Sunteți pe pagina 1din 35

Revisa lunar3 de schimb de experienF qi tndrumn metodologic5 apicolg editat5 de

Alociatia Credtorilor de Albine din Republics

Socialid

Romania

CUPRINS

Al. 8TEF'ANESCU : In toate stupiRele din sec- tom1 cooperatist 81 agriculturii : Activitatea la nivelul exigentelor actualului cincinal

dintre

cele mai importante plante melifere - floa-

rea-soarelui - sl fim bine pregatiti.

V. ALEXANDRU : La

familia de albine,

hflorirea

uneia

Maria DRAGAN : Despre botcile produse de

calitatea acestora $1 po-

sibilitatile de folosire.

Rezultate ale cerceBrii qtiintifice

S.

V.

VERNESCU :

Studiul

citodiferentierii

albina

Din experienta unor apicdtori care nu pncticH 8tapHrit pastoral 12 10.DUMITRIU I Din not^ despre : DiversUicarea

productiel - cale si~urade rentabilizare In

aparatului

mellfera.

reproducHtor mascul

la

Din ehrien@ unor apieultori

Iuliana

HERLEA, A.

HERLEA: Procedeu de

rnanipulare a familiilor de albine.

RelaUri de la apicaltori

-,

St. POPESCU : Ce $tim despre opl' $i albine.

In lrfntoml apicaltorulni fncepHtor

I.

RECEANU : Despre furtigag la albine.

I.

CIRNU : Bumbacul, o sursil tllrzie de nectar $i polen.

D.

STOIA : Despre pavilionul apicol.

 

V.

VASILACHE, I.

VASILACHE :

Curltenia

In pavilion.

CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDIAN

0 MILEA : Apicultorii din

DOCUMENTqR APICOL

Kielce.

Semnal

S. BODOLEA : Doug publicatii

interesante.

PROGNOZA INFLORIRII FLORII-SOARELUI

Cope r t a I-a : Controlul periodic a1 famUftlor de albfne permtte fntervenffa promptif a stuparuZui tn cazul urn stat+ anormale. (f o t o : Pave1 TANJALA)

fn toate stupinele din sectorul. cooperatist al agriculturii:

ACTlVlTATEA LA NIVELUL EXIGENTELOR ACTUALULUI ClNClNAL PRlN BENERALIZAREA EXPERIENTEI P~~ZITIVE PERFECTIONAREA METODELOR DE LUCRU

$I

- - Consf5tarirea de la C.A.P.

Cgrpini~tea-

Alexandru STEFANESCU

p-.w.w.w.-m.w1

#

8

. @

@

@

8

8

8

8

8

$

~~.wm.~~.w

I8

iernat.

@

g

#

@

?

$!

ij

@

$ '

@

B

@

8

6

Cooperativa agricolg de productie din Clrpinivtea, situatl in zona colinarti buzoian5, este o untia e-etalon in mai multe sectoare ale agriculturii. Harnici, priceputi $i ambitiovi, 2ooperatorii de aici au pornit de mai multi ani o adev5ratB luptl pentru obtinerea unor recolte sigure, stabile $i inalte. Pe primul loc a1 preocup5rilor s-a aflat pi se afl5 amplele lucrgri de com-

batere a eroziunii $i irnbunstatirea calitati a solului, lucr5ri care s-au efectllat

in complex - defrivlri, nivelsri, terasgri,YBenzi Pnerbate, plantatii pentru stabi-

lizarea solului, desectiri, baraje, canalizzri $.a. - pe cele 2 530 hectare sit cuprinde

perimetrul etalon. Urmare a acestor lucrari, realizate deja pe mai bine de 1500 ha

de teren arabil, s-a reuvit dublarea $i chiar triplarea productiilor de cereale $i plante

tehnice, infiintarea pe circa 400 ha de terenuri in pant5 a unor vii $i livezi con- a

form rigorilor celor mai moderne reguli $i tehnologii pomi-viticole. Nici zootehnia nu a fost neglijatl, astfel c5 efectivele de animale au ajuns la 620 de taurine pi 7 500 de ovine. in cadrul acestor actiuni de modernizare $i-a gasit locul $i apicultura. S-a pornit de la 56 familii de albine, numSrul efectivului crescind cpnstant

astfel cH in ultimii cinci ani stupina a sporit de la 500 la 700 familii de albine isr productis medie anualll de mieie marfa pe stup a crescut de la 47 kg la 13,2 kg,

asigurindu-se totodatl rezervele

de hran5 necesare

albinelor pentru

tuturor

care confer5 qanse suficiente indeplinirii prevederilor Pro-

gramului de dezvoltare a apiculturii, au fost argumentele care au justificat orga-

nizarea in aceast5 unitate care posedl $i un sector apicol model a onei consf5tuiri

din sec-

torul

acestei reuniuni aparfine Directiei agricole judetene $i Filialei judetene Uuz5u a Asociafiei Cre~cltorilor.do Albine. consfltuirea fiind pmidatl de prof. Costache Pa i u, viceprqedinte a1 A.C.A. gi prepedinte a1 filialei judetene BuzBu.

judef. Initiativa

desflvurat5 la sfir~itullunti aprilie cu participarea

Aceste realitlti,

apiculturii

apicultorilor

din

cooperatiste '$i a

~efilorde

/

ferme apicole

~wwm=!%Rawm.'!k

$W*~~WWW~;~.E~'W

Prevedintele C.A.P. Grpiniqtea, Valeriu Ilie, el hsusi un pasionat apicultor a pre- zentat situatia sectorului apicol subliniind ajutorul pe care acest sector 1-a primit fn permanent5 din partea Fjlialei judetene A.CA. BUZ~U,ajutor materiallzat prin asis- ten@ tehnic5 de specialitate, unelte, utilaje, faguri artificiali $i medicamente de uz api- cdl. Cooperarea qi colaborarea frnctuoasg cu filiala, legatura permanent5 cu sectorul teh- nic a1 filialei - dr. ing. Claudiu Ocrain, re- putat specialist cu Indelungate stagii api- cole gi perfectionsri In tar5 $i En strAin5- tate - au creat premise qi au asigurat con- ditiile concrete necesare dezvoltArii ascen- dente a sectorului. apicol. Dezvoltarea continull a' bazei tehnico-ma- teriale, acumularea unei valoroase experienp au permis In ultimii ani cooperativei s8-$i

oiganizeze un atelier de ttmplgrie $i fiers- rie unde se confectbneaz5'l'Stupi $i pavilioane apicole. DupS ce au fost satisfscute nevoile proprii s-au livrat mai mult de 800 de stupi $i 8 pavilioane apicole unor cooperative agricole $i unor apicultori particulari din , judet. Pregatirea profesionall a stuparilor a stat

En

rativei

buire a rnuncii in acord global a fost cu- vintul de ordine, pfghia cC1 rolul cel mai important Pn stimularea $i cointeresarea tu- turor celor care lucreazd In stupinz. S-au stabilit, In conformitate cu prevederile Legii

nr. 111982, tarifele de plat5 pentru fiecare

produs

\

permanent5 In atentia conducerii coope-

iar

sistemul de organizare $i retri-

apicol

realizat.

.Astfel pentru 1 kg

de miefe un apicultor primeqte 9 lei, pen-

 

-

 

.

 

.

-

.

- .-

.

.

 

~

 

.

 

tru

\

1 kg cearti

-

34,40 lei, pentru un

-.

roi,

' 37.75 lei.,etc. In asemenea conditii veniturile

rnedii lunare ale majoritatii stuparilor s-au .

cifrat la

fn - 1985 de exemplu, cooperaloarea Norica Ilie realizhd o productie de 17 kg miere . marfti de la ficare stup din stupina-re o are fn primire a Incasat o retributie anualil de 31 216 lei, iar Gheorghe.Circei pentru 14 kg pe sthp - 20 970 lei.

Ingrijindu-se de asiFurarea bazei tehnico- materiale $i a unei organizsri judicioase a

inuncii, Consiliul de

vei s-a preocupat lndeaproape $i de asigu- rarea resurselor melifere, astfel ca fami- liile de albine sti beneficieze pe o perioada

dt. rnai lungti a sezonului activ de culesuri

abundente de

rectie au fost initiate $i fnfgptuite In timp

mai mdte actiuni dintre care amintim : In- fiintarea unor plantatii silvice cu salcfm $i salcie ; lmbunAtBtirea compozitiei floristice

a 521 ha de finete. naturale ; cultivarea a aproape .I00 de hectare cu spafcet5, facelie ~i lncerna, - valoroase' plante furajero- melifere. Pentru anul 1986, cobperatorii au hotarit sB realizeze' un spor important a1 efecti- vului stupinei care va cre$te cu Inca 122 de familii .de albine, lucrgrile de producere

a materialului biologic vizind $i obtinerea a

In planul pe acest an mai sht

inscrise $i predarea la fondul de stat, a 8,3 tone de miere, 150 kg cearg $i alte pro- duse iar in atelierul propriu se vor confec- . tiona 160 stupi $i 2 pavilioane apicole.

1700-2

600 lei.

conducere a1 cooperati-

nectar $i polen. In aceasta di-

166 de roi.

Realizgrile sarcinilor acestui an vor fi In mSsur5 s5 asigure dinamica dezvoltarii ascendente a sectorului apicol care, la sfir- $itul anului 1990, va cuprinde o fermz cu cel putin 1500 familii de albine. Tot pIn5 la sfPr$itul actualului cincinal se vor dubla cantitstile de produse livrate la fondul de stat.

. Cu ocazia consftituirii s-a subliniat cB fn

judet nu toate cele 50 ,de unit3ti coopera- tiste $iasociatii economice intercooperatiste

au rezultate multumi-

posesoare de stupi

toare in apicultura. A$a de pildB la contro-

lul de primAvarB, situafia din stupinele unor cooperative agricole de productie nu era deloc cea corespunzatoare lnregistrhdu-se peste iarna pierderi Insemnate de efective

?i slabiri excesive ale familiilor de albine.

