Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Grupa GTC-0718
Membrii Echipei:
Toaca Eugeniu
Pirvu Iurii
Slanina Ecaterina
Chisinau 2009
1
Cuprins
Carnetul de practica………………………………………………………………………….3
Introducere…………………………………………………………………………………...5
Prefata………………………………………………………………………………………..6
Mersul lucrarilor………………………………………………………………………………7
Ridicare Tahimetrica…………………………………………………………………………34
Operatiuni de birou………………………………………………………………………......35
Anexe………………………………………………………………………………………...36
2
Carnetul de practica
1. Ore an: 50
2. Obiective:
- consolidarea încrederii studenţilor în capacitatea lor de mânuire a
instrumentelor topografice;
- obişnuirea cu responsabilitatea întocmirii unei lucrări prin consultarea
reciprocă în cadrul echipei de lucru şi apelarea doar în cazuri extreme la
ajutorul cadrului didactic, atât la ridicarea în teren a detaliilor, cât şi la
raportarea şi întocmirea desenelor;
3. Calendarul desfăşurării practicii topografice:
3
Scopurile efectuarii lucrarilor in cauza
4
Introducere
Ridicarea topografica este complexul de operatiuni de pe teren si din birou,
prin care se determina pozitia în plan si în spatiu a unor puncte de pe suprafata
topografica în scopul obtinerii unui plan topografic. Ridicarile topografice pot
fi: numerice, fotogrammetrice si mixte.
. În prezent lucrările topografice sunt executate în majoritatea la comanda
beneficiarilor privaţi. Pentru beneficiar lucrările topografice sunt numai o
parte din toate lucrările pentru atingerea scopului final. Aceasta poate fi
construcţia casei, conectarea la diferite reţele edilitare, darea în exploatare a
obiectului, cumpărarea lotului de pământ etc. Dacă în timpul URSS planul
topografic ingineresc a fost creat masiv pe localitate, acum el este creat sau
actualizat numai acolo unde beneficiarul comandă. Deci, lucrări topografice
inginereşti se execută nu pentru scopuri oarecare abstracte, ci pentru foarte
reale.
Pentru ca lucrările topografice sa fie executate corect este necesară
cunoaşterea actelor normative în vigoare. O mare parte a acestor acte sunt
traducerea şi modificarea actelor normative a URSS.
În această lucrare vor fi abordate lucrările topografice specifice creării
planului topografic ingineresc 1:500 până la alcătuirea planului pe suport de
hârtie sau digital.Planul topografc este extrem de important pentru municipii
şi oraşe. Pe el sunt reprezentate reţelele edilitare cu informaţia descriptivă,
obiecte industriale şi civile, relieful, hidrografica etc. Bazându-se pe el sunt
eliberate autorizaţii pentru construcţii, se determină hotarele sectorului de
teren pentru privatizare, sunt elaborate proiecte pentru conectarea
beneficiarilor la reţelele edilitare. Toate alte planuri – topografice, cadastrale
etc. – sunt o varianta simplificată a planului topografic ingineresc.
În prezent planurile topografice inginereşti sunt la scara 1:500, sau foarte rar
1:1000. Ele prezintă hârtia specială lipită pe suport rigid (placă din aluminiu,
lemn etc.) sau peliculă din lavsan. Aceste planşe există într-un singur
exemplar. În prezent sunt în stare satisfăcătoare, din cauza ca o mare parte a
lor a fost creată in anii 60-80 al secolului trecut.
Reţeaua de planşe 1:500 este creată bazându-se pe reţeaua planurilor 1:5000,
care este împărţită în 8x8 – 64 planuri la scara 1:500. Nomenclatura planurilor
1:500 este alcătuită din numărul planşei 1:5000 + numărul de ordine al
planului 1:500.
5
Ceea ce alcătuieşte planul topografic.
Reţelele edilitare
Reţea de Gaze Naturale
Reţea de alimentare cu Apă Potabilă
Reţea de Canalizare
Reţea de Termoficare
Reţea de Cabluri Electrice
Reţea de Telecomunicaţii şi Semaforizare
Altele
Toate aceste reţele sunt reprezentate cu :
Construcţii auxiliare, cămine de vizitare, canale de trecere etc.
