnant& Conform graficului, ,anul
apicol Incepe in jur de 15 august. Momentul
este marcat conventional de aparitia pe ra-
me a primelor albine care vor supravietui
iernii. Deci, care potrivit calendarului uman
vor trece dintr-un an In celtilalt.
Se $tie c5 vara, din cauza muncilor grele
la care sint supuse, viata albinelor este rnai
scum, aproximativ o lun5 de zile. Cele din
'
toamn5, bine hr5nite qi avind o existen@
rnai putin Impov5r3toare, fn conditii nor-
male, trgiesc peste vase luni. F5r5 aceast5 .
particularitate, perpetuarea speciei n-ar fi
fost posibil5.
Fig. ' 1
Ciclulminceput la 15 august, se fncheie in
toamna anului urmgtor, odatii cu scgderea
secretiei de nectar din naturii $i reducerea
activit5gi esterioare a albinelor. Acest ciclu
are-la baz5 patru perioade de evolufie, bine
distincte intre ele.
1. P e r i o a d a I corespunde regener5rii
cuibului i n vederea iern5rii $i fncepe la
15 august, a$a cum s-a ar5tat. De fapt
aceasta reprezinta data din calendarul uman
. la care actioneazs stuparul, important5 fiind
declan~area lucr5rilor sale. Practic, din ou5le
depuse de matca la inceputul acestei actiuni,
tinerele albine vor p+i pe faguri abia peste
21 de zile. Deci la inceputul lunii octombrie.
fn acest rastimp, vremea fiind destul de
cald5, iar culesul inc5 posibil, cantitatea de
puiet va fi insemnat5. Cre~terea lui se va
face p& socoteala albinelor existente fn cuib
la acea dat5, care $i a$a nu vor rnai ajunge
In prim5var5.
Pe m5surii ce timpul se r l cgt e, cllibul se
restrlnge, ' aria puietului se reduce $i efor-
tul albinelor la fel.
Influenta pe care generatiile de puiet din
toamn5, bine hr5nite o au asupra conditiilor
de iernare rji rnai apoi asupra ritmului de
demoltare din primiivar5, este bine cunos-
cut5 stuparilor. De aceea, efortul depus pen-
tru sporirea cantit5tii de puiet $i pentru
preiungirea perioadei lui de crgtere, este
foarte bine justificat. HrBnirile, stirnularile
$i alte m5suri ajutgtoare, fac parte din teh-
nica specific5 acestei actiuni. Perioada
aceasta dureaz5 pin5 la 1 noiembrie, cind
practic nu se mhi afl5 puiet In cuiburi.
2. P e r i o a d a I1 corespunde timpului de
iernare, cind practic albinele sint Intr-un
repaos aproape total. Ea dureaz5 pin2 in
jurul datei de 15 februarie, clnd reapare pu-
ietul fn cuiburi, f n acest timp stuparul, in
mod normal nu p a t e interveni decft indi-
rect in procesul de iernare a albinelw, ve-
ghind asupra linivtii de care au absolut5 ne-
voie vi protejlnd stupii de curenfi vi musa-
firi nepoftiti.
.
3. P e r i o a d a 111 se caracterizeazl prin-
-
tr-o dezvoltare impetuoas5 a cuibului, in ve-
derea culesurilor ce VQr urma. Ea se Intinde
pe intervalul 15 februarie-15 rnai.
' La inceputul,intervalului, dezvoltarea cui-
bului este atit de firavl f ndt nici nu se ob-
sews. Cumva $i din cauza disparitiei trep-
tate a albinelor b5trtne. Dar cu timpul dez-
voltarea se contureaz5 mereu rnai ascendent,
ajunglnd spre sflqitul intervalului aproape
explozivl.
$i aceastl faz5 are mare important& In
practica apicoll. De aceea este tratakl de
cBtre stupari cu foarte mult interes $i sus-
tinut3 prin hrgniri de stihulare $i alte ma-
suri ajutgtoare, conduse uneori prin calcule
exacte. Aceste calcule au la baz5 puterea d e
dezvoltare a cuiburilor $i datele aparifiei cu-
lesurilor. Se vizeaz5 astfel recolte foarte
bogate. Aceass adev5rat5 strategie de pre-
gatire a stupilor pentru cules, este tot rnai
mult $i rnai bine Insqi t 5 de c5tre stupari.
4. P e r io a d a IV corespunde intervalului
de recoltare $i se intinde de la 15 rnai pin&
la 115 august. Nu rareori, productia de miere
poate dep*i mult acest termen, rnai ales i n
unele zone ale t5rii. Stupii puternici $i piini
de albine, pot realiza recolte foarte bogate,
dac5 au ce ciliege. Stuparii urm5resc In con-
tinuare crevterea puterii stupilor. atit in ve-
derea recoltelor, cit $i pentru mai r ea efec-
tivului. Reuvesc aceasta prin estinderea cui-
burilor ~i deplasarea- albinelor spre zone
uncle culesul esk'bogat. Astfel evit5 $i sta-
rea de roire, care dupB cum se $tie este dl u-
n5toare productiei apicole $i creeazi multa
b5taie de cap stuparilor.
Tehnica apicola aplicaa la intretinerea al-
binelor in aceast5 perioad5 este foarte va-
riat5 $i destul de complex5. In general,
aceastSi tehnic5 este specific5 tacticii adop-
tate de ciitre stupar $i depinde de felul cu-
lesului, caracterul regiunii ,tipul de stupf
etc.
De remarcat c l limita dintre fnceputu?
unui an din calendarul apicol $i inceputul
celuilalt, este mai putin exact5 ca la cele-
lalte perioade, dar din motive practice, a$a
cum am vgzut, este rnai bine s5 fie admisg
data de 15 aubust, deoarece actionarea ma?
timpurie este sigur2 $i avantajoas5. Mai tir-
ziu, avantajele ar putea fi indoielnice.
Nu s-a dat o dezvoltare rnai mare descrie-
rii acestor perioade considefind c5 cititorul
a fost preg5tit pentru buna fntelegere a
acestei sinteze, prin lectura articolelor ante-
rioare. De altfel, aspectul mai general $i
sintetic a1 prezentgrii stimuleaz5 gindirea
$i gustul de documentare. Este bine (Si cu
timpul chiar a$a se $i intimpls), ca cititorul
s5 fnteleag5 mai mult decit se scrie, s5 ci-
tease5 printre rinduri $i s5 aprecieze prin
prisma, sa personal5, atft ce s-a spus cit $i
ce nu s-a spus, c5ci documentarea este a$a
cum am rnai afirmat, un joc a1 mintii.
AceastiI afirmatie este tot atit de valabila
yi pentru literatura beletristics, ca $i pentru
cea tehnics.
CALENDARUL UMAN
'Dupg cum este cunoscut $i apare gi pe
grafic, calendarul uman are 12 luni. 'Incepe
la 1 ianuarie $i se termin5 la 31 decem-
brie. In activitatea urnan&, sfirvitul ,anului
este marcat de analize $i bilanturi, iar fnce-
gutnl lui de planuri $i proiettg. Din acest
motiv, analiza anului apicol a fosf Incadrat3 i Pr~gnoza meteorom
'Tn rubrica apartintnd lunii decembrie, dar $i '
fiindcii se 5dreseazii activitiitii oamenilor $i I 10gka pentru !una
nu celei a albinelor. Albinele nu au nevoie
de indrumki. Ele nu grgesc nicjodatil, ac- ) octombrie
tionind din instinct* Dimpotriva. oamenii \
prin ins%$ firea lor, pot comite erori, izvo- )
si t e din neconcordanta lntre piirerile lor su- \
biective $i realitatea obiectiv&, sau pot face (
U1tima lung de toamnii, noiembrie s e %-
grgel i , datoritii abaterii neintentionate de la , kapt g ~5 fie gutin rnai cald5 declt obi ~nui t
activitatea normali. Totu$i omul este o fi- $i cu precipitatii ce vor depiivi Intrudtva va-
intii rational&, avind capacitatea de a ob- t
lorile, medii mdtianuale, care, am cum se
serva, a selecta $i de a prelucra observatiile
sale, ca apoi sH le poata folosi aplicativ. h $tie, nu sint cantitativ importante. -
nceasta triisiiturg
a omului a facut i $ zona de munte cantitiitile medii lunare
posibil progresul continuu $i sustinut a1 $0- , obtlnute din prelucrgrile climatologice Pn-
cietstii urnane. Este ,drept cii greul a fast ( sumeaz2 valori cuprinse intre 90-120 mm,
dus pe umeri de oameni deodebiti. Dar asta 4 in regiunile deluroase lntre 60-40 mm, iar
nu inseamnii c5i $i oamenii obi~nuiti &I slnt h la clmpie $i pe litoral intre 30 $i 60 rnm.