Este foarte clar ca d c& In aceste unitEiti S-ar fi procedat la fe? ca In C.A.P.-urile

din Buzau, Chiojdu,

danu-S3rat. Florica, Vintileanca, Zoita, Ro- be~ti,Cochirleanca $i Racoviteni unde consi- liile de condtlcere, inginerii zootehnivti, vefii de ferme $i apicultorii au manifestat profe-

Glodeanu-Sili~tea, Glo-

sionalism, interes $i responsabilitate, spirit gospodlresc, dragoste $1 pasiune fats de a- ceastti fndeletnicire frumoasa $i rentabils,

2 \

,

.

.

.

.

rezuldtele ar ti lost asenCinAtoare sau chiar mai bune ~decFt'pAe obtinute la CBrpini~tea.

A$a cum preciza dr. ing. Claudia 0 c r a i n. secretarul filialei judetene. Buzau a A.C.A., In acest an conform programwui judetean de dezvoltare a aptcnlturii, In cooperativele agricole buzoielie efectivul . total trebuie sB ajunga la 5 600 familii &e albhe iar la sfivitul cinciaalului la 18500. Aeeste cregieri reprezina sarcini care pot fi indeplinite de catre fiecare unitate, conditia este -ca expe- rienta bun3 existents In uniwile fmnta~e s3 fie generalizats $i aplicat5 cu rigtwozitate

la scara iqtregului judet. Tocmai acest lucru

urmiirit prin organizarea consftitukii de la C&rpini$tea. Demonstratiile practice din stupinele cooperativei, urmarite cu atentie

s-a

de toti participantii, au avut o adresantii - precis& Gazdele $i organizatorii au dsrit, $i sperBm cB au reu~it, sB convinga utili- zind cele mai concludente argumente, ca perfectionarea metodelor de lucru $i exeeu-

tarea la

litativ a tuturor lucrgrilor fluxului tehno- logic din stupin2 constituie conditia esentiala

a succesului

Au fost evidentiate aspec.te legate de do- tarea apicultorilor cu unelte. utilaje $i echi- pament de protectie necesare 1ucr;lrilor de ingrijire a farniliilor de albine ; Insu~irea unor procedee intensive de lnmultire a efectivelor prin formarea roiurilor ; preve- nirea $i combaterea bolilor de sezon (puie- tul vSros, locile $i varrooza).

Au fost prezentate participantilor avanta-

timp $i la cel mai inalt nivel ca-

anului apicol.

jele

plantelor cultivate cu ajutorul albinelor. avantaie materializate ~rinlnsemnate SDO- ruri de" seminte, legumeii fructe. S-a insistat asuDra necesit5tii si avantajelor diversifirarii productiei adicole' prin obtinerea $i a altor produse decit mierea : ceara, polen, propolis, lripti$or de matc5, venin de albine. Prin rea- lizarea diversificarii productiei se creeaza posibilitati certe de cre~terea eficientei eco-

nomice $i a rentabilitatii Lntregii activiti3ti apicole. Consfstuirea avInd loc intr-un foarte important moment a1 sezonului apicol - cel a1 preggtirii pentru stuptiritul pastoral - s-a insistat, lucrInd direct In stupi, asupra mqdului de orinduire a cuiburilor fami- liilor de albine in vederea pregatirii pentru valorificarea maxima a unui mare cules - cel de la saldm. Legat de stupsritul pastoral s-a precizat cZ eficienta actiunilor respective depinde de

modul cum aceste

preggtite $i puse In practicii. fn cele cIteva

stupine vizitate, fn condftiile concrete de dispunet unitatea, au fost prezentate

care

starea familiilor de albine $i 'a stuyilor lnainte de transportul ln pastaral. S-au fti- cut demonstratii practice privind Impacheta- rea stupilor, asigurarea aerisirii $i spatiului

de refugiu pentru albine. Au fost expuse

mari care se obtin datoria polenizHrii

actiuni sint planificate,

-

b

0a!juqeg!qasoape?so$yleplose-a3aupeapnaluadtlar!qjap{tlurymla8-!salau

pap1tSg~ydnls-~a.roqsedpalnel!Sa!a~a~!le!ku!IS~!u!doa3-a~d

qnuapele!s!uIo3~uealaphlaptezeq-awas-npurpoy3!leura1qo~d.?s~a~!pu!a-eqzap

aJapu!Jde!!~!n~yjsm3e~SOJ'e1dw-e-mqe

q!~!qqsISqe?!urrlapu!~daI!!iez!~olne-!lqo ,eaJS!eaa!pugdseJ~011dnlsadapouaJlaaekvurn3e-sln~nd'elelsuo3wajsap-n3

'V'L'I61'CFT'I'V'S'L'I'~~Jo~su~J?-exe3sap.ap!3!8unjq3asu!

a1a3eoIaplrodsue~lale!~ga~)apel'.v.w'srur1!!101.apau!qlek~plodnrg~on!$ea!xolu!ns

al3adseale8a1apeaJwJp3q~opdnlsuj-FguaurqqeIaJo3n3alpnsyurapa!j~alo~de-ej

eJol!pq$!,JopJlyUnppp!uaIpnlpI3Jpas!rasu!ruInusIdlsnutl14u~la3ap-lad

IeJolsaleqaI!leJsnIapa~alequro3equr!y3Em%eai!u!IUapu!S!sa~!$gUapJolaa!pa!qo

!!lel!se3adeleolepeo!Jad!n1nl!Jednls-ed!!iq$!!ap!~ds~01!!801ouqalaumpowrere3BS!-

.'durpp!u'!!AI!Aaz!k,!~lnppdys$!a!cur'ga!pacis

**

~dnaeale?saj!ueuxapelsa$S!u~d.z~3ue$p~.zdupsaved-jo.~d

jua~enquoa:

$a$u!paSa~del1a@!~gaual?pnC'v'3-vnpnaun$xa$ada~e361wgqqnd

3H3V;LSmnIVd-a?u!paSa~daa!~le!a!$eposvsol~o$pasa~3apau!qlV

!Jnpu!DapelaJ!nqjsuo:,

\ 0arpnzuzayuz?uaulvoadoano?Swalaaw?.tpdn3oard3.1$uls-ngga

U\

\m

\\

\\\.\\\\.\.\\

w.v.\

)\r\

\\\.\.\\\.C,\#.\&\\

,3-

\I

(

8

Itipapolut.topappnu?zuo~~a~vuo@a$radv??Junul.to1p~alovunvap$oq8

plv%uavlv!swamaradopodv~pfpqma~vaa$saInuo:vju!lopapD

atucwa2vaLad.plnsa~6o.~dvlsv)Sa?n~?$suoasp$do$vs;~s~~avrwa-vpun$

?loZnwammmaogsafenu;vnaanouazzu?svpmnqpunsvd?nap$-vuz $ '.f?l~vJs?:vs'alvnpala$u?apqumz$uasga2wuo~sa$o.i.d-a$,tqasoap?.(0apa$?a

f

8.

$

(

8

8

f

alSvounanarmulpalw?~pun2~-arva.p~vo~uom~

va~a$dvoun3?aurqlv-#v?un~fzuvsooraumumnlvJolaqaasu?-

Tpapunr?utapu?vJalaa?ourapun$o*dalv.!?.mzvu ( ppo,a?lavJs)lvszusnzdropaaaoFngzna2Soasa(pfhf:am$av$s?$vi-pd

$

sppfqnlo$~au,'a$tda$?pJYnuaqlsdgapvaaaa3a?n$?zsuoaln$uaurala%

lmjuasaID'zaluazs~xa?a:'alpol$

ujalnjzpuoapun,?~n$lna!r6v'an?suayu!pup~nwazvoasuzp-od%

$

I 8

upgo?aaa?vod@$09aaafnqdz$ps'gnsvapo~asapva~svap?au?qlvvaaa

I

fi L3na@$w?vupvsa~auggspaava~azivounana$33Inulo)&pp-?VUL

$

$

I I,

%

p7v?~pclapvamp@suaJva$z$ul~.v-szu2nzpm.uaF82p$w?dnpvqt?;tfzpzloa

qnzumuvas'gav-apln6unlJoprmvanvu~q~vv$so$$03~oul?lnzu+put

$aa?asaujnna03p$vldspv!?.tp.mqvlo~?aa$aa.upolvarqdaw?aIjanpoul

$

$

8

8 6

8

%

(

L

'a~wnt~g??$?puo3q?qv~onv$'f!.tglonzapvapug$zn$o?zvlaa?musorautpara

vpwo?~ad!?rgzyya?w$llw/.t6v?Ev-fzvauP?a!nqau?-ps'azaa~a3a-uoa

f

.znln$uzulpd?p?qasvnvjlonzapvazuyaz!Saqroaul.do$apa?6~auavn$

'plnurovprpapluapgaamv6al.apalapvoJ$

In~olaguvzdna'yo,$ID

aa?uVJv$swaav-lnulonuasa$wdydgapazapvorfnzn$utulpd$!!3!U

?DWvaJagm;lntbo-a~sadwa3ga~ucoav-$!azvodaza?zv?mu-.la$&

$

8

8

6

$

aap~put6'unqaaw,onrlvzl~u?a~vo$vadau;vyba~p??~?u?luds?a

gjuaj:u!p$saxq~adsa~apjavedP!.eu!gle ep!rrpo.~mlaqsalnpadsa~nqad'BEYyuade!.~do.~dyqseou-syxa$ apln$v?lvvzsaavlv~op.ml$-'vu?qplnpadsaxruquadluiurpdISnquad

?u!sa$?uam?qS?nugodI$$tmpurppul?u?'a$v$n~vs!h!nuo3pur!lpa

8uudalau~p~n62m'unsaaansapwvmp!~$zna~.~6v!S?nln!pw-uoauz

$

-a

to.~p.znC

h W\Kh\\Wm\\\\m\\\U\\\\\U\\\\W=\\

k?zvlnCv6vqapadvqpzyIWznlqoaas62$09lav$v~n.Cvau?qlvpsp3vq+zs

sv~.rvzaaypuy)v'$m~$mvjua6!gazt~rZSluzm3n1$01vaaaasgzvau~~oJ

\I

%

u\nr\\\\\n%-\\\\\\\\\uu\\\%*W.,

infoorirea uneia dintre

1

-

I

-

-./

cele mai impa~tanbplante melifre -

FLOAREA-SOARELUI- sa' fim .bine ppegct'tifi

Cuvtntul de ordine: VALORIF~CAREAC~T.MA1 DEPLIN~

A ACESTUI CULES

Ing. Vasile ALEXANDRU

,

.

