Sunteți pe pagina 1din 34

-

indrumare metodologidi apicoli editaa de As~la$iaCmrclltorilor de Albine din Republia Socialist3 Romania

 

CUPRINS

 
 

SUB

SEMNUL

URGENW:

Tr. VOLCINSCHI : Sii intensificilm propaganda tehnico-9tiintificEi in apiculturii.

I. RECEANU : Far5 grqeli la o nouii calitate a muncii (11).

DIN EXPERIENTA

UNOR

APICULTORI

A.

BOAGIU : Pentru ca In aceastii iarna sil nu

mi pierdem familii de albine.

 

V1.

IIUMENI : PrimEivara se nurniira familiile de albine.

Al.

VARTOLOMEI : Concentratia siropului.

I.

CAPISIZU-DELABIRCA : Diafragma etanqii.

IDEI VALOROASE LA INDEMINA TUTUROR

I.

OROS : Contributii la perfectionarea utila- jului $i tehnologiei intensive de recoltare a polenului cu ajutorul albinelor.

RELATARI DE LA APICULTORI

 

L.

PADUREAN : Despre pavilionul

apicol.

D, IONESCU,

Emilia BURSUC,

M. MARIN :

 

Determingri de laborator privind toleranta albinelor fa@ de erbicide utilizate mai frec- vent fn 'tulturile agricole entornofile.

 

DIN ISTORICUL APICULTURII

 

0. VITCU : Apicultura, veche traditie pe me- leagurile romflngti.

CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDlAN 0. MILEA : Apicultura 9n Tanzania. DOCUMENTAR APICOL

 

-

C o p e r t a I-a : Aspect de la St&fa wmM apfcolii Timz~oara,una ddntre unltd[ftle fruntwe ale Insti- tutului de cercetare ,vf ptodwtfe pe~ttruapfculturii.

(f o t o: in$. S. ONEA)

SA INTENSIF~CAMPROPAGANDA

TEHNICO-STIINTIFICA

INAPICULTURA

Ing. Tr. VOLCINSCHI

Popularizarea cuno~tin@lorde pro- ductie in dndul omenillor muncii care creed bog5tia material5 a tgrii, con- stituie una din pyxxp5rile importante qi prmanente ale conducerii superi- oare de partid ~i de stat. Aceastii ac- tiune se realizeaz5 prin propaganda tehnico-~tiin$ificlcare const5 dintr-un ansamblu de miisuri ce face parte in- tegmt5 din sistemul de conducere a domeniului respediv, avind drept scop ridicarea nivelului tehnico-cultural a1 oamenilor rnuncii, in scopul introdu- cerii in productie pe o scar5 largg a realiz5rilor ~tiinteiqi practicii fnain- tate in vederea cresterii pmductivit5tii muncii ~i rentabilit5tii sectorului res- pectiv. $i in apicultur5 propaganda tehnko-~tiinGfic5face parte din siste- mu1 de conducere deoarece a conduce insearnn5 in priunul rind a studia, a sintetiza si generaliza experienta fnain- tat2 ~i rea.liGrile qtiinki. Din acest punct de vedere, propaganda tehnico- gtiintific5 poate fi considerat.5 leg5tura dintre ~tiint5qi practidi ceea ce consti- tuie chezZqia dezvalttirii unei apiculturi moderne. A face propagand5 apicol5 fnseamnH

a lupta cu p&severen@ ~i in mod or- ganizat pe!nku introducerea in practici

a tot lx este nou si inaintat. Cadrele

&nice qi de conducere care lucreaz5 in apiculturg, cercetiitorii qi apicultorii

cu experieng au datoria patriotic5 ca fn munca lor de zi cu zi s5 invete pe all$i in.mod sistematic qi organizat tot ce au acurndlat ei, contribuind prin akta la realiz&ea progresului ~i la

raspindirea celor mai avansate metode de luci-u. Continutul actiuniaor de propagandg trebuie s5 aib5 ,un caracter conving5- tor, mobilizator, s5 fie wesibil, sB fie legat de metodele ~tiintificesi de posi- .bilitiiGle looale. Pentru aceasta propa- gandistul .apical tirebuie s5 cunoasc5 cele mai eficiente forme si mijloace de pmpagand5 si s5 le foloseasc5 in mod metodic ~i diferentiat in fdnctie de can- ditii ~i nivelul melor de apicultori. Scopul propagandei apicole se poate considera atins numai atunci cfnd mil- surile riispindite vor fi aplicate in prac- tic5 ~i vor da rezultate sub form5 de tone suplirnentare de miere, cear5 ~i alte produse apicole si agricole ca ur- mare a polenizarii culturilor agricole. Apicultura din @ra noastr5 dispune de o bogat5 literatur5 de specialitate, csrti, manuale, brquri, planse, plimte, seturi de diapozitive, filrne apicole do- cumentare ~i alte .materiale de propa- gand5 vizual5 care pot si trebuie si fie cit mai raGonal folosite. Asociatia Credtorilor de Albine dispune de o bogat5 bibliok5 de spe- cialitate cu peste 12 000 c5ei qi reviste apicole din toat5 lumea, edi- teaz5 o revist5 tehnid lunar5 de schimb de experient5 $i indrumare me- todologic5 - ,,Apicultura in Romb niau - ~i organizeaz5 anual diferite forme de inv5emint apiml pentru in- ce$tori ~i avansati. , In drul Asociatiei Cresditorilor de Albine, a filialelor jwdekne si cem- rilor apicole .sint organizati majorita- tea speciali$ilor ~i apicultorilor cu

experienti are practic2 apicultura gi desf2par3, conform statutului, o bogati gi rdnici activitate organi- zatorici gi propagandistic2 care s-a reflectat pozitiv in ulthii ani prin SF-

! rirea efectivului familiilor de albine, crgterea @ diversifioarea productiei apicole din tara nmtrg. Este semnificativfi munca de propa- ganda apical: desfiqurat3 in judetele Sfilaj, Bihor, Cluj si Mures in actiunea de diversificare a productiei apicole in

, general gi a recolt2rii gi conditioniirii polenului in special. Aceste patru ju- de@ au reqit in anul 1984 sii predoa la Combinatul elpicol 78,6% -din pro- dues total2 de polen realizatii pe taru.8. fn apicultur5 existi4 numeroase re- zerve interne hci insuficient valorifi- cate care pot gi trebuie ~sficontribuie la m2rirea bog2tiei materiale a @ni. Programul special de dezvoltare a apiculturii pe perioada 1985-1990 prevede sarcini mari qi de rispundere, efectivul familiilor de albine urmind s5 spoxasc5 de la 1 300 000 la 2 000 000 familii de albine iar produdja total5 de-miere extras2 si ajung2 la 20 000

tone rniere rnarfil.

TovarA~ulNICOLAE CEAUGESCU, secretarul general a1 Partidului Comu- nist Roman gi prgedintele R. S. Ro- rnilnia, s-a referit de mai multe ori la acest sector de activitate aritind c5 ,,sint necesare m5suri pentru a realiza prevederile privind apicultura, un do- meniu in care avem SJ bun5 experientg ~i o serie de rezultate bune, dar unde trebuie s5 facem eforturi ca, in cifivn ani, s5 realizgm prevederile din pro- gramele care le avem". Una din principalele sarcini din a- ceast2 perioadi este SA atragem un nu- mir dt maimare de meni ai muncii cfitre aceastA utili gi inskudivfi inde- letnicire gi J dezvolttim apicultura in seetort11 de stat qi cooperatist pentru a materializa recoeea f2cut2 de pre- sedintele statului tovmigul NICOLAE CEAU$l35CU ca ,,in fiecare comun5 ~i in fiecare gospodgrie, in cooperative, intreprinderi, ~colis5 fie stupi cu al- bine".

Statul

nosh sprijini

dezvoltarea .

apiculturii prin : scutire de impozit asupra veniturilor realizate din ae~te- rea albinelor, credite pe termen lung pentru imfiinwrea gi dezvolba stupi- ' nelor, avansuri bheqti pentru produc- tia apicol2 contractatij, resume meli-

fere ' gratuite, acordarea de mijloace de transport pentru deplasarea stupilor in pastoral, acordarea de vetre de stupin5 in folosinfl gratuit.5, asistenti tehnicii gi consultatii juridice gratuite, asigura- rea aprovizioniirii apicultoridor cu

unelte, material biologic,

artificiali, biostimulatori, medicamente I

de uz alpicol, literatma de specialitate. Eficacitatea propagandei apicole de- pinde de mulk conditii din care planul de activitate bine chibzuit ocupi un prim loc. Planurile de munc5 intocmite judicios au menirea si asigure unirea eforturi- lor tuturor factorilor interesati. Ne re- ferim la toate institutiile ~i organiza- tiile cu asemenea pmp8ri ca : htre- prinderile agricole de stat gi coopera- tiste; I.A.S., C.A.P., A.E.I., D.G.E.Z., statiuni experimentale sau de cerce- ta&, unitAti silvice, vli, cercurile api- cole ale Asociatiei Cresctitorilor de Al- bine, cminele culturaile, presa, radio- ficarea @ repeaua cinematografici lo- c&, precurn gi dte intreprinderi de- tin5toare de stupi cum sht mperatia 1 de consum, casele piooriierilor, unele spitale, bisdci, unit5ti militare etc. Indrumate tehnic ~i metodologic de organele agricole de specialitate ~i sub conducerea organelor locale de partid, aceste institutii gi organizatii sint inte- resate s5-~i uneasc5 eforturile prin- tr-un plan tematic unit bine chibzuit conwntrinidu-gi activitatea gi sarcinile organizatorice, tehnice ~i propagandi- f stice in fundamentarea qi realizarea sarcinilor previzute in programul ju- detean de dezvoltare a apiculturii in perioada anilor 1985-1990. eontinutul planului unic de propa- gandfi apicols urmeazA sfi prevadfi m2- surile concrete de indeplinire a sarcini- lor de plan in toate sectoarele, gencra-

stupi, faguri

lizarea metodelor avansate de lucru, rhpindirea cuno~ti.elor apicole si popularizarea avantajelor cresterii al- binelor ca indeletnicire traditional5, util5, rentabilg, pl5cut5 si instructiv5. Pentru aceasta, cei care rgspund de activitatea apical5 trebuie s5 cunoascg gi s5 $tie cum se organizeaz5, conduce si planifie aceast.5 activitak. Este'ne- cesar ca la intocmirea planului de mnc5 4 alygem dele mai conving5- toare fome de propaganda care s5 se desfBqoare in masa de apicultori ~i s5 constituie un indrumtitor pentru tradu- cerea in via@ a sarcinilor prevgzut de documentele de partid si de stat. 7 fn vederea popularizirii unei tehno- logii sau metode inaintak de lucru este necesar s5 folosim in acela~itimp dife- rite forme si mijloace care se comple- tea& reciproc. Reuqita va depinde de interesul si pasivnna pe care o depune specialistul, de priceperea si orientarea fiec5ruia in folosirea judicioas5 a tu- turor posibilitgtilor locale. lnv5~mintulapiml de mas5 consti- tuie una din formele de baz5 ale pro- pagandei tehnice pentru care exist5 instruwuni si preciGri metodice co- respunzitoare. Cmurile apicole pen- tru incepfitori si avansav, organizate de filialele A.C.A. asiw5 anual in- struirea unui numar mare de apicul- tori. Paralel cu aces& cursuri, la fi- lialele A.C.A. se organizeazi cicluri de mnferinte, cursuri de scurt5 durat5 pentru reirnprmp5tarea cunostinplor in apkulhu-5, dificarea apicultorilor din unit5tile socialiste, recrutarea ele- vilor pentru a unma limul agroindu- strial cu specialitatea apicultura pre- cum si a speciali+tilor cu sbudii supe- rioare care doresc s2 urmeze cursurile postuniversitare in apicultur5. Cartea joac5 un roll fmte important

in preg2tirea tehnicti a apicultorilor, de

a- ei trebuie s83i formeze o biblio-

t& personals. Prin filialele A.C.A. ju- dete;ne apicultorii au posibilitatea s5 obVn5 cim, manuale qi brcquri de spe- cialitate ~i s5 se aboneze la revista lu- nar5 de specialitate ,Apicultura in