Cotele capacelor căminelor, ţevilor, cablurilor, jgheaburilor, intrărilor, ieşirilor
şi punctelor de cotitură etc.
Diametrele ţevilor, materialele ţevilor, dimensiunile canalelor de trecere etc.
Cantitatea cablurilor, ţevilor in caz in care ele nu pot fi reprezentate la scara.
Prefata
Echipa ce a efectuat practica data consta din 3 persoane din
UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI,facultatea de
Constructii,Geodezie si Cadastru,grupa GTC-0718.Perioada efectuarii lucrarii
este luna mai,anul 2009.Practica s-a petrecut in Municipiul Chisinau,sectorul
Botanica ,santierul de constructie’Cartierul Spaniol’str. Trandafirilor.
S-au executat urmatoarele:
a)Verificarea si reglarea aparatelor :statia totala NIKON NPR 352.
b)Ridicarea topografica.
c)Ridicare tahimatrica.
Organizarea lucrarilor de teren a fost urmatoarea:
Membrii echipei au efectuat pe rind lucrarile:efectuare masuratorilor cu statia
totala,intocmirea abrisurilor,tinerea reflectorului.
6
Caracteristica fizico-geografica a teritorilui unde s-a
efectuat lucrarile de teren
Practica s-a petrecut in Municipiul Chisinau,sectorul Botanica ,santierul de
constructie’Cartierul Spaniol’str. Trandafirilor.Relieful este putin
accidentat,relative plan,in zona data cresc tipuri de
copaci:stajari,artari,castani,pini,molizi.Asemenea se intilneau tipuri de plante
ierboase:papadie,romanita,coada soarecelui,patlagina… Prin apropiere
existau drumuri de acces.Asemenea spatii de joaca pentru copii,blocuri
locative.Clima in zona data este de tip temperat-continentala,temperaturile
cuprinse intre :iulie +35˚C,ianuarie -10˚C.
Mersul lucrarilor
Ridicarea planimetrica si tahimetrica
1) pozitionarea punctelor de statie
Reteaua de ridicare fiind de doua tipuri:poligonometrica inchisa pe punctul
de plecare si sprijinita ,ea consta din sapte puncte amplasate la o distanta de
aproximativ 90m. .Cea mai lunga latura a drumuirii fiind de 105.246m, ,iar
cea mai scurta latura a drumuirii fiind de 71.293m, iar lungimea medie de
90.87633m.
2)Radierea punctelor masurate si intocmirea abrisurilor;
3)Descarcarea datelor din statie ;
4) Prelucrarea datelor;
b)Eroare de colimatie.
Dupa calarea aparatului,vizam spre un punct oarecare stabilind citirea 0 in
pozitia CS,apoi punind pozitia CD vizam acelasi punct.cititea teoretica ar
trebui sa fie de 180 de grade,dar diferenta dintre citire efectuata si citirea
teoretica reprezinta eroarea de colimatie.
La statia totala eroare de colimatie reprezinta 3 secunde cu care se incadreaza
in toleranta.
c)Centrarea optica.
Dupa inseplinirea conditiilor de mai sus,centram aparatul pe punctul de
statie(adica cu picioarele il aducem asupra punctului).Dupa ce il fixam pe
punct si verificind ca este calat il rotim la 180 de grade si verificam daca se
afla pe punct.Daca conditia nu se indeplineste facem reglarea,in jurul
ocularului centrarii optice sint 4 suruburi de reglare.Procedam astfel:Dupa ce
fixam aparatul pe punct,il rotim la 180 de grade,cu ajutorul suruburilor din
jurul ocularului centrarii optice reducem abaterea pe jumatate apoi centram
aparatul pe puct si mai facem verificarea o data.Procedam astfel pina cind
conditia e satisfacuta,adica aparatul nu fuge de pe punctul pe care a fost
centrat.
8
punctul A din doua pozitii ale lunetei ,nu este influentata de eroarea aparuta ca
urmare a neindiplinirii conditiei date.Aparatele de constructie moderne nu sint
echipate cu suruburi de corectie a suportului lunetei si din aceasta cauza
eroarea poate fi eliminate nu numai la uzine sau in ateliere speciale.Cind
aparatul este echipat cu suruburi de corectie,reglarea se face prin actiunea
asupra furcilor de sustinere a lunetei cu ajutorul suruburilor numite mai sus.
