Sunteți pe pagina 1din 76

TIPURI POSIBILE DE SUBIECTE-prof Nastase

1. Un subiect teoretic (Ex: Prezentati abordarea lui Geert Hofstede; Prezentati optiunile
strategice predilecte in SUA, Caracterizati relatia !A"U# $ %"U#&
2. Un subiect RIL! (cu una sau 'ai 'ulte (ariante de raspuns&
Un studiu de caz "#e i#entificat #intr-o situatie pre$entata e%e&ente%e cu%tura%e si
&ana'eria%e specifice unui anu&e conte(t cu%tura%) *aponia+ UE sau SU!,
Stu#ii #e ca$ - citate
)& Co'entati ideile principale pri(ind 'anage'entul a'erican si nipon care se desprind
din ur'atorul extras din *+esa, din Est- -atsus.ita
*#oi a' depasit 'odelul lui .a/ol; acti(itatea econo'ica in prezent este atat de
co'plexa si dificila, supra(ietuirea fir'elor atat de incadrata (0azardata& intr1un
'ediu a carui i'pre(izibilitate, concurenta si lupta cu pericolele se a'plifica,
existenta lor in continuare depinzand de 'obilizarea zilnica a fiecarui gra' e
inteligenta2-
Raspuns)
-e#iu%, cunoscut si luat in considerare de intreprinderile occidentale, in special prin
stu#ii #e &ar/etin'+ este abordat in totalitatea lui de managerii niponi2
A(and in (edere i'portanta lui co(arsitoare pt supra(ietuirea intreprinderilor, ,aponezii considera
ca 'ediul este o sursa per'anenta de nepre(azut si pericole, fiind abordat de o 'aniera
cuprinzatoare si in 'od per'anent2 3aponia este singura tara din lu'e care elaboreaza strategii pe
ter'en ft lung $ )41)5 ani2 Este una dintre cele 'ai bune econo'ii in lu'e dat faptului ca fir'ele
,aponeze se axeaza pe singura resursa de care dispun 1 oa&enii.
6& Co'entati ideile principale pri(ind 'anage'entul a'erican si ,aponez care se
desprind din ur'atorul extras din *+esa, din Est- -atsus.ita
*#oi (o' castiga, iar (estul industrial (a pierde, noi nu pute' face
ni'ic sa (a a,uta', deoarece cauzele esecului se afla in du'nea(oastra insi(a2
(72& *Cadrele de conducere gandesc, in ti'p ce 'uncitorii sunt
sala0orii, du'nea(oastra fiind con(insi profund ca aceasta este abordarea corecta de a
desfasura acti(itatea econo'ica2-
*Pt du'nea(oastra esenta 'anage'entului consta in a
scoate ideile din capetele du'nea(oastra de sefi punandu1le in 'ainile 'uncitorilor ca sa
le execute2-
Raspuns)
Specifica inreprinderilor din ccidentul dez(oltat ( respecti( SUA, Canada& este #e%i&itarea
neta #intre &ana'eri si e(ecutanti+ in sensul ca pri'ii gandesc , pe cand ceilalti nu'ai executa2
8n intreprinderile ,aponeze, aceasta separare, ce isi are funda'entarea teoretica in lucrarile lui
Henr/ .a/ol, nu e(ista2 Conducatorii si executantii se implica laolalta, potri(it unor proceduri
specifice decizionale si infor'ationale, in prefigurarea si pregatirea (iitorului intreprinderii, in
derularea nor'ala a acti(itatilor cotidiene2
9& Co'entati ideile principale pri(ind 'anage'entul a'erican si ,aponez care se
desprind din ur'atorul pasa, din *+esa, din Est-: -atsus.ita
* #u'ai prin (alorificarea puterii co'binate a tuturor creierelor
salariatilor sai, o fir'a poate face fata turbulentei si constrangerilor 'ediului local2
Aceasta este cauza pt care 'arile noastre co'panii asigura salariatilor de trei ori 'ai
'ulta pregatire decat du'nea(oastra, asa se explica de ce noi solicita' in 'od constant
sugestiile fiecaruia si de ce pretinde' un nu'ar crescand de licentiati cat 'ai inteligenti
si bine educati, generalisti, deoarece acesti oa'eni sunt sangele industriei nipone2-
Raspuns)
Pe fondul tendintei c(asigenerale pe plan 'ondial, de intensificare a preocuparii
con#uceri%or #e intreprin#eri pt pre'atirea persona%u%ui, in 3aponia se inre'istrea$a
eforturi sensibi% sporite pe acest plan2
-atsus.ita considera ca intreprinderile nipone ofera de 91: ori &ai &u%ta pre'atire
sa%ariati%or co'parati( cu ce%e #in Occi#ent , efort real'ente i'presionabil, cu
consecinte poziti(e asupra tuturor acti(itatilor desfasurate2
8n cadrul fir'elor nipone, eforturile generate de pregatirea anga,atilor sunt ft intense, in
'od obisnuit acestea asigurand o pregatire de 91: ori 'ai accentuate decat in cazul
o'oloagelor a'ericane2 Anga,area pe (iata fidelizeaza anga,atul, se poate stabili o curba
a e(olutiei c0eltuielilor cu salariile, fir'a este interesata in pregatirea anga,atului
:& Co'entati ideile principale pri(ind 'anage'entul a'erican si ,aponez care se
desprind din ur'atorul pasa, din * +esa, din Est-: -atsus.ita
*Pt noi esenta 'anage'entului este in 'od precis toc'ai aceasta arta de a 'obiliza
si asa'bla resursele intelectuale ale tutuor anga,atilor in interesul fir'ei
(7& #oi sti' ca inteligenta unui 'anunc0i de te0nocrati, cat de
inteligenti si sclipitori ar fi, nu 'ai este suficienta pt a le aborda ca resurse reale de
succes2-
Raspuns)
-ana'e&entu% occi#enta% pune accent pe &oti0area sa%ariati%or pt a depune eforturi
ridicate si a obtine rezultate cat 'ai bune, prote,andu1si astfel fir'a in care lucreaza2
Siste&u% #e &ana'e&ent in *aponia se axeaza asupra unei motivari, asupra unei
antrenari totale, ce are in vedere valorificarea curenta, zilnica, a potentialului, inclusiv
intelectual, al fiecarui salariat, indifferent de pozitia detinuta in intreprindere2
Se considera ca esenta managementului este antrenarea tuturor componentilor
intreprinderilor, in 'od per'anent, intr1o (iziune siste'ica, cu accent asupra
resurse%or inte%ectua%e2 8n 3ap, in anu'ite fir'e salariile sunt ft 'ari la inceput2 8ntre
'o'entul anga,arii si pensie diferenta dintre salarii este de )1),5 ori2 8n SUA salariul la
inceput este 'ic, dar intre 'o' anga,arii si obtinerii unui post 'anagerial castigi de sute
de ori 'ai 'ult2 8n 3ap, dif intre un 'anager si un executant este de cate(a ori, iar in SUA
un 'anager castiga de 'ii de ori 'ai 'ult ca un executant2 A'ericanii pun accentual pe
perfor'anta;'oti(are pe t scurt2 8n 3ap se pune accent nu doar pe 'oti(area 'arteriala, ci
si pe 'oti(area spirituala2
5& Co'entati acest 'esa, din Est 1 -atsus.ita
*Conducatorii <(s2 cu desc0idere sociala, adesea plini de bune intencii, cred ca
datoria lor este sa prote,eze salariatii din cadrul fir'elor in care lucreaza2 Spre deosebire
de ei, noi sunte' realisti si considera' ca datoria noastra este sa face' salariacii sa apere
fir'ele respecti(e, care =i (or rasplati insutit pt dedicarea contribuciei lor2 Procedand
astfel, noi a,unge' sa fi' 'ai >sociali? decat <(s2-
Raspuns)
Raporturi%e #intre intreprin#ere si sa%ariati sunt diametral opuse in intreprinderile din
3ap,co'parati(e cu cele din tarile (est1europene si nord1a'ericane2 @a baza re%atii%or &ana'e&ent-
sa%ariati #in Occident se afla convingerea si cerinta ca misiunea intreprinderii este sa protejeze
componentii sai. In intreprin#eri%e nipone, di'potri(a, se considera ca salariatii au datoria sa1si
prote,eze co'pania in care lucreaza, care astfel (a fi in 'asura sa1i rasplateasca substantial2
Siste'ul ,aponez realizeaza un 'ai 'are atasa'ent al salariatilor fata de intreprindere,
reflectat in implicare, eforturi si rezultate sensibil superioare2 Ca ur'are, se asigura
pre'isa ca si intreprinderea sa poata oferi salariatilor sai protectie si a(anta,e econo'ice
si sociale 'ult 'ai 'ari
SUBIECT
CAAACBEA8CAB8 C+PAAAB8D +A#AGE+E#BU@ #8P# S8 CE@ <8# SUA,
UB8@8CA#< A"A<AAEA CUA<A<8+E#S8#A@A A @U8 H.SBE<E
Analiza co'parati(a a 'anage'entului nipon cu cel a'erican , prin pris&a ce%or patru
#i&ensiuni stabi%ite #e 1ofste#e, duce la ur'atoarele constatari:
1, Pri&a #i&ensiune in#i0i#ua%is&2co%ecti0is&
1 3aponezii pun accentu% pe co%ecti0is& " in ansa'blul sau, in pro'o(area unei orientari
de grup si in situarea pe pri'ul plan nu a *eului- indi(idului, ci a intereselor si actiunilor
*noastre-;&
1 8n S2U2A2 si Canada regasi' un pronuntat in#i0i#ua%is&2 Cetatenii se bucura de o
apreciabila libertate de actiune indi(idual2 8ndi(idul este considerat ca principalul artizan
al dez(i si prestigiului acestor doua natiuni2
2, ! soua #i&ensiune -#istanta fata #e putere
La 3apone$i #istanta fata #e putere este conco&itent foarte &are si, aparent,
paradoxal, foarte &ica2 Este foarte 'are datorita pri'atului absolut al ierar0iei, si in in
acelasi ti'p, este si foarte 'ica, datorita adoptarii deciziilor prin consens, in cadrul caruia
participarea larga a personalului, indiferent de postul detinut, dezbaterea de'ocratica a
infor'atiilor si stabilirea prin consens a solutiilor de aplicat sunt predo'inante;&
La a&ericani asista& %a co&binarea unui pronuntat in#i0i#ua%is& cu o re#usa
#istanta re#usa fata #e putere. 8n acest sens existand un consens c(asinational pt
di'inuarea inegalitatilor dintre indi(izi, pe baza incura,arii si reco'pensarii celor
(alorosi, recurgandu1se la descentralizari de
+anage'ent, fapt constatat prin efecte poziti(e apreciabile asupra calitatii (ietii
cotidiene
4, In pri0inta ce%ei #e-a treia #i&ensiune %e'ata #e e0itarea incertitu#inii
@a ,aponezi este di'ensiunea cea 'ai e(identa, expri'ata prin larga apelare la anga,area
pe (iata, utilizarea unor siste'e de salarizare si pro'o(are bazate predo'inant pe
(ec0i'e, siste'e organizatorice precis conturate si elaborare de strategii;
Di&ensiunea e0itarii incertitu#inii+ pre$inta in SU!+ o 0a%oare &e#ie co'parati( cu
alte tari in(estigate de Hofstede2 #ord1a'ericanii acorda o 'are atentie 'i,loacelor de
'ini'izare a riscului asociat (iitorului2
Este larg raspandita ideea ca (iitorul este neanticipabil si insuficient influentabil2 Astfel
in SUA, in randul populatiei , (iitorul este legat de luarea in considerare a pre(ederilor
zodiacelor, e(itarea cifrei )9 la nu'erotarea eta,elor etc2 Ur'area acestei a'bi(alente
pri(ind incertitudinea este pro'o(area
@a ni(elul agentului econo'ic incertitudiinea, anticiparea si pregatirea (iitorului, este
legata de un co'porta'ent relati( ec0ilibrat, ce pare sa
corespunda in buna 'asura posibilitatilor conceptuale si actionale real'ente, existente pe
acest plan la actualul ni(el de dez(oltare a stiintei si praxisului econo'ic2
5, In pri0inta ce%ei #e-a patra #i&ensiune %e'ata #e e%e&ente%e #e &ascu%initate si
fe&initate
8n 3apona aceste ele'ente se regasesc in proportii relati( egale2 rientarea spre
'asculinitate a contextului ,aponez rezulta din larga diferentiere a rolurilor in societate
(de exe'plu, nu'ai barbatii se anga,eaza pe (iata& si din accentul acordat de indi(izi
obtinerii de bani si lucruri2 8n acelasi ti'p se 'anifesta puternic ele'ente de fe'initate,
cu' ar fi prioritatea acordata perfor'antelor grupului in raport cu cele indi(iduale sau
orientarea paternalista a organizatiilor, a sefilor fata de salariati2
IN SU! e(ista o pronuntata &ascu%initate+ proprie societatilor nord1a'ericane2
Expresiile sale concrete sunt diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe, goana
dupa bani ce caracterizeaza gandirea si actiunea 'a,oritatii nord1a'ericanilor, precu' si
statutul social ridicat de care beneficiaza cei ce obtin succese in do'eniul lor de
acti(itate2 Aealizatorii, oa'enii de succes sunt tratati ca 6super&ani7+ beneficiind de o
larga recla'a sociala2 Aceste ele'ente 'arc0eaza puternic 'anage'entul la ni(elul
agentilor econo'ici, 'axi'alizarea profitului fiind obiecti(ul prioritar ur'arit, de regula,
salariatii de sex 'asculin fiind a(anta,ati la salarizare si pro'o(are, 'oti(area prin
castiguri banesti substantiale fiind precu'panitoare2
SUBIECT8 Un &esa3 #in Est -atsus.ita
<8.EAE#BE 8#BAE S8SBE+U@ <E +A#AGE+E#B 3AP#EC S8 CE@ #A< A+EA8CA#
E(ista 9 e%e&ente esentia%e #e #iferentiere intre siste&u% #e &ana'e&ent 3apone$ si ce% nor#
a&erican)
1, Specifica inreprinderilor din ccidentul dez(oltat ( respecti( SUA, Canada& este
#e%i&itarea neta #intre &ana'eri si e(ecutanti+ in sensul ca pri'ii gandesc , pe cand ceilalti
nu'ai executa2 8n intreprinderile ,aponeze, aceasta separare, ce isi are funda'entarea teoretica in
lucrarile lui Henr/ .a/ol, nu e(ista2 Conducatorii si executantii se implica laolalta, potri(it unor
proceduri specifice decizionale si infor'ationale, in prefigurarea si pregatirea (iitorului
intreprinderii, in derularea nor'ala a acti(itatilor cotidiene2
2, -e#iu%, cunoscut si luat in considerare de intreprinderile occidentale, in special prin stu#ii #e
&ar/etin'+ este abordat in totalitatea lui de managerii niponi2 A(and in (edere i'portanta lui
co(arsitoare pt supra(ietuirea intreprinderilor, se considera ca o sursa per'anenta de nepre(azut si
pericole, fiind abordat de o 'aniera cuprinzatoare si in 'od per'anent2 3aponia este singura tara din
lu'e care elaboreaza strategii pe ter'en ft lung $ )41)5 ani2 Este una dintre cele 'ai bune econo'ii
in lu'e dat faptului ca fir'ele ,aponeze se axeaza pe singura resursa de care dispun 1 oa&enii.
4& -ana'e&entu% occi#enta% pune accent pe &oti0area sa%ariati%or pt a depune eforturi ridicate si a
obtine rezultate cat 'ai bune2 Siste&u% #e &ana'e&ent in *aponia se axeaza asupra unei motivari,
asupra unei antrenari totale, ce are in vedere valorificarea curenta, zilnica, a potentialului, inclusiv
intellectual, al fiecarui salariat, indifferent de pozitia detinuta in intreprindere2 Se considera ca esenta
managementului este antrenarea tuturor componentilor intreprinderilor, in 'od per'anent, intr1o
(iziune siste'ica, cu accent asupra resurse%or inte%ectua%e2 8n 3ap, in anu'ite fir'e salariile sunt ft 'ari
la inceput2 8ntre 'o'entul anga,arii si pensie diferenta dintre salarii este de )1),5 ori2 8n SUA salariul la
inceput este 'ic, dar intre 'o' anga,arii si obtinerii unui post 'anagerial castigi de sute de ori 'ai 'ult2
8n 3ap, dif intre un 'anager si un executant este de cate(a ori, iar in SUA un 'anager castiga de 'ii de ori
'ai 'ult ca un executant2 A'ericanii pun accentual pe perfor'anta;'oti(are pe t scurt2 8n 3ap se pune
accent nu doar pe 'oti(area 'arteriala, ci si pe 'oti(area spirituala2
5, -ana'e&entu% nipon depaseste preocuparea prioritara asupra efecte%or te.no%o'ice larg
raspandite in 'a,oritatea tarilor, acordand o i'portanta relati( egala aspectelor te0nice si econo'ice2
Situarea pe acelasi plan a aspecte%or econo&ice cu ce%e te.nice explica in buna 'asura eficienta si
co&petiti0itatea #eosebita a co&panii%or nipone din ulti'ele decenii2
:, Pe fondul tendintei c(asigenerale pe plan 'ondial, de intensificare a preocuparii con#uceri%or
#e intreprin#eri pt pre'atirea persona%u%ui, in 3ap se inre'istrea$a eforturi sensibi% sporite pe acest
plan2 -atsus.ita considera ca intreprinderile nipone ofera de 91: ori &ai &u%ta pre'atire sa%ariati%or
co'parati( cu ce%e #in Occi#ent , efort real'ente i'presionabil, cu consecinte positi(e asupra tuturor
acti(itatilor desfasurate2 8n cadrul fir'elor nipone, eforturile generate de pregatirea anga,atilor sunt ft
intense, in 'od obisnuit acestea asigurand o pregatire de 91: ori 'ai accentuate decat in cazul
o'oloagelor a'ericane2 Anga,area pe (iata fidelizeaza anga,atul, se poate stabili o curba a e(olutiei
c0eltuielilor cu salariile, fir'a este interesata in pregatirea anga,atului2
9, Raporturi%e #intre intreprin#ere si sa%ariati sunt diametral opuse in intreprinderile din
3ap,co'parati(e cu cele din tarile (est1europene si nord1a'ericane2 @a baza re%atii%or &ana'e&ent-
sa%ariati #in Occident se afla convingerea si cerinta ca misiunea intreprinderii este sa protejeze
componentii sai. In intreprin#eri%e nipone, di'potri(a, se considera ca salariatii au datoria sa1si
prote,eze co'pania in care lucreaza, care astfel (a fi in 'asura sa1i rasplateasca substantial2
Siste'ul ,aponez realizeaza un 'ai 'are atasa'ent al salariatilor fata de intreprindere, reflectat in
implicare, eforturi si rezultate sensibil superioare2 Ca ur'are, se asigura pre'isa ca si intreprinderea sa
poata oferi salariatilor sai protectie si a(anta,e econo'ice si sociale 'ult 'ai 'ari2
SUBIECT) Caracterizati cultura si 'anage'entul fir'elor din Ao'ania prin pris'a
abordarii cuadrodi'ensionala a lui Geert Hofstede2
a, Di&ensiunea in#i0i#ua%is& ; co%ecti0is&
Ao'ania se afla la 'i,loc, cu tendinta catre indi(idualis'
b, Di&ensiunea 'ra# ri#icat2 re#us #e e0itarea a incetitu#inii
Ao'ania are o abordare ec0ilibrata cu tendinta catre grad ridicat de e(itare a
incertitudinii
c, Di&ensiunea #istanta &are2&ica fata #e putere
Ao'ania se afla unde(a la 'i,loc, cu tendinta de distanta 'are
#, Di&ensiunea &ascu%initate ;fe&initate
Ao'ania se afla pe la 'i,loc cu tendinta spre 'asculinitate
C!P I
1.1. CONCEPTUL DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
8ncepand cu deceniul E al sec trecut se constata o ascendenta a cercetarilor de natura
co'parati(a2 Astfel, apar discipline noi ca: dreptul sau literatura co'parata2 <esi aparuta ce(a
'ai tarziu, stiinta 'anage'entului co'parat, s1a i'pus destul de rapid in categoria ra'urilor
'enege'entului general al organizatiei toc'ai datorita: intensificarii sc0i'burilor co'erciale
internationale, di(iziunii internationale a 'uncii si interesului aratat de specialistii in
'anage'ent asupra unor feno'ene econo'ice si 'anageriale deosebite (de ex cazul 3aponiei& 2
SUBIECT) DE<INIRE! -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T+ OBIECTI=ELE+
CONTINUTUL SI DI-ENSIUNILE S!LE " 1.1.1 PLUS 1.1.5,
!.!.!. "E#I$I%E& '&$&(E'E$TU)UI CO'*&%&T
<eoarece este o disciplina stiintifica relati( noua, deli'itarea fata de alte notiuni si'ilare este
inca relati( confuza22Astfel, sunt unii specialisti ce considera ca aceasta notiune este identica in
continut cu 'anage'entul international si 'anage'entul co'parat international2
-ana'e&entu% co&parat ese o #iscip%ina care sta %a 'ranita a #oua #o&enii a%e 0ietii
internationa%e respecti0 &ana'e&entu% si cu%tura or'ani$ationa%a.
Pri'ul care a incercat sa defineasca conceptul a fost >i%%ia& Ne?&an care considera ca
*&ana' co&parat se ocupa cu i#entificarea ase&anari%or si a #eosebiri%or #in practica
&ana'eria%a %oca% #in #iferite tari7.
a doua abordare o face Ra'.u Nat. care defineste 'anag co'parat ca fiin# stiinta care
0i$ea$a i#entificarea ase&anari%or si #eosebiri%or #intre siste&e%e #e &ana'e&ent si ce%e
econo&ice #in #iferite conte(te.
<esi aceasta definitie este superioara celei a lui #eF'an, deoarece abordeaza siste'ele
'anageriale in ansa'blul lor, prezinta si cate(a 'inusuri i'portante: a& nu precizeaza ce tip de
context b & extinde sfera cercetarii in afara di'ensiunii strict organizationale2
definitie foarte cunoscuta ii apartine %ui E#?in -i%%er care afir'a ca *&ana'e&entu%
co&parat se ocupa cu stu#iu% feno&ene%or #e &ana' pe o ba$a &u%tinationa%a a(an#u-se
asupra #etectarii+ i#entificarii+ c%asificarii si interpretarii si&i%aritati%or si deosebirilor
pri(itoare la ele'ente precu' procesele, conceptele si te0nicile de 'anage'ent2
Definitie) +anage'entul co'parat este stiinta care studiaza procesele si relatiile 'anageriale din
organizatii ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite axandu1se asupra identificarii si
analizarii ase'anarilor si deosebirilor 'anageriale in (ederea facilitarii transferului international
de GnoF10oF 'anagerial si a cresterii eficientei, eficacitatii si functionalitatii organizatiei2
<in aceasta definitie se desprind 5 caracteristici esentia%e a%e &ana'e&entu%ui co&parat)
a, obiecti0u% co&paratiei il reprezinta nu'ai ele' 'anageriale si nu de alta natura
Este ade(arat ca pot fi luate in considerare si ele'ente de natura econo'ica, culturala,
sociologica, dar nu'ai in 'asura in care conditioneaza procesele 'anageriale
b, specific 'anag co'parat este 0i$iunea cu%tura%a &u%tinationa%a a &ai &u%tor tari, ele'
'anageriale fiind abordate contextual
c,abor#area co&parati0a se concentreaza asupra asemanarilor si deose+irilor dintre
ele'entele analizate2
#, scopu% &ana'e&entu%ui co'parat este unul prag'atic in sensul facilitarii tranferului de
GnoF10oF international si cresterii eficientei si eficacitatii co'paniei2
8n opinia specialistilor ro'ani, 'anage'entul co'parat prezinta acelasi sens cu 'anage'entul
co'parat international si este #iferit de 'anage'entul international2 Uneori 'anage'entul
co'parat este confundat cu 'anage'entul international, dar 'anag international se ocupa de
'anage'entul si acti(itatile corporatiilor internationale (fir'elor& si in special cu asigurarea si
controlul resurselor u'ane, financiare si infor'ationale ce parcurg 'ai 'ulte frontiere nationale
sau politice2
Cu alte cu(inte, 'anage'entul international reprezinta o ra'ura a 'anage'entului co'parat cu
un caracter foarte prag'atic2
!.!.,. OBIECTI-E)E, CO$TI$UTU) SI "I'E$SIU$I)E
'&$&(E'E$TU)UI CO'*&%&T
8n legatura cu obiecti0e%e specifice ale 'anage'entului co'parat exista 'ai 'ulte opinii, dar
cele 'ai raspandite suntcele ale nu #eF'an si .ar'er
Potri(it lui >i%%ia& Ne?&an, obiecti0e%e &ana'e&entu%ui co&parat sau scopurile
'anage'entului co'parat sunt:
sa descopere proble'ele si te0nicile 'anageriale ce par a a(ea o (alabilitate uni(ersala in
toate tarile;
sa identifice conditiile locale din fiecare peri'etru national in(estigat care cer o speciala
adaptare a ele'entelor de 'anage'ent declarate ca uni(ersale;
sa asiste directorii corporatiilor 'ultinationale sa inteleaga diferentele dintre atitudinile si
practicile de 'anage'ent din diferite tari, in (ederea cresterii rationalitatii si eficacitatii
acti(itatii econo'ice2
Ric.ar# <ar&er are o alta (iziune si anu'e ca obicti0e%e &ana'e&entu%ui co&parat2 sunt:
sa exploreze relatiile rele(ante intre 'ediu si 'anage'ent pt a deter'ina factorii de 'ediu
care sunt cei 'ai i'portanti intr1o situatie data;
sa analizeze co'porta'entele diferite ale personalului in procesele de 'anage'ent din
di(erse tari;
sa stabileasca cu' se conduce eficient intr1o alta tara;
sa descopere 'odalitatile de i'bunatatire a perfor'antelor econo'ice care tin de apana,ul
'anage'entului2
8n concluzie, aceste obiecti(e specifice trbuiesc pri(ite ca un tot unitar pt a fi eficiente2
<upa specialistii ro'ani continutu% &ana'e&entu%ui co&parat este reprezentat de principa%e%e
cate'orii #e prob%e&e care nu pot sa lipseasca din sfera de in(estigatii si solutii ,a
'anage'entului co'parat:
1 procesele, functiile si principiile 'anage'entului;
1 siste'ul de 'anage'ent al fir'elor in ansa'blul lor;
1 cultura organizationala; 1 strategia si politica fir'ei;
1 structura organizatorica; 1 siste'ul infor'ational;
1 siste'ul decizional; 1 'etodele, te0nicile si procedurile de 'anage'ent;
1 intreprinzatorii si cadrele de conducere; 1 'anage'entul resurselor u'ane;
1 eficienta 'anage'entului2
8ndiferent de te'a, esential este ca tratarea sa prezinte conco'itent #oua #i&ensiuni
principa%e.
a& Pri'a di'ensiune trebuie sa aiba un pronuntat continut #e &ana'e&ent2 8n practica, exista
#oua perico%e &a3ore: omiterea sau neglijarea unor aspecte majore ale 'anage'entului;
substituirea ele'entelor de baza 'anageriale cu aspecte sau proble'e din alte do'enii
(psi0ologice, sociologice, econo'ice etc2&2
b& A doua di'ensiune,, abordata de 'anage'entul co'parat este reprezentata printr1o puternica
#i&ensiune #e &e#iu (en(iron'entala&2
Esenta &ana'e&entu%ui co&parat este in(estigarea si solutionarea pe baza 'ultinationala a
feno'enelor de 'anage'ent2
!.!... $ECESIT&TE& &*&%ITIEI SI "E/-O)T&%II
'&$&(E'E$TU)UI CO'*&%&T
SUBIECT) NECESIT!TE! !P!RITIEI SI DE@=OLT!RII -!N!E-ENTULUI
CO-P!R!T SI SCURT ISTORIC
Ca pt orice alta stiinta tanara si pt +C este necesara explicarea aparitiei si utilitatii in fata
beneficiarilor directi sau potentiali (siste'e econo'ice, co'panii, indi(izi, etc2&
Pt Ao'ania aceasta explicare este cu atat 'ai necesara intrucat Ao'ania s1a confruntat o perioada
indelungata de ti'p cu o intrerupere a fluxurilor de cunostinte, infor'atii si capital in relatiile cu
tarile dez(2
!r'u&entarea necesitatii aparitiei &ana'e&entu%ui co&parat se (a face utilizand
a+ordarea lui %ag0u $at02
#at0 sustine ca sunt : e%e&ente principa%e care au stat %a ba$a aparitiei &ana'e&entu%ui
co&parat
a, abor#area co&parati0a este pt indi(id de nee(itat2 Astfel, prin structura lui indi(idual se
co'para in per'anenta atat cu sine cat si cu altii prin raportarea la un set de standarde, idealuri,
situatii cunoscute
b, o'enirea trece printr1o perioa#a #e puternice inter#epen#ente internationa%a+ in toate
do'eniile de acti(itate si preponderent in zona econo'ice2 @a ni(elul anului 644H peste H4I din
productia 'ondiala s1a realizat prin sc0i'buri intre tari in cadrul acti(itatilor econo'ice
internationale si in special in cadrul 'arilor corporatii 'ultinationale2
c, studiul co'parati( al realitatilor din diferite tari este de natura sa 6ascuta7 'ra#u% #e
percepere si inte%e'ere a% rea%itati%or #in propria tara,
#, e(a&inarea cu%tura%a a feno'enelor de 'anag #eter&ina o a&p%ificare substantia%a a
sferei #e 0ariabi%e %uate in consi#erare #e &ana'eri2 Astfel, se a'plifica considerabil si
instru'entarul 'anag co'parat, deter'inand un grad 'ai 'are de aplicabilitate a cercetarilor2
e, pe p%an strict in#i0i#ua%, apelarea la cunostinte, instru'ente , 'etode ale +C contribuie %a
cresterea capacitati%or in#i0i$i%or #e a aprecia corect rea%itati%e nationa%e, atat in sine, cat si
prin raportarea la realitatile din alte tari2
In conc%u$ie+ -C raspunde unei categorii largi de necesitati, atat de grup, cat si indi(iduale,
deter'inate in principal de internationalizarea activitatilor economice, de a'plificarea rolului
infor'atiilor si cunostintelor si de diviziunea internationala a muncii2
Bransfor'area acestora in sursa principala a puterii, de(ansand (iolenta si banii 1 asa cu'
de'onstreaza deosebit de eloc(ent !%0in Tof%er in Po?ers.ift 1 se reflecta si in cresterea
substantiala a rolului 'anage'entului co'parat axat pe (alorificarea infor'atiilor 'anageriale
abordate contextual2 A(and in (edere aceste e(olutii, 'anage'entul are un rol tot 'ai i'portant,
adesea c0iar decisi(, &ana'e&entu% co&parat repre$entan# una #intre ce%e &ai pretioase
cuceriri a%e u%ti&e%or #ecenii pe p%anu% intensificarii si eficienti$arii acti0itati%or econo&ice+
stiintifice+ te.nice cu caracter internationa%. Aportul sau teoretic si prag'atic se afla intr1un
proces de crestere rapida, ur'are fireasca a acu'ularilor si dez(oltarilor din ulti'ii ani, generand
'ultiple consecinte poziti(e in planurile stiintei si politicii 'anageriale
1.2. PRINCIP!LELE SCOLI SI -ODELE !LE -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T PE
PL!N -ONDI!L
1.2.2. PRE@ENT!RE! PRINCIP!LELOR SCOLI
DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
!.....,. SCO&)& SISTE'E)O% "ESC1ISE
SUBIECT) !N!LI@!TI CO-P!R!TI= ; RELE=!ND PRINCIP!LELE !SE-!N!RI
SI DEOSEBIRI INTRE SCO!L! SISTE-ELOR DESC1ISE SI SCO&)& "E
'&$&(E'E$T CO'*&%&T CE$T%&T&
*E %O)U) 2CU)TU%II3
Perioa#a aparitiei: )JE41)JK4
Repre$entanti) !nant Ne'an#.i si S. D. Prasa#+ Bernar# Estafen+ Rosa%ie Tun'
I#eea centra%a) Scoala siste'elor desc0ise este beneficiara unor noi descoperiri in teoria
'anageriala2 @a baza acesteia sta teoria siste&e%or #esc.ise2, 'anage'entul fiind (azut intr1o
stransa interdependenta cu 'ediul si cu organizatia in sine2
Pre&isa #e %a care p%eaca: conceptualizarea 'anage'entului, 'ediului si fir'ei ca siste'e
desc0ise, intercorelate, aflate intr1o puternica dependenta2
=ariabi%e consi#erate: (ariabile de 'ediu atat de 'acro cat si de 'icro 'ediu
Natura 0ariabi%e%or i&p%icate: 'anage'entul, ca siste' organic integrat in organizatie, intra in
'ulte relatii cu 'ediul
Ni0e%u% abor#arii: este 'icro si 'acro in acelasi ti'p, insa cu accent 'ai 'are asupra
organizatiei ('icro&
Ro%u% &ana'e&entu%ui: acti(
ra#u% #e ap%icabi%itate: 'ediu
Li&ite%e acestei sco%i 0i$ea$a) a, negli,area definirii unor concepte cu care lucreaza, nu'eroase
(ariabile analizate fiind i'precise ('ai ales a celor culturale&
b, insuficienta deli'itare a unor concepte a dus la lipsa de aplicare a lor datorita credibilitatii
scazute2
Contributii)
a& se largeste considerabil sfera (ariabilelor analizate (un e(antai de (ariabile ale 'ediului
organizatiei, inclusi( ale celor cu influenta directa $ furnizori, clienti, consu'atori, gu(ern, etc&
ceea ce a per'is o dez( substantiala a 'anage'entului co'parat ( de ex, spre deosebire de scoala
'ediului se iau in considerare acu' si (ariabile interorganizationale&2
b& prin 'odul de abordare a feno'enelor 'anageriale s1a per'is un grad ridicat de aplicabilitate
al concluziilor cercetarilor ( de ex, in abordarea 'ediului se fol notiuni de genul 'ediu societal,
'ediu organizational&
!.....4. SCO&)& "E '&$&(E'E$T CO'*&%&T CE$T%&T&
*E %O)U) 2CU)TU%II3
Perioa#a aparitiei: dupa )JK4 apare *Scoala axata pe rolul central al culturii-, considerata cea
'ai co'plexa si (aloroasa scoala de 'anage'ent co'parat
Repre$entanti) eert 1ofste#e+ *o.n C.i%#+ Lane Ae%%B+ Re'ina%# >ort.%eB+ C.. Trian#is
si a%tii.
I#eea centra%a) (ariabilele culturale influenteaza 'anage'entul atat la ni(el 'icro cat si 'icro
cultural
Pre&isa #e %a care p%eaca) Cultura are rol decesi( in 'anage'ent
Natura 0ariabi%e%or i&p%icate Cultura care influenteaza 'anage'entului
Ni0e%u% abor#arii: 'icro
Ro%u% &ana'e&entu%ui: acti(
ra#u% #e ap%icabi%itate: 'are in 'asura posibilitatilor
=ariabi%e consi#erate (ariabile de natura culturala
Surprinzator pt aceasta scoala este ca insusi ele'entul central, cultura, prezinta acceptiuni diferite
intre autori2
Astfel, Ra'.u Nat. constata ca ter'enul prezinta acceptiunea de natiune, c0iar daca tot el
obser(a ca s1au facut unele progrese in do'eniu2 Un alt specialist, E#?in -i%%er+ considera
cultura ca fiind o stare de dez(oltare intelectuala a populatiei2 Astfel, cultura econo'ica
reprezinta ni(elul de dez(oltare al unei tari deter'inat de (alorile, co'porta'entele, atitudinile
oa'neilor din acea tara2 *o.n C.i%# considera ca notiunea de cultura se refera la structuri ale
gandirii si la 'odalitatile de realizare (actiune& raspandite pe scara larga in cadrul unei populatii2
*. Co%%ins, in prefata unei cunoscute lucrari, arata ca prin cu%tura se #efineste o stare a dez(oltarii
intelectuale a populatiei; cultura econo'ica reprezinta o stare a dez(oltarii econo'ice si c0iar 'ai
'ult: atitudinile, (alorile, nor'ele pe care se funda'enteaza acti(itatile econo'ice si care a,uta la
'odelarea co'porta'entului co'paniei intr1o tara data
eert 1ofste#e, (ine cu o definitie f interesanta si co'plexa a culturii, careia ii precizeaza patru
di'ensiuni esentia Astfel, el considera ca 6esenta cu%turii este pro'ra&area &enta%a co%ecti0a+
ce repre$inta acea parte a con#itionarii noastre pe care noi o accepta& i&preuna cu a%ti
&e&bri ai natiunii+ re'iunii sau 'rupu%ui nostru+ #ar nu cu co&ponentii a%tor natiuni+ re'iuni
sau 'rupuri-2 <esigur, in cadrul cercetarilor de 'anage'ent co'parati( se are in (edere cu
prioritate cultura la ni(el national2
8n una dintre cele 'ai co'plexe, analitice si cunoscute cercetari de 'anage'ent
co'parat realizate pana in prezent, 1ofste#e deli'iteaza ur'atoarele patru #i&ensiuni a%e
cu%turii: a& indi(idualis';colecti(is', b& distanta puterii 'are;'ica, c& e(itarea incertitudinii
intensa;redusa, d& 'asculinitate;fe'initate
Eloc(ente pt diferentele dintre tari sunt contributiile lui -ino02 Aeferindu1se la siste'ul ,uridic
din cate(a tari el constata ur'atoarele:
a& in Ger'ania totul este interzis cu exceptia a ceea ce este per'is
b& in .ranta totul este per'is cu exceptia a ceea ce este interzis
c& in 8talia totul este per'is inclusi( ceea ce este interzis
d& in Ausia totul este interzis inclusi( ceea ce este per'is2
8n ciuda acestor deosebiri, pri(ind acceptiunea *culturii-, rolul sau 'a,or in
'anage'ent, este afir'at tot 'ai des si cu 'ai 'ulta tarie2 Astfel, intr1un studiu elaborat in
co'un de trei dintre cei 'ai reputati specialisti in do'eniu 1 Dou'%as B. !%%en+ E#?in -i%%er si
Ra'.u Nat. 1 se reliefeaza ca in general cu%tura este acceptata ca un #eter&inant a%
co&porta&entu%ui, fiind un instru'ent esential pt intelegerea proceselor 'anageriale 2
Alti specialisti identifica cultura ca fiind un deter'inant al co'porta'entului ce influenteaza
'anage'entul practicat atat la ni(elul 'acro cat si 'icro2 Apar astfel o serie de ele'ente noi
precu' filozofia g0id sau i'aginea tangibila2
a, <i%osofia '.i# este co'pusa din (alorile si credintele de baza ale fir'ei, ce reprezinta
perceptele de baza despre ceea ce este i'portant in econo'ie si (iata, si in special despre cu'
trebuie condusa aceasta2 A doua co'ponenta a filosofiei g0id este scopul a(ut in (edere de fir'a
prin concretizarea (alorilor si credintelor de baza ale organizatiei2 El se expri'a in una 1 doua
fraze ce sintetizeaza 'odalitatea prin care fir'a satisface necesitatile u'ane2
b, I&a'inea tan'ibi%a incorporeaza 'isiunea fir'ei si descrierea atracti(a2
+isiunea este, de fapt, tinta ce ser(este pt a unifica eforturile personalului organizatiei
Exista : tipuri de tinte: cuantificabile, de regula econo'ice; indicarea unor *ina'ici- ai fir'ei;
prezentarea unui 'odel de ur'at; indicarea 'utatiei interne de efectuat2
<escrierea atracti(a reprezinta o (ibranta, anga,anta si specifica descriere a ceea ce (a fi
cand 'isiunea se (a finaliza2 <escrierea trebuie sa pro(oace e'otie si excitare2
Contributii a%e scoalii axata pe rolul central al culturii)
)& s1a obtinut un nr f 'are de 'aterial docu'entar (infor'ational& pri(ind 'odul de aplicare a
'anag co'parat in diferite concepte
6& se pune un accent 'a,or pe obtinerea efectului de sinergie al 'ediului intr1un anu'it context
9& sunt introduse o serie intreaga de ele' de noutate, fapt ce a contribuit la nuntarea abordarilor
in do'eniu2
:& rigurozitatea cercetarilor realizate, cercetatorii acestei scoli poseda ni(eluri ridicate de
expertiza in do'eniul 'anagerial
5& analiza detaliata a factorilor de 'ediu dintr1o perspecti(a culturala2
Li&ite%e sco%ii: insuficenta definire a unor ter'eni
1.2.4. -ODELE SI !BORD!RI -!*ORE DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
!...5.4. &BO%"&%E& )UI (EE%T 1O#STE"E
<esi nu a fost for'alizata ca 'odel, (iziunea specialistului o%an#e$ eert 1ofste#e are un inalt
grad de originalitate2 @a baza conceptiei sale pri(ind 'anage'entul co'parat el pune patru
concepte sau #i&ensiuni cu%tura%e, cu' le denu'este el, fiecare dintre ele constand din
interactiunea a doua laturi conco&itent complementare si contrare :
a& indi(idualis';colecti(is';
b& distanta fata de putere $ 'ica;'are;
c& grad de e(itare a incertitudinii $ ridicat;scazut;
d& 'asculinitate;fe'initate2
@a aceste 5 #i&ensiuni+ 1ofste#e+ i&preuna cu -ic.ae% Bon#, a adaugat ulterior o a cincea:
a+ordarea pe termen lung6scurt sau dinamism confucianist2
7 "imensiunile cultural7manageriale formulate de (eert 1ofstede
I, PRI-! DI-ENSIUNE - Di&ensiunea in#i0i#ua%is&2co%ecti0is&
se refera la raporturile indi(idului cu celelalte fiinte u'ane2
Aceasta di'ensiune reflecta 'asura in care indi(izii prefera sa se concentreze asupra dez(oltarii
lor si, repecti(, a fa'iliilor lor, ra'anand independenti e'otional in raport cu diferite grupuri,
organizatii sau alte colecti(itati2
Pe p%anu% &ana'e&entu%ui+
a, In tari%e un#e co%ecti0is&u% pre#o&ina, indi(izii tind sa interpreteze si sa ia in considerare
acti(itatea organizatiei unde lucreaza, dintr1o perspecti(a 'orala, 'anifestandu1se cu e(identa
incredere si loialitate fata de aceasta2 Se dez(olta o pronuntata relatie de responsabilitate intre
co'ponentii organizatiei si patronul sau2 Salariatii tind sa considere organizatia ca a lor,
succesele sale de(in ale lor, iar esecurile acesteia sunt resi'tite ca esecuri personale2
Conc%u$ionan#+ in tari%e in care pre#o&ina co%ecti0is&u% este 'ai usor de realizat la ni(el de
organizatie un 'anage'ent functional, intrucat atasa'entul, loialitatea, i'plicarea si
responsabilitatea salariatilor (iza(i de organizatie fac eficace exercitarea functiilor
'anage'entului 1 in special, 'oti(area, coordonarea si, intr1o 'asura apreciabila organizarea,
fa(orizand o abordare de tip participati(2 @a ni(el social, spiritul intreprenorial si cel ino(ational
sunt insa adesea 'ai putin intense2 Siste'ele social1u'ane prezinta nu rareori o birocratie 'ai
puternica, rod si al unei inertii organizationale superioare, ceea ce i'pieteaza asupra
perfor'antelor organizatiilor2
b, In tari%e un#e pre#o&ina in#i0i#ua%is&u%, salariatii abordeaza, de regula, relatiile cu
organizatia lor dintr1o perspecti(a indi(idualista, bazata pe calcul2 Atasa'entul fata de
organizatie este redus, depinzand de 'asura in care indi(idul si'te ca este in interesul propriu2
Gradul de i'plicare a indi(izilor in satisfacerea necesitatilor organizatiilor din care fac parte este
'ic, acestia situand, de regula, pe pri'ul plan, satisfacerea intereselor personale2
Conc%u$ionan#+ in tari%e in care pre#o&ina in#i0i#ua%is&u% realizarea unui 'anage'ent
eficace este ane(oioasa2 Eforturi co'petente si resurse supli'entare trebuie alocate, in special pt
'oti(area si coordonarea personalului2 8n plus, siste'ele 'oderne de organizare, bazate pe
abordari de tip participati( se i'ple'enteaza 'ai dificil si au efecte poziti(e frec(ent 'ai reduse2
@a ni(el social, spiritul de intreprinzator si ino(ational se 'anifesta, de regula 'ai intens, in
special, in pri'a faza a dez(oltarii econo'ice de tip capitalist2
!, Pre&ise%e aparitiei in#i0i#ua%is&u%ui si co%ect0is&u%ui
a, In#i0i#ua%is&u% apare cand oa'enii se definesc ca indi(izi, in ti'p ce co%ecti0is&u% este
caracterizat de siste'e sociale fixe, rigide prin care oa'enii definesc grupul lor2
b, Ni0e%u% #e #e$0o%tare econo&ica
1 scazut de dez( econo'ica (colecti(is'&
1 ridicat de dez( econo'ica (indi(idualis'&
c, -obi%itate socia%a
1 redusa (colecti(is'&
1 ridicata (indi(idualis'&
#, Supra0ietuirea o&u%ui
1 nu este conditionata de o inter(entie puternica asupra naturii (colecti(is'&
1 este legata de necesitatea inter(entiei o'ului asupra naturii (indi(idualis'&
e, Ce ra&uri econo&ice se #e$0o%ta)
1 agricultura traditionala (colecti(is'&
1 industria si urbanis'ul se dez( (indi(idualis'&
f, <a&i%ii%e au un nu&ar
1 'are de persoane (colecti(is'&
1 predo'ina fa'iliile cu putini copii (indi(idualis'&
', Caracteri$at prin)
1 frec(ente 'iscari sociale (colecti(is'&
1 traditia capitalis'ului clasic ( indi(idualis'

B, Caracteristici%e #i&ensiunii in#i0i#ua%is&2co%ecti0is& au fost sinteti$ate
#e 1ofste#e astfel:
1, In societate+
- oa&enii apartin unor 'ari for'atii sau grupuri , care, in sc0i'bul loialitatii ei, ii prote,eaza
8ndi(izii conlucreaza intre ei luand in considerare deciziile, actiunile si interesele celorlalti
( colecti(is'&
1 se considera firesc ca fiecare o' sa aiba gri,a de el insusi si de fa'ilia sa restransa , legaturile
dintre oa'eni sunt reduse, fiecare isi ur'arste propriile interese indi(izii au o 'are libertate d
a1si alege actiunea;acti(itatea (indi(idualis'&
2, I#entitatea persoane%or se raportea$a %a)
1 la siste'ul social (colecti(is'&
1 este centrata pe indi(id (indi(idualis'&
4, <ata #e or'ani$atii si institutii in#i0i$ii &anifesta)
1 o dependenta afecti(a (colecti(is'&
1 o idependenta afecti(a (indi(idualis'&
5, I&p%icarea in#i0i#u%ui in or'ani$atii are :
1 o di'ensiune 'orala (colecti(is'&
1 se bazeaza pe calcule (indi(idualis'&
:, I#ea%u% persoane%or consta in)
1 se pune accentul pe apartenenta la organizatii, adica a fi 'e'bru al unor organizatii
(colecti(is'&
1 se pune accent pe initiati(a si realizarea indi(iduala, exercitarea unor pozitii 'anageriale
(indi(idualis'&
9, =iata pri0ata)
1 este in(adata de organizatiile si grupurile din care face parte indi(idul,opiniile sunt
predeter'inate (colecti(is'&
1 fiecare persoana are dreptul la o (iata pri(ata si la opinii personale (indi(idualis'&
C, Se cere sa %i se asi'ure)
1 de catre organizatia sau grupul i'plicat ,al expertizei, ordinii, obligatiilor si securitatii
(colecti(is'&
1 de catre siste'ul social al autono'iei, (arietatii, al placerii si securitatii indi(iduale
(indi(idualis'&
D, Prietenii%e
1 sunt predeter'inate de relatii sociale stabile, insa se 'anifesta ne(oia de prestigiu in cadrul
acestor relatii (colecti(is'&
1 se 'anifesta ne(oia pt prietenii specifice (indi(idualis'&
E, Se &anifesta incre#ere in)
1 in deciziile de grup (colecti(is'&
1 in deciziile indi(iduale ( indi(idualis'&
1F, Stan#ar#e%e pt 0a%ori%e socia%e
1 sunt diferite pt cei din grupuri fata de persoanele din afara grupului (colecti(is'&
1 ar trebui sa se aplice pt toti
C, In p%an &ana'eria%+ ca o recapitu%are+ se poate constata #iferent%e ur&atoare)
1, Re%atii%e intre &e&brii unei or'ani$atii
1 se bazeaza 'ai 'ult pe o perspecti(a 'orala (colecti(is'&
- se bazeaza pe interese personale (indi(idualis'&
2, Sa%ariatii
1 asteapta ca fir'a sa se ocupe de ei si de proble'ele lor (colecti(is'&
1 salariatii nu asteapta ca fir'a sa se ocupe de ei (indi(idualis'&
4, =iata or'ani$atiei:
1 are la baza loialitatea si si'tul datoriei (colecti(is'&
1 are la baza initiati(ele personale (indi(idualis'&
5, Pro&o0area se face
1 din interior, dupa (ec0i'e (colecti(is'&
1 atat din interior cat si din exterior (indi(idualis'&
:, Pre#o&ina
1 deciziile de grup (colecti(is'L
1 deciziile unipersonale (indi(idualis'
II, ! DOU! DI-ENSIUNE Intensitatea puterii &are2&ica ; Distanta puterii
Di&ensiunea pri0in# #istanta fata #e puetere "'ra#u% #e apropiere &ic2&are a
puterii este asociata cu 'i,loacele pe care societatea le foloseste in relatiile cu oa'enii, care sunt
inegali2
a'enii sunt diferiti datorita calitatilor 'entale si fizice, cu care se nasc2 Aceste inegalitatile
indi(iduale se a'plifica, de1a lungul ti'pului, in functie de societatea unde ei traiesc, nu pe baza
calitatilor fizice si intelectuale ci a originii si rudeniei2 Ur'area consta in faptul ca societatile
stabilesc criterii diferite de alocare a resurselor si ca, in consecinta, inegalitatile dintre 'e'brii
societatii se a'plifica2
Societatea care incearca sa reduca cat 'ai 'ult ine'a%itati%e in putere, bogatie si informatii, este
consi#erata ca pose#an# o cu%tura cu #istanta puterii re#usa2 8n sc0i'b, o alta societate ce
institutionalizeaza diferentele in bogatie si putere ca 3ustificate , si care nu incearca sa le
di'inueze, este considerata ca a0an# o cu%tura cu o #istanta a puterii &are.
Ele'entele de distanta sau apropiere a puterii se 'anifesta si la ni(elul organizatiilor2 Ele
au in (edere gradul de centralizare a autoritatii, coordonarii si luarii deciziilor, intensitatea
relatiilor ce se manifesta in centralizarea deciziilor si managementul autocratic isi are sorgintea
in programarea mentala a membrilor societatii2 Spre exe'plu, in organizatiile unde cadrele de
conducere superioare 'entin un grad ridicat de putere, subordonatii tind sa accentueze
dependenta lor fata de acestea2 8n contrast, in societatile cu grad redus de distanta puterii,
'anagerii din organizatii pro'o(eaza o reducere a distantei ierar0ice fata de subordonati, iar
acestia prefera sa participe la adoptarea deciziilor ce le afecteaza perfor'antele 'uncii2
Cu%turi%e se #iferentia$a intre e%e si in functie #e i&portanta acor#ata ine'a%itatii in
functionarea %or econo&ica si socia%a2 Aceasta di'ensiune 'asoara gradul in care 'e'brii 'ai
putini puternici din organizatie accepta ca seful lor sa aiba o putere 'ai 'are, daca se accepta ca
puterea sa fie inegal distribuita2
Societati%e care incearca sa re#uca ine'a%itati%e in putere si bo'atie se caracteri$ea$a prin
distanta mica fata de putere, ceea ce deter'ina ca statutele si for'alitatea sa aiba 'ai putina
i'portanta2
8n tarile cu intensitate a puterii ri#icata, subordonatii cred ca ocolirea autoritatilor ierar0ice este
un act de insubordonare2
In p%an &ana'eria% aceasta di'ensiune se reflecta in diferente apreciabile in ceea ce
pri(este exercitarea functiilor de 'oti(are 1 'ai ales latura sa 'ateriala 1 si #e or'ani$are2 +ai
concret, principalele aspecte 'anageriale unde se inregistreaza deosebiri 'a,ore, in functie de
distanta 'are sau 'ica fata de putere, sunt: gradul de centralizare;descentralizare (indeosebi in
organizatiile de di'ensiuni 'ari&, criteriile de repartizare a (eniturilor obtinute de organizatie,
tipul de management predominant (de'ocratic sau autocratic&, criteriile decizionale de 'oti(are a
personalului, marimea distantei ierarhice in cadrul sistemului de management, intensitatea si
'odul de folosire a 'etodei delegarii, gradul de implicare a executantilor si managerilor de la
esaloanele organizatorice inferioare in exercitarea proceselor 'anageriale strategice si tactice2
!, Pre&ise%e aparitiei #i&ensiunii pri0in# #istanta+ 'ra#u% #e apropiere a puterii
"pre&ise pentu #istanta &ica fata #e putere sau #istanta &are fata #e putere
)& Supra0ietuirea o&u%ui
1 i'pune 'ai putin inter(entia o'ului asupra naturii (distanta 'are&
1 este legata de ne(oia 'are de inter(entie o'ului asupra naturii (distanta 'ica&
2, Pon#ere &are a
1 agriculturii (distanta 'are&
1 industriei (distanta 'ica&
4, -obi%itate socia%a
1 redusa ( distanta 'ica&
1 'are (distanta 'ica&
5, Pon#erea c%asei &e#ii
1 pondere redusa ( distanta 'ica&
1 pondere 'are ( distanta 'ica&
:, Putere po%itica
1 concentrata in 'ana unei oligar0ii ( distanta 'are&
1 este bazata pe un siste' reprezentati( ( distanta 'ica&
9, In0ata&antu% se face
1 pe baza de lectii date de catre profesori atotstiutori (distanta 'are&
1 pe baza de dialog (distanta 'ica&
C, Bo'atia
1 este concentrata in 'ana unei elite ( distanta 'are&
1 larga distributie a bogatiei ( distanta 'ica&
B, Caracteristici%e #i&ensiunii pri0in# #istanta fata #e putere
1, Ine'a%itatea in societate
1 se considera ca inegalitatea trebuie sa fie regle'entata, adica fiecarei persoane repartizandu181se
un loc, fiind prote,ata, indiferent de rang ( distanta 'are&
1 se ur'areste 'ini'izarea inegalitatii in societate ( distanta 'ica&
2, In#epen#enta intre oa&eni in societate
1 doar un nr 'ic de persoane ar trebui sa fie independente, cele 'ai 'ulte depinzand de altii
(distanta 'are&
1 interdependenta c(asigenerala (distanta 'ica&
4, Ierar.ia se&nifica
1 se'nifica o inegalitate existentiala (distanta 'are&
1 o inegalitate de roluri, stabilita in 'od con(entional (distanta 'ica&
5, Superiorii consi#era subor#onatii
1 ca fiind altfel de persoane (distanta 'are&
1 ca fiind persoane aido'a lor (distanta 'ica&
:, Ca#re%e #e con#ucere
1 sunt inaccesibile subordonatilor (distanta 'are&
1 sunt accesibile subordonatilor ( distanta 'ica&
9, Puterea
1 este un funda'ent al societatii ce precede binele si raul; legiti'itatea sa nu este considerata
rele(anta (distanta 'are&
1 .olosirea puterii trebuie legalizata (legiti'izata& si ea este subiect al ,udecatii in ceea ce
pri(este natura sa poziti(a sau negati(a (distanta 'ica&
C, Sunt in#reptatiti %a pri0i%e'ii
1 detinatorii puterii (distanta 'are&
1 Boate persoanele ar trebui sa aiba drepturi egale (distanta 'ica&
D, Detinatorii puterii
1 ar trebui sa incerce sa fie perceputi ca fiind cat 'ai puternici cu putinta (distanta 'are&
1 ar trebui sa incerce sa para 'ai putin puternici decat sunt in realitate(distanta 'ica&
E, B%a&area "critici%e,
1 se adreseaza anu'itor persoane aflate pe post de tap ispasitor (distanta 'are&
1 se adreseaza siste'ului nu anu'itor persoane (distanta 'ica&
1F, -o#a%itatea #e a sc.i&ba un siste& socia%
1 se refera la detronarea detinatorilor puterii (distanta 'are&
1 are in (edere redistribuirea puterii (distanta 'ica&
11, Pt #etinatorii #e putere+
1 celelalte persoane reprezinta o a'enintare si rareori se poate a(ea incredere in ele ( distanta
'are&
1 celelalte persoane ne reprezinta o a'enintare , si cele 'ai 'ulte sunt pregatite sa aiba incredere
in oa'eni ( distanta 'ica&
12, Intre #etinatorii puterii si cei%a%ti
1 exista o stare conflictuala latenta (distanta 'are&
1 exista o ar'onie latenta (distanta 'ic&
14, Cooperarea intre persoane%e %ipsite #e putere
1 este dificil de realizat datorita increderii lor reduse in nor'ele pe care se bazeaza relatiile u'ane
(distanta 'are&
1 se bazeaza pe solidaritate (distanta 'ica&
C, In p%an &ana'eria% aceasta #i&ensiune cu%tura%a inf%uentea$a &ana'e&entu% #e %a
ni0e%u% or'ani$atii%or+ #eter&inan# o serie #e particu%aritati+ printre care)
1, Structura or'ani$atorica
1 este alungita, cu un nu'ar 'are de ni(eluri ierar0ice (distanta 'are&
1 este aplatizata, cu un nu'ar 'ic de ni(eluri ierar0ice (distanta 'ica&
2, Inca#rare #e an'a3ati
1 nu'eroasa (distanta 'are&
1 'ai putin nu'eroasa (distanta 'ica&
4, Sa%arii%e au
1 o puternica diferentiere (distanta 'are&
1 e(antai redus de salarii diferentiate (distanta 'ica&
5, -uncitorii
1 sunt cu calificare redusa (distanta 'are&
1 'uncitorii au o calificare inalta (distanta 'ica&
:, <unctionarii au un statut socia%
1 superior 'uncitorilor (distanta 'are&
1 au acelasi statut ca si 'uncitorii (distanta 'ica&
III, ! TREI! DI-ENSIUNE E 0itarea incertitu#inii "'ra#u% #e e0itare a
incertitu#ininii, &are2&ic
E0itarea incertitu#inii, se refera la abordarea societatii (iza(i de faptul ca ti'pul curge
intr1o singura directie2 Exista un trecut, un prezent si un (iitor, iar societatea se ocupa in 'od
diferit de fiecare dintre aceste perioade2 Brai' intr1o lu'e in care (iitorul este necunoscut, si
incertitudinea este asociata cu conditia existentei u'ane2
Di&ensiunea e0itarea incertitu#inii masoara gradul in care oamenii dintr7o societate se simt
amenintati de situatiile am+igue si nivelul la care ei incearca sa evite aceste situatii preferand
stabilitatea si ele'ente cunoscute2
a, Ca$u% in care a0e& o e0itare re#usa a incertitu#inii este specifica acelor societati in care
oa'enii considera ca incertitudinea face parte din (iata, si ei pot face foarte putin pt a o
influenta ((iziunea fatalista&, acolo unde societatea ii in(ata sa accepte riscul, sa fie toleranti, sa
accepte co'portari diferite de cele proprii2 Barile cu o e(itare redusa a incertitudinii se
caracterizeaza prin 'ai putin stres, este i'portant sa1ti ascunzi e'otiile, diferentele nu sunt
considerate a fi niste a'enintari, autoritatile trebuie sa ser(easca autoritatile2
b, Ca$u% in care a0e& o e0itare &are a incertitu#inii este specifica acelor societati care ii
incita , pe co'ponentii sai, sa lupte, sa influenteze sau sa controleze (iitorul, prin reguli si
proceduri , asu'andu1si riscuri 'ari si un grad 'ai ridicat de e(itare a incertitudinii2 Aceste tari
se caracteizeaza printr1o ne(oie puternica de securitate, existand incredere in specialisti2
Pe p%anuri%e or'ani$arii, e(itarea incertitudinii influenteaza 'asura in care
organizatia incearca sa satisfaca necesitatea de a structura acti(itatile sale2
8n societatile cu o puternica evitare a riscului, stabilirea de reguli si regle'entari ale 'uncii sunt
exe'ple ale 'odalitatilor prin care organizatiile isi propun sa lupte cu incertitudinea, in sc0i'b,
cand gradul de e(itare a incertitudinii este redus, se pune 'ai putin accent pe organizare, fiind
incura,ati sa accepte a'biguitatea2
In p%an &ana'eria%+ e(itarea incertitudinii afecteaza, in special, conceperea si
exercitarea functiilor de previziune, organizare si control.
a, !co%o un#e pre#o&ina o puternica e0itarea a incertitu#inii+ respecti0 in societatile si
organizatiile 'icrosociale, &ana'e&entu% tin#e sa fie orientat spre planificarea si solutionarea
de sarcini , se acorda o atentie 'are functiei de pre(iziune ( proiectarii si operationalizarii de
pre(iziuni&2, cat si o i'portanta se'nificati(a acordata elaborarii strategiilor si politicilor, in
programarea riguroasa a obiectivelor si sarcinilor, Organizarea este perceputa ca un ansamblu
de procese laborioase, adesea cu un pronuntat caracter for'alizat, concretizandu1se in descrieri
de posturi detaliate si riguroase2 8n acest context, functia de control este exercitata intens , adesea
cu puternice tente ierar0ice, asociindu1i1se relati( frec(ent stiluri 'anageriale conco'itent
prospecti(e si autoritare2
b& 8n sc0i'b, can# 'ra#u% #e e0itare a incertitu#inii este re#us, se pune 'ai putin accent pe
planificare, organizare, control, salariatii fiind incura,ati tacit sau c0iar direct sa accepte
a'biguitatea2
!, Pre&ise%e aparitiei #i&ensiunii pri0in# e0itarea incertitu#inii
1, Tari
1 cu o dez(oltare a(ansata (e(itare redusa&
1 in curs de dez(oltare ( e(itare 'are&
2, De&ocratii
1 consacrate ( e(itare redusa&
1 tinere de'ocratii ( e(itare 'are&
9, Popu%atie este
1 densa in tarile sarace si rara in tarile bogate ( e(itare redusa&
1 densa in tarile bogate si rara in tarile sarace (e(itare 'are&
B, Caracteristici%e #i&ensiunii pri0in# e0itarea incercetitu#inii
1, Incertitu#inea, inerenta in 0iata+ este
1 perceputa ca o a'enintare continua cu care se considera ca trebuie luptat ( grad ridicat&
1 acceptata relati( usor, fiecare zi fiind *luata- asa cu' se deruleaza (grad redus&
2, Stresuri
1 si anxietati 'ai intense sunt experi'entate (traite& (grad ridicat&
1 usoare si 'ai putin intense sunt experi'entate (traite& ( grad redus&
4, Ti&pu%
1 insea'na bani (grad ridicat&
- este considerat ca nu are (aloare (grad redus&
5, -unca intensa
1 exista o disponibilitate interna a indi(izilor pt 'unca intensa (grad ridicat&
- nu este considerata o (irtute ( grad redus&
:, Co&porta&entu% a'resi0 propriu si a% a%tora
1 este acceptat ( grad ridicat&
1 este respins (grad redus&
9, E(teriori$area e&otii%or
1 Exteriorizarea intensa a e'otiilor este preferata (grad ridicat&
1 Exteriorizarea re#usa a e'otiilor este preferata (grad redus&
C, Conf%icte%e si co&petitia
1 pot genera agresiuni si ca atare ar trebui sa fie e(itate (grad ridicat&
1 pot fi 'entinute la ni(el de *fair pla/- (*,oc cinstit-& si utilizate in 'od constructi( (grad redus&
D, Persoane%e si i#ei%e ce repre$inta #e0iatii #e %a stan#ar#e
1 sunt considerate periculoase; intoleranta pronuntata se 'anifesta fata de acestea (grad ridicat&
1 nu sunt considerate ca o a'enintare; o toleranta apreciabila, in general, se 'anifesta, (grad
redus&
E, !utoritati%e consi#era ca cetatenii obisnuiti sunt
1 inco'petenti in raport cu acestia, si1i trateaza ca atare (grad ridicat&
1 'isiunea autoritatilor este de a ser(i interesele cetatenilor ( grad redus&
1F, <ata #e re'%e&entari si re'u%i scrise
1 se 'anifesta o puternica necesitate pt regle'entari si reguli scrise ( grad ridicat&
1 se considera nor'al sa apelezi la cat 'ai putine reguli cu putinta (grad redus&
11, Nationa%is&u% in &e#iu% or'ani$atiei este)
1 este persistent ( grad ridicat&
1 'ai redus ( grad redus&
12, Daca re'u%i%e nu pot fi respectate+
1 insea'na ca sunte' (ino(ati si ca trebuie sa fi' pedepsiti ( grad ridicat&
1 sc0i'barea lor este considerata nor'ala (grad redus&
14, Persoane%e
1 sunt preocupate 'a,or de asigurarea unei (ieti sigure, linistite (grad ridicat&
1 'anifesta o 'ai 'are (ointa in a1si asu'a riscuri pe parcursul (ietii ( grad redus&
15, Tinerii
1 unt pri(iti cu suspiciune( grad ridicat&
1 sunt pri(iti cu senti'ente precu'panitor poziti(e (grad redus&
1:, Pt re'%e&entari si re'u%i scrise
1 se 'anifesta o puternica necesitate (grad ridicat&
1 se pune accentul asupra relati(is'ului si e'piris'ului (grad scazut&
1:, Desi#enta
1 puternica ne(oie de consens se 'anifesta, de regula (grad ridicat&
1 Acceptarea desidentei sporite este considerata indreptatita (grad redus&
19, Se &anifesta incre#ere
1 in experti si cunostintele acestora ( grad ridicat&
1 in bunul si't si generalisti ( grad scazut&
C, In p%an &ana'eria% aceasta #i&ensiune pri0in# e0itarea incercetitu#inii
#eter&inana o serie #e particu%aritati+ printre care)
1, Preferinta pt
1 intreprinderi 'ari ( e(itare 'are a incertitudinii&
1 intreprinderi 'ici ( e(itare redusa&
2, !&bitia #e pro&o0are
1 a(e' o slaba a'bitie de pro'o(are , fiind preferati 'anagerii in (arsta ( e(itare 'are&
1 a(e' o 'are a'bitie a tinerilor pt pro'o(area la functiile de 'anageri (e(itare redusa&
I=, ! P!TR! DI-ENSIUNE - -ascu%initate2fe&initate
Cea de a patra di'ensiune se refera la raporturi%e &ascu%initate2 fe&initate, a(andu1se
in (edere masurarea diviziunii sociale a rolurilor intre sexe, (ariind intre diferite societati in
li'ite foarte largi Pt a caracteriza o cultura prin pris'a 'asculinitatii;fe'initatii este necesar sa
fie evidentiate scopurile urmarite in general de catre +ar+ati si de catre femei2 "arbatii
ur'aresc: sa acceada la posturi cat 'ai inalte, sa obtina un salariu cat 'ai 'are, sa fie per'anent
la curent cu e(olutiile din do'eniul te0nologiilor etc2 .e'eile ur'aresc sa lucreze intr1o
at'osfera a'icala, sa aiba siguranta de a nu fi transferate intr1un post 'ai putin dorit, sa aiba
conditii bune de 'unca si relatii bune de colaborare cu colegii si cu sefii2
Societatile pot fi clasificate in functie de inclinatia lor de a 'ini'iza sau 'axi'iza di(iziunea
sociala si pe baza de sex ale rolurilor ce re(in 'e'brilor sai in #oua cate'orii: masculine si
feminine
-ascu%initatea repre$inta gradul in care (alorile do'inante accentueaza: co'petitia, do'inatia,
castigul banesc si recunoasterea sociala2
<e&initatea este di'ensiunea care 'asoara gradul in care (alorile do'inante accentueaza (alorile:
cooperarea, dez(oltarea de relatii intre oa'eni, gri,a fata de 'ediu si co'unitate si aplanarea
conflictelor2
2 a& Societati%e #e tip &ascu%in tind sa puna accent pe (alori cu' ar fi subordonarea, obtinerea
de bani si indiferenta fata de altii. 8ntr1o societate de tip 'asculin, este considerat ca erou acea
persoana care este un perfor'er sau realizator plin de succes, un *super'an-2
b, In societati%e fe&inine, (alorile do'inante, atat pt barbati, cat si pt fe'ei, se refera la
cooperarea intre oa'eni, conser(area 'ediului, i'portanta calitatii (ietii si credinta ca ceea ce
este 'ic reprezinta fru'osul2 Cei oropsiti, u'iliti, beneficiaza de acceptarea si aprobarea opiniei
publice, pe cand indi(izi cu reusite deosebite sunt adesea suspectati din punct de (edere 'oral si
'aterial2
Aceasta di'ensiune culturala are i'plicatii asupra ansa'blului societatii, asupra 'odului
de gandire, dar si asupra &ana'e&entu%ui #e %a ni0e%u% or'ani$atii%or2
In p%an &ana'eria%, aceasta di'ensiune afecteaza, in special, modul de exercitare a previziunii,
antrenarii si organizarii.
a& 8n cazul &ascu%initatii+ 'anagerii tind sa pro'o(eze cu prioritate strategii si politici
ofensive, agresive c0iar, focalizate asupra exploatarii oportunitatilor oferite de 'ediul a'biant2
.rec(ent, aceste strategii sunt globale, iar i'ple'entarea lor se realizeaza, pe baza abordarii,
*cutre'ur-2 8n proiectarea si operationalizarea siste'ului organizatoric se acorda o atentie
apreciabila di(iziunii 'uncii si rolurilor, personalul de sex 'asculin fiind net a(anta,at in raport
cu cel de sex feminin2 Antrenarea co'ponentilor organizatiei se efectueaza apeland 'ai ales la
'oti(atiile 'ateriale, diferentiate substantial in functie de post, pregatire, sex si (ec0i'e2
Exercitarea controlului este centrata pe realizarea sarcinilor, for'alizata sau c0iar rigida2
Abordarea 'anageriala tinde sa fie autoritara, iar subordonarea ierar0ica si rolul 'anagerilor,
preponderente.
a& 8n organizatiile in care predo'ina fe&initatea+ se utilizeaza adesea strategii centrate
pe firma, 'ai putin ofensi(e si i'ple'entate in (iziunea *step b/ step-, treptat, ceea ce se reflecta
intr1un dina'is' ec0ilibrat2 Conceperea si realizarea antrenarii se bazeaza pe o ec0ilibrare a
'oti(atiilor 'ateriale si 'orale2 8ar tratarea personalului, discri'inarea dupa anu'ite criterii,
inclusi( sex, este redusa2 Se realizeaza frec(ent un ec0ilibru relati( intre ierar0ie si cooperare,
proble'ele cli'atului de 'unca si culturii organizationale sunt considerate 'a,ore2 8n consecinta,
'anage'entul este de tip de'ocratic, rolul si co'portarea 'anagerilor fiind 'oderate2
!, Pre&ise%e aparitiei #i&ensiunii pri0in# &ascu%initate2fe&initate
Pre'ise pt 'asculinitate
1 diferentierea accentuata a rolurilor
1 reusita este tot ceea ce conteaza
1 banii si bunurile 'ateriale sunt i'portante
1 idealul ste de realizare a a'bitiei proprii
1 sunt ad'irati cei care reusesc, au succes
1 ceea ce este 'are se apreciaza si ad'ira
Pre'ise pt fe'initate
1 intersc0i'barea rolurilor
1 calitatea (ietii este i'portanta
1 o'ul si 'ediul sunt i'portante
1 idealul este de a fi util
1 apropierea si intelegerea fata de persoanele care au proble'e
1 ceea ce este 'ic este fru'os si ad'irat
B, Caracteristici%e #i&ensiunii pri0in# -ascu%initate 2 fe&initate
1, Barbatii
1 trebuie sa fie predo'inanti, fe'eile trebuie sa fie auxiliare lor ('asculinitate&
1 nu ar trebui sa fie predo'inati, ei ar trebui, de ase'enea, sa isi asu'e roluri de *pal'asi-,
auxiliari (fe'initate&
2, Ro%uri%e e(ercitate in societate #e repre$entantii ce%or #oua se(e:
1 sunt diferentiate in 'od clar ('asculinitate&
1 sunt fluide (fe'initate&
4, In societate ar trebui)
1 barbatii ar trebui sa do'ine in societate ('asculinitate&
1 ar trebui ca reprezentantii celor doua sexe sa fie egali (fe'initate&
5, In 0iata
1 perfor'anta este cea care conteaza in (iata ('asculinitate&
1 calitatea (ietii este foarte i'portanta ( fe'initate&
:, Traiesti pt a &unci ('asculinitate,
-uncesti pt a putea trai ( fe'initate
9, Sunt i&portante
1 banii si bunurile sunt i'portante
1 oa'enii si 'ediile
C, In#epen#enta constituie
1 un ideal ('asculinitate&
1 reprezinta un ideal ( fe'initate&
K& A'bitia reprezinta forta 'otrice a actiunii ('asculinitate&
Ser(iciile asigura 'oti(are (fe'initate&
E, Se &anifesta a#&iratie fata #e
1 realizatori de succes ( 'asculinitate&
1 de cei *neca,iti- (fe'initate&
1F, 6<ru&osu%7 in societate
1 reprezinta *ce este 'are si rapid * ('asculinitate&
1 reprezinta ceea ce este 'ic si lent (fe'initate&
C, In p%an &ana'eria% pri0in# &ascu%initatea2fe&initatea
#eter&inana o serie #e particu%aritati+ printre care)
1, Cauta sa isi faca o cariera
1 in general barbatii ( 'asculinitate&
1 atat barbatii, cat si fe'eile (fe'initate&
2, <e&ei%e #in posturi%e #e con#ucere sunt
1 agresi(e ('asculinitate&
1 nu sunt agresi(e (fe'initate&
4, Conf%icte%e #e &una2tensiuni%e in &unca sunt)
1 'ulte ('asculinitate&
1 putine (fe'initate&
5, Pre#o&ina #eci$ii%e
1 unipersonale ('asculinitate&
1 de grup (fe'initate&
:, Restructurarea sarcini%or fa0ori$ea$a
1 realizarea personala ('asculinitate&
1 integrarea in grup (fe'initate&
=, ! CINCE! DI-ENSIUNE ; si u%ti&a -ascu%initate2fe&initate
CE! DE-! CINCE! DI-ENSIUNE - ULTI-!
Ulti'a di'ensiune, abor#area pe ter&en scurt2%un', a fost deli'itata ulterior, ca
ur'are a cercetarilor co'une ale lui +ic0ael "ond, profesor canadian la uni(ersitatea c0ineza din
Hong %ong, si Geert Hofstede2 Aceasta di'ensiune, al carei suport e'piric a fost reprezentat de
infor'atiile unei in(estigatii in zeci de tari, in principal din Extre'ul rient, are la +aza pozitia
fata de a+ordarea timpului.
a, Potri(it autorilor, orientarea pe ter&en %un' se caracterizeaza prin perseverenta,
organizarea relatiilor pe +aza de documente organizatorice si supervizarea functionarii
acestora *cu'patare si detinerea senti'entului de rusine -2
In p%an &ana'eria% ,
a)& perseverenta, adica tenacitatea in ur'arirea unui scop, este o insusire esentiala pt a de(eni
intreprinzator de succes sau cu'patarea se traduce in plan econo'ic in tendinta de a econo'isi, ceea ce
se reflecta in cresterea disponibilului de capital, deci in resurse supli'entare pt in(estitii si dez(oltare2
a.8 existenta si manifestarea sentimentului de rusine este un factor cu 'ultiple i'plicatii poziti(e
asupra 'entinerii relatiilor u'ane bune, a e(itarii sau di'inuarii stresului in cadrul organizatiilor2
b& @a polul opus se afla orientarea spre ter&en scurt+ ale carei 'anifestari tipice sunt: accent
pe siguranta si stabilitate, prote,area de catre indi(izi a *obrazului-, respect pronuntat fata de
traditie si reciprocitate in saluturi, fa(oruri si cadouri2 -ic.ae% Bon# a uti%i$at pt aceasta
#i&ensiune si ter&enu% #e confucianist, deoarece am+ii poli par sa fie preluati din
invataturile lui Confucius.
In p%an &ana'eria% , 1 se constata, asa cu' subliniaza autorii, ca supraaccentuarea sigurantei personale
si a stabilitatii descura,eaza initiati(a si c0iar ino(area, asu'area de riscuri, adoptarea de strategii
ofensi(e si ino(ationale, abordarea 'anageriala nefiind suficient de flexibila2
<upa opinia ro'aneasca, aceasta di'ensiune este 'ai putin riguros conturata si
caracterizata2 8nsusi criteriul de deli'itare nu este explicit precizat, in lucrarile lui Hofstede 1 spre
deosebire de celelalte patru di'ensiuni 1, ceea ce se reflecta si in 'odul sau de caracterizare2 8n
esenta, la baza acestei di'ensiuni se afla criteriul, pozitia fata de trecerea timpului care se
scurge intr7o singura directie, 1 in functie de care s1a deli'itat di'ensiunea grad redus;ridicat de
e(itare a incertitudinii 1 insa operationalizat intr1o alta optica, inspirata din in(ataturile lui
Confucius si din cultura specifica Extre'ului rient2 A(and in (edere ca in ulti'ii ani unii
specialisti 'anifesta tendinta de a lua in considerare, intr1o anu'ita 'asura, si aceasta tendinta,
au apreciat util sa fie prezentata si, e(entual, utilizata de catre cei interesati in 'anage'entul
national si international si in abordarile culturale 'oderne2 "azat pe aceste concepte, Geert
Hofstede a efectuat o laborioasa in(estigatie in E6 tari, esantionul sau cuprinzand peste ))H2444
de subiecti, ale caror raspunsuri sunt stocate intr1o baza de date2 Concluzia principala care s1a
desprins, 8# UA+A ACESBE8 8#DESB8GAB88, a fost aceea ca or'ani$atii%e si &ana'e&entu%
au o &are #eter&inare cu%tura%a2 Aceasta deter'inare nu nu'ai ca influenteaza
co'porta'entul oa'enilor in cadrul organizatiilor, dar are un i'pact si asupra succesului
transferului de GnoF10oF in do'eniul 'anage'entului de la o tara la alta, deoarece
'anage'entul utilizeaza si'boluri ce deri(a din ceea ce indi(izii au in(atat in fa'ilie, scoala, la
locul de 'unca sau de la alti 'e'bri ai societatii2
Conc%u$ia pe care o #e'a3a 1ofste#e este aceea ca &ana'e&entu% si or'ani$atii%e sunt
puternic penetrate #e cu%tura #e %a inceput %a sfarsit.
In0ata&inte%e pe p%anu% practicii sunt foarte bine rezu'ate de un alt cunoscut
specialist, Si&c.a Ronen; printr1o 'ai buna intelegere si constiinta a (alorilor si atitudinilor
culturale expri'ate de 'e'brii sai, cine(a poate sa inteleaga si sa interpreteze la un ni(el
superior co'portarea organizatiilor si natura acti(itatilor de 'anage'ent intr1un context cultural
dat2 Diferite cu%turi creea$a #iferite so%utii pt aceeasi prob%e&a+ ceea ce ref%ecta #efiniri%e
#iferite a%e prob%e&ei &ana'e&entu%ui si so%utionarii sa%e.
Sintetic, caracteristicile di'ensiunipe ter'en lung;ter'en scurt, for'ulate de Hofstede si "ond
se prezinta astfel2
1, Respect pronuntat pt tra#itii "ter'en scurt,
- Adaptarea traditiilor la contextul 'odern "ter'en lung,
2, Respectarea ob%i'atii%or socia%e si a statusu%ui
1 indiferent de pret ( ter'en scurt&
1 intre anu'ite li'ite (ter'en lung&
4,
1 Presiune sociala pt- a tine pasul cu tineretea:, c0iar daca aceasta inse'ana f 'ulta c0eltuiala,
(ter'en scurt&
1 C0ibzuiala in c0eltuirea resurselor (ter'en lung&
5, Cota #e econo&isire+
1 Cota 'ica de econo'isire a resurselor, reflectata in bani putini pt in(estitii (ter'en scurt&
1 cota de econo'isire 'are si reflectata in fonduri apreciabile pt in(estitii (ter'en lung&
:, Respectarea ob%i'atii%or socia%e si a statusu%ui
1 indiferent de pret (ter'en scurt&
1 intre anu'ite li'ite ( ter'en lung&
9, Oa&enii
1 se asteapta sa obtina rapid rezultate(ter'en scurt&
- 'anifesta perse(erenta in obtinerea de rezultate pe ter'en lung (ter'en lung&
C, I&a'inea pub%ica
1 preocupare pt o i'agine publica poziti(a, pt *obraz- (ter'en lung&
- tendinta de autosubordonare co'pleta a actiunilor si co'porta'entului atingerii scopului cu
negli,area i'aginii publice i''ediate (ter'en lung&
D, Preocupare pt
1 cunoasterea si posesia *ade(arului-(ter'en scurt&
- respectarea cerintelor *(irtutii- (ter'en lung&
1.4. ROLUL SI <UNCTIILE -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
#outatea relati(a a 'anage'entului co'parat, in general, cu di'ensiuni sensibil a'plificate pt
Ao'ania, i'pune o tratare 'ai cuprinzatoare si 'ai accentuata a 'enirii sale2 8n consecinta, a' rezer(at
un spatiu special acestor aspecte, cu toate ca, in paragrafele precedente, in 'od i'plicit, au fost
prezentate nu putine argu'ente si infor'atii care ilustreaza din di(erse ung0iuri rolul si functiile 'a,ore
ale 'anage'entului co'parat in epoca conte'porana2
1 .5... ESE$T& '&$&(E'E$TU)UI CO'*&%&T 6 Scopu% &ana'e&entu%ui co&parat
7Ttransferul international de 9no:70o: managerial
Transferu% #e cunostinte in #o&eniu% &ana'e&entu%ui
-ana'e&entu% co&parat prezinta ca scop fun#a&enta% i#entificarea+ transferul si adaptarea
unor ele'ente de natura 'anageriala in organizatii din culturi diferite. Acest lucru scoate in
e(identa necesitatea si i'portanta infor'atiilor si cunostintelor2 Astfel, Al(in Bofler considera ca
infor'atia este una din cele 9 surse ale puterii2
S1a constatat ca gradul de dez(oltare al unei tari este influentat de ni(elul de cunostinte
posedat de locuitorii acelei tari2 Conco'itent insa, afir&a -i%%er, se constata ca indi(izilor si
co'paniilor le lipsesc infor'atiile rele(ante, fapt ce deter'ina necesitatea unor transferuri de
infor'atii2
1, Situatia infor'atiilor si cunostintelor intr1un siste'(intr-o sin'ura tara&, acesta ar fi: Un
nr re#us #e persoane beneficia$a #e ni0e%uri ri#icate #e cunostinte+ in ti&p ce &area
&a3oritate a persoane%or 'ra#u% #e accesibi%itate a acestora este f sca$ut.
2, Daca a0e& 2 tari #iferite ca 'ra# #e #e$0o%tare+ respecti0 o tara in curs #e #e$0"!, si
o tara #e$0 econo&ic "B,+ situatia este ur&atoarea)
Co&entariu) Exa'inand cele 6 curbe pute' intelege 'ai bine de ce este necesar transferul de
cunostinte2
a& intrucat punctu% #e pornire a% tarii B este 'ai sus si 'ai la dreapta fata de cel al tarii A
trage' concluzia ca ni(elul de cunostinte in tara 'ai dez(oltata este superior si ca un nr 'ai 'are
de persoane au acces la ni(eluri 'ai ridicate de cunostinta2
b& intrucat &a(i&u% curbei din tara " este 'ai sus decat cel din tara A, concluziona' ca
ni(elul de cunostinte din tari 'ai dez(oltate econo'ic este net superior celui din tari 'ai slab
dez(oltate2
c, intrucat curba " se fina%i$ea$a &ai %a #reapta decat curba A, nr de persoane ce au acces la
cunostinte este 'ai ridicat in tara dez(oltata
d& intrucat suprafata ocupata de curba " este 'ai 'are decat cea a lui ", trage' concluzia ca
ni(elul de cunostinte din tara " este 'ai ridicat decat in tara A
Concluzie: acest grafic expri'a necesitatea unui transfer de cunostinte din tara " in tara A, prin
transferul international de GnoF10oF 'anagerial2
Transferu% #e cunostinte a3uta %a dez( econo'ica, deoarece cu cat se poseda 'ai 'ulte
infor'atii utile, cu atat fir'a poate obtine o eficienta superioara2
Pt a a,unge la perfor'ante prin transferu% #e cunostinte trebuie a0uti in 0e#ere cei 9 factori
"sase factori,
Principa%ii factori ce con#itionea$a transferu% #e /no?-.o? sunt)
1, Ni0e%u% #e pre'atire a% popu%atiei. Acest factor influenteaza direct transferul, cu cat
ni(elul general de pregatire al populatiei este * 'ai ridicat, cu atat transferul este 'ai ridicat prin
intelegerea rapida a ele'entelor noi
2, ra#u% #e cunoastere a% %i&ibi%or straine Prin cunoasterea uneia sau 'ai 'ultor
li'bi straine se faciliteaza intelegerea unor aspecte specifice in procesul de transfer international
de GnoF10oF2 Bari precu' "elgia si @uxe'burg, a'plasate pe langa tari puternice, fie la
intersectia unor dru'uri co'erciale sunt edificatoare pt acest factor2
9, ra#u% #e inre'i&entare si contro% a% oa&eni%or 8a ni0e% &acro si &icrosocia%. Cu
cat acesta este 'ai 'are, cu atat transferul este influentat negati(2 Un exe'plu edificator il
reprezinta co'pania .ord care, dintr1o pozitie 'a,oritara pe piata, a a,uns in cati(a ani, odata cu
participarea unui stil autocratic de 'anage'ent sa piarda situatia fa(orizata pe care o detinea2
5, -ari&ea fir&e%or sau co&panii%or. Cu cat acestea sunt 'ai 'ici, cu atat ni(elul de
interes si posibilitatea de a aplica ele'entele noi este 'ai ridicat2 Astfel, inertia 'ai redusa
corelata cu o flexibilitate superioara per'ite introducerea unor ele'ente noi, din alte culturi2
:, -obi%itatea si bibertatea fata #e cen$ura. Se constata ca gradul in care indi(izii
sesizeaza, inteleg si preiau infor'atiile utile creste o data cu 'obilitatea si libertatea lor
personala2 @ibera 'iscare a populatiei intre tari $ situatia din tarile UE $ este insotita,
intotdeauna, de un (eritabil transfer de cunostinte de 'anage'ent, cel 'ai frec(ent de o 'aniera
infor'ala2
9, ra#u% #e #esc.i#ere a societatii. 8n principiu, cu cat cenzura este 'ai redusa, cu atat
se faciliteaza transferul de GnoF10oF2
E(ista+ insa+ a%ti specia%isti ce consi#era ca transferu% internationa% #e /no?-.o? este un
factor ne'%i3abi%. !stfe%+ Touraine consi#era ca o&enirea si i&p%icit cu%turi%e con0er' catre
un punct unic si spre un &o#e% unic #e #e$0o%tare. Diferenta #intre #iferite%e tari este #ata
#e &o&entu% crono%o'ic in care si-au inceput e0o%utia.
1.4.4. PRINCIP!LELE UTILIT!TI !LE -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
SUBIECT) PA8#C8PA@E@E UB8@8BAB8 A@E +A#AGE+E#BU@U8 C+PAAAB
Uti%itatea deosebita a 'anage'entului co'parat poate fi e(identiata in #oua p%anuri .
I, Pri&u% p%an ; este ace%a #in punct #e 0e#ere teoretic, conturarea si dez(oltarea
'anage'entului co'parat umple un gol, o nisa in frontul cunoasterii stiintifice2 +C, considerat
ca o stiinta, indeplineste functii si'ilare dreptului co'parat sau literaturii co'parate, !a%i$e%e
ectuate asupra feno'enelor de 'anage'ent si culturale din di(erse tari au permis descoperirea
si caracterizarea a numeroase similaritati si diferentieri, au identificat un 'are nu'ar de
(ariabile care le deter'ina, au conturat teorii asupra evolutiilor managementului in viziunea
culturala transnationala si au conceput abordari 'etodologice de studiere si intelegere
aprofundata a acestora2 Prin aceste contributii, -C se &anifesta ca un #o&eniu stiintific bine
conturat, cu un aport original de necontestat in planul cunoasterii umane.
Aparitia si dez(oltarea +C a a(ut si are &u%tip%e inf%uente fa0orabi%e asupra
#ina&icii &ana'e&entu%ui in 'enera%2 Boate plusurile nationale si 'etodologice pe care le
genereaza i'pulsioneaza progresele stiintei 'anage'entului2 Sub i'pactul abordarilor
co'paratiste, do'eniile clasice ale 'anage'entului general 1 decizional, structural7
organizatoric, informational sau metodologic 1 inregistreaza noi dez(oltari, II, !% #oi%ea p%an
este p%anu% practicii 1 uti%itatea 'anage'entului co'parat pe p%anu% practicii este mai
cuprinzatoare si intensa in raport cu precedenta2 Utilitatea ei difera in functie de do'eniile de
acti(itate, astfel a(e'::
a, - in #o&eniu% e#ucationa%+ +C contribuie la ridicarea ni(elului de pregatire a
'anagerilor si specialistilor, de a aborda si solutiona eficace situatii de conducere, cu participare
internationala, de a proiecta si aplica strategii ce (izeaza realitati din alte tari, de a coopera si conlucra
cu bune rezultate cu personal din alte tari in realizarea de obiecti(e econo'ice, sociale, stiintifice,
culturale etc2;
b, 1 in #o&eniu% &ana'eria%+ +C contribuie la i'bunatatirea practicii
&ana'e&entu%ui din fiecare tara2 8n proiectarea oricarui siste' de 'anage'ent, cunoasterea
conducerii siste'elor si'ilare din alte tari, corelata cu factori culturali implicati, nu poate fi
decat benefica2
c, ; in #o&eniu% socia%+ infor'atiile si 'etodele furnizate de +C sunt de natura sa
contribuie substantial la i'bunatatirea cli'atului de 'unca si de (iata din fiecare tara2 Prin
cunoasterea functionarii siste'elor de +C, utilizate in alte tari, a cauzelor care genereaza
disfunctionalitati sau plusuri calitati(e in planul efectelor sociale, se poate influenta cli'atul de
'unca social si cultural din propria tara;
d& ; in #o&eniu% econo&ic+ +C deter'ina o sporire a eficientei intreprinderilor,
localitatilor, tarilor in care sunt utilizate2 +anageri si specialisti 'ai bine pregatiti, siste'e de
'anage'ent proiectate si i'ple'entate la un ni(el superior, cli'ate de 'unca si de (iata 'ai u'ane,2
facilitarea transferului de cunostinte de 'anage'ent de la o tara la alta,, deter'ina in 'ultiple 'oduri
'ai buna utilizare a fortei de 'unca, 'ateriilor pri'e si utila,elor, co'binarea 'ai rationala a
proceselor i'plicate si a rezultatelor obtinute cu efecte directe, desi nu intotdeauna usor cuantificabile
asupra 'ari'ii profiturilor, cotei parti din piata detinute, gradului de (alorificare a capitalului etc2;
e& ; in #o&eniu% po%itic, +C, 'arc0eaza poziti( conceptiile si actiunile oa'enilor
politici, in special in planul relatiilor externe2, ele'entele de +C co'parat ducand la eli'inarea
unor disfunctionalitati econo'ice in colaborarea dintre state si faciliteaza intelegerea, la un ni(el
superior, de catre oa'enii politici, a proble'elor 'icro si 'acroecono'ice cu care sunt
confruntate di(ersele state sau in care acestea sunt i'plicate2
Utilitatile +C, aratate 'ai sus, pe fiecare acti(itate in parte nu insea'na ca +C are
nu'ai parti bune, exista specialisti asa cu' este cel britanic C02 @ane, care are unele opinii
sceptice cu pri(ire la succesul transplanturilor 'anageriale si culturale la ni(el international2 Pe
aceste planuri pot aparea anu'ite nei'pliniri datorita, ignorarii indelungatei deter'inari
institutionale si culturale a structurilor din fiecare tara si a 'ultiplelor interdependente dintre
structurile institutionale, (alorile culturale si ele'entele 'anageriale2
Prin ele'entele aratate, 'C reprezinta in plan macro si microsocial un verita+il
remodelator de conceptii , activitati si comportamente, pe baza transferului international de
cunostinte de management ce potenteaza substantial capacitatea managerilor si a celorlalti
specialisti implicati.
Boate aceste ele'ente cu (alabilitate generala dobandesc #i&ensiuni net superioare pt tari%e
centra% si est europene, ce construiesc econo'ii de piata si societati de'ocratice2 Ait'ul si
perfor'antele 'utatiilor i'plicate de aceste e(olutii sunt conditionate substantial de capacitatea
fiecarei tari, in cazul nostru al Ao'aniei, de a absorbi e%e&ente%e &ana'eria%e &o#erne2 8n
consecinta, (alorificarea 'arelui potential pe care1l reprezinta +C 1 prin efectuarea unui 'asi( si
rational transfer international de cunostinte si GnoF10oF 'anagerial, fireste, luand in
considerare specificitatile culturale implicate 1 este esentiala, conditionand pe 'ultiple planuri
ni(elul dez(oltarii econo'ice, standardul de (iata al populatiei si integrarea *de facto- in
Uniunea Europeana2
C!PITOLUL 2
-ETODOLOI! -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
2.1. ORIENT!RI SI P!RTICUL!RIT!TI !LE STUDIILOR DE -!N!E-ENT
CO-P!R!T
SUBIECT) ENU-ER!TI SI CO-ENT!TI PRINCIP!LELE ORIENT!RI SI
P!RTICUL!RIT!TI !LE CERCET!RILOR DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
2.1.2. P!RTICUL!RIT!TI !LE CERCET!RILOR
DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
Pe langa conceptele de baza, cu care opereaza 'anage'entul co'parat, este foarte
i'portant sa se cunoasca o serie de aspecte de natura +EB<@G8CA ale acestei discipline2
Un aspect deosebit de i'portant este faptul ca, in practica, un studiu de 'anage'ent co'parat se
#iferentia$a de un studiu de 'anage'ent general prin 'ai 'ulte ele'ente ce reflecta trasaturile
sale specifice, conceptuale si de operationalizare ((ezi figura nr2 6, de 'ai sus&
PRINCIP!LELE C!R!CTERISTICI -!*ORE ! STUDIILOR DE -!N!E-ENT
CO-P!R!T S!U PRINCIP!LELE DI<ERENTE INTRE -!N!E-ENTUL
CO-P!R!T SI -!N!E-ENTUL ENER!L
a, Ni0e%u% net superior #e co&p%e(itate2 Aceasta pro(ine din luarea in considerare a 'ai
'ultor culturi2 Cu cat nr acestora este 'ai 'are, cu atat se a'plifica si nr de (ariabile si 'odul de
'anifestare al acestora2
b, !si'urarea ec.i0a%entei M un deziderat i'portant, c0iar decisi( in anu'ite tipuri de studii
Prin ec0i(alenta intelege' asigurarea uneii ase'enea a abordari asupra feno'enelor 'anageriale
care, prin concepte si 'etodele utilizate, infor'atiile culese si 'odul de prelucrare si interpretare a
acestora sa pre(ina aparitia unor distorsiuni in for'ularea concluziilor, in special asupra unor
proble'e de natura culturala22
8n practica, pt realizarea cercetarilor de 'anage'ent co'parat, specialistii folosesc 2 tipuri #e
abor#ari) abor#area stan#ar#i$ata si abpr#area ec.i0a%entaG
b1, abor#area stan#ar#i$ata G1 aceasta presupune utilizarea acelorasi
instru'ente, concepte, 'etode si in acelasi 'od in diferite culturi analizate ( de ex c0estionarul este
identic, esantioanele sunt perec0e, etc&2 Aceasta abordare da i'presia unui grad 'ai 'are de
o'ogenitate si rigurozitate a concluziilor, insa deseori nu reuseste sa surprinda specificitatile cultural1
econo'ice dintre ele'entele analizate2
b2, abpr#area ec.i0a%entaG1 presupune folosirea unor instru'ente, te0nici,
concepte partial identice, partial diferite pt fiecare din culturile analizate pe baza unei conceptii
unitare2 Se per'ite astfel conturarea unor concluzii 'ult 'ai corecte d2p2d2(2 al cercetarii, intrucat
sunt surNrinse corect particularitatile fiecarei culturi2
c, <atorita co'plexitatii cercetarilor realizate, i'plicarii 'ai 'ultor culturi si asigurarii
ec0i(alentei, 0o%u&u% #e &unca necesar pt realizarea unei ase'enea cercetari este net superior unui
studiu clasic22 Acest lucru se traduce in necesitatea utilizarii unui nr 'ai 'are de persoane,
reco'andabil cu pregatire di(ersa, printr1o perioada 'ai 'are de realizare, etc2
#, Costuri%e &ai ri#icate 1 datorita caracteristicilor enuntate anterior, pute' concluziona ca
realizarea unui studiu de 'anage'ent co'parat este f scu'pa ( c0eltuielile cu deplasarea diferitelor
persoane, nr 'are de participanti& <e aceea se considera ca asigurarea finantarii este una dintre cele
'ai acute proble'e ale unei ase'enea cercetari2
e, Dificu%tatea superioara a unei cercetari #e &ana'e&ent co&parat
Aceasta caracteristica este rezultanta celorlalte : anterioare2 Partial, aceasta particularitate deri(a din
i'plicarea unei ga'e largi de (ariabile de natura di(ersa si strans intercorelate, asa cu' rezulta din
diagra'a Denn, elaborata de "0att si +iller, regasite intr1o cercetare co'parati(a2
Sunt trei categorii principale de (ariabile:
e1, 0ariabi%e specifice intreprin#erii , fir&ei+ ce se refera la caracteristicile
feno'enelor 'anageriale din intreprinderi (organizatii&, adesea fara a le explica insa;
e2, 0ariabi%e specifice teritoria% "nationa%,+ care reflecta 'ediul institutional si
cultural al organizatiei, frec(ent in conexiune cu practicile 'anageriale tipice si reprezentati(e pt
contextul respecti(;
e4, 0ariabi%e specifice &e#iu%ui internationa% i&p%icat+ ce per'it incorporarea
factorilor transnationali ce afecteaza organizatiile2
2.2. ET!PELE UNUI STUDIU CO-PLEH
DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
SUBIECT) ET!PELE UNUI STUDIU DE -!N!E-ENT CO-P!R!T)
CONTINUT SI INTERDEPENDENTE
Pt realiz unui studiu de 'anag co'p este necesara cunoasterea $utilizarea unei 'etodologii
specifice care sa per'ita corelarea logica $operationala intre acti(itatile i'plicate2 8n (iziunea lui
#anc/ 3 Adler , de la Uni(erstatea +c Gill din +ontreal ,un studiu are ur'atoarele etape:
6262)2Stabilirea scopurilor cercetarii
626262Precizarea te'aticii
626292Esantionarea subiectilor de in(estigare
6262:2Braducerea 'aterialelor i'plicate
626252+asurarea instru'entalizarea feno'enelor de 'anag
6262H2Ad'inistrarea desfasurarii in(estigatiilor
6262E2Analiza i'for'atiilor pri(ind e(eni'entele de 'anag in(estigate
6262K2.or'ularea concluziilor $(alorif rez
2.2.1. ST!BILIRE! SCOPURILOR
Spre deosebire de alte tipuri de situatii, cercetarile de 'anage'ent co'parat prezinta
particularitati destul de pronuntate in functie de scopurile ur'arite2 Astfel, exista doua tipuri de
cercetari, cu scopuri teoretice si cu scopuri prag'atice2
Scopuri%e teoretice ur'aresc dez(oltarea unei teorii ec0i(alente in cadrul culturilor analizate ( de
ex realizarea unei tipologii a 'anagerilor in diferite culturi2 Acest tip de scopuri
prezinta un grad ridicat de abstractizare2 Studiile cu scopuri%e pra'&atice " cu
obiecti0e pra'&atice, sunt 'ai concrete, si ele ur'aresc conturarea sau dez(oltarea
unor abordari 'anageriale si;sau a unor co'porta'ente sociale adec(ate in diferite
culturi ( de ex 'odalitati de 'oti(are a salariatilor din di(erse 'ultinationale&2
In aceasta etapa apar o serie #e aspecte si prob%&e care trebuiesc re$o%0ate. !ceste
prob%e&e sunt)
a, Definirea cu%turi%or. Este una dintre pri'ele proble'e ce trebuie rezol(ata in aceasta
etapa2 Aeco'andarea specialistilor este sa se aleaga din definitiile existente una din acestea si sa
se stabileasca 'odul sau de in(estigare2
b, !%e'erea responsabi%u%ui cercetarii 21 se alege conducatorul ec0ipei si co'petentele
acestuia2in ceea ce1lpri(este , Se reco'anda ca acesta sa fie un specialist recunoscut la ni(el
international, cu experienta bogata in realiz unor studii co'parati(e2 Pe de alta parte ec0ipa treb
sa fie eterogena obligatoriu, din aceasta facand parte co'ponenti ai culturilor i'plicate2
c, Stabi%irea aspecte%or co&porta&enta%e considerate uni(ersale $particulare , adica
specifice ce necesita o tratare diferentiata pe parcursul cercetarii2
#, Stabi%irea abor#ari%or stan#ar#i$ate si a ce%or ec.i0a%ente $ Astfel, pt ni(eluri
ridicate de abstractizare se reco'anda abordari standardizate, in ti'p ce pt studiile cu caracter
operational se reco'anda abordarile ec0i(alente2
2.2.2. PRECI@!RE! TE-!TICII
Pornin# de la tipu% #e obiecti0e "scopuri& ur'arite prin respecti(ul studiu, dar si #e %a
particu%aritati%e conturate (abordare ec0i(alenta sau standardizata, uni(ersalis' sau
particularis'& si luand in considerare pericolele ce pot aparea in distorsionarea rezultatelor se
stabileste te'atica cercetarii2
!stfe%+ potri0it %ui NancB !#%er se reco&an#a in#ep%inirea a trei cerinte)
a, subiecte%e ana%i$ate sa fie e%i&inate #.p.#.0. conceptua% $ adica sa prezinte acelasi
continut si aceleasi caracteristici principale in fiecare cultura analizata
b, i&portanta subiectu%ui sa fie aceeiasi+ detinand in cadrul ficarei culturi o pozitie
centrala sau 'arginala dupa caz2
c, specificitatea subiectu%ui (conceptului& sa fie identica in sensul ca prezinta sensibilitati
politice si religioase si'ilare
8n opinia specialistilor ro'ani, pri'a cerinta este nor'ala in sensul ca subiectele (conceptele&
analizate trebuie sa aiba acelasi inteles, in ti'p ce celelalte doua sunt cel putin discutabile2 Astfel,
considera' ca i'portanta si specificitatea subiectelor trebuie sa rezulte din cercetare si nu
prezu'ate2
2.2.4. ES!NTION!RE! SUBIECTILOR DE IN=ESTI!T
8n econo'ia cercetarii de 'anage'ent co'parat stabilirea esantioanelor este o etapa decisi(a2
Astfel, acu' se face trecerea de la principalele aspecte teoretico1'etodologice ( (izibile in
pri'ele doua etape& la ele'entele aplicati(e operationale2
!ceasta etapa presupune cate0a actiuni)
a, stabi%irea +#e catre ec.ipa #e cercetare+ a subiecti%or ce 0or fi in0esti'ati - +ai
concret se are in (edere stabilirea esantioanelor2 <i'ensionarea acestora reprezinta un pri'
aspect 'a,or de realizat, in sensul in care se stabilesc nu'arul de culturi analizate si nr de subiecti
din fiecare cultura2
b, se%ectia cu%turi%or ce 0or fi in0esti'ate $se reflecta in nr de esantioane
utilizate2Esantioanele se reco'anda sa se stabileasca in functie de scopurile cercetarii si nu de
usurinta accesului la culturi2 Practic, considerarea a doar 619 culturi poate fi pri(ita 'ai 'ult ca
un roda,, ca un antrena'ent pt ec0ipa si 'etodele utilizate2
c, in ceea ce pri0este tipu% #e esantion+ se poate a%e'e intre ce% repre$entati0 si ce%
perec.e. Pt cercetarile teoretice se reco'anda esantioane reprezentati(e, in ti'p ce pt cele
prag'atice $ esantioane perec0e si'ilare
#, in#epen#enta esantioane%or $ Aceasta nu este obligatorie, in practica fiind greu de
realizat2 8n plus, uneori c0iar trebuie e(itata independenta, in special atunci cand se in(estigeaza
culturi apropiate dpd( geografic2
2.2.5. TR!DUCERE! -!TERI!LELOR I-PLIC!TE
8ntr1o cercetare co'parati(a, ec0i(alenta traducerilor poate asigura succesul2 Astfel, cercetatorii
i'plicati (or apela la notiuni co'une atat dpd( teoretic cat si operational2 Ec0i(alenta traducerii
presupune ca ter'enii folositi intr1o cultura sa aiba acelasi inteles si in celelalte, dar nu prin
traducere ad litera'
Cerinte pri0in# tra#ucerea
a, uti%i$area unei fra$ari corespun$atoare $ se reco'anda folosirea unor cu(inte si'ple,
usor de inteles, apelarea la propozitii scurte, e(itarea expresiilor idio'atice, etc2
b, ape%area %a te.nica #us-intors $ consta in traducerea din li'ba principala a cercetarii
in li'bile culturilor i'plicate si inapoi in li'ba principala
c, uti%i$area e(perti%or $ 'odalitate de asigurare a ec0i(alentei2 Astfel, nu este (orba
strict de experti in ling(istica, ci 'ai degraba in 'anage'ent si culturile din care pro(in2
#, e0itarea aparitiei sin#ro&u%ui >1!R<I!N $ in esenta, consta in traducerea literala,
fara a asigura ec0i(alenta de continut2
2.2.:. -!SUR!RE! SI INSTRU-ENT!LI@!RE! <ENO-ENELOR DE
-!N!E-ENT
Aceasta etapa (izeaza asigurarea ec0i(alentei
Principa%e%e aspecte a0ute in 0e#ere sunt)
a, asi'urarea ec.i0a%entei 0ariabi%e%or (ariabilelor: presupune selectia unor seturi de (ariabile
considerate reprezentati(e pt culturile analizate2
b, &asurarea ec.i0a%enta a 0ariabi%e%or: concluziile cercetarii pot fi in(alidate de folosirea
unor scari de e(aluare nerealiste a (ariabilelor; acest lucru se poate inta'pla c0iar daca
(ariabilele au fostalese corect2
c, asi'urarea ec.i0a%entei %i&ba3u%ui uti%i$at2 Pt aceasta se reco'anda respectarea regulilor
din etapa anterioara (traducerea 'aterialelor& 2 <e ex, 'asurarea 'oti(arii in 'unca poate fi
facuta considerand ca (ariabila salariul tarifar orar, dar respectand 'asurarea ec0i(alenta2
#, i#entificarea su consi#erarea principa%e%or perioa#e #e #istorsionare ( este i'posibil de
eli'inat distorsiunile
2.2.9. !D-INISTR!RE! DES<!SUR!RII IN=ESTI!TIEI
8n cadrul acestei etape se ur'aresc aspecte precu' 'odul de lucru cu colecti(itatile in(estigate,
precizarea instructiunilor pt cercetatori sau perioada in(estigatiei2 Principala proble'a si
respecti( preocupare este eli'inarea efectu%ui 1eisenber'. 8n esenta, acesta consta in
posibilitatea 'odificarii co'porta'entului obisnuit din partea indi(izilor sau co'unitatilor,
atunici cand se stiu ca se afla sub obser(atia specialistilor ce1i in(estig0eaza2;'onitorizeaza2
8n consecinta, apar 'anifestari ce nu le sunt caracteristice,
Principa%e%e aspecte a0ute in 0e#ere sunt)
a, luarea in considerare a fa&i%iaritatii subiecti%or cercetati 0i$a0i #e instru&ente%e+
&o#a%itati%e si situatii%e socia%e pe parcursul in(estigatiei;
b, tensiunea psi.o%o'ica, ce decurge din faptul ca subiectii trebuie sa resi'ta aceeasi stare de
neliniste, incredere, incordare etc2 fata de in(estigatori;
c, efectu% cercetatoru%ui, ce decurge din 'asura in care cercetatorul co'unica subiectilor
ipotezele sale preferate;
#, para&etrii co&porta&entu%ui subiecti%or in0esti'ati $ se face referire la sensibilitatea lor
fata de anu'ite ele'ente (politice, religioase, econo'ice etc2& i'plicate, la 'asura in care
incearca sa descopere ce ur'areste cercetatorul si in functie de aceasta sa1l a,ute sau nu etc2;
e, persona%itatea si caracteristici%e in0esti'atori%or (sex, rasa, nationalitate, pozitie sociala
etc2&, ce deter'ina la subiecti, in functie de caracteristicile culturii careia le apartin, respect,
indiferenta, ostilitate, cooperare etc2;
f, caracteristici%e pre$entarii scopu%ui si &o#a%itati%or #e rea%i$are a cercetarii , care, tinand
cont de 'odul aducerii lor la cunostinta celor in(estigati, de instructiunile de lucru difuzate,
perioada si 'odul de efectuare a prezentarii si, respecti(, de colectare a infor'atiilor, deter'ina
reactii diferite la subiectii i'plicati2
2.2.C. !N!LI@! IN<OR-!TIILOR PRI=IND ELE-ENTELE
DE -!N!E-ENT IN=ESTI!TE
8n principiu, o cercetare se +C nu se deosebeste, funda'ental, de o cercetare de 'anage'ent
obisnuita2 Cu toate acestea se considera util de a prezenta principalele diferente:
1, subor#onarea cercetarii rea%i$arii scopuri%or stabi%ite
1 aceasta cerinta, logica de altfel, este 'ai i'portanta in cadrul unei cercetari co'parati(e
deoarece 'ulti'ea (ariabilelor analizate si nr de culturi in care se face in(estigatie fac 'ult 'ai
probabila negli,area obiecti(elor initiale2
6, #p#0 &eto#o%o'ic+ se reco&an#a 2 aspecte:
a, ape%area %a te.nici statistice &u%ti0ariate: analizele de corelatie, te0nicile no(atoare, grilele
de evaluare pluriculturale
b, e0itarea asa nu&itei confu$ii eco%o'ice ce consta in tratarea culturilor ca si cu' ar fi
indi(ize, in consecinta, se considera si se confunda relatiile indi(iduale cu cele culturale, uneori
apare si situatia in(ersa in care indi(izii sunt tratati ca si culturi2
4, In practica -C se constata 2 ten#inte:
a, acceptarea si uti%i$area apriori a perceptii%or 'enera%e pri(ind caracteristicile culturilor
analizate2 Apar astfel o serie de clisee referitoare la cultura ger'ana, ro'aneasca sau ,aponeza2
b, fun#a&entarea abor#arii feno&ene%or &ana'eria%e pe o serie de experiente indi(iduale,
atat poziti(e, cat si negati(e ale cercetatorilor2
2.2.D. <OR-UL!RE! CONCLU@IILOR SI =!LORI<IC!RE! RE@ULT!TELOR
<or&u%area conc%u$ii%or este #iferita in functie #e scopuri%e si obiecti0e%e ur&arite
astfe%)
a, pt o cercetare teoretica 1 atentia este concentrata pe for'ularea unor teorii cat 'ai coerente,
prin raportare la ipotezele cercetate2 Ca 'od de (alorificare, aceste studii se finalizeaza in
co'unicari stiintifice, studii, articole si carti
b, pt o cercetare ap%icati0a $ concluziile se reflecta in 'etodologii, solutii si reco'andari
'anageriale2
Bot aici intra si studiul de caz, di(erse articole, si co'unicari stiintifice2
2.4. -ETODE SI TE1NICI UTILI@!BILE IN STUDIILE
DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
SUBIECT) -ETODE SI TE1NICI IN RE!LI@!RE! STUDIILOR DE -!N!E-ENT
CO-P!R!T
Pt realizarea unui studiu de +C se apeleaza la 'etode si te0nici adec(ate2 Acestea pot fi
di(izate in doua categorii:
a,&eto#e si te.nici fo%osite in &o# obisnuit in stu#ii%e #e &ana'e&ent, a caror utilizare in
cadrul in(estigatiilor de 'anage'ent co'parat le confera anu'ite particularitati;
b,&eto#e si te.nici specifice &ana'e&entu%ui co&parat caracterizate printr1o co'plexitate si
specificitate apreciabile2
2.4.2. -ETODE SI TE1NICI SPECI<ICE
..5..... (%I)E "E E-&)U&%E *)U%ICU)TU%&)&
1 reprezinta o categorie de 'etode specifice de +C, +azate pe identificarea anumitor
caracteristici referitoare la persoane sau grupuri apartinand mai multor culturi ce se compara
potrivit unor proceduri speciale. ( ri%a Te&p%ate este una dintre cele 'ai folosite grile,
indeosebi in Europa2
ri%a #e e0a%uare cu%tura%a TE-PL!TE este o te.nica de +C cu o pronuntata
uti%itate teoretico - metodologica si pragmatica2
(rila se poate utiliza:
a, pe parcursu% rea%i$arii stu#ii%or si cercetari%or #e +C,
b, pe parcursu% efectuarii transferu%ui #e /no?-.o? &ana'eria% la ni(el internat2
c, in pre'atirea persoane%or care, prin participarea la internationalizarea acti(itatilor, (or lucra
in cadrul unei anu'ite culturi 2
@a baza elaborarii grilei BE+P@ABE se afla pre'isa ca evaluarea ase'anarilor si
deosebirilor culturale, dintre propria cultura si o alta cultura ,contribuie la sesizarea pericolelor
potentiale in abordarea managementului din cadrul acesteia si la pregatirea unor actiuni de
contracarare si perfectionare indi(iduala 2
ri%a #e e0a%uare are in (edere 1C caracteristici 'rupate pe 4 #i&ensiuni 1 umana, temporala
si natura ecologica2 Exa'inarea lor co'parati(a asigura o aprofundare a cunostintelor despre
propria persoana si pe aceasta baza fa(orizeaza sc0i'bari de gandire, co'porta'ent si actiune2
-eto#o%o'ia #e fo%osire a 'ri%ei TE-PL!TE
<a$a ! 1 e0a%uarea intensitatii fiecarei caracteristici pt propria cu%tura,
<a$a B - e0a%uarea intensitatii fiecarei caracteristici pt cu%tura tarii 6tinta7+.
<a$a C1 #eter&inarea #iferentei "6'ap7-u%ui& dintre intensitatea fiecarei caracteristici pt
cultura proprie si cultura tarii a(ute in (edere,
<a$a D 1 e%aborarea, cf scopului ur'arit, a p%anu%ui #e i&p%icatii si actiuni 2 Cu cat diferenta
este 'ai 'are, cu atat trebuie acordata o atentie superioara i'plicatiilor si actiunilor
aferente
<a$a E 1 in cadrul finalizarii analizei si a for'ularii i'plicatiilor si actiunilor se reco'anda
acordarea unei atentii deosebite i#entificarii 6tabu-uri%or7 culturale;sociale
pri(itoare la cultura *tinta- a caror neluare in considerare poate 'enera 6'afe-
decizionale si co'porta'entale care sa bloc0eze sau incetineasca realizarea
obiecti(elor ur'arite2
Pt a da rezultate, aceasta 'ri%a este necesar sa se ba$e$e pe o e0a%uare sincera si
realista a caracteristicilor culturale si, in functie de aceasta, for'ulate i'plicatiile si actiunile de
realizat, luand in considerare in per'anenta obiecti(ele pre(izionate2
2.5. PROBLE-E -!*ORE IN CONCEPERE! SI RE!LI@!RE!
IN=ESTI!TIILOR -!N!ERI!LE CO-P!R!TI=E
SUBIECT ; PROBLE-E -!*ORE IN CONCEPERE! SI RE!LI@!RE!
IN=ESTI!TIILOR -!N!ERI!LE CO-P!R!TI=E
Cunoasterea etapelor de elaborare a unui studiu de 'anage'ent co'parat si a arsenalului
de 'etode si te0nici generale si specifice reco'andate de specialisti nu este suficienta2 8n
practica, specialistii sunt confruntati cu o ga'a cuprinzatoare de proble'e, iar cunoasterea lor
apriori declansarii operatiunilor de realizare a studiului de 'anage'ent co'parat se do(edeste
deosebit de utila2
Pornind de la aceasta constatare, un grup de cercetatori canadieni au identificat
proble'ele dificile care trebuie cel 'ai frec(ent sa fie solutionate de specialisti in practica
efectuarii studiilor, rele(and ca sunt, in principal, teoretico1'etodologice si prag'atico1
operationale2
E0antaiu% cuprin$ator #e aspecte ce ri#ica nu putine #ificu%tati specia%isti%or sunt
'rupate in functie #e natura si &o#u% #e abor#are in opt cate'orii principa%e nr. 9,.
Prob%e&e &a3ore #e so%utionat
2.5.1. CONCEPTU!LI@!RE! SITU!TIILOR -!N!ERI!LE I-PLIC!TE
Stabilirea unui cadru adec(at de analiza a feno'enelor 'anageriale abordate este, de
'ulte ori, extre' de co'plexa si dificila datorita, in pri'ul rand, naturii acestora2 .rec(ent,
procesele si relatiile 'anageriale reprezinta rezultanta unor 'ultiple, independente si interacti(e
(ariabile2 Ca ur'are, respecti(ele situatii 'anageriale nu sunt nu'ai co'plexe, dar nu rareori si
insuficient structurate2 8n plus, interfata dintre organizatiile i'plicate si 'ediul in care fiinteaza
este adesea deosebit de co'plicata si in continua sc0i'bare, consecinta a co'plexitatii si
dina'is'ului contextului respecti(2
2.5.2. 6@ESTRE!7 CULTUR!L! ! SPECI!LISTILOR
rice specialist cand se i'plica intr1un studiu de 'anage'ent co'parat porneste 1
constient sau inconstient 1 de la siste'ul de (alori, cunostintele, perceptiile, asteptarile si
con(ingerile pe care le are ca ur'are a e(olutiei sale in cadrul culturii de care apartine2 Acestea ii
'arc0eaza substantial rationa'entele si co'porta'entul 'anifestate pe parcursul efectuarii
studiului2
Un i'pact 'a,or asupra contributiei specialistului prezinta aceste aspecte in cazul
in(estigarii de aspecte 'anageriale dependente organic de personalul organizatiei2 Cand sunt
abordate ele'ente 'anageriale 'ai te0nice cu' ar fi strategia, influenta zestrei culturale este
sensibil 'ai redusa2 .oarte 'ult poate a,uta specialistii, in a contracara efectele acestui factor,
constientizarea lor per'anenta asupra existentei sale si asupra foartelor probabile influente
negati(e 2
2.5.4. DI<ICULT!TI LIN=ISTICE
Prin natura lor, studiile co'parati(e i'plica doua sau 'ai 'ulte culturi in cadrul carora
se utilizeaza, de regula, li'bi diferite2 Ca ur'are, este necesara traducerea 'aterialului in li'bile
(orbite curent de subiectii a(uti in (edere2 Practica de'onstreaza ca realizarea unor traduceri
ec0i(alente este deosebit de dificila, 'ai ales pt unii ter'eni de specialitate2 Braducerile repetate,
dus1intors, consultarea unui penel de specialisti sunt te0nici ce pot 'ini'aliza distorsiunile in
co'unicare, adesea cu a'ple si nebanuite efecte negati(e2 Proble'e 'a,ore apar si atunci cand se
foloseste o singura li'ba, de regula engleza, cunoscuta de toti subiectii in(estigati, dar care nu
reprezinta li'ba nati(a pt o parte dintre ei2 Experienta arata ca persoanele gandesc partial diferit
in alta li'ba decat in cea nati(a, ceea ce se reflecta in continutul si for'a raspunsurilor furnizate2
2.5.5. PROIECT!RE! INCO-PLET! ! CERCET!RII
Presupunand ca precedentele proble'e au fost solutionate adec(at, calitatea studiului este
conditionata de 'odul sau de realizare2 Printre aspectele 'ai delicate ce trebuie a(ute in (edere
'entiona': stabilirea unei di'ensiuni adec(ate a esantionului de in(estigat e(itand atat sub cat si
supradi'ensionarea sa, e(aluarea riguroasa a perfor'antelor si perfor'erilor din cadrul
diferitelor culturi, accesul la a'plasa'ente 'ultiple ale subiectilor atunci cand natura si
obiecti(ele cercetarii o i'pun, asigurarea unifor'itatii culegerii infor'atiilor in situatia
participarii 'ai 'ultor persoane s2a2
Pt a preinta'pina sau rezol(a aceste aspecte delicate, se reco'anda ca, inca inaintea
declansarii studiului, sa se puna la punct o strategie a realizarii sale2 Pt fiecare aspect considerat
potential generator de dificultati, este necesar sa se stabileasca proceduri de solutionare2 <e
exe'plu, in cazul culegerii infor'atiilor de catre 'ai 'ulte persoane, situatie curenta de altfel in
studiile de 'anage'ent co'parat, se poate utiliza culegerea de date 1 studiu de caz cu
participarea tuturor celor i'plicati, care in final sa asigure acelasi 'od de culegere a
infor'atiilor, conse'nat e(entual intr1un protocol2
2.5.:. !CCESUL L! <!CTORII DE IN=ESTI!T
proble'a1c0eie in orice cercetare 'anageriala internationala o constituie accesul la
zonele si persoanele reprezentati(e2 Patru sunt ni(elele la care este necesara asigurarea unui acces
adec(at: #o&eniu% te&atic, teritoriu% sau $ona+ or'ani$atii%e si persoane%e se'nificati(e din
punct de (edere al obiecti(elor si naturii in(estigatiei2 <aca, in 'a,oritatea tarilor, in general,
do'eniul si zona nu prezinta dificultati deosebite la accesul specialistilor, sensibil diferit se
prezinta situatia pt organizatii si persoane2 #u rareori 'anagerii sau intreprinzatorii doresc sa
e(ite penetrarea in cadrul organizatiilor proprii a unor persoane din afara lor2 Aelati( frec(ent, ei
nu sunt foarte dispusi sa ofere infor'atii pri(ind propria persoana sau organizatia unor
necunoscuti2 Pt a depasi aceste dificultati, sunt esentiale: pri'a contactare a organizatiei si
realizarea, de la inceput, a unei discutii cu 'anage'entul de (arf2 8n cadrul acestor actiuni se
reco'anda e(itarea folosirii li'ba,ului acade'ic si prezentarea a(anta,elor studiului pt
organizatia respecti(a si 'anagerii sai2
2.5.9. CON<IDENTI!LIT!TE SI INCREDERE
Prin natura lor, studiile de 'anage'ent co'parat i'plica culegerea de infor'atii
confidentiale din punct de (edere al e'itatorilor2 Pt a fi in 'asura sa obtina aceste infor'atii,
in(estigatorii trebuie, inca de la inceput, sa1i asigure de pastrarea confidentialitatii2 Prin intreg
co'porta'entul lor, specialistii este necesar sa se prezinte ca persoane discrete si ec0ilibrate,
preocupate de pastrarea si folosirea adec(ata a infor'atiilor2 Pe parcursul in(estigarii, utilizarea
casetofonului, aparatului de fil'at si a altor ec0ipa'ente ase'anatoare este necesar sa fie
precedata de solicitarea si obtinerea acordului de la cei i'plicati2 <upa finalizarea culegerii
infor'atiilor, scrisori de 'ultu'iri, se reco'anda sa fie adresate organizatiilor si persoanelor
i'plicate, iar )16 exe'plare din 'aterialele elaborate pe baza lor sa le fie tri'ise2 Ase'enea
gesturi genereaza 'ultiple efecte poziti(e in ti'p, fa(orizand (iitoarea acti(itate de realizare a
studiilor de 'anage'ent co'parat2
2.5.C. !SPECTE PR!-!TICE DE OPER!TION!LI@!RE
! IN=ESTI!TIILOR
Aspectele prag'atice sunt ne'i,locit legate de gestionarea a doua din resursele utilizate 1 ti'pul
si banii 1 care, aproape intotdeauna, au un caracter restricti(2 Pt a reduce la strictul necesar ti'pul
afectat studiului de 'anage'ent co'parat, este utila folosirea unei liste de control (c0ecG list&
adaptate la specificul 'anage'entului co'parat ((ezi tabelul nr2 9&2
Ta+elul nr. 5
)ista cu intre+ari de control;( c0ecG list &
Nr.
crt. Intrebari Obser0atii
42 )2 62
)2 8dentificarea proble'ei;definirea conceptelor
62 Studierea literaturii de specialitate
92 Stabilirea contactului cu o organizatie partenera in
fiecare tara de in(estigat
Se apeleaza la criteriile
co'petentei si interesului pt
studiul respecti(
:2 Proiectarea studiului
52 Aealizarea cercetarii pilot
H2 Solicitarea per'isului de efectuare a cercetarii #u'ai in tarile in care este
necesar
E2 Anga,area de traducatori;interpreti
K2 @ucrul in co'un cu traducatorii;interpretii pt ca
acestia sa stie ce astepta' de la ei
Prezinta i'portanta esentiala
pt asigurarea ec0i(alentei
traducerilor
J2 Selectionarea zonelor si organizatiilor de in(estigat
)42 Aealizarea in(estigatiilor propriu1zise
))2 Analiza infor'atiilor culese Sa se co'bine cu recitirea
literaturii de specialitate, care
isi dez(aluie noi se'nificatii
)62 Co'unicarea rezultatelor
8n ceea ce pri(este asigurarea resurselor financiare necesare se reco'anda co'pletarea
finantarilor uni(ersitare cu surse netraditionale: contributii ale fundatiilor, sponsorizari ale
fir'elor 'ari, indeosebi ale 'ultinationalelor etc2
Pe langa aceste ele'ente 'a,ore nu trebuie o'ise nici dificultatile operationale pri(itoare la:
obtinerea per'isului de cercetare, necesar 'ai ales in tarile in curs de dez(oltare; blocarea
telefoanelor ti'p indelungat; corespondenta care nu a,unge la destinatie; dru'uri de acces la zonele
de in(estigat in stare foarte proasta; pericolul pt integritatea indi(iduala si;sau a baga,ului
specialistilor; i'bolna(irea sau decesul unor persoane1c0eie pt desfasurarea operatiilor de realizare a
studiului; inco'patibilitatea intre co'puterele si;sau softurile folosite de personalul si organizatiile
i'plicate in cercetare2 <esigur, dificultatile prezentate nu sunt ex0austi(e2 Acestea, potri(it
experientei specialistilor cu (ec0i'e in 'anage'entul co'parat sunt printre cele 'ai i'portante si
frec(ente2 C0iar daca unele par 'inore la pri'a (edere 1,starea proasta a dru'urilor sau blocarea
telefoanelor 1, in fapt ele au un apreciabil i'pact negati( asupra 'uncii personalului i'plicat si a
concluziilor finale2 Aceasta este ratiunea pt care, in econo'ia acestui capitol, li s1a acordat un paragraf
special2 Cunoasterea dificultatilor si pericolelor potentiale reprezinta faza indispensabila pre(enirii si
contracararii lor, 'ai ales intr1un do'eniu atat de co'plex si i'portant ca 'anage'entul co'parat2
2.5.D. CO-UNIC!RE! RE@ULT!TELOR STUDIULUI
Practica rele(a ca nu este suficienta elaborarea unui studiu aprofundat2 +odul de
prezentare a rezultatelor cercetarii este, din punct de (edere al *clientilor- potentiali, la fel de
i'portanta, intrucat conditioneaza receptarea *de facto- a descoperirilor si concluziilor2 <intre
aspectele 'ai i'portante de luat in considerare 'entiona': exa'inarea pri'ei for'e a
'aterialului de prezentare din punct de (edere al co'pletitudinii in raport cu obiecti(ele ur'arite
si cu rezultatele efecti(e ale in(estigatiilor; realizarea unei prezentari siste'atizate, coerente logic
la ni(el de ansa'blu al 'aterialului, cu punctarea adec(ata a ele'entelor esentiale; folosirea
unui li'ba, si a unei frazari accesibile2 Aedactarea unui studiu interesant, atracti( si con(ingator,
este c0eia aprecierii rezultatelor obtinute la ade(arata lor (aloare si a luarii in considerare sau
folosirii lor depline si repetate2
2.:. TIPOLOI! STUDIILOR DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
2.:.1. CL!SI<IC!RI !LE STUDIILOR DE -!N!E-ENT CO-P!R!T
<atorita a(alansei de publicatii, in do'eniul +C, este f i'portanta o 'rupare a %or #in
punct #e 0e#ere a% &eto#o%o'iei uti%i$ate+ Sunt nu'eroase si clasificarile existente+ #ar trei
sunt considerate cele 'ai reprezentati(e, astfel)
I, Pri&a c%asificare $ este cea a lui Sec.erst, in functie de modul de a+ordare a
interdependentelor dintre cultura si management $ clasificare bazata pe
co'porta'entul organizational si care deli'iteaza trei categorii de studii de +C:
a, Tipu% I+ ce studiaza i'pactul culturii asupra comportamentului organizational, situand in
pri' plan di'ensiunea sociologico1'anageriala;
b, Tipu% II+ ce se ocupa indeosebi de interdependentele din cultura si aspectele manageriale
de natura psihologica;
c, Tipu% III+ cu o pronuntata tenta antropologica, in care, frec(ent, in cadrul interrelatiei cu
'anage'entul, acesta este 'ai putin luat in considerare, a,ungandu1se uneori pana la a trata
cultura in sine, negli,andu1se i'pactul sau organizational2
II, alta clasificare a studiilor, in functie #e &eto#o%o'ia abor#arii cu%turii, apartinand 'ai
'ultor autori: <o0n C0ild, Ta=e+, C0ris )ane, i'parte studiile de +C in doua categorii:
i#ea%iste si a#apti0e2
a, Stu#ii%e i#ea%iste abordeaza cultura ca un siste' de idei, (alori, nor'e si sensuri acceptate
de co'ponentii unei co'unitati2 8n relatia cu 'anage'entul se au in (edere ele'entele de natura
u'ana, si se acorda prioritate personalitatii 'anagerilor, nor'elor si (alorilor organizationale si
'anageriale2
b, Stu#ii%e a#apti0e au in vedere cultura ca si siste' e(oluti( care reprezinta 'odul global de
(iata prin care co'unitatile se adapteaza la cerintele contextuale2 Aceste studii se axeaza pe
adoptarea institutionala a organizatiilor care sunt tratate ca 'odalitati de trans'itere a structurilor
si 'odelelor co'porta'entale2 2
III, O u%ti&a c%asificare 1 si de fapt cea &ai repre$entati0a si fo%osita 1 apartine cunoscutei
profesoare canadiene NancB !#%er+ are %a ba$a un co'plex de criterii ca:
1 nu'arul de culturi i'plicate, 1 tipul proble'elor abordate, 1 ipotezele pri(ind geneza
si'ilaritatilor si diferentelor de 'anage'ent
Potri(it clasificarii sale, deli'ita' sase tipuri #e stu#ii #e &ana'e&ent co&parat+
1, studii paro0iale, 6& studii etnocentrice, 9& studii geocentrice, :& studii policentrice, 5&
studii co'parati(e, H& studii sinergetice2
<e 'entionat ca patru din cei sase ter'eni utilizati sunt preluati de la <a(id Heenan si HoFard
Perl'ulter, care i1au folosit pt pri'a data, dar intr1o acceptiune diferita2
2.:.2. STUDII P!RO1I!LE
SUBIECT) STUDIILE DE TIP P!RO1I!L) CONTINUT SI I-PORT!NT! LOR PT
DE@=OLT!RE! -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
Caracteristica lor do'inanta rezida in faptul ca se in0esti'.ea$a o sin'ura cu%tura de catre
cercetatori, iar conceptu% nu apare in &o# e(p%icit2 <eci, cu%tura este abor#ata ca o
constanta + deci nu ca un factor, ca o varia+ila,
Studiile de tip paro0ial dau un raspuns la intrebarea: care este co&portarea oa&eni%or
in procese%e #e &ana'e&ent si #e e(ecutie #in ca#ru% unei or'ani$atii I Pt a1i da raspuns, se
recurge la procedurile clasice de realizare a unei cercetari stiintifice pri(ind proiectarea,
esantionarea, instru'entarea, analiza si interpretarea feno'enelor i'plicate2
Ca sfera te&atica+ aceste stu#ii sunt foarte cuprin$atoare, si se ocupa de toate
proble'ele se'nificati(e ce definesc sfera 'anage'entului2 8n tratarea lor se presupun
si&i%aritati intre cu%turi%e si feno&ene%e #e &ana'e&ent din cadrul tarilor industrializate, fara
a fi de'onstrate intr1un fel sau altul2 Exista tendinta ca rezultatele cercetarilor asupra
'anage'entului dintr1o tara sa fie extinse asupra altora2 Acest tip d studii este folosit 'ult in
SUA2
Concluzie: Stu#ii%e paro.ia%e cu 'reu pot fi consi#erate ca facand parte din sfera +C,
reprezentand, de fapt, studii clasice de 'anage'ent2 Singurul argu'ent care pledeaza pt tratarea
lor ca o for'a incipienta de +C se refera la tendinta #e a e(tin#e (alabilitatea concluziilor
studiilor paro0iale si asupra managementului din alte tari. 8n consecinta, desi dpd( stiintific nu
fac parte din obiectul +C, adesea pe plan teoretic, cat 'ai ales pragmatic, rezultatele studiilor
paro0iale sunt uti%i$ate in abor#area feno&ene%or #e &ana'e&ent #in a%ta tara.
2.:.4. STUDII ETNOCENTRICE
SUBIECT) STUDII DE TIP ETNOCENTRIC) CONTINUT SI I-PORT!NT! PT
DE@=OLT!RE! -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
Specific pt aceasta categorie de studii este faptul ca in0esti'atii%e+ care au fost proiectate
initia% si rea%i$ate in ca#ru% unei cu%turi+ de catre cercetatorii ce1i apartin, sunt repetate in a #oua
cu%tura. Prin preluarea si extinderea cercetarii de la pri'a tara sau cultura, se presupune ca aceasta
este 'ai i'portanta celei de a doua culturi2
a, Pt cercetatori, studiile etnocentrice trebuie sa raspunda la intrebarea:- teoria vala+ila pt
cultura & este aplica+ila si pt cultura B>
b, Pt &ana'erii si practicienii istudiile etnocentrice trebuie sa raspunda la intrebarea: *putem
utiliza a+ordarile de management din cadrul primei culturi in alte tari>3
8n (ederea for'ularii de raspunsuri la aceste intrebari se testeaza (alabilitatea ipotezelor
utilizate in cercetarea initiala pt a 61a cultura2 Se exa'ineaza cu prioritate gradul de si'ilaritate a
conditiilor culturale2
c, Dp#0 a% &eto#o%o'iei propriu1zise se ur'areste o abor#are stan#ar#i$ata a ce%or #oua cu%turi
si se incearca sa se 'entina identice aspectele 'etodologice i'plicate2 Cercetarea este condusa in
acelasi 'od, utilizand acelasi tip de oameni, apeland la o instrumentalizare identica, cu exceptia
li'bii folosite, si pt concluzie aceleasi 'etode2 Aceste studii pornesc de la pre'isa ca
stan#ar#i$area si ec.i0a%enta sunt sinoni'e2
8n ceea ce pri(este si&i%aritati%e #intre feno&ene%e in0esti'ate+ pe #e o parte+ si
uni0ersa%itatea conc%u$ii%or fina%e+ pe #e a%ta parte+ a&be%e sunt puse sub se&nu% intrebarii+
sunt in(estigate si nu presupuse ca atare din start ca la precedentul tip de cercetari2 Apar insa
aspecte specifice, nu putine c0iar discutabile dpd( al rigurozitatii2 Astfel, descoperirea de
si'ilaritati intre cele doua culturi este frec(ent interpretata ca o confir'are a uni(ersalitatii
teoriei2 Cu alte cu(inte, se considera ca aceste rezultate nu sunt, din punct de (edere cultural,
dependente2 8n plus, de'onstrarea (alabilitatii teoriei pt doua culturi este apreciata ca suficienta
pt a1i afir'a uni(ersalitatea, desi e(ident ca o atare concluzie nu se ,ustifica2
Referitor %a #eosebiri%e constatate intre feno'enele de 'anage'ent ale cele doua
culturi, sunt etic0etate ca decurgand din neconcordantele esantioanelor analizate2 Spre exe'plu,
se apreciaza ca ni(elul de educatie al persoanelor din cel de al doilea esantion este inferior
pri'ului2 <e altfel, in cercetarile etnocentrice se utilizeaza frec(ent autocriterii de referinta, deci
cele folosite la pri'a cultura, ceea ce denota etnocentris', reflectandu1se in caracteristicile si
concluziile referitoare la cea de1a doua cultura, ce contin adesea for'ulari de genul *'ai putin
decat-, *'ai redus co'parati(-, *insuficient in raport cu-2
Studiile etnocentrice, au fost pri'ele studii de +C si sunt foarte raspandite, avand o utilitate
apreciabila, desi ele nu reusesc sa raspunda la intrebarea daca si&i%aritati%e si #eosebiri%e dintre
cu%turi%e cercetate sunt semnificative in contextul celei de a doua culturi.
2.:.5. STUDII POLICENTRICE
SUBIECT) STUDIILE DE TIP POLICENTRIC) CONTINUT SI I-PORT!NT! PT
DE@= -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
8n esenta, cercetarile de acest tip se ocupa cu #escrierea+ e(p%icarea si interpretarea
practici%or &ana'eria%e #in ca#ru% anu&itor cu%turi specifice2 Sunt efectuate pe aceiasi te'a,
in 'ai 'ulte culturi, de catre ec0ipe nationale de cercetatori si practicieni2
a8 Su+ aspect teoretic se ur'areste i#entificarea unei structuri #e re%atii care ref%ecta o
anu&ita cu%tura. Studiul policentric poate produce teorii aplicabile fiecarei culturi2
+8 "in punct de vedere al practicii se ur'areste sa se obtina raspuns la intrebari *cu' conduc
'anagerii- si :cu' se co'porta salariatii din tara OP-
Pt a a raspunde se ur'areste i#entificarii #iferente%or #intre #oua cu%turi+
ur&arin#u-se surprin#erea specificu%ui fiecareia.
Se apreciaza ca ec0i(alenta functionala intre doua culturi nu se poate de'onstra,2 Etic0etata ca
6#i%e&a &a%ino0sc.iana7, co'paratia transnationala culturala este apreciata ca actiune falsa,
cercetatorul co'parand ele'ente care nu se pot, de fapt, co'para2
c8 Su+ aspect metodologic, se apeleaza la &eto#e in#ucti0e+ prin inter'ediul carora se desprind,
pornind de la datele colectionate, anu'ite structuri, 'odele etc2 Suportul lor il constituie o
descriere a'anuntita a feno'enelor in(estigate, ceea ce confera studiilor policentrice un caracter,
'ai degraba, descripti( decat e(aluati(2 Se cauta sa nu se utilizeze teoriile si 'etodele de
'anage'ent din tara careia ii apartin initiatorii cercetarii2
Criticii acestui tip de +C reproseaza ,cercetatorilor care il practica, #oua ipote$e de lucru:
echifinalitatea si relativitatea culturala2
a, Ec.ifina%itatea rezida in aceea ca presupune existenta 'ai 'ultor 'odalitati 'anageriale si
abordari culturale distincte pt realizarea oricarui obiecti( sau scop specific de 'anage'ent2 @ogic,
ec0ifinalitatea este de'onstrabila; de aceea, este si acceptata de 'a,oritatea cercetatorilor in do'eniu2
b, Re%ati0itatea cu%tura%a se refera la faptul ca nici o 'odalitate 'anageriala de indeplinire a unui
obiecti(, specifica unei culturi, nu este superioara altora2 Aceasta ipoteza nu este de regula acceptata,
de altfel, in 'od firesc, intrucat exista intotdeauna diferente calitati(e si de randa'ent intre cai si
'odalitati de decizie si actiune si, deci, nu toate au aceeasi eficacitate in practica pe planul
producti(itatii, satisfactiilor in 'unca, profitului etc2
8n concluzie, stu#ii%e po%icentrice ser0esc #rept contrapon#ere stu#ii%or etnocentrice+
prin e%e&ente%e #e specific si #iferentiere pe care %e situea$a pe pri&u% p%an+ co'pletand
tabloul si'ilaritatilor transnationale produse de pri'ele2 Utilitatea policentris'ului rezida nu in
sine, ci prin aportul co'ple'entar la precedentele, sti'uland luarea in considerare a specificului
national, cu efecte benefice asupra transferului international de 'anage'ent2
2.:.:. STUDII CO-P!R!TI=E
SUBIECT) STUDIILE CO-P!R!TI=E) CONTINUT SI I-PORT!NT! LOR PT
E=o%utia -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
+arcand un substantial progres fata de precedentele, studiile co'parati(e de
'anage'ent sunt proiectate sa i#entifice si&i%aritati%e si #iferente%e in ca#ru% a #oua sau &ai
&u%tor cu%turi. Se are in (edere atat ce au in co'un cat si specific, apeland, de regula, la ec0ipe
de cercetatori plurinationale2 Se porneste de la ipote$a ca nu e(ista o cu%tura #o&inanta+ si,
deci, nici o 'odalitate nationala de +C nu este superioara celorlalte2
a, Sub aspect teoretic cercetatorii ur'aresc sa elucideze proble'a: *care aspecte a%e teoriei
&ana'e&entu%ui sunt intr-a#e0ar uni0ersa%e si care cu%tura%e specifice7.
+8 Sub abspect practic se cauta sa se deter'ine 2cat #e #iferita este cu%tura ! co&parati0 cu
cu%turi%e B+ C+ D7 etc.+ 6care sunt $one%e sau #o&enii%e in care strate'ii%e si po%itici%e
or'ani$ationa%e pot fi si&i%are in toate tari%e si care aspecte%e in care trebuie sa #ifere72
Pornind de la si&i%aritati%e transnationa%e, studiile co'parati(e (izeaza in 'od special
sa i#entifice e%e&ente%e #e uni0ersa%itate2 Se incearca for'ularea de structuri sau 'odele cu
(alabilitate uni(ersala ce isi au sorgintea in culturile studiate2 Conco'itent, se in(estig0eaza pt
identificarea diferentelor2 8n ter'inologia caracteristica acestei abordari, ele'entele si'ilare sunt
denu'ite uni(ersale, iar diferentele constatate ca specificitate culturala acceptandu1le in egala
'asura pe a'bele2 <e altfel, accentul principal pe parcursul derularii studiilor este asupra
#e%i&itarii co&porta&ente%or specific cu%tura%e #e ce%e uni0ersa%e2 <e re'arcat ca ec0ilibrul
dintre ele'entele specific culturale si cele uni(ersale nu este prezu'at, ci rezulta sau nu din
fiecare studiu realizat2
c, -eto#o%o'ia #e efectuare a stu#ii%or co&parati0e #e &ana'e&ent este de o 'are
co'plexitate, cuprinzand ele'ente structurate in D etape+ 8n legatura cu utilizarea, sa 'entiona'
i'portanta solutionarii adec(ate a cinci #i%e&e referitoare la: ce este cu%tura+ feno'enul studiat
este specific cultural sau uni(ersal, cu' pot cercetatorii i'plicati in derularea in(estigatiei sa nu1
si 'anifeste pre,udecatile nationale, care co'ponente ale 'etodologiei utilizate in diferitele
culturi studiate trebuie sa fie ec0i(alente, care identice, pericolele de distorsiune cauzate de
interactiunile dintre (ariabilele culturale analizate si cele folosite in cercetare2 .urnizarea unor
raspunsuri teoretice, 'etodologice si operationale adec(ate la aceste dile'e asigura ec0i(alenta
functionala a 'etodologiei in fiecare etapa de utilizare si in cadrul tuturor culturilor din esantion2
Stu#ii%e co&parati0e #e &ana'e&ent 'arc0eaza, de fapt, &aturi$area acestui nou
#o&eniu a% stiintei, ceea ce se reflecta si in sporirea substantiala a calitatii solutiilor 'anageriale
carora le ser(esc drept funda'ent teoretico1'etodologic2
2.:.9. STUDII EOCENTRICE
SUBIECT) STUDIILE DE TIP 'eocentrica) CONTINUT SI I-PORT!NT! LOR PT
DE@=OLT!RE! -!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
Spre deosebire de precedentele, stu#ii%e 'eocentrice au ca arie de in(estigare
corporatii%e &u%tinationa%e "co&panii%e &u%tinationa%e, si nu o raportare explicita la
culturile i'plicate putand c0iar fi ignorate,2
Stu#ii%e 'eocentrice, care, sunt in c0asitota%itate ap%icati0e, ur'aresc sa dea raspuns la
intrebarile: *cu& functionea$a corporatii%e internationa%e si cu& poate fi perfectionat
&ana'e&entu% %orI7 Aaspunsul il constituie dezvoltarea de a+ordari pt studierea multiplelor
pro+leme cu care sunt confruntate2 8n acest proces frec(ent, culturile tarilor i'plicate sunt
ignorate2
a, In &o# i&p%icit, studiile geocentrice cauta sa descopere similaritatile culturilor in cadrul
carora opereaza corporatiile multinationale2 Aceasta constatare decurge si din faptul ca se
ur'areste conturarea abordarilor de 'anage'ent cele 'ai eficace pt filialele corporatiei ce sunt
localizate in di(erse tari2 ri, abordari co'une de 'anage'ent nu pot exista daca siste'ele de
conducere ce actioneaza in diferitele tari nu prezinta apreciabile si'ilaritati2
b, In &o# e(p%icit , studiile geocentrice au in vedere aspectele referitoare la dispersia
teritoriala a diviziilor si filialelor corporatiei multinationale si a i'plicatiilor acestora asupra
functionalitatii 'anage'entului acestora2
Prin pris'a celor aratate, rezulta ca se presupune e(istenta uni0ersa%itatii in abor#ari%e #e
&ana'e&ent transnationa%e+ fara insa a-i #e&onstra 0a%abi%itatea prin inter&e#iu%
0ariabi%e%or cu%tura%e. Atunci cand se incearca, totusi, explicatii, se recurge relati( frec(ent la
(ariabile nonculturale2
c, -eto#o%o'ia uti%i$ata este pre#o&inant cea c%asica, dar 'ult 'ai co'plexa satorita distantei
geografice
In conc%u$ie+ stu#ii%e 'eocentrice, pra'&atice prin e(ce%enta, se re'arca prin contributia
pe care o aduc la cunoasterea si i'bunatatirea 'anage'entului corporatiilor internationale,
contribuin# %a transferu% #e /no?-.o?.
2.:.C. STUDII SINERETICE
SUBIECT) STUDIILE SINERETICE 8 CONTINUT SI I-PORT!NT! PT DE@=
-!N!E-ENTULUI CO-P!R!T
Studiile singergetice se concentreaza asupra inte%e'erii structuri%or #e re%atii si
teorii%or &ana'eria%e care se ap%ica atunci can#+ persoane apartinan# &ai &u%tor cu%turi+ se
interactionea$a in procesu% &uncii. Ele au in (edere: co'porta'entul oa'enilor in cadrul
acestr organizatii22
a, Cercetatorii ur&aresc sa furnizeze raspunsuri referitoare:
1 la %e'i%e ce 'u0ernea$a interactiunea si &ana'e&entu% persoane%or+ ce apartin #iferite%or
cu%turi si
- %a con#itii%e in care abor#area uni0ersa%a+ fo%osin# si&i%aritati%e #iferite%or cu%turi+ este cea
'ai indicata 2
b, Pt &ana'eri, studiilee sinergetice, raspund la intrebarile: cu& trebuie #iri3ata interactiunea
transnationa%a in ca#ru% or'ani$atiei, cand este cel mai +ine sa utilizezi a+ordari universale si
cand sa folosesti abordari culturale specifice, indigene 2
Specifica cercetarilor sinergetice este uti%i$area si&i%aritati%or si #iferente%or cu%tura%e
si #e &ana'e&ent ca surse a%e cresterii si #e$0o%tarii2 Prin 'odelele si teoriile pe care le
for'uleaza, ca si prin solutiile 'anageriale conturate se incearca sa se cree$e uni0ersa%itate pe
p%anu% &ana'e&entu%ui2 2
c, Ca &eto#o%o'ie, studiile sinergetice ape%ea$a %a &o#e%e #e interactiune si la procese
inte'ratoare subordonate stabilirii cailor si 'odalitatilor de interactiune cele 'ai eficace <in
cele prezentate rezulta #eosebiri%e &a3ore a%e stu#ii%or siner'etice+ co&parati0 cu
prece#ente%e stu#ii)geogentrice, co'parati(e, policentrice, etnocentrice, paro0iale ( deosebiri
intre studiile sinergetice si celelalte studii&
a, se concentrea$a asupra inte%e'erii interactiuni%or dintre persoane apartinand di(erselor
culturi si nu #escrierii cu%turi%or (paro0iale, etnocentrice, policentrice si co'parati(e&;
b, au in (edere cu prioritate crearea #e structuri sau &o#e%e a%e &ana'e&entu%ui si
organizatiilor+ si nu i#entificarea #e confi'urati i care apar in 'od natural,
1c& se a(ea$a pe inte%e'erea si ar'onizareai unui ec.i%ibru intre &o#e%e%e cu%tura%e
specifice "p%ura%istice, si uni0ersa%e ale 'anage'entului, si nu inte%e'erii si&i%aritati%or si
#eosebiri%or #intre acestea+ intalnite la toate cele 5 tipuri de studii 'entionate2
Aceste diferente, ce repre$inta certe p%usuri ca%itati0e, nu insea'na ca abordarea
sinergetica rezol(a toate proble'ele 'a,ore i'plicate2 .iind in faza de 'aturizare, ea prezinta
inca o serie de aspecte #eficitare referitoare 'ai ales la lipsa de rigoare a unor elaborate ale sale
si la incetineala cu care sunt conturate solutii pt unele co'ponente 'a,ore ale 'anage'entului2
Concluzia finala care se dega,a este aceea ca propriu studiilor sinergetice este accentu% pe
crearea #e nou teoretic si pra'&atic+ pe orientarea constructi0a si ec.i%ibrata #e pre'atire a
0iitoru%ui or'ani$atii%or2 <ez(oltand structuri si 'odele specifice transnationale, se face saltul de la
descriere si co'parare la proiectie si interactiune in fenomenele de management indigene sau
internationale, intr1o (iziune transnationala2
C!PITOLUL 4
-!N!E-ENTUL IN UNIUNE! EUROPE!N!
4.1.2 CULTUR! EUROPE!N!+ CO-PLEH DE SI-IL!RIT!TI
SI DI<ERENTE !LE CULTURILOR N!TION!LE
Cercetatorul -a/ri#a/is afir'a ca sub nici o for'a, nu se poate trata U2E2 ca fiind
uniculturala, totusi, din punct de (edere cultural, popoarele ce o co'pun se asea&ana intr-o
&asura &u%t &ai &are #ecat se #eosebesc intre e%e2
Tari%e in UE sunt si&i%are #in punct #e 0e#ere a%)
1 cre#inte%or re%i'ioase (sunt toate crestine& si
1 prezinta siste'e de gu(ernare de acelasi tip2 <e altfel,
Referitor #irect %a satisfactii%e %e'ate #e procese%e &uncii, pt tarile UE trei specialisti englezi
au aratat existenta ur'atoarelor valori comune, si anu'e:
a& accent pe oportunitatile de #e$0o%tare persona%a %a %ocu% #e &unca8
b& atentia acordata aspectelor afecti0e si p%acute %a ni0e%u% postu%ui ocupat si al 'ediului in
care lucreaza;
c& i'portanta 'a,ora pe care o au securitatea si reco&pense%e in#i0i#ua%e (salariul bun,
siguranta locului de 'unca si sansele personale de pro'o(are&2
Spanio%a Isabe%%e Or'o'a$a apreciaza ca, data fiind influenta indo1europeana din trecut, in tarile
europene se constata ele'ente culturale de 'rup tip casta+ un anu&it #ispret fata #e &unca
&anua%a si a#&iratia pt &unci%e bra.&anice &ai e%e0ate "in0ata&ant+ sanatate, si
ra$boinice.
8ntre tarile din U2E2 exista nu&eroase #iferente2 -a/ri#a/is e(identiaza aceste
diferente, grupandu tarile UE in::
a, tari nor#ice+ cu cu%turi #e tip 'er&anic+
b, tari &e#iteraneene+ cu cu%turi #e tip %atin.
Aceste diferente au fost aratate cu a,utorul graficului lui eert 1ofste#e+ pre%una# #in e% nu'ai
tarile ce co'pun U2E2
<esigur, se pot rele(a si co'enta nu'eroase diferente intre tarile U2E2 Spre exe'plu,
a& toleranta scazuta fata de incertitudine in viata si munca, si pre#ispo$itia pt ierar.ie explica
de ce birocratia in fir'e este atat de extinsa in tari ca .ranta, 8talia si Spania2
b& Structuri%e si 0a%ori%e in tari%e #in su# , cu' ar fi 8talia, Spania sau Portugalia, sunt &ai
putin in#i0i#ua%iste+ co&parati0 cu tari%e nor#ice 1 +area "ritanie, landa, Ger'ania sau
<ane'arca2 Cu toate acestea, in unele tari din nord 1 Suedia, <ane'arca si landa 1 a purta de
gri,a altora si a a(ea un 'ediu placut si curat sunt considerate 'ai i'portante decat 'unca si
cariera proprie2
Existenta diferentelor culturale nu reprezinta un obstacol 'a,or in calea integrarii
europene, ci, di'potri(a, abordate adec(at, aceste #iferente pot #e0eni sursa a nu&eroase
a0anta3e co&petiti0e pt U.E.
8n(estigatiile realizate de 'ai 'ulti specialisti

au rele(at insa ca in Europa se 'anifesta
o ten#inta #e con0er'enta 2#e apropiere in p%anu% 0a%ori%or2 Aceasta se 'anifesta prin:
a, Descresterea 0a%orii re%i'iei ca sursa a ob%i'atii%or &ora%e2 Acest proces este 'ai
a(ansat in partea nordica a Europei, 'ai dez(oltata din punct de (edere te0nic si econo'ic2
b, De$0o%tarea #e siste&e po%itice #e&ocratice2 8n Europa ccidentala aceste siste'e sunt
stabile, noi for'e de participare indi(iduala si de grup, inclusi( actiuni de tip necon(entional,
fiind incorporate in siste'ele politice2
c, Cresterea 0a%orii re%atii%or socia%e &u%tip%e2 8n tarile U2E2 exista nu'eroase relatii
sociale rele(ante in afara locului de 'unca si fa'iliei2 Acestea sunt relatii de prietenie,
parteneriat, asociere (oluntara etc2 si ea este 'ai intensa in tari ca <ane'arca, landa sau
Ger'ania, co'parati( cu 8talia, Spania sau 8rlanda2
#, -unca este o 0a%oare cu%tura%a %a fe% #e puternica intoc&ai ca p%acerea2 Placerea si
'unca de(in tot 'ai 'ult (alori co'ple'entare2 Pluralis'ul (alorilor referitoare la 'unca este
caracteristic tarilor europene2
e, Orientarea spre rea%i$area #e sine '%oba%a2 Axarea pe 'unca si placere se 'anifesta tot
'ai interiorizat2 Aeco'pensa este autorealizarea, cu o puternica tenta indi(idualistica2
f, Prefi'urarea ca%itatii 0ietii ca o 6noua re%i'ie7. Dalori cu' ar fi pacea, drepturile
o'ului, protectia 'ediului national, lupta contra saraciei indica o profunda desc0idere catre lu'e
a culturii (est1europene22
<eci, concluzia care se poate desprinde este aceea ca e(ista conturata o cu%tura #e tip
european care se &anifesta+ fireste+ pe fon#u% #i0ersitatii cu%turi%or nationa%e i&p%icate.
Un argu'ent supli'entar referitor la existenta si caracteristicile cu%turii europene ofera si
abordarea T.@. C.un', care realizeaza o interesanta co'paratie a culturii europene cu cultura din
Asia2
Comparatie a culturilor europeana si asiatica
Cu%tura europeana"J!N, Cu%tura asiatica "JIN,
-------------------------------------------------------------------------------------------------

!, -o# #e 'an#ire
1, cau$a%+ functiona% 1, retea+ 0i$iunea intre'u%ui

2, %iniar+ abso%utist 2, ne%iniar+ re%ati0ist
4, ori$onta% 4, 0ertica%
B, !#optarea #eci$ii%or
1, core%ata cu re$u%tate%e contro%u%ui 1, ba$ata pe incre#ere
2, in#i0i#ua%a+ %ibera #e restrictii 2, tinan# cont #e so%i#aritatea 'rupu%ui
4, pe ba$a &a3oritatii 4, rea%i$an# consensu%
C, Co&porta&ent
1, corespun$ator principii%or 1, tinan# cont #e situatie
2, ba$at pe nor&e%e #e #rept 2, corespun$ator 0i$iunii co&unitatii
4, #ina&ic+ infruntan# conf%icte%e 4, ar&onios+ conser0ator
5, #esc.is+ #irect+ incre$ator in sine 5, retinut+ in#irect+ ba$at pe autoprote3are
:, e(tro0ertit :, intro0ertit
Conc%u$ii%e referitoare %a cu%turi%e europeana si asiatica, for'ulate de C0ung, autorul
studiului, sunt #oua)
1, cu%tura europeana este &ascu%ina, de tip Y!", potri(it conceptiei si ter'inologiei
asiatice, iar cea #in !sia, fe&inina sau Y#! 2
2, J!N si JIN repre$inta #oua fatete a%e ace%uiasi cos&os, ele fiind co'ple'entare,2
una nu poate supravietui fara alta
Concluzie Europa se caracteri$ea$a printr-o &are #i0ersitate cu%tura%a+ a0an# %a ba$a insa
un set #e 0a%ori esentia%e co&une si2sau ase&anatoare, care fa(orizeaza apreciabile procese de
con(ergenta culturala, co'ponente 'a,ore ale integrarii europene2
4.4. EURO-!N!E-ENTUL SI EURO-!N!ERII
4.4.1. EUROPENI@!RE!+ <UND!-ENTUL EURO-!NE-ENTULUI
Europa poseda, co'parati( cu celelalte zone econo'ice internationa%e+ #oua trasaturi
unice+ ce reprezinta a(anta,e unice2
a, In pri&u% ran#+ este un ansa&b%u unic #e forta #e &unca e#ucata si ca%ificata.
b, In a%% #oi%ea ran# &are%e a0anta3 i% constituie nu&aru% &are #e consu&atori sofisticati,
posedand si o capacitate de cu'parare ridicata.
"efinitie? Europeni$area tari%or &e&bre este procesu% &a3or prin care se asi'ura
&ecanis&e%e #e 0a%orificare
"azata pe luarea in considerare atat a asemanarilor cat si a diferentelor culturale dintre tarile
U.$., ur'and sa le (alorifice pe a'bele, europeni$area consta intr-un ansa&b%u #e &utatii in
toate #o&enii%e 1 economic, social, stiintific, educational si politic 1 de natura sa duca la o
pronuntata internationalizare a acti(itatilor din cadrul sau, (alorificand a(anta,ele co'petiti(e ce1i
sunt specifice2 8n opinia lui
SBbren Ti3&stra si a %ui Aennet. Cas%er+ indica Componentele procesului de europenizare dupa
cum urmeaza?
)& structuri transnationale
6& procese transnationale
9& identitatea europeana
:&co'unicatiile interculturale
2 Europeni$area+ proces deosebit de co'plex si dificil, cu o durata indelungata, repre$inta
fun#a&entu% #e$0o%tarii si &aturi$arii euro&ana'e&entu%ui2 +ai direct expri'ate, rit'ul si
continutul europenizarii, de unde pro(in in c(asitotalitate inputurile 'anage'entului, conditioneaza
(iteza si caracteristicile euro'anage'entului, ale carui outputuri au la ni(elul lor un i'pact 'a,or
asupra procesului de europenizare2
4.4.2. NECESIT!TE! SI DE<INIRE!
EURO-!N!E-ENTULUI
SUBIECT) EURO-!N!E-ENTUL NECESIT!TE+ DE<INIRE SI REL!TI! CU
EUROPENI@!RE!
E%e&ente%e care p%e#ea$a pt necesitatea e(istentei euro&ana'e&entu%ui sunt)
1, crearea unui nou &e#iu econo&ic pt fir&e +#atorita integrarii economiilor europene,
realizarii P2E2U2 si, in perspectiva apropiata, a %.$.U.
6& Un al doilea ele'ent care pledeaza pt euro'anage'ent il constituie
re'%e&entari%e si pre&ise%e po%itice si socia%e a%e oficia%itati%or #e %a Bru(e%%es2
<eosebit de i'portante pe acest plan sunt regle'entarile si politicile pri(ind fiscalitatea, forta de
'unca, 'ediul, teleco'unicatiile2
9& Pt realizarea euro'anage'entului pledeaza e(perienta si eforturi%e &ana'eri%or europeni.
<e,a, sunt conturate o serie de practici 'anageriale identice sau ase'anatoare in tarile U2E2,
:& Un ulti' factor cu pondere in crestere il constituie practica fir&e%or transnationa%e #e a
#e$0o%ta centre europene cu 'isiunea de a planifica si coordona acti(itatea filialelor ce opereaza
in Europa2
Ur'area actiunii factorilor 'entionati se contureaza un tip #e &ana'e&ent
euro&ana'e&ent+ care, asa cu' se subliniaza in lucrare *BoFards European +anage'ent-, are
ce(a specific, distincti( ce1l deosebeste de 'anage'entul nipon sau nord1a'erican2
!cceptiuni%e pt euromanagement difera or#on S.enton+ directorul lui *<renc.
Business Sc.oo%7 #in LBon+ e(identiaza, ca fiind 'ai frec(ente, ur'atoarele doua continuturi
notiona%e pt euro&ana'e&ent :
a, enera%i$ari%e pri0in# &ana'e&entu% practicat in Europa, ce dese'neaza un ansa'blu de
ele'ente opuse 'anage'entului din alte zone ale li'ii, ce se bazeaza pe credinte si (alori agreate
in tarile U2E2 si care incorporeaza abilitati si co'petente specifice pt a face fata contextului
co'unitar2
b, Su&a sti%uri%or #e &ana'e&ent nationa%e #in U.E. si sinteza acestora, decelata pe baza de
studii co'parati(e2
Aeferitor la continutu% euro&ana'e&entu%ui, autorul or#on S.enton face inca
doua su+linieri importante2
a& 8n pri'ul rand Euro&ana'e&entu% nu este o abor#are fara patrie, ci reprezinta un set de
co'petente specifice, dez(oltate ca raspuns la *pro(ocarile specifice- cu care sunt confruntate
fir'ele europene2
b& 8n al doilea rand+ euro&ana'e&entu% i&p%ica ca%itati si abi%itati particu%are care nu se
#e$0o%ta in mod natural in cadrul abordarilor 'anageriale nationale, si care sunt rezultatul direct
al conditiilor specifice predo'inante in contextul european2
Definitia euro&ana'e&entu%ui
En'%e$u% Aeit. T.ur%eB si sue#e$u% 1ans >ir#e&us propun o #efinire &ai cuprin$atoare a
euro&ana'e&entu%ui) *structurile de comportament managerial distincte si abordarile
decizionale si de rezolvare a problemelor la toate nivelurile organizatiei ce stabilesc identitatea
strategiei ca fiind distinct europeana si care se axeaza in 'od special asupra planificarii,
i'ple'entarii si e(aluarii sc0i'barilor-2 Aeferitor la euro'anage'ent se fac ur&atoare%e
preci$ari)
a, este in curs #e crista%i$are si nu se poate afirma ca exista, cu exceptia unor circu'stante
li'itate;
b, este or'anic %e'at #e i#eea inte'rarii europene, care (a cuprinde si alte tari;
c, ref%ecta 0a%ori cu& ar fi pluralismul, toleranta etc2, dar nu este dez(oltat in 'od constient pe
baza acestora;
d& este asociat cu conceptia *sta/e.o%#eru%ui7 ec.i%ibrat si conceptu% #e parteneri socia%i.
Definirea si caracteri$area euromanagementului co&parati0 cu &ana'e&entu% nipon
sau nor#-a&erican sunt deose+it de dificile, cel putin din doua cauze, care sunt specifice,
deoarece:
a,. -ai intai euro'anage'entul nu poate fi situat si ana%i$at in ca#ru% unei sin'ure cu%turi, asa
cu' se procedeaza in ca$u% &ana'e&entu%ui nipon sau nor#-a&erican cu o determinare
monoculturala2 Aadacinile sale 'ulticulturale, deosebit de eterogene, creeaza nenu'arate dificultati
de ordin conceptua%+ &eto#o%o'ic si e&piric2
b, ! #oua prob%e&a 'a,ora rezida in dificultatea de a1i identifica si analiza 'anifestarile
raspandite pe un spatiu cuprinzator si di(ers, ce nu pot fi raportate la (alorile unei singure culturi, si
care reprezinta feed1bacG1uri specifice la noile conditii din U2E2 aflate in continua sc0i'bare2
Handicapul prezentat de aceste dificultati se reduce treptat, pe 'asura aprofundarii cunoasterii lor,
cresterii experientei si GnoF10oF1ul specialistilor in do'eniu2
C#C@UC8E: euro&ana'e&entu% este in sta#iu% e&brionar a% e0o%utiei+ definindu1si
functiile, continutul si 'odalitatile de operationalizare2 Este inca prea de(re'e ca sa pute'
afir'a cand (a de(eni do'inant in Europa2
4.4.4. EURO-!N!ERII
SUBIECT8 4.4.4 EURO-!N!ERII SI EUROINTREPRIN@!TORII
Aparitia euro&ana'e&entu%ui a deter'inat aparitia conceptului de
euro'anageri. Ro%u% euro&ana'eri%or este acela de a i'ple'enta abordarile specifice
euro'anage'entului2 Trasatura %or #efinitorie este, dupa cu' subliniaza Gerrit
"roeGstra, euroco&petenta2 <e re'arcat insa ca nu toti specialistii apreciaza ca necesar
euro'anagerul2
<ecanul de la @ondon "usiness Sc0ool 1 or'e Bain afir'a ca *Sunt &ai #e'raba in
fa0oarea i#eii #e &ana'er internationa% #ecat #e euro&ana'er7.
O abor#are &ai concreta asupra a ceea ce insea&na euro&ana'erii o au profesorii
france$i <ran/ Bournois si *ean - 1u'ues C.auc.at2
8n conceptia lor, euro&ana'eru% se poate re'asi in ur&atoare%e iposta$e)
a&'anager dintr1un stat 'e'bru al U2E2 (acceptiunea uzuala a o'ului de pe strada&;
b,&ana'er care %ucrea$a in propria tara+ dar pt o co'panie din alta tara;
c&'anager ce 'unceste in afara tarii sale pt o co'panie din propria tara;
d& 'anager care, in decursul carierei, a lucrat in 'ai 'ulte tari ale U2E2, intr1o 'are co'panie cu
filiale in 'ai 'ulte tari2
Diziunile diferite asupra euro'anagerului sunt generate de neabordarea
euro'anage'entului in toata co'plexitatea operationalizarii prin inter'ediul 'anagerilor2
Specialistii ro'ani considera ca euro&ana'e&entu% 0a fi uti%i$at+ si (a a(ea i&p%icatii in
practica &ana'eria%a la trei pa%iere :
1, Pri&u% pa%ier $ euromanagementul fa fi utilizat de catre managerii firmelor multinationale
si fir'elor 'ari, 'i,locii si 'ici nationale, care insa sunt puternic integrate in econo'ia U2E2 prin
relatii de apro(izionare, (anzare, engineering, financiare, personal
2, !% #oi%ea pa%ier $ euromanagementul va fi utilizat de managerii firmelor care, desi isi
desfasoara activitatile exclusiv intr1un spatiu national, dar, se afla sub incidenta i regle'entarilor
U2E2, sunt ne(oite sa le utilizeze2
4, !% trei%ea pa%ier $ euro&ana'e&entu% 0a fi uti%i$at #e catre &ana'erii fir&e%or &ici+ &ai
rar &i3%ocii+ a caror acti(itate este cantonata exclusi( intr1o zona locala dintr1o
Caracteristici%e specifice a%e euro&ana'eri%or fata #e cei%a%ti &ana'eri niponi sau a&ericani
I, Pri& =I@IUNE 1 Potri0it %ui =an Di3c/ acestea se re$u&a %a ur&atoare%e cinci
caracteristici a%e euro&ana'eu%ui:
1,abi%itatea #e a inte%e'e &e#iu% #e afaceri european si specificul co'plexitatii sale culturale,
sociale, politice si econo'ice;
2,capacitatea #e a i&a'ina+ crea si con#uce noi for&e #e acti0itate (retele 1 co'andouri
centrate pe realizarea anu'itor sarcini, unitati coordonatoare&, care depasesc granitele si
conecteaza culturile;
4,abi%itatea #e a 'enera concentrarea persona%u%ui, indiferent de (alorile sale culturale, in
(ederea realizarii 'isiunii si identitatii fir'ei;
5,capacitatea #e a obtine suportu% pt #esfasurarea acti0itati%or co&paniei in alte tari din
partea *staGe0olderilor * nationali;
5, abi%itatea #e a accepta si operationa%i$a &obi%itatea transnationa%a, realizand o cariera
europeana2
2, ! #oua abor#are 1 or#on S.enton, considera ca euromanagerul ar tre+ui sa se
caracterizeze prin?
a, capacitatea #e a co%ecta si fo%osi infor&atii din afara zonei i'ediate de actiune curenta a
fir'ei,
b, abi%itati referitoare %a re'%e&entari%e si %e'i%e e&ise #e U.E.+
c, capacitatea #e a trata cu a%ti europeni abilitati co'unicationale in context 'ultinational,
#, priceperea #e a #eco#ifica co&parti&entu% profesional al persoanelor apartinand altor
culturi,
e, abi%itati %in'0istice+ reco&an#an#u1se sa fie poliglot 2
4, Intr-o a%ta abor#are +partia% #iferita, doi specialisti francezi, subliniaza ca cea 'ai
i'portanta caracteristica a unui euro'anager este
aF capacitatea #e a se a#apta rapi# %a #iferite%e cu%turi, l
b& a care 'ai adauga, in plus fata de precedentii specialisti, experienta de munca in alta tara si
mobilitatea sa si a familiei pt deplasari si vietuire in alte contexte culturale2
Ase'enea caracteristici isi au fundament intr1un ansa&b%u #e ca%itati si co&petente:
incredere profunda in capacitatea proprie de a realiza lucruri deosebite, funda'entata pe
co'petenta 'anageriala si te0nica; entuzias' si e'patie pt popoare si culturi diferite, dublate de
dorinta de a descoperi si ar'oniza proble'e di(ergente, al caror funda'ent il reprezinta
cunoasterea li'bilor straine si capacitatea de a co'unica; constientizarea propriilor (alori
personale si orientari culturale; dorinta puternica de a accepta sc0i'bari in do'eniul profesional
de1a lungul intregii (ieti, ceea ce presupune flexibilitate si abilitate innascute2
Concluzie: euro&ana'eru% nu apare #e %a sine, ci necesita, o pre'atire specia%a2
8nteresanta pe acest plan este abordarea centru%ui #e pre'atire E.!.P. #in Paris2 8n
pri'ul rand, sfera pregatirii euro'anagerului este necesar sa aiba in 0e#ere 5 cate'orii #e
e%e&ente) constiinta, cunostinte, aptitudini si atitudini2
<obandirea cunostintelor necesare, dezvoltarea aptitudinilor si atitudinilor pe coordonatele
europenizarii , se realizeaza prin inter'ediul a trei &o#u%e #e pre'atire si anu'e:
. 'odule specifice de pregatire a euromanagerilor
)& +ediul econo'ic european
6& <ina'ica 'anage'entului european
9& Procesele de europenizare
5, !%ta abor#area ; cea a %ui Rotter#a& Business Sc.oo%, este partial diferita2 Progra'ul
de for'are a ceea ce ei nu'esc +2"2A2 european, in fapt tinerii euro'anageri, ce (or conduce in
(iitorul apropiat, este a(at pe incorporarea a cei 9 #e I"#e %a Ion,) internationa%i$are,
integrare, parteneriat cu practica, abilitati intuitive, ino(are si te0nologie infor'ationala, toate
centrate pe specificul european in perspecti(a dez(oltarii sale2
4.4.5. EUROINTREPRIN@!TORII
Europeni$area isi gaseste corespondent nu nu&ai in p%an &ana'eria%, ci si cel
intreprenorial, prin aparitia eurointreprin$atori%or2
Eurointreprin$atorii+ au drept o+iect de activitate nu firmele mici, ci fir&e%e &ari2 ,
Denu&irea #e euro "euro&ana'e&ent+ euro&ana'eri+ etcF (ine toc'ai de la faptul ca, fiind
i'plicati in acti(itatea unor fir'e 'ultinationale, actioneaza la ni(elul Europei, piata europeana
reprezentand integral sau partial *tinta lor econo'ica-, eurointreprin$atorii actionan# in
spiritu% creati0 si #ina&ic specific intreprin$atori%or, nu au asteptat o intensa europenizare sau
cristalizarea euro'anage'entului, ci le1au precedat2 <e fapt, la intensificarea europenizarii, ca si
la conturarea euro'anage'entului, eurointreprinzatorii au a(ut si au 1 c0iar daca nu si1au propus
o contributie notabila cu o pronuntata di'ensiune prag'atica si 'etodologica2
In 0i$iunea %ui 1en$e%+ eurointreprinzatorii sunt arti$anii rein0i'orarii sectoru%ui
pri0at #e #i&ensiuni &ari in Europa2 Aflati in fruntea unor 'ari fir'e ca A"", <ai'ler "enz,
Societe @/onnaise des Eaux sau Unile(er, eurointreprinzatorii au renuntat la 'anage'entul
traditional, de(enind 'ai intreprenoriali, cos'opoliti si oa'eni publici acti(i2 Specific %or este si
faptu% ca nu sunt proprietari ai fir&e%or con#use, ci ocupa po$itii &ana'eria%e, e(entual, ca
ur'are a ser(iciilor aduse fir'ei de(enind si actionari2
-o#u% #e #eci$ie si actiune a% eurointreprin$atori%or se inscrie in tab%ou% tipic
proiectat #e Sc.u&peter pt intreprinzator, agresi( in sensul bun al ter'enului si asu'area de
riscuri in 'odelarea fir'elor conduse2 'odul de actiune al eurointreprinzatorilor se apropie ca
spirit si realizari de performantele intreprinzatorilor vizionari de la inceputul secolului; 7 cu'
ar fi, de exe'plu, !nton P.i%ips+ >erner 0on Sie&ens sau Robert Bosc. 1 ce au fun#a&entat
fir&e ba$ate pe te.no%o'ii noi si pro#use ino0ati0e. Spre #eosebire #e acestia insa+ ei nu au
trebuit sa porneasca #e %a 6$ero7. +isiunea si perfor'anta lor au constat in realizarea unor
i'ense si globale organizatii, (alorificand, fireste, oportunitatile stiintifico1te0nice produse in
ulti'ele decenii2
O caracteristica &a3ora a euro&ana'eri%or re$i#a in capacitatea de a infiinta o retea
de a(anposturi in principalele zone econo'ice ale Europei, si c0iar in afara acestora2 Pt a construi
rete%e europene s-au fo%osit #e te.nica 6tas/ force- (realizarea de sarcini 'a,ore prin crearea
unei co'isii speciale pt o durata li'itata in conditiile delegarii de sarcini, co'petente si
responsabilitati bine precizate si a alocarii resurselor necesare&, si #eci$ii%e strate'ice au
beneficiat #e 6%obbB7 la ni(el gu(erna'ental si local2 Bestarea reactiilor unor i'portanti factori
decizionali in raport cu strategia si actiunile fir'ei s1a realizat punand in circulatie ciorne de
proiecte confidentiale, iar testarea preli'inara a reactiilor, prin tri'iterea de 'esa,e propriilor
organizatii sau factorilor i'plicati din tarile1gazda, adesea prin inter'ediul cu(antarilor publice
etc2
!bor#area intreprenoria%a a eurointreprin$atori%or se concreti$ea$a si in &o#u% #e
concepere si rea%i$are a re%atii%or cu fi%ia%e%e. Spre deosebire de 'anagerii 'ultinationalelor
nipone sau nord1a'ericane, autonomia filialelor din alte tari conduse de euromanageri este
foarte pronuntata2 .rec(ent, sefilor de filiale li se descentralizeaza o ga'a foarte cuprinzatoare de
obiecti(e, sarcini, co'petente si responsabilitati2 biecti(ele si coordonatele trans'ise in scris
conducatorilor de filiale sunt foarte putine, iar raporturile lor par adesea a'bigue2 Cu toate
acestea, perfor'antele filialelor sunt, de regula i'presionante cu toate dificultatile inta'pinate in
integrarea rezultatelor acti(itatilor locale in produse care se (and in toata lu'ea, in realizarea de
centre globale de productie sau de co'petente perfor'ante la ni(el international2
Or'ani$area pro&o0ata #e eurointreprin$atori este pre#o&inant or'anica cu re#use
e%e&ente #e tip &ecanicist+ ce se dez(olta folosind cu precadere elemente de soft& economic,
tehnic, stiintific, managerial si mai putin achizitii masive de echipamente2 Aeorganizarile din
ulti'ele decenii de la Sie'ens, <ai'ler 1 "enz sau "AS. au fost toate de acest tip2
.rec(ent, in %ocu% &ari%or a3ustari structura%e, folosite pe scara larga de multinationalele
din '.U.., se apeleaza la revederea zonelor de competenta si responsa+ilitati care se atri+uie
unor cadre ce poseda potentialul si vointa de a realiza o+iectivele previzionate. Ca ur'are, rareori,
ec0ipele 'anageriale s1au a'plificat2 Spre exe'plu, la Sie'ens s1a apelat la asa1nu'ita grupare
*tripla-, 'anagerilor de (arf atribuindu1li1se conco'itent, sarcini, co'petente si responsabilitati
functionale de realizare a unor produse si pri(itoare la o anu'ita zona geografica2 Ur'area,
nu'arul grupurilor independente in cadrul fir'ei Sie'ens a sporit de la H la )52 Printr1o ase'enea
abordare se recreeaza, asa cu' sublinia Herr0ausen, presedintele atotputernicei "anci Ger'ane,
conditiile intreprenoriatului de tip clasic, fara a le pierde pe acelea de a fi co'ponenti ai unei 'ari si
co'plexe organizatii2
Europeni$area 0a #eter&ina &u%tip%icarea nu&aru%ui #e eurointreprin$atori in
'arile co'panii2 Conco'itent, se 0a constata o pro%iferare a eurointreprin$atori%or, luand,
fireste, for'e partial diferite, si la ni(elul unor fir'e de di'ensiuni 'i,locii si 'ici+ dar care
actioneaza la scara europeana2 Aezultatele cercetarilor realizate de una dintre cele 'ai bune
ec0ipe europene, cunoscute sub denu'irea Grupul Stratos, (in sa confir'e o ase'enea
prezu'tie, proliferarea intreprinzatorilor de tip dina'ic 1 creati(i in detri'entul celor
ad'inistrati(1executi(i, fiind o pre'isa pt extinderea eurointreprenoriatului2
4.4.:. -ODELUL DE -!N!E-ENT EUROPE!N
SUBIECT) SC1IT! UNUI -ODEL DE -!N!E-ENT EUROPE!N CONTINUT SI
I-PORT!NT!
8n conceptia bine cunoscutului profesor be%'ian P.. De >oot, &o#e%u%
european #e &ana'e&ent, care se afla in curs de perfectionare, rezida, in esenta, in trei
e%e&ente:
1, Noua &o#ernitate, are in vedere mediul in care evolueaza firma2 Aceasta se
caracterizeaza prin:
a& oferirea de perspecti(e 'ai largi fir'elor care au in (edere existenta in Europa a celei 'ai 'ari
piete din lu'e si faptul ca U2E2 reprezinta cel 'ai 'are co'erciant de pe 'apa'ond, realizand
peste 54I din co'ertul international;
b& capacitate 'are de a conduce fir'e caracterizate printr1o 'are di(ersitate culturala si,
indeosebi, plasate intr1un 'ediu foarte eterogen cultural;
c& flexibilitatea si adaptabilitatea fir'elor la e(olutia dina'ica a 'ediului2
d& reteaua de relatii 'anageriale la ni(el european, bazata in buna 'asura, pe relatiile personale
dintre 'anagerii i'plicati, unele cu deter'inare istorica, altele for'ate in scoli, (acante,
organis'e internationale2
6& Ec.i%ibrarea &ana'e&entu%ui si %ea#ers.ipu%ui, pornind de la faptul ca, in prezent, in
U2E2 se pune un accent 'ai 'are pe un leaders0ip focalizat pe di'ensiunea u'ana a acti(itatilor
si pe 'anage'ent, situatie in(ersa celei existente in S2U2A2 Ec0ili+rarea raporturilor dintre
management si leaders0ip are in vedere:
a& intr1o lu'e turbulenta, predo'inanta in perioada actuala, leaders0ipul este 'ai i'portant decat
'anage'entul;
b& funda'entarea leaders0ipului pe capacitatea de a articula o (iziune, o conceptie coerenta care
sa reflecte diferentele culturale i'plicate, si care sa fie in 'asura sa (alorifice a(anta,ele P2E2U2
si, in (iitor, si ale +2E2U2, ca si ale celorlalte 'utatii institutionale sau de 'ecanis'e produse in
U2E2;
c& operationalizarea leaders0ipului presupune intense si eficace procese de co'unicare, care sa fie
'odelate in functie de si'ilaritatile culturale i'plicate2
9& Re#efinirea fina%itatii intreprin#erii, a(and in (edere 'ultidi'ensionalitatea sa, cu o
pronuntata deter'inare culturala2 8n acest proces este reco'andabil sa se tina cont ca:
a& in U.E. +aza puterii managerilor este sensi+il mai larga decat in S.U.&22 @a a'ericani
principala legiti'itate a puterii 'anagerului general si a celorlalti co'ponenti ai esalonului
superior al 'anage'entului o reprezinta adunarea generala a actionarilor2 8n U2E2, 'anagerii nu1i
suficient sa fie acceptati de actionari, ci ei depind de salariati, sindicat si in unele situatii de
politicieni, partide sau autoritati locale2 <eci, situatia este 'ult 'ai co'plexa, a(and un 'ai
pronuntat caracter politic decat in S2U2A2;
b& perceptia populatiei, a specialistilor si managerilor asupra rolului pietei in activitatea
econo'ica si a 'odului sau de 'anifestare prezinta anu'ite specificitati2 Aolul pietei, de
regulator al acti(itatilor econo'ice, este conceput 'ai li'itat: (alorile pe care se bazeaza
gandirea si co'porta'entul agentilor econo'ici si salariatilor sunt partial altele decat cele ale
capitalis'ului pur2 8n U2E2, in care 'a,oritatea populatiei este crestina si ani'ata de ideile
socialis'ului, 'anage'entul prezinta o di'ensiune pronuntat sociala, fiind orientat, potri(it
for'ularii lui <e Qoot, spre un *capitalis' responsabil-2
-o#e%u% european #e &ana'e&ent se 0a contura si #e$0o%ta+ probabil, intr1un rit' 'ai
rapid, ca ur'are a intensificarii europenizarii, a consolidarii P2E2U2 si a altor 'utatii2 Este e(ident ca
acesta nu se (a 'argini doar la di'ensiunile econo'ice si sociale, ci (a prezenta si pronuntate
di'ensiuni sociale si culturale, care1i (or conferi trasaturi distincte co'parati( cu 'anage'entul
nipon si nord1a'erican2 Atat la 'aturizarea cat si la i'ple'entarea 'odelului european de
'anage'ent, eurointreprinzatorii si euro'anagerii (or contribui substantial2
C!PITOLUL 5

-!N!E-ENTUL *!PONE@
Una din principalele concluzii ale studiilor si obser(atiilor, necontestate de ni'eni, este aceea ca
&ana'e&entu% 3apone$ are un ro% #eter&inant in rea%i$area perfor&ante%or2 <e aici
i'portanta si necesitatea cunoasterii caracteristicilor de baza ale 'anage'entului ,aponez, a
surprinderii ase'anarilor si deosebirilor, co'parati( cu 'anage'entul utilizat in alte tari
dez(oltate2
5.1. C!R!CTERISTICI ENER!LE !LE -!N!E-ENTULUI
SI CULTURII *!PONE@E
SUBIECT) C!R!CTERISTICILE ENER!LE !LE CULTURII SI
-!N!E-ENTULUI *!PONE@ SI ELE-ENTE ECONO-ICO-SOCI!LE SPECI<ICE
CONTEHTULUI N!TION!L NIPON " de scris :2)2) si :2)2:&
,.!.!. Trasaturi cultural7sociale
Caracteristici%e #e ansa&b%u a%e &ana'e&entu%ui si cu%turii nipone2
)& Un pri' ele'ent specific, care se afla la baza co'porta'entului si 'anage'entului
,aponez, este asa1nu'itul 6a&ae7, prin care se dese'neaza o stare specifica de dependenta si
intra,utorare care exista intre co'ponentii oricarei organizatii. %elatiile interpersonale bazate pe
a&ae presupun un anu'e atasa'ent e'otional, astfel incat persoana dependenta are un
co'porta'ent specific, e(itand sa1si asu'e responsabilitati indi(iduale in intreprinderea de
actiuni proprii, asteptand ca seful de care depinde sa aiba initiativa si sa-l protejeze2 Aelatiile
u'ane se asea'ana cu cele dintre o 'a'a si copilul sau, in sensul ca persoana dependenta are
dorinta de a fi iubita discret si de a fi prote,ata de seful sau de aceea ce se inta'pla in 'ediul in
care isi desfasoara acti(itatea2 !&ae prezinta o importanta vitala pt psihicul si stabilitatea
emotionala a japonezilor, el i'pregneaza intreaga structura sociala, de(enind o do'inanta a
'entalitatii si co'porta'entului nipon2
6& Un alt ele'ent specific, culturii ,aponeze este asa1nu'itul paterna%is&+ 'rupis& sau
fa&i%iaris&2 El consta in tendinta ,aponezilor de a pune accentul pe grupul din care fac parte, in
sensul de protectie, afectiune, descoperire a necesitatilor bunei lui functionari, in opozitie cu
celelalte grupuri2 Ca ur'are, in organizatiile ,aponeze, prioritate are cadrul situational, si nu
atri+utele personale ale mem+rilor sai2 8n confruntarile unui nipon cu alta persoana, acesta are in
(edere, grupul caruia ii apartine oponentul si nu cine este respecti(ul indi(id2 Se pro'o(eaza
deci grupul, apartenenta la grup si relatiile in cadrul grupului din care face parte2
9& alta caracteristica 'a,ora a 'anage'entului si acti(itatii organizatiilor in 3aponia
este %ar'a pro%iferare a 6'rupu%ete%or7 si a 6c%ici%or7+ in cadrul lor, cu' sunt denu'ite in
nipona 6.abatsu-2 Aezultanta a specificitatilor de 'entalitate si co'porta'ent de,a 'entionate 1
a'ae, paternalis', o/abun1Gobun 1, grupuletele sunt co'ponente functionale de baza ale
organis'elor gu(erna'entale, partidelor politice, 'arilor intreprinderi etc2 Cele 'ai frec(ente
criterii de constituire sunt absolvirea acelorasi universitati, legaturile de casatorie si munca in
co'un in cadrul aceluiasi colecti(2 Grupuletele prote,eaza interesele 'e'brilor si asigura
totodata un sistem de contacte si echilibre in cadrul fiecarui siste'2 Ar'onia de suprafata a
organizatiei este 'entinuta pana cand grupuletul de la conducere este *atacat- de un alt grupulet2
@upta este scurta, de ordinul zilelor, iar conducatorii care o pierd parasesc, de regula,
intreprinderea, in cadrul sau restaurandu1se cooperarea in 'unca si ar'onia in relatiile
interpersonale, la fel ca si in perioada anterioara2
5.1.2 . INC!DR!RE! IN !BORD!RE! CU!DRODI-ENSION!L!
! LUI 1O<STEDE PT -!N!E-ENTUL *!PONE@
INC!DR!RE! IN -!N!E-ENTUL NIPON ! !BORD!RII
CU!DRODI-ENSION!L! ! LUI 1O<STEDE
Analiza contextului ,aponez si a 'anage'entului utilizat prin pris'a celor patru
di'ensiuni stabilite de Hofstede duce, la ur'atoarele constatari:
)& se pune &ai &u%t accentu% pe co%ecti0is& #ecat pe in#i0i#ua%is&, ceea ce se reflecta in
accentul acordat apartenentei si loialitatii fata de grup si de organizatie, in ansa'blul sau, in
pro'o(area unei orientari de grup si in situarea pe pri'ul plan nu a *eului- indi(idului, ci a
intereselor si actiunilor *noastre-;
2, #istanta fata #e putere este conco&itent foarte &are si, aparent, paradoxal, foarte &ica2
Este foarte 'are prin pris'a pri'atului absolut al ierar0iei, prin prestigiul de care se bucura
autoritatea for'ala la toate esaloanele organizatiei2 8n acelasi ti'p, este si foarte 'ica, datorita
largii proliferari a adoptarii deciziilor prin consens, proces esential din punct de (edere al
conducerii, in cadrul caruia participarea larga a personalului, indiferent de postul detinut,
dezbaterea de'ocratica a infor'atiilor si stabilirea prin consens a solutiilor de aplicat sunt
predo'inante;
4, e0itarea incertitu#inii este di'ensiunea cea 'ai e(identa, expri'ata prin larga apelare la
anga,area pe (iata, utilizarea unor siste'e de salarizare si pro'o(are bazate predo'inant pe
(ec0i'e, siste'e organizatorice precis conturate si elaborare de strategii;
5, e%e&ente%e #e &ascu%initate si fe&initate se regasesc in proportii relati( egale2 rientarea
spre 'asculinitate a contextului ,aponez rezulta din larga diferentiere a rolurilor in societate (de
exe'plu, nu'ai barbatii se anga,eaza pe (iata& si din accentul acordat de indi(izi obtinerii de bani
si lucruri2 8n acelasi ti'p se 'anifesta puternic ele'ente de fe'initate, cu' ar fi prioritatea
acordata perfor'antelor grupului in raport cu cele indi(iduale sau orientarea paternalista a
organizatiilor, a sefilor fata de salariati2
,.!., %epere structural7economice
Econo'ia nipona are structura #ua%a, marile grupuri economice, #enu&ite $aibatsu sau
/airetsu+ coexistand cu un 'are nu'ar de intreprinderi 'ici2
)& 8n prezent exista sase &ari 'rupuri econo&ice, bine cunoscute, de altfel, in lu'ea
intreaga 1 +itsui, +itsubis0i, Su'ito'o, .u,i, SonFa si <ai Sc0i %ong/a 1 fata de )4 cate au fost
la sfarsitul celui de1al doilea razboi 'ondial, desfiintate de a'ericani potri(it pre(ederilor
tratatului de pace2Aceste grupuri au a(ut si un rol econo'ic deter'inant in dez( 3aponiei2 .iecare
grup poseda o (iziune si o strategie bine definite, bazate pe a'ple resurse u'ane, financiare si
te0nologice2 (rin sistemul de subcontractare fiecare grup conlucreaza cu 'ii de fir'e 'ici,
'i,locii si 'ari2 Siste'ul de subcontractare nipon reprezinta conco'itent o 'odalitate de
planificare, de cooperare in productie si co'ercializare deosebit de eficace2 8n ulti'ii ani, pe
langa aceste grupuri se cristalizeaza a'ple 0oldinguri cu un actionariat anoni', care tind sa ,oace
un rol 'a,or in econo'ia nipona, si'ilar cu cel al zaibatsu1urilor2
6& -a3oritatea intreprin#eri%or nipone sunt insa &ici2 Alcatuite, potri(it pre(e1
derilor legislatiei nipone, din 'ai putin de )44 salariati, intrep 'ici si 'i,locii , in nu'ar de H,5
'ilioane, reprezinta circa JJI din totalul intrep ,aponeze2 8n cadrul lor lucreaza :4 de 'ilioane
de salariati, adica K4I, din totalul fortei de 'unca ocupate, furnizand peste 54I din productia
nationala nipona2
Azi 3aponia a de(enit foarte atracti(a pt in(estitorii straini, intrucat prezinta un cli'at de
afaceri poziti(, legea este respectata, dispune de o infrastructura a(ansata, resursele u'ane sunt
foarte calificate si exista nu'erosi consu'atori2 8n plus, refor'a financiara care se deruleaza
genereaza sperante pt a'plificarea acestor caracteristici si a unei cresteri pe ter'en lung2
9& @a baza econo'iei nipone se afla, asa cu' sublinia fostul a'basador al 3aponiei, in
Ao'ania, Cos0iaGi %o/o'a, patru forte &otrice
a& Existenta unor afluente resurse financiare
b& Posedarea unor porturi natura%e foarte bune, (alorificate prin a'plasa'ente industriale
adec(ate
c& Existenta unor resurse u&ane a&p%e ce &uncesc ( peste HE de 'ilioane& , educate
comprehensiv si care folosesc te0nologii adec(ate in fir'e
d& Practicarea unui &ana'e&ent perfor&ant, care se exercita asupra intregului nucleu de
acti(itati econo'ice: cercetare, planificare, productie, transport, 'arGeting, (anzari, folosirea
produselor de catre consu'atori, colectare si reutilizarea lor2
8n ulti'ul deceniu, *aponia s-a confruntat cu #ificu%titi &a3ore+care au #eter&inat
o sca#ere a perfor'antelor sale econo'ice, cauza 'a,ora a acestei e(olutii o reprezinta
ra&anerea in ur&a in tran$itia %a econo&ia ba$ata pe cunostinte+ proces in care, pe pri'ele
locuri se situeaza SUA, Australia, <ane'arca , 8rlanda, landa, #or(egia2 8n acest studiu se
afir'a ca *aponia a esuat in a pre'ati in 'od adec(at cele cinci elemente care reprezinta
fundamentul econo&iei ba$ate pe cunostinte $ infrastructura bazata pe te0nologii 'oderne,
infor'atice si de co'unicatii, regle'entarea co'unicatiilor, transfor'area siste'elor de
productie internationala si a siste'elor de ino(are, restructurarea organizarii industriei si relatiile
dintre industrie si uni(ersitati2
Constientzarea acestor proble'e s1a reflectat in conceperea unei strate'ii cuprin$atoare
ce are in (edere adaptarea la retelele internationale de productie, re(igorarea siste'elor de
ino(are, introducerea siste'elor 'anageriale si infor'atice bazate pe te0nologii infor'atice si
co'unicationale 'oderne si facilitarea reorganzarii industriei si a 'arilor co'panii2
5.2. TR!S!TURI DE<INITORII PT I!-B!S - -!N!E-ENTUL
INTREPRINDERILOR *!PONE@E
,...!. -iziune specifica asupra organizatiei
SUBIECT) =I@IUNE! SPECI<IC! NIPON! !SUPR! OR!NI@!TIEI SI
-OD!LIT!TILE DE E=!LU!RE ! PERSON!LULUI IN C!DRUL
!CESTOR! " co&binata 5.2.1 K 5.2.E,
<ir&a+ in orice context cultural, prezinta conco'itent 'ai 'ulte di'ensiuni: economica,
sociala, tehnica, juridica etc2 Specifica fir'elor nipone este prioritatea #i&ensiunii sa%e socia%e2
Pt ,aponezul tipic, firma constituie ambianta unde se duce zilnic pt a-si intalni colegii si
impreuna cu care isi petrece cea mai mare parte a timpului nealocat odihnei 2 Psi0ologic,
&a3oritatea 3apone$i%or au #oua fa&i%ii: una acasa+ cea clasica; cealalta fiind colecti(itatea in
care se integreaza in cadrul fir'ei2 A'bele prezinta o i'portanta esentiala pt ei, for'and un
uni(ers ec0ilibrat in care li se deruleaza (iata2
)& Se'nificati( pt ceea ce reprezinta fir'a nipona pt co'ponentii sai sunt elementele
prezentate de )ichard *are. Potri(it lui, pri&a caracteristica a fir&ei 3apone$e este faptul ca
repre$inta o co&unitate u&ana in cadrul careia sta/e.o%#eru% principal i% constituie
sa%ariatii2 Abia dupa aceea prezinta i'portanta firma ca o proprietate si ca o afacere2
6& Specifica organizatiilor nipone este absenta unei #e&ocratii nete intre manageri si
executanti, de tipul celei practicate in fir'ele europene sau nord1a'ericane2
9&Contactele personale prile,uite de 'unca in organizatie prezinta o i'portanta
cruciala2 Re%atii%e persona%e in care se integreaza salariatul nipon, a(and ca suport raporturile
o=a+un79o+un, sunt deosebit de i'portante pt el2 .aptul ca, frec(ent, relatiile de 'unca din
ti'pul progra'ului, cu o puternica incarcatura afectiva, se continua si dupa, la o cafenea,
restaurant sau club, le confera consistenta si se&nificatii aparte2 Cand ,aponezul se
pensioneaza, frec(ent, ec0ilibrul sau este afectat cu o ase'enea intensitate incat o proportie
apreciabila a,ung sa di(orteze 2
:& Salariatii fir'ei nipone prezinta, dupa opinia profesoru%ui Aaarn AoboBas.i, trei
obsesii 'a,ore
O+sesiile salariatilor firmei nipone sunt?
a& Pri'a obsesie R infor&atii%e+ cunostinte%e+ in0atarea- se traduce in preocuparea lor
intensa pt actualizarea si a'plificarea infor'atiilor si abilitatilor i'plicate de acti(itatile econo'ice
ale fir'ei2 Aceasta se reflecta in acceptarea 'ai cuprinzatoare a ele'entelor te0nice, econo'ice etc2
ce nu pro(in din fir'a, ei neavand sindromul !#+, foarte raspandit in Europa sau A'erica2
b& Grupis'ul si 'unca in ec0ipa
c& Ulti'a categorie de obsesii este intitulata 6 acceptarea a&bi'uitatii si .aosu%ui *
consta in disponibilitatea pt a con(ietui si recepta ele'ente de natura organizationala 1 si nu
nu'ai 1 insuficient de precis definite, fa(orizeaza o a'biguitate rapida, co'plexa si uneori c0iar
0aotica in acti(itatea econo'ica, asociata obtinerii de perfor'ante econo'ice de catre fir'a2
5& @a baza acti(itatii fir'elor nipone se afla frec(ent asa1nu'itul 6!ns.in/an7 care
in traducere ar insemna asigurarea sigurantei si protectiei clientilor2 8n acest scop,
'anage'entul fir'elor ,aponeze se concentrea$a asupra CPLS, adica calitate, pret, livrare si
service. Se au in (edere prioritar, pt a atrage si pastra clientii nu nu'ai pretul si calitatea
produselor si ser(iciilor oferite 1 'odul de a proceda tipic al intreprinderilor nord a'ericane si
(est europene 1 dar si li(rarea produsului (cand, cum, cat, in ce conditii& si ser(ice1ul la utilizator,
fireste, dupa cu'parare2 Aceasta denota atat acordarea unei inse'natati superioare clientilor
fir'ei, cat si abordarea lor sensibil 'ai co'plexa in (ederea satisfacerii co'plete a necesitatilor
si preferintelor acestora2
8n perioada actuala, de dupa criza din )JJ:, 'a,oritatea fir'elor nipone sunt confruntate
in principal cu solutionarea ur'atoarelor prob%e&e #e esenta:
a& pregatirea pt globalizarea accelerata a acti(itatilor econo'ice;
b& a'plificarea ser(iciilor efecti(e oferite de *gulerele albe (F0ite collar&, adica de specialisti si
functionari;
c& realizarea de 'ecanis'e pt relatii cu *s0are0olders- sensibil 'ai ec0ilibrate;
d& cresterea calitatii 'uncii in conditiile unui ec0ilibru superior a relatiei fa'ilie;fir'a2
5.2.2. STRUCTUR! -!RILOR RUPURI
INDUSTRI!LE - @!IB!TSU
SUBICT) -!N!E-ENTUL *!PONE@ STRUCTUR! -!RILOR RUPURI
INDUSTRI!LE "@aibatsu, si a#optarea #eci$ii%or prin consens " 5.2.2 si 5.2.5,
A' (azut ca econo'ia nipona are structura #ua%a, marile grupuri economice, #enu&ite
$aibatsu sau /airetsu+ coexistand cu un 'are nu'ar de intreprinderi 'ici2 .iecare $aibatsu are
o structura co'plexa2
Co&ponente%e tipice a%e $aibatsu sunt)
1, <abrici si u$ine
2, Banca proprie
4, Co&panie 'enera%a co&ercia%a
<intre ele, in plan 'anagerial ele'entele specifice sunt date de existenta bancii si a co'paniei
co'erciale generale, la care o sa ne referi' in 'od special2
A& Banca indeplineste, in pri'ul rand, functia clasica de asigurare a principalelor resurse
financiare pt functionarea si dez(oltarea respecti(ului grup industrial2 8n plus, realizeaza 1 situatie
'ai rar intalnita in alte tari 1 si o functie integrativa, prin inter'ediul politicilor financiare pe
care le pro'o(eaza2 8ntrep ,aponeze, caracterizate printr1o rapida extindere, fac imprumuturi
'asi(e al caror procent fata de capitalul lor total se ridica la ni(eluri superioare 'ediei uzantelor
din tarile occidentale2 Pt aceasta, sunt ne(oite sa accepte super(izarea personalului bancilor,
adesea din randul lor nu'indu1se directorul general, pierzandu1si astfel o parte din autonomie2
"& Co&pania co&ercia%a 'enera%a pe langa functiile co'erciale clasice, are si un
i'portant rol inovator si de impulsionare a dezvoltarii grupului industrial2 Aeferitor la functia lor
co'erciala, de retinut ca este foarte a'pla, prin inter'ediul acestei co'panii (anzandu1se o 'are
parte din produsele fabricilor ce for'eaza grupul industrial2 Spre exe'plu, +itsubis0i Corporation,
+itsui S C si Su'ita'o S0a,i, co'paniile co'erciale generale ale 'arilor grupuri industriale
'entionate, realizeaza 'ai 'ult de ,u'atate din exportul si i'portul acestora2
Principa%e%e actiuni a%e co&panii%or co&ercia%e generale sunt:
a& efectueaza cercetari de 'arGeting si distribuiri ale produselor grupului, in sc0i'bul unui
co'ision;
b& initiaza dez(oltarea de noi co'panii, 'ai ales in ra'uri industriale noi;
c& organizeaza societati 'ixte atat in 3aponia cat si in alte tari;
d& furnizeaza credite furnizorilor si clientilor grupului, in special intreprinderilor 'ici;
e& cu'para actiuni la banca pt furnizorii si clientii intreprinderii in (ederea strangerii relatiilor cu
acestia2
8ntre banca, uzine, fabrici si co'pania co'erciala generala exista puternice legaturi
economice si de management, ceea ce confera acestor 'ari 'onopoluri o forta econo'ica
i'presionanta, de'onstrata, de altfel, cu prisosinta prin e(olutia spectaculoasa a econo'iei
nipone in ulti'ele decenii2
,...5. %elatiile Oza+un 7 @o+un
SU"8ECB: CAAACBEA8CAB8 AE@AB8A !A"U# %"U#
8n stransa legatura cu a&ae, se 'anifesta pe (erticala oricarei organizatii ,o alta relatie
interpersonala specifica culturii ,aponeze, si anu'e oBabun- /obun (oBa - tata+ /o - copii&2 8n
esenta, prin oBabun-/obun, se dese'neaza relatiile care se constituie in procesul muncii intre
persoane situate pe ni(eluri ierar0ice diferite2 Persoana situata 'ai sus in ierar0ie, deci pe pozitie
#e sef+ este oBabun, lui fiindu1i subor#onati &ai &u%ti /obuni, pe care ii trateaza in 'od egal
fara a face discri'inare intre ei2 Brata'entul egal aplicat tuturor ,obunilor sai este obligatoriu,
alt'interi isi pierde statutul de o/abun2 Prin aceasta se deosebeste de pozitia tatalui din cadrul
unei fa'ilii2 Un oBabun poate a(ea 'ai &u%ti /obuni dar un 9o+un este afiliat intotdeauna la
un singur o=a+un. rice organizatie ,aponeza este un ansa'blu de ase'enea relatii ce1i confera
o pronuntata coeziune2
Potri0it %ui Ro.%en, relatiile de subordonare de tip o/abun1Gobun prezinta 'ai 'ulte
caracteristici2
Caracteristicile relatiilor o=a+un79o+un
8n (ederea instaurarii unor ase'enea relatii, sunt stabilite reguli de conduita
corespunzatoare, alaturi de care o contributie substantiala o are realizarea unei 'a&e %ar'i #e
actiuni #e petrecere a ti&pu%ui %iber in co&un2 <intre acestea 'entiona' organizarea a una-
doua excursii anuale, a unei intalniri lunare, sa'bata, de petrecere i'preuna *la un pa0ar de
bautura-, dupa orele de progra' etc2, toate finantate de organizatia respecti(a2
Aezultanta acestor actiuni o reprezinta pri'atul absolut al autoritatii, 'anifestarea unui
'are respect fata de superiori, precu' si larga proliferare a cadrelor de conducere *calde-, cu un
stil de 'unca afectuos, preocupate de pro'o(area si prote,area intereselor Gobunilor respecti(i2
a& Aobunu%+ %a &o#u% i#ea%+ si&te 'ratitu#ine fata #e oBabun
b& OBabunu% este &ai in 0arsta #ecat /obunu%+ a %ucrat o perioa#a &ai in#e%un'ata in fir&a
si pose#a o 6putere7 re%ati0a superioara
c& OaBbunu% actionea$a in a0anta3u% /obunu%ui+ si se &anifesta ca prieten a% acestuia
d& Re%atii%e oBabun-/obun au %a ba$a o inte%e'ere infor&a%a+ fun#a&entan#u-se pe acte si
si&ta&inte reciproce
5.2.5. !DOPT!RE! DECI@IILOR PRIN CONSENS
Cea 'ai specifica 'odalitate nipona de exercitare a 'anage'entului o reprezinta
fun#a&entarea si a#optarea #eci$ii%or prin consens ce poarta denu'irea specifica de rin'isei.
Pprofesorul cana#ian Taieb 1afsi sublinia ca *in domeniul deciziilor se intalnesc toate virtutile
sistemului de conducere japonez 7 accent pe perspectiva glo+ala si situarea interesului de
ansam+lu al intreprinderii deasupra propriului interes3.
Apelarea la a#optarea #eci$ii%or prin consens are in (edere operarea de schimbari in
strategia si politicile intreprinderii, in procedurile si 'odalitatile de lucru din cadrul sau etc2
Procesul decizional este #ec%ansat de catre cei direct i'plicati in do'eniul respecti( de
acti(itate, !#optarea #eci$ii%or prin consens i'plica, potri0it ana%i$ei %ui Naoto Sasac/i,
patru faze sau pasi
<a$e%e #eci$iei &ana'eria%e prin consens
)& for'ularea propunerii decizionale
6& (e0icularea si dezbaterea propuneri decizionale
9& aprobarea deciziei
:& i'ple'entarea deciziei
Cand un co'ponent al unei intreprinderi abordeaza o problema majora si doreste sa ofere o
solutie de rezol(are, isi anunta seful direct al sectiei din care face parte2 Aceasta organizeaza o
sedinta in care se prezinta problema si varianta decizionala respectiva2 <aca 'e'brii sectiunii
considera ca ceea ce se propune 'erita sa fie luat in considerare si ca necesita i'plicarea si a altor
subdi(iziuni organizatorice din intreprindere, sefu% sectiei infor&ea$a pe sefu% #eparta&entu%ui
din care face parte asupra propunerii a(ansate de sectiunea respecti(a, declanseaza procesul de
obtinere a consensului in cadrul intreprinderii.
+ai intai se obtine consensul persoanelor din departa'ent i'plicate direct si indirect in
solutionarea proble'ei abordate2 Apoi se declanseaza obtinerea consensului la ni(elul fir'ei2
'eful departamentului initiator al deciziei organizeaza o sedinta cu reprezentantii celorlalte
departamente implicate. <e regula, fiecare departa'ent tri'ite seful sau, un sef de sectie si doi
ad,uncti de sefi de sectie2 8n cadrul sedintei se prezinta (arianta decizionala respecti(a,
efectuandu1se un aprofundat sc0i'b de infor'atii asupra ei2 <aca 'ai sunt necesare si alte
infor'atii se con(oaca o noua sedinta2 Procesul se repeta pana cand participantii obtin de la
'e'brii sectiunii initiatoare toate infor'atiile apreciate ca necesare2 Pt a furniza infor'atiile
solicitate, acestia fac de'ersuri for'ale si infor'ale in toate celelalte departa'ente ale
intreprinderii si, daca este cazul, in afara lor2
Cand se considera ca s1au furnizat toate infor'atiile cerute si s1a obtinut in 'od infor'al
acordul participantilor la dezbateri, se trece %a #ec%ansarea procesu%ui for&a% #e aprobare a
#eci$iei. Grupul de initiati(a al sectiei redacteaza un docu'ent in care prezinta (arianta
decizionala care s1a conturat, se anexeaza infor'atiile colectate, solicitandu1se aprobarea tuturor
cadrelor de conducere din intreprindere de ni(el 'ediu si inferior i'plicate in aplicarea deciziei
respecti(e2 .iecare pune sta'pila sa de aprobare2 8n 'od obisnuit, sunt necesare 1F - 15
aprobari2 8n final, se inainteaza #ocu&entu% &ana'e&entu%ui superior a% intreprin#erii, care
da aprobarea finala, oficiala, a deciziei respecti(e2 !re %oc inre'istrarea #eci$iei si trecerea %a
i&p%e&entarea sa.
<in cele prezentate rezulta ca principa%e%e caracteristici a%e procesu%ui #eci$iona% prin
consens sunt:
a& gradul ridicat de co'plexitate, generat de difuzarea co'petentei decizionale intre un nu'ar
'are de 'anageri si de nu'eroase inter(entii infor'ationale si decizionale;
b& frec(entele i'plicari ale cadrelor de conducere pe parcursul procesului decizional, prin
propuneri care nu sunt insa in 'od auto'at acceptate;
c& i'binarea co'unicarii for'ale cu cea infor'ala, ulti'a a(and, nu rareori, rolul decisi(;
d& rolul crucial pe care il au cadrele de conducere de ni(el 'ediu in realizarea consensului
necesar adoptarii deciziei2
8n final, considera' util sa rele(a' ca acest siste& #e a#optare a #eci$ii%or, in ciuda
#eficiente%or sa%e 1 ritm lent de derulare si axare pe continuitate in conditiile evitarii
incertitudinii 1, prezinta #oua a0anta3e &a3ore care1i deter'ina eficacitatea deosebita2 Se
asigura un grad inalt de implicare in conducere, din partea personalului, si se accelereaza
procesul de aplicare a deciziei.
5.2.:. -OD!LIT!TI SPECI<ICE DE CO-UNIC!RE INTER
SI INTR!RUPURI DIN INTREPRINDERE
Co'unicarea in co'paniile nipone se deosebeste substantial de cea uzitata in
intreprinderile nord1a'ericane sau europene2
)& pri'a diferenta se refera la pon#erea &are a aspecte%or si&bo%istice+ non0erba%e+
ritua%istice a%e co&unicarii2 Aeferindu1se la acest aspect, Pra/es. Set.i asea'ana procesele
co'unicarii din intrep nipone cu un dans al pinguinilor2 3aponezii tin foarte 'ult la respectarea
traditiilor in procesele de co'unicare2
6& Pe fondul acestei caracterizari generale a desfasurarii proceselor de co'unicare re'arca'
diferenta de substanta in functie de co'ponenta grupului i'plicat2 Co&unicarea in ca#ru%
'rupu%ui pri&ar, alcatuit din persoane ce lucreaza i'preuna in cadrul aceluiasi co'parti'ent, se
deosebeste radical de co'unicarea dintre reprezentantii 'ai 'ultor grupuri pri'are2
Specifica co'unicarii la ni(elul grupului pri'ar este atmosfera puternic informala care
predo'ina in sedintele prin care aceasta se realizeaza2 <urata acestora este indelungata,
atmosfera familiara, inti'a, diferentele ierar0ice dintre 'e'brii grupului se esto'peaza,
derulandu1se un proces de participare de'ocratica2 8n cadrul pri'ei parti a sedintei se prezinta si
discuta 'ai ales infor'atiile faptice, dupa care, treptat, pe baza sc0i'bului de infor'atii, se trece
la conturarea de puncte de (edere, alternati(e decizionale2 <e re'arcat ca se 'anifesta o gri,a
deosebita pt e(itarea conflictelor2 Parerile diferite se expri'a intr1o for'a eleganta, 'ena,andu1se
susceptibilitatea fiecaruia2 8n cazul in care co'unicarea are in (edere adoptarea unei decizii,
sc0i'burile de infor'atii si discutiile continua pana cand se obtine acordul a cel putin E4 I din
participanti2 data acest prag atins, cei in 'inoritate se alatura pozitiei 'a,oritare, participand in
continuare cu aceeasi intensitate ca si acestia la transpunerea in practica a deciziei respecti(e2
9& Co&unicarea %a ni0e%u% repre$entanti%or #e 'rupuri secun#are are un pronuntat caracter
for'al, desfasurandu1se potri(it unui cere'onial conceput cu 'inutiozitate si respectat cu strictete2
Adesea, sedintele de la acest ni(el se desfasoara pe baza unui scenariu prestabilit2 +ai 'ult decat
atat, scenaristul sta langa conducatorul sedintei in (ederea facilitarii aplicarii sale2 8n ceea ce
pri(este continutul proceselor de co'unicare, este i'portant de retinut ca fiecare participant
prezinta informatiile si punctul de vedere al grupului pe care-l reprezinta2 <aca apar aspecte noi,
i'portante, nea(ute in (edere in pregatirea pt sedinta, participantii aflati in aceasta situatie pot cere
a'anarea discutiei in (ederea consultarii grupului pe care1l reprezinta2 Asupra pregatirii desfasurarii
sedintelor de acest tip, o influenta puternica o au asa1nu'itele *e&inente cenusii-, reprezentate de
cadre de conducere care, prin inter'ediul unui paien,enis de relatii personale si influente infor'ale,
isi i'pun punctul de (edere, diri,and din u'bra derularea si finalizarea proceselor de co'unicare2
8n concluzie, i&binarea puternica a aspecte%or for&a%e si infor&a%e in procese%e
co&unicarii, diferentiate in functie de participanti si obiecti(e, le confera apreciabile
particularitati, 'ai dificil de inteles de cei din afara 3aponiei, dar, asa cu' de'onstreaza (iata,
eficace2
5.2.C. !N!*!RE! PE =I!T! ! S!L!RI!TILOR
SUBIECT) INTER!RE! SI !N!*!RE! PE =I!T! ! S!L!RITILOR IN
<IR-ELE NIPONE "5.2.C SI 5.2.D,
Una dintre cele 'ai cunoscute si co'entate caracteristici ale 'anage'entului nipon este
anga,area pe (iata a salariatilor, ce isi are ori'inea in tra#itia fa&i%ia%a #e tip feu#a% a &ari%or
'rupuri econo&ice+ $aibatsu2 Ceea ce se stie insa 'ai putin este ca de angajarea pe viata
beneficiaza doar o minoritate a salariatilor japonezi2 Potri(it in(estitiilor intreprinse #e Nobaa/i
Na&i/i si Pra/as. Set.i+ procentul anga,atilor pe (iata in intreprindere (ariaza intre 65 1 :4 I,
fir'ele prelucratoare situandu1se in partea de sus a inter(alului 'entionat2
Persona%u% intreprin#eri%or nipone se #i0i#e in trei cate'orii
1, persona%u% per&anent, care este anga,at pe (iata; alcatuit din specialisti, reprezinta elita
co'paniei
6& se'iper'anent sau recruti experi'entali;
9& 'uncitori te'porari2
Anual, in luna aprilie conducerea superioara a intreprinderii realizeaza campania de recrutare a
tinerilor licentiati2 Selectia acorda prioritate nu persoanelor specializate, ci generalistilor, celor
capabili si doritori sa execute orice sarcini2 Se pune un accent deosebit pe capacitatea de a lucra in
ec0ipa, de a lasa pe planul secund propriul eu in favoarea binelui grupului2 Personalitatile de tip
indi(idualist, nu sunt retinute. Aecrutarea se face in baza planului de selectie a personalului2 8n
general, se recruteaza persoane ce reprezinta H I din personalul actual pt a acoperi pensionarile 1
circa 6 I 1 si a da posibilitatea dez(oltarii intreprinderii2 <e retinut ca recrutarea persona%u%ui este
pri0ita ca o in0estitie pe ter&en %un'+ costul pe ter'en scurt fiind adesea considerat ca ce(a
secundar2 Cand candidatii sunt foarte buni, toti se anga,eaza, si (ice(ersa2 Contractul de anga,are se
face pe ter'en neli'itat2
Succesul anga,arii pe (iata depinde de in#ep%inirea unui #ub%u set #e asteptari cu o
puternica #eter&inare in tra#itii%e si cu%tura 3apone$a. <e la 'uncitor se asteapta sa fie
capabil sa lucreze in intreprindere pana la sfarsitul (ietii, sa fie doritor sa o faca2 Aceasta dorinta
este deter'inata de faptul ca, in cadrul nor'elor specifice nipone, el se asteapta sa obtina
castiguri financiare bune prin 'unca continua la aceeasi intreprindere2 @a randul sau, patronul
conteaza ca salariatul respectiv sa lucreze in intreprinderea lui pana la sfarsitul vietii, in
conditiile in care ii asigura un salariu standard si conditii nor'ale de 'unca2
#or'ele sociale si culturale i'pun patronului obligatia de a asigura 'unca salariatilor
per'anenti si de a a(ea gri,a de ei2 <aca nu procedeaza astfel, co'porta'entul lui este apreciat
ca abatere negati(a 'a,ora de la nor'ele sociale, ceea ce se reflecta in scaderea 'asi(a a
'oralului anga,atilor sai si in rezistenta sindicatului, in presiunile facute de organele
gu(erna'entale si de opinia publica din co'unitatea respecti(a2
<e retinut ca siste'ul anga,arii pe (iata nu1i generalizat2 #u'ai 'arile co'panii au
suficiente resurse de a1l utiliza2 +icile intreprinderi nu1l practica, de regula, iar in cadrul
co'paniilor 'ari anu'ite categorii de salariati 1 fe'eile si 'uncitorii necalificati 1 sunt exclusi
de obicei de la anga,area pe (iata2
Potri(it unor e(aluari recente, proportia personalului anga,at pe (iata a inregistrat o
tendinta de crestere in perioada postbelica2 8n )JJ:, se aprecia ca circa E4 I din salariatii
fir'elor faceau parte din aceasta categorie2 8n prezent, se depun eforturi in nu'eroase fir'e pt a
di'inua procentul personalului anga,at per'anent2
Acest siste', ce contrariaza adesea pe europeni, americani si africani, prezinta
apreciabile dezavantaje si avantaje. <intre #e$a0anta3e%e sale 'entiona':
)& rigiditatea si inflexibilitatea siste'ului de recrutare a personalului calificat;
6& costuri ridicate cu forta de 'unca, 'ai ales in perioadele de recesiune econo'ica;
9& insuficienta sti'ulare pt perfectionare si dez(oltare a salariatilor;
:& generarea de puternice presiuni pt a'plificarea (olu'ului acti(itatilor intreprinderii, ce duce
adesea la o di(ersificare excesi(a a acestora2
<eza(anta,ele 'entionate sunt co'pensate de apreciabile a0anta3e care, in conditiile
'entalitatii si culturii specifice nipone, sunt:
)& intrucat forta de 'unca costa 'ult, 'anage'entul intreprinderii acorda o atentie deosebita
for'arii ei pe ter'en lung si utilizarii la 'axi'u' a ti'pului de lucru;
6& deoarece se stie ca se (a beneficia de aportul anga,atilor pana la sfarsitul (ietii lor acti(e, se
aloca su'e 'ari pt pregatirea lor;
9& cunoscand durata utilizarii salariatilor este usor de stabilit si ar'onizat curba salariilor de care
acestia beneficiaza;
:& realizarea, pe baza senti'entului de securitate al salariatilor, a unei stari de ar'onie si de
cooperare in cadrul co'paniei2
5.2.D. INTER!RE! NOILOR S!L!RI!TI
IN INTREPRINDERE
8n ansa'blul siste'ului ,aponez de 'anage'ent, inte'rarea persona%u%ui recent
recrutat se bucura #e o &are atentie2 Exista un a#e0arat siste& #e inte'rare alcatuit din 'ai
'ulte co'ponente cu un ridicat grad de specificitate2
a& Pri&u% #intre acestea i% repre$inta asa-nu&ita e#ucatie spiritua%a+ care porneste de la
pre'isa ca buna functionare a grupului este afectata decisi( de caracterul persoanelor ce il
co'pun2 8n consecinta, se acorda o i'portanta deosebita 6#o&esticirii caracteru%ui- acestora,
de fapt punctul de plecare al intregului proces educational2 8n proiectarea acestui proces se
presupune ca fiecare nou salariat este dator sa se integreze in intreprindere, deoarece a solicitat
anga,area2 Ca ur'are, nu se incearca sa se decreteze co'porta'ente prin forta si sanctiuni, ci se
cauta sa se dea fiecaruia instru'entele pt a se integra in noua co'unitate2 Potri0it %ui T.o&as
R.o%en+ care prezinta o experienta tipica de 'ai 'ulte luni, la care a participat personal, aceste
instru'ente sunt: e(ercitii #e &e#itatie @en , (izite la baze 'ilitare pt a rea'inti cura,ul si
de(ota'entul do(edite de Ga'iGaze in razboi si *rotea-, adica educatia in cadrul unui centru
special.
Asupra ulti'ei 'odalitati dori' sa ne referi' succint, intrucat ni se pare re(elatoare si instructi(a
pe 'ai 'ulte planuri2 Binerii specialisti recent anga,ati sunt tri'isi intr1un centru specia% #e
pre'atire, situat pe (ersantul unui 'unte, unde traiesc o experienta inedita, destinata sa le
zdruncine *letargia spirituala- si spiritul de co'plezenta2 Pt a reusi aceasta, persoanele respecti(e
sunt puse in postura de a realiza 'ai 'ulte actiuni cu care nu sunt obisnuite2
Astfel, li se cere sa 'earga la fa'iliile de tarani din regiune carora sa le ofere a,utor in
'uncile gospodaresti, fara a cere bani si a oferi explicatii2 <ificultatea de a 'erge catre
necunoscuti, care adesea nu stiu ni'ic despre acest exercitiu, propunandu1le ser(iciile, este o
experienta plina de tensiune si c0iar stare conflictuala pt persoanele respecti(e2 Prin acest
exercitiu se ur'areste a sugera recentilor anga,ati ca nu exista for'a de 'unca care in 'od
intrinsec este buna sau nu, satisfacatoare sau nesatisfacatoare, adec(ata sau inadec(ata2 Placerea
de a efectua o 'unca depinde de atitudinea persoanei in cauza si de conditiile i'plicate2 <eci,
orice 'unca poate de(eni o placere, daca 'anifesti o atitudine fa(orabila ei2
6& alta actiune consta in organizarea de 'rupuri #in recentii an'a3ati si tri&iterea %or
intr-o $ona &ai putin &o#erni$ata pt o perioada de o sapta'ana2 8n aceasta perioada ei trebuie sa
colaboreze in toate acti(itatile zilnice: pregatirea 'esei, curatenia zilnica in tabara respecti(a,
efectuarea unor anu'ite sarcini de productie, desfasurarea de ,ocuri i'preuna etc2 Se produce astfel
o experienta co'una si de (iata generatoare de in(ata'inte si de reflectie pt participanti pri(ind
co'porta'entul, 'unca si distractia in 'icrogrup2
Efectuarea unui 'ars de rezistenta pe o distanta de 6H 'ile este o alta 'odalitate utilizata
pt educarea tinerilor salariati2 <esfasurarea 'arsului se face intr1o 'aniera specifica2 Pri&e%e E
&i%e se parcur' in 'rup, dupa care, urmatoarele A, grupul se imparte in minigrupuri care se
intrec intre ele2 Ulti'ele K 'ile de 'ars se parcurg in 'od indi(idual, fiind interzis
participantilor sa comunice intre ei. Se apreciaza ca experienta este extraordinara, cei i&p%icati
trecan# succesi0 prin trei fa$e) placerea de a 'erge in grup , concurenta intre participanti
grupati in 'ici ec0ipe si lupta individuala in care nu se pune problema de a castiga, ci de a
supravietui.
Prin cele trei exercitii succint prezentate se ur'areste intro#ucerea %a noii sa%ariati a
unei atitu#ini #e acceptare a necesitati%or 0ietii+ precu& si #e$0o%tarea recepti0itatii
in#i0i#ua%e 0i$a0i #e responsabi%itati%e reparti$ate #e societate2 #ecesitatile si dorintele
personale sunt puse sub se'nul intrebarii si controlate in (ederea dez(oltarii puterii spirituale
indi(iduale2 Se considera ca, pt o persoana, obiecti(ele cele 'ai adec(ate sunt realizarea rolului
sau social si reusita pe dru'ul ales2
8n paralel cu 'odalitatile educationale prezentate se realizeaza si un set de actiuni de
integrare propriu1zisa a persoanelor recent incadrate in intreprindere2 Pt acesta, fiecare
intreprindere 'are abordeaza un &anua% foarte detaliat cuprinzand prezentarea strategiei sale,
descrierea siste'ului sau de organizare, precizarea pt fiecare salariat a sarcinilor de realizat,
precu' si instructiuni pri(ind 'odul lor de abordare si indeplinire2 Spre exe'plu, se indica
'odul de a raspunde la telefon, de a redacta o cerere etc2 8n plus, 'anualul contine si o serie de
sfaturi si sugestii pri(ind co'porta'entul cel 'ai adec(at, in intreprindere si desfasurarea
relatiilor cu ceilalti co'ponenti ai sai2 Acest 'anual, foarte detaliat cu actualizari si co'pletari pe
parcurs, este pastrat si utilizat de fiecare anga,at per'anent pana la iesirea la pensie2
Un ulti' aspect de integrare specific se refera la stabi%irea oBabunu%ui pt nou% an'a3at+ sau
tutore%ui sau profesiona%2 Cadrul de conducere care preia noul anga,at il a,uta pe acesta sa
inteleaga 'ecanis'ele intreprinderii, specificul acti(itatii din co'parti'entul respecti(,
furnizandu1i sfaturi, protectie si adesea c0iar prietenia in intreaga sa cariera2 <eosebit de util este
aportul o/abunului, al tutorelui in orientarea prote,atului in situatiile de a'biguitate cu care nu
rareori este confruntat2 Butorele e(alueaza periodic ni(elul subordonatului sau, concluziile
for'ulate ser(indu1i la orientarea in continuare a indru'arii, protectiei si a,utorarii acestuia2 <aca
salariatul este 'utat in alt co'parti'ent, poate, daca se doreste, sa1si sc0i'be si tutorele2
Prin &u%tip%e%e &o#a%itati uti%i$ate se ur'areste o integrare cat 'ai rapida si intensa a
noilor salariati in intreprindere, cu rezultate benefice asupra starii sale psi0ice si randa'entului in
'unca2
Principa%e%e &o#a%itati #e inte'rare a noi%or an'a3ati in fir&e%e nipone #e #i&ensiuni &ari
si &i3%ocii sunt)
)& .a'iliarizarea- cu fir'a cu a,utorul 'anualului organizarii
6& 8ncadrarea in filiera o/abun1Gobun
9& Exercitii 'editatii tip *zen-
:& Dizite la 'uzee istorice si baze 'ilitare
-. Paticiparea la *tabere- de sport si 'unca agricola
H& Cursuri de pregatire in centrul de for'are al fir'ei
E& Aotirea periodica pe posturi
5.2.E. -OD!LIT!TI DE E=!LU!RE ! PERSON!LULUI
SUBIECT) =I@IUNE! SPECI<IC! NIPON! !SUPR! OR!NI@!TIEI SI
-OD!LIT!TILE DE E=!LU!RE ! PERSON!LULUI IN C!DRUL !CESTOR!
" co&binata 5.2.1 K 5.2.E,
8n co'paniile ,aponeze se utilizeaza conco'itent atat e0a%uari%e #e tip infor&a%, cat si
e0a%uari #e tip for&a%2
)& E0a%uarea infor&a%a se efectueaza pe baza de experienta si intuitie de catre sefii
ierar0ici, fiind rezultatul observatiilor si constatarilor cotidiene2
2, E0a%uarea for&a%a este realizata de doua ori pe an in perioadele anterioare acordarii
bonusurilor sau primelor2 Principalele criterii de e(aluare sunt: experienta, personalitatea,
capacitatea de a 'entine bune relatii cu altii, perfor'antele obtinute2 <intre ele'entele 'ai
concrete a(ute in (edere 'entiona' capacitatea de a rationa in special in adoptarea deciziilor,
si'tul responsabilitatii, capacitatea de a anticipa si a preveni problemele dificile, potentialul de a
genera cifre si abordari coerente2
Pt 'anageri, se au in (edere cu prioritate aspecte cu' ar fi capacitatea #e a con#uce "%ea#ers.ip,+
c.aris&a+ potentialul de a in(ata, priceperea de a munci in armonie cu altii si de a 'entine o
at'osfera cooperanta si destinsa in cadrul grupului2 Atunci cand sunt 'anageri de ni(el superior se
acorda o atentie speciala si ur'atoarelor ele'ente: capacitatea de a realiza obiecti(ele intreprinderii,
priceperea de a rationa si negocia, masura in care contribuie la dezvoltarea capacitatii
subordonatilor si de a le trans'ite cunostintele detinute2
8n conceperea si exercitarea e(aluarii, o i'portanta aparte o are atitu#inea fata #e erori.
*apone$ii 2 spre deosebire de europeni sau nord1a'ericani sau nord1a'ericani, consi#era ca a
'resi este un %ucru firesc. Ca ur'are, procesele 'anageriale sunt concepute si exercitate
considerandu1se ca , intre anu'ite li'ite, 'rese%i%e sunt ine0itabi%e2
Consecinte%e po$iti0e a%e acestei conceptii sunt &u%tip%e)
)& se eli'ina tea'a exagerata a salariatilor de a nu gresi, care genereaza in0ibitii 'ari si
i'plicare redusa
6&descoperirea unei greseli nu este considerata o *catastrofa- si, ca ur'are, greselile produse nu
sunt *ascunse-, fiind scoase la i(eala i'ediat, analizate si eli'inate rapid si eficace2
9&1cei care sunt 'ai perspicace si descopera frec(ent greseli sunt incura,ati sa o faca, fiind tratati
ca * descoperitor de co,ori- si nu ca * acarul Paun * pt erorile identificate2
:& Ca ur'are, e(aluarea in fir'ele nipone se realizeaza 'ai usor si eficace, are consecinte
decizionale si actionale pronuntate, constructi(e, contribuind substan;ial la cresterea
functionalitatii si perfor'antelor organizatiilor2
5.2.1F. SISTE- DE S!L!RI@!RE B!@!T PE PRE!TIRE SI =EC1I-E
In stabi%irea (eniturilor personalului din intreprinderi se are in (edere
pre'atirea si 0ec.i&ea sa in &unca2 <iferentele de salariu intre cei cu studii superioare si 'edii
sunt insa 'ici, criteriul determinant in motivarea personalului este vechimea 2 Nu&aru% #e ani
%ucrati in co'panie reprezinta funda'entul principal pt a stabi%i &ari&ea sa%arii%or, incadrarea
pe functii si pro'o(arile2 <e re'arcat ca sa%arii%e cresc foarte rapid, o data cu (ec0i'ea in
intreprindere2 Ca regula, salariul la pensionare este de 9,5 ori 'ai 'are decat la anga,are2 In
SU!2 aceasta diferenta este 'ai 'ica de circa 9 ori2
Pe langa salarii, anga,atii co'paniei ,aponeze beneficiaza de supli'entari sub nu'eroase
for'e2 Cea 'ai se'nificati(a dintre acestea o reprezinta pri&e%e (*bonusurile-&2 Acestea
reprezinta ca 'ari'e in 'edie de 6 1 9 ori salariul lunar si se acorda de doua ori pe an2 Prin
inter'ediul lor se efectueaza diferentierea intre cei cu perfor'ante bune si ceilalti2 -ari&ea
pri&e%or are o dubla deter'inare: profitabi%itatea intreprin#erii si perfor&ante%e in#i0i#ua%e.
Alaturi de pri'e, salariatii ,aponezi beneficiaza de sporuri pt &unca 'rea+ &unca
pericu%oasa si ore sup%i&entare2 8n plus, se pri'esc sup%i&entari #e sa%arii in functie #e
situatia fa&i%ia%a2 Potri(it relatarii unui specialist a'erican, la ni(elul anilor )JKE 1 )JKK,
sporurile lunare, intr1o intreprindere electronica unde a facut un studiu, erau de 642444 de /eni pt
sotie, )42444 de /eni pt pri'ul copil, 52444 de /eni pt al doilea copil2 @a aceasta se adauga si
alocatiile de transport, diferentiate in functie de c0eltuielile efecti(e ale salariatilor2
O a%ta cate'orie #e 0enituri in#irecte sunt reprezentate de i&pru&uturi cu #oban#a
re#usa acordate de intreprinderi salariatilor sai, dobanzile 'ari de care beneficiaza salariatii care
isi depun econo'iile in fir'a in care lucreaza, atribuirea de case salariatilor co'paniei respecti(e
de catre aceasta etc2
Pt cadrele de conducere inter(ine si alta 'odalitate specifica de 'oti(are sub for'a
bu'etu%ui #e c.e%tuie%i proprii2 .iecarui 'anager i se fixeaza un buget anual de c0eltuieli pe care
acesta il utilizeaza pt a asigura buna desfasurare a acti(itatii in co'parti'entul condus si pt a fa(oriza
relatiile intreprinderii cu alte co'panii2 Concret, cadrul de conducere utilizeaza bugetul pt a organiza
petreceri sau a in(ita la restaurant colaboratorii, furnizorii, clientii si orice alta persoana care, dupa
opinia lui, poate aduce ser(icii intreprinderii, pe ter'en lung sau scurt2 .ireste, in aceste conditii si
confortul sau creste2
+ari'ea bugetului cadrelor de conducere este confidentiala, (ariind de la o intreprindere
la alta si in cadrul sau 1 intre li'ite foarte 'ari 1 de la un 'anager la altul2 8n general, se apreciaza
ca acest buget (ariaza intre 5442444 de /eni alocat unui 'anager de productie si 9424442444 de
/eni pt conducatorii specializati in relatii cu alte co'panii2 "ugetul este 'a,orabil, in situatii
exceptionale, a'plificarea lui fiind substantiala2
Siste&u% #e pensionare abia in ulti'ii ani a inceput sa fie introdus in 3aponia2
Braditional, cand un salariat se pensioneaza i se acorda o pri'a speciala a carei marime este de
-/ - 0/ de ori salariul lunar2 8n cazul in care salariatul paraseste intreprinderea, din 'oti(e
personale, pri'a este redusa drastic2
Siste'ul de 'oti(are prezentat predo'ina absolut in co'paniile ,aponeze, desi in ulti'ii
ani a inceput, in special sub influenta tinerilor licentiati si a i'pactului 'anage'entului nord
a'erican si (est european, sa se di'inueze ponderea (ec0i'ii in 'unca, acordand o 'ai larga
reco'pensare perfor'antelor indi(iduale deosebite2
-o#a%itati%e #e sa%ari$are uti%i$ate in intreprin#eri%e nipone pre$inta un #e$a0anta3
principal: insuficienta recompensare a creativitatii si rezultatelor deosebite obtinute de salariati2
8ntr1o anu'ita 'asura, acestea sunt contrabalansate de eli'inarea co'petentei indi(iduale, care,
adesea, are un caracter distructi( si in pro'o(area unor relatii de grup 'ai ar'onioase2
8n ulti'ul deceniu, salariile in 3aponia au crescut foarte 'ult2 Apropiindu1se de cele din
SUA2 2 <iferentele dintre salariile 'anagerilor si cele ale executantilor desi sunt apreciabile,( spre
exe'plu un presedinte de co'panie are rareori un salariu de )4 ori 'ai 'are decat al unui
executant& 1, sunt sensibil 'ai 'ici co'parati( cu o'ologii nord a'ericani, unde se a,unge la
diferente de sute de ori, si c0iar 'ai 'ult .
5.2.11. PRE!TIRE! PERSON!LULUI PRIN ROT!TI! POSTURILOR
SUBIECT) -!N!E-ENTUL *!PONE@) PRE!TIRE! PERSON!LULUI
PRIN ROT!TI! PE POSTURI SI REL!TI! SINDIC!T--!N!E-ENT "5.2.11
K 5.2.14,
Caracteristica intreprinderilor ,aponeze este preocuparea intensa pt pre'atirea
persona%u%ui. Se porneste de la premisa ca produse de calitate superioara nu pot fi o+tinute
decat cu oameni de calitate ridicata. Spre deosebire insa de co'paniile din tarile europene sau
nord a'ericane, pregatirea personalului nu1i orientata spre specializare2
+odalitatea principala de pregatire a personalului o reprezinta rotatia posturi%or2 @a
organis'e exterioare intreprinderii, specializate in for'ularea si perfectionarea cadrelor, se
apeleaza rareori, si atunci, de regula, pt a prezenta cursuri in co'panie2 8n sc0i'b, pana
la pensionare se considera ca ridicarea ni(elului de pregatire profesionala constituie o
co'ponenta de baza a fiecarui post2
Aotatia posturilor prezinta, de regula, o cic%icitate anua%a2 Aceasta se efectueaza, de
obicei, in luna aprilie 1 cand se declanseaza un val de angajari si pensionari 1 dublate de
rotirea unei parti a personalului pe posturi si de pro'o(area sa2 8n aceasta perioada,
'obilitatea personalului este foarte ridicata si sc0i'barile de posturi frec(ente2
!0anta3e%e uti%i$arii &eto#ei rotatiei posturi%or sunt 'ultiple: cunoasterea cuprinzatoare
de catre personal a intreprinderii; for'area de cadre de conducere generaliste cu o larga experienta si
perspecti(e asupra co'paniei; dez(oltarea de largi contacte u'ane si de relatii de prietenie in cadrul
co'paniei, fa(orabile realizarii consensului; descoperirea acti(itatilor pt care salariatii au cele 'ai
adec(ate calitati si afinitati, pornindu1se de la principiul ca acestea nu se identifica decat prin
experi'ente; sporirea recepti(itatii personalului la sc0i'barile organizatorice si la introducerea de noi
te0nologii si ec0ipa'ente2
5.2.14. REL!TI! -!N!E-ENT - SINDIC!TE
8n 3aponia, ca si in celelalte tari, sin#icate%e se af%a in re%atii #e opo$itie cu
&ana'e&entu%2 rganizarea sindicatelor si 'odul de lucru cu conducerea intreprinderilor
prezinta insa o serie de ele'ente specifice2
Or'ani$area sin#icate%or nipone este centrata pe co&panie si nu pe profesii, ca in
'a,oritatea tarilor dez(oltate2 Personalul din cadrul unei intreprinderi, cu exceptia managerilor ce
alcatuiesc esalonul superior, fac parte din acelasi sindicat2 Cu toate ca pozitiile sunt potential
ad(erse, intre sindicate si 'anage'ent predo'ina dialogul, cooperand pt a face acorduri si
previziuni in interesul intreprinderii.
Ne'ocieri%e dintre sindicate si 'anage'entul intreprinderii, pri(ind salariile pt perioada
ur'atoare, au loc, de regula, in luna 'ai2 <e obicei, acestea se desfasoara intre liderii sindicali
si compartimentul personal, care poseda specialisti in acest do'eniu2 #u'ai cand nu se pot
a,unge la intelegeri in ciuda eforturilor depuse de cele doua parti se i'plica in 'od ne'i,locit
conducerea superioara a intreprinderii2
<e re'arcat, ca disputele dintre conducerea co'paniei si sindicat se #esfasoara sub
presiunea conte(tua%a a societatii catre consens. Protestele sindicatelor i'braca, de regula, o
for&a #e&onstrati0a, e(identiind faptul ca factorii de conducere din intreprindere au esuat in a
satisface necesitatile salariatilor2 Cel 'ai frec(ent, #e&onstratii%e au %oc in pau$e%e #e &asa, cand
se stri'a %o$inci sau se #efi%ea$a pe cu%oare si pe cai%e #e acces interioare cu pancar#e #e
protest si;sau repetand lozincile for'ulate de liderii sindicali2 Prin aceste actiuni se cauta sa se
deter'ine 'anage'entul superior al intreprinderii sa fie 'ai conciliant in negocierile cu sindicatul
si sa ia in considerare intr1o 'asura 'ai 'are interesele salariatilor2 Aareori se ajunge la greva, o
ase'enea for'a de protest fiind un bla' 'oral 'a,or pt conducatorii intreprinderii in cauza si pt
liderii sindicali2 Un alt aspect de'n de rele(at este si acela ca sin#icate%e au in per&anenta in
0e#ere interese%e co&paniei+ pe ter&en %un', cautand ca acordurile pri(ind salarizarea si
conditiile de 'unca ale salariatilor si actiunile de protest organizate sa nu le pre,udicieze2 <e aceea
sunt 'ai frec(ente *gre(ele de zel- decat gre(ele clasice atat de larg utilizate in 'a,oritate tarilor
lu'ii2
5.2.1:. A!I@EN CONTINUU L perfectionare continua
SUBIECT) AEI@EN CONTINUU- ELE-ENT SPECI<IC -!N!E-ENTULUI NIPON
Prin Aai$en se #ese&nea$a perfectionarea continua a &ana'e&entu%ui si
acti0itati%or or'ani$atiei ce i&p%ica fiecare sa%ariat a% or'ani$atiei+ inc%u$an# atat &ana'erii+
cat si e(ecutantii+ inc%usi0 &uncitorii2 Confor' (iziunii %aizen, 'odul de (iata 1 la ser(iciu, in
societate sau acasa 1 'erita sa fie constant i'bunatatit2
Esenta practicilor manageriale nipone, fie ca a(e' in (edere 'iscarea pt cresterea producti(itatii,
cercurile de calitate, robotii industriali, anga,area pe (iata sau sindicatele de intreprindere, poate fi
redusa, dupa opinia cunoscutului specia%ist 3apone$ -asaa/i 8'ai la una singura 1 Aai$en
%aizen este o abordare 'ultidi'ensionala2 Ea se'nifica, in pri'ul rand, o strate'ie
axata asupra perfectionarii continue de o 'aniera participati(a a tuturor acti(itatilor fir'ei2
Conco'itent, %aizen reprezinta o practica &ana'eria%a curenta+ potri(it careia nu trebuie sa
treaca nici 'acar o zi fara ca o i'bunatatire, cat de 'ica, sa nu se fi produs in organizatie2 <e
ase'enea, %aizen constituie o trasatura #efinitorie a &enta%itatii 3apone$e+ de foarte 'ult
ti'p2 Edificator in aceasta pri(inta este un (ec0i pro(erb nipon; *daca o persoana nu a fost (azuta
ti'p de trei zile, prietenii trebuie sa o pri(esca cu atentie pt a (edea ce sc0i'bare a sur(enit-2
+anage'entul nipon prezinta #oua co&ponente &a3ore2 Pri'a o constituie
intretinerea &ana'eria%a a fir&ei, in sensul directionarii acti(itatilor si sarcinilor curente de
natura te0nica, 'anageriala si de operationalizare a standardelor pri(ind desfasurarea proceselor
de 'unca2 A doua co'ponenta o constituie perfectionarea &ana'eria%a+ ce se refera la acele
procese prin care se i'bunatatesc standardele de 'unca2
+ai concret, intretinerea 'anageriala se'nifica faptul ca personalul 'anagerial executa sarcinile
ce iau fost stabilite astfel ca fiecare salariat sa poata respecta standardele de 'unca2 Aceasta
insea'na ca, 'ai intai, 'anage'entul trebuie sa stabileasca strategii, politici, reguli si proceduri
pt toate sarcinile i'portante, si apoi sa (eg0eze ca fiecare salariat sa le respecte2 <aca personalul
este capabil sa respecte standardele, dar nu o face, este responsabilitatea 'anage'entului sa1l
oblige sa o faca, asigurand disciplina 'uncii2 <aca personalul nu poate sa respecte standardele,
'anagerii trebuie fie sa1l pregateasca supli'entar, fie sa 'odifice standardele de 'unca pt a
putea fi aplicate si respectate de executanti2
<eci, 6intretinerea &ana'eria%a- are in (edere, in principal, operationalizarea
standardelor de 'unca prin pregatirea si disciplinarea salariatilor2 Spre deosebire de precedenta,
perfectionarea 'anageriala se ocupa de i'bunatatirea standardelor2
Perfectionarea &ana'eria%a sau a stan#ar#e%or #e &unca cuprin#e la randul sau
#oua cate'orii #e procese) Aai$en si ino0ationa%e2 Aai$en se&nifica perfectionarea #e
#eta%iu+ ce se efectueaza in fir'a in 'od curent si care nu 'odifica starea acesteia2 8no(area, in
sc0i'b, are in (edere perfectionarile profunde din organizatie, ce antreneaza in(estitii 'a,ore in
te0nologii noi si;sau ec0ipa'ente2 8n figura nr2 )) se e(identiaza relatiile dintre intretinerea
'anageriala, %aizen si ino(area 'anageriala in (iziunea specific nipona2
<upa recesiunea din )JJ), &ana'e&entu% nipon+ #eci inc%usi0 Aai$en-u%+ se af%a intr-
o perioa#a #e &o#ificari ce afecteaza insesi unele din co'ponentele si caracteristicile sale
traditionale2 Aeferindu1se la aceste aspecte, Aic0ard S'it0, intr1un foarte interesant studiu recent
publicat, arata ca, sub presiunea recesiunii, 'arile fir'e nipone au redus nu'arul de salariati, au
trecut la salarizarea predo'inant in functie de contributie, 'odifica 'odalitatea de e(aluare si
pro'o(are, pensionarea se efectueaza la o (arsta 'ai 'ica si se a'plifica folosirea 'uncitorilor
anga,ati te'porar2 Potri(it opiniei sale, rezultatele 'odificarilor din fir'ele nipone *pot crea o
econo'ie nipona c0iar 'ai co'petiti(a decat cea dinaintea recesiunii din )JJ)-2
Concluzionand, Aai$enu% se #eosebeste #e perfectionari%e &ana'eria%e uti%i$ate in
fir&e%e #in a%te tari prin: i'plicarea fiecarui salariat; cuprinderea tuturor acti(itatilor din cadrul
organizatiei; se exercita per'anent; reprezinta 'ai 'ult decat o abordare 'anageriala, este o stare
de spirit, o caracteristica a culturii fir'ei2 <in aceste diferente rezulta si efectele sale
i'presionante in planul functionalitatii si perfor'antelor fir'elor nipone2
T %a'ban, siste' specific, de organizare a interrelatiilor dintre locurile de 'unca plasate pe
filiera fluxului de fabricare, folosit frec(ent in aplicarea ,ust1in1ti'e2
C!PITOLUL :
-!N!E-ENTUL INTREPRINDERILOR DIN SU!
:.1. C!R!CTERISTICI CONTEHTU!LE !LE -!N!E-ENTULUI DIN SU!
SUBIECT) C!R!CTERISTICI CONTEHTU!LE !LE -!N!E-ENTULUI DIN SU!
SI ROLUL LOR IN INTELEERE! CONTINUTULUI -!N!E-ENTULUI
Trasaturi%e econo&ice specifice SU! ; Trasaturi%eecono&ice #efinitorii pt SU!
)& <upa cu' apreciaza <ouglas Allen, EdFin +iller si Aag0u #at0: *Econo'ia S2U2A2 se
bazeaza pe principiile capitaliste, insa cel 'ai bine este caracterizata ca o econo&ie &i(ta sau ca
un a'estec de sectoare pri(ate si publice-2
6& Piata interna a S2U2A2 este foarte 'are, datorita nu nu'ai di'ensiunii tarii, din punct de (edere
al populatiei, ci si a existentei unei foarte nu&eroase c%ase #e &i3%oc. 8ntreprinderile a'ericane
sunt predilect orientate spre piata interna, bazandu1si dez(oltarea cu prioritate pe oferta
auto0tona2 .ireste, ele si exporta 'ult, dar clientii principali sunt cel 'ai adesea cu'paratorii
nord1a'ericani2
9& alta trasatura econo'ica definitorie pt S2U2A2 o constituie e(istenta unui puternic sector
bancar2 Potri(it unui studiu publicat de re(ista .ortune in )JKH, :6 de banci detineau acti(e de peste
)4 'iliarde de dolari fiecare2 +ai 'ult, pri'ele )444 de banci co'erciale posedau acti(e de peste
)E54 de 'iliarde de dolari, utilizand 'ai 'ult decat J542444 de salariati2 Existenta unei ase'enea
forte financiare constituie conco'itent o facilitate esentiala si un factor deter'inant pt infiintarea,
functionarea si 'anage'entul co'paniilor2
:& Aeferitor la relatiile intreprindere, guvern si administratie de stat, , trebuie spus ca au la baza o
legislatie cuprinzatoare foarte bine pusa la punct2 Aespectandu1se funda'entele conceptiei clasice
pri(ind libera intreprindere, se stabilesc, in 'od precis, $one%e #e inter0entie a%e statu%ui pt:
asigurarea functionarii nor'ale a econo'iei de piata, ferind1o de pericolele 'onopolizarii;
obtinerea resurselor financiare necesare finantarii partiale sau integrale a acti(itatilor de
i'portanta nationala (aparare, in(ata'ant, ocrotirea sanatatii, protectie sociala etc2&; prote,area
resurselor 'a,ore a'ericane in relatiile cu alte state2
5& Alta trasatura este dpd( po%itic, SUA sunt #o&inate #e #oua &ari parti#e 1 <e'ocrat si
Aepublican 1 care, de peste 644 de ani, se succed, la di(erse inter(ale, la conducerea tarii2
Perceptia curenta este ca Partidul <e'ocrat se 'anifesta osti% intereselor econo'ice cele 'ai
puternice, 'arilor co'panii si banci in special2 Co'ple'entar, Partidul Aepