UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

TIPURI I PRINCIPII DE
CLASIFICARE A LIMBILOR
A elaborat: Pa a Natalia,
Gr. 161 MP
1
CUPRINS
1. Introducere
2. Clasificarea libilor
!. Clasificarea "enealo"ic#
$. Clasificarea orfolo"ic#
%. Clasificarea sociolin"&isic#
6. Conclu'ie
(. )iblio"rafie
2
IN*R+,UC-R-
Printre bunurile culturale .e care i le/a .utut reali'a oenirea, liba ocu.# un loc de
frunte. 0iba nu re.re'int# nuai un ediu de 1n ele"ere 1ntre indi&i'i, ci ser&e te i ca
instruent de .#trundere i ad1nc# inter.retare a &ie ii oene ti.
,u.# cu s.unea Co eriu -. + lib# nu este, a2adar, decit ansablul actelor
lin"&istice .ractic identice ale unei counit#3i de indi&i'i, un siste de i'o"lose stabilit
con&en3ional, care insuea'# ceea ce este coun e4.resiilor unei counit#3i sau c5iar 2i unui
sin"ur indi&id in e.oci diferite. In afar# de fa.tul c# e4ist# ca ansablu de acte lin"&istice
coune concret e4.riate, liba se anifest# 2i ca ansablu de acte lin"&istice coune
&irtuale: 1n con2tiin3a fiec#ruia dintre noi e4ist# liba ca siste, ca odel, 2i acela2i odel
e4ist#, de aseenea, de2i nu in for# total identic#, la celelalte .ersoane care a.ar3in
counit#3ii noastre 627 !18.
,e/a lun"ul ti.ului, s/au efectuat nueroase studii i cercet#ri 1n doeniul
lin"&istic, iar ceea ce a i.resionat este di&ersitatea libilor i diferen ele lin"&istice care
a.ar de la o ar# la alta sau c5iar de la o re"iune la alta. Iar .entru a face o anuit# ordine 1n
nu#rul enor de libi &orbite actualente .e "lob s.eciali2tii au recurs la clasificarea
acestora, .ornind de la diferite criterii.
9n aceast# lucrare &o anali'a c1te&a .rinci.ii sau criterii de clasificare a libilor: criteriul
ti.olo"ic, citeriul "enealo"ic, criteriul sociolin"&istic.
!
CLASIFICAREA LIMBILOR
:arietatea libilor a fost un fa.t constatat din cele ai &ec5i ti.uri, de la .riele
contacte 1ntre colecti&it# ile uane. Astfel, oaenii s/au lo&it de consecin ele .ractice ale
di&ersit# ii lin"&istice / i.osibilitatea 1n ele"erii .rin liba; sonor.
,ar, du.# ce au obser&at c# dou# idiouri sunt diferite, oaenii au fost tenta i /
a.roa.e instincti& / s# desco.ere analo"iile dintre acestea. #ranii 1 i co.ar# "raiul cu cel
din satul &ecin7 .ersoanele care &orbesc ai ulte libi rearc# tr#saturile coune acestora.
0ucru curios, 1ns#, tiinta a l#sat s# treac# un ti. destul de 1ndelun"at .1n# la utili'area
acestor constat#ri. Grecii, de e4e.lu, de i obser&aser# ase#n#rile 1ntre &ocabularul latin i
&ocabularul libii lor aterne, nu au tras din acestea nici o conclu'ie lin"&istic#.
Co.ararea libilor i clasificarea lor i/au .reocu.at .e 1n&# a i la 1nce.ut 1n od
s.oradic i 1nt1.l#tor. Aceasta se e4.lic# .rin aceea c# nu#rul libilor studiate era, c5iar
cu nuai c1te&a secole 1n ur#, restr1ns, iar ca'urile 1n care una i aceea i .ersoan# se
1ndeletnicea cu cercetarea ai ultor libi erau e4tre de rare.
Co.ararea libilor .resu.une stabilirea at1t a eleentelor identice, c1t i a celor
diferite / sub anuite ra.orturi / din dou# sau ai ulte libi, .entru a se .utea tra"e
conclu'ii cu .ri&ire la "radul de afinitate a lor. Studiul co.arati& a libilor / a.are ca o
continuare fireasc# i necesar# a cercet#rii ono"rafice a fiec#rei libi 1n .arte.
-4ist# dou# criterii .rinci.ale care .ot fi .use la ba'a co.ar#rii libilor: afinitatea
genetic (material i afinitatea !tr"ct"ral (f#rmal. 9ntruc1t dintre acestea .riul era
ai u or de sesi'at, 1ncerc#rile de clasificare a libilor f#cute 1nainte de secolul trecut se
ba'ea'# 1n "eneral .e 1nrudirea aterial/"enetic# a libilor, iar autorii acestora .ot fi
considerati .recursori ai lin"&isticii co.arati&e/istorice.
9n o.inia lui Munteanu -. ,ac# face abstrac ie de tentati&ele anterioare na terii
lin"&isticii tiin ifice, constat# c#, 1n ultiele decenii ale secolului al <:III/lea i .riele
decenii ale secolului al <I</lea, se conturea'# .riele clasific#ri ale libilor ba'ate .e
criterii fere i &alabile.
$
CLASIFICAREA $ENEALO$IC%
Pria 1ncercare ai ri"uroas# de stabilire a unui "ru. de libi 1nrudite a a.#rut 1n
secolul al <:I/lea7 aceasta a.ar inea lui I. Scali"er care, 1n lucrarea Diatri&a 'e
E"r#(ae#r"m ling"i!, arat# c# e4ist# 11 libi de ba'# =a.ud *0G, .. $>?@.
*ot 1n secolul al <:III/lea =1n a doua ;uatate@, .roblea 1nrudirii libilor indo/
euro.ene se a.ro.ie 1n cea ai are #sur# de ade&#rul tiin ific, cand A. Bones, studiind
anuscrisele sanscrite i co.ar1ndu/le cu libile indiene conte.orane, a ar#tat a.ro.ierea
dintre !an!crit) greac) latin) lim&ile germanice) celtice) iraniene.
,ar nuai in secolul al <I</lea, .rin elaborarea etodei co.arati&e/istorice, s/au
stabilit rela iile de 1nrudire 1ntre libile euro.ene. In&entarea etodei co.arati&/istorice a
furni'at oaenilor de tiin # i un set de criterii de clasificare care a .eris, .entru .ria
dat# 1n istorie, sisteati'area cuno tin elor des.re di&ersele libi cunoscute i reali'area
unui tablou satisf#c#tor i cu.rin'#tor. Clasificarea "enealo"ic# include at1t libi &orbite i
culti&ate 1n e.oca odern# i 1n actualitate, c1t i libi dis.#rute, atestate docuentar sau
reconstruite. ,intre iile de libi 1nre"istrate, le &o en iona 1n cele ce urea'# doar .e
cele ai cunoscute, "ru.ate 1n cadrul .rinci.alelor failii de libi.
I. Familia limbilor indo-europene
Cailia libilor indo/euro.ene are cel ai are nu#r de &orbitori din lue:
a.ro4iati& ;u#tate din .o.ula ia "lobului. Aceast# failie a cu.rins ini ial, 1n e.oca .re/
odern#, nueroase libi &orbite de .o.oare i "ru.uri etnice di&erse, 1n &astul s.a iu al
blocului euro/asiatic.
9n Antic5itate, .ria lib# din aceast# failie care a a;uns lib# coun# a unei
counit# i .olitice .uternice este liba *ittit, care a dis.#rut c#tre sf1r itul secolului al
<III/lea 1.Dr.
,ialectele libii indo/euro.ene s/au r#s.1ndit .e un teritoriu foarte &ast i ulterior s/
au transforat 1n libi 1nrudite. Printre acestea unele .re'int# ase#n#ri ai ari i de
aceea sunt "ru.ate 1n rauri. ,i.otri&#, alte libi ocu.# o .o'i ie i'olat#.
1. Ramura limbilor indo-iraniene
+,+ $r"("l lim&il#r in'iene
%
0ibile indiene sunt atestate in trei fa'e ale e&olutiei lor: indiana &ec5e, indiana
edie i libile indiene oderne.
In'iana -ec*e este cunoscuta sub doua fore diferite ca ti. si ba'a dialectala:
-e'ica si !an!crita,
Ve'ica este liba celor ai cunoscute te4te indiene, a inurilor reli"ioase Ve'ele
=-e'a EstiintaE@.
San!crita) liba literara a o.erelor cu caracter laic =!am!.rta E.relucrat artisticE@:
Ma*a&*arata) Rama/ana si o.erele lui 01li'1,
In'iana me'ie e re.re'entata de libi coune care s/au de'&oltat .aralel cu sanscrita
literara. Acestea sunt denuite cu terenul de (r1.rit =(ra.rt EnaturalE E.o.ularE@.
In .erioada eie au e4istat si libi reli"ioase dintre care celebra este (1li, folosita si
asta'i in unele tari ca liba a budisului.
0ibile in'iene m#'erne, forate .rin ;urul anului 1??? e.n. sunt &orbite de
a.ro4iati& $?? de ilioane =in 1F61@.
Cea ai ras.andita liba neoindiana este *in'"!tana cu doua fore literare: *in'i /
din 1F$( liba de stat a Uniunii Indiene si "r'".
Alte libi indiene oderne: &engali) &i*ari) (an2a&i) a!ami) g"2#rati) !in'*i)
.a!*miri.
*ot liba indiana este si liba tiganea!ca =liba roilor@ care s/a se.arat de restul
libilor indiene din secolul al :/lea.
+,3, $r"("l lim&il#r iraniene =.ersane@
0ibile iraniene sunt foarte a.ro.iate de cele indiene, indre.tatind ideea ca ele s/au
forat din dialectele unei libi unice / din indo/iraniana de ba'a.
Lim&ile -ec*i iraniene sunt cunoscute din docuente i'olate. Priele te4te de liba
iraniana sunt scrise in -ec*ea (er!ana, cunoscuta .rin inscri.tii cuneifore din &reea
re"ilor A5eeni'i =secolele 6/$ i.e.n.@.
A-e!tica este liba unor te4te ale reli"iei a'deice, creata de arele reforator
Garat5ustra.
Lim&ile iraniene me'ii se e4tind .e .erioada dintre secolele $/! i.e.n. si secolele >/F
e.n. si cu.rind "ru.ul occidental si "ru.ul oriental. In "ru.ul occidental intra !#g'iana) !a.a)
*#re4mica, ,in "ru.ul oriental se cunoaste liba (arta si (er!ana me'ie.
Lim&ile iraniene m#'erne =din secolul F@:
6
Per!ana este cea ai i.ortanta dintre libile &orbite asta'i7 este liba oficiala in
Iran, dar folosita ca liba aterna de 1? ilioane de &orbitori. Priele docuente de liba
oderna datea'a din secolul al I</lea. In secolul al </lea liba literara este ilustrata .rin
o.era arelui .oet Cirdusi, care a scris Cartea regil#r si a lui +ar H5aIa.
In sud/estul Iranului si in )eluscistn se foloseste liba &el"ciana.
Alte libi iraniene actuale: ta'2i.a) afg*ana) #!eta) ."r'a.
2. Ramura limbilor italice
Cu.rinde doua "ru.uri: latin#5fali!c si #!c#5"m&rian.
Lim&a latina, &orbita la ince.ut .e un teritoiru restrans in ;urul Roei, a inlaturat cu
&reea celelalte libi de .e teritoirul Italiei =#!ca) "m&riana) fali!ca) etr"!ca@ si s/a e4tins
odata cu cresterea .uterii roane, .e un teritoriu iens, ca liba oficiala a I.eriului Roan
si ca i;loc international de intele"ere.
Cel ai &ec5i te4t latin este o scurta inscri.tie .e o fibula de aur de .e la anul 6??
i.e.n. Asu.ra .erioadelor istoriei latinei =in corelatie cu cele ale literaturii si ale &ietii socio/
.olitice@ nu e4ista acord unani. Se .ot .ro.une uratoarele =-0IR, .. 1($/1(%@:
/ latina ar*aica =sec. 6 i.e.n. / sfarsitul sec. ! i.e.n.@7
/ latina (recla!ica =sfarsitul sec. ! i.e.n. / sec. 1 i.e.n.@ caracteri'ata .rin constituirea
libii literare norate7
/ latina cla!ica =i;locul sec. 1 i.e.n. / sec. 1 e.n.@, e.oca a.o"eului libii literare,
fata de care liba &orbita cunoaste o e&olutie di&er"enta ra.ida7
/ latina (recla!ica =sec. 1. e.n. / cca 2?? e.n.@, e.oca diferentierii crescande dintre
liba literara si liba &orbita7
/ latina tar4ie =cca 2??7 .entru liba scris# .ana in >??7 .entru as.ectul &orbit /
.ana in 6??, data care arc5ea'a con&entional ince.utul di&ersificarii roanice@7
crestinisul da nastere unei noi &ariante, latina cre!tina, de'&oltata .aralel cu liba literara
traditionala7
/ latina me'ie-ala du.a >??, .ana in secolul <: / ba'ata .e o incercare de
re&i"orare a norelor latinei clasice folosita ca liba de cultura7
/ ne#5latina / ince.and din Renastere, se de'&olta .aralel =nu fara interferente@ cu
.relun"irile latinei edie&ale.
3. Ramura limbilor romanice
(
0ibile roanice ocu.a o are intindere, din Peninsula Iberica .ana la Marea
Nea"ra. -le sunt descendente din latina, forate .rin di&ersificarea si e&olutia neintreu.ta a
latinei &orbite, asa/nuita latina -"lgara, in cea ai are .arte a teritoriilor .ro&incilor
roani'ate ale I.eriului Roan.
In cadrul failiei indo/euro.ene, libile roanice au, datorita e4tinderii lor in
re"iunile din afara continentului euro.ean, cel ai are nuar de &orbitori / cca >??
ilioane, ca liba aterna si secunda.
Clasificarea libilor roanice a constituit si constituie una dintre .reocu.arile
centrale ale roanistilor. Nu e4ista nici .ana asta'i o clasificare unani acce.tata. Asta'i
sunt "eneral recunoscute ca libi roanice r#mana) 'almata ="ru.ul oriental@, italiana)
!ar'a) #ccitana) france4a) catalana) !(ani#la) (#rt"g*e4e) ret#5r#mana ="ru.ul
occidental@.
