Sunteți pe pagina 1din 16

ASPECTE TEORETICE I JURISPRUDENIALE PRIVIND

SECRETUL CORESPONDENEI

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS DIN CONSTANA
FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE
SPECIALIZARE: TIINE PENALE
DOMENIUL: APRAREA DREPTURILOR OMULUI PRIN MIJLOACE DE
DREPT PENAL

PROFESOR COORDONATOR: GABRIEL MIHAI

























-2014-



2


Cuprins:

Introducere.3
1.Consideraii generale privind dreptul la via privat....4
2.Protecia inviolabilitii corespondenei...5
3.Dreptul la corespondena n situaii speciale....6
4.Violarea secretului corespondenei...7
5.Studiu de caz: nclcarea secretului corespondenei n cauza ,,Vitan contra
Romniei...8
5.1 Soluionarea cauzei-argumente.....14
5.2 Propuneri.15
Concluzii...15
Bibliografie...16



























3
Introducere

,,Suntem egali cu toii n faa legii, dar nu i n faa
persoanelor care supravegheaz aplicarea acesteia,
Stanislaw Jerzy Lec

Drepturile omului constituie n esen drepturi inerente naturii umane, fr de care
indivizii nu ar mai tri ca fiine libere. Prin intermediul drepturilor i libertilor
fundamentale este permis dezvoltarea personal a fiecruia i indubitabil satisfacerea
nevoilor materiale, intelectuale, spirituale sau de alt gen.
Respectul pentru drepturile fundamentale reprezint unul din principiile
fondatoare ale Uniunii Europene i precondiie esenial pe care se bazeaz legitimitatea
acesteia.
Aspectele ce vizeaz viaa privat nu sunt din punct de vedere filozofic, politic i
cultural o preocupare recent. Fiecare individ are dreptul lui la ,,propria intimitate,
avnd posibilitatea de a se dezvolta din punct de vedere emoional, psihologic sau
educaional n conformitate cu modul propriu de percepie al realitii sociale,
caracterului sau principiilor de viat, fie adoptate sau autoimpuse.
Preocuparea pentru protecia vieii private nu este una recent, ea fiind teoretizat
filozofic nc din prima jumtate a secolului al XX-lea, prin elogiul adus de autori ca
Benjamin Constant libertii private, ca fundament al vieii moderne i prin principiul lui
John Stuart Mill, ce afirma c singura justificare a intruziunii n viaa personal este
pericolul lezrii altor persoane.
innd cont de evoluiile permanente, inevitabil modul de convieuire al
oamenilor au determinat influenarea sferei vieii private. n primul rnd tehnologizare i
modernizarea excesiv au generat noi modaliti de ,,intruziune a spaiului privat, dar i a
intimitii persoanei. n al doilea rnd, sfera relaiilor sociale, multiculturalitatea i
etnicismul, ca i diversificare stilurilor de via au generat populaii i grupuri cu practici
i opiuni sensibil diferite n sfera privat. Astfel n condiiile n care individualismul
modern i-a meninut sau chiar amplificat revendicrile, toate aceste procese au
multiplicat problemele legate de intimitate i au revigorat disputele cu privire la modul n
care trebuie perceput dreptul la via privat.
Alegerea temei a fost influenat de faptul c chintesena consacrrii dreptului la
respectarea vieii private i familiale urmrete aprarea individului mpotriva oricror
ingerine arbitrare a puterii publice n exercitarea prerogativelor ce asigur nsui
coninutul acestui drept. Este adevrat c se recunoate dreptul autoritilor naionale de a
incrimina anumite fapte care in de viaa privat, cum ar fi spre exemplu, exploatarea
unor persoane vulnerabile din cauza vrstei sau strii lor fizice sau psihice, dar Curtea
European este competent s controleze dac dispoziiile naionale n discuie sau modul
lor de aplicare de ctre autoritile competente se circumscriu unui cadru care, ntr-o
societate democratic, poate fi socotit necesar pentru atingerea scopului n vederea cruia
au fost adoptate.
Importanta temei rezid n aspectele ce vizeaz corespondena n situaii speciale,
Curtea a artat c atunci cnd o persoan este arestat, faptul de a putea comunica imediat
cu familia poate cpta o importan capital deoarece dispariia inexplicabil a unei
4
persoane, fie i pentru o perioad scurt de timp poate cauza o ,,vie nelinitit membrilor
familiei acesteia
n partea final a referatului am ales s abordez si tratez hotrrea pronunat n
cauza ,,Vitan contra Romniei, n baza creia statul romn a fost condamnat de Curtea
European a Drepturilor Omului ca urmare a nclcrii art. 8 din Convenie, cu privire la
violarea secretului corespondenei.


Cuvinte cheie: viaa privat, art. 8 CEDO, dreptul la coresponden, inviolabilitatea
corespondenei, ingerina autoritilor, penitenciar, Vitan contra Romniei.