Institutu1 de cercetare ~i productie pentru apicultura

.

*

Ne-am obi~nuits5 consideram cule-% situate de preferat la o oarecare dis-

sul de la floarea-soardui ca principala sursli de nectar din perioada de varli,

de~iPn ultimii ani am avut o serie de

surprize nu din cele

acest cules. Desigur, floarea-soarelui, umbrirea stupilor in timpul arqitei ~i

cea mai important5 plant5 oleaginoas5 + in acela~itimg o bun5 orientare pen-

- cultivat5 la noi pe circa 500 000 hectare - r5mine si in continuare o specie nectaro-poleniferg cu pondere

mare economico-apicd8 intre culturile Se va c5uta ca locul de amplasare

de cimp, datoriti suprafetelor mari pe

care le ocup5, a gradului ridicat de a- terminat ins5mintarea lanului, pe acea tractivitate pentru albine $i a produc- parte inflorirea este rnai tirzie, iar al- tiilor insemnate de miere pe care le binele au posibilitatea unei rnai bune ofer5. In acela~itimp ins5 prin scur- orient4r-i in zbor. De axemenea se va tarea perioadei de inflorire la noile ti- evita amplasarea stupinelor fn apro- puri de hibrizi introdu~iin culturi $i pierea drumurilor intens circulate, a

rnai ales a sensibilititii m2rite a aces- c5ilor ferate, rnai ales fn cazul fn care tora fat5 de factorii climaterici, sfnt albina este nevoit5 si le traverseze. necesare o serie de misuri organizato- Pentru prelungirea prerioadei de cu- rice Si de tehnic5 apicol5 care s5 per- les, cunoscind faptul c5 noile tipuri de mit5 valorificarea eficiena a culesului~ hibrizi de floarea-soarelui au perioada fh acest sens un rol deosebit i1 are d\e inflorire de circa 7-11 zile, se vor repartizare~judicioas5 a stupinelor fat5 Guta locuri de amplusare in zonele de 8

tan@ de suprafata serninat5 cu floa- rea-soar'elui (200-300 m), In apropie- rea perdelelor de protectie, a pllcurilor de p5dure etc., locuri &re s5 asigure -

tru albine. In lipsa acestora stupii se pot aSeza si in cimp deschig, de pre- ferat ins5 la o oarecare distant5 de lan.

s5 fie'in

apropierea pgeii in care s-a

rnai piacute la

de lanurile de floarea-soarelui ~i am- plasarea acestora in teren. Pentru a-

diferite, de asemenea vor 'fi preferate locurile cu apa freatici Aproape de su- prafat5 precum gi lanurile irigate.

competente (Comisiile judetenp de baz5 La amplasarea stupinelor se va avea

de

zbor a altor stupine, albina putindu-se

supraaglomeririlor in anumite zone $i r5t5ci $i aglomera in primii stupi in-

amplasarea judicioas5 a grupelor de tilniti, de asemenea pentru a se evita

stupi astfel incit densitatea albinelor suprapopularea unor familii fn dauna

pe teren s3 fie cft rnai uniform5 8i sli

nu depliqeascli 1,5-2 familiillia. s5 fie amp1asat.A fn fata liniei de stupi

altora se va ciuta ca sursa de cules

melifer5 ~i stupgrit pastoral), fn func- tie de suprafetele afectate, evitarea

ceasta este necesar5 respectarea strict6 a repartitiilor obtinute de la organele

@nctiune a lanurilor sednate in epoci

grij5 s5 se evite aTezarea in raza

Alegerea locurilor pentru vetre tre-

$inu intr-o rnargine. fn aceasti5 situa-

buie f5cut5 cft mai din timp, pentru, tie un rol deosebit 91 are amplasarea vetrele de stupin2 c5utindu-se locuri familiilor de albine la o oarecare dis-

\

a~ayde!nlnuelnesujlmopaqu?-In1

e!qSwequgsrlezaSeujgerpamr-o~de

ea~a3gu'!dnqs$papgulnzeaguale3

eqe~esasazaquapoIeuraurqle--noqug

yimqapuelalaurqlepyAe-q!qrsod

api--2wurlajqse~gsujysaqslxaaquej

8s.ypung@qda'pleds-aa~padsan

alsavlJnsywy1nCe91nv-Jel-!Irqow

ysarjrkoss3lpoyadadymspa3as

emsaqsaapqe~ajadw!!Jn8ej~ugd

ul[aaJBa~~ndln!$edsn~quad-uj.tqs ellJOI!~~!JJ'!nmq!o~ 'pqnqm~purldogu!Qela~e?!md-yeda aayuawapmquad-aulqpeaJeIguaa

eanezIaulqFeelsalna18nuaur$a~-3a3a

nldurn51asasaaydyaadaaJp~11p!u.

e$eje.rdns.pun$rlmwpgn31~ni3ej'FOB

:51papeluniunloaappunw-~qsnFau

gurlyqgue3pfutad!emfi~n~'r~nBej

'aqelsqeodabnpelea~es~adsip!yaiw

'qndaarewsalegulnzeoJoun1.1nsaln3

yn8ejmquadynnsuyqsapelunq-ug

eareseldurv!nunqwnueandanwap

.Jolau!q@ydnqsapaJlJajIpawlojIS '!~nE?eaqsaueqm-qanguadeaaequapo

+saar~ope81~qoeaJequowap'r~noued

'slyasapynyjapundap'a~equapo e?;ea~eseldwe!au!dn$surlepadsgu

~deja~e3qeodampeleaaqep-nqnd

~oqoe!jelndodapau!qleguigguej'-3qa

as-npapgn8a.x'qgiygasa3npaJ-wrs

a~ds'a~roneaJeqwIy3sno~!qyw-up$

eew3Inlnq!nan3'anapapease$u!puaq

algywiSjanpan'quodasa3npo~d-olq

@u?papa~gg6a~dm~uadadvuda!-

ujalnlrmjapaurqleasyuasqo+a$

alaJeoq:pugdam1rwyqseaxypeorlad

apaulqlea1nqa.qqnaegua~apa~-pun

ulasaqi;aapdea~aufianqugnolnl~wej

fie~olo3'q~~aj~pap'eauarua~qod-eqNa

,

'p-qnsapalnq~ode"~u~zap'~epausnd arnqaqFqnAeguarapaAeaqeqrsuqur 'm[nsaaun~quadeaneqrzodap!i;ra!ur. qwgel.afise~qxauleaJyrqeqs-n!leds

alauundapn~quadqndaaugp1'0awed3

alpea.1~30/00~yde,o-.qqyplaa-1918

eugdel'J/oo+lmq3aNaurluo3uj-aw

'ndqlo~napaJalwaqeod~jysnpaJn3

eaqarw.geJnqewluesdgInqsase-eds

TJOlewanetuqpapla3nesarzaum,quad

JesaDauunnltedsapaqrzodapap7na!

nqea~qyzodapmlmeq3auq~dseo~daqsa

eanaq'ragpni?jwnaa~d51~nqdsj-uad

lnnes3xuap~nni3ejEAljnlqnp--saJ

easek-61a1un.rodsajupzapgBy

~~esasp'z!.rnBejap'qln3Je!guenrza

c'87urswyd~zapsalnsJOA!j-au

n~duraxaelunnodsap~eq3au3~upzap

afiaunjapeaqeqrsuaqur.rnrnsarn3aa

aqeodglqeqslnnesasauap1nnBejgu

es~pg.apzqrrzeaadaqsaseaqepas

1.11-addwglmunouasaaa~qadgu

?In1aqSa~gur3gv'o3$eaJemqem-aw

'~eqaaugudwrqaa'eaaarwo-qqp-a3

apzjzpuo3apsaln3uzpTsaovuv~vd

a~qsad8'5IS'81I

'apmbaaasgv6un2apu~ZS2nd~~)a3aJ

v$!uzjnda?zqasoap@v$apa2aa-~ou

n.quadznsaIn3apel.~nlazos-eaaeolj

JO~Ja$zuazu~sa2aa.nnjzpuo~azugdo

aqsaynsaaauea~e3!ldedoJn$n$-nspu

mquadea~uydwrqugad~olgeqnaS3

pqva$vq3vdv3apazfad~asv-.~op?uvld

zup~z3adsva$dvoupuynpad-v.q?szso3

alapeoyadaqsdqapsap3ISur~d-1s"

'JO~JeIysuy~dpiugayaquapwlqsgu

aJauelunlaquqe3lpy.1e!quad-qp~

(~q)3sarnqa.qaqenllnnsgwap-!luau

eaJeurrunaq~olr~nsaln3apelmpps

nquad'qseaaepujdwug~eyy3ydnp

epeor~adapaq3yZandn~quad.aneuJa!