capabili sii fnteleagg $i $5 aplicencuna$tinple ' CU toate acestea cerul rnai rnult acoperit
B
dobindite, contribuind cu Jotii la progresul , $i umezeala rnai mare a aerului constituie
general. IatA deci cs' bagajul de cunovtinte ) un cadrtl propice producerii unor oantitiiti
realizat prin lecturi, schimburi de piireri, au- 4 de precipitatii rnai ridicate decft In celelalte
dieri de conferinte etc., poate contribui i n ( luni de toamni. Ceab devine tot m i frec-
foarte mare rdstlr8 la obtinerea unor i vent l $i mai peasistenti mai ales tn e mu 1
rezultate din oe fn ce rnai bum $i i n apiaul- , noptii $i a1 diminetii.
turii, aplicind aceste principii. Astfel efn- ( Vrernea fiind ceva rnai caldii decit i n
dind, a fost conceput acest articol. ' \ mod obivnuit, temperaturile medii din
Nu este deloc o muncii u~oarii s5 tii pasul aceastii luna vor f i putin m i ridicate decit
qu noutiltile, deoarece apar multe $i peste 4 valorile medii multianuale corespunz8toare.
I
tot. Dar cit timp ii trebuie unui copil p1n8 ,
Pentru principalele zone geografice ale
finvafi s&-meargii sau sii vorbeascii ? Tot a$a ) tiirii acestea sint cuprinse fntre urpatoarele
si i n ce ne intereseazii. Azi putin, miine pU- \
limite : in Maamme$ Intre 3 d C, f n Cri-
tin ~i se adun5.
( $aria intre 4-5"C, Tramilvania fntre 1-5OC,
Apreciind starea de fapt, trebuie d recu- $, ~~~~t intm 5- 60~, 0ltenia xntre 5-doc,
noa~t em c& in tara noastrii, procesul de do- ~ ~ ~ t ~ ~ i ~ tntre 4-6"C, Dobrogea inwe
cumentare este total accesibil, deoarece lite-
G-J~OC, iar in ~ ~ l d ~ ~ ~ fntre 2-50~.
ratura apicoli este bine reprezentat8. Asta ,
nu trebuie sii sperie, fiindci nu trebuie $i ) ~ i d i a RAHdU
niei nu este posibil sii ci t e~t i totul, ca cer- 4
ceatofii. Dar unul ci t e~t e una, altul alta $i h
'
ce este important se rrispinde~te repede. Ori,
asta tot un fel de documentare se cheam5. ,
Totul este sE1 fii receptiv, sii nu la$i noutii- )
tile s2 t r ead neobservate. Incet, gustul se >
dezyolt&,, cuna$tint@le se acumuleazg $i re- q
i
zultatele nu vor fntIrzia sB apara.,
In incheierea articolului $i cu asta $i a ,
cal endar ul ~ apicol pe anul 1985, consider cii )
urmiirirea expunerii grafice va da posibi- \
gitatea celm intererati sii formulere nivte VIND remorca cu 15 stuoi orizontali noi.
concluzii asupra felului cum a deculr lngri- j Baltggescu
cartia Ma;na, bl. 9, ap. U;
jirea stupilor personali.
i 6100, Brgila. (31)
Ing. M. ATANASIU
APlCULTUlA \IN TANZANIA '
Dr. 0. MILEA,
-.
Despre apicultulra tanzanian5 S-a scris, bun5 calitate, cu arome $i culori exotice,
comparativ cu cea din alte t5ri africane, pl5cute.
ds t ul de mult $i d ~ t u l de avizat. Din acest
Majoritatea albinelor existente f n Tanza-
punct de vedere Tanzania se peak socoti 0
nia 0 comtituie albinele galbene africane,
tar5 favo~izata.
Apts mellifica adaasonii. In zonele inalte.