Rom5niaLL.Tot aici se pot procura $I alte materiale de propagad2 vizual5 ca plqe didactice, pliante, seturi de diapozitive pe anumite teme, etc. Propaganda demonstrativ5 este una din cele mai conving5toare forme ~i de - aceea se impune sB organiziim intil- niri, vizite sau excursii de documen- ' tare, consf8tuiri, demmtratii practice, schimburi de experienv cu apicultorii fruntasi. Aici apare necesitatea impe- rims5 a preg5tiri.i ac$unilor prin stu- dierea amhunvt.5 a muncii £runtasilor si a aprecierii critice nu numai a re- zultatelor finale obmute in munca lor, dar si o analiz5 temeinic5 a procede- elor folosite ~i a eficientei lor. Experienta pozitiva necesit5 a fi popularizatZi pe plan local sau central sub form; de reportaje, medalioane, fotogazete, fotanontaje, @ante, afi~e. Organizarea de comursm si expozi- tii pe teme apicole constihie de ase- menea forme atractive in special in mmca cu tineretul. 0 atentie deosebia va trebui acos- dat5 informZirii operative a apicultori- ' lor prin toate mijloacele, asupra prin- cipalelor lucr5ri de sezon in apicultur5 " in functie de conditiile locale $i a cu- noa~terii$irespect5rii 1eg"islatieiapicole. In activitatea obsteasc5 pe care o desfiivar5 apicultorii, o atentie deose- bi6 trebuie s5 se acorde organizgrii unor echipe de apiculbri experimen- tati care SA sprijine ~i s5 Pndrume la cerere activitatea apico18 din unitaule socialiste, in special in ~coliqi C.A.P., si alte echipe s5 urm5reasc5 respecta- rea legislatiei apicole Pn practicarea

a stuparitului pastoral si proteflia farni- liilor de albine impotriva intoxicatiilor. Cu sprijinul cunsiliilor populare co- munale se pot orgamiza actiuni de in- frumusewre a comunelor prin plantarea de arbori ~i arbusti meliferi. Exist3 si alte numeroase acvuni ~i initiative locale ce pot di fntreprinse pe linia sprijinirii dezvolt5rii apicul- turii ~i a mobiliz5rii apicultorilor care grin pasiunea si elanul lor de mu@ pot contribui la prmovarea acestei frumoase qi utile incleletniciri.

tr4!j

,L

.f

,:,

.

,.

.:

*I;

Ing. I. RECEANU

Avind in vedere. orienttiril8fundamentale

,

'de viitor elaborate de secr@arul general a1

dou5 sgptamini, activitatea albinelor scade brusc $i urmezati apoi roirea natural5, situa- tie cu totul nedorit5 in perspectiva avtep- t5rii unor noi culesuri principale sau ple- carea stupinei la pastoral. fn general, indreptarea acestor stilri de lu- cruri const5 din descongestionarea cuibului familiilor de albine de surplusul de faguri cu puiet c8p5cit, introducerea in cuib de fa- guri goi, clfiditi, de prtisil5, eventual de- popularea limitat3 a familiilor prin ridica- rea unei p5rfl a albinelor tinere (doici) odat3 cu fagurii cu puiet c3p3cit ~i recoltarea par- tial5 a rnierii c5p5cite, cu completarea de noi faguri de recolt3. Materialul biologic re- zultat, poate fi utilizat dup5 necesitsti, fie la int3rirea altor familii mai slabe, fie la formarea de noi familii. Un lucru important $i rare trebuiel reti- nut este momentul ales pentru executarea acestor operatii. De obicei lucrarile trebuie s3 fnceapii, nu mai tirziu de 5-43 zile dupa terminarea culesului principal timpuriu, fiindcii dep+ind acest termen, s-ar putea ca familiile s3 fi inceput deja preg5tirile de roire $i fn acest caz lucrurile se complicii mnlt $i nu se poate $ti cum vor evolua aceste stari. Dac5 apicultorul a sctipat acest moment, dac3-albinele au fnceput preggtirile de roire $i botcile cu noile m3tci au Snceput s5 prin- dB contur, atunci singura solutie $i cea mai judicioad este sti se ridice Tama cu matc3 din aceste familii $i s3 se distrpg5 botcile de prisos, l3dnd ZP-3 botci mari $i bine construibq. Albinele vor renunta la roire $i ' se vor apuca de lucru.

Admiterea in familiile de albine a

r5$i o grqeal5 pe care o repet5 chi*

stupari cu

de doi

expeVient3. M5tcile mai

mgtdi-

lor batfine, bolnave sau cu defecte este ia-

llnii

biifrine

ani, in general nu ,reu$esc s5 dez-

volte familii foarte puternice $i peste acest termen ouatul lor scade treptat, an de an, p!nA la epuizare. Astfel de dtci nu sint rentabile 51 schimbarea lor trebuie s5 consti- tuie o preocupare permanent5 a stuparului. Apicultorul trebuie sti tin3 evidenta vlrstei m5tcilor din stupin3 pe fi-le familiilor. De obicei, albinele rezolv5 singure problemele cu matca, ele netolerind mtitci slab ou5toare. ,bolnave sau cu defecte, dar stuparul nu trebuie s3 lase aceasta problem3 de rezol- vat numai pe seama albinelor. Nu trebuie uitat, ins3, cti in farniliile rnai slab dezvol- tate, albinele nu dau prea mare important% matcilor lor $i uneori le tolereaza ani in gir, mergind pfnti la distmgerea lent3 a famili- ilor din l1ps5 de albine tinere.

: . partidului, de prevederi1e;Directivelor celui

.::

%:

de a1 XIII-lea Congres a1 Partidului Comu- nist RomBn, intelegern de ce $i 1n apicultura ftirii noastre, trecerea la o nou5 calitate a

,. , . muncii trebuie s5 capete. caracterul unui a- dev5rat salt, sti ias5 din ritmul obi~nuit$i sti

vector .puternic

se

ascended. Insti~i dezvoltarea apiculturii a fost $i este extrein de dinamic5 $i ridicarea calit5tii muncii trebuie s5 tin5 pasul cu acest dinamism. Pentru ca $i apicultorii no$tri s5 contri- buie cu. mai multti eficienp la dezvoltarea intensivg a apiculturii, trebuie s3 elimine din activitatea lor unele gre~elipe care unii le. repet5 cu bun3 $tiin@ sau din lipsa unui bagaj corespunziitor de cunovtinte de spe- cialitate. Tinerea de familji slabe, cu speranta de a le redresa pe parcurs este una din gre- Selile mari care dti na$tere la o serie Cn- treag3 de 'complicatii greu de rezolvat. Fa-. miliile slabe se dezvolt5 foarte Incet, nu ajung niciodat3 in stare sti produc3 miere $i de ceIe mai multe ori trebuie hr5nite din fondul stupinei. Acestea sfnt predispuse per- manent la imbolh5viri, sub influenta ,condi- fiilor grele de iarn3 prezintti o mortalitate . mare ajungind in prirntivara 'icu albine pu-

Vne, o rnatcti Indoielnic3 sub raportut cali- tstii, fiind victime sigure ale furti~agurilor. Astfel de .familii nu numai c3 sint nepra- ductive, dar, in acela~itimp pggubitoare $i foarte periculoase pentru restul stupinei. Singura solufie ,corespunziltoare este uni- rea lor, cite douti, sau chiar trei, pin3 la obtinerea unor familii guternice. Unirea se face prirntivara de timpuriu, pentru a bene-

ficia de culesurile respective $i toamna tir-

ziu, pentru a intra puternice in iarn3. Refacerea numiirului de familii de albine se va realiza imediat dupti terminarea cule- surilor principale, cfnd exist3 un excedent de albine $i de botci siu m5tci in stupina personalti.

inscrie

hosrit

pe

un

Trecerea

familiilor

de; albine ' in stare de

-inacthitate, dupg culesul principal consti- tuie una din cele mai seriqase probleme. De regulti, dupg culesul principal din prim&- vari?, familiile de albine ajung la apogeu,

- ele dispun, in acest timp, de un num5r mare de albine fat5 de capacitatea stupilor, simt lipsa fagurilor de pr3silB prin canti-

puiet c5p&cit, neeclozionat, $i

tofi fagurii de recolta slnt plini cu miere. In aceste conditii albinele intrti in frigurile roi- 'tului. In aceast5 period3 care dureaz5 cam

tAtile mari de

Chiar mgtcile tinere, dac5 nu dau randa- mentul necesar, ele trebuie schimbate f5r5 sfl st8m pe ginduri, deoarece orice amlnare inseamn5 pierdere de timp $i in consecinfs,, lips3 de rentabilitate. Desigur, problema care se pune este Sde a lnlocui rnatca ,veche cu una mai' .bun& de calitate $i sursa noilor mltci nu poate fi indiferent5 stuparului ; dnt de d0ri.t m5tcile ' selectionate, dup5 metode ~tiintifice,mltci verificate, recordiste, dar ,a$a ceva este greu de obtinut de c5tre apicultorul obiqnuit $i aceasa preocupare trebuie s-o aibB Institu- tul de cercetare $i productie pentru apicul- .tur8 a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine. Lipsa de faguri $i utilizarea fagurilor ne- corespunz2tori intr-o stupin5 prezint5 mari neajunsuri, cunoscute, de fapt, de toti stu- parii, dar ea dovedevte totuvi slabul interes

de cearl.

Fagurii consti,tuie o zestre de nepretuit a stupinei $i faptul c5 ei trebuie f5cuti din cear5 curats $i c5 aceasta la rindul ei nu poate fi produs5 decit de albine, in anu- mite perioade de timp ale anului apicol, dezinteresul multor apicultori pentru spori- rea' productiei de cear5 ne pare foarte cu- rios. Este lesne de inteles ci In ultim5 in- stanf5, cel care pierde este tot apicultorul. Poate de aceea unii apicultori, din lipsa preocup5rii serioase pentru productia de cearZi, folosesc a$a de mult fagurii vechi, negri ca smoala, cu celule mici, grei, uneori strimbi, deformati $i improprii pentru api- cultur5, dar pe care ii p5streazfi ca pe o comoar5. Puietul crescut In astfel de faguri este mic, mierea ~ecoltat5din faguri negri are o culoare brun5 inchis, iar ceara rezul- tat5 din topirea lor este in cantitate mic5. Durata unui fagure de pr5sil5 este de 2- 3 ani, dup5 care el poate fi trecut pentru alti 2-3 ani ca fagure de recolt5. Dup5 acgti 4-4 ani fagurii devin improprii $i ei trebuie topiti pentru a se obtine'ceari. Tre- buie s5 intelegem cu totii c5 fSr& faguri de calitate este de necoticeput dezvoltarea fami- liilor de albine in conditiuni normale $i ob- tinwea unei mieri decalitate superioar5.

a1 apicultorului pentru

productia

Recoltarea in exces a mierii, prin mic$o- rarea rezervelor de hranl a albinelor sub necesar, caracterizeazl de obicei pe stuparii incepatori, dar nu fac exceptie $i stuparii cu vechime 'In meseriei care confund5 ex-

ploatarea rational5 a familiilor de albine cu recoltarea in exces a mierii. Acest aspect are repercursiuni serioase, chia,r dac5 se com- pleteazi rezervele de hran5 cu sirop de za- h3r, ckuia li lipsesc unele elemente esenti- ale pentru viata albinelor. Oricum, insufi- cienta rezervelor de-hran5 a albinelor, sub , strictul necesar, este o fdn3 serioas5 pus5 dezvoltlrii 'familiilor de albine, cunoscut fiind faptul c5 albinele pot regla ouatul m5t-

, cilur, i

de hran5 exis-

tente. %kana in cantitsti suficiente exclude cu desgviqire surprizele nepllcute din tim-

functie de cantitstile

pul iernii $i a1 desprim5vlr5riIor tirzii, a culesurilor nesigure de la pomii fructiferi $i dB posibilitatea intregii capacit5ti de ouat a mfitcilor, sporind numlrul albinelor culegh- toare. in apropierea culesului de la salcfm, in stare s5 urnple repede toti fagurii, cu miere. 0 alt5 conditie a rezervei de hranl pentru iarn5, este ci aceasta sfl fie de prima cali- tate. necristalizat5, c5p5cit5 $i sB nu contins elementt de miere de man5, apoi s5 fie ju- dicios chibzuit5 $i distribuita in raport cu evolutia ulterioar3 a familiilor de albine, atit In plan orizontal cit $i pe vertical. Pe scurt a$ vrea sfl recapitulez c5 fiecare

apicultor trebuie s5-$i insqeasc5 temeinic tehnica nou5 a creqterii albinelor, incit s& aib5 numai fadilii foarte puternice, perfect s5n5toase, cu m5tci tinere $i bune ouatoare, dispunfnd de insemnate rezerve de hang de calitate, avind la dispozitie suficiente can- titilti de faguri $i mentinute sistematic in stare activB. Numai a$a farniliile de albine

productie apicola

diversificat5, si dea beneficii $i deci satis- factii celor care i$i folosesc timpul liber in

aceasti3 directie. Indiferent de argulnentele care s-ar putea aduce $i In cele de mai sus ne-am referit doar la citeva dintre ele, trecerea IDr la o noul calitate a mupcii, saltul la aceast5 ca- litate, privevte pe fiecare stupar in parte. Asistiim la o neasemuit5 accelelare a pro- gresului in toate domeniile de activitate. Pentru tara noastrl el este cu claritate pre- figurat In documentele Congresului a1 XIII-lea, in diferitele programe speciale pe sectoare $i domenii de activitate elaborate din initiativa $i cu contributia direct5 a se- cretarului general al partidului. Dar cei care construiesc $i vor construi acest viitor sint oamenii $i ei trebuie s5 se ridice prin cele doui laturi care le caracterizeaza activita- tea - profesionalismul $1 cowtiin~a- la nivelul exigentelor tot rnai inalte'impuse de societatea noastrii, de perspectivele acestei

societ5ti.