Lim&a r#mana, liba roanica orientala ="ru.ul balcanoroanic / du.a unii
cercetatori "r. A.enino/balcanic, italo/balcanic, traco/iliroroanic@.
-ste &orbita de .este 2% ilioane de &orbitori =ca liba aterna@ in Roania,
Moldo&a, Ucraina, )ul"aria, Iu"osla&ia, Un"aria, Albania, Grecia si, de catre ei"ranti, in
Canada, SUA, Aerica 0atina, Australia, Israel, *urcia etc. -ste liba oficiala in Roania si
Re.ublica Moldo&a.
Pria atestare docuentara datea'a din 1%21. Are .atru dialecte: unul nord/dunarean
=daco/roan@ cu care se confunda liba roana in sens restrans si trei sud/dunarene
=e"lenoroan, istroroan, aroroan@. roani'area a fost ra.ida si intens#, in ciuda duratei
ai ici a sta.anirii roane si a .o'itiei .eriferice in Roania. -.oca de forare sau de
constituire a identitatii roanice este contro&ersata: secolele %/(J>. se adite ca .unct de
re.er ince.utul influentei efecti&e a libii sla&e.
Dalmata, liba roanica orientaa dis.aruta la sfarsitul secolului 1F, &orbita .e
coasta ,alatiei =a'i in Croatia, )osnia si Derte"o&ina@.
Corarea dalatei este consecinta lin"&istica a cuceririi de catre roani a triburilor
indo/euro.ene ale ilirilor care locuiau re"iunea din ileniul I i.e.n. Ultiul &orbitor, *uone
Udina =ort in 1>F>@, a re.re'entat .rinci.ala surs# de cunoastere a dalatei.
Italiana) liba roanica occidentala, "ru.ul italo/roanic7 a.ro4iati& 6? ilioane
de &orbitori. -ste liba oficiala in Italia, San Marino, :atican, -l&etia. 0iba u'uala in
>
Cranta =Corsica, Al.i, Coasta ,alata@, Monaco, Ar"entina, )ra'ilia, Canada, SUA, -tio.ia,
0ibia, Soalia. -ste liba de cultura in Malta.
Are trei "ru.uri dialectale ari: se.tentrional, toscan si centro/eridional. Cel ai
&ec5i docuent de liba italiana datea'a din F6?. ,ialectul toscan este cel ce a stat la ba'a
forarii libii italiene literare.
Sar'a, liba roanica din "ru.ul italoroanic7 a.ro4iati& un ilion de &orbitori,
in cea ai are .arte bilin"&i =italiana@. -ste &orbita in Italia, in insula Sardinia.
+cu.a o .o'itie a.arte intre Roania orientala si Roania occidentala. Se .re'inta
asta'i sub fora unui con"loerat de "raiuri. Nu a atins stadiul de liba standard, este o
liba .o.ulara nescris#7 unii o considera dialect italian.
Occitana =lang"e '6#c) (r#-en!ala@, liba roanica occidentala, "ru.ul
"aloroanic7 a.ro4iati& > ilioane &orbitori =dintre care e&entual 1/2 ilioane acti&i insa
&arstnici in 'one rurale@ / nici un onolin"& =a;oritatea france'a@. -ste &orbita in sudul
Crantei =K Midi, 'one din Monaco, N/- S.aniei@. Are, du.a unii cercetatori .o'itie
interediara intre "ru.ul "aloroanic si iberoroanic.
France4a, liba roanica occidentala7 "ru.ul "aloroanic7 11% ilioane de
&orbitori. 0iba oficiala in Cranta, Andorra =alaturi de !(ani#la si catalana@, )el"ia =alaturi
de flaanda@, -l&etia =alaturi de "erana, italiana) ret#5r#mana@, Italia =.ro&incia :alle
dLAosta / alaturi de italiana@, 0u4ebur" =alaturi de lu4ebur"5e'a@, Marea )ritanie =in
Insulele Norande / in insula BerseI alaturi de en"le'a, u'uala in celelalte@, Monaco.
In Aerica: liba oficiala in Canada =alaturi de en"le'a@ si Daiti7 liba u'uala in
)arbados si SUA. In Africa: liba oficiala in )enin, )urMina / Casso, )erude, Caerun,
Con"o, Gabon, Mada"ascar, Ni"er, Sene"al, *a"o, Gair etc7 liba u'uala in Al"eria, Maroc,
*unisia.
In Asia: liba u'uala in 0aos, 0iban. -ste liba oficiala la +NU.
Cel ai &ec5i te4t de liba francea'a datea'a din >$2. ,ialecte: norand, .icard,
&alon, c5a.enois, loren, .ote&in, "allo, an"e&in.
In istoria libii france'e se distin" ai ulte eta.e: france'a &ec5e =>$2 / sec. 1$@7
france'a edie =sec. 1$ / sec. 16@7 france'a oderna =france'a clasica / din sec. 1( /
.erioada de fi4are a structurilor lin"&istice@.
F
0iba france'a literara s/a forat .e ba'a dialectului &orbit in re"iunea 9lle de Crance
=ca.itala Paris@.
Catalana) liba roanica occidentala, "ru.ul iberoroanic7 a.ro4. > ilioane
&orbitori din estul S.aniei =in Catalonia / ca.itala la )arcelona@, in insulele )aleare, in sudul
Crantei. In Italia este liba oficiala in Andorra =alaturi de france4a si !(ani#la@. :orbita de
a.ro4. 26N din .o.ulatia S.aniei.
Priele te4te datea'a din secolul 12. -ste considerata Eliba .unteE intre "ru.ul
iberoroanic si "aloroanic.
S(ani#la) liba roanica occidentala, "ru.ul iberoroanic, a.ro4. !?? ilioanede
&orbitori. -ste liba roanica cea ai bine re.re'entata din .unctul de &edere al nuarului
de &orbitori si al e4.ansiunii teritoriale =ocu.a locul $ in lue du.a c*ine4a) engle4a) *in'i@.
0iba s.aniola este liba oficiala in S.ania, Andorra, Ar"entina, )oli&ia, C5ile,
Colubia, Costa Rica, Cuba, -cuador, Guateala, Guineea ecuatoriala, Donduras, Me4ic,
Nicara"ua, Panaa, Para"uaI, Peru, Re.ublica ,oinicana, Sal&ador, SUA =statele NeO
Me4ico si Puerto Rico / alaturi de en"le'a@, Uru"uaI, :ene'uela. -ste liba oficiala la
+NU.
Are trei dialecte .riare actuale =ara"one', asturoleone', castilian@ si unul dis.arut
=o'arab@. Cele ai &ec5i docuente de liba s.aniola =.rintre care .oeul e.ic Ci'"l@
datea'a de .e la ;uatatea secolului 12. liba s.aniola literara s/a forat .e ba'a dialectului
castilian.
P#rt"g*e4a) liba roanica occidentala, "ru.ul iberoroanic7 .este 1>6 ilioane
&orbitori. -ste liba oficiala in .ortu"alia si in diferite state care au facut .arte din fostul
i.eriu colonial .ortu"5e': )ra'ilia, An"ola, Mo'abic, Guineea/)issau, Ca.ul :erde etc.
se ai &orbeste in S.ania si, de catre ei"ranti, in SUA, Canada, in foste colonii .ortu"5e'e
din Asia.
Are doua dialecte initiale, dintre care unul a dis.arut. Priul docuent de liba
.ortu"5e'a datea'a de la sfarsitul secolului 12. cel ai &estit onuent literar de liba
.ortu"5e'a / L"!ia'ele de Caoens.
1?
Ret#5r#mana / nue dat unor "ru.uri de dialecte roanice, a caror unitate a fost
sustinuta .ria data de G. I. Ascoli, dar care a fost si este adesea contestata de ulti lin"&isti.
este &orbita in -l&etia, Italia =in nord@ de cca >!? ??? de &orbitori.
Alte "ru.uri de dialecte: occidental =r#man!a@, central =retic central@ si oriental
=friulan@. ,in 1F!> r#man!a este recunoscuta ca liba nationala in -l&etia =cantonul
GraubPnden@.
4. Ramura limbilor celtice
0ibile celtice sunt &orbite in insulele din &estul -uro.ei de descendentii &ec5ilor
celti. In ileniul I i.e.n. acestia ocu.au tot centrul -uro.ei. I.insi in .artea de &est a
continentului, a.oi in insulele brutanice, in cele din ura celtii au fost absorbiti de roani.
Sin"ura liba celtica de .e continent in &reea cuceririi roane =secolul I i.e.n.@ era galica,
cu te4te datand din .riele secole i.e.n. $alica a fost .arasita tre.tat odata cu cucerirea
Galiei de catre roani, lasand ure in le4icul libii france'e, ai ales in to.oniie.
In .re'ent e4ista uratoarele libi celtice:
Irlan'e4a, &orbita de cca 1 ilion de oaeni7 .riele te4te sunt niste inscri.tii din
secolele % si 6. ocu.area insulei de catre en"le'i ti. de > secole =sec. 12/2?@ a dus la
inlocuirea tra.tata a irlande'ei cu en"le'a. Asta'i in Re.ublica Irlanda in&atarea irlande'ei
este obli"atorie.
Sc#tiana este &orbita de a.ro4. 1!? ??? de oaeni, a;oritatea bilin"&i. -a este
liba unei .o.ulatii irlande'e care a &enit in Scotia in secolul % e.n. -&oluand inde.endent de
irlande'a ti. de cate&a secole, liba a ca.atat o fi'ionoie a.arte7 nu e atestata 1ns# inainte
de secolul 16.
Lim&a man7, .e cale de dis.aritie, e &orbita de cate&a sute de locuitori ai insulei
Man. -a .are ai diferita de irlande'a decat scotiana.
$ale4a a &orbita in *ara Galilor de circa (?? ??? de oaeni. -ste idioul celtic cel
ai bo"at si ai e&oluat. Priele onuente literare datea'a din secolul 12, dar co.unerea
lor a fost anterioara.
11
Bret#na e &orbita de urasii celtilor care, sub .resiunea an"lo/sa4onilor, s/au instalat
in secolele %/( in re"iunea france'a )reta"ne. ,in cei a.ro4iati& 1 %?? ??? de &orbitori,
area a;oritate este bilin"&a, cunoscand si france'a.
5. Ramura limbilor germanice
0ibile "eranice sunt ras.andite in .artea de a.us si de nord a continentului
euro.ean. 0iba "eranica couna nu este atestata in scris. ,in cea ai &ec5e fa'a
cunoscuta =secolele !/$ e.n.@ libile "eranice forea'a tei "ru.uri distincte:
5.1. Grupul de rasarit este re.re'entat de g#tica, liba unor .o.ulatii &enite din
.artile :istulei.
$#tica este cunoscuta .rin cate&a fra"ente din )iblia tradusa de isionarul crestin
Aulfila in secolul $. Acesta a creat alfabetul "otic alcatuit din 2( de litere, ba'at .e cel "rec si
co.letat cu sene i.ruutate din alfabetul latin si cel runic. ,in liba "otica s/au .astrat
&reo >? de cu&inte.
5.2. Grupul de nord sau scandinav
Pana in secolul >, cand in istoria .o.oarelor nordice ince.e .erioada cnoscuta sub
nuele de Ee.oca &iMin"ilorE =sec. F/11@, in toata Scandina&ia se &orbea o liba unica.
Priele te4te in aceasta liba, nuita -ec*ea n#r'ica / cea ai &ec5e liba "eranica
atestata / datea'a din secolul ! e.n. si ele sunt re.re'entate de inscri.tii in caractere runice.
Unitatea libii &ec5i nordice tine .ana in secolul F, cand diferentierile dialectale se
accentuea'a, fa.t care a dus tre.tat la forarea celor .atru libi: la &est / i!lan'e4a si
n#r-egiana si la est / 'ane4a si !"e'e4a.
I!lan'e4a are a.ro4iati& 1%? ??? de &orbitori. -ste cea ai ar5aica dintre libile
scandina&e. Ciind i'olata in insula =Islanda a fost .o.ulata la sfarsitul secolului F cu colonisti
adusi din &estul Nor&e"iei@, ea s/a entinut fara sc5ibari esentiale .ana asta'i. In e&ul
ediu islande'a s/a bucurat de cel ai are .resti"iu intre libile literare. 0iteratura
islande'a, ince.and cu secolul 1?, a fost re.re'entata de o.ere artistice &aloroase, cu este
colectia de le"ende E''a.
N#r-egiana este &orbita de a.ro4iati& $ %?? ??? de oaeni. Sta.anirea Nor&e"iei
de catre ,anearca ti. de trei secole a i.us dane'a ca liba oficiala7 nor&e"iana n/a ai
e4istat ca liba literara ci doar ca un "ru. de dialecte locale .ana in secolul 1>. ,ane'a
12
literara din Nor&e"ia, influentata de dialectele nor&e"iene, a de&enit cu &reea o liba noua,
deosebita de cea dane'a. Aceasta a fost nuita 'an#5n#r-egiana sau, .ur si si.lu,
n#r-egiana si e folosita .ana a'i ca liba oficiala.
Dane4a are % ilioane de &orbitori.
Cele ai &ec5i docuente in dane'a sunt inscri.tii cu caractere runice, datand din
secolul al <I/lea. Priele te4te literare au caracter dialectal. In secolul al <:I/lea,
ras.andirea cartilor ti.arite si Refora au contribuit in are asura la stabilirea norelor
libii literare. Asta'i, dane'a este folosita, in afara ,anearcei, in relatiile oficiale in
Islanda, in insulele Caeroerne, in Groenlanda =alaturi de esc5iosa@.
S"e'e4a este cea ai ras.andita liba scandina&a. -a este &orbita de circa F ilioane
de oaeni. Priele docuente in liba suede'a, in alfabet latin, sunt re.re'entate de te4te de
le"i din secolul al <I:/lea.
5.3 Grupul de vest
-ste cel ai nueros si, s.re deosebire de cel bordic, si/a .ierdut unitatea initiala, asa
incat asta'i diferentele intre libile care a.artin acestui "ru. sunt ult ai ari decat intre
libile nordice.
,in acest "ru. fac .arte:
$ermana 'e !"! sau germana (r#(ri"54i!a, cu a.ro4. 1?? ilioane &orbitori =ca
liba aterna@. -ste liba oficiala in Gerania, Austria, -l&etia, 0iec5tenstein. Se ai
&orbeste in Cranta =Alsacia si 0orena@, Italia Alto Adi"e@, ,anearca, 0u4ebur", Rusia, e4/
Iu"osla&ia, Ce5ia, Roania.
Unul dintre cele ai &ec5i docuente este .oeul eroic Cantec"l l"i 8il'e&ran'
din secolul I<. Cel ai i.ortant onuent de liba de la ince.utul .erioadei "erane
oderne este traducerea )ibliei de catre 0ut5er. Cunoaste ari diferentieri dialectale de
aceea &orbitorii de dialecte diferite nu se .ot intele"e decat cu a;utorul libii literare.
*ot de "erana de sus tine liba i'i!, .ro&enita dintr/un dialect al "eranei edii
&orbit de o .u.ulatie e&reiasca ne&oita sa ei"re'e din Gerania in secolul <I:. Nuarul
&orbitorilor de idis este nesi"ur si difera de la o susra la alta. Asta'i, cifra se estiea'a de la 1
ilion =ca liba aterna@ la % ilioane.
1!
,in "erana de ;os s/au forat #lan'e4a si flaman'a si lim&a afri.aan! =Kliba
burilor@.
Olan'e4a are .este 11 ilioane de &orbitori. ,in secolul al <:I/lea se de'&olta o
literatura bo"ata si &ariata.
Flaman'a este &orbita de a.ro4. $ ilioane de oaeni in )el"ia si 2?? ??? in Cranta.
-ste a.ro.iata de olande'a si este liba oficiala in )el"ia.
Afri.aan! este liba olande'a adusa de o .o.ulatie de olande'i, 5u"5enoti france'i si
"erani in africa in secolul al <:II/lea. -ste liba oficiala =alaturi de en"le'a@ in re.ublica
Sud/Africana.
Fri4#na are circa $?? ??? de &orbitori =in +landa, nord/&estul Geraniei si o .arte
din ,anearca@. Are trei "ru.uri dialectale.
Engle4a se bucura de cel ai are .resti"iu intre libile "eranice. - "reu de
stabilit nuarul e4act al &orbitorilor de liba en"le'a7 intre 2%?/!?? ilioane ca liba
oderna, dar statisticile en"le'e dau o cifra de (?? ilione de &orbitori, inclusi& ca liba
secundara.
-n"le'a a fost adusa .e teritoriul An"liei intre secolele :/:I de catre unele triburi din
nordul Geraniei =an"lo/sa4onii@. Inaintea &enirii lor, .e teritoriul An"liei se &orbeau libi
celtice. Cele ai &ec5i te4te datea'a din secolul :II =Be#9"lf@. 0iba literara se ba'ea'a .e
dialectul londone'.
-ste liba oficiala sau .rinci.ala in: Marea )ritanie, Irlanda, SUA, Canada,
Australia, Noua Geelanda, India, Cili.ine, Baaica, alte 'one din Asia si Africa, este liba
oficiala la +NU si ocu.a locul doi in lue ca nuar de &orbitori.
6.Ramura limbilor slave
In co.aratie cu libile "eranice cele roanice, libile sla&e au un caracter ai
ar5aic, ai conser&ator. 0ibile sla&e au la ba'a o liba couna, nuita con&entional !la-a
c#m"na, neatestata. Cea ai &ec5e fora atestata este !la-a -ec*e =sau sla&a bisericeasca@,
liba &ec5e literara a sla&ilor, in care calu"arii C5iril si Metodiu au tradus =in sec. I<@ te4te
reli"ioase din "receste, intr/un alfabet creat de ei .e ba'a celui "recesc. 0ibile sla&e se
i.art in trei "ru.uri:
6.1. Grupul de est cu.rinde r"!a) "craineana) &iel#r"!a,
1$
Cel ai i.ortant onuent al libii sla&e de rasarit este Cantec"l 'e!(re #a!tea
l"i Ig#r =sec. <II@. Cele trei raificatii s/au constituit ca libi inde.endente abia in secolul al
<I:/lea sau al <:/lea.
R"!a este cea ai ras.andita liba sla&a =si din oti&e .olitice@. ea este &orbita de
12? ilioane de oaeni =ca liba aterna@, dar este cunoscuta de .este 26% ilioane. -ste
liba oficiala la +NU.
Ucraineana (r"teana are !%/!( ilioane de &orbitori =surse diferite@. 0iba literara
s/a forat in secolul al <:III/lea.
Biel#r"!a este &orbita de >/1? ilioane de oaeni =surse diferite@ in )elarus si
Polonia. S/a constituit ca liba literara in secolul al <I</lea.
6.2. Grupul de vest cu.rinde (#l#na) ce*a) !l#-aca, (#la&a (dis.aruta@, !#ra&a)
ca!"&a.
0ibile sla&e de &est sunt ai .utin unitare decat cele de sud si est. Sunt atestate din
secolul al <II/lea / ce5a, secolul al <III/lea / .olona.
6.3. Grupul de sud: &"lgara) mace'#neana) !ar&a) cr#ata) !l#-ena.
Are cele ai &ec5i te4te sla&e =secolul I<@.
7. ,in limbile baltice =care sunt foarte a.ro.iate de cele sla&e la fonetica, "raatica,
deri&are si &ocabular@ fac .arte: lit"aniana si let#na, cu onuente literare din sec. al <:I/
lea. Ni s/au ai .astrat te4te din secolul al <:/lea / al <:II/lea in liba (r"!iana -ec*e,
asiilata co.let, s.re sfarsitul sec. <:II, de neaurile "eranice. ,eosebit de i.ortanta
.entru "raatica co.arata a libilor indo/euro.ene este lituaniana =.rin caracterul ar5aic al
structurii orfolo"ice si al foneticii@.
Intre libile sla&e, baltice si "eranice e4ista un nuar destul de are de afinitati
lin"&istice =in .riul rand, orfolo"ice si le4icale@. Aceste relatii le intrec, sub ra.ort
cantitati& si calitati&, .e cele .ro.rii libilor balto/sla&e si indo/iraniene. ,e aseenea, in
sla&a, baltica si 5itita e4ista un nuar de eleente coune =in sisteul fonetic, in ti.ul de
forare a cu&intelor si in le4ic@, care constituie, adeseori, iso"lose s.ecifice.
Q
1%
Pana acu a &orbit des.re raurile failiei indo/euro.ene re.re'entate .rin ai
ult de o liba. -4ista 1ns# si alte "ru.uri indo/euro.ene, constituite, fiecare, din cate o
sin"ura liba. Acesta este ca'ul libilor greaca) armeana) al&ane4a) *itita si t#*arica.
8. imba greaca
0iba "reaca &ec5e =sec. al </lea / al :/lea i.e.n.@ era scindata intr/o ultie de
dialecte, le"ate, totusi, intre ele, fiecare a&and o anuita fora literara. =Pana in sec. al I:/
lea i.e.n. in Grecia nu a e4istat o liba unica@. ,intre dialectele literare, cele ai i.ortante
au fost dialectul i#nic, dialectul atic, dialectul '#ric si dialectul e#lic.
,ialectul i#nic se &orbea in coloniile "recesti din nord/&estul Asiei Mici =12 orase@. In
acest dialect au fost alcatuite e.o.eile lui Doer =Ilia'a si O'i!eea@, .oeele lui 5esiod si
o.era istoricului Derodot.
,ialectul atic =dialectul Atenei@ era indea.roa.e inrudit cu cel ionic. In "eneral, liba
tra"ediei este dialectul atic =-sc5il, Sofocle si -uri.ide@, liba coediilor lui Aristofan, a
istoricilor *ucidide si <enofon, a filo'ofului .laton si a renuitului orator ,eostene.
,in "ru.ul e#lic fac .arte dialectele: te!alic) &e#tic si le!&ic =.e insula 0esbos@. In
secolul al :II/lea / al :I/lea, in dialectul lesbic se creea'a o bo"ata literatura. In acest
dialect scriu .oetii Alceu si Sa..5o. In odele lor se resite 1ns# si influenta libii .oeelor
5oerice.
,ialectele din "ru.ul '#ric erau ras.andite la -.ir7 0ocrida, 0aconia, Corint, .e
insula Creta, in Sicilia si Italia. In acest dialect au scris )acc5ilide, Pindar si *5eocrit. Si
.ro'a 0ui Ar5iede este redactata tot in doric.
$reaca m#'erna (ne#greaca continua greaca -ec*e (elina. ,eosebirile dintre ele
sunt 1ns# foarte ari.
Istoria libii "recesti cunoaste trei .erioade. Pria, la care ne/a referit si ai sus, o
forea'a greaca -ec*e . Potri&it desco.eririlor recente, ea datea'a din a doua ;uatate a
celui de/al II/lea ileniu i.e.n. -ste liba culturii cret#5miceniene =sau min#ice@, cunoscuta
din inscri.tii in liniar A si ). ,u.a distru"erea acestei culturi =sec. al <II/lea i.e.n.@ urea'a
o .erioada obscura =ea tine .ana in sec. al :III/lea i.e.n.@. In sec. al :III/lea ince.e area
coloni'are a "recilor, care a&ea sa cree'e conditiile ce au dat nastere Greciei clasice. In cate&a
16
secole, liba "reaca se e4tinde in intre"ul ba'in editeranean .ana in Gibraltar, iar in nord
.ana la tarurile Marii Ne"re.
,atorita .resti"iului .olitic si cultural al Atenei, in sec. al :/lea i.e.n. acest dialect
ince.e sa se i.una si in alte 'one. Suferind 1ns# o .uternica influenta ionica in le4ic.
Aceasta fora noua a dialectului atic .oarta nuele de .#in: Eliba counaE. A.aritia ei a
dus la ni&elarea .articularitatilor dialectale. 0iba "reaca couna ince.e sa casti"e teren in
e.oca elenistica. -a a&ea sa e4iste .ana in sec. al :I/lea i.e.n., cand ince.e .erioada
bi'antina, caracteri'ata .e .lan lin"&istic .rin doua tendinte contrare: una conser&atui&a, care
incearca sa entina traditiile libii coune si ale dialectului atic7 aceasta tendinta de&ine
.redoinanta in literatura7 alta, .o.ulara, care a dus la scindarea libii coune =.#in:@
&orbite in dialecte teritoriale. Abele tendinte se continua in .erioada ne#greaca
=a.ro4iati& din secolul al <II/lea e.n.@. ,in .#in: .ro&ine si "reaca oderna. Pana in ultia
&ree, in doeniul orfolo"iei =si .artial al sinta4ei@ libii neo"recesti, c5iar in te4tele
dintr/o sin"ura carte, in .a"inile unei re&iste sau 'iar se intalneau doua stiluri diferite /
*at*are-"!a si 'im#ti.i, nuita si lim&a ("ra, era intrebuintata .entru e4.unerea stiintifica
sau .olitica. 0a ba'a ei a stat &ec5iul dialect atic de .e &reeea lui Ale4andru cel Mare =!%6/
!2! i.e.n.@, era, de fa.t, stilul ar5aic, li&resc, o a.ro.iere artificiala a libii "recesti oderne
de "reaca &ec5e, asa cu fusese ea fi4ata in .ro'a atica. Hat5are&usa nu era inteleasa de
.aturile de ;os ale .o.ulatiei. In sc5ib, 'im#ti.i reflecta liba &orbita a'i in Grecia, liba
inteleasa de cei ulti. Recent =1FF(@, "u&ernul "rec a declarat diotiMi, &orbita si culti&ata de
.oeti, ca liba obli"atorie in scoli, uni&ersitati si institutii .ublice.
!. imba armeana
Cele ai &ec5i onuente literare ale acestei libi datea'a din sec. al :/lea e.n.
Lim&a armeana cla!ica =-ec*e@, nuita gra&ar, se deosebeste esential de areana
conte.orana, careia i se s.une a!*ara&ar. Pe liba lor, arenii isi 'ic *a/6(.6, iar
Areniei / 8a/a!tan. *rasaturile libii arene oderne au ince.ut sa se conture'e in sec.
al <I/lea. Multa &ree areana a fost considerata / in od "resit / ca facand .arte din
"ru.ul libilor indo/iraniene. In realitate 1ns#, areana a i.ruutat doar nueroase
cu&inte din .arta si .ersana. 0ocul libii arene in randul celorlalte libi indo/euro.ene a
fost stabilit .entru .ria oara de D. DPbsc5ann, la sfarsitul sec. al <I</lea =ai .recis, in
anul 1>(%@.
Arenii sunt inruditi cu traco/fri"ienii si au locuit cand&a =de la ince.utul celui de/al
II/lea ileniu i.e.n. .ana in sec. al <II/lea i.e.n.@ in Peninsula )alcanica, de unde au i"rat,
1(
ai intai in Asia Mica, iar a.oi in Arenia. Aici, "raiul lor a suferit influenta libilor asa/
'ise anat#liene =libi de substrat@ =5itita 5iero"lifica si 5itita cuneifora@. In &ocabular,
areana are ai ulte aseanari cu "reaca, &ec5ea indiana, libile "eranice, baltice,
sla&e, cu latina, libile iraniene, cu celtica, albane'a, to5arica, fi"iana, traca, ilira si 5itita,
decat cu restul libilor indo/euro.ene.
1". imba albane#a
Cele ai &ec5i te4te datea'a din sec. al <:/lea. Albane'a este i.artita in doua
dialecte: de nord =g*eg@ si de sud (elbasan@, care, 1ns#, .rin .articularitatile sale se deosebeste
.rea .utin de "5e". Budecand du.a teritoriul .e care/l ocu.a, s/ar .utea afira ca albane'a
continua ilira, i.ote'a sustinuta de G. MeIer, P. Hretsc5er, C. Soer, A. *5ub, +.
Doffann, +. ,ensusianu, I. :alaori, Al. P5ili..ide, -R. Sabe;, A. :. ,esicMa;a s.a., dar
anuite .articularitati fonetice &orbesc in fa&oarea ori"inii ei trace =C. Pauli, D. Dirt, G.