9
Aparate si softuri folosite
Statia totala NIKON NPR-352
Telescopul
Lungimea-153mm
Focusarea-26X;
Diametrul efectiv al obiectivului-40mm;
Imaginea-dreapta;
Unghiul Cimpului de vizualizare-1˚.30’(2.6m la 100m);
10
Toleranta-3’’;
Metoda focusarii-focusarea analactica;
Partile componente ale statiei totale Nikon NPR352
Maner de prindere
Luneta de vizare
Clapeta pentru
detasarea carcasei
Surub pentru focusarea telescopului
Telescop Compartimentul
acumulatorului
Surub de blocare pe
orizontala
Afisajul si tastatura in pozitia I
Eticheta cu notele e
precauţie pentru raza
laser este situată sub
tastatura din prima
pozitie a aparatului.
11
Obiectivul aparatului Indicator ce marcheaza
inaltimea
la care se afla aparatul
Nivela sferica
Suruburi de calare
Precizia
Precizia aparatului este de 5 secunde
12
Regimul masurarii cu o precizie mare
Cu reflector-±(3+2ppm xD)mm(-10˚C la +40˚C);
Fara reflector- ±(5+2ppm xD)mm(-10˚C la +40˚C);
Regimul masurarii cu o precizie normala
Cu reflector ±(10+5ppm x D)mm;
Fara reflector ±(10+5ppm x D)mm;
Caracteristica masurarii prin laser:
Lungimea undei-870nm;
Puterea de iesire-<6.4 VT;
Lungimea impulsului-<5NS;
Clasa de siguranta
Europa:EN6825-1/Am:2:2001(iEC60825/1Am 2:2001):class1;
-Reflector,
- ruleta pentru masurarea inaltimii aparatului,
- jalon,
-softuri:Credo-Dat 3.0,Geonics-2007,AutoCAD,Micsoft Excell,Microft
Word,Trimble_data_transfer_v1.37_xp;
Înaintea începerii prelucrării datelor măsurate este necesar de corectat datele transferate. Evident că
trebuie de salvat copiile fişierelor transferate in original. De obicei toate corectările pot fi efectuate în
orice redactor text. Evident că putem corecta numai denumirile staţiilor, direcţiilor observate, înălţimile
aparatului sau reflectorului. Observaţii greşite ştergeţi complet, tot rândul. Atrageţi atenţie la locul
blocurilor de înregistrare, poziţia lor nu trebuie să fie schimbată după redactarea, şi la semnul de
despărţire părţii întregi şi fracţionare, de obicei acesta este punctul. Tot la această etapă este posibil de
codificat înregistrările, dacă este necesar.
Eu recomand de creat pentru fiecare obiect folder-ul aparte. Şi în el de creat subfolder-ri in funcţia de
tipul lucrărilor.
Eu recomand de utilizat în denumirile folder-lui numai litere latine, fără semnele diacritice.
13
Prelucrarea obiectului
Lansaţi programul. Creaţi proiectul nou "Файл → Создать → Проект". Salvaţi proiectul in folder-ul
obiectului "Файл → Сохранить".
14
Pagina "Системы координат". Selectăm sistemul de coordonate necesar. Ordinul reţelei ridicare de
obicei va fi "теод.ход, мкр." – drumuiri cu teodolit.
Pagina "Точность".
Pentru a clarifica cu elementele de precizie, eu propun de procedat in felul următor. Pentru măsurători
unghiulare stabilim precizia preliminară de 2 ori mai mare decât precizia instrumentului. Deci dacă
lucraţi cu LEICA TCR405, precizia unghiulară preliminară – "10". Pentru măsurători liniare ideea este
asemenea. Eu recomand pentru ridicările topografice cu staţii totale de stabilit eroarea preliminară de
10mm. Coloana "теод.ход, мкр." Schimbăm valorile următoare:
15
Pagina "Поправки". Dacă vom prelucra datele in sistemul de coordonate MOLDREF99, atunci este
necesar de activat următoarele 2 puncte: "Редуцирование линий на плоскость" şi "Редуцирование
линий на уровень моря".