Grija $i atentia pe care o acordB condu-' cerea superioar5 de partid $i de stat $i in domeniul apicultyrii, ramur5 economic5 a patriei noastre, este chemat.5 d+i aduc3 contribufia la crevterea nivelului de trai a1 poporului nostru. rat5 ce spune secretarul general a1 Parti- dului Comunist Romfin $i prqedintele t&zi in cuvintarea rostit5 la Consf5tuirea de lucru de la C.C. a1 P.C.R. pe probleme ,de agricul- turl, din 9 decembrie 1983 : ,Slnt necesare mlsuri pentru a realiza prevederile privind apicultura, un domeniu in care avem o bun3 experienta $i o serie de rezultate bune, dar, unde trebuie sl facem eforturi ca, in dtiva ani, s5 realizlm prmederile din programele pe care le avem".

sint capabile de o mare

PENTRU

PIERDEM DE ALBINE

FAMILII

A. BOACIU Presedintele filialei A.C.A. jud. Teleorman

in

iarna trecut5 o pierdere in efectivul de albine de aproape 23%. Desigur, ci- £ra are un anumit grad de relativitate

, ~tiutfiind c5 ea nu este produsul o- biectivitgtii pure ci d unor alcule su- biective care, impotriva vointei noa- stre, au l5satr s5 se strecoare ~i erori in num5r5toax-e.

- Contraverificarea ce am f5cut-o prin sondaj inopinat, a stabilit totu~i, c5 pierderi au fost si c5 ele sint cu mult mai mari fat5 de iernile precedente. Cu toate c5 faptul e consurnat, este important &istabilim predis, cauzele care 1-au determinat. Pentru aceasta am stat de vorb5 or-

ganizat, cit si cu totul ocazional, cu un

Judetul Teleorman

a inregistrat

. mare ndr de

apicultori investigind

situatiile atit in stuplnele cu pierderi -

mari, dt qi in stupine .cu pierderi nri- nore sau deloc. Da, este adevgrat,

acestui

adevir, pe firul ciuGrilor, am ajuns la convingerea c5 de fapt nu iai-na lung5 $i grea a Post cauza mortaliti- tilor. Personal in cele dou5 stupine pe care le conduc direct, num5rind 70 fa- milii la introducerea la iernat, n-am pierdut decit un singur nucleu ~i o mate5 intr-o familie de bazi. Dar s5 15s5m apicultorii s5 vorbeasc5. Nu

,pierderi

de loc"

si Pn jurul

formulh teoretic eauzele piederilor pentru a da ocazie la controverse. Ceea ce spunern e luat din t'erituriu. Deci au pierdut farnilii de albine cei care :

- Au f5cut. abuz in ex-ia de la f loarea-soarelui, neglijind asigurarea coroanelor corespunzgtoare $i a mi- nimului de dou5 rame en intregime c5- ,p5cite pe margini.

- Au facut hr5niri tirzii de comple- tare a rezemelor de iernare, la care si- ropurile n-au f~tinvertite aorespun- zitor ca s8 nu mai vorbim ~i c5pticite. - Au ficut hrhiri tirzii de stimd- lare ~i in lipsi de alt cules Pn na- tur5 albinele au consurnat coroanele pl5nuite pentru iernare, rezultind populatii uzate si o albin5 tin5ri cu valoare biologic2 sc5zuti ajungindu-se la un ghem cu fisuri.

- Au f5wt imul~ridup5 cules,ul de la iloarea-soarelui, intrind in iarn2

cu

putere mijlocie $i slabe ca populatie, la care consumul de miere chiar de bun5 calitate, a determinat crqterea canti- t5tii de resturi nedigerate in punga rectal5 mai inainte de a apare un zbor de curBtire timpuriu, creind o anume stare de nelini~tecu influente nefase asupra ghemului de iernare.

- De reguE, avind in vedere $rul de ierni blinde, era permis apiculto- rilor s5 interving primivara timpuriu chiar din iarn5 pentru completarea ne- cesarului de hran4 ca s5 nu mai vor- bim de pe scum de stimulare. Anul acesta interventiile au fost;' dificile si cind s-au fticut incorekt au afectat grav ghemul, familia fiind condamnatti la moarte prin infometare.

- Din lips5 de hra~suficient5 13 stringerea cuiburilor pentru iernare,

unii apicultori au spart cuiburile res- pectiv ghemul cu o rd -cu miere care normal ar fi trebuit plasati pe mar- gini. Dar intr-o id lung5 si cu tem-

peraturi sc5zute,

portionat, mai multe dbine trecind in partea unde se afla matca si urmind

familii, chiar qi cu cele de baz% de

ghemul s-a

dispro-

culoarele, a avansat terminind devreme mierea fir2 a mai putea trece pe de 12turi, unde este adev2rat se mai gg- seau provizii. - lmpachetajul necorespunzgtor, msi ales la stupii verticali pe 10 me cu peretii sub 2 cm grosime ~i cu capac

etanq tip hrgnitor, mai

in vedere & in asemenea cutii nu se intrii la iernat decit cu familii de pu- tere mijlocie, a influentat negativ ghe- mu1 datorit2 temperaturdor dzute de afar2 si a detenminat sporirea consu- mului de miere ajunginduse, fie la ter- minarea rezervelor fie la diaree, - Au mi pierdut familii de albine awi apicultori care o dat5 stupii pre- g2titi pentru iernare, n-au intervenit lunar, cel putin, pentru curiitirea fun- durilor dar si mai mvlt pentru deblo-

algs ,avfnd

carea urdini~elor de albina moart5, de z2pad5 sau gheag. In felul. acesta a apgrut o aerisire necorespunziitoare care a avut Influente negative asupra ghemului de iernare.

- Acei apicultori care n-au facut deloc sau au f2cut superficial trata- mente impotriva celor doi paraziti (Varroa si Braula) a ciror prezenM a tinut populatia stupului intr-o stare de permanent2 iritatie, cu consum sporit de miere ~i mai ales uzurii, au avut in pragul primiiverii farnilii dwimate.

- Au lucrat $i lucreaz5 cu o albing care din punct de vedere a1 vitaliatii e serios afectat.5 si deci nu are caliti- tile necesare unei iedri sigure. Se impune ca pe viitor problematica ierngrii familiilor de albine si aib5 in vedere gre~elileconstatate pe viu In stupine.

Datorith lnlocuirii lor treptate cu stupi sistematici, stqii primitivi confectionati din racditA lipit5 cu lut au devenit o raritate - adevarate obiecte de muzeu - chiar $i In zonele premontane ale Muntilor Apuseni.

D. POP)

(f o t o :

VI. HC'MENI

Iarna trecutii a pus stupinele din tara noastr5 la o grea fncemare, provocind mari pierderi intre familiile de albine. Voi incerca s5 scot in evident5 unele fapte privind modul cum a decurs ier- narea albinelor in judetul Neamt, si- tuatia de la noi fiind cam la fel in toat5 tam.

, De la inceputul lunii noiembrie 1984 ~i pin5 la sfir~itullunii maAe 1985, n-a existat nici o zi rnai cald5, in care albinele s5 pmt5 efecbua zborul de cu- r5~ire.kstf@l,hrnp de cinci luni, ele au lost nevoite s5 stea inchise in stup. Chiar din luna noiembrie au inceput gerurile de -12°C $i asffel de perioade gemase, cu tenlperaturi foarte sclizute care au durat cite dou5 ~i trei s5pG- mini, au fost rnai multe in decursul iernii trecut. Friguroase fau fost ~i lu- nile martie qi aprilie incit vegetatia a intirziat cu cel putin dous s5ptiimini. Din cauza gerurilor de lung5 durat-5, albinele strinse in ghem, nu s-au putut deplasa decit pe vertical2 ~i au consu- mat hrana nmai pe fi~iaingust5 de deasupra ghmului, neputfndu-se de- plasa qi pe orizontal5 unde rnai era rniere. ~colouncle fisia de miere de deasupra ghemului de albine era mai

- Cngust5, acestea au ajuns repede la mrginea de sus a fagurdui qi astfel multe familii de dbine au fnceput s5 moar5 de fme chiar din ianuarie. Se pare c5 aceasta a fost cauza care a pro- vocat cele rnai mari pierderi, dar au rnai fost ~i altele. Multe familii de albine au fost 1%-

pe rniere crlstalizata

(floarea-soarelqi, tei de la ultimul cu-

Is), pe care albinele, neputlnd-o con- suma, au rhas inc5 din timpul iernii lipsite de hran5. UGi stupari au l5sat peste iarn5 chiar rniere de man5 care a avut efecte nefask.

sate si ierneze

Nu toti stuparii au facut hranirea stirnulent5 de tomn5 $i au intrat in iarn5 cu multe albine bitfine care nu au putut supraviettli pSni la prim& var5. Biostimulatorii s-au procurat abia in septernbrie, incit completarm rezer- velor de hr& s-a Eicut prea tirziu, iar siropul depus in fagusi a r2mas nee& piicit, uzindu-se totodatii albinele ti- nere nkcute In toamn5. lnc5 din -5 la multe familii a a- phut diareea iar aceasta la rindul s8u a favorizat aparitia nosemozei care a secerat o bun5 parte din albine. Ad5ugind la bate acestea qi parL?a care revine varmzei, g5sim r5spunsul la fntrebarea : de ce Pn iarna trecut5 in judetul nostru au mwit ,mai bine de 25% din botalul familiilor de albine recenzate in februarie. Jn realitate pierderile sint mai mari, Gci familiile r5rnase in via@ au ie~itharte slgbite, unele dintre ele riminind doar cu un purnn de albine. Lunile martie ~iaprilie n-au fost nici ele prea darnice, avind lungi perioade friguroase, cu vinturi reci si pupne zile senine, indt dezvoltarea familiilor de albine a fost extrem de anevoioasg ~i fiind lipsite de hrang, pierderile au con- tinuat in cursul lunii martie chiar gi in aprilie. Aceasta fiind situatia, se impun o se- rie de mgsuri care trebuie luate pen- tru a preveni repetarea dezastTului pe viitor. Aces@ ~As~I-isint cunoscnte de stuparii cu oarecare experienw, dar a- desea sint neglijate, iar neglijenp poate s5 coste scump. - Prima m&w2 const2 in asigura- rea fid~ifamilii de albine cu o mat& tin5r5 ~i prolific2 ; numai qa vom pu- tea avea familii puternice, cu o popu- latie viguro& care vor ierna in con- divi rnai bune, ne vor da recolte mai mari. Vreau sZi scot in evidenw cali- tatea superiom-3 a miltcilor crescute in

famibile care se preggtesc de mit. Aceste milxi sint crescute in conditiile

, cele rnai bune qi cu ele vom obtine fa- milii cu populatie numeroas5. Datorit.5 roirii, albinele existti de multe milioane de ani si au putut infrunta vitregiile timpului. Se obiecteazii c5 m5tcile ast-

' fel obtinute dau familii roitoare, de la care nu avem rmolte. Aceast5 afirmatie

se refer5 dmr la roirea necontrolatti si

nedirijat5 de stupar, iar mgtcile tinere nici nu roiesc in primul an.