Aei"and, D. Pedersen@ sau daco/oesiene =:I. Geor"eie&@. I.ote'ele acetea sunt i.artasite
de lin"&isti si asta'i. in anul 1F%2, ,. ,ece& a cautat sa deonstre'e ca albane'a ar continua
traca, nu ilira. Autorul a;un"e la aceasta conclu'ie in ura anali'ei odificarilor .e care le/au
siferit cu&intele latine in albane'a. Sc5ibarile sunt aseanatoare cu cele din liba roana,
care s/a forat, ca liba roanica, .e substrat traco/daca/"et.
In e&ul ediu, ca libi literare s/au folosit, in Albania, latina si "reaca.
,atorita nueroaselor transforari, sisteul fonetic si structura "raaticala a libii
albane'e au de&iat ult =in ra.ort cu alte idiouri indo/euro.ene@. 0e4icul abunda in
eleente roantice, "recesti si sla&e. ,in oentul cuceririi Iliriei de catre roani =sec. al
II/lea i.e.n.@ datea'a .riele eleente latinesti, urate a.oi de influenta italiana =indeosebi
&enetiana@ si aroana.
11. imba to$arica
Acest teren arbitrar si ine4act este folosit .entru denuirea a doua libi inrudite
intre ele. *e4tele to5arice, scrise cu caractere indiene si datand din sec. al :I/lea / al :II/lea
e.n., au fost desco.erite la ince.utul sec. al <</lea, in *urMestanul c5ine'. ,u.a locul unde
au fost "asite te4tele, libile se i.art in t"rfana =sau to5arica A@ si ."ceana =sau to5arica
)@, indea.roa.e inrudite. ,esco.erirea te4telor to5arice a constituit un e&enient
e4traordinar in lin"&istica co.arati&/istorica. 0ibile to5arice au alcatuit o "ru.a indo/
euro.eana noua, des.re care anterior nu se stia niic. Nu cunoaste nici ti.ul, nici cau'ele
dis.aritiei celor doua idiouri.
1>
,esi te4tele to5arice atesta sc5ibari esentiale in liba lor =fata de indo/euro.eana
couna@, totusi ele au conser&at unele trasaturi indo/euro.ene ar5aice.
0ibile to5arice anifesta aseanari cu "ru.urile italic, celtic, sla&, cu "reaca,
areana si fri"iana. ,ealtfel, definind .o'itie to5aricei intre celelalte libi indo/euro.ene, A.
Meillet sublinia ca ea se situea'a intre italo/celtica, .e de o .arte, sla&a si arerana, .e de
alta. A&and in &edere ca in to5arica e4ista eleente de substrat fino/u"rian, se .oate adiite
ca .atria .riiti&a a &orbitorilor ei s/a aflat intre Ni.ru si Ural. Nu este e4clus ca, intr/o
e.oca foarte inde.artata, straosii .o.oarelor "eranice, ai balto/sla&ilor si to5arienilor sa fi
alcatuit "ru.ul indo/euro.ean de nord, se.arat destul de ti.uriu de indo/euro.eana. Mai
tar'iu =.robabil in ileniile al I:/lea / al III/lea i.e.n.@, "ru.ul acesta s/a scindat in
"eranica, baltosla&a si to5arica.
12. imba $itita %sau nesita&
8itita a fost ras.andita in Asia Mica si ne/a .ar&enit in te4te cuneifore ince.and cu
ileniul al II/lea i.e.n. =.este 1% ??? de tablite de ar"ila@. Monuentele 5ititei cuneifore
sunt foarte nueroase si &ariate in ceea ce .ri&este continutul. Aceasta liba a fost descifrata
de asiriolo"ul ce5 ). Dro'nI in anul 1F1%. ,escifrarea si inter.retarea te4telor 5itite au
contribuit intr/o lar"a asura la re&i'uirea unor .roblee de "raatica co.arata a libilor
indo/euro.ene.
*rebuie s.us ca te4tele 5itite nu reflecta inte"ral sisteul acestei libi, caci adeseori
cu&intele .ro.rii sunt inlocuite .rin cores.ondente accadiene sau redate .rin ideo"rae, a
caror .ronuntare nu se cunoaste.
I.ortanta libii 5itite .entru "raatica co.arata se e4.lica nu nuai .rin
caracterul ar5aic al te4telor, ci si .rin .re'enta in sisteul fonolo"ic si "raatical al 5ititei a
unor deosebiri fata de restul libilor indo/euro.ene =de e4e.lu, e4istenta larin"alelor, a
doua "enuri, in loc de trei, absenta dualului, desinenta couna .entru "enit. si dat. loc. .l. si
"enit. s". etc.@. In unele onuente 5itite s/au "asit inter.olari in lu&iana si .alaita, libi
indea.roa.e inrudite cu 5itita. In Siria de Nord si in estul Asiei Mici, au fost desco.erite si
inscri.tii 5iero"lifice. -le notea'a o liba a.ro.iata de 5itita cuneifora. 0iba lor este
5itita 5iero"lifica. I.reuna cu l/ciana, l/'iana si cariana, libile acestea constituie "ru.ul
anat#lian (*itit#5l"-ian.
In afara de aceste rauri indo/euro.ene, bine cunoscute .rin docuente, s/au .astrat
date fra"entare cu .ri&ire la o serie intrea"a de libi ale unor triburi si .o.ulatii care au
locuit in &ec5ie in re"iunile din -uro.a de sud/est si editeraneana. Anali'a acestor libi
1F
ne .erite sa afira cu certitudine ca a.artin failiei lin"&istice indo/euro.ene. -ste &orba
des.re: trac#5'aca) ilira) frigiana etc.
II. Familia limbilor 'ino-ugriene
%sau ugro-'inice&
Cailia libilor u"ro/finice se i.arte in doua rauri: raura "grica si raura
finica. ,in raura "grica fac .arte libile mag*iara) man!i (reg"la si *anti.
,in raura finica entiona libile: finlan'e4a (!"#mi) e!t#na) !ama (la(#na)
-e(!a si i!"ri) -#'a si le-#na, libile .#mi5(ermiana si .#mi5!iriana, libile m#r'-ine
(er!a si m#.!a, liba mari ra!ariteana 'e cam(ie) mari 'e m"nte si "'m"rta.
Ra.orturile dintre diferitele "ru.uri ale libilor fino/u"riene sunt e4tre de
co.le4e. Cu toate succesele obtinute in doeniul "raaticii lor co.arate, ulte
.robelee le"ate de forarea acestor libi inrudite raan totusi inca bere'ol&ate. In .re'ent,
libile u"ro/finice se deosebesc sititor in structura lor fonetica, "raaticala si le4icala.
III. Familia limbilor turcice
Problea clasificarii "enealo"ice a libilor turcice nu a fost solutionata definiti&.
,ar, s.re deosebire de failia libilor fino/u"riene, libile turcice seaana ult una cu alta,
ceea ce usurea'a studiul relatiilor "enetice e4istente intre ele.
,in aceasta failie fac .arte: t"rca) tatara) a4er&ai'2ana) "4&e.a) t"rcmena)
ci"-a!a) &a!.ira) "ig"ra si gaga"4a.
,in libile turcice care au dis.arut entiona: #r*#na / liba .uternicului stat din
sec. al :II/lea / al :III/lea e.n. in Mon"olia de nord, .e raul +r5on7 c"mana / liba unei
.o.ulatii noade de ste.a =sec. al <I/lea / al <I:/lea e.n.@7 liba -ec*e "ig"ra / liba
arelui stat din Asia centrala =sec. al I</lea / al <I/lea e.n.@ si liba *a4ara.
I(. Familia limbilor ibero
%basco&-cauca#iene
2?
*erenul de libi cauca'iene are in &edere nuai ras.andirea "eo"rafica a libilor
cu.rinse sub acest nue. Stiinta nu a dat inca un ras.uns satisfacator intrebarii daca libile
cauca'iene forea'a sau nu o sin"ura failie.
a@ $r"(a #cci'entala a libilor cauca'iene cu.rinde a&*a4a) a&a4a) liba a'ig*ee)
.a&ar'ina si "&i*a7
b@ "ru.a -eina*a (&at&i.#5.i!tina, din care fac .arte libile cecena) ing"!a)
&at&i.a si .i!tina7 terenul -eina* inseana E.o.orul nostruE7
c@ "ru.a ca"ca4iana 'e !"' (cart-ela include libile gr"4ina =nuita si
ge#rgiana@, mengrela) ceana) 4ana) iar in Peninsula Iberica / &a!ca.
(. Familia limbilor semito-$amitice
V,+ Ram"ra lim&il#r !emite
0ibile seite se i.art in ! "ru.uri: e!tica) n#r'ica si !"'ica:
a@ Gru.a estica e re.re'entata de liba oarta asiro/babiloneana, nuita si
acca'iana, care se &orbea in Asiria si )abilon. Monuentele =scrise cu caractere
cuneifore@ datea'a din anul 2%?? i.e.n. si er" .ana in sec. al :/lea e.n.
b@ Raura n#r'ica cu.rinde libile &ec5i cananeana) e&raica) feniciana) arameica)
m#a&ita) man'eica si liba &ie ai!#ra. E&raica este liba celor ai &ec5i .arti din Bi&lie.
-a a e4istat intre sec. al </lea si al III/lea i.e.n. 0a sfarsitul secolului trecut, se initia'a o
ca.anie de rein&iere a libii ebraice, .entru a .utea fi utili'ata in scris si in &orbire.
Scrierea folosita este cea &ec5e, iar &ocabularul cu.rinde, .e de o .arte, tereni ar5aici,
ada.tati la necesitatile &ietii oderne, .e de alta, i.ruuturi din libile euro.ene.
0iba arameica este liba unor carti de cult, dar care s/a &orbit in Siria, Asiria si
)abilon din .riul ileniu i.e.n. .ana in cele dintai secole e.n. ca liba a +rientului a.ro.iat
=a.ro4iati& din secolul al III/lea i.e.n. si .ana in sec. al I:/lea e.n.@, ulterior araeica a fost
inlocuita tre.tat de araba7 asta'i ea e folosita Eintr/o asura destul de restransaE.
Ai!#ra este o continuare a libii araeice.
c@ Raura sudica cu.rinde ara&a si eti#(iana.
0iba ara&a dis.une de o bo"ata literatura. Cele ai &ec5i te4te sunt re.re'entate de
ionscri.tii, dintre care: una din anul !2> e.n., alta / din %12 si, in fine, o a treia / din %6>.
a;oritatea scrierilor literare le a&e ince.and din sec. al :I/lea si al :II/lea. In araba &ec5e
au fost redactate nueroase o.ere filo'ofice, ateatice si filolo"ice. +data cu ras.andirea
21
islaului, rolul libii arabe in +rient creste considerabil. ,e fa.t, in &iata culturala a
.o.oarelor din +rientul A.ro.iat araba a ;ucat acelasi rol ca latina in -uro.a de a.us.
Inrudirea dintre libile seite a fost stabilita de orientalisti inca din sec. al <:II/lea,
adica inainte de deliitarea relatiilor "enetice in cadrul libilor indo/euro.ene, cu alte
cu&inte, inainte de a.aritia etodei co.arati&e/istorice. Confruntarea acestor libi a fost
inlesnita si a dus la re'ultate .o'iti&e nuai "ratie a.ro.ierii libilor seite intre ele, libi
care entin .ana a'i nueroase trasaturi coune.
V,3, Ram"ra lim&il#r *amite
,in aceasta raura fac .arte: -ec*ea egi(teana) c#(ta) libile &er&ere ale tuare"ilor
si Mabililor din Africa de nord, libile ."!ite =in -tio.ia@ si .a"!a =&orbita in Ni"eria, Sudan,
)enin, *o"o, Caerun etc.@.
Egi(teana -ec*e este liba inscri.tiilor 5iero"lifice care ni s/au .astrat din ileniul
al I:/lea i.e.n. .ana in sec. al III/lea e.n. Monuentele scrieri 5iero"lifice e"i.tene au fost
descifrate de sa&antul france' CranTois C5a.ollion in anul 1>22 .e ba'a unei inscri.tii
trilin"&e.
Lim&a c#(ta re.re'inta o fa'a ulteriora a e"i.tenei =sec. al III/lea, e.oca edie&ala,
.ana in sec. al <:II/lea e.n.@. Scrierea co.ta se ba'ea'a .e alfabetul "recesc.
0in"&istica conte.orana recunoaste inrudirea "enetica a.ro.iata dintre libile
seite si cele 5aite. Aceasta counitate a a&ut loc cu a.ro4iati& %??? de ani i.e.n.
(I. Familia limbilor bantu
0ibile bantu sunt &orbite de .o.oarele care locuiesc in Africa centrala si
eridionala, la sud de Sudan. Bant" este o notiune .ur lin"&istica =nu antro.olo"ica@, toate
libile din aceasta failie forea'a o unitate in ceea ce .ri&este structura "raaticala si
le4icala. -le sunt foarte a.ro.iate una de alta =ca raura libilor roanice ori sla&e@. Una
dintre .articularitatile libilor bantu o constituie e4istenta asa/nuitelor cla!e !eminale.
*oate substanti&ele au aici .refi4e s.eciale =substanti&ele care denuesc oaeni, fiinte,
lucruri etc.@.
0ibile bantu sunt &orbite de a.ro4iati& %? de ilioane de oaeni. ,intre libile
bantu, cea ai i.ortanta e !"a*ili, &orbita de > ilioane de oaeni si ras.andita .e litoralul
+ceanului Indian.
22
0iteratura in liba sua5ili datea'a din sec. al <I:/lea si contine cronici istorice si
.oee.
(II. Familia limbilor mongolice
Aceasta failie cu.rinde libile: m#ng#la) &"riat5m#ng#la) *al*a!a) cirata si
.almi.a. +arecu deosebite de acestea sunt libile m#ng#la =in Af"anistan@, 'ag"ra =in
Manciuria@ si m#ng"ra =in *ibet@.
(III. imbile tunguso-manciuriene
Acestea se i.art in doua sub"ru.e: 1@ n#r'ica sau t"ng"!a, cu libile: e-en.i)
e-ena) neg*i'ala si !#l#na si 2@ !"'ica sau manci"riana, cu libile: manci"riana)
nanaica) "lcica si #r#cen. -le sunt ras.andite in -4treul +rient.