Pagina "Инструменты". Aici "creăm" instrumentul cu care au fost executate măsurătorile, sau câteva
instrumente. La formula unghiului vertical selectăm "M0-L R-M0-180". Acesta înseamnă ca la cercul
stânga vom avea valori de la 180-270-360. În subfereastra "Светодальномер" la opţiunea "ppm"
introduceţi valoarea respectivă, de obicei 2-3mm.
Datele iniţiale putem introduce manual sau importăm din fişier de tip "text". Pentru a introduce manual,
intrăm "Данные → Пункты → Таблица" şi introducem coordonatele şi altitudinele. Pentru a indica, că
punctul este iniţial, selectăm "Исходный" dimpotrivă XY sau H. Atrag atenţie că putem defini punctele
iniţiale sau numai la plan, sau numai la cote.
16
Pentru a importa datele din fişierul extern, intrăm "Файл → Импорт по шаблону (точки) → Файл →
Открыть" şi selectăm fişierul necesar. În fereastra din stânga va apărea conţinutul fişierului. Selectaţi
totul şi apăsaţi "→". Datele vor fi transferate in fereastra din dreapta. Aici indicaţi ce şi unde se află. De
obicei merg: denumirea punctului, X sau Nord, Y sau Est, H. Schimbarea tipului coloanei se face cu
CBDM pe titlu. După ce aţi terminat, importaţi datele in CREDO-DAT, apăsând "↓". Datele trebuie să
apare in tabela "Пункты ПВО". Stabiliţi pentru ele, că sunt iniţiale. De obicei şi pentru XY şi H.
Pentru a schimba tipul pentru mai multe puncte, selectaţi-le şi CBDM, selectaţi "изменить тип
пунктов".
17
3. Importarea datelor măsurate.
Înaintea importării datelor măsurate câteva comentarii. Softul CREDO-DAT poate separa măsurătorile
la puntele reţelei ridicare de la măsurătorile la pichete. Acesta se face pe următoarele criterii:
În cazul când aveţi mai multe fişiere cu datele măsurate, eu recomand de importat unu câte unu. Altfel
va fi greu de analizat erorile posibil apărute la importarea. Intrăm "Файл → Импорт → Из файла". În
opţiunea "Формат" selectăm formatul datelor importate, apoi selectăm fişierul necesar. Apăsăm
"Настройки" şi scoatem "pasărea" de la "Направлять измерения в журнал ПВО". Acesta va da
posibilitatea softul de a separa automat măsurătorile.
18
Apăsăm "Ok → Импорт". La importul datelor poate apărea o notificare de tip următor "Новая
координата ХХХ не совпадает с введённой ранее YYY". Заменить старое значение на новое ?".
Acesta înseamnă că coordonatele anumitor puncte sunt deja introduse de noi şi ele difer de cele
introduse în fişier (de obicei 0,0,0). De obicei noi selectăm opţiunea "нет для всех", pentru a salva
coordonatele introduse mai inainte. Dacă la importul datelor va apărea careva problema, voi o să fiţi
notificaţi. Şi pentru a analiza acestea, puteţi intra "Файл → Импорт → Протокол". Ultimul moment în
acest subcapitol este stabilirea ordinul reţelei pentru măsurătorile importate. În caz general ele pot fi de
ordin diferit. Întrăm în tabela "Данные → Измерения → Таблица". În partea sus-stânga sunt afişate
staţiile. Selectăm pe toate, CBDM, selectăm "Изменить класс XY" şi punem "теод.ход, мкр."
19
În tabela "Данные → Измерения → Таблица" avem două subtabele "ПВО" şi "Тахеометрия". La
subtabela "ПВО" vor introduse măsurătorile la punctele reţelei ridicare.
În exemplu de mai sus în partea stânga de jos sunt arătate măsurătorile la punctele reţelei ridicare la
staţia S160. La subtabela "Тахеометрия" vor introduse măsurătorile la punctele de detaliu (pichete) .