1. Consideraii generale privind dreptul la via privat

Dreptul la via privat i de familie este stipulat n cadrul Convenia europene a
drepturilor omului i implic neamestecul statului n viaa cetenilor si, exceptnd
cazurile cnd acesta ar fi justificat de necesitatea de a neutraliza svrirea faptelor ce
sunt potrivnice principiilor unui stat de drept sau care atenteaz la securitatea naional,
sigurana public, precum i mpotriva drepturilor i libertilor altora.
Conform art. 8 paragraf 1, ,,orice persoan are dreptul la respectarea vieii private
i de familie, a domiciliului su i a corespondenei sale.
1

Articolul 8 are meritul a fi unul dintre textele Conveniei care protejeaz drepturi
ce au la baz respectul social datorat individului. Ca membru al unei colectiviti
individul se bucur de anumite prerogative care-i permit s pretind respectarea vieii
private i de familie, precum i a altor drepturi i liberti.
n ceea ce privete noiunea de ,,via privat nu exist o definiie precis a
acesteia, ea modificndu-se n funcie de mai muli factori, dintre care: perioada la care se
raporteaz, mediul i societatea n care individul triete.
2

Tot astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din Convenia american a drepturilor omului,
,,nimeni nu poate fi obiectul unui amestec arbitrar sau abuziv n viaa sa privat, n
familie sa, acas, sau a corespondenei sale, precum i atacurile aduse onoarei sau
reputaiei sale, iar potrivit alin. (3) oricine are dreptul la protecie mpotriva unor
asemenea imixtiuni sau atacuri.
3

La rndul ei, art. 7 din Cart stipuleaz n cadrul libertilor respectarea vieii
private i de familie, astfel ,,orice persoan are dreptul la respectarea vieii private i de
familie, a domiciliului i a secretului corespondenei.
4

Dreptul la respectul vieii private este unul complex, cuprinznd dou aspecte,
unul referitor la viaa de familie ce nglobeaz dreptul la recunoaterea identitii fizice i
morale a persoanei, inclusiv a identitii sexuale a acesteia; dreptul oricrei persoane de

1
http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=10&inline=, accesat 12 februarie 2014, ora 21:00.
2
Ovidiu Predescu, Convenia european a drepturilor omului i Dreptul penal roman, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 2006, p. 153.
3
http://www.oas.org/dil/treaties_B-32_American_Convention_on_Human_Rights.htm, accesat 12
februarie 2014, ora 21:20.
4
Mihail Udroiu, Protecia european a drepturilor omului i procesul penal romn, Ed. C.H. Beck,
Bucureti, 2008, p. 177.
5
a-i cunoate originile biologice; dreptul de a ntemeia o familie; meninerea unor relaii
personale i patrimoniale ntre prini, precum i problema expulzrilor n contextul
necesitii meninerii relaiilor de familie. Cel de al doilea aspect care intereseaz tema
abordat n cadrul acestei lucrri se refer la dreptul la secretul vieii private, la
inviolabilitatea domiciliului, a reedinei i a corespondenei.
Lund n considerare cele relatate mai sus, rezult c noiunea de ,,via privat,
cuprinde dreptul persoanei la viaa privat personal, dreptul persoanei la viaa privat
social, dar i dreptul la un mediu nconjurtor firesc, neperturbate de ctre alii.


2. Protecia inviolabilitii corespondenei

Protecia inviolabilitii corespondenei este stipulat n art. 8 parag. 1 din
Convenia european, n art. 12 din Declaraia universal a drepturilor omului, precum i
n art. 17 din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice, reglementare ce
proclam dreptul persoanei de a-i comunica prin scris, prin telefon ori pe cale
radiotelefonic sau prin orice alte mijloace de comunicare gndurile i opiniile sale, fr
a-i fi cunoscute de alii, cenzurate sau fcute publice. Aadar este protejat orice tip de
coresponden, incluzndu-se aici i cea electronic.
Cu privire la noiunea de ,,coresponden, aceasta exist n toate situaiile n care
dou sau mai multe persoane schimb, pe orice cale ar fi, pe orice suport, un mesaj sau o
idee, aadar cuprinde att comunicarea scris, ct i cea telefonic. Prin ,,secretul
corespondenei potrivit Dicionarul explicativ al limbii romne se nelege pe de o parte:
care este inut ascuns, care rmne necunoscut, nedivulgat, confidenial iar pe de alt
parte: schimb de scrisori ntre dou sau mai multe persoane. Legiuitorul romn ns a
inut s explice conceptul amnunit, astfel prin coresponden se nelege: scrisori,
telegrame, trimiteri potale de orice natur, convorbiri telefonice i alte mijloace legale de
convorbire. Conceptul de coresponden va continua s fie interpretat ntr-un mod
extensiv cu scopul de a conferi noilor metode de comunicaie, precum este pota
electronic, protecia conferit de art. 8. Nivelul corespunztor de protecie poate varia
corespunztor cu metodele de comunicaie care sunt utilizate.
n decursul istoriei, deschiderea corespondenei a fost folosit deseori ca mijloc
secret de informare de ctre guvernani. Saint-Simon, n memoriile sale, arta c ,,cel mai
cumplit dintre mijloacele prin care Ludovic al XVI-lea a fost timp de mai muli ani
informat nainte ca acesta s bage de seam-a fost acela de a deschide scrisorile.
5

Dei, dreptul la coresponden ca principiu ine de viaa privat n practic se
ntlnesc situaii cnd acesta este alturat dreptului la via privat sau familial. Astfel
Curtea a decis c atunci cnd o comunicare ntre doi membri ai aceleiai familii este
interceptat, ne aflm n faa unei duble ingerine: att n privina dreptului la via de
familie, ct i n privina dreptului la coresponden.
6

n ceea ce privete corespondena coninutul art. 8 este unul lacunar
7
, protecia
oferit de acesta raportndu-se n special la cile sau mijloacele de comunicaie dect la