I).limbile paleosiberiene
0ibile .aleosiberiene se subi.art in: 1@ raura de e!t (ci".#ta sau l"#ra-etlana)
e!c*im#!a) .#ria.a) .amcia'ala) i".ag*ira) ci"-anta si g*ilia.a@ si 2@ de -e!t =libi
ieni!eice: .eta sau #!tia.a 'in Ieni!ei) a!!ana si libile dis.arute: arina / in sec. al <:III/
lea, si .#ta / in sec. al <I</lea@.
). imbile samoede
Se &orbesc in nordul inde.artat al fostei U.R.S.S. ,in acestea fac .arte: i"ra.
(nenetii) ieni!ei (enetii) te-gi (ngana!!an in "ru.ul de nord, !el."( si .ama! in "ru.ul de
sud.
)I. Familia limbilor dravidiene
2!
0ibile dra&idiene sunt ras.andite .e un s.atiu iens la sudul si sud/estul
Dindustanului si, .artial, in India centrala. Nuarul &orbitorilor se ridica la >? de ilioane de
oaeni. 0a ba'a clasificarii stiintifice a libilor dra&idiene au stat cercetarile filolo"ilor din
India edie&ala.
0ibile dra&idiene se i.art in doua "ru.e: an'*ra si 'ra-i'a. ,in .ria "ru.a face
.arte liba tel"g", iar din a doua: tamila) .anara) male/alam) .#tra si t"l". N/a fost
stabilita inca a.artenenta celorlalte libi ai .utin studiate la nici una din "ru.ele
entionate: acesta este ca'ul libilor: .#'ag") t#'a) &*il) #ra#n) liba &rag"i s.a.
Substratul dra&idian a a&ut o are influenta asu.ra libii indiene &ec5i, deterinand acolo
a.aritia consoanelor cerebrale. In .ri&inta structurii fonetice, libile dra&idiene seaana
intrucat&a cu cele din "ru.a m"n'a =de e4e.lu, liba .*e9ari@, &orbite tot in India, c5iar
inaintea celor dra&idiene.
)II. Familia limbilor malaio-poline#iene
Se subdi&ide in: 1@ ram"ra malae4a =sau in'#ne4iana@ si 2@ ram"ra (#line4iana.
,intre aceste libi, cele ai studiate sunt libile din .ria "ru.a, din care fac .arte:
in'#ne4iana =liba de stat a Re.ublicii Indone'ia@, '2a9ane4a) !"n'a) malae4a) &ali)
ma'"ra) t#ra2a) &"gi) tagal#!) malga!a =in Mada"ascar@ etc.
,in raura .oline'iana fac .arte libile *a9aiana) !am#ana) ma#ri s.a.
,intre libile &orbite in Suatera =&at#.) l"&") ace.) ga-#) in'#ne4iana etc.@, cea
ai insenata este in'#ne4iana) continuatoare, intr/un anue sens, a libii malae4e
clasice. In alae'a sunt nueroase i.ruuturi din sanscrita si, indeosebi, araba. + anuita
influenta au e4ercitat/o si 5industana, .ersana, d;aOane'a si c5ine'a, iar dintre libile
euro.ene: .ortu"5e'a, olande'a si en"le'a. In sec. al <I:/lea, alae'ii au ado.tat scrierea
araba. In .re'ent, indone'ienii folosecs alfabetul latin. Priele inscri.tii in liba alae'a au
fost desco.erite in centrul BaOei =datate: >2( si >!2@. 0iba indone'iana actuala este
re'ultatul e&olutiei si forarii ra.ide a libii alae'e, ibo"atita .e seaa ultor libi si
dialecte auto5tone. ,in anul 1F$% alae'a s/a i.us ca liba oficiala a statului si a ca.atat
nuele de indone'iana =la*a!a in'#ne!ia@. ,e fa.t, la 2> octobrie 1F2>, cu .rile;ul unui
Con"res al tineretului, care s/a tinut la BaMarta, s/a folosit, .entru .ria oara, terenul de
2$
lim&a in'#ne4iana 5 &a*a!a in'#ne!ia / Eliba indone'iana odernaE / care a de&enit,
cu ti.ul, sibolul unitatii nationale.
,esi in'#ne4iana continua lim&a malae4a, intre ele nu trebuie sa .une senul
identitatii. 0iba indone'iana difera de alae'a .rin unele trasaturi, le"ate de e&olutia ei in
e.oca oderna =intre altele, .rin .re'enta in &ocabular a unui are nuar de cu&inte .entru
notiuni abstracte, i.ruutate in s.ecial din olande'a sau forate din eleente auto5tone, ca
si .rin unele .articularitati orfosintactice. Cu toate acestea, cine cunoaste liba indone'iana
.oate lesne citi o.ere literare in alae'a clasica.
Nu .ute sa nu ainti si de liba .a9i, &ec5ea liba literara a d;aOane'ilor, care
a e4istat de la ince.utul erei noastre si care, in ceea ce .ri&este structura "raaticala, face
.arte din cate"oria libilor alaio/.oline'iene. 0e4icul ei este 1ns# i.ruutat ai ales din
sanscrita si bali, deoarece literatura in liba MaOi sunt traduceri si .relucrari, ai ult sau
ai .utin e4acte, ale o.erelor literare =e.ice si draatice@ sau reli"ioase =budiste@ din India.
,e foarte ulta &ree liba MaOi a aItras atentia sa&antilor =ince.and cu A. :on
Duboldt@ si este una dintre cele ai studiate libi din aceasta .arte a luii.
)III. imbile c$ino-tibetane
Se i.art in doua ari rauri: 1@ t*ai5c*ine4a (c*in#5!iame4a, care cu.rinde liba
c*ine4a si "ru.ul libilor t*ai =liba t*ai (r#(ri"54i!a sau t*ai5!iame4a, a.oi libile la#)
l"i) ."in) -ietname4a, nuita, anterior, anamita s.a.@ si 2@ ti&et#5&irmana =liba ti&etana)
libile *imalaice (r#n#minali4ate, libile *imalaice ne(r#n#minali4ate, liba &irmana
s.a.@.
)I(. imbile indiene %amerindiene&
Se clasifica in trei ari "ru.e: 1@ libile din Canada si S.U.A. =e!c*im#!a) ale"ta)
failia at*a(a!ca si alg#n;"ina etc.@7 2@ libile din e4ic si din Aerica centrala =cea ai
i.ortanta este, aici, ma/a, liba oarta, &orbita de indienii din UucatVn si nordul statului
Ca.ec5e@7 !@libile din Aerica de Sud si Antile =;"ec*"a) a/mara) t"(i) g"arani etc.@.
Cu .ri&ire la locul lim&ii c#reene in clasificarea "enealo"ica au fost eise doua
i.ote'e. ,u.a una dintre ele, coreeana ar fora i.reuna cu libile dra&idiene din sudul
Italiei o failie a.arte, e4.licatie neacce.tata din li.sa de ar"uente con&in"atoare. Mult ai
2%
.lau'ibila este cealalta i.ote'a, care sustine inrudirea dintre coreeana si libile anciuriana
si on"ola. ,u.a .arerea lin"&istilor care au ar"uentat cel de/al doilea .unct de &edere,
coreeana face .arte din failia libilor altaice =adica este inrudita cu libile turcice,
on"ole si tun"uso/anciuriene@.
Intrebari de verificare:
/ Ce criterii stau la ba'a clasificarii "enealo"iceW
/ Care sunt .rinci.alele failii de libiW
/ Care sunt .rinci.alele rauri ale failiei indoeuro.eneW
/ -nuerati libile roanice.
). CLASIFICAREA TIPOLO$ICA

I!t#ric"l (r#&lemei
S.re deosebire de clasificarea "enealo"ica, clasificarea ti.olo"ica a libilor, a.aruta ca
in acelasi ti. =adica la sfarsitul sec. al <:II/lea si ince.utul celui de/al <I</lea@, se
inteeia'a .e alte .rinci.ii. Intr/ade&ar, aici nu ne ai interesea'a inrudirea orfeelor si
nici, i.licit, filiatia lin"&istica, ci ti.ul libii, cu alte cu&inte, aseanarile si deosebirile ce
se anifesta in structura "raaticala a libilor, indiferent de ori"inea lor.
Ideea de a se studia ti.ul libii o intalni, .entru .ria oara, la roantici, du.a care,
sufletul fiecarui .o.or se anifesta in folclor, in arta, literatura si liba. ,e aici conclu'ia,
naturala, ca .rin liba .ute cunoaste s.iritul etnic. Conce.tia aceasta o "asi forulata in
celebra lucrarea a lui Criederic5 &on Sc5le"el, seful roanticilor "erani, <&er 'ie !(rac*e
"n' =ei!*eit 'er In'ier, entionata ai sus. Pe ba'a co.ararii libilor, intre.r1ns# inca
de en"le'ul A. Bones, Cr. Sc5le"el confrunta sanscrita cu "reaca, latina, libile turcice si
conc5ide ca:
1@ libile .ot fi i.artite in doua ti.uri, si anue in lim&i fle7i#nare =cu fle4iune
interna@ si lim&i c" afi7e =care dis.un de .refi4e si sufi4e@7
2@ fiecare liba se naste si raane in acelasi ti. lin"&istic7
26
!@ libile fle4ionare sunt ai bo"ate, ai stabile si ai durabile decat acela afi4ale,
care, di.otri&a, ar fi sarace, artificiale si nu s/ar de'&olta or"anic. In alti tereni, Cr.
Sc5le"el considera ca libile fle4ionare ar fi sin"urele ideale si le o.une tuturor celorlalte.
,u.a .arerea lui, re.re'entanta clasica a libilor fle4ionare o constituie sanscrita.
Gece ani ai tar'iu, fratele lui Criederic5 Sc5le"el, Au"ust Ail5el &on Sc5le"el
=1(6(/1>$%?, in lucrarea O&!er-ati#n! !"r la lang"e et la litt:rat"re 'e! tr#"&a'#"r!
=1>1>@, .ro.une clasificarea tuturor libilor in trei ti.uri .rinci.ale:
1@ lim&i in care c"-intele !"nt in-aria&ile, iar ra.orturile dintre el7e .ot fi e4.riate
nuai .rin to.ica7
2@ lim&i c" afi7e, in care ra.orturile "raaticale sunt desenate cu a;utorul
.refi4elor, sufi4elor si al desinentelor7
!@ lim&i fle7i#nare, in care, in afara de afie, ai e4ista si fle4iune interna. 0a randul
lor, acestea .ot fi di&i'ate, .e ba'a criteriului sintactic, in lim&i !intetice si lim&i analitice.
+ noua eta.a in e&olutia conce.tiilor .ri&ind clasificarea ti.olo"ica a libilor este
arcata de cercetarile lui Ail5el &on Duboldt. Ceea ce este nou in clasificarea .ro.usa de
Duboldt consta in fa.tul ca el adau"a celei facute de A. Sc5le"el al .atrulea ti. lin"&istic si
da denuire .rielor doua.
1@ Priul ti. lin"&istic =al lui A. Sc5le"el@ Duboldt il nueste i4#lant.
2@Al doilea este denuit agl"tinant7 libile care il co.un se caracteri'ea'a .rin
afi4e, dar in structura lor orfolo"ica .refi4ele, sufi4ele si desinentele nu sunt sudate cu
radacina cu&antului.
!@Al treilea ti. il constituie lim&ile fle7i#nare. -le se caracteri'ea'a, s.re deosebire
de cele a"lutinante, .rintr/o coe'iune .erfecta atat intre afi4e, cat si intre acestea si radacina.
S.ecifica acestor libi este si fle7i"nea interna.
$@S.re deosebire de in&atatii de .ana la el, Duboldt ai distin"e un ti. lin"&istic, si
anue ti.ul lim&il#r inc#r(#rante =libile unor indieni din Aerica de Nord, .recu si
unele din libile din e4treitatea de nord/est a Siberiei7 ciuMota sau luora&etlana@. In
o.o'itie cu idiourile in care e4ista .arti secundare de .ro.o'itie de.endente de &erbul/
.redicat, in libile incor.orante sunt utili'ate, cu aceasta functiune, afi4ele, care fac cor.
coun cu &erbul/.redicat. In libile incor.orante, .ro.o'itie nu este 1ns# alcatuita nuai
din &erbe X afi4e, ci si din &erbe si nue reduse fonetic.
,esi conce.tia "enerala a lui A. &on Duboldt contine unele eleente dialectice,
totusi teoriile lui .ri&itoare la e&olutia ti.ului lin"&istic sunt idealiste, influentate ult de
Hant, Sc5ellin" si Cic5te. 0in"&istul "eran considera ca .rinci.alele ti.uri orfolo"ice ar
2(
re.re'enta eta.e diferite ale unui .roces de e&olutie unic, ince.and cu libile i'olante. Cele
ai desa&arsite sunt, du.a el, libile fle4ionare, iar sanscrita constituie, desi"ur, ti.ul ideal.
Au"ust Sc5leic5er re&ine la clasificarea ti.olo"ica a fratilor Sc5le"el, dar cu o
ar"uentare si detalii noi. Ca disci.ol al lui De"el, Sc5leic5er era con&ins ca tot ceea ce
e4ista trece .rin trei eta.e =triada@: te'a, antite'a si sinte'a. In consecinta, &a trebui sa
deliita trei ti.uri de libi in trei .erioade. Aceasta inter.retare, do"atica si forala, a
filo'ofiei 5e"eliene a fost cobinata de Sc5leic5er cu ideile lui C5. ,arOin des.re e&olutia
s.eciilor biolo"ice. In od lo"ic, Sc5leic5er a&ea sa a;un"a la conclu'ia ca liba, ca orice
or"anis natural, se naste, creste =nu se de'&olta@ si oare. Clasificarea ti.olo"ica a lui
Sc5leic5er nu .re&ede libile incor.orante, ci indica trei ti.uri lin"&istice in doua &ariante:
lim&i !intetice si lim&i analitice.