yqua.IOI!~~!~Japaurqle~mumquj

un-~qn~jedsea~dsuyqsaJgu.qrmu~

$pugeulqleysnusapsyq!pywy.Bug-ug

'quaprjap'pnd.103'!~nqea'r~n8ejlajqse ,'asitpalranqlnaaqlB~t?-[n3unJeurnu-ns

'eauaura-[!~nSiuip~nssa~nqaq8.1q-sap

eaq~adJOTn3'ynqlata~ed"sqaaa-ase

'~zanVoqJeTJeqgos'.sqanesupd-ox>

~3~3gueuozsounaJa!zgap'pedoaJI-

Jesase3eajeseldure~olauldnqsysas

.iopdn?s26v~jvp$uan.v~o?sa3vaqs3-au

IaIizun1o.rqmasoap;1anevaspqun

a1pnqe.xqiqasoapapqexpj;ruiplndwrq

uipqsease'ppmpadqeppunj-aduraq al~l~ol?aqewapaxapulqxae-mmqeno

aqenaqqaap'qarnd\pujanpar-~1.!l!q!sod

pupalaurqleednaon3ana!walnieds

epeoapsa~naapel~nla~eos-ea~eolj

monlqsaqnlosqeEsaaau51uj-pad

ean~n8~nlnlledsm~uad'jenopsaxj

IJn/83'3qauydeana3nponqu!Jounauad

eaJ3~iledsapafiellqua~aJquj'l~ndno3

'snldgualj3unjap'!jglsa3auasno,^

I

DESPRE BOTCLE. PRODUSE DE FAMLIA-DE ALB~E,

DE FOLOSIRE

GALITATEA ACESTORA $I POSIBILITATILE

Biol. Maria DRAGAN

~Institutulde cercetare $i productie pentru apicultur5

<'

.

i

b

Aparitia botcilor in familia de al- bine este o problems biologicii a aces- eteia. Atunci cPnd familia se giiseqte in stare ,armonioasBU nu va produce botci ~i nu va creyte dtci tinere. Acest fe- nomen igi are un loc bine definit in ciclul biologic mual a! familiei de al- bine, nu este penanent gi este legat .cji declan~atde anurniti factori. Botcile prdduse de familia de albihe sint de 3 feluri qi anume :

de roiie: in scopul pro-

ducerii de mstci pentru inmultirea fa- miliilor de albine ;

- botci

- botci

de schimbare lini1qtit5: in

scopul producerii de m5tci pentru in-. locuirea dtcii necorespunziltoare ;

- botci de salvare : In scopul pro-

ducerii unei miitci

celei pierdute din diverse cauze.

pentru

inlocuirea

BOTCILJ3 DE, ROIRE : Roirea

este

fenomenul natural de inmultire a fa- rniliei de albine, fenomen deosebit de important in supraviewirea qi perpe- tuarea speciei de-a lungul anilor. Fenomenul este influentat de o se- rie intreagii de factori dintre care cei mai importang par a fi starea familiei de albine, capacitatea stupului, rezer- vele de hran8 din stup, dar ~i ofertele bogate de polen qi nectar din natur5 pe un fond de climi caldZi, starea mZt- cii, iar dupi modul de manifestare tre- buie ss-i admitem ~i pe cei genetici caraeteristici rasei sau populatiei.

Privind starea familiei este un fapt constatat cii la inceputul verii (la noi

in tar2

zmeur) se atinge punctul maxim de dezvoltare 'a acesteia qi se produce supraaglomerarea cuibului cu albing tclniirti, cu rol precis 'in cuib - hrgni- rea puietului larvar.

dupil culesul de la salcim,

fn aceastti perioadfi capacitatea cui- bului este dep5qitZi de capahtatea de ouat a rrdtcii, ea esk obligai5 sii-qi re- strings ouatul din cauza spaflului ocu- pat de puietul existent, de rezervele de polen qi nectar, in timp ce multe al- bine tinere cu glandele faringiene, pro- duciitoare de l5pti~or,dezvoltate istau degeaba. Acest dezechilibru creat intre rapof-tul de albine doici qi cantitatea de puiet larvar constituie factor deter- minant a1 declan~iiriiapaaiei friguri-, lor roitului. Un rol important insi, 'in aparitia roirii i1 are ~i virsta miitcii. S-a consta- tat cB familiile de albine cu miitci ti- nere roiesc mai greu comparativ cu cele vfrstnice. Roirea se cpnstats unmri ~i in cazul miitcilor cu defecte corporale. Aparitia fenomenului este explicat.4 prin faptul c5 substanta de mat& ela- borat8 este insuficient5 pentru canfi- tatea mare de albin5 in vederea inhi- bsrii instinctului de clsdire a bokilor de roire. Astfel, o parte din albine se simt orfane $i incep sil chdeasci botci. fn ceea ce priveqte cauzele genetice se qtie cii existi rase de albine care au o inclinare accentuatg intiscutfi pentru roire. Rasa de albine rom2neascii are un instinct redus de roire, rnanifesta- rea constind in inceperea clsdirii botci- lor care, in&, sint abandonate in mo- mentul declanqilrii unui cules mare.

Snsemnele roirii

naturale se insta-

leazii prin

5 momente

distincte $i a-

nume : reducerea ouatului mZitcilor, diminuarea activitiltii albinelor, cl5- direa gi depunerea ou3Ior in botcile de roire, cre+terea m3tcilor tinere qi ie~i- rea roiului.

Numsrul

mstcilor

crescute

in. pro-

cesul de roire pate

ajunge

pid

la

200.

1

,

Unii apicultori sint tentati s5 folo- seasc5 in stupina lor pentru inmultirea familiilor de albine botci sau m5tci de roire pe motiv c5 din punct de vedere fiziologic sint calitativ cele rnai valo- roase provenind din familiile putemice qi beneficiind de o ingrijire exceptio- nalg in timpul dezvolt5rii larvare. In aparent5 aSa este, dar foarte multi api- cultori cai-e rispindesc astfel de m5tci nu qtiu cii hsuqirea privind instinc-,. tul de roire se transmite la urmasi in-

tr-un grad foarte inalt, dfnd nastere la familii de albine cu acest instinct de cfteva orl mai dezvolbat, roirea- mani- festindu-se nu numai prin roi primari ci de diverse grade. La un moment dat rentabilitatea stupinei decade prin micqorarea considerabilg a productiilor ' obvnute. De multe ori aceste m5tci de roire ajrng in mina unor apicultori in-

cepi5tori care le introduc in familii .nu

- prea puternice sau in roi $i care ne~ti- ind s5 aplice dsurile speciale de pre- venire a roitului pierd material biolo- gic ~i implicit productiile de miere. * fn ultimii ani la noi in tar5 apicul- torii practicieni cu experient5 cautii sii elimine din stupin5 familiile de albine

roitoare prin inlocuirea m5tcilor cu cele provenite din familii neroitoare, ' aplicind o intens5 munc5 de selectie

' 9n acest sens. Totusi necesarul de botci sau m5tci pentru fnmultirea familiilor dintr-o stupin5 apicultorul trebuie s5 7i.l asi- gure ~i din stupina proprie. Un num5r acceptabil d$b.otci ~i de calitate supe- rioarg f5ri a avea teama cq ele trans- mit la urma~iinsu~ireade roire se poate realiza foarte uqor prin crearea in mod artificial, intr-o familie valo- road din punct de vedere a1 produc- tivit5tii' qi corllportamentului, a st5rii de declan~area frigurilor roitului. fn acest scop Pnc5 din prim3varSi fa- milia destinatg producerii de botci este hrBnit5 din abundentil cu sirop de za- h5r pentru stimularea ouatului, Se pgstreaz5 de asemenea cuibul strins . pentru asigurarea cSildurii. In aceste conditii matca iqi incepe activitatea foarte puternic. Cu aproximativ o lung

fnainte de a avea nevoie ,de botcixpen- tru a forma roi se procedeaz5 la asi- gurarea suprapopul5rii familiei, prin introducerea periodic& la 5-7 zile, a unei rame cu puiet la eclozionare, ri- dicati5 din alte familii puternice din stuping. Se observ5 c3 datorit5 supra- popul5rii se declanqeaz3 fSigurile roi- \ tului. fn momentul aparitiei botcilor cu larve se noteazSi data si dup5 10 zile se procedeazg la decuparea aces- tora si implantarea a cite doua in. roii gata formati $i orfanizati. Readucerea la normal a farniliei se face prin reorganizarea cuibkilui in ve- derea asigurgrii spatiului de ouat. Pen- trU aceasta se procedeaz5 la ridicarea de rame cu puiet $i albin5 qi forma- rea unui roi, iar in locul acestora se reintroduc rame bune de ouat, rnatca reluindu-$i activitatea. '

.

,

BOTCILE DE SCHIMBARE LINW- TITA. Schimbarea liniqtit5 a miitcilor- . este un fenomen natural de inlocuire

a unei m5tci necorespunzi5toare (vfrst-

nieti, cu defecte) cu o nou5 mate5 pro- dus5 de familie. Dupi5 unii oameni de ?tiinti fenomenul este asemgnstbr unei roiri de foarte mica intensitate. Atit practicienii cft'vi oamenii de $ti- inti sint ~~nanimde acord c5 aceste m5tci ating calitativ ceea ce doresc s5 numeascg ,,matca idealti". Aceasti5 a- preciere este valabil5 ins5 numai in cazul in care apicultorul posed5 o fa- milie de albii~ecu calitgti deosebite in ceea ce prive$te comportarea, prolifi-

'

citatea gi productia realiaat5 care dup5

o activitate a m5tcii de 4-5 mi cre~te

citeva botci de schirnbare liniqtitil la inceputul lunii iulie, din care va fi oprit5 cea mai frumoas5 matc5. AceastA mak5 Psi va incepe activitatea paralel cu rnatca vfrstnjcg pin3 la intrarea in iarn5, in primha6 g5sindu-se fn aeti- vitate numai matca tin*.& Ca ~i in cazul miltxilor provenite din botcile de roire, acestea preiau calit5- tile m5tcii mame, indusiv cea de schimbare liniqtiti. Num5ruI botcilor de Pnloeuire lini- Stit&este mic, 3-5 buciti Pntr-o farni-

lie, crescute foarte viguroase, cu foarte mult 15pti~or.De regul5, pentru a fi permanent ingrijite si la dldur5 ele sht amplasate in centrul cuibului pe suprafata fagurelui qi foarte , rar pe rnarginea acestuia. Apicultorii practicieni din tara noas- tr5 au inceput de aproximativ 10-

- 15 ani o munci asidug de pastrare ~i inmulpre a farniliilor de albine cu in- stinct de schimbare liniqtit3 a m5tci- lor, atft pentru calitiitile productive ale acestor familii de albine dar ~i ca mij- loc de eliminare permaneni% a fami- liilor de albine cu instinct de roire. Apicultorii care posed2 astfel de fa- milii de albine valorific5 botcile in plus, prin decuparea cu atentie $i im- plantarea in mi puternici (cu cel putin patru rame cu puiet) sau in familii aju- titoare, care in toamn5 se unifid cu farnilii de baz8 la care doresc sii schim- be mgtcile. Inconvenientul muncii cu aceste botci constZi in fapkul c5 se obtin foarte putirie botci, care fnsB in muma de se- e lectie progresivii intr-o stupin5 sint su- ficiente. Legat de aparitia botcilor de schim- bare lini~titg apicultorul trebuie sZi observe fn ce fel de familie de albine apar. Dacg apar intr-o familie slab2 ca

mgtcii, astfel de

botci nu se folosesc. Declan~areaartificial2 de aparifle a fenomenului de schimbare lini~tit2este

o reac$ie

a

calit5tii

. de multe ori fntr-o familie de albine foarte puternic5 ~i calitativ superioar8, f5cut5 de &tre apicultor prin acciden- tarea m5tcii. De multe ori apicultorii observ5 c5 dup5 introducerea unei m5tci intr-o fa& milie apare fenomenul- de inlocuire li- ni$ti%, dup5 ce matca fusese acceptat5

qi avusese o activitate de citeva s5pt5-

mini de ouat. Botcile contin larve ale ' mzitcii pe care vor s-o elimine. Apicul- torul este obligat s5 urm8reasc5 cali-

tatea m5tcii noi crescute de farnilie, ' deoarece de cele rnai multe ori este vorba de o reactie a albinelor, la ,,ca- racterigtica str5inu qi nu de a matd calitativ inferioarii, mai ales c5 feno-

menu1 apare

qi la

apicultorii

care-$i

produc singuri m5tci- qi cunosc nient,a acestora.

(

prove-

BOTCILE

DE

SALVARE : Atunci

dnd matca dispare accidental, apare la lucr5toare tendin@ de a produce botci

qi a-qi cre~tedtci din larve care ini- tial au fost destinate, s5 dea naeere la albine lacriitoare. Se porneqte. imediat la modificarea unei celule hexagonale in bobc5, factor declan~atora1 depune-

mi 15pti~oruluide matc5.

Spre deosebire de primele douil ca- zuri cind pozitia botcilor este bie de- limitatA, in cazul botcilor de salvace accstea sint imprii~tiatepe toat2 supra- fata fagurelui. NumArul pate baria

Pntre 25-35, iar larvele luate in cre@ere

au limite de virst5 foark largi, uneori

fiind la lirnita de virare spre matc5 (vezi articolul publicat in ,,Apicultura in RomZmiau/1985).

Legat de faptul c5 albinele au liber-

tatea in alegerea larvelor, botcile au $i ele virste diferite. Urmare acestui fenomen vor ecloziona in farnilii mtit- cile provenite din larve luate in m- Stere virstnlce care calitativ sint in- ferioare, mici, prost dezvoltate, iar la o analiz5 morfologic5 se observ5 c5 este un individ intermediar, de multe

ori cu multe caractere ale albinei lu-

cratoare. Astfel de dtci, dae5 nu se urm5reqte indeaproape farnilia ~i nu se schimb2 de urgent5 cu mgtci calitativ superioare duc in scurt timp la degra- darea familiei. T Chiar dac2 la un moment dat, din anumite cauze, apicultorul nu poate a- juta o familie orfan5 prin introducerea unei noi miitci, se recornand5 unifica- rea'cu o familie din stupin5 (mai ales primgvara) ~i apoi formarea unei noi unit5ti biologice prin divizare (roi), atunci cind are posibilitatea asigurarii cu matc5 sau botc5. Metodele folosite in activitatea ' de cre~tereindustrial5 a m5tcilor au la bazg toate cele trei fenomene declan-

qate in farnilia de albine, prin cpearea

de conditii optime ~i utilizarea ratio-

nal5 a factorilor de declanqare.

-

'

'

-

,STUDIUL GlTODlFERENTlERll APARATULUI REPRODUC~TOR MASGUL LA ALBINA ME LIFER^

Biol . Sorin V. VERNESCU

Citodiferentierea este procesul com- plex controlat genetic, prin care fn urma diviziunilor repetate ale celulei- ou in cursul ontogenezei, se obtin ce- lule specializate ce alcstuiesc tesuturile ~i organele viitorului organism. In ca- zul aparatului reproducstor, citodife- rentierea cuprinde doui aspecte :

qi glan-

- diferentierea gonadelor

deCor anexe.

- gametogeneza, care parcurge faze specifice. La albine datorit5 dezvoltirii parte-

nogenetice a masculilor din ovule ne- fecundate depuse de matc5, lnformatia genetics a acestora este uniparentals. Urmsrirea diferentierii aparatului re- producstor ~masculcare beneficiazi nu- mai de garnitura cromozomiali ma- terni, precum qi a procesului de sper- matogenezs care comport3 mecanisme citogenetice aparte, prezints un interes teoretic qi practic deosebit in munca de arneliorare. Studiul s-a grefat pe posibilitatea cunoaqterii precise a vir- stei larvelor, pupelor qi adultilor, albi- nele trednd in dezvoltarea lor ontoge-

- netics printr-o

metamorfozs complet5

cu stadii perfect delimitate.

Cercetsrile au fost efectuate pe lar- ve, pupe qi adulti de trintori proaspit

~ll11111111111111lIIIILIIMIIIUIlIlIIIlllllUlll~lflHl~lUUllllQUllllllll~ll~ll~~llfflllllll~~l

---

--

-

BEz- Rezultate ale cercetHril

E

s-

- ---

E .-

E

gtiintifice-

3

2

c =

=-

3

= -

=

III~~~II~IIIIN~III~II~IU~I~~III~II

eclozionati, precum

~i

In

primele

14

zile dupi eclozionare. Larvele ~i pupele

au fost incluse in intregime in fixator Bouin sau form01 - calciu ; ulterior materi~lu.1,separat pe virste a fost tre- cut prin seria de alcooli - xi101 ~i apoi montat in parafin5. Blocurile fasonate au fost sectionate la microtom in di- veEse planuri la o grosime de 4 ~i res- pectiv 5 microni. Colorarea s-a facut prin trei metode ; cu hematoxiling-eozini, cu hematoxi- lini-eozins-safran ~i cu albastru de me- tilen, urmirindu-se evidentierea mai bun5 a diver~ilorconstituienti celulari sau tipuri celulare. De la trintorii adulti marcati pe zile s-au extras prin disectie testikulele, glandele mucoase ~i veziculele semi- nale, care au fost incluse in fixator Bouin, urrnsrindu-se qi in acest caz tehnica descrisi mai sus. In paralel cu

Fig. 1 - Sectiune dorso-ventrai5.a testiculu- lui larvei de trintor de ziua a VI-a (120~)

Fig. 2 - Sectinne transversal5 prin testi- culul larvei de trlntor de ziua a VI-a. Se observg spermatogoniile de form5 aproxi- mativ triunghiulara unite la vfrf sub form5 de rozet5 (600 x)

preparatele fixe obtinute astfel, s-au efectuat preparate temporare prin teh- niea squasch qi cea a suspensiei celu- lelor Pn fixator, urmat5 de centrifug5ri repetate. S-au obtinut astfel un mare num2r de preparate care au -fast triate, cele mai bune imagini fiind fotografiate la microscopul fotonic M. C. 5 A.

Testiculul ipare schiet sub form2 de pl2ci PncB din prima zi a vietii lar- vare, testiolelele constiuindu-se din

ziua a 11-a qi debvoltindu-se apoi pro-

I gresiv, astfel incit in ziua a VI-a se pot num2ra 203 testiole (fig. 1).fn ziua a X-a organul atinge 5 mm in lungime iar h ziua a XVI-a pin2 la 6,8 mm, ceea ce corespunde in medie dezvol- tsrii sale maxime. Dup2 migrarea eqa- lanat5 a sperrnatozoizilor fntre a IV-a

qi a IX-a

intr2 Pntr-un proces de involutie galo-

zi de la, eclozionare, testiculul

.

.

.

pants, prezentindu-se in final ca niqte apendice atrofiate incepfnd cu ziua a X-a.

Spennatageneza 'Constituie o excep- tie atft din punct de vedere genetic prin faptul c5 se, pornegte de la 'o ce- , lul2 haploid5 (spermatogonia) qi re- zult5 tot o celul5 haploid5 (spermato- zoidul) care poart2 o informatie gene- tic5 identic5 cu a organismului repro- ducztor, cft qi din punct de vedre ci- tologic, fiind o pseudomeioz5 cu mi- grarea unipolar2 a setului de 16 cro- mozomi ce constituie garnitura ha- ploid2 a speciei. Etapele spermatogenezei sint : sper- matogonii - sperrnatocite prirnare - . meioz2 - spermatocite secundare - spermatite' - spermatozoizi. Spermatogoniile se pot evidentia inc5 din zilele a V-a qi a VI-a de viat2 lar- v&2 (fig. 2) ; ele se divid mitotic in- tre zilele a VI-a qi a VIII-a rezultind spermatocitele (fig. Diviziunea meiotic5 de maturare tre- buie plasat5 in zilele XI-XI1 si ince- pind cu ziua a XIII-a spermatitele care sint aproape in intregime formate in- cep s5 se diferentieze progresiv, trans- formindu-se treptat in, spermatozoizi (fig. 4). Maturarea ca $i.migk-area sper-

Fig. 3 - Sectiune transversal5 prin testiou- lul larvei de trlntor de ziua a VJII-a. Sper- patmitele ant fom& avind form&retundfi

$I nucleul voluaninos (600 x)

an?uop!jualalrz,axeoqFw.Inadsmsp as-npujqspujmlzes-Aapel-op

va~aldpuqxew3d)la4(IJWJ~JS-anr~

ademspurlafiamasap'mnw-urn

alapuel3awomw.l$j9sa.qur-nloA

awuguasnuqq9aumuys~w+~BZU

w~aldnarzlozo~~uuadsemIaIna!zan

ea~adaar1.1Fqa.raasapsnanmfiplu-urn

s[apujpquauiow.~~?uo~zopap!~-q eaJeJnleur'~o~p~ozoqew~adsflewoj ypnxe.~olyoqu~.qnuas+epru~uou~srw arnqaq,qezls.~?peqqurqm-as

IS-a!pqna~8

!ueuyqlaalapuel8peasqua1ujumlon

eaepnxasTI!lnsuasplpnqgdeap-uq

a9asw@lsu!?@npOZapzTIaap'BT

p@aqsaaloAauISepmn'ya$kqoplj

.a~aym~adad~i3ujleaqeqmley-0py31y

'areuovopa

yrn$q%naaa~afiua~aflp~olu~unj.JO~

alauq~danzpdnpeaJmrorzolsauj-a1

uqwsnruul$ndqupu3:51pwsaleu;

~zer$ua.mjl~aqsaea~s0.S~olfia~ad

cpqsrcr~saJeoqpugwase!eaaaaaa1

aEo3ns-sqpaaopeeaAeoaqBuo$!

alapsya~aleuruasISslap.@-nw

alqFnopaue2~o~edeaqemquwq

t?npvE-LAapaqloazap'~AJ~I-XI

a131almywras143daujlnsa~o~dap-as

paaea~a~SamI$ea.xeqlohzap-JOT-nalzaA

pu~uroamuLIojsueJJpqqqlqueanap

Ia81~JUI~IapPlap!Jelalapuel8

al$a

moplzednp.aJ,euoFopaulInquawow

aseoanuxdaaujeflamasapsnmwu~e

Din nou despre: '

A

DIVERSIFICAREA PRODUCVEI,CA~ES~GUM DE RENTABlLlZARE IN APICULTUM,

Prof. Octavian DUMITRIU

~&cultura- activitate frumoas5, recreativfi ~i rentabilfi este irnbrgti~a-

ainatori

de toate virstele si profesiile care iqi ,petrec in mod pl5cut qi eficient tim-

pul liber. Matematic vorbind consider activitatea apicol5 ca pe o multime M care depintle de trei factori foarte im- portanti $i care simbolic s-ar nota asa

tti astihi

de

tot

nmi

multi

(f

b

)

unde

f,=

familii

pu-

ternice,

tervenfia omulul. Flirli o strznsli core-

l@ie prin care se armonizeazli cei trei

b, = bazii meliferli si i, = in-

factori nu se pate ces in apiculturil.

vorbi de~p~esuc-

Fiecare apicultor de bun5 credint8, mator sau profe- sionist, iqi d5 bine seama c5 e de-a- juns ca numai

mulat farniliile de albine w turte din zah5r pudr5 iar o datli cu fnc5lzirea vrmii .cji aparitia polenului fn natur5, am trecut la hrhiri cu sirop (1 : 2) cite 250 g la douii zile, dat fn hrgnitorul uluc prin orificiul podiqorului. Pe tot timpul producerii 15ptisorului de mat- c5 si a polenului am stimulat nlnic familiile cu sirop din miere iar uneori cu zah5r candi rupt in buciiti qi ap- zat in hr5nitorul uluc. Am observat:cZi atunci cind am adiiugat si cite douii linguri de apilarnil proasp5t la litrul de sirop, albinele depuneau cantiati mai rnari de l5p- tisor. La noi

timpul a fost plo- ios pin5 la ince- putul ,lunii iulie

DIN EXPERIENTA UNOR APlCULTORl CARE NU

PRACTICASTU PARITUL

PASTORAL

dup5 care

a

ur-

mat o perioad5

secetoasa pin5 toamna tirziu. De aceea am fost nevoit ca o parte din mierea marfa sii o dau ca sirop albinelor pentru producerea 15ptisorului qi recolt5rii po-

lepului. $i acurn pe rind voi descrie modul de realizare a obiectivelor api- cole in 1985 ;

a fost recoltat de la 17 familii de albine din cele 20 familii de albine iesite din iarn5, deoarece 2 familii le-am preg5- tit pentru cre~tereade m5tci iar a treia familie, fiind in starea de schimbare a m5tdi nu am folosit-o. Familiile au fost imp'firtite pe 3 grupe A, B, C, dup:

unul din cei trei factori s5 fie des- considerab si atunci toat5 munca api- cultorului devine zadarnic5 iar iluziile, pe care qi le mai fac unii s5 fie desarte. Asa ck spuneam in articolul publi- cat in nr. 411985, pentru vara anului 1985 Prni propusesem s5 realize2 in mica mea stupin5 stationarii de la cele 20 de familii de albine iesite din jar75 urmiitoarele produse : 15ptisor de matc5, polen, cear5, propolis, 5 roi si miere marf5, produse care in bun5 parte au fost realizate cu toate c5 au existat si greut5ti neprevszute. Asadar

mi-am pus in gind sti continui acfiunea de rentabilizare a stupinei prin diver- sificarea productiei apicole in COE- ditiile unui stuplirit stafionar. In acest'

sens prima grij5 a mea a fost DEZ- VOLTAREA FAMILIILOR DE ALBI-

1.

LAPTISORUL DE MATCA -

cum urmeaz5 : 6 familii in grupa .A, 6 familii in. grupa B qi 5 familii fn grupa C. Lucrarea am fnceput-o ime- diat dupii recoltarea mierii de salcim,

NE. Primavara

de timpuriu am sti-

urepezjleaJ61aqleasnpo~d-rdegueuozufaxe3smnIjeasa~eod

gnuqsa'rgsapour.repnualnqaq-Inq9-Zdnaunp31mayqeuI!qsaBqFZaJ

!a!lep.aqsaouJn81saaeaqg!quea-i$qopupg~lapseeqeq9ue3apualod-1osaJ

\UI~qepa~delInpaulquro3Iaa~dele-osvap.u!f!.rdsrwquadaurqleadalaqureaiaj

ap~oS!qdglap~qeurulpa.1~3&'zyBn-IA!oaeSgeeleaatdreawe!mllrau

gu~n~vn~w~~,,?nzmog~na~dvap!$!ee dwrqweqeqIoaaJeaqglqueaapZ'S;3y

o-qenu~ujdel-4meu~~saeupalaa7gwugwspa.t

plpeadqepap01apn!&!rue-1~1x03

ea~!lggunqrugInTnJopalo3ap--ualod

&uS~~I/WSI

qq

a103$03apqtkalaae.n[!ure~

apeloz!!~uejFqlnzaJ

saqeq!qWaap0~8uaiodq~dseoxd-aJ

eunpead1.2apeloa!I!urejapaulqle

-Z7nN370dwe-I?e7103aJna-3alQ3

3%~~n-yodapareold61alazeJ-0sagaJoaqwqeqlqumaP001XT87-OOT

Fgpeduryap001alpasaqeodeunp

ne!uPoE'JU'ELGT/SJaplsuo3qsa3ea1a~~qzqo3apel!ehrel01'$stI.8ne

FWIJomqn?5uqs!Aa.Iem$ln3!dV'UE

~07d~1pun3apdn?sSIJ~~~Pad-4ur

'q~ql03!er

0~x09=I000i3.ualdpaapu!soloj

aJeW3al.WaJJeo3aunqn4uad~3.-a3

~u13ndau.Tur-Fs~n~oJdeseldn3!.mqPO.

?so$~1~8PIpqndaauj1~1'aqzxde;~ep

-aJ?sPuWn?elalaJuDBP!uBuJeFnE

aP'ualodJo\?~F~61301f!~ap"a-!"

JoIWaJeInCeluc~cnldr~y:~ovalo3

eaJ81lEZ-C'allzB?ePo70,LW3e-03

'a.rel.re!I~oaunasqeoda3ej-glo3a~

7~2313'~epesv!$m~qs'1~oqln3ide!$aaa~)

8'0=08yBualodimsnunqap-IJolea

87ISupdaJe3snglnzar~ea001X-By

na$03ln[vmalwwamqoaa.t")nlnualod

?$annapan92v;zuqq.tgsmmgaa?!nu

na~n~o)n[wdo2amo$aaloaap'agwzd.d;zg

a)sa.p;zuqpvz~pa~gsal@!solojI

ap

nvsp/pnquadln.IqyBpezah-I~8~33ozaqoaaxn3p.roqnfe-m

qnseqdyarp3euudaJe3per,-a@!amxecqlpg~ama=ujea)~edapsns.

yr,numaaelnCe.manumapan~!.I~?~Iox.I'~nlmoSgdglBqepgoLwe-03

epGIalun!-?I'1sn2ne3sasun)ayp~~oSn!Salgug.ryaJesa3augueazapaa

eapqlpapopi3yua~odpwsnju-eopdlnd~o3Jo~~adnsnguadeea~nda3ej

$IS(seunpEapala3oznnurej-ue351zaSeaqugqp61em!q-(nyweaui

we=)"'nFzJfln=)aqegealsaseme-narguna~dwgn3meJaJeoq!pgpap

aundaunj$papeleqepapg~.arun!A!$?apadej'lepg!vepoqpg~~

ala3eoqmuj'~eq~asnume-1sndu~p-uoq!ugJyanlnapa~e3wesupdo-nS

*ag!ureje~eleg!d-V.~VAESTnTureqrl~edsapn3arw~8a-mqe~edasap

$nu!$qooapeqlque~apg3yualodadlndn3'g4ewala3popyndxo3pqg

qsojasndeldugujpourxrBpbe11a.r)ujqlnaISa1aJrBejmuapdp!u-JO~

ale$ql!qepa~deap-.ualodpaea.xe31aparn8ejT~PFJI~J~aJe3mo-qezaka

peq'~.raJIIaurgsqddmnpFomq!-qaldye08n3leunuoglduqs@!an&

,:agueuozujadmyur"n~jen3~Hnd.1os!$gu~OelaaednqslbqpogureJ-m3

I

nepepqglnzaJayeoj'aunqlquadeaJenuYuo3'!I.remnlTaJlsV-1Wa-I

o-pnqjn3afelaqsdn,,nasa[n?!o~~am3apau!qle81ure?ZlJmP0!$W&ns)uad

lnurgu-ay!wejeaJessn~npuqodweaP'snswen1ISrue!F'4!!hJd~j1~6rrp

qaqtnp~~e~~p~.rd61nyuad-nsuo3P!u~n?uaur~$Jed~o3113?Wujla3

InqsaJm-1JIJ~On~quad~nurnsuoa-wd3ameaJaW~?eZaweJn3?noS!I--

qepa~deapeqfque3apogBy'ualodJETF31emPIUSEJWF'e?21z!lapup-gJ

I

!