ForiJnd citeva dintre cele rnai bune familii sii intre in frigurile mitului, vom puka astfel obtine de timpuriu rniitci bune, cu cam vom miri psisacc? sau vom vinde roiurile care ne priso- sesc. Sporul la familiile de albine, tea- lizat cu un an inainte in judem nos'crid

a fost pierdut in iarna trecuti, fncit

- acum avem obligatia si refacem tot. ce am pilerdut si in acelasi timp sii spo- nm numirul familiilor de albine pre- vfizut pentru acest an. - Stiut fiind c5 o familie de albine suport.2 cu atft rnai usor rigorile iernii cu dt are o populatie mai numeroas3, compus8 din albine tinere, se impune folmirea albinelor ajut5toare care, toamna, dup2 hr~rhreastimulent5, sZ fie unite cu cele de baz5. - Hrana pe care ierneazi albinele

are o mare importanti. fn literatura apimlii se recomand8 iernarea pe miere de cea rnai bun8 calitate, rezervfnd Tn acest scop 3-4 f-i plini ou miere de salcim c5pgcit5. E Vine aSa, dar ma indoiesc c2 aceasta ar fi solutia cea rnai fericitA. Iernarea pe miere de salcim

exagerat de scurnpfi, on fiecare

cste

stupin5, dt de mica ar fi ea, trebuie si fie cit rnai rentabs. Mulp stupari pradici inlocuirea parGal5 a mierii cu sirop .de zah5r qi obtin rezultate bune. Ministeml Agnculturii din U.R.S.S. re- - cornand5 pentru iernare inbcuirea unei p5rG de miere cu zah5r, iar in tsrile nordice, ca de exemplu in Fin- landa, unde iernile sfnt mai lungi, ge- . rurile mi mmi iar verile rnai scurte, albinele sfnt iemte nurnai pe zah5r

qi btusi se obtin recolte fnunoase.

Se obiectd c5 zah5rul nu are en-

,

zim, vitamine, sBru~iminerale, dar in

schimb el nu las5 reziduuri In intesti- nu1 albinelor. Zaharul pentru iernare trebuie dat albinelor la inceputul lunii august, pentru a putea fi prelucrat qi c5p5cit ; albinele care-1 prelucreazii tot nu rMn peste iarn5. Folosind zah5r pentru iernare, evim pagubele pe care le-ar provoca o iernare pe mierea de man5 care ar putea si existe in , stupi. ZahfiruJ. f0bsi.t pentni hrana albine- lor kebuie & fie bine rafinat, s5 nu fie de culmre gabuie si s2 nu continti irnpurititi. In tirnpul iernii albinele nu prea simt lipsa enzimelor, a vitaminelor si a s5- i-urilor minerale, c5ci au adunate re- zerve de cu toamn6. De aceste sub- , stante ele au nevoie la aparitia puietu- lui, incit trebuie s5 le diim din toamnii cel pupn un fagure cu p5stur8, pin2 vor incepe si aduc5 polen qi nectar

proasp5t.

Vom putea procura cantitatea de za- h5r necesu-5, predfnd la contractare cit mai muMe produse apicole. Mentinerea s5nAEitii albinelor in tot cursul anului, trebuie sii fie grija permanent5 a oric5ru.i stupar. Pndeo- sebi tratarnentele fmpotriva locii ~i a varroozei nu trebuie neglijate sub nici un motiv. - In sfir~it,o ehestiune pe care a? dori s4 pun in discutie este impor- tant.pe care o are formatul rarnei Tn asigurarea unei bune iern5ri ~i a dez- volt&ii familiei de albine. Hrana necesax-5 unei ffamilii de albine pentru o iarni geroas5 si lung5 fgr5 nici o posibilitate de a efectua m5car un zbor de curstire, cum a fost iarna trecutii, trebuie si fie asi.gurat.5 nurnai pe fiqia de fagure de deasupra. ghemu- lui. AceastA flsie cu miere cgp8citg are 15~meaegali cu diarnetrul ghemului de albine, iar iniil~meaei trebuie s5 fie

de 30 crn.

La stupul multietajat aceasta se poate realiza iernind albinele pe dou5 corpuri : in cow de sus fagurii tre- buie s5 fie plini cu miere iar cei din corpul de jos & aibi gi ei o fi~iecu miem de 10 an h8lIjme.

'

'

,

-

La

stupul vertical R.A.

1001 rama i CONCENT FqAT 1A

standard nu asigur5 cantitatea de hra- , nA pntw o penoada lung5 de iernare, ) S 1R0 PULU1

dnd albinele nu se pot deplasa nici pe \ orizontal5 ; mii refer la fi~iade hrm5

I

AI. VARTOLOMEI

care trebuie s5 existe nurnai deasupr~

ghemului. Jn

(Dadant) o gas- cea rnai ncpotrivits, i pului adminimat ca hraml al~birielorcon- '

atit pentru iernare cit si pentru dez- , stituie o_ ~~roblemicare a fast oar-

voltarea cuibului, mai ales prim5vara. I rezolvata, in prezent recomandhdu-se o

prezinti \ concentralie h zahzr, ~l&nd de Ja l/l la 211 ~i uneori chiar 311 cEnd este oece-

neajunsuri destul de mari :

completarea proviziilor de iarnz a

s5 nu treac5 in corpul de deasupra si , stupilor. da& stuparul nu observ5 si nu ia m5- Pzrerea noasn; ate cl ace* concen-

suri la timp albinele mor de foame in + trajii ar trebui reconsiderate, fiind ne-

corpul de jos.

saqi-

b) Atit rma standard cit ~i cea de ' nerea punctului nostru de vedere ne ba-

standard i

general

rama

Stabilirea concentradei optime a sire-

Ambele feluri

de

ielnare

\

a) Exist5 rid ca ghemul de albine

sar;

4 adecvate orgamismului

I

albinei.

In

multietajat sint ~i mult lungi decft , zk tpe umZtoarele considerente :

inalte ~i din cauza aceasta c5Mura din I Albinele dun; nectarul cind acesta de-

cuib se impr5~tiePn lungul

Aceasta face ca dezvoltarea cuibului I a-1 aduce in starea de miere necrarul este

primavara timpuriu s5 se fac5 mai ' prelucrat de albina stupului tredndu-1

incet.

nectarului

stup in pozitia vertical5 (Layens), toate \ acma este transformat sub actiunea enzi-

aceste,neajunsuri dispar. fi aceast5 po-

zitie a ramei, a$ezat5 cu luwimea pe + ringiene $i totadat'i apa este evaporat:

inalt, ghemul de albine va avea dea- ) ping la concentralia in zaharuri, da mb

supra sa toal cantitatea de hrani,

o fi~iehalt5 de 30 cm si ar rnai r5- ,

mine jos 10 de fagure gal, unde

toamna S-ar foma ghemul. Primavara \ cind de la

toat5 c5ldura din cuib sar p5stra mai ) troducindu-m in simp izotopi radioactivi

suportali de organismul albinelor, s-a

dupZ 24 ore, 8%

12 rame ( prezentau in corpul lor acepi izotopk

asezate Pn pozitie vertical5, ar fi putin \ Aceasta confirm; faptul cz orice hrana

bul. Volumul unuei S~P,

din albine

bine in partea de sus, adic5 tocmai

ramelor. \ p;$e$te 801'0 cmcentralie in zahk ; pennu

! prin &le

mai multora

dintre ele. Prin

$i

aegurgitarea

Folosind rama standard, qezind-o in 1 Pngurgitarea

) melor secretate de secretia glandelor fa-

$ 220/,,,

fn cartea aa ,Les abeilles et rnoi" (al-

) binele $i eu) profesorul R. Chauvin, ple-

de ma; ms, arat; cz in-

i

ad^

incepe

se dezvolk cui- , constatat c;

mai mic dedt a1 unui stup multietajat ) adus; in mpi erte prelucrat; de aproape

cu dou2 conpuri.

totalitatea gaspodinelor stupului.

recomand;ribr

Personal am experhentat m multi ani

acelor

pe

per5 stupul deasupra. Criticile aduse rmei halte sint mi-

nore fats de caliutile rae P care le I rame, cu o tear; alb; are.

Mierea aceasta avea gustul siropului sau

stupi cu

sernnalat cazuri de familii moarte, iar , nivelul siropului de 111 $i am redat-o mortalitatea din timpul iernii nu a de- ) astfel din nou fapniliilor de albine reti-

F~ndulst~pdui@urams fnalti t*e- ,

buie prev2zut cu orificii de aerisire ab- 1 I, ,;,.

sdut necesare in tilmpul trans~rtului,t

rsme

vremuri, siropul de zahzr ~i apa f con-

sitA e~ care se ace- I cenmrajie de 211 pi 311. Albidele au depo-

i zitat siropul in catul srupului experhen-

, tal, an umplut $i cgp&it mate

\

10

ca hirtia velinL

In

judetul

Nearnt

exista

circa

400 1 a1 rahirului ce se topgte h gura omului.

' Am extras aceas6 miere, am diluat-o la

I

rama Layens, la care nu s-au

@sit limitele node.

b

ntnd, pe mai

departe, o singur5

ram;

cZpZci.ti spre a urmiri rnai departe expe- rienta. h pus acea rauni En primZvara urmkoare Pn stup pentru a fi consumat;, dar albinele, de$i ar fi fast cazul, nu s-au atins de ea. Un a1 doilea rezultat negativ, mult rnai

care a pre-

grav, a fost ci toati albina

lucrat ace1 sirop $i-a pierdut perivorii $i s-a "Inegyit, adic; s-a uzat complet, colo- nia pierind phi h primivara urmhoare. Ca urmare, eu folosesc lsiropul in con- centraqie de 112 api, dat din timp, Pn cantitzti mici, zilnic cPte un hrznitor uluc $i numai Pn cazuri extreme - folosesc hrinitorul tav;, dlad 4-5 1 de sirop dar nuunai fn concentra~iade 111. Aceasta imediat dwpherminarea cule- sului Je la floarea-soarelui, pentru ca al- bina uzat; si poat; fi Pn1ocuit"au alta igiti Pn llunile de toamni. In prdblema siropurilor medicamen- toase, cred ci concentra~iade 111 ar tre- bui redusi la 1J2 $i poate chiar $i rnai putin. Eu o fac deja cu rezulstate foatte bune, urmzrind prin aceasta tomai faptul ca medicamenml SZ .fie ~reluat$i ~relu- crat de toate doicile 6 de czt* albina stu-. plui, care, chiar $i ca culeggtoare, ia ca hran; siropul - qi mai alas apa din d, apa fiind elemend de aceeg mare im- portant; pentru viata albinelor ca $i hrana proteicZ sau glucidic;.

i DIAFRAGMA

:ETANSA

I

I. CAPISIZU-DELABIRCA

'

Una dintre mssurile care se iau, in I vederea unei bune iern5x-i a familiilor de albine, este qi aceea de impachetare si organizare interioar5 a stupilor, eu scopul de a scoate jn prinngvax-2 fami- liile de albine intr-o stare cit rnai bung : shstoase, vigdroase ~i cu cit rnai mdti albM. Adeseori, aceasti problem5 este ne- glijat2 de multi stupari, iar rezultatele in prim5vars sint dintre cele rnai pb gubibare. 0 data cu strimtorarea si organizarea cuibdui fn vederea iernarii, o parte din stup r5mine newupat3 de albine, care pentru a pdntimpina si inl5tura crearea mnflor de m ce se for- meaz5 intre cele dou3 spatii, aceasti parte r5mas5 goal3 ar trebui umplut5 cd diferite materiale bolatoare, care nu totdeauna sfnt la Wemfna stuparilor (~icred c5 nu este aqa de u9or s5 um- pli cu paie, fin, frunze sau alte mate-

spatiul r5mas go1 in 15-20 de

ride,

stupi orizontali, apreciind cZi pentru fiecare stup as fi nysar cel putin o jumitate balot de paie). Neput$nd pro- 1 cura aceste materiale, am g5sit un alt 1 procedeu, cu rezultate deosebite in I buna iernare a familiilor de albine. I Am ntodificat diafragma scurt5 a I stupului, prin aplicarea a 3 benzi de

I cauciuc, cite una pe fiecare park la-

I terals, ~i una la partea superioar5, ast-

I fel :

1 Benzile sau fi~iilede oauciw late de ! 3-4 cm qi groase de 3 mm le-am apli- I cat pe latura dreapt5 vi stixg8 a ramei

; diafragmei ~i pe speteaza de sus, peste ; care am fixat o qipculi@ sau chiar o

; bucat5 de carton P.F.L. ~i le-am conso-

; lidat prin bkea a 5 cuiqoare (fig. 1 i si 2).

.I

.

.

'

.

.

.

,

.

mas%goal5 a stupului, in a$a fel ca fm- piwind uvr ~i progresiv diafragma, ciitre cuibul familiei, benzile sii adere si s5 se muleze perfect pe peretii late- rali.