1. .riul ti. il constituie lim&ile i4#lante:
a@ R / radacina .ura =de e4e.lu, c*ine4a@7
b@ R X r / radacina X cu&antul au4iliar =de e4e.lu, &irmana@7
2. Lim&ile agl"tinante:
Ti("l !intetic:
a@ Ra/ti.ul sufi4al =de e4e.lu, libile t"rcice si finice@7
b@ aR/ti.ul .refi4al =de e4e.lu, libile &ant"@7
c@ RJa/ti.ul infi4al =de e4e.lu, liba &at&i.a@
Ti("l analitic>
d@ Ra =aR@ X r K radacina afi4ata X cu&antul au4iliar =de e4e.lu, liba
ti&etana@7
!. Lim&i fle7i#nare
Ti("l !intetic>
a@ Ra / fle4iunea interna .ura =de e4e.lu, libile seite@7
b@ aRY =RYa@ X r: radacina flectanta =cu fle4iune@ si afi4ata X cu&antul au4iliar
=de e4e.lu, libile r#manice) engle4a@.
0ibile i'olante sau aorfe sunt considerate de Sc5leic5er ca s.ecii ar5aice, cele
a"lutinante, ca s.ecii interediare, libile fle4ionare =&ec5i indo/euro.ene@ ar coincide cu
e.oca de inflorire, re.re'entand, deci, s.eciile cele ai e&oluate, in ti. de libile
fle4ionare noi =analitice@ ar a.artine e.ocii de de"radare. In &iata libilor, A. Sc5leic5er
distin"e, deci, doua .erioade, dintre care una asa/'isa (rei!t#rica sau creat#are si alta
i!t#rica sau 'e 'egra'are. In aceasta .erioada nu se ai creea'a fore noi, ci, di.otri&a,
totul se de'inte"rea'a.
2>
In acelasi ti. cu Sc5leic5er, a elaborat o clasificare orfolo"ica D. Steint5al. -l
.orneste de la te'ele .rinci.ale ale lui Aea&on Duboldt, dar inter.retea'a ideile acestuia .e
.lan .si5olo"ic. *oate libile sunt i.artite de Steint5al in lim&i c" f#rma si lim&i fara
f#rma (am#rfe. Prin f#rma el intele"e atat fora cu&antului, cat si fora .ro.o'itiei.
0ibile in care fle4iunea li.seste au fost nuite de Steint5al agregate7 ele dse subi.art in:
libi de ti.ul &ietnae'ei =care este a.roa.e total li.sita de fore@ si liba c5ine'a =care nu
este co.let aorfa: in c5ine'a e4ista nu nuai afi4e le4icale, ci si afi4e "raaticale@7
libile cu fle4iune, Steint5al le/a nuit libi -aria&ile.
A, Fara f#rma>
/ cu a;utorul redu.licarii si al .refi4elor =libile (#line4iene@7
/ cu a;utorul sufi4elor =libile t"rcice) m#ng#le si fin#5"griene@7
/ .rin interediul incor.orarii =libile amerin'iene@7
B, Lim&i -aria&ile) c" f#rma (#rgani4ate:
/ .rin adau"area eleentelor =egi(teana@7
/ cu a;utorul fle4iunii interne =libile !emite@7
/ cu a;utorul sufi4elor &eritabile =libile in'#5e"r#(ene@.
Aceasta clasificare, ca, dealtfel, si cele care i/au forat, o co.letea'a cu aanunte
.e cea a lui A. :on Duboldt, in ca'ul de fata cu o intele"ere deosebita a notiunii de f#rma.
Clasificarea lui D. Steint5al a fost re&i'uita de Cr. Misteli, care are eritul de a fi
deliitat lim&ile ca ra'acini i4#lante =c5ine'a@ de cele care i4#lea4a temele =de e4e.lu,
alae'a@.
N. CincM .une la ba'a clasificarii, .e de o .arte, .rinci.iul de or"ani'are a .ro.o'itiei
=Easi&itateaE, ca in libile incor.orante, sau Ecaracterul se"entarii sau al fra"entariiE, ca
in libile seite si indo/euro.ene@, iar .e de alta, caracterul relatiilor dintre .artile
.ro.o'itiei, in s.ecial ti.ul acordului. In felul acesta, o liba a"lutinanta cu acord de.lin =de
e4e.lu, subia din "ru.ul 'abe'i al failiei bantu@, iar alta, tot a"lutinanta, dar cu acord
.artial =turca@, ocu.a in clasificarea lui CincM, locuri diferite. ,re.t urare, autorul distin"e >
ti.uri orfolo"ice: 1@ ti.ul c5ine'7 2@ ti.ul "roenlande'7 !@ ti.ul subia7 $@ ti.ul turc7 %@ ti.ul
saoan =s.ecific si altor libi .oline'iene@7 6@ ti.ul arab =coun si celorlalte libi seite@7
(@ ti.ul "rec =caracteristic si altor libi indo/euro.ene@ si >@ ti.ul "ru'in.
In clasificarea orfolo"ica a lui Cr. si A. Sc5le"el, A. &on Duboldt, A. Sc5leic5er,
D. Steint5al si Cr. Misteli, ca, dealtfel, in 1ns#si conce.tia lor lin"&istica, libile
indo?euro.ene re.re'inta ti.ul cel ai e&oluat si se caracteri'ea'a .rintr/o structura
"raaticala ideala, .uncte de &edere ce nu .ot fi 1ns# acce.tate.
2F
0in"&istul rus C. C. Cortunato& =1>$>/1F1$@ reia, cu unele odificari, sisteul de
clasificare al lui A. &on Duboldt, .e care/l co.letea'a cu un ti. ce ocu.a o .o'itie
interediara intre libile a"lutinante si cele fle4ionare. Cortunato& denueste acest ti.
fle7i#nar5agl"tinant si include aici libile seite, .e care lin"&istii le considerau fle4ionare,
desi in structura lor "raaticala ele se deosebesc ult de libile indo/euro.ene. Clasificarea
ti.olo"ica a lui Cortunato& este foarte lo"ica, dar insuficienta in .ri&inta nuarului libilor.
-l ia ca .unct de .lecare structura forei cu&antului si corelatia dintre eleentele
orfolo"ice ale acestuia din ura. )a'andu/se .e criteriile aintite, lin"&istul rus distin"e $
ti.uri de libi:
1@ agl"tinante =turcice, fino/u"rice on"ole@, in care forele cu&intelor se
or"ani'ea'a .rin se.ararea teelor si afi4elor7
2@ fle7i#nar5agl"tinante =libile seite@, in care forele cu&intelor se or"ani'ea'a
.rin se.ararea teelor, deci aici ra.ortul dintre tea si afi4 este identic cu cel din libile
a"lutinante7
!@ fle7i#nare =libile indo/euro.ene@, in care e4ista o fle4iune teatica =a teelor@ in
fore or"ani'ate de afi4e7
$@ ra'icale =c5ine'a, birana@, in care nu e4ista fore ale cu&intelor i'olate,
detasabile, radacinile constituind nu .arti ale cu&antului, ci c5iar cu&inte.
,in clasificarea lui Cortunato& li.sesc libile incor.orante, in ea nu .ot fi incluse
"ru'ina, "roenlande'a, libile alaio/.oline'iene, dar foarte subtil este ilustrata diferenta
dintre forarea cu&intelor in libile indo/euro.ene si seite, o.eratie .e care anterior
lin"&istii de obicei nu o faceau.
+ co.letare substantiala a sc5eei clasificarii ti.olo"ice traditionale ii a.artine
lin"&istului aerican -. Sa.ir. 0a ba'a clasificarii, acesta .une trei criterii: 1@ gra'"l 'e
!inte4a7 2@ te*nica !inte4ei7 !@ caracter"l c#nce(tel#r =adica al senificatiilor ce .ot fi
e4.riate in cadrul cu&antului@. ,u.a .riul criteriu, libile sunt di&i'ate in: analitice
=c5ine'a, en"le'a, france'a@, !intetice =latina, araba, finlande'a@ si (#li!intetice. In
conforitate cu cel de/al doilea criteriu, libile se i.art in i4#lante) agl"tinante)
f"4i#nante si !im&#li4ante. In fine, .otri&it celui de/al treilea criteriu, ti.urile de notiuni
e4.riate de liba .ot fi: A. Le7icale =1.c#nce(te le7icale ?'e &a4a? si c#nce(te
?'eri-ati-e?@ si ). $ramaticale =!.c#nce(te relati#nale c#ncrete: de .ilda, "enul si
nuarul7 $.c#nce(te relati#nale ("re: de e4., cate"oria "raaticala a ca'ului@.
Considerate in ansablu, cercetarile consacrate clasificarii ti.olo"ice au scos la i&eala
fa.tul ca in fiecare liba .redoina anuite .rocedee de e4.riare a continutului
!?
"raatical, in sc5ib, altele li.sesc sau sunt folosite foarte rar. In fond, asa a a.arut
clasificarea ti.olo"ica. -a se s.ri;ina .e structura libii si este definita .rin i;loacele
"reaaticale de e4.resie, esentiale in fiecare ca' in .arte. Astfel, la e4.riarea ra.orturilor
dintre cu&inte, liba roana utili'ea'a i;loace m#rf#l#gice =fle4iunea@, !intactice
=;onctiunea, ;u4ta.unerea, .arata4a, to.ica@ si f#netice =intonatia, .au'a@. ,i.otri&a,
c5ine'a recur"e ai ales la ton, to.ica si cu&inte au4iliare.
CLASIFICAREA TIPOLO$ICA TRADITIONALA
0in"&istica "enerala actuala acce.ta, in .rinci.iu, clasificarea ti.olo"ica a lui
Duboldt si co.letarile facute de alti in&atati atat in sec. al <I</lea, cat si in e.oca noastra.
Se recunoaste, de fa.t, e4istenta a .atru ti.uri .rinci.ale de libi, si anue: 1@ ti.ul i4#lant
sau am#rf7 2@ ti.ul agl"tinant7 !@ ti.ul fle7i#nar7 $@ ti.ul (#li!intetic.
1. imbile i#olante sau amor'e =li se ai s.une si radicale@
,in aceasta cate"orie fac .arte: c5ine'a, &ietnae'a, tibetana, birana, siae'a, libile
sudane'e =in .arte, si en"le'a@. 0ibile .oenite se caracteri'ea'a .rin uratoarele trasaturi
.rinci.ale:
a@ in&ariabilitatea cu&intelor. Afi4ele "raaticale, de obicei li.sesc, cu&intele nu se
declina si nu se con;u"a. -4ista nuai .articule, care inde.linesc rolul cu&intelor au4iliare, si
afi4e le4icale. 0ibile se nuesc i4#lante, .entru ca forele cu&intelor nu e4.ria ra.orturi
sintactice in .ro.o'itie: foral cu&intele sunt Ei'olateE. -le .ot consta in unele libi nuai
din radacini, in ti. ce in altele =care i'olea'a teele@ "asi afi4e le4icale. Pro.o'itia
re.re'inta, in libile i'olante, un sir de radacini sau tee in&ariabile.
b@ In libile aorfe nu e4ista eleente forale .entru a diferentia .artile de &orbire,
desi sensul lor este .erce.ut ca atare si in .lan orfolo"ic. Cu&intIele ce desenea'a
obiecte, .ro.rietati sau actiuni, din .unct de &edere structural nu se deosebesc .rin niic
unele de altele. Uneori, unul si acelasi cu&ant .oate indica si obiectul, si .ro.rietatea, si
actiunea =aceasta de.inde, bineinteles, de conte4t@. ,e aici .oliseia radicalilor sau a
teelor. Aceleasi radacini au, adeseori, intelesuri foarte &ariate =de e4e.lu, in c5ine'a@. Cu
alte cu&inte, in c5ine'a e4ista ulti radicali ooniici. ,e .ilda, ta# .oate insena: Ea ra.i,
a atin"e, a aco.eri, stea" =flaura@, "rau, a duce, druE7 li" / Ea intoarce, caruta, .iatra
.retioasa, roua, a bate fierul, druE. Aceste co.le4e sonore, identice din .unct de &edere
fonetic se"ental, sunt diferentiate .rin intonatie =oral@ si .rin ideo"rae =in scris@.
c@ Ra.orturile sintactice .ot fi e4.riate .rin to.ica, intonatie si cu&inte/radacini,
care isi .ierd in conte4t &aloarea lor de ba'a si ca.ata rolul cu&intelor au4iliare =insrtuente
!1
"raaticale .rin e4celenta: .re.o'itii sau con;unctii@. ,e e4e.lu, subiectul se afla
intotdeauna la ince.utul .ro.o'itiei, obiectul direct sta sau iediat du.a cu&antul care
arc5ea'a actiunea sau este indicat .rin interediul unui cu&ant/radacina.EGeniti&ulE =ceea
ce intele"e noi .rin acest ca'@ se e4.ria in c5ine'a .rin .lasarea cu&antului inaintea celui
care trebuie definit: teani t!e Efiul ceruluiE =se .oate s.une 1ns# si: teani5ti5t!e@. In liba
c5ine'a, in afara de cu&intele radacini, care .oarta o anuita &aloare le4icala, ai e4ista si
cu&inte/radacini cu functie au4iliara. =Studiul acestei libi se reduce la stidiul radicalilor de
diferite ti.uti, .recu si al to.icii@. ,estinatia celor doua feluri de radacini a fost obser&ata de
ulta &ree de lin"&istii c5ine'i, care le/au i.artit in c"-inte (line si c"-inte g#ale (-i'e.
In concordanta cu aceasta deliitare, se dadea si definitia "raaticii: a arta foarte utila, care
ne in&ata sa deosebi cu&intele .line de cele "oale.
2. imbile aglutinante
In aceasta cate"orie se incadrea'a a;oritatea libilor din Asia, Africa si +ceania:
libile turcice, on"olice, tun"uso/anciuriene, saoedice, bantu, fino/u"riene, dra&idiene,
"ru'ina, ;a.one'a, areana de a'i =care .oseda 1ns# si unele trasaturi, s.ecifice ti.ului
fle4ionar@ s.a. -le se caracteri'ea'a .rin afi4e le4icale si "raaticale, dar, s.re deosebire de
ti.ul fle4ionar, le"atura dintre orfee nu .re'inta o coe'iune .erfecta, de unde si nuele de
agl"tinante.
a@ In aceste libi, structura orfolo"ica a cu&antului este e4tre de clara.
b@ Indiferent de natura lor, orfeele se .re'inta sub acelasi as.ect =nu e4ista
fle4iune interna, li.sesc alternantele@. Radacina cu&antului nu se odifica niciodata. *oate
eleentele sunt ali.ite, atasate. ,e e4e.lu, in turca: el EanaE, el@im Ein ana eaE,
el@im@'e Ein ana eaE =loc.@, el@im@'e@.i@ Ecare se afla i ana eaE, el@im@'e@.i@n ="en.
s"@ Ea celui =a ceea@ ce se afla in ana eaE7 a.licarea afi4ului la radacina =care .oarta sensul
le4ical fundaental@ se face .ornind de la eleentul ai "eneral, ai abstract, s.re cel ai
concret, ai .articular, adica ai intai se atasea'a afi4ul care arata cate"oria cea ai
cu.rin'atoare, urat de afi4ul cate"oriei ai restranse7
c@ Afi4ele care e4.ria diferite &alori "raaticale se caracteri'ea'a .rin doua
trasaturi fundaentale: fiecare afi4 inde.lineste nuai o sin"ura functiune7 fiecare &aloare
"raaticala este e4.riata intotdeauna .rin unul si acelasi afi4 =afi4e standard@. ,e e4e.lu,
in turca: #'a Ecaera, odaieE, #'a@'a Ein caeraE =loc.@, #'a@lar =no..l@, iar #'alar@'a
=loc. .l.@7 in tatara ."l EanaE / noinati&ul sin"ular este arcat aici de afi4ul =desinenta@
'ero7 ."l@lar EainiE / afi4ul /lar e4.ria nuai .luralul, nu si noinati&ul7 in libile
fle4ionare =sanscrita, "reaca, latina, roana, "erana, rusa etc.@, o desinenta .oate indica =si
!2
indica@ ai ulte functiuni. Astfel, in lat. *#rti) 5i arc5ea'a in acelasi ti. si noinati&ul
si .luralul7 in !(e> e desenea'a doua functiuni "raaticale: ablati&ul si sin"ularul7
d@ Arm#nia -#cala (!inarm#ni!m"l re.re'inta o cerinta de a Zaroni'a[ &ocala
afi4elor cu &ocala din interiorulo cu&antului.
e@ Pe lan"a fa.tul ca afi4ele inde.linesc o sin"ura functiune "raaticala, libile
a"lutinante se caracteri'ea'a, du.a cu a ai rearcat, .rintr/o slaba coe'iune a
orfeelor =acestea se ali.esc in od ecanic la radacina sau de alt afi4@7
f@ Procedeele orfolo"ice cele ai ras.andite sunt sufi4area si .refi4area. In libile
a"lutinante .redoina, de re"ula, unul dintre ele. Astfel, in libile turcice si fino/u"riene
e4ista nuai sufi4e, in ti. ce in libile bantu, .redoina .refi4ele.
3. imbile 'le*ionare
Aceste libi se caracteri'ea'a .rin uratoarele trasaturi fundaentale:
a@ .osibilitatea &ariatiei foneatice a structurii orfeelor =fle7i"ne interna. Aceasta
odificare ser&este la forarea de noi cu&inte sau diferite fore ale unuia si aceluiasi cu&ant
=cf.en"l. s". f##t E.iciorE / .l. feetA "er. =al' E.adureE / .l. =al'er7 8an'el Ene"otE / .l.
8Bn'elA
"er. Fangen Ea .rindeE, fBngt =.re'., .ers. a III/a s".@, fing =i.erf., .ers. a III/a s".@7
b@ fiecare afi4 .oate fi .urtatorul ai ultor functiuni "raaticale7 cf. in rusa7 desinenta / e-
(in 'erC-D2e-E'erC-# Eco.acE, e4.ria cate"oria nuarului =.l.@ a "enului =n.@ si a ca'ului
="en.@7
c@ o coe'iune .erfecta a orfeelor =fu'ionarea lor@.
Intr/ade&ar, in libile fle4ionare, afi4area difera de afi4area din libile a"lutinante .rin
fa.tul ca sufi4ele si .refi4ele sunt le"ate or"anic de radacina sua tea, adeseori, e4ista
cu&inte care nu .ot fi folosite fara sufi4 =cf. in r. !emD@2a) 'ere-@#@, du.a cu sunt si ca'uri
cand sufi4ul este 'ero =cf. tot in rusa7 !t#l ?scaun? F no. ac. s"., !t"l EasaE / no. ac. s".,
!a(#g E"5eataE/ no. ac. s". "en. .l., !#l'at / no. s"., "en. ac. .l.@.
0ibile fle4ionare se i.art, la randul lor, in libi !intetice si analitice. 0ibi
sintetice .rin e4celenta: libile indo/euro.ene &ec5i =sanscrita, "reaca, latina, "otica,
areana &ec5e, sla&a &ec5e si altele@ iar dintre libile indo/euro.ene actuale: lituana,
"erana, rusa si unele libi sla&e =ele au 1ns# si eleente de analitis@. 0ibi analitice:
a;oritatea libilor indo/euro.ene conte.orane =libile roanice, neoindiene, en"le'a,
dane'a, neo"reaca, bul"ara s.a.7trebuie s.us 1ns# ca e&olutia libii roane de la sintetis la
analitis nu este unidirectionala si absoluta, caci se obser&a, in .arte, si un fenoen in&ers,
de creare a forelor sintetice@.
!!
In lim&ile !intetice, cate"oriile si ro.orturile "raaticale se e4.ria in interiorul
cu&antului, in ti. ce libile analitice recur" la i;loace e4terne =cu&inte au4iliare, to.ica,
intonatie@. In libile cu structura sintetica, cu&antul isi entine caracteristica sa "raaticala,
c5iar dacal e4tra"e din .ro.o'itie. ,e e4e.lu, lat. fili"m ne indica .rin fora sa ca: a@
a&e in fata un substanti&, b@ la nuarul sin"ular, c@ in ca'ul acu'ati&, d@ cu functia sintetica
de co.leent direct. In lim&ile analitice 1ns#, cu&antul, scos din .ro.o'itie, are nuai
&aloare le4icala, .osibilitatea de a nui =f"nctia 'en#minati-a. ,e e4e.lu, in en"le'a
r#"n' EcercE , considerat in afara .ro.o'itiei, are nuai &aloare le4icala, fara indicatii de
natura "raaticala.
Structura analitica este ai ras.andita in .aradi"a nuelui =&e'i, de e4e.lu,
france'a, en"le'a, bul"ara, .ersana noua etc.@. In sisteul &erbal, 1ns#, alaturi de constructii
analitice, "asi si o bo"ata &arietate de fore sintetice, utili'ate .entru desenarea
cate"oriilor "raaticale .ro.rii acestei .arti de &orbire =ti.ul, odul s.a.@. -leentele
sintetice a.ar si in cadrul deri&arii folosite in libile analitice.
1. imbile polisintetice %incorporante&.
Particularitatile acestui ti. orfolo"ic consta in aceea ca diferitele obiecte ale actiunii
=direct, indirect@ .recu si circustantialele nu sunt e4.riate .rin .arti secundare de
.ro.o'itie ci .rin diferite afi4e care intra in c.o.onenta forei &erbale ce ser&este de
.redicat in .ro.o'itie. Uneori in co.onenta .redicatului se inlcude si subiectul. Pute
s.une, astfel, ca in libile .olisintetice cu&antul cores.unde unei intre"i .ro.o'itii din alte
libi.
,in libile .olisintetice fac .arte ulte lim&i ale in'ienil#r 'in America, unele lim&i
africane si libile unor .o.oare din Asia.
Pentru a intele"e cu functionea'a aceste libi, .re'enta un e4e.lu dintr/o liba
indiana din Aerica de Nord, statul +re"on \ lim&a c*in##.. Pro.o'itiei noastre ZA &enit
s#/i dau ei asta[ ii cores.unde in c5inooM inial"'am, In aceasta .ro.o'itie sunt incor.orate
obiecte .ronoinale: radacina &erbului Za da[ este re.re'entata .rin consoana ', .refi4ul i5
e4.ria un trecut iediat7 n desenea'a .ersoana I s".7 al doilea /i5 obiectul .ronoinal
=Zasta[, Zaceasta[, Zacest lucruE@7 /a5 al doilea obiect .ronoinal \ Zei[ \ =co.leent
indirect@7 /l/ afi4 care indica &aloarea de co.leent indirect a .ronuelui .recedent7 /"/
arata ca actiunea este indre.tata s.re e4terior si .orneste de la subiectul &orbitor =adica Zel da
cui&a ce&a si nu ia de la nieni niic[@7 in fine \am este un sufi4 care e4.ria o notiune
su.lientara cu un anuit sco..
!$
*i.ul .olisintetic il deterina in .riul r]nd du.a criteriul sintactic. -ste "resit sa se
afire ca in libile .olisintetice nu e4ista cu&inte, ci nuai cu&inte/.ro.o'itii. In libile
.olisintetice e4ista .aralel si fore inde.endente si fore incor.orante.
CLASIFICAREA SOCIOLIN$VISTIC%
9n consen#rile de fa3# 1ncerc# a sc5i3a o ti.olo"ie a libilor din .ers.ecti&a
sociolin"&istic#. ,eersul se 1nteeia'# .e conce.3ia des.re caracterul social al libii
=A5itneI, 1F?1, .. $?1/$?$7 Meillet, 1F21, .. 1/1>7 Saussure, 1F62, .. 2%/!?@, .otri&it c#reia
toate fa.tele de lib# =at]t cele sincronice, c]t 2i cele diacronice@ se afl# 1ntr/o rela3ie
constant# cu societatea
!
.
Clasificarea sociolin"&istic# a libilor are ai ult dec]t o &aloare teoretic# "eneral#, 1n
#sura, fire2te, 1n care obiectul de studiu al lin"&isticii este counitatea social# sub as.ectul
s#u lin"&istic =Cal&et, 1FF>, .. 122@. 9n aceast# ordine de idei, rostul unei aseenea ti.olo"ii
este deterinat de utilitatea 2i eficacitatea social# a acesteia, cu alte cu&inte \ de a.licarea ei
.ractic#, cel .u3in 1n doeniul .oliticilor lin"&istice.
S.re deosebire de clasificarea "enealo"ic#, 1n care 1ncadrarea, 1n acest sens, unei libi este
definiti&#, f#r# a se sc5iba 1n .rocesul e&olu3iei libii, ti.olo"ia sociolin"&istic# nu este
iuabil#: ea re.re'int# direc3ia .e care ulte libi =&ariet#3i@ \ re"ionale 2i sociale \ au
str#b#tut/o 1n trecut 2i druul .e care sunt an"a;ate ast#'i altele. 9n acest conte4t, ceea ce are
o i.ortan3# deosebit# este .robleatica "eneral#. 0ibile =&ariet#3ile@ .ot fi considerate
re"ionale 1ntr/un anuit oent 2i sociale 1n altul. Statutul unei libi =&ariet#3i@ de.inde, 1n
are, de atitudinea 2i de co.ortaentele sociale 1n ra.ort cu ea.
*i.olo"ia sociolin"&istic# a libilor este de natur# dicotoic# =de e4e.lu: lib# oficial# J
lib# nonoficial#@, de2i 1n unele ca'uri se o.erea'# cu cate"orii ai ult sau ai .u3in
i'olate. -ste de en3ionat c# unele ti.uri de libi se 1nt]lnesc rareori 1n stare .ur# 1n
realitatea lin"&istic#. ,eseori se obser&# c# situa3iile concrete sunt ult ai co.licate dec]t
sisteati'#rile teoretice si.lificatoare.
Princi.iile care stau la ba'a clasific#rii sociolin"&istice sunt at]t de ordin lin"&istic, c]t 2i
e4tralin"&istic.
Astfel, .ornindu/se de la criteriul .ro&enien3ei teritoriale se face distinc3ie 1ntre lim&
in'igen =a"t#*t#n@ \ ori"inar# \ 2i lim& nea"t#*t#n =imigrant@, i.us# din e4terior
1ntr/un anuit teritoriu =Hloss, 1F6>, .. (1@. Situa3ia 1n care libile auto5tone sunt utili'ate
ca libi oficiale 1ntr/un stat este nuit# en'#gl#!ie, iar situa3ia 1n care rolul res.ecti& 1l ;oac#
o lib# ii"rant# \ e7#gl#!ie =Hloss, ibidem@. 9n realitate, se 1nt]lnesc state totalente
endo"losice =1n care una sau ai ulte libi indi"ene au statut de lib# oficial#@, totalente
e4o"losice =1n care nici una din libile indi"ene nu se utili'ea'# ca lib# oficial#@ 2i .ar3ial
e4o"losice =1n care statutul de lib# oficial# este atribuit unei libi ii"rante 2i unei libi
indi"ene@. Prin defini3ie, statele .ar3ial e4o"losice sunt 1n acela2i ti. .ar3ial endo"losice
$
.
,icotoia lib# indi"en# J lib# ii"rant# este rele&ant# din ai ulte .uncte de &edere.
,e e4e.lu, caracterul de lib# indi"en# ori ii"rant# al unei libi este en3ionat de c#tre
U. Aeinreic5 .rintre factorii nonstructurali care influen3ea'# interferen3a lin"&istic#
=Aeinreic5, 1F(?, .. !/$@.
9n func3ie de criteriul ariei de utili'are se face distinc3ie 1ntre lim&a -ernac"lar (l#cal 2i
lim&a -e*ic"lar ('e c#m"nicare interetnic. 0iba &ernacular# ser&e2te ca i;loc de
counicare 1ntr/o counitate lin"&istic# restr]ns# 2i dis.une de un "rad redus de norare, 1n
!%
ti. ce liba &e5icular# edia'# counicarea 1ntre diferite counit#3i etero"ene din .unct
de &edere lin"&istic.
9n literatura de s.ecialitate no3iunea de lib# &e5icular# este 1nlocuit# adesea cu un teren
ai te5nic, ling"a franca
%
. 9n condi3iile unei societ#3i ultilin"&e
6
unul din idiourile
&orbite de c#tre o .arte a counit#3ii sau c5iar o lib# ii"rant#, de&ine, fie .rin for3a
circustan3elor, fie .rin ale"erea deliberat# a ebrilor societ#3ii, lib# &e5icular# la
ni&elul unor anuite counit#3i lin"&istice sau c5iar la scar# na3ional#. Acest fa.t i.lic# o
anuit# discriinare 1n ra.ort cu celelalte libi 2i counit#3i lin"&istice, discriinare care
.oate fi totu2i e4.licabil#, dac# este ne&oie s# se cree'e 2i J sau s# se en3in# un cadru de
counicare translin"ual# 2i transcultural#. Astfel, "erana a de&enit lib# de counicare 1n
I.eriul Austriac, rusa de&enise lib# de counicare interetnic# 1n fosta Uniune So&ietic#,
iar 5indi a de&enit liba de counicare 1n India. 9n fiecare dintre aceste 3#ri erau .rea ulte
counit#3i lin"&istice ari .entru a fi .osibil# e"alitatea lor la ni&el na3ional.