!

,tat de la cele 20 farnilii cantitatea de 10 kg cwr3 din care 9 kg au fosb pre- date la Filiala A.C.A. Vaslui in schim-

bul fagurilor artificiali.

4. PROPOLISUL trebuia s5-1 recol-

tez cu o bucat5 de linoleum cu suport

textil ~zatdeasupra ramelor in locul podi$orului dar pe care nu am reu~it s5-1 procur din comer$ r5mfnfnd ca obiectiv principal pentku acest an api- col. Totu~iprin' r5zuirea spetezelcw su-

perioare ale ramelor qi a marginilor

de podiqoare am reu~its5 adun o mica

30 kg polen $i _9 kg cearg Pn valoare total5 de 12 000 lei. Bilanpl apicol pe anul 1985 En uni- tlitile conventionale miere (U.C.~.)ra- portat la 20 familii de albine este ur- mlitorul :

- lgptiqor

-polen

2,5 X 174 - 435,O uc.m. 40X 3,3=132,0 uc.m.

cearii

- 9X

2,6 = 23,6 u.c.m.

propolis

- 0,5 X 13 =

6,5

u!y.m.

mi

- 10x 19 = 190,O

u.c.m.

cantitate de 50d g propolis. 5. ROIZ planificag au fost realizati $i

Total '

= 1 006,9 u.c.m.

inc5 ku 5 5n plus, adid fn num3r de 10 roi, f3cuti la inceput de iunie dupii procedeul descrls in articolul precedent

Pn valoare totala de 23 158,70 lei' adic5 un echivalent de 50 kg miere marf3 pe familia de albine. Iati, a~adar,citeva

~i care pin3 Pn august au ajuns fami-

din realiziirile obtinute prin diversifi-

lii

pe 10 rame ME. Ace~tiroi mi-au

carea productiei apicole, realizgri care

as*t uneori ougle necesare pentru

pot fi obtinute qi de alti apicultori ce

Pns~ntarearamelor cu botcile de 15p- tiqor. 6. MZEREA MARFA qbtinu0 s fost

nu s-au decis Pnc5 s5 treac5 cu tot curajul la rentabilizarea' propriei lor stupine. fn concluzie : diversijicarea

Pn

cantitate de 220 kg avlnd in vedere

productiei apicole constituie o cerinm

cii

0 parte am folosit-o pentru hr5niri

de mare importan@ rentabi'li-

de

stirnulare.

zarea stupinelor cu .numZir mij7ocioc de

Din produsele realizate am predat la Filiala A.C.A. Varslui 2,3 kg lgpti$or,

familii,de albine in conditiile dnd se practice un stupBrit stutionar.

APICULTBRI!

I ~Lodct~iaCresciitorilor de Albine din depublica Sociolistd Rorncinia con- tradeazii acordind avansuri ~i achizitioneazli cu plata pe loc in numeray micre, cearli, propolis Si alte produse api&le. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCU- RILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE $I CENTRELOR DE APRO- VIZIONARE $I' DESFACERE ALE ORGANIZATIEZ NOASTRE.

I

Din experienta unor apicultorl I

PROQBEU DE MAlYlPULARE A FAMlllllOR BE ALBllE

Ing. Iuliana HWLEA. 'ing. Apolodor HERLEA

In numRrul !I din 1970 a1 revistei. autorii

au prezentat un procedeu de re-

Albinele din familia bezmeticii se scutur5 in una sau rnai multe liizi de stupi, in care s-au qezat rame com- plet goale. Scuturarea se va face la ora la care zborul albinelor a incetat sau cind se intorc ultimele albine in stup. Trebuie lucrat foarte repede, mai ales in cazul unor familii puternice, pe mdte rame, pentru ca operatia s5 se tecmine inc2 pe lurnin5, pe de o parte, iar pe de alt2 park pentru ca albinele sii nu apuce sil-vi facii rezerve de mie- re iii gu~ii.In acest sens trebuie sii se lucreze f&Zi fum (este foarte impor- tant), cit rnai delicat qi f5r5 zgornot. Este de preferat ca operatia s2 nu fie f5cut5 in timpul unui cules Una din liizile in care se scuturs al- binele se va .pune, Pn timpul opera- tiei de scuturare, pe locul pe care era stupul bezmetic, pentru ca albinele care ~i-auluat zborul in timpul scutu- rilrii d se reintoarc2 in stypul cu rame goale. Dac5 familia bemetic5 acoperii doar 4-5 .rame de multietajat sau 3.-3 1.12, rame de stup orizontal, scuturarea se va face fntr-o singurii ladti. Dad fami- iia e mai puternid se va imp&$ in

2 sau in 3 liizi din cauza pericdului de asfixiere a albinelor.

Lada in care s-au scuturat albinele se inchide' ca pentru transport $i se mut2 intr-un loc la urnbr5, de prefe- rat cu altii orientare (fa@ de punctele cardinale) decfLt ca cea dinanite in stu- pin5 qi se lasa inchisii 48 de ore. bn cursul operatiei exist4 un singur

risc $i anume acela cii a doua .zi di-

minea* albinele sii dea ,buzna la urdi- ni~,sii das5 din stup $i in aglomerarea care se produce in spatele urdini~ului blocat, sii se asfixieze. In cursul expe- .

rimentgrilor qi in acest fel, autorii au pierdut in numai dteva ore, douG tre-

irni din efectivele unui $up pe dot14

corpuri de multietajat Pentru a pre- veni asffel de situavi, autorii, a ak-or stupin2 constil mai ales din stupi mul- tietajati, qz5 in loc de fund, Q sit5 de ventilage utilizatil la transport, apoi corpul de stup ~i dupii introducerea

camelor goale qi scuturarea albinelor inchid stupul tot cu sitti de ventilatie In liizile de stup In care au fost scu- turate albinele stupului bemtic, tre- buie sii fie pus5 apli fie Pntr-un vas- adepvat avezat Eng&rarne (care, nefiind

mi multe de 4-5, nu vw ocupa decit

o park a spatiului dtn stup), fie stro-

-

pind ramele prin sita de ventilafle. E indicat ca peste sita de ventilatie s5 fie a$ezatA o p5tur2 sau ceva similar, pentru a face intuneric in lada in care stau inchise albinele. fn primele 24 de ore dupA scutura- rea pe mle goale, albinele ou5toare vor continua s5 depunA 6u5, dar lip- site de hranii, vor inceta ouatul in cursul celei de-a doua,zi. 0 examinare mai atentii a ramelor in cursul celor dou5 zile va pune Pn eviden* in prima zi o creqtere a nurn5rului de ouii de- puse iar in cursul celei de-a' doua zi

o diminuare a acestora, pin5 la dispa-

riGa lor total5 : ou5le sht pur ~i sim- plu mincate de albinele fnfometate. Dup5 trecerea celor 48 de ore, majo- ritatea albinelor stau nemi~catepe ra- me. Starea general5 de apatie a albi- nelor poate fi observatii chiar mai de- vreme de 48 de ore.

Una din l5zile cu albine scuturate se reqazi la locul ei, pe fundul de stup cu .urdinisul normal deschis, iar pe stinghia de sus a unei rame se pune

o rnatca in prealabil n5clait.5 in miere. Totodata se toarn5 pe restul. ramelor 100-150 g de miere, iar ling5 sau pin- tre rarnele goale se pune una sau dou5 rame cu miei-e. Dac5 familia bemeti&

a fost Pmp5rtit5 in mai multe 15zi, se

mut5 rarnele cu albine din aceste lBzi, in stupul in' care s-a introdus matca. A doua zi sau in zilele urmgtoare, ramele goale se inlocuiesc cd rame cu miere ~i p5sturEi $i rame de ouat. Matca introdus5 in stup pate fi im- perecheatii sgu nePmperecheat5. Dacii se prodeaz5 corect, reu~itaaccept5rii mstcii este de 100°/o, chiar $i in cazul unor miitci neimperecheate. Da& mat- ca a fost neionperecheat5 qi dac5 prin- tre ramele care au rimas in stup sau au fost introduse ulterior, s-au gasit ~i unele cu citeva ouii (chiar provenite de la albine ougtoare) sau larve, e po- sibil ca albinele s5 inceapA s5 constru- iasci5 botci. Nu e un semn c5 albinele nu-au acceptat matca. Aceasta trebuie c5utat5 cu insistent5 qi va' fi g5sit5 in mod sigur. Dad eventualele botci pro- vin din ou5 bune, acestea nu trebuie

distruse, rAmidnd de rezervA penW eventualitatea cB .matca s-ar pie& h imperechere.

Sint bine cunoscute din litekatura de specialitate procedeele de mire a stu- pilor. Autorii o prefer5 ~i o pradic5 pe cea ap-zisg ,cu ziaru. Unirea nu poate fi aplicat5 totdeauna, cum ar fi de exemplu, in cazul unor stupi sib ati la distmte mari in stupin5 ;.o bun5 'parte din albine se vor fntoarce, d@ primul zbor, la locul unde era plasat inainte stupul din care au provenit, Pentru a preveni aceas6 situatie, se poate proceda la infometarea albineior, dup5 procedeul descris mai sus, in ca- zul stupilor bezmetici. Unirea se poate face apoi dupa unul prin procedeele obi~nuite.Practic, to- talitatea albinelor vor rhine Pn stu- pul cu care a fost unit5 familia info- metat5, indiferent de locul unde este situat acesta in stupinii.