20
În exemplu de mai sus în partea stânga de jos sunt arătate măsurătorile la punctele de detaliu la staţia
S160.
4. Prelucrarea
a. Prelucrarea preliminară
La acesta etapa este analizată reţeaua de ridicare fără constrângere. De exemplu: dacă sunt măsurătorile
înainte / înapoi, ele sunt comparate. Sunt calculate coordonatele preliminare a punctelor.
Intrăm "Расчёты → Предобработка → Расчёт". Va fi pornit calculul preliminar. Dacă totul este bine,
nu va apărea nici o fereastră. Altfel va fi deschis documentul cu "întrebările" softului. Clarificaţi-l ele şi
porniţi calculul din nou. Asemenea faceţi până când nu o să fiţi satisfăcuţi cu rezultatele prelucrării
preliminare. Măsurătorile problematice pot fi deactivate. Nu este necesar de şters pe ele. Se face in felul
următor: selectaţi-l, CBDM, "отключить".
21
b. Analiza
Aceasta etapa presupune analiza reţelei ridicare cu constrângere. Adică sunt incluse punctele iniţiale.
Intrăm 'Расчёты → Анализ → L1 Анализ". Va fi pornit calculul analizei. Dacă totul va fi bine, va
apărea 2 notificări "грубых ошибок плановых измерение не обнаружено" şi "грубых ошибок
высотных измерение не обнаружено". Deschideţi documentele "Ведомости → Ведомость L1
анализа (сеть)" şi "Ведомости → Ведомость L1 анализа (нивелирование)". Analizaţi-l şi corectaţi
datele necesar. Porniţi mai întâi calculul preliminar şi apoi analiza. Asemenea faceţi până când nu o să
fiţi satisfăcuţi cu rezultatele analizei.
c. Compensarea
În documentul al doilea analizăm datele din prima tabelă. Este bine, dacă valorile preliminare
(априорные) pentru precizie sunt asemenea sau mai mari de 2 ori decât cele obţinute (фактические).
Acesta înseamnă, că noi am presupus destul de corect precizia de măsurare.
22
Pentru reţele de tip "теод.ход, мкр." Valoare erorii medii pătratice (СКО) a unghiurilor măsurate nu
poate depăşi 30".
5. Exportarea rezultatelor
După ce aţi prelucrat reţea ridicare, puteţi exporta datele obţinute. CREDO-DAT permite exportul
datelor în următoarele formate MIF(MapInfo), SHP (ArcView), DXF (AutoCAD), format CREDO
TOP, CDX şi după şablon oarecare.
23
Crearea Modelului Digital al Situaţiei cu softul Geonics
Desenarea elementelor planului se execută selectând semnul convenţional din clasificator. Găsind
semnul necesar, începem crearea lui.
Este foarte important de a atrage atenţia la "linia de comandă" – acolo sunt afişate opţiuni suplimentare
la crearea obiectului. Pentru a scăpa de ele, apăsaţi BDM(Click Dreapta) cît este necesar sau introduceţi
valorile dorite şi "Enter".
Încă odată atrag atenţia la faptul că aproape toate elementele pe planul pot fi găsite în clasificator.
Digitizarea elementelor trebuie de executat la aşa mărirea a imaginii, încât va fi posibilă "mergerea" pe
axa elementului pe imaginea rastru (pentru elementele liniare).
• Obiect punct
• Obiect liniar
• Obiect suprafaţa
• Obiect text
Înainte de crearea obiectului e bine de indicat stratul de lucru. Se face accesând "Layer Properties
Manager", de exemplu prin "Format - Layer". În fereastra apărută selectăm stratul necesar şi apăsăm
"pasărea verde", apoi "ok".
24
• Obiect punct. În clasificatorul GeoniCS dimpotriva denumirii este litera "T".
• Obiect liniar. În clasificator GeoniCS dimpotrivă denumirii este litera "Л". Selectăm SC necesar
şi indicăm noduri (puncte de cotitură) obiectului digitizat sau creat. La atingerea ultimului nod,
apăsăm BDM(Click Dreapta) şi selectăm:
o Enter – dacă vom continua crearea elementului de acelaşi tip
o Cancel – dacă am terminat crearea elementelor de acest tip
25
• Obiect suprafaţa. În clasificatorul GeoniCS dimpotriva denumirii este litera "П". Selectăm SC
necesar şi indicăm noduri (puncte de cotitură) obiectului digitizat sau creat. La atingerea
ultimului nod, apăsăm BDM(Click Dreapta) şi selectăm "Замкнуть".
Va fi posibilă situaţia, când SC de haşurare va arăta deformat. În acest caz este necesar de schimbat
originea de haşurare.
•
o Executăm dublu click pe SC de haşurare. Va apărea fereastra "Hatch Edit".
26
o Intrăm în "Hatch Origin – Specified Origin – Click to set new origin"
•
o Acum indicăm un punct oarecare în apropierea obiectului suprafaţa. Apăsăm "Ok".
Haşurarea trebuie sa arate corect.
• Obiect text. Inscripţiile pe planul topografic de obicei vom executa cu instrument AutoCADului
"MText" . Pe panou cu instrumente arată astfel:
27
După aceasta va apărea fereastra, unde va fi posibilă introducerea textului şi aplicarea stilului.
• Font pentru inscripţiile topografice pe planuri topografice 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:5000 este
Arial înclinat.
• Înălţimea textului pentru 1:500, indicată de AutoCAD, trebuie înmulţită la 2, pentru a obţine
înălţimea in "mm" la plan tipărit:
1. 1:500. Înălţimea 1= 2mm
• Liniile speciale.
Sub linii speciale vom înţelege cele de tip linii de electricitate aer cu stâlpi. Sunt construite în modul
următor:
• Selectăm SC necesar
• Indicăm poziţia stâlpului. Dacă cere cota pământului, putem scăpa, apăsând BDM.
• Indicăm stâlp următor. Din nou scăpăm de cota pământului.
• În aşa fel desenăm toată linia cu stâlpi necesară. Terminarea facem cu BDM.
28
În orice moment al creării putem schimba tipul stâlpului şi numărul lor (în cazul fermei din mai multe
stâlpi.) apăsând înainte fixării poziţiei stâlpului BDM.
• Pantă.
Verificaţi, dacă toate setările corespund celor de mai sus, anume stratul pentru pantă – trebuie să fie
"Relief". Apăsaţi "ДА".
29
Acum puteţi indica partea de sus a pantei prin noduri. Pentru terminarea apăsaţi BDM şi selectaţi
"Enter". Din nou va apărea fereastra de mai sus, din nou apăsaţi "ДА". Şi indicaţi prin noduri partea de
jos a pantei.
30
Softul pentru transferul datelor masurate din statia totala
pe calculator “Trimble Data Transfer V1.47”
Inainte de a conecta statia totala la calculator, intii de sac unele setari ale softului. Primul
pas este deschidera lui prin dublu click pe iconita si apare o fereastra ca in imaginea de
mai jos.
31
Dupa ce am deschis “Trimble Data Transfer V1.47”,accesam butonul “ ''
dupa care ne apare fereastra de mai jos si alegem dispozitivul de conectare,dat fiind
faptul ca nu este dispozitivul necesar (aici Nikon),accesam butonul ‘’new’’ pentru a
adauga un dispozitiv nou.
32
Alegem tipul de statie totala,in cazul de fata a fost Nikon
33
Ridicarea Tahimetrica
Ridicarea terenului prin radiere tahimetrica se executa pe puncte
caracteristice (adincituri, ridicaturi, panta constanta).Pe fiecare punct radiat se
instaleaza jalonul cu reflector,la fel stabilim si o inaltime jalonului pe care o
introducem in statia totala. Astflel obtinem si situatia pe plan orizontal si pe
plan vertical. Punctele radiate pot fi de situatie,pentru cote si mixte,adica
pentru cote si si situatie.
35
Planul rampei
Bibliografie
36
- Manualul de utilizare a statiei totale Nikon NPL 332-352
- Manualul ‘’Geodezie Inginereasca’’ de Novac si tradusa de
Turculet Mihai
- Instructiuni privind utilizarea softurilor ‘’Geonics’’ si ‘’Credo
Dat’’ de pe siteul web : http :code.google.com/p/desen-topografic/
Anexe
37