5
Ibidem p. 209
6
Corneliu Brsan, Convenia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol I, Editura C.H.
Beck, Bucureti, 2011, p. 673.
7
Victor Duculescu, Protecia juridic a drepturilor omului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2008, p 56.
6
coninutul su, astfel nct statul s nu poat remonstra. Spre exemplu n cazul Halford
v/Regatul Unit
8
, n special judectorii de la Strasbourg au estimat c, conversaiile
telefonice de ordin privat sau profesional la fel i utilizarea telefonului de la birou sunt
protejate de aceast dispoziie.
n ceea ce privete identitatea expeditorului sau a destinatarului se poate afirma c
aceasta este una determinat, n acest sens Curtea a indicat n mod clar c protecia
acordat scrisorilor i altor mijloace de comunicaie ntre un avocat i clientul su, mai
ales dac este vorba de un deinut este considerabil.


3. Dreptul la coresponden n situaii speciale

Un interes aparte att n doctrin, ct i n jurisprudena instanelor de la
Strasbourg este reprezentat de dreptul la coresponden n situaiile cu caracter special,
privitoare la corespondena persoanelor reinute de autoriti, deinuilor ori a persoanelor
internate n instituii medicale specializate, datorit strii lor psihice. Astfel, Curtea a
artat c atunci cnd o persoan este arestat, faptul de a putea comunica imediat cu
familia poate cpta o importan capital deoarece dispariia inexplicabil a unei
persoane, fie i pentru o perioad scurt de timp poate cauza o ,,vie nelinitit membrilor
familiei acesteia.
9
Astfel, statelor contractante le revine sarcina de a reglementa modurile
n care o persoan reinut de autoriti ori arestat i poate contacta membrii familiei ori
alte persoane. Indubitabil, dreptul la coresponden este recunoscut persoanelor aflate n
detenie, ns exercitarea lui ar putea fi supus unui control din partea autoritilor
penitenciare n conformitate cu regimul de detenie al celui n cauz. Controlul aplicat
corespondenei persoanelor reinute i deinuilor este unul compatibil cu prevederile
Conveniei att timp ct este prevzut de legea statului n spe. Mai mult dect att,
dispoziiile legale trebuie s fie clare, precise, accesibile celor interesai i s prevad
posibilitile de control al modului n care sunt permise ingerinele autoritilor
competente n exerciiul acestui drept.
Dovad stau nenumratele hotrri pronunate cu privire la nclcarea dreptului la
coresponden pronunate de-a lungul timpul de ctre Curte. Exemplificm n acest sens
cauza Campbell v/Regatul Unit
10
, n care dei reclamantul dei nu a susinut alegaia unei
ingerine, fiindu-i imposibil s susin c una din scrisorile sale a fost deschis, totui
judectorii de la Strasbourg s-au pronunat n favoarea acestuia pentru simplul fapt c
regimul de carcer permitea deschiderea i citirea corespondenei. Astfel Curtea reine
existena unei ingerine n lipsa probelor materiale, fiind suficient ca reclamantul s
demonstreze c aceast ingerin a fost probabil comis.
De asemenea, n cauza Domenichini c/Italia,
11
Curtea a decis c, n cazul unor
condamnai la nchisoarea pe via pentru activiti teroriste, legea italian care instituie
controlul corespondenei acestora ncalc dispoziiile Conveniei, din moment ce ea nu
prevede n ce situaii poate fi introdus cenzurarea corespondenei i nicio cale de atac
mpotriva deciziei prin care o asemenea msur a fost introdus

8
Halford v/Regatul Unit, hotrre din 25 iunie 1997.
9
Corneliu Brsan, Convenia europeanop. cit .p 674
10
Campbell v/Regatul Unit, Hotrre din 25 martie 1992.
11
Domenichini c/Italia, hotrre din 15 noiembrie 1996.
7
n ceea ce privete legislaia romn, dreptul la coresponden al persoanelor
aflate n executarea pedepselor privative de libertate este garantat. Corespondena are
caracter confidenial i nu poate fi deschis sau reinut dect n limitele i condiiile
prevzute de lege.
n scopul prevenirii introducerii n penitenciar prin intermediul corespondenei, a
drogurilor, substanelor toxice, explozibililor, sau a altor asemenea obiecte a cror
deinere este interzis, corespondena poate fi deschis, fr a fi citit n prezena
persoanei condamnate. Corespondena poate fi deschis i reinut dac exist indicii
temeinice cu privire la svrirea unei infraciuni. Persoana aflat n executarea pedepsei
privative de libertate este ntiinat n scris, de ndat, cu privire la luarea acestor msuri,
iar corespondena reinut se claseaz ntr-un dosar special care se pstreaz de
administraia penitenciarului.
12