Dacii se procedeazg

la unirea a*-

zis5 cu ziar, albinele fnfometate pot fi mutate in stupul de adoptiune mai de- vreme, dup5 36 ore (dar nu .mai pu- tin). DacA se mutii dupii 48 de oe, e posibil ca-albinele s5 nu mai aib5 putere si road5 ziarul, in jurul @u-

% rilor deja practicate. Se indica in acest

caz minjirea ziarului cu miere de o parte $i de alta, in jurul g5urilor prac- ticate cu un cui. In orice caz, unirea trebyie supravegheatii de aproape qi dac5 dup5 12 ore (deci dimineata ur- mgtoare serii in care s-a facut unirea), ziard nu .a fost ros, acesta se rupe sau se scoate.

Procedeul prin infometare pate fi folosit '~ipentru introducerea unei rn5tci nd (in stupii in care matca e veche qi ineficientg, a murit sau s-a .pierdut la imperechere etc.) In acest din urn5 caz, cu toate ' cii procedeul pare laborios, are meritul de a fi abso- lut sigur, chiar - ~i se acentueaz5 - in mu1 unei mAtci neimperecheak.

CE @TIMDESPRE

APA 91ACBINE

hg. 9. POPESCU

Apa de~ieste un element vital Pn viap albinelor, totugi nu se buch5 in- totdeauna de cuvenita atenfie din par- tea tuturor cresciitorilor de albine. De altfel, apa este dizolvantul univer- sal qi factorul principal care contribuie atft la folosirea substantelor hriinitoare in prealabil dizolvate Pn ap3, cit qi la desfg~urareanormal5 a proceselor me- tablice specifice fiintelor vii. lnsuqi nectarul florilor devine accesibil albi- nelor nurnai datoritii faptului c6 seg5- sqte dizolvat fntr-un procent de ap5 ce variazii intre 29-86%, dup5 Gu- bin, in cazul trifoiului ro$y, iar mierea din cuibul albinelqr pentru a fi consu- ma%, mai ales mierea cristalizatii tre- buie in prealabil dizolvata in ap5. De asemenea, atunci cind hrana con- tine si polen necesar pentru crqte- rea larvelor, nevclia de ap5 devine atit de mare hdt, nu sint rare cazurile cind in conditii climatice nefavorabile

s5 nu poat5 aduce ap2 gi o

albinele

parte din puietul nec5p5cit s3 fie des- hidratat devenind sursB de ap5. Cor- pul albineIor, duph cum gtim, contine 75-80% ap5 care avind o anare iner- tie termicii, se incglze~tegreu dar se $i ~%ce$tegreu qi prin aceasta insu~ire cantibuie la menijnerea in corpul al- binelor a une'i temperaturi constante. Din cercetgrile fBcute ~ezult2c5 adu- cerea apei in stup este fn functie atit de prezenta puietului, cft gt de tempe- ratura mediului ambiant, cu' precizarea c3 oscilatiile umiditAVi relative din cuibul albinelor sfnt mult mai accen- tuate decft cele ale temperaturii din , cuibul stupului. Astfel, Taranov afirm5 c& Tn lips5 de cules dar h prezenta

\puietului nec5pkit umiditatea relativg din cuibul albinelor oscileaz5 intre 76-

78%

iar la aparitia unui cules abunb

dent,

aceasta

scade

la 40-65%.

In

acest din urm5 caz gi Tntutdeauna in perioada culesurilor mari umiditatea relativg scade, fapt care asigud Tn mare nGsur5 evaperarea qi mai rapid5 a apei din continutul nectamlui. Cer- cet5toarea Maurizio a demonstrat c5 albinele care nu au beneficiat de can- titgti suficiente de apii au longevitatea redusii cu 50-700/0 fat5 de &e care ,nu au dus lip5 de ap5.

se hrgnesc albi-

Dar s5 vedem &m

nele cu ap5 in sezonul de i5rn5-prim%- var5. Pentru ciclul biologic normal a1 familiilor de albine este necesar ca in cuibul lor s5 Pxiste in tot cursul-anu- lui o umiditate relativ5 optimii, carein sezonul de iarn5-prim5var5 constituie unul din factorii principali care asigu- r5 buna ie~iredin iarn5 a familiilor de albine, precum ~i dezvoltarea lor ener- gic5 in sezonul de prim5var5. In tre- cutul Indepiirtat renumitul apicultor Berlepsch afirma c5 atunci cind in cui- bul albinelor exist5 sufiaent5 ume- zeal5 albinele duc lips8 de ap5 iar atunci cind aerul din cuibul lor este uscat albinele nu duc lips2 de ap5. CerceEiri obiective au confirmat jus- tetea acestei afinmatii si au dewstrat cg fiecare kilogram de miere . consu- mat5 de albine degaj5 intre 600-700 g vapori de ap5 care datorita higrosmpJ- citZitii mierii, h.functie de temperatu- ra existentii in cuibul albinelor, dnt absorbiti qi reiJ.nuti in cantit5t.i ma1 mari sau mai mici ~i astfel prin con- sumul de miere, nevoile de ap5 ale al- binelor sint satisfiicute in sezonul de

iarn5-prim5var5.

Astfel, foarte important pentru prac- tica apicolii, s-a stabilit c5 mierea des- e5p2citi3 din cuibul albinelor, la o tem- peraturii situatii Pntre 10-12"C, in timp de 48 ore retine peste 80% din vaporii de ap5 !ji degi in acest caz ae-

rul din cuibul albfneIor este mai uscat totuqi vaporii de ap5 retinuti de mie- rea desc5p2cit5 fac ca albinele s5 nu du& lips2 de ap2. Dup5 consumarea mierii desc5p6cite ghemul de albine se deplaseaz5 in sus-(sau lateral), albinele desc5pAcesc alte suprafete de miere care retin qi cedeaz5 alte cantieti de vapori de ap5 care satisfac nevoile al-

binelor pentru

De asemenea demn de 'retinut este faptul c5 la o temperaturi mai ridicat5 din cuibul albinelor, de exemplu la 30°C,fn timg de 48 ore mierea desc5- p5cit5 de albine abia retine 50% din vaporii de ap5 si in acest oaz, de~i umezeala din cuib este ridicat5, totu~i albinele vor duce lips5 de ap8, intru- cit aerul cald din cuibul albinelor are o capacitate de absorbtie pentru vapo- rii de ap5 cum mult rnai mare decit aceea a mierii desc2pAcite. Deci, dad temperatdra din cuibul albinelor va fi ridicat5 albinele vor duce lips5 de ap5 qi invers, dac5 tem- peratura in jurul ghemului va fi rnai mic5 albinele nu vor duce lipsa de ap8 in sezonul de iarn5. Tinind seama de precizarile mai sus mentionate ne propunem in continua- re sA trecem de la conceptul teoretic la aplicatia practic5 atft de necesarg ~i utili stup5ritului rational.

- Astfel, in plid iamii temperatu- ra din cuibul stupului fiind sclizutli, vaporii de apii sint retinuti de mierea desc6@citd, aerul din cuib este uscat +i albinele totu~inu vor duce lipsdi de a@. Deci nu este necesar6 o exagera- t6 protejare a cuibului in acest sezon.

ap5 in acest sezon.

- La aparitiu puietului, ins&, cind temperatura din cuib este de 34-35'C, dupd. cum am v&ut, apare excesul de umezealii cu consecintele nocive bine cunoscute. Atunci trebuie aplicale m2i- suri pentru evitarea . pierderilor de. c6ldur6, a condensdrii vaporilor de apti pe peretii stupului ~i pe fagurii reci neacoperiti de albine. Zarna, in stupina ,personal&, folosesc urdinigul superior daschis ~i eel inferior inchis. La apa- rifia puietului primlivara, invkrsez po- zifia urdini~elor@ folosesc orificiul

circular cu diametrul de 5-6

em, si-

tuat pe podi~orulcuibului, acqerit cu p 2-3 straturi pinz& de sac, du@ care urmedzii perina cu rama de brad, fnaltii de 5-6 cm gi umplutcr cu drpe curate.

- Atunci cind temperatura din cui- bul albinlor este mi ridicatli, apa din corpul albinelor este evaporatii pin trahee. In acest caz temperatvra din , corpul albinelor scade cu 2-3OC, cu repercursiuni negative asupra sciderii temperaturii din cuibul familiilor ' de albine. Acest mod de evaporare a apei - din corpul albinelor trebuie avut in vedere in cazul transpdului stupilor in pastoral, cu pecizarea cd in timpul tra7bsportului nu este necesa~sEi punem in cuibul albinelor 1-2 faguri plini cu ap6. De ce ? Apa din faguri, dato- rit& temperaturii mi ridicate se va evapora, aerul va deveni saturat cu vapori de ap6 ~i nu va mai permite evaporarea apei din corpul albinelor prin trahee gi va urma fenomenul de opiirire a albinelor.

- Ajungi pe vatra ,,pastoraliiU, stu- pii se vor deschide alternativ gi este

bine ca in vederea regliirii reghului termic cu podi~orul ridicat sEi stropim albinele cu circa 100-200 ml a@.

- De asemenea, s-a constatat cii On cazul familiilor de albine cu mult pq- iet nkclipiicit, expttse la soaw, albinele lucl.litomej in detrimentul productiei de miere mrf6, in loc de nectar aduc apii, care in urma proci?sului de evapo- rare, consumator de ciIldur6, contribu-

ie la

i%@i din 'cuibul albinelor. Familiile pu-

ternice cu mult puiet, consumti zilnic intre 300-400 ml a@, pentru care albinele fac intre 8 gi 16000 de zbo-

ruri ~i dnd, uneori, circa

bine aduc api3 spre deosebire de stu-

pii feriti de soare cind abia 30-350/0 din albine aduc apa (Lindauer, 1954).

reglarea terhperaturii ~i a umidi-

din al-

- Mierea fiind higroscopicd se re- comun.dE cil in ziua extracfiei, in ve- derea evitiirii deshidratiirii albinelor ~i a puietului, fiecare familie sli primeas-

c6

pe fagurii cu miere extras&.

cite 1-2

litri

de apii

imprti;tiati?