Fire#e, acest plus de informatii nu s-a da- pe versantii muntilor K~limanjaro $i Meru,
torat unui capriciu sau vreanui favoritism se g5sgte Apis mellifica monticoln, ras5 de
intimpl5tor special, ci pur $i simplu p n t r u ouloare neagr5, de dimensiuni rnai mari $i
ca in Tanzania activitatea apicol5 a consti- un temperament bllnd. In wnele costiere
tuit de-a lungul tirnpuiui un sector care S-a ~i pe insule se Intflngte Apis mellifica litto-
bucurat atft de atentia forurilor locale d t rea. In Tanzania exist3 $i melipone, in spe-
$i de sprijinul organizatiilor internatidnale. cial Trigona togoensis, a c5ror miere este
Diferite proiecte F.A.O.. sau pr ogr am de destul de c5utat3 $i apreciatti. Albinele ce
ajutor economic awrdate de %rile dezvol- constituie majoritatea efectivului, Apis melli-
tate au cuprim prevederi $i pentru dezvol- fica adansonii, sint bine cnnoscute pentru
tarea apiculturii. agresivitatea lor, pentru puternicul instinct
~ u p g aprecierea cunowutului specialist de roire $i de p&r&sia-e a cuibului la e l rnai
apical tamanian G. Ntenga, directowl De- mic semn de primejdie sau in lips% de
partamentului de apicultur5 din Mi-
hran5. IaG de ce CU ele nu se p a t e lUCI-a
nisteru1u-i Resurselor Naturale $i %ismu-
decit in timpul noptii, inconvenient major
lui, ex is^ in T a m i a circa 400.000 pentru dezvoltarea unei apiculturi nIodeITJe.
acoperiti cu 0 vegetatie floriCol5 ce Acest ~ U C ~ U este cu atit rnai evident cu eft,
hrani mai bine de 4 milioane de stupi $i pin5 la ora actual&. nu se poate vorbi de 0
ar putea furniza 0 productie medie de 15 kg activitate SUStinut5 de ameliorare $i 5e-
mime stupfan. Ink-adev~r, conditiile natu- leetie.
rale sint prapice pentru dezvoltarea apicul- fn ceea ce pri vqt e tehnologiile aplicate,
turii. Se consider5 in aceastti privintg, trei ele se ~ezum5 rnai ales, In cazul apMt ur i i
zone distincte : cea a platodui central, cea majaritare, traditionale, la recoltarea mierii.
a tinuturilor Inalte $i cea costier5 $i insu- Numeroase triburi, printre care $i celebrii
lar5. Cea rnai important5 este prima deoa- Masai; practica pe larg fnc5 ,vin5toarea de
rece a i d se g8sqte cea rnai bogat8 bazB me- miere".. fn timpul culesului prinoipal, fn
life& a Tanmniei : p5durile intinse de perioada septembrie-octombrie, ei se depla-
Julbernardia SQ. denumite In graiul local sea25 in pgdure qi depisteazg ifamiliile de
miombo. Importanb acestora este atit de albine i n timpul zilei, pentru ca noaptea, '
mare incit $i In programele guvernamentale cu ajutorul focului. s5 le taie fagurii fn-
se vorbevte de ,zona miombo". 'c5rcati cu miere.
Dar in Tanzania mai sfnt $i alte plante Apicultura traditianalg de baza este prac-
care pot asigura o cantitate apreciabil5 de ticat5 ins5 de apicultori t ar e isi confec-
nectar. Este vorba de arborele de cafea, tioneaz5 stupii din trunchiuri de Wa c
sisal, Cajanus Cajun, ca surse culfisate sau scobit $i care aplic5 anumite tehnici bine
de Acapia sp., Brachystegio sp., dintre cele invgtate. Stupii, dupa ce au fost acoperiti
spontane. 0 flora deosebit de variat.3 care la interior cu un strat de cear5 $i propolis,
permite recoltarea unor tipuri de miere de sint atlrnati in copaci Sn timpul roirii, in
30
i
I
martie-aprilie. Amplasal'ea, <la iniiltime, se
face pentru a combate numerovii d5m5tori
care amenint5 albinele : termitele, moliile,
furnicile ,,safariN, sau bursucul Melivora
ca>pensis.
-
Recoltarea se face n o a p e . Dedesubtul co-
pacului se face un foe ce este apoi acoperit
cu frunze verzi. Apicultorul ia o ciuperc5
denurnit5 ,negufumu" Gangermania wahl-
bergii) ii dii foc $i sdlfnd o folose~te ca pe
un afumiitor. Se deschide apoi stupul $i se
extrag fagurii cu miere. fn functie de pri-
ceperea apicultorului procentul de familii
distruse in timpul recoltgrii mierii este mhi
mare sau mai mic. Dup5 cum-ne relata api-
cultorul olandez Jacob Kaal, care ne-a fost
recent oaspete la Complexul apicol B5neasa
$i cnre a prestat hsiskhv tehnic5 i n Tan-
zania timp de rtrei ani, un apioultor- poate
exploata peste 1500 de astfel de stupi tra-
d:tionali, activitatea de recoltare durind
aproape trei luni: Cantitaka de mi e~e obti-
nut5 este de 10-15 kgfstup, iar cea de cearii
este superioar5 celei obtinute intr-un stup
cu rarne.