Deschiderea i reinerea corespondenei, potrivit celor de mai sus, se pot face
numai pe baza dispoziiilor emise n scris i motivat, de ctre judectorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate. n ceea ce privete corespondena dintre
aprtor i deinut sau cele ce privesc organizaiile neguvernamentale care i desfoar
activitatea n ceea ce privete drepturile copilului, precum i cu alte instane sau
organizaii a cror competen este recunoscut. Costurile ocazionate de efectuarea
corespondenei este suportat de persoana n cauz, excepie fcnd anumite cazuri strict
reglementate, cnd aceasta este suportat de administraia penitenciarului.
Tot n acest sens se face meniune cu privire la faptul c persoanele aflate n
executarea msurilor privative de libertate pot primi i expedia scrisori n limba matern.
n ceea ce privete convorbirile telefonice, acetia au dreptul s le efectueze de la
telefoane publice cu cartel instalate n cadrul penitenciarelor sub supraveghere vizual,
convorbirea avnd caracter confidenial.
Un exemplu concret privind corespondena n situaii speciale regsim n cauza
Petra c/Romniei
13
, caz n Curtea European a constatat efectuarea controlului
corespondenei deinutului fr nicio decizie judiciar luat n acest sens i fr existena
posibilitii depunerii unei plngeri mpotriva acestei practici practic ilegale. S-a reinut
astfel nclcarea de ctre statul romn a dispoziiilor art. 8 datorit faptului c deinutul,
reclamant n spe i s-a refuzat dreptul de a coresponda cu familia, dar i cu Comisia
european a drepturilor omului, precum i cu alte autoriti publice.
Lund n considerare hotrrile enunate mai sus este de remarcat faptul c,
Curtea acord o importan aparte confidenialitii corespondenei deinuilor.


4. Violarea secretului corespondentei

Ocrotirea inviolabilitii corespondenei este stipulat i n Constituia Romniei,
care n art. 28 prevede explicit c ,,secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare este
inviolabil.

12
http://anp.gov.ro/web/penitenciarul-gherla/drepturi-ale-persoanelor-private-de-libertate, accesat la
13
Petra c/Romnia, hotrre din 23 septembrie 1998, http://www.scj.ro/strasbourg%5CPETRA-
Romania%20RO.htm
8
De asemenea sub denumirea marginal de ,,Violarea secretului corespondenei,
n art. 302 din Noul C. pen. este incriminat fapta de ,,deschidere, sustragere, distrugere
sau reinerea, fr drept a coninutului unei asemenea corespondene, chiar atunci cnd
aceasta a fost trimis, deschis ori a fost deschis din greeal. Prin incriminarea faptei,
legiuitorul consacr garanii pentru exercitarea libertii persoanei sub aspectele artate.
14

n cazul faptelor prezentate mai sus legiuitorul sancioneaz mai drastic fapta dac
a fost svrit de ctre un funcionar public ce are obligaia legal de a respecta secretul
profesional i confidenialitatea informaiilor la care are acces. nainte aceast agravant
se regsea ntr-o lege special, L. nr. 337/2007 ce completa coninutul art. 195 din C. pen.
De asemenea se pedepsete ,,divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea
ctre o alt persoan sau ctre public, fr drept a coninutului unei convorbiri sau
comunicri interceptate, chiar n cazul n care fptuitorul a luat cunotin de aceasta din
greeal sau din ntmplare.
n sfrit, este de menionat c atunci cnd fapta a fost surprins de ctre un
individ sau acesta a contribuit la dovedirea svririi unei infraciuni. Totodat este
exonerat de rspundere persoana ce ia cunotin de fapte de interes public, ce au o
semnificaie pentru viaa comunitii i a cror divulgare prezint avantaje publice mai
mari dect prejudiciul produs persoanei vtmate.
Dispoziiile menionate mai sus se aplic indiferent dac faptele au fost svrite
n cadrul unor relaii de serviciu sau n afara acestora. Faptele se sancioneaz diferit, fie
cu nchisoarea sau amenda, fie i cu interzicerea exercitrii unor drepturi dup caz.
Aciunea penal se pune n micare doar n cazul primului aliniat la plngerea prealabil a
persoanei vtmate, iar n rest din oficiu.


5. Studiu de caz: nclcarea secretului corespondenei n cauza ,,Vitan contra
Romniei

Hotrrea CEDO
n cauza Vitan mpotriva Romniei

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

(Cererea nr. 42.084/02)

In Cauza Vitan impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere
formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Birsan,
Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecatori,
si din Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 4 martie 2008
pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:



14
Tudorel Toader, Drept penal romn. Partea special, Ed. Hamangiu, Ediia a 5-a, Bucureti, 2010, p. 118.
9
PROCEDURA


1. La originea cauzei se afl o cerere (nr. 42.084/02) ndreptata mpotriva Romniei, prin
care un cetean al acestui stat, domnul Floricel Vitan (reclamantul), a sesizat Curtea la
data de 7 noiembrie 2002 n temeiul art. 34 din Convenia pentru aprarea drepturilor
omului si a libertilor fundamentale (Convenia).
2. Reclamantul a fost reprezentat de "Romanian Imprisonment Watch", o organizatie
neguvernamental cu sediul in Visby, Suedia, pana la data de 1 septembrie 2006. Dup
aceasta data, el a fost reprezentat de domnul G. Mateut, avocat din Arad. Guvernul romn
(Guvernul) a fost reprezentat de agentul su, mai nti doamna B. Ramascanu si apoi
domnul R.-H. Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Reclamantul se plnge n mod special de conditiile precare ale deteniei sale, de
nclcarea secretului corespondenei sale n inchisoare, de nclcarea dreptului de aprare
i a dreptului la prezumtia de nevinovtie.
4. La data de 1 iulie 2005, Curtea a hotarat sa comunice Guvernului capetele de cerere
intemeiate pe art. 6 AA 1, 2 si 3 si pe art. 8 din Conventie . Invocand prevederile art.
29 A 3 din Conventie, Curtea a hotrt s analizeze n acelai timp admisibilitatea i
fondul cauzei.
n fapt