La wezarea podisoruLui, am glisat Ippr cu el dinopre cuibul familiei spre spatid. riimas liber, astfel ca banda do cauciuc superiuarii s% se Pndoaie ~i s5 adere perfect la podbor, ereind cele dou5 spatii perfect izolak, Pntre care nu se mai pot forma curenti prin cir- culatia aerului cald si rece, din spatiul cuibului in spatiul ramas liber si in- vers (fig. 3 si 4).

.Fif. 1. Diafragma etansfi cu fiviile de cau- ciuc aplicate : 1 - speteaza superioara a

diafragmei ; 2 - fi~iecauciuc 3 - fi$ie cauciuc laterals.

superioarh;

f

Trecind la strimtorarea SIU

largirea

cuibului Pn prim5varii, prin scoaterea sau ad8ugarea de rarne, avem posibiii- .' tatea ca, prin impingerea uvar%a dia- fragmei, s5 reducem sau s%marim dup5 nevoie spapul cuibului familiei, f51-5 a ad2uga sau a scoate din materialele

, :-

izolatoare, ce ar fi fost necesal-e la um-

b Fig. 2 - Diafragma cu fi~iilede cauciuc

- vhzut5 ,din profil : I - speteaza superioars

a diafragmei ; 2 - fi~iecauciuc superioara ;

.

. 3-

fisie cauciuc laterals.

se fixeaz5 cu 4-5 cm mai Pn interior fat5 de marginea ramei diafragmei, pentru a permite benzii de cauciuc &ise in- doaie si si adere pe peretii ~i ppdi~orul,

S~UP~U~.

La montaea diafragmei fn stup, am orientat aceste b'enzi citre partea rii-

12

SWulitele sau bucatile de CZtrton

-.

.

.,

dia-

fragma etan.$ montat5 : l - spatiul gal

hdnire primsvara

,i

toamna ; z - fisie cauciuc late'rals ; 3 -

iama, sau compirtiment

Fig.

3 -

stupul vazut din

fat5 cu

B$ie cauciuc

scurts ; 5

-

aerisire podi~or; 7 - capacul

superioara ;

4

- diafragms

si'ta

;

salteluta superioarg : 6 -

stupului

8 -

diafragmii

oarba ; 9 - salteluts

late-

rals ; 10 - ramele cuibului ; 11 - ghemul de iernare ; 12 - loc de trecere in com- partimentul de hrgnire ; 13 - urdini~.

\

I

I

!

'~

4

,

Fig

4 -

Stupul vszut de sus cu dia-

fragma etanv5 montatB : 1 - spatiul go1 iarna.; 2 - diafragma etan$A montata (scur- tB) ; 3 - ramele cuibului ; 4' - diafragmi oarb%; 5 - saltelutti lateral%.

plerea acestui spatiu gol. In acest fel ferim famiilia de albine de un deranj prea mare. Dup5 .ce am terminat completarea hranei si stimularea, locul de acces pe

sub diafragmii, din cuib in spatiul li- ber (compartimentul de hrinire) qi in- - :

vers, se astvpii cu o bucatii de pgturi sau cu o sipc5, pin5 in prh5var5 cind , incepem din nou stirnularea familiei. Nu este riiu, dacii avem, s5 asezilm ~i ge aceast2 parte o sal&lu@ laterziEt. Benzile se pot confections, aatft din cauciluc (mere de roti de tractor) cv qi din muema, care este tot aatfb de bung. In concluzie, folosirea diafragmei e-

tamje

scute~tepe stupari de grija pro-

curiirii (in fiecare an) a materialelor necesare urnplerii spatiilor rhase ' goale, ferqte fWia de albine de \re- pet-ate deranjiiri zgomotoase, permite mentinerea unei curiitenii perfecte in interbrul stupului, iar odatii confec- UonatZi, aceastii diafragrns, o avem pen- tru totdeauna, ea f5cind parte din ac- cesoriile stupului.

,

hi n

i In perioada noiembrie 1985 - martie 1986 filialele jude gene ale Asociagiei ~resc5torilordi Albine din intreaga ggr3i \ ' organizeazg:

i

1

i\

4 i

\

h

\

t

i'

CURSURI APICOLE DE MASA

pentru Pncepdtori (ciclul I)

' 0 pantr'u avansati (cielul 11)

Fncveritarea acestor cunuri este gratuitg.

La terminare

orga-

participantii primesc diplome de absolvire ~i sprijinul 2. nizatiei noartre spre a ddveni apicultori.

,

t

\

i

6 i

i

$

i

i

i

$ \

/

!

i

I

I

I

I

I

j

I

t

CONTRlBUTll LA PERFECTIONAREA UTILh]ULUI 51 TEHNOLOGIEI INTENSIVE DE RECOLTARE

- A POLENULUI CUI AJUTORUL ALBlNELOl

I. OROS

Secretarul Filialei A.C.A.

jud. Salaj

 

lntre anii 1972-1984

apricultura

s215jan2 a

trecut

printr-un

test

original,

demn de invidiat ca ex~mpluunic pe tar2 in ceea ce prive~teexploatarea

intens%

a

familiilor

de albine in

directia

productiei

de

polen,

atit

cantitative cit

$i ca-

Prin

avezarea

sa 'geografic5 judetul

SHIaj, situat

in

partea

de

nord-vest

a

,

tgrii, in zon5 de deal, lipsit5 de bazH melifer2 de interes republican, ofer5 fpmi-

liilor do albine aproape in totalitate cul~suride intretinere $i rareori culesuri de nectar de productie, motiv pentru care in majoritatea anilor, familiile de albine

nu-$i pot asigura nici macar rezervele pentru iernat. In acelwi timp, baza meli- fer5 din flora spontan5 ofer5 familiilor de albine polen din abundentg, de pri-

m5vara timpuriu o dat5 cu inflorirea

cind

coloniei, dar era singura cale de rentabilizare a apiculturii.

Din acest punct de vedere s-a manifestat mula retinere pin5 cind unii api-

cultori au demonstrat altora c5 exploatarea familiilor de albine in directia produc-

tiei de polen nu pune in pericol viata coloniei ci din contrli o activeaz5 in a doua din natur5 dt mai mult. Cind apicultorul a observat toate aceste fenomene a fost interesat in a-$i perfectiona tehnologia de recoltare a polenului, pentru a obtine productii record an de an, atit prin mentinerea stupinei in stare biologic2 co- respunz5toare recolarii polenului ~i a mierii, dar mai ales in a-$i perfectiona colectoarele de polen care s5 stabileasc5 cele mai exigente cerinte ale unei exploa- t5ri intense $i f5r5 pierderi.

viscului $i a alunului $i pin5 toamna tirziu acoperite de stratul de z5pad5.

greu

sil se atingfi

de

hrana

proteicti

a

florile

La

rapitei de

primavarli

i-a

sint

venit

inceput

apicultorului

Actiunea de propagandi dusi de fi-

liaLa A.C.A. S&j

tori pentru ia produce palen, prin di-

verse mijloace de convingere ~i in- struire a Imeput inc5 din anul 1972. Nu dispuneam atunci de 0 tehnologie romAnea&i original5 pe care si o pre- luiq ci a trebuit ca fiecare aminunt a1 tehnolcgiei s5-1 observgm si apoi si-1 adaptim sistematic. hcepu.tul a fost tot cu collectoare de polen fabri- cate de Combinatd apicol, A.C.A. 1 ~i A.C.A. 2, pe scindurh de zbor sau in

in masa de apicul-

6

scindura de zbor, cu plici active simple. ApiculW M. Lolincz din Za- 15u a observat greutatea de intrare $i ie~irea lalbinei prin phca activ5 simp15 1-om5neasc5, datori,% imposibilit2itii al- binei de a se prinde in momentul pi- trunderii in orificiu atit la wire dar rnai ales la irntrare cu ghemotoacele de polen. Pentru a indephba acest obsta- col, La placa activ5 s-au ad5ugat leti- Soare de 6/1,5 rnm in prima fazi nu- mai in spate ~i apoi de 3/1,5 rn in fat& dind astfel originalitatea plgcii ac-

tive s5lajene aplicate la fiecare rind

de orificii pe

pire sau legare (fig. 1 si 2) *. Aces- tea nu nurnai cB ajut5 albinele la intrare si igire, ci m5rqte si ran- damentul colectorullui cu 8001~prin

acea c5 albinele nu mai au posibili- tatea de incovoiere pe ph activ5 in sus su in jos gi apoi retragerea abdo-

menului umt de retragerea piciorqe- lor cu coy.de$ele de polen numai sin- gum pr?n brificii, f5r5 dwBrcarea ghe- motoacelor. Prln apliwea acestor sip- culite, albinei i se maz5 un drum drept si fortat f5-5 posibilitatea de sustragwe a ghemotoacelor de polen. $ipculi@le trehie sB fie confectionate din lemn si s5 aiM porozitate rngriti pentru a permite prinderea albinelor. SerEtrasul de mica capaicitate a tre-

serti-

ra+e de capacitate mare, peste 1 kg in vederea evitirii umplerii lui fntr-un

orizontala prin li-

buit m5rit. prin adaptarea unor

Fib. 1. Colector de polen (detalii de con- structie) : A3 - plac& .activ5 ; B - struc- tura de constructii $i gritarul ; C - ser-

t&rqul pentru polen monteazii invers)

* Desenele sint reproduse din ,Manualul apicultorului" ed. VI, in curs de aparitie.

$i

albine

moarte

(se

Fig. 2. Colectorul de polen asamblat : A - placa activ8 ; B - qipc5 de etanvre ; C - sert5ra~ulde polen $i albine moarte

timp scurt sau 4n zile cu prductii re- cord si impristierea pe jos. Sertiira~ul este mbil pentru a-1 pub bate fn timpul recolGrii ~ieste prevszut obli- gatoriu cu sit5 dedesubt, pentru evita- rea Pncingerii qi mucegGrii polenului. Adincimea minim5 a sertiirqului este de aproximativ 100 mm, aceasta pen- tru cider= cit mi departe a polenu- lui de undiniqul stupului, ptru a evita umezirea lui in timpul zilei ~i peste, noapte, datoriti vaporilor de ap5 re- zulhv din insuqi mia-oclimatul fami- liei, de c5tre albinele ventilatoark $i transformarea boabelor de polen in past5 datorit; . higroscopicitZitii lor (fig. 1 c). Am inlocuit plasa de sirm5 au gr%- taliul din sim5 cu ochiuri (distante) de 3,5 MI pentru motivul c5 plasa de sirm5 se imbicseste foarte rewe, in special cind polenul este wed sau are un continut mai mare de rniere. Rhinlnd pe pks5, albinele se inghe- suie 18 nrdiniq pentru a-1 consurna. h cazul grGtaru1ui boabele de polen se rostogolesc foarte asor ~i cad in ser- Eras. Pentru o rn~bun5 aerisire a stupu- lui aim exembat colectoare de polen f5rA scindux-5 de zbor, astfel ca intra- rea aerului sS se realizeze pe plan ori- zontal, pentru a nu impiedica circuitul

aerului In timpul ventiliirii, %a cum se intiimp15 la colectoarele de polen' pe scindura de zbr. Pentru aerisixea ~i rnai bud este necesar5 executarea co- lecborului cu doui rfnduri de pl5ci ac- tive suprapuse. Obligatoriu colectoarele de polen tre- buie si aibli fixate pe stup sau direct pe colecDor, copertina pentru pmtectia impotriva ploilor ~i a razdor solare. Am abandonat orificiile laterale cu tub pentru brintori, care au diminuat mult productia de pden, prin intrarea unei p5ei din albinele culegBtuare, mB- rind astfel mtitatea de polen din stup, dind api posi6ilitatea plec5rii roilor naturali. Din cele wlatate mai sus reiese cB un bun colecbor de polen trebuie s5 aibi paramai constructivi nu numai pe orizental5 ci mi ales pe verticals, intrucit dbinele polueaz5 o zon5 re+. str3nsB din placa aotiva. Elementele de absolua noutate pe care le-am rompletat colectorului de pokn tip SBlaj, In ideea qurilrii ~i miririi randamentului muncii apicul- torului, a productiej, cit qi protectia faaniliei de albine aa factor in dezvol- &a Ftru semnul urmitor sint ser- GI-asul. pentru albine moarte si echi- pamentul de protectie a coloniei, re- spectiv anticamera.

Sertlirwul penfvu albine moarte are

ea scop eliminarea, operatiilor foarte gr&e de cur5tixe repetat5 de catre apicuilbr a acestona de dup5 placa ac- tivq, in momentul recoltiirii polenului in plin5 zi. NeindeMrWe acestea duc la blocarea gr5kului de c5dere a po- lenului chiax dac2 m~rtalitatea este obi~nuitgsau la blocarea urdiniydui in cazul accidentelor de intoxicare qi in- d+rtare a trintorilor. Acest nou ele- ment in ~ons~tructiacolectoarelor de pa- ]en duce la mirirea productiei pentru c5 nu se mai blocheaz5 gr5tarul cu al- bine moarte care impiedic5 ciderea po- lendui in sert5ra~$i consumarea lui de dtre albine.

clarB a

mortalitAvi la albine ~i trintori pe fie-

Apiicul;torul are

o situatie

care mlonie $i pate recolt4 polenull far5 albine mwte. Prin metoda obkp nuit4 albhde rnoarte se m5turB cro pana in fapi stupdui. Acestea putre- zesc ~i mim urit in jurul stupinei, iar dad sint l5sate rnai multe zile pe placa activ5 se usuc5 sf5rlmimu-se in bu- cBti (ari~pi,picioare, cap etc.) ~i ajung in fiml, in colectorul de polen. In a- zul colmrul~cu serGraq pentru d- bine moarte ~i amplasat pe stup fie perfect orizontaJ. fie incLtnat putin fn di~ectiaserthqului cu albine moarte, albinele sint crirate in5untru qi se ob- tine un pelen rnai pur.

Echiparnentul

de

protecfie

a

colo-

niei, respectiv anticamera care prote- jeaz5 familia de albine de vinturile puternice ~i curentii Me reci de aer, impotriva pipgoilor care dau atita b5- taie de cap apicultorului qi care nu ~naipot atam direct urdiniquJ, prote- jeaz5 farniliile de albine contra Soare- cilor care nu rnai pot intra in stup si a dat rezultate surprinzB&are in evitarea, declamarea ~i lichidarea fur- tipgului de tn>amng ~i prim5varS in

stupin5.

Echipamentul de protee este foarte simplu, format dintr-o placli oarb5 din PFL, cu un din& redus de 30/6 mm, element de etm+re si hzrtie asfaltatB pentru acoperirea gr5tarului prin care cade plenul. Avind in vedere pagu- bele provocate de factorii de mai sus in timpul iernHii, este absolut nece- sar5 dotarea fnc5 din construc@e qi fa- bricave a mlectoarelor de plm cu aceste elemente semnifkative si fmrte importante pentru protejarea coloniei in ahra sezonului de productie de po- len, respectiv toamna, iarna si prim5- vara timpuriu. Actuala variant5 de co- lectoare de plm d5jene se tin intre- gul an calendaristic montate pe stup,

f icindu-se doar schimbul 4ntre

activi qi placa oarbil fn functie de si- tuatie ~i nu se rnai pune problema obi~nuiriialbibinei cu colecturul de po- len (fig. 3 ~i 4). Toate aceste elemente.

de constructie au fost dezbtitute la se-

.placa

\

din@ de omologare a acestui tip de colector de polen s515jan, care a avut loc in ziua de 18 ianuarie 1985 la Co- mitetul Executiv al Asociatiei Cresc5- ' torilor de Albine Bucurgti, colector are a trecut prin ins5si faza de pro- ductie intensg cu rezultate bune an de an.

TEHNICA DE LUCRU

In khnologia sZEijan5 fortat5.de re- cdlare a polenului cu ajutoru3. albine- lor ,aplimrea colectoarelor de polen se face ~blonla toate familiile de albine din aceemji stupin5 indiferent de pu- tewa sa, cunosdnd faptul c5 albinele culeg5toax-e din familiile puternice se mut4 la familiile far; colector, mai slabe ~i apicultod pierde productia prin PnsAqi pierderea albinelor, culeg5- toare. Mai mult, in abundenta de po- len de primivar5, inaink de echiva- lama familiilor de albine si famiLia slab5 adun5 peste nevoile sale din na- turi, deci pate da si apicultorului din acest surplus. Prirnivara este foarte important ca apicultorul s5 stabileasci exact ziua apljdrii placilor active in functie de

\

Fig. 3. Placa

activ5 detavati din colector

I

Fig. 4. Placa oarb5 din PFL

rezerva. de polen proaspiit introdus in stup, fntnrcit depozitarea Pn rarne a unei rezerve foarte mari de p5stur5, duce la prelungirea perioadei de pro- ductie pentru apicultor pentru c5 al- bina va poini rnasiv la recoltarea po- lendui pentm productie, atunci chd se va crea mea de polen a coloniei. Perioada optirn5 este dup5 inflorirea primilor pomi fruotiferi dnd s-a creat o cantitate modesti3 de p5stu1-5 qi cind albinele care au dus greul iernii s-au schimbat. Apicultorul s5 riu-si fac5 griji pen- tru agresivitate, incetarea ~activititiiin stupin5 sau chiar fenomenul de grevH. Cind toate pl5ciie active sint mi, apli- cate pentru prima dat5 in pdueie, pe collul cabanei, pe topitorul solar sau. alte locuri se fmeazfi grhezi de al- bine culeg5toare cu gr5mcioarele de polen pe picioare. Se recornand2 ca apiculto~vls5 nu intervin5, pentru c5 dup5 2 zide, la prima recolt5, totul va intfa in normal. Placa activ5 se inchide intotdeauna seara pentru productie pentru ca in

I

zi1wurmataare ailbinele d-si fac5 zbo- rul prin oriticiile plgcii active. Placa nu .trebuie scoasii din fuwune peste zi, intrucit albinele i~icreeazii reflexe formind ciorchine pe colector, qtep- tind ofa inchiderii. Apicultorii sajeni care nu fac de- plas5ri in pastorul nu intrerup produc- tia din aprilie pin5 in septembrie, o data cu terminarea completiirii re- zervelor de hran5, nici macar in pe- rioada culesului de salcim local. Api- cuiltorii careipleaCii la culesul de salcim irttremp productia cu maxim o zi inainte de plecare, iar La reintoarcerea pe vatrii aplicii imediat colectorul de palen pe stup qi zborul de orientare a1 albinelor se face direct prin placa ac- tiv5, nmaiavfnd prableme cu depopu- lea unor fUi de albine prin mut3ri ~i'nici cu obi~uintacu colectorul. Pen- tru formea pducvei, mai ales in pe- rioadele 1irpsit.e de cdes, se fac hraniri stimulative periodice cu sirop de zahiir in pmpor$ie de 1/1 sau 112 pin5 la 0,5 1 pe familie, cu efect rnai deosebit atunci cind se administreaz5 dirnineata inaintea zbmlui la cules. F5cind acest lucru, albinele care pleaca in natur5 nuanai dupa palen vor avea energia de zbor $i nectarul in gq5 pentru forma- rea grfiuncioarelor de polen chiar dac5 floarea nd ofer5 acest nectar. Prin aceste hrAnilri se menvne o cantitate sporit3 de puiet desc5p5cit in familie, ce va sdicita mereu hran5 protek5, iar nurn5rul albinelor culegatoare de polen sau miere si polen va creste continuu.

REZULTATE OBTINUTE

'

Prin aplicarea tehnologiei fortate de recoltare a polenuLui cu ajutorul albi- ne3or ap cum am adtat mai sus, prin ad5ugarea an de an a noi elemente me- nite & contlibuie la sporirea productiei de polen pe familie ~i mkirea nm5- rului de apicultori angrenati in colec- tarea polenului, s-a ajuns ca in anul 1984 s2 realizam o productie record de peste 65 tone produse de 538 apicultori

si 4 unitati socialiste, de la un efectiv de 16 100 farnilii de albine in produc- tie, obtinind o medie de 4 kg,familie. Data analiz5m datele din tabelul 1

care

polen si miere realizat de filiala A1C.A. Saaj in perioada 1972-1984, reiese c5 productia de polen este o constant2 in crgtere si nu sde nici in.anii favo- rabili de miere si este sporit3 i? anii cdamitati, cu urniditale. Nivelul pro- ducQei de plen achizitionat de filial5 in aceasti perioad5 dep5~e~tecu 80,5 t nivelul achizitiei de miere, ceea ce ar- gumenteazg qi rnai mult ornologarea tehnologiei ~i preocupirile filialei. Se obtin. medii constante in tmte zonele judetului, pe bunii producgtori, de 7-15 kg polen recoltat pe familie cu stupini pe aceeqi vatr5 de @n5 la 50 de hrnilii, ism- in cadrul stupinei.se evidentiaza fmilii cu recorduri de 20-25 kg pe sezon.

evidentiaz5 nivelul

achizivei

de

 

Tabelul

I

Evolutia

efectivului

familiilor de albine

$i

nivelul productiilor de polen ~i miere

achizitionate

Anul

~f~~ti~~lAchizirionat

fam. realiz.

Miere. t Polen, kq

TOTAL

281,7

362 209

* =

limitat nivelul de achizitie ~i schimd

bat pretul.

Personal realieez de la 100 familii de albine, in fiecare an, o medie-de 7- 10 kg polen pe fardie cu recorduri de pirsZi la 25 kg pe familie.

Dac5 fn prioada anilor 1972-74 ju- detul S5laj avea o medie de 13 mii fa- milii de albine, in nurnai 10 ani, efecti- vul s-a dublat ajungind la circa 25 mii familii de albim, ob~nfndu-sevenituri constante in UCM de 1 000-2 000 lei productie, cu beneficii constante de peste 1000 lei @ farnilie. Anul 1977 dnd s-a limitat achizitia

de plen am doit s5 trec masiv la pro-

dugtia de piistm-5 intrerupind pduc- va de polen din oauza &tat5 mai sus

si la ml'carea de 'miere in luna iulie.

La cele 76 farnilii de albine, am mar- cat peste 70 rame cu p5sturi ce aveau depozitate in rame Sntre 700-1,5 kg,

nerecoltifndu-le fie din muza unei pete , de puiet sau insuficienta umplere pe

o parte. Circa 30 de buc5ti erau su-

ficienk de mature qi pke pentru re- , coltat dar intrerupfnd praductia de po- len cantihatea de p5stur5 din ranie spo- re. In aceea~iperioad5 am l5sat 7 co- lectoare de polen in funcQe pentru a avea polen proasp5t pentru conservare cu zah5r pudri, in vederea hrhirilor stianuhtive de prirnivar5, perioada dnd cantitate de polen recoltat de la albine nu a fost diferiti faw de cea dinaintea intreruperii. Surprins IB verificarea farniliilor de albine dup5 aproximativ 20 zile, timp suficient pen tru transfomrea polenu- lui in p5stur2, am reverifioat aceste rame marcate gisind doar 10 buc2ti co- respunz5toare, din care a rezultat circa 8 kg de p5stmB. In aceast3 perioad5 s-au petrecut fenomene biologice pe care apicultorul neinteresat in produc- tia cte polen qi p5stur5 le trece neob- servate. 0 Fantitate mare de polen adunat in stup duce la blocarea spatiului de ouat a1 miitcii qi spatiului de depozitare a mierii, la care se adaug5 qi ace1 fe- namen de nesigurant5 a1 conserv5rii P0Jnnulu.i de c5tre albine in timpul

iernii, dnd o cantitate mare de p5sturA muceggie~teqi se altereaz5 datoriti in- ghetului qi al apei din microclimatul farniliei, punind in pericol insiqi via@ intregii colonii. La familiile cu col-i- toare de plen am avut cantitate mai maze de p5stw-3 la iernat d&t la cele la cai-e am intrerupt productia.

CONCLUZII

1. Colectorul de polen s5lZjan $i tehnica forfat5 de recoltare a polenului cu ajutorul albinelor bazat5 pe crearea foamei constante de polen in familia de albine gi aplicat5 corect a demonstrat cantitativ $i calitativ pa- rametrii productivi mult superiori altor ti- puri de tehnologii din lume. 2. Surplusul de polen pe care natura nil1 ofer5 $i albina nu-1 culege pentru nevoile proprii sau productie se pierde o dat3 cu moartea biologic5 a florii, pierdere pe care apicultorul n-o mai poate recupera, dar dci generati& de albine pierdute care nu au contribuit in exploatarea intens5 a prodnc- tiei de polen. 3. Am hmbnstrat cg Asociatia Crescgtori- lor de Albine, grin filialele judetene, mate juca un rol decisiv in elaborarea de teh- nologii specifice, adaptate conditiilor locale, prin preluarea de la apicultorii fruntagi a elementelor de noutate gi convingere apoi . a masei de apicultori spre productii sigure. De felul cum asociatia va convinge factorul determinant a1 productiei, apicultorul s5 ac- tioneze asupra factorului productiv, in spetH albina lucr5toare. va depinde Bansa de reu- $it5 a diversificiirii productiei

DESPRE PAVILIONUL APlCOL

.

.

,

L. PADUREAN

-,

Zlll~llllllllllllllllllllllllllllllllllllln -

--

--=

-.-

==-

3

.

.

intensiv

IIMI~~~~~N~~H~~II]A

E5 -

necesarmente

la

AgricuZtura

de

azi, fiicutii

$i ~tiinrzfic,a ladus

-desfiintarea haturflor, prin ardturile de varii u fost inldturatii aparifia busuiocului . -

de miriste, prin chimizare s-au eliminat majoritatea .b~ruienilor'~,care in mare

#

parte erau melifere, s-a redus fntinderea finefelor ~i pii~unilor,iar prin tratamente

fito-sanitare care se fac tot mai cles $i variat, insiisi vwa albinelor este in pericol.

=

-

.-

A

-

-

'

.-.-

- -

-

. ~

-

s---~ -~

I

-

-

c

-

-.

n -

.-z

-

3

-.-

--

.= -

-.

r--

-

r

-

-

-.-

.--

-

-

--

Z-.-

-- Z

.-

-

. -.

E -.

--

S-- -

- a

~-

-

iT=

z

-

--

-

-,

-

--

E=

-. .-.-

Astfel, ~tenfialulapicol a fost in general diminuat. Poluiirile provenite din

'

co+rile fabrictlor si unele emanafii din uzinele chimice, in multe localitii$i au 2

: > .- creat probleme, fiicind in. u?rele locuri imposibilii practicarea apiculturii. Toate -

acestea au schimbat intr-o foarte scurtii perioadii de timp condfpile de cules.

.

Fafii

de

aceastii

~alclmulsi floarea-soarelui. A,cestea

inrdutiifire

a

bazei

melifere, trebuie sii

retinem

constituje azi d&

si

c

-

--

aopecte pozitive :

cele mai importante resurse nectarifere ale fdrii. Introduse relativ recent (circa 2 secole), ambele au azi particularitatea de a fi cultivate pe suprafee in general nui fntinse. Dacii la aceste plante melifere mai aclirugiim teiul,. finefele monta e, cele pre-montane, flora spontanii din tYeturile montane, precum $i flora din Data

Duniirii, am indicat apvoape totalitatea resurselor zmpwtante nectarifere.

dintrc douii

-Z

5

Z

Fdcfnd fn prezent apiculturii trebuie sir avem In vedere .nu numai realizarea unei productii sporite si poleitiz&~ieficiente, ci trebuie sir ne 'fngrijim $i de buna

dezvolta~ea familiilor de albine, care e dependent6 de un cules cit mai constant si

Z rit mai indelungat. h acest scop, in regiunile cu intinse suprafefe arabile, cum

(S

-

-

este, in mare parte fara noastrii, cu o climd temperat-continentalc?, cu perioade se-

cetoase destu2,de frecvente, pentru unttdfile socialiste

posesoare

de stupi numero~i

.

2

-

--

=

-

--

. qi pentru stuparii care doresc sii facii producfie sporitii de miere, singura rezolvare

Z este practicarea apiculturii pastorale.

= - Trebuie recunoscut de la bun inceput cii realizarea acestui deziderat nu este

striimuta de mai multe ori un numdr important de stupi, de brdinul

sutelor de mii, e un Eucru ce reclamii pe

salaria$i (profesfonQti)~i amatori si o bun6 organizare a unor importante mijloace de transport.

e

woard. A

lingii o bun5 organizare a apiculto@lor

-.

-

-

-

-

-

-

In ultimii ani,'fn tara noastrif a crescut interesul fa#&de stupinile pavilionare.

= - , Desi in revista noastrii au apiirut o serie de articole in legdturii cu pavi-

--

5--

-

-

-

Zionul apicol, m-am gtndit cii ar fi util un articol absolut obiectiv, in care sii ariit

cft mai cuprinziitor ~i sistematic, avantajele ~i dezavantajele pe mod de practicare a stupiiritului pastoral.

care le are acest

-

--

-

.-

.-

-

cz

-

--

-

~~mmmrmm~~~~m

I~IIIIIIIIII~~IIUI~IIIIIIIIIIIIIIIUIMI~II

Sint cunoscute trei sisteme de stu- pini pavilimre, dup5 modalitatea de tractiune : cde care posed5 motor pro-

mom5 pe * proprii. SB aruncgm o

priu, cele de tip container si de tip re-

privire succint5 asupra lor. Cele care posed8 motor propriu sint mult prea scunpe, se demodead tipul - de moltor, acesta stA aproape tot tim- pul anului nein.trebuin@c in liber, ~i e rnai dificil de a fi p2rkilt prin locu- rile unde se practicii stupsritrul pasto-

ral. Mgi exist5 si anurnite difioulati le- gate de mentinerea lui in circulatie. In unele t8ri sint rnai Sspiqdite pa- vilioanele purtat, de tip container. Ele au picioare telescopice reglabile, plat- forma' camionului inid sub ele, sint apoi 18sate in jos si fixate de acea plat- forma, operatie ce ~UIYBZA in jur de 30 de minute. Acest sisbm are avanta- jul cZi pvilionul fiind @asat direct pe platforms, viteza de deplasare a camio- nului poate fi mai mare deoit h pavi-

.

lioanele remomate pe m$ poprii. Ca dezavantaj as arninti doar faptul CA di- ferite tipuri de camioane au diferite ti- puri de platforme, cs obloamle camio- nului trebuie indepgrtate, toate aces- tea creind neajunsuri la fixarea pa- vilionului de platforms. CealaltA cateprie, a pavilimelor re- morci mobile pe roti proprii, sint la noi cele rnai raspindite. Cele enumerate pin5 acm sint pavilioane ma15 cu 45-90 stupi. Majoritatea acestora sint previzute cu' un spatiu de locuit, fo- losit si ca atelier si loc de extms miere. Mai sint ay-zisele dote apicole mo- bile uvare, cu un num5r mai redus de stupi, ata~atela autotunme. Ele con- stituie in fapt o modalitate de trans- porb si nu &nt pavilioane. In ce prive~teavantajele si dezavan- tajele pavilioandor, le voi enunta f5rs cornentarii si motiv5ri suplimntare, spre a fi cit mi concis, incerdnd o dElsificare a lor, pentru ca stupad cu- noscfndu-le si comparindu-le s8-$ pcwM formula cit rnai usor o pirere personal5 cit rnai obiectiv5.

AVANTAJE:

In leggturg cu transportul

Eliminarea total5 a muncii de inc5r- care-descsrcare, se pate pleca repede, imediat dupa inserat, se pot face depla- ssri dese, repetate, putindu-se prinde uvor 3 Tnfloriri consecutive la salcim. Familiile pot fi sdoase operativ din raza de actiune a substan@lor periculoase cu ocazia stropirii oulturilor, se pate c5- I5to~i.ii cu urrliniqul deschis, cind c5- 15toria e rnai scurt5 qi cind ee pate ef ectua exclusiv in intunericul nop$ii. Dacs se defecteazs mijlocul de trans- port, se deschid urdini~urile(ceva rnai departe de susea) ~i,apoi se continua c5lAtoria in seara urm5tuare. Pot fi in- trebuinpte, rnai ales la .remi mij- ' loace rnai variate de tracuune (tractor, etc.). Ven'tilatia in cumul transportu- lui pate fi mai-bW, este incornpara- bil mai sigm-5, fiecare stup avind un spatiu determimt ~i in fine, la caz de nevoie se pte c5l5to~i pe distante rnai scurte (de .la un ddm la altd),

cind e nevoie de operativitate, chiar ~i cu mieree de la culesul precedent ne- extras8. Nu este hwoie de cabana se- para%.

In leggliturg cu dezvoltarea familiei de albine

Ierneazs rnai bine, cu consum rnai putin, rnai ferite de intemperii, curenti reci qi vfnt, avind expqi in afar: un singur perete. Dezvoltarea, primgvara, e rnai sustinutA,se pate inc5lzi interio- rul pavilionului accelerind'si rnai mult rapida imputernicire a familiilor ~i pu- tindu-se preintlmpina sacirea puietu- lui la un eventual val de frig. In con- secint5 se pate porni stimularea rnai devreme si pe timp mai putin favora- bil. Se pot examina stupii ~i pe timp vintos si mhi rece. Zborul de curatire pmte fi declavat prin incfiirea pavi- lionului. La ~es,pe loc intins, desco- perit (ex. la floarea-soarelui) dbinele se orienteas spre pavilion rnai uSor

(dar

propriu).

nu

fnbtdeauna

spre

urdini~ul

In leg5tur5 cu munca stuparului

Pot face pastoral $i stuparii mi vfmtnici, fiind mai feriti de efort fizic, in timpul opririlor se pot odihni ~i la feL imediat dup5 sosire pe mua vatrs. Putinduse lucra si pe tirnp mai putin favorabil, ploios, cind se poate' chiar ~i , extrage mierea, munca poate fi rnai bine planifioa6. Albinele sint rnai pu- tin agresive, nefiind deranjate in tim- pul lucrului de albinele altor familii. Se pmte lucra $i noaptea (dele lu- crsri), cu luminZ portocalie sau mie. In fine, uneltele sint la ifidemins, in cabini.

. fn leg5tur5 cu protectia stugdui

Stupii sint feriti tot anul de intem- perii, sfnt asigurati Pmpotriva furtuni- lor, u+ pavilionului putindu-se Pn-, chide. InundaGile ~i viiturile sint rnai ~. putin periculoase, pavilionul avind o

in5ltime de 80-100

si avind o greutate mare, nu pate fi usor migcat. Sit,de asemenea, feriti de distrugeriile animalelor mari (ur~i, vite) si rnai feriti de distrugerile .pro- voafte de p%ri (ciocsnitoare) ~i ro- , zgtoare.

crn de la pamint

DEZAVANTAJE:

Se transport5 greu la munte (zmeur5, 'zburiitoare, mi), locurile rnai bune fiind in general Ling5 drumuri greu - practicabile. Amplasarea se face ,mai greu pe term accidentat, fiind nevoie

de un lcc drept, ferit de vfnt, dar to-

tuqi liber, larg, spre a respecta o pla-

sare favorabil8 fat5 de punctele cardi-

nale. Initial cere o investitie mare, de

mi multe zeci de mii de lei. La stupii

in pat rece, el mai mult folositi azi,

pozitia ramelor nu este paralelii cu directia de mers qi aceasta poate cauza chiar +i pr5bqirea lor, plus un tangaj

mai accentuat care iritii albinele.

fn leg5turZi cu dezvoltarea familiei

Zbor intirziat de curiitire pe partea de la umbri, unde tot timpul anului

activitatea incepe rnai tirziu si familiile

sint cu 10-200/0 mai putin populate

dedt cele din partea cealalti. E frec- vent5 r5t5cirea albinelor, cu dezechili- brarea puterii colorliilor ~i riitzcirea

m5tcilor cu ocazia jmperecherii. Pen- tru a preintimpina in parte dezavan- bajele enmemte la acest capitol, orien- tarea pa~i~lionului,ori de cite ori se va schimba vatra, va fi obligatoriu ace-

eaqi : nord-vest--sud-est. Sint riscuri

sprite la schimbarea liniqtit5 a m5tci- la, farniliile roite pied adesea m5tcile la impemhere qi nu se pate urm5ri in stupin5 munca de selectie qi nici nu se pot folosi familii aju6toare. E rnai

qoar5 r5spjndirea bolilor. fn caz de ro-

ire, care e rnai frecvena, rnai ales la

stupii suprapopulati, intAriti datoritA pozitiei mai hvorabfle, u+or se antre- neaz5 la a-ta qi alte familii din ve- dr&tatea oelui care roie~te,iar rbii nh avem unde-i plasa, in pavilion avind un nm5r limitat de locuri. Pentru a eviba cele aritate, stupii su- prapapda@ trebuie periodic sl5biti, restabilind echilibrul, intllrind deci pe cei sliibiti. Fiindc5 niciodat5 nu se reu- qqte a se muta la loc .tx>anaialbina zburiltoare riticitii, ci in cel rnai bun

caz numai dbina tinirii, se creaz5 ast- fel un, pe~rmanent dezechilibru intre grupele de vfrst4 ale albinelor in ca- drul familiei de albim, neputindu-se astfel realiza o dezvoltare armonioasii , a tuturor familiilor din pavilion.

h leg5turB cu munea stuparului

Popularea inipaE a pavilionului ~i apoi completiirile familiilor pierite pe pamum we probleme serioase +i cer stuparului o practic5 corespunz5toare in aceas6 disecqe, existlnd rnai multe scheme-posibilitAv de rezolvare, ce tre- buie insuqite in prealabil. Vara, fiind prea cald, trebuie deschisi ventilatia ~i deci se lumaz5 permanent fn curent. Se muncqte in pozitie rnai putin co- mod5, strimbrati ~i in general mai' greu, rnai ales la unele nivele. La re- coltare, scutumrea albinelor creazi probleme. Nu se pot face qor schim- b5ri fntre stupi, nici minuiri de cor- puri. Se vede mult rnai du, lipsind lu- minozitaka si furnul afumAtorului de- ranjeaz5 pe stupar. 0 serie de practici

utile, pentru miner- farnilidor in stare activii, intk-irea lor cu albine zbu- ritoare, nu pot fi aplicate in stupina

pavilimii.

etajati igi pierd o parte din cele rnai premase cali6ti : nu mai pot fi f5cute diviz5ri pe vertical5, nici familii aju- titoare sau nuclei, podiprul Snellgrove nu poate fi folosit, iarna nu pot fi ier- na@ nuclei peste familia de baz5. In fine, diversificarea productiei in- timpin5.greutZv. Instalarea colecGoare- lor de polen se face mult mai &u, iar unele tipuri, cele mai practice qi rnai eficiente, nici nu pot fi instalate. Producva de lilptivor e rnai difidi si

Tn functie de aqezarea stupilor in pavi- lion pot exista probleme qi la produce- rea mie~iiin sectiuni, lipsind spatiul necesar. Productia de venh nu se poate realiza, neputindu-se manta aparatura corespunziitmre. De aSeMenea, nu se

m&tci imperecheate qi nici

pot produce

De 'asemenea, stupii multi-

alt material biologic.

ALTE

DEZAVANTAJE

Nu se pot lmp5ei stupii in grupe mici pentru a m2ri efectul polenizirii. La cules, de asemenea, nu se pot plasa stupii pe o suprafati mai fn'tid, ceea ce ar avea ca efeet m5rirea pmduc- tiei. De aceea e recomandabil a folosi pavilioane mdii, pin5 la 40 familii de albine. Dac5 posed5m mai mulv stupi, e mai potrivit a construi dou5 pavilime ce pot fi rernomte deodat.2 cu acela~i mijloc de tractiune. Odat5 f5cuti in- vestiua, trebuie practicat stuflritul pastoral multiplu, in fiecare an, spre a acoperi din plus-venitul rdizat micar rata investitiei. Un alt dezavantaj im- portant este cii pavilionul se poate fo- losi fgr5 transform515 numai la siste- mu8 qi modelul de'stup pentru care a fost construit. Deci, revalorificarea lui nu mai poate fi Mcut5 economic, decit in bloc cu tolj sbupii care il-compun. Pentru ca s5 suplineasc5 mele lip- suri qi & far5 anumibe lucr5ri la care pavilionul nu se preteaz5 (ca selecve, intretinere de familii ajutitme, pla- sarea roilor, nucleii de imperechere cu ram2 mic5 sau normal5), stuparul po- sesor de pavilion apiml trebuie in mod obligatoriu sii aib5 qi o stupiM sta- tionar2, cornpus2 din stupi asezati indi- vidual (can 114-1;3 din nmArul stu- pilor din pavilion) qi de unde s5 men- tin5 in permanen@ nu numai dezvol- tarea qi puterea optim5 a tuturor fa- miliilor din pavilion, asg&ndu-le ast- fel productivitatea, iar in mul pieirii unora (furtiSag, boal5, bemetic sau pierit iarna) qi completarea lor. ' fn

, consecint5 pavilionul este tributar stu-

pinii

stationare, plasate

pe

vatra

de

baz5.

CfTEVA SFATURI LA PROCURAREA SAW

LA CONSTRUCTIA

EVENTUALA A UNUI

PAVILION

Socot &icel mai bine este s5 se procure un pavilion construit la Com- binatul apicol $i proiectat de Institutul de cercetare ~iproductie pentru apicul- tur5. Dacii stupii pe case-i posed5 stu- pad nu se pot plasa in ace1 gen de pavilion, atunci apicutorul s5 se infor- meze, s5 studieze temeinic un pavilion deja construit, potrivit pentru stupii s5i si cu sugestiile suplimentare oferite de cei ce au efectiv pavili'oane s5 treac5 la construirea lui, intr-un atelier serios. Cred c5 am tratat exhaustiv, dar ab- solut obiectiv, atft avantajele, cit gi dezavantajele pavilioanelor apicole si aceasta exclusiv la ideea c5, avind acest idreptar se dB posibilitatea stuparului care doreste s5 achizitioneze sau s5 construhx5 un pavilion, s5 se gin- ded temeinic si cu rnult simt de r5s-- pundere, in toM5 cunqtin@ de cauzi, la pasul pe care il face. hhei cu precizarea c2 azi, diversifi- cind cu mipetent;i ~i prkepere pro- duclja, stuparul posesor pf~la 60- 80 stupi, practicind a;piculFura staGo- nar5 ~i lucrfnd efectiv in stuping, iqi pate asigura un venit net, cel putin a$a de maw, dar mult mai sigur, mai constant qi f5r2 riscuri, d&t cel ce poate fi realizat fn orice alt mod cu stupini identice,. inclusiv c'u ajutod pavilionudui.

APICULTORI!

Valorificati reziduurile de cearii (bovtina) ~i fagurii reformati prin filialele Asociaoei Cresciitorilor de Albine.

?.

i

DETERMIN~RIDE LABORATOR PRlVlND TOLERANTA

Dr. D. IONESCU, chim. EMILIA BURSUC, dr. M. MARIN

( Institutul de cercetare +i productie pentru apiculturii

$

i

i

e

1

i

,

Utilizarea emblcidelor in cgmbaterea buruienilor cdturUm agricole, contri- -hie la obtimrea unei ~plwductiiagri- m1e spite, generate de cererea mereu cresaindg a ppulagei qi industriei @wrZitoare. Epbicidde sint substank chimice de shtez5 organic2 qi anqanicg utilizate Sn plrotej- sem!htR.lor de plante cultivate qi distmgerea vegetatiei ne- dorite din cultnwide agricotle. Aplicarea lor in practica agricol2

genereaz5 aspecte negative, uneori

grave, in relatia florg-apicultur2, prin

praducerea intoxicatiiilo~acute fji cro- nice. we contribuie la diminuarea

.-

Erbicidul

Iloxan la concentratia

de 3,40.104g s.a.lcqx% = 1512 g s.a.lha provoacg o rnortalibate de- 8,760/0; Concenmia maxim5 tolerat5 s-a dovedit a fi 3,40.10-6g s.a.lcuy8 ; Erbicidul Iloxan in concentratia in cam se adminktreaz5 in teren este

moderat toxic pentru albine. - Erbicidul Treflan la concentratia

de 2,7.104g 3s.a./cuqc5 = 1200 g s.a.lha ~VOWB o moaitate de 10,090/0; Ckmentratia maxim8 Merat8 s-a dovdit a fi 2,7.104g s.a./cuvc8 ; ;Elrkddul Treflan fn comentratia In care se administzeaz5 Sn tenen este

mderat toxic pentru albine.

-

an&5 a

Qatm

hpun

famjliilor de albine.

patrhoinidui apiwl.

evitarea

acestor

rde

de

efectuate

- ~rbicidulAretit

4,05.104g

a

la mncentratia

=

1800

situatii

ptejare

au

se

a

de

s,a.~ha prah

58,120/0;

dovedit

Erbicidul

ssa.iC+

m5smi

md~tg de

netoxic5

s-a

(3mrxm.h.atia

fi

s.a./cqcFi.

in

cele mai utiliza* e3tbicide in agncul- care se adznfrnistrW in teren este

CeweG&

urwrit

4,05.10-'0g

fin

sbabikea taleran*

tura @rii noastre.

Au

fost

ailbinelor fa@

5

erbi@

3

Aretit

mncentratia

toxic pentru albine. Erbicidul Basagran la concentra-

-

r

experimentate

1920 g.

prin adminisbama Ucr (pe cale de co

tact gi ingeslie : Bdlan,Iloxan,Treflm, .a.lha provoac5 o mortalitate de

>l18,810/~.Cowmtratia netoxic5 s-a do-

; Erbi-

tia de 4,3.10-4g

s.a.dcqc8 =

B.~L/CU@

Aretit, Ba~agran.

Mministrawa

a fi 4,3.10-3g

prin

contact a soldat cu -5-

h

concent

-

900 g

sub--

stantelor embicide s+

toarek mzultate :

ub Basagmn h cmmntratia 4n care utilid in teren este moderat

pentru albine.

Administrm prin ingestie a sub- stantelor enbki.de s-a soldat ~cuuran5- taarele crezultate :

- Erbicidul lBalan

2,02.10e

4s.a./cqc5

hwtar pvoacg

de

per

o mortalitate de

to1

5.98010 ; mncentratia ~~

s-a

Ehbiciduil Balan,

dovedit a

fi &,02.10~~sH8.

fm

cmceritra~a fn

-

Erbicidul Balan

h

concentrratia

s.a./

de 2,02.J04g

s.a~lmqcS- 900 g

care

se achinktm5

in

ten ',este

ha prov&

o awtditate de t22,57@/0;

 

C&centratia

maxim6 Itolerat2 s-a do-

.

vedit a fi 2,02.104g s.aJ/cuy5. Erbi- t

cidd Balan & mmtratia _incare se ( axlministneaz5 In ten este moderat '

toxic pentru albine.

- Erbicidul Iloxan la concentratia ,

3,40.10-4g

s.a./cu@i -

dovedit a fi 3,40.104g

de

s-a

1512 g. ( APICULTURA, VECHE

in !ROMANESTI

s.adha wmvoac% o mimtalitate de \

8,850/,. ~oncentratia maximi tolerat5 1 TRADlTlE PE MELEAGURlLE

s.a./cqcG. '

Erbkidd Iloxan in con-tratia

care se adw~az5Sn tenen este (

moderat toxic pentru albine.

'\

b

Ing. 0.VITCU '

- Treflan la mnentratia

1200

o modbte de

AlbinZiritul este o ocupatie veche a poporu-

din

tlmpuri preistorice $i nu poate di stabilia

la

lui

nostru.

Crqterea

albinelor date-&

de 2,7.1Od4g

pvw8

g- sea- 1

/ha

Comenkatia ma-

vedit a fi 2~7.10dg s.a.Jm.

ciduil Treflan h m-tratia

se adrministreaz5 pe temn este moderat )

s-a./o~g=

17r90/0. \

do- ! inca cu prairie aparitia ei.

caw \

\

(

m~eratgs-a

in

Herodot, pgrintele istoriei, referindu-se

meleaguri ocupate la nord

a,ste

lafiile scitice, iar la sud de cele trace, men- tioneazd : ,,Dupd cite spun traczi, meZeagurtLe de dincolo de Istru sint imptwite de albine $2 din cauza lor este cu neputintd sii pii- trunzi maf adtnc En tinut".

CAl8torul francez Stanislas Bellanger, care g*! viziteaz5 meleagurile romlnqti in anul 1816.

de popu-

toxic pentru albine.

- ~bi,,,d~ltit

de

s.a.dha

4,05-10-'g

100a/o ;

la concentratia +

1800

de

s.a+dcw =

o

provoae5

mditate

ofi mai t

(

este de-a dreptul incfntat de priceperea lo-

ruitorilor in crepterea

psritul

binele, cdrora Li se datoreazii mult, stnt fn- grijite in mod exceprionaE".

hEn~Qade 10

utilizatli

in kren

albinelor, pi

de st~-

,Al-

ocu~at

dwit ea

din

Tdrile

Rombne. El smie:

au

VWQ .;m~%W&~tede 100o/o.

Coneen-' \

Wtia netoxkg s-a dovedit a fi b

4,0j.10-~~gs.a,i/IcuScg. ~~~i~

albine.

pentru \

I[n trecut.

un

loc

,

~rodusele,albinelor

.

in

alcgtuia

1 Astkl,

\

(

.duke

important

mierea

Gconornia popoareior.

substantd

de

depune fn- fa-

singura

alimentatie, iar ceara

folositd in

- fibicidul

Basagran in cmmntra-

albine era intrebuinbtii la iluminat.

Instinctul

albinelor

de

a

tia de 4,32.10-4g

a

fi

-

s.a.1/cw8- 1920 g. (

-

o

de

4.32.,10-8g

-

s-a \

~.la.~/c/cusc5.)

teren

(

moderat \

\

(

utilizate

din

culturue \

in

guri mierea a atras de mult afentia omului,

6 tivi se ocupau cu viniitoarea albinelor, re-