Spunearn rnai inainte c5 i n Tanzania au
fost puse In practic5 $i diferite programe
pedtru modernizarea apicultwii. In 1952, a
luat fiinta la Tabora un institut pentru
instruirea cadrelor. La Arusha, cu sprijinul
guvernului canadian ,a fost echipat un la-
borator complex menit s5 faciliteze lucr5-
rile de cercetare in zona platourilor inalte.
Au luat fiint.5, de asemenea, patru ferme
apicole demonstrative guvernamentale la
Handeni, Mayoni, Kibondo $i Kondoa, pro-
iectate d devina centre eficiente de exten-
sion apicol. I mp09nt a pe care o reprezint5
apicultura atit pentru sparirea veniturilor
populatiei sst gt i dt qi pentru obtinerea de
devize libere prin exportarea unor cantitati
spcrrite de miere $i rnai ales de cear5 (la
acest produs Tanzania este unul din marii
exportatori ai lumii), fac ca sectorul s5 se
se bucure In continuare de o atentie spr i t z.
S a u conceput programe speriale pentru dez-
voltarea activitgtii de cercetare $i produc-
tie, pentru intensificarea preggtixii cadrelor,
pentru construirea unor obi di ve de ia-
duskializare a produselor apicole, pentru
consolidarea unor retele de achizitie $i des-
facere. h implementarea aceste actiuni,
Asociatia Cresc5torilor de Albine din R. S.
Romsnia, a fost solicitat5 sii-$i adnc5 spri-
jinul pe multiple planuri.
1 , '
PHACELIA TANACETIFOLIA *
I Aurul verde a1 agriculturii
Cunoscutii de mult timp de apieultori,
aceastii plant5 este una dintre cele .
mai atractive, cele mai melifere $i poli-
nifere din flora franceza actual& Plant5
dauniitoare din America de Nod, facelia a
fost selectionat5 de institutele de cercetare
pentru a obtine sortul Phacelia tanacetifolia
(hidrofilacee poliploidil), numit5 $i facelia.
Acum citiva ani, agricultori din Leon, zon5
legumicol5 din Bretania, celebr5 pentru pro-
ductia de conopid5 $i anghinare (Cynara
scdymus), a hosr i t s5 experimenteze pe
citeva hectare facelia folositii ca ingr5$5m!nt
verde.
De atmci, cooperativele legumicole, satis*
facute de rezultate, fncurajead cultura de
facelia in zonele legumicole din Bretania.
De unde vine aceasti5 preferinta subit5
pentru aurul verde ?
Facelia asigurii o excelent5 intrerupere In
rotatia culturilor $i se adapteaz5 mai ales in
zonele de culturi intensive. .
-
"-
;*, '3,
Actiunea sa asupra strudurii solului :
Prin dezvoltarea sa rapid5, facelia in5bu$&
,
buruienile (in 40 de zile ajunge la inflorire
4
la 80-45 cm inaltime). Frunzisul foarte dens , '
(34 t/ha de materie verde) mentine curat te-
4
r e nd pin5 la cultura urmstoare. Inflorirea
dureaz5 de la 6 la 10 s5pUmini (in orice
sezon, cu exceptia iernii). . j
Facelia ar e o retea de ra5ci ni foarte dez- .-
voltat5 $i foarte deaS. FEd5cinile pivotante, +
foarte puternice, distrug talpa araturii (da-
torit5 muncii intense a culturilor) $i p5- .,
trunde adinc In sol. Facelia absoarbe astfel
apa, resturile de ingrii~5minte $i le restituie
apoi prin descompunerea sa. Solul astfel
oferit culturii urmstoare va fi aerat, usor $i
constituie o rezerv5 natural5 de ingr5~5minte
asimilabile timp de dou5 luni.
Valoarea ca ingril~gmint verde :
Ingropat5 i n p5mfnt la finele perioadei +
de inflorire, facelia aduce 'echivalentul a ,
30 t de b5legar la hectar. Elibereaza in douii
,
luni 50 de unit5ti azot/ton5 de materie
uscat5 pprdusii sau 3,43 t/ha.
Actiunea sa anti-poloant2 :
I J
0 cultnr5 de facelia capteaza in sol ni-
tratii $i resturile de IngrQgminte scoase de
la culturile precedente $i permite, fn caz de
ploi puternice, d se limiteze spalarea so-
* Dup5 Dassonville, P. din "L'abeille de
France et I'apiculteur", nr. 6, 1985, p. 311-
313.
lului $i infiltrarea de substante puternic no-
ci ve $i poluarite spre pInzele de ap5 freatice.
Actiunea hnti-nematode :
Spre deosebire de alte ingr5rj5minte verzi,
mai ales 'crucifierele, facelia este s5rac5 i n
substante hr5nitoat-e pentru nematode. 0
cultur5 de facelia, duG la termen, pennite
reducerea, In bune conditii, a populatiei de
nematode cu 20%.
Foarte sensibilg la frig :
Serninele nu se maturizeaza decrt i n con-
ditii de c5ldur5 destul de mare, riscurile de
recre~tere sint deci destul de limitate f n re-
giunile temperate.
La finele perioadei de Inflorire, la sub
+5"C, facelia se apleac5 rji putrezerjte.
Facelia nu iuberjte ge~ul . Se pare t ot u~i
c5 perioada postgerminativ5 este mai rezis-
tent5 decit plantele mai dezvoltate.
Sem5nBturile se practic5 In Bretania din
luna aprilie pinti In 15 august. Facelia poate
astfel s5 se integreze Intr-un ciclu de rota-
tie de culturi variate.
Doza de semgnat este de 10 kg/ha (sey1-15-
n5toare de cereale sau di n zbor ; pe nt h a
facilita semgnatul, se amestec5 semintele cu
25 kg de nisip sau amonitrat per ha).
Moduri de utilizare :
Facelia poate preze4t.a neajunsul sau can-
tatea (dup5 perioadii, regime, tip de sol) cii
absoarbe o mare cantitate de ap5, atit pen-
tru cre~t erea sa cft . ~ i fn perioada de 1n-
florire.
'
Dup5 cItiva ani de experienta i n regiunile
legumicole, se pot distinge diferite moduri
de utilizare curent5.
Agricultorul utilizeazg facelia pentru ocu-
parea Vi cur5tirea terenului - aportul de.
. materie organic5,in sol - lupta impotriva
sp515rii provocate de furtuni $i impotriva
infiltratiilor de nitrati.
Parqela va fi.in'toars5 la inceputul inflo-
ririi, perioad5 clnd dezvoltarea frunzi~ului
este optimfi.
Avantajele metodei stnt : rotatia culturilor
foarte rapid8 ; Ingroparea la inceputul Inflo-
ririi evitli o uscare a solului prejudkia-
bil5 la inceperea plant5rii imediht urmatoare
(iulie-august).
Dezavantajele sXnt urm5tparele : rentabili-
zarea partial5 a pl anki ; actiune redus3
asupra structurii solului pe termen lung.
2: Pe termen mediu :
Agricultorul ar5 parcela la jum5tatea pe-
rioadei de inflorire (dup5 15 zile ping la 5
s5pt5mhi). In acest stadiu, reteaua de rB-
dacini s-a dezvoltat suficient. Actiunea anti-
nematode devine eficient5.
Dezavantaje : risc de uscare a terenului,
rnai ales pentru demararea culturii imediat
urmatoare, i n special in an secetos.
3. Pe termen lung :
Ingroparea la s f i r ~ i h perioadei de inflo-
rire (toamna, inceputul iernii) permite ren-
tabilizarea maxim5 a plantei $i s e e v i s
uscarea solului.
Sfaturi de cultur5
Un sol arat In prealabil, curat, umed, des-
tul de bogat i n azot faciliteaza germinarea,
demararea, crgterea ~i dezvoltarea optima
a plantei. Cu d t este dezvoltat5 la supra-
fat&, cu atit reteaua sa de r5d5cini este mai<
dens5 rji profunda, rji eficienfa mai mare.
Plant5 melifer5 grin excelen?& :
Un hectar, in conditii foarte bune, mai
ales dac5 parcela este feritA de vtnt, poate
permite o, recolt2 foarte abundentg, de ordi-
nu1 a 500-600 kg,/ha de miere de foarte
bun5 calitate $i foarte parfumat5. Polenu1
s5u, mov-alb&strui, foarte abundent, este
bine cules de albine. Ea permite o bung
preiernare a familiilor de albine.
Cit prkerjte atractivitatea sa, num5rul d e
culegstoare este stupefiant