1. Circumstanele cauzei

I. Circumstantele cauzei
5. Reclamantul s-a nascut in anul 1956 si locuieste in Cluj- Napoca.
6. La data evenimentelor aflate la originea cauzei, reclamantul avea functia de ofiter de
informatii in Serviciul independent de protectie si lupta anticoruptie (S.I.P.A.).
7. La data de 18 decembrie 2000, G.L. a informat politia ca reclamantul i-a cerut suma de
10.000 marci germane in schimbul demersurilor facute de reclamant pentru a-i facilita
punerea in libertate in timp ce se afla in detentie la penitenciarul din Gherla.
8. La data de 19 decembrie 2000, reclamantul s-a deplasat la domiciliul lui G.L., care i-a
dat 4.500 dolari americani, marcati in prealabil de politie cu cuvintele "trafic de influenta".
Imediat ce reclamantul a luat banii, procurorul militar I.B. si 2 politisti, insotiti de 2
martori, au intrat in incapere si, dupa ce si-au declinat calitatea, l-au perchezitionat pe
reclamant. Acestia au luat bancnotele inmanate reclamantului de catre G.L., ce aveau
inscriptia "trafic de influenta". In continuare, procurorul a intocmit un proces-verbal de
flagrant delict de trafic de influenta, infractiune prevazuta deart. 257 din Codul penal . In
aceeasi zi a fost inceputa o ancheta penala.
9. La data de 19 decembrie 2000, procurorul I.B. a organizat o conferinta de presa cu
privire la arestarea reclamantului, in care le-a dat ziaristilor urmatoarele informatii:
"[Reclamantul] (...) trebuia sa primeasca suma de 10.000 marci germane de la un fost detinut notoriu
(...). Este vorba, asadar, de trafic de influenta, ce viza si cateva persoane ce faceau parte din
autoritatile judiciare. (...) Pe baza informatiilor detinute de noi si de politie, (...) l-am prins (...) [pe
reclamant] in flagrant delict cu suma de 4.500 dolari americani.
(...) Aceste fapte stabilesc vinovatia (...) [reclamantului] in ceea ce priveste infractiunea de trafic
de influenta . (...)
Ancheta continua cu privire la alte informatii legate de activitatea [reclamantului]."
10
10. Printr-un ordin al ministrului justitiei din data de 18 ianuarie 2001, reclamantul a fost
suspendat din functie . Prin aplicarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu
modificarile si completarile ulterioare, acesta a fost trecut in rezerva incepand din data de 19
decembrie 2000.
() 20. La data de 2 februarie 2001, printr-un rechizitoriu redactat de proocurorii I.B. i
G.V.B, reclamantul a fost trimis n judecat n faa Tribunalului Militar Teritorial
Bucureti.

Asupra pretinsei nclcri a art. 8 din Convenie

72. Reclamantul sustine ca a avut loc o incalcare a secretului corespondentei de
catre responsabilii inchisorii Bucuresti- Jilava, cu incalcarea art. 8 A 1 din Conventie,
care prevede urmatoarele:
"1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a
domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea
acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca
constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea
nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirii
faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor
altora."

A. Asupra admisibilitatii

73. Guvernul invoca exceptia de neepuizare a cailor de atac interne, in masura in
care reclamantul nu a atacat in fata instantelor rezolutia de neincepere a urmaririi penale a
procurorului militar din data de 20 octombrie 2003.
In opinia sa, aceasta procedura, prevazuta de art. 278
1
din CPP modificat la data de 24
iunie 2003 si care a intrat in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2004, era accesibila si
eficienta in speta. Guvernul isi sprijina argumentatia pe 9 hotarari prin care instantele
interne au statuat cu privire la recursuri de acest tip, in contextul unor plangeri penale
indreptate atat impotriva unor persoane private, cat si impotriva unor notari publici
(pentru pretinse ilegalitati in incheierea contractelor in fata notarului) sau primari (in
calitatea lor de presedinti ai comisiilor administrative pentru restituirea terenurilor
confiscate) sau al unei plangeri penale impotriva unui politist, pentru abuz in serviciu .
74. Reclamantul nu a prezentat observatii in aceasta privinta.
75. Curtea apreciaza, avand in vedere esenta capatului de cerere formulat de
reclamant, ca aceasta exceptie a Guvernului trebuie conexata cu analiza fondului cauzei.
76. In plus, Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in
sensul art. 35 A 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea constata ca nu
este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat
admisibil.

B. Asupra fondului

77. Partile nu au prezentat observatii pe fondul capatului de cerere .
11
78. Curtea reaminteste ca - a fortiori - cenzura corespondentei detinutilor si
controlul acesteia de catre autoritati constituie o ingerinta in dreptul acestora la
respectarea corespondentei lor (vezi, de exemplu, Calogero Diana impotriva Italiei,
Hotararea din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1.775, A 28).
79. In speta, reclamantul sustine in special ca scrisoarea sa din data de 11 iunie
2002 i-a fost predata deschisa de catre autoritatile penitenciarului, fapt necontestat
de Guvern. Prin urmare, reclamantul poate sa pretinda in mod rezonabil ca a suferit o
ingerinta in drepturile sale garantate de art. 8 din Conventie .
80. Curtea constata ca plangerea penala formulata in temeiul art. 195 din Codul
penal impotriva comandantului penitenciarului a ocazionat o ancheta penala
supravegheata de procurorul militar. Procurorul s-a limitat sa ia depozitia comandantului
institutiei penitenciare si a altor ofiteri considerati raspunzatori cu corespondenta, fara
insa a-l audia pe ofiterul care a distribuit scrisoarea in cauza, pe reclamant sau pe alti
detinuti.
81. Curtea observa ca, la data evenimentelor, procurorii militari erau, ca si
comandantul institutiei penitenciare, ofiteri activi, facand astfel parte din structura
militara, intemeiata pe principiul subordonarii ierarhice (vezi paragrafele 44 si 45 de mai
sus). Or, aceasta legatura institutionala se traduce, in speta, printr-o lipsa de independenta
si de impartialitate a procurorului militar in desfasurarea anchetei (vezi, mutatis
mutandis, Barbu Anghelescu impotriva Romaniei, nr. 46.430/99, A 67, 5 octombrie
2004, si Bursuc impotriva Romaniei, nr. 42.066/98, A 107, 12 octombrie 2004).
82. Prin urmare, Curtea apreciaza ca aceasta ancheta nu poate fi considerata
eficienta.
83. Desigur, conform art. 278
1
din CPP, reclamantul ar fi putut sa conteste
neinceperea urmaririi penale in fata instantelor care, conform legii in vigoare, puteau sa
retrimita cauza in fata aceluiasi procuror.
In ceea ce priveste eventuala trimitere in fata unui procuror militar, Curtea reaminteste ca
a constatat ca o astfel decale de atac nu ar putea fi considerata efectiva.
84. In orice caz, Guvernul nu a oferit niciun exemplu de jurisprudenta interna care
sa pedepseasca deschiderea de catre personalul din penitenciar a scrisorilor destinate
detinutilor.
85. In aceste circumstante, Curtea apreciaza ca ar fi excesiv sa i se ceara
reclamantului sa epuizeze aceasta cale de atac.
86. O ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea corespondentei sale incalca
Conventia in cazul in care nu respecta cerintele paragrafului 2 al art. 8. Asadar, trebuie
analizat daca ingerinta in discutie era "prevazuta de lege", daca urmarea un scop legitim
in sensul paragrafului respectiv si daca era "necesara intr-o societate democratica" (Cotlet
impotriva Romaniei, nr. 38.565/97, A 45, 3 iunie 2003).
87. Curtea reaminteste ca in hotararile Petra impotriva Romaniei (Hotararea din
23 septembrie 1998, Culegere 1998-VII, pp. 2.853-2.854, AA 37 si 38) si Cotlet,
(mentionata mai sus, A 35), s-a constatat incalcarea art. 8 din Conventie cu motivarea ca
reglementarea in materie nu prezenta calitatile impuse de o "lege", in sensul art. 8 A 2
din Conventie . Or, aceeasi reglementare era in vigoare si aplicabila faptelor din cauza de
fata.
88. Curtea apreciaza ca speta de fata se aseamana cu cauzele Petra si Cotlet
mentionate mai sus si constata ca ingerinta in speta nu era prevazuta de "lege".
12
Avand in vedere concluzia de mai sus, Curtea nu considera necesar sa verifice in speta
respectarea celorlalte cerinte ale paragrafului 2.
89. Prin urmare, Curtea respinge exceptia preliminara a Guvernului
intemeiata pe neepuizarea cailor de atac interne si constata incalcarea art. 8 din
Conventie .

Asupra aplicrii art. 41 din Convenie

102. Conform art. 41 din Convenie
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor
sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare
incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o
reparatie echitabila."

A. Prejudiciul
103. Reclamantul solicita suma de 100.324,15 euro (EUR) pentru prejudiciul material,
din care 71.496,15 EUR reprezentand salariul neincasat in timpul detentiei sale,
tinand cont de veniturile sale dinainte de data arestarii sale, 10.000 EUR reprezentand
lipsa de castig, 15.000 EUR rezultand din imprumuturile contractate de reclamant pentru
a-si intretine familia, iar 3.828 EUR reprezentand creantele pe care nu le-a putut recupera
din cauza incarcerarii sale.
De asemenea, el solicita suma de 9.900.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral, pe care
sustine ca l-a suferit.
104. Guvernul considera ca prejudiciul material nu este dovedit si ca, in orice caz,
reclamantul nu poate pretinde plata salariului pe care l-ar fi putut castiga in perioada cat a
stat in detentie, avand in vedere ca nu a efectuat nicio contraprestatie. Pe de o parte,
acesta considera ca imprumuturile contractate de reclamant nu atrag raspunderea statului
si, pe de alta parte, ca reclamantul nu a fost in niciun caz impiedicat sa isi recupereze
creantele in timpul detentiei sale.
In fine, Guvernul considera ca suma solicitata ca daune morale este exagerata si ca nu
exista raport de cauzalitate intre suma ceruta si prejudiciul suferit.
105. Curtea reaminteste ca, in speta, a constatat incalcarea principiului prezumtiei
de nevinovatie si a dreptului la secretul corespondentei reclamantului in timpul detentiei
sale. Din acest motiv, numai prejudiciul cauzat de faptele ce constituie aceste incalcari va
putea fi acoperit prin intermediul prezentei hotarari. In acest sens, Curtea nu distinge
nicio legatura de cauzalitate intre incalcarile constatate si prejudiciul material invocat si
respinge aceste cereri. In schimb, ea considera ca este cazul sa ii acorde
reclamantului suma de 2.000 EUR cu titlu de prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecat

106. Reclamantul solicita si suma de 2.956,46 EUR pentru cheltuielile de judecata
angajate in fata instantelor interne si in fata Curtii. Prin intermediul avocatului sau,
domnul Mateut, reclamantul trimite un raport detaliat al cheltuielilor sale, inclusiv
chitantele ce justifica plata, in anul 2001, a sumei de 2.894.000 lei romanesti vechi (ROL)
catre avocati, bilete de tren intre Gherla si Cluj datand din anul 2001 si avand o valoare
13
totala de 2.411.600 ROL, precum si suma de 14.980.293 ROL pentru combustibilul
utilizat, 2.869.540 ROL reprezentand diverse facturi si 4.766.100 ROL reprezentand
valoarea coletelor si scrisorilor trimise reclamantului in inchisoare de catre familia sa.
107. Guvernul considera ca legatura de cauzalitate dintre pretinsele cheltuieli si incalcarile
invocate in fata Curtii nu a fost dovedita si considera, prin urmare, ca cererile
reclamantului nu sunt justificate si trebuie respinse de Curte .
108. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea
cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care li s-a stabilit veridicitatea,
necesitatea si caracterul rezonabil. In speta de fata, tinand cont de documentele aflate la
dosar si de criteriile mentionate mai sus, Curtea considera rezonabila suma de 200 EUR,
cu toate cheltuielile incluse, pe care i-o acorda reclamantului.

C. Dobanzi moratorii

109. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii
facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte
procentuale.

DIN ACESTE MOTIVE,
n unanimitate,
CURTEA

1. uneste cu fondul si respinge exceptia preliminara a Guvernului de neepuizare a cailor
de atac interne in ceea ce priveste capatul decerere intemeiat pe art. 8; art. 8;
2. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capetele de cerereintemeiate pe art. 6
AA 1 si 2 (cu privire la conferinta de presa din data de 19 decembrie 2000) si pe art. 6
A 3 si art. 8 (cu privire la respectarea secretului corespondentei in inchisoare) si
inadmisibila in rest;
3. hotaraste ca nu a avut loc incalcarea art. 6 AA 1 si 3 din Conventie; ca nu a avut loc
incalcarea art. 6 AA 1 si 3 din Conventie;
4. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 A 2 din Conventie; loc incalcarea art. 6 A 2
din Conventie;
5. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 8 din Conventie;
6. hotaraste:
a) ca statul parat sa ii plateasca reclamantului, in cel mult 3 luni de la data ramanerii
definitive a prezentei hotarari conform art. 44 A 2 din Conventie, suma de 2.000 EUR
(doua mii euro) cu titlu de definitive a prezentei hotarari conform art. 44 A 2 din
Conventie, suma de 2.000 EUR (doua mii euro) cu titlu de daune morale si 200 EUR
(doua sute euro) pentru cheltuielile de judecata, plus orice suma ce ar putea fi datorata cu
titlu de impozit, ce vor fi convertite in moneda statului parat la cursul de schimb valabil
la data platii;
b) ca, incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii,
aceste sume sa se majoreze cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii
de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene valabila in aceasta perioada, majorata
cu 3 puncte procentuale;
7. respinge cererea de reparatie echitabila in rest.
14
5.1 Soluionarea cauzei-argumente

Spea de fa abordeaz mai multe pretinse nclcri ale Conveniei Europene a
Drepturilor Omului, printre care art. 6 privind un proces echitabil cu alin. 1, 2 i 3,
precum i art. 8 privind respectarea dreptului la coresponden n nchisoare, articol care
de altfel face i obiectul tematicii abordate n cadrul acestui proiect.
n cauza ,,Vitan contra Romniei hotrrea pronunat de Curtea European a
drepturilor omului este nu doar temeinic, dar i justificat, innd cont c, att n
legislaia fiecrei ri membre a Uniunii Europene, acest dreptul la via privat i
gsete aplicabilitate cu precdere n dispoziiile constituionale, n legislaia privind
protecia datelor cu caracter personal, precum i n alte acte distincte.
Specific Constituiei Romniei este n acest sens recunoaterea i garantarea
liberei dezvoltri a personalitii umane, precum i a ocrotirii vieii particulare, a
inviolabilitii domiciliului sau a secretului corespondenei.
Constituia Romniei prevede expres dreptul la via intim, familial i privat.
Astfel, potrivit art. 26 ,, autoritile publice respect i ocrotesc viaa intim, privat i
familial, iar potrivit alin. (2) al aceluiai art. ,,persoana fizic are dreptul s dispun de
ea nsi, dac nu ncalc drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunele
moravuri.
n ceea ce privete Convenia European a Drepturilor Omului n art. 8 se
stipuleaz expres faptul c ,,orice persoan are dreptul la respectarea vieii private i de
familie, a domiciliului su i a corespondenei sale.
Mai mult dect att, innd cont de situaia special a domnului Vitan ce se afla n
detenie, fiind supus unui regim special s-a observat flagranta nclcarea a dreptului
acestuia de a coresponda liber. n acest sens, Legea nr. 275/privind executarea pedepselor
n art. 45 prevede c dreptul la coresponden al persoanelor aflate n executarea
pedepselor privative de libertate este garantat. Corespondena are caracter confidenial i
nu poate fi deschis sau reinut dect n limitele i condiiile prevzute de lege. Drept
urmare deschiderea corespondenei de ctre personalul lucrativ al penitenciarului nu era
justificat, dat fiind faptul c, persoana n cauz nu a nclcat n niciun fel regulamentul
intern al penitenciarului. Curtea European stipuleaz expres faptul c cenzura
corespondenei deinuilor i controlul acesteia de ctre autoriti constituie o ingerin n
dreptul acestora la respectarea corespondenei.
Drept urmare s-a constat nclcarea art. 45 alin 5 privind deschiderea i reinerea
corespondenei care prevede c aceasta se face numai n baza dispoziiilor n scris i
motivate emise de judectorul delegat pentru executarea msurilor privative de libertate.
Mai mult dect att i ancheta desfurat de procurorul militar nsrcinat a fost una
superficial, ceea ce demonstreaz existena unei duble ingerine privind viaa privat i
dreptul la respectarea corespondenei a deinutului.
Lund n considerare cele menionate mai sus, nu exist niciun dubiu c, hotrrea
pronuat de CEDO este una echitabil, reclamantul fiind n drept s fie despgubit ca
urmare a nclcrii art. 8 privind viaa privat i inviolabilitatea secretului
corespondenei. Singura meniune n acest sens fiind cu privire la despgubirile acordate
ce puteau fi majorate, dat fiind faptul c a avut loc o dubl ingerin prin deschiderea
scrisorii, att n ceea ce privete secretul corespondeei ct i confidenialitatea discuiilor
familiale.
15
5.2 Propuneri

Actuala reglementare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor
reglementeaz dreptul la coresponden n art. 45 menioneaz expres drepturile
persoanelor aflate n executarea unei pedepse privative de libertate, precum i obligaiile
pozitive, dar i negative inerente ale autoritilor privind respectarea dreptului
corespondenei. n schimb, legea nu prevede nicio msur privind pedepsirea
personalului penitenciarului n ceea ce privete deschiderea corespondenei deinuilor.
Curtea European stipuleaz expres faptul c cenzura corespondenei deinuilor
i controlul acesteia de ctre autoriti constituie o ingerin n dreptul acestora la
respectarea corespondenei. Pe cnd n legislaia naional nu exist niciun exemplu de
jurispruden intern care s pedepseasc efectiv deschiderea de ctre personalul din
penitenciar a scrisorilor destinate deinuilor. Mai mult dect att, nu este prima dat cnd
statul a fost acionat n judecat la CEDO cu privire nclcarea secretului corespondenei
a unei persoane aflate in executarea unei msuri privative de libertate. Statul neeludnd
lacunele existente n legislaie cu privire la soluionarea unor astfel de cereri.
Consider c este absolut necesar s se insereze meniuni exprese privind
deschiderea i reinerea corespondenei de ctre personalul penitenciarului dac au fost
fcute cu nclcarea prevederilor legale.


Concluzii

Protecia dreptului la via privat i familial este indubitabil, mult mai eficient
n sistemul Conveniei europene, aceasta deoarece, pe de o parte, tratatul internaional
definete, chiar dac o face n termeni relativ generali, ingerinele legitime ale
autoritilor publice n exerciiul acestui drept, iar pe de alt parte instituie un mecanism
eficient de control al aplicrii sale.
Aadar, prevederile Conveniei protejeaz caracterul secret al corespondenei
indiferent dac ceea ce se scrie n corespondena personal este verosimil sau dimpotriv
fals, moral sau imoral, educativ sau contra bunelor moravuri.
n ceea ce privete detenia legal a unei persoane, aceasta implic o restricie a
vieii sale private i familiale astfel c un control specific mediului de detenie legal,
precum i limitrile aferente acestuia sunt imperios necesare, nefiind considerate ca fiind
incompatibile cu prevederile Conveniei.
Totui, este recunoscut obligaia administraiei penitenciarelor de a ajuta
deinuii s-i menin contactele cu membrii apropiai ai familiei sale, orice restricii
constituind o ingerin cu excepia cazului n care este prevzut de lege. Astfel, orice
deinut este indubitabil, prin natura situaiei supus mai multor limitri ale drepturilor i
libertilor sale, orice asemenea limitare trebuie s fie justificat ca necesar ntr-o
societate democratic, fiind sarcina statelor s demonstreze existena nevoii sociale
imperioase.




16
Bibliografie:

Tratate, cursuri, cri.

1.Brsan Corneliu, Convenia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole
Vol. I Drepturi i Liberti, Editura C.H Beck, Bucureti, 2011.
2.Duculescu Victor, Protecia juridic a drepturilor omului, Editura Lumina Lex,
Bucureti, 2008.
3.Predescu Ovidiu, Convenia european a drepturilor omului i Dreptul penal romn,
Editura Lumina Lex, Bucureti, 2006.
4.Udroiu Mihail, Protecia european a drepturilor omului i procesul penal romn,
Editura C.H Beck, Bucureti, 2008.
5. Toader Tudorel, Drept penal romn. Partea special, Editura Hamangiu, Ed. a 5-a,
Bucureti 2010.

Surse electronice

www.anp.gov.ro
www.irdo.ro
www.oas.org

Hotrri i decizii ale Curii:
1. Campbell v. Regatul Unit, hot. din 25 martie 1992.
2. Halford v/Regatul Unit, hotrre din 25 iunie 1997.
3. Domenichini c. Italia, hot. din 15 noiembrie 1996.
4. Petra c. Romniei, hot. 23 din septembrie 1998.
5. Vitan c. Romniei, hot. din 4 martie 2008.