Situa3ia este de alt# natur# 1n counit#3ile bi/ sau trilin"&e. 9n ediul acestora nu se cere
i.unerea unei sin"ure libi ca lib# na3ional# 2i 1n&#3area ei de c#tre to3i cet#3enii. -le .ot
func3iona astfel 1nc]t, de2i bilin"&i la ni&el na3ional, cet#3enii lua3i 1n .arte s# r#]n#
onolin"&i 1n &ia3a cotidian#. -, ai ales, ca'ul "ru.urilor lin"&istice se.arate .rin "rani3e
"eo"rafice nete, acolo unde fora de "u&ern#]nt este federal#, astfel 1nc]t 3ara, 1n totalitate,
.oate fi nuit# bilin"&#, iar statele constituiente sunt reduse la teritorii cu o sin"ur# lib# 2i
sunt deci onolin"&e. ,e e4e.lu, 1n -l&e3ia "u&ernul federal este bi/ sau c5iar trilin"&, 1n
ti. ce statele co.onente sunt .ractic onolin"&e, Gene&a folosind france'a, GPric5 \
"erana, iar *icino \ italiana.
9n func3ie de nu#rul indi&i'ilor unei counit#3i lin"&istice care utili'ea'# o anuit# lib#
se face distinc3ie 1ntre lim&a ma2#ritar =liba .o.ula3iei auto5tone a;oritare@ 2i lim&a
min#ritar =re"ional#@. Carta euro.ean# a libilor re"ionale sau inoritare =din 1FF2@ le
define2te ca libi ^...folosite 1n od tradi3ional 1ntr/o anuit# 'on# a unui stat de c#tre
cet#3enii acelui stat care constituie un "ru. nueric inferior restului .o.ula3iei statului 2i
diferite de liba =/ile@ oficial# =/ale@ a =ale@ acelui stat7 ea nu include nici dialectele libii =/
ilor@ oficiale a =ale@ statului, nici libile i"ran3ilor[ =art. 1@.
,in .unctul de &edere al "radului de norare se o.un lim&a !tan'ar' 2i lim&a
n#n!tan'ar'. 0iba standard este considerat# 1n sociolin"&istic# dre.t &ariant# a unei libi
deosebit# de &ariantele folosite 1n &orbirea obi2nuit#, acce.tat# 2i recunoscut# de 1ntrea"a
counitate ca fiind fora corect# ce ser&e2te dre.t odel de referin3#. =Cer"uson, 1F62, ..
2!/2(7 SteOart, 1F6>, .. %!1/%$%7 )aIlon, 1FF1, .. ($@.
9n counit#3ile lin"&istice ici aceast# nor# este recunoscut# 1n od s.ontan de ebrii
counit#3ii, f#r# a fi ne&oie de un .roces de standardi'are, iar 1n counit#3ile lin"&istice care
includ 'eci de ii sau ilioane de locuitori este necesar#, .entru en3inerea forei corecte a
libii, o inter&en3ie din e4terior asu.ra acesteia, o inter&en3ie care ar cu.rinde ai ulte
eta.e, cu ar fi: 1@ selectarea &ariantei de .resti"iu
(
, 2@ codificarea
>
2i difu'area norei .rin
interediul "raaticilor
F
, dic3ionarelor, ass/edia, !@ deterinarea doeniilor de
func3ionare 2i $@ acce.tarea de c#tre .o.ula3ie a &ariantei selectate ca lib# na3ional#
=Gar&in, 1F%F, .. 2>/!17 Dudson, 1F>(, .. !!@
1?
. :arietatea standard de&ine, 1n acest ca',
asociat# unor institu3ii ="u&ernului, sisteului de 1n&#3#]nt, institu3iilor reli"ioase 2i
culturale@, .recu 2i &alorilor 2i sco.urilor .e care acestea le re.re'int#
11
.
-ste de en3ionat fa.tul c# nu toate libile au &ariet#3i standard. Sublinie, de aseenea, c#
acolo unde e4ist# o &arietate standard aceasta nu 1nlocuie2te nea.#rat &ariet#3ile nonstandard
din re.ertoriul lin"&istic al counit#3ii. +r, .ot e4ista 2i c]te&a &ariet#3i standard
12
co.etiti&e 1n interiorul aceleia2i counit#3i lin"&istice. ). Da&rVneM, definind natura unei
libi standard, o descrie ca a&]nd stabilitate 2i fle4ibilitate =Da&rVneM, 1F!>, .. 1%1/1%6@.
Ca.tul nu constituie un as.ect s.ecific libii, ci arc5ea'# orice nor# a libii, c5iar a
!6
norei counit#3ii lin"&istice .riare. Stabilitatea este cores.ondenta diacronic# a
uniforit#3ii, 1n ti. ce fle4ibilitatea este cores.ondenta diacronic# a di&ersit#3ii. C]nd o
nor# a unei libi &ii este stabil# 2i unifor#, ea asi"ur#, .entru &orbitorii s#i, un cadru
&ariabil de elasticitate 2i de di&ersitate.
- de rearcat 2i fa.tul c# &ariet#3ile nonstandard .ot suferi un .roces de standardi'are, iar
&ariet#3ile standardi'ate 12i .ot .ierde acest caracter, 1ntruc]t &orbitorii nu le ai consider#
dene de codificare 2i de culti&are. Cu alte cu&inte, standardi'area nu este o 1nsu2ire a unei
libi per se, ci un trataent social s.ecific, 1n condi3iile unei di&ersit#3i sociale 2i ale
necesit#3ii unei elabor#ri sibolice.
Rolul de lib# standard .oate fi 1nde.linit uneori de o lib# cla!ic, lib# ce nu aieste
atern# .entru counitatea res.ecti&#, ci a fost standardi'at# cu secole 1n ur# 2i este
1nsu2it# .rin sisteul de 1n&#3#]nt
1!
.
*i.olo"ia sociolin"&istic# a libilor ar fi inco.let# dac# la anali'a situa3iei lin"&istice din
orice 3ar# nu s/ar lua 1n considera3ie 2i alte &ariabile. Una dintre acestea este distinc3ia 1ntre
libile care sunt recunoscute ca lim&i #ficiale 2i cele care nu sunt recunoscute ca atare
=lim&ile n#n#ficiale@. + subdi&i'iune a libilor efectuat# du.# statutul lor le"al .refi"urea'#
ur#toarea ierar5ie: recunoa2terea libii ca lib# oficial# a na3iunii7 recunoa2terea statutului
oficial al libii 1ntr/o unitate re"ional# i.ortant#7 .roo&area libii de c#tre autorit#3i 1n
diferite oduri =folosirea 1n sisteul de educa3ie, 1n adinistra3ia local#, 1n anun3uri .ublice
etc.@, de2i aceasta nu se bucur# de statutul unei libi oficiale la ni&el na3ional7 tolerarea
libii 1n sfera .ri&at# =2coli .ri&ate@ 2i inter'icerea libii.
Statutul de lib# oficial# se instituie, de obicei, .rin Constitu3ie. 0iba oficial# este folosit#
de c#tre autorit#3ile statale 2i de dre.t 1n counicarea oral# 2i .entru redactarea docuentelor
oficiale, se utili'ea'# ca lib# de .redare 1n 1n&#3#]ntul de stat, 1n ass/edia, iar .e .lan
e4tern \ 1n rela3iile cu alte state.

Lim&i #ficiale Gi lim&i naHi#nale
=C]te&a e4e.le@
0ibi &orbite 0ibi oficiale 0ibi na3ionale
)urMina Caso (? france'a (?
)urundi 1 france'a, Mirundi Mirundi
Re.ublica
Africa
Central#
6% france'a san"o
Guinea 2? france'a >
Ciad 1?? france'a ?

0iba oficial# nu se identific# cu lim&a naHi#nal \ lib#a unui "ru. etnolin"&istic =nu 1n
od obli"atoriu a na3iunii a;oritare@ al c#rei u' este recunoscut le"al 1n 3ara c#reia 1i
a.ar3ine "ru.ul res.ecti&. ,e e4e.lu, 1n Re.ublica Moldo&a liba ro]n# este liba
na3ional# a .o.ula3iei a;oritare fiind 1n acela2i ti. liba oficial# a statului, .e c]nd liba
"#"#u'# este liba na3ional# a inorit#3ii "#"#u'e, are statut de lib# oficial# re"ional#, dar
nu este liba oficial# a Re.ublicii Moldo&a.
Anali'a situa3iilor lin"&istice concrete din Africa francofon# deonstrea'# e4isten3a unei
"ae &ariate de rela3ii 1ntre liba oficial# 2i liba na3ional#. ,u.# cu se &ede 2i din acest
tabel, unele state =)urMina Caso@ consider# c# toate libile &orbite .e teritoriul lor sunt libi
na3ionale, altele =Re.ublica Africa Central#@ au ales 1n calitate de lib# na3ional# o sin"ur#
lib# din ultitudinea de idiouri &orbite. + alt# cate"orie de state =Guinea@ atribuie statutul
!(
de lib# na3ional# unui nu#r liitat de libi, iar 1n alte state =Ciad@ nici una din libile
indi"ene nu este considerat# lib# na3ional#.
9n situa3iile descrise ai sus no3iunea de lib# na3ional# reflect# realit#3i lin"&istice diferite:
1@ 1n )urundi sau 1n Re.ublica Africa Central# liba na3ional# .oate fi utili'at# ca lib# de
.redare 1n sisteul de 1n&#3#]nt, 1n adinistra3ia .ublic# 2i .oate, astfel, 1nlocui france'a 1n
aceste doenii de acti&itate. Atribuirea statutului de lib# na3ional# unui nu#r liitat de
libi =Guinea@ .oate duce la utili'area acestora ca libi re"ionale, liba oficial# 1nde.linind
1n atare situa3ii func3ia de lib# de counicare 1ntre re"iuni. 2@ ,i.otri&#, 1n situa3ia 1n care
toate idiourile &orbite 1ntr/un stat sunt considerate libi na3ionale =)urMina Caso@, aceste
idiouri nu au nici o 2ans# s# ob3in# un statut real. 9n .riul ca', statutul de lib# na3ional#
ofer# .osibilit#3i concrete de .roo&are a libilor res.ecti&e .rin interediul unei .olitici
lin"&istice ec5ilibrate, 1n al doilea ca', statutul de lib# na3ional# are un caracter .ur
sibolic 2i nu contribuie 1n nici un fel la odificarea situa3iei sociolin"&istice.
A.A. SteOart =SteOart, 1F6>, .. %$?/%$1@ enuer# 1? func3ii .e care o lib# =o &arietate@ le
.oate 1nde.lini 1n societate
1$
. Pentru o ti.olo"ie sociolin"&istic# a libilor c]t ai adec&at#
este util s# ad#u"# la ele 2i func3ia de lim& 'e l"cr" =Hloss, 1F6>, .. >?7 +stroOer, 1F6%,
.. $?(/$!?@,no3iune ai .u3in r#s.]ndit# 1n literatura de s.ecialitate, dar care reflect# o
realitate lin"&istic# incontestabil#.
0iba de lucru se o.une 1ntr/un anuit sens libii oficiale. 9n unele ca'uri una 2i aceea2i
lib# 1nde.line2te \ 1n acela2i ti. \ func3ia de lib# oficial# 2i func3ia de lib# de lucru, 1n
alte ca'uri \ liba oficial# .oate s# nu aib# 2i statut de lib# de lucru. ,e e4e.lu, libile
oficiale ale Na3iunilor Unite sunt en"le'a, france'a, s.aniola, rusa, c5ine'a 2i araba, 1ns# doar
en"le'a 2i france'a sunt libi de lucru. _i in&ers \ la Consiliul -uro.ei doar france'a 2i
en"le'a au statut de lib# oficial#, 1ns# .ot fi utili'ate, de la ca' la ca', 2i alte idiouri 1n
calitate de libi de lucru ="erana, italiana, rusa@.
,u.# odalitatea 2i oentul ac5i'i3iei, unele libi au caracter de lim& matern sau
(rim lim&,iar altele\ 'e lim& !ec"n'. 0iba atern# este liba 1nsu2it# 1n fra"ed#
co.il#rie, 1n 3ara de ori"ine, 1n od s.ontan, firesc, 1n ediul failial. 0ocutorii acestei libi
sunt nui3i nati&i. 0iba secund# este oricare alt# lib# 1nsu2it# ulterior 2i utili'at# 1n
di&erse circustan3e.
9n sociolin"&istic# se o.erea'# 2i cu no3iunea de lib# coun#
1%
sau Moin`
16
. 0iba coun#
se o.une &ariet#3ilor re"ionale 2i este, 1n acest sens, un fel de lingua franca, 1nde.linind rolul
de lib# de counicare su.rare"ional# .e un anuit teritoriu. -a este actuali'at# .rin
ansablul forelor utili'ate de &orbitorii unei libi sau .rin dialecte 1nrudite.
*i.olo"ia sociolin"&istic# a libilor, sc5i3at# 1n aceast# lucrare, nu are .reten3ia
e45austi&it#3ii. 9ns# .oate fi util# studiului libii 1n societate 2i, ai ales, la descrierea 2i
anali'a situa3iilor lin"&istice, .recu 2i la elaborarea 2i .roo&area .oliticilor lin"&istice.
C+NC0UGI-
)I)0I+GRACI-
!>
1. )#lan N.A., Suport de curs: Lingvistica general, Uni&ersitatea din Craio&a
2. Co eriu -., Introducere n lingvistic, Clu;, -c5ino4, 1FFF
!. Moldo&anu G., ! tipologie sociolingvistic a limbilor, Re&ista 0iba Ro]n#, Nr.12,
anul <I:, 2??$ / 5tt.:JJlibaroana.dJinde4..5.W"oKarticoleanK1F!6
$. Munteanu -., Introducere n lingvistic, Ia i, Poliro, 2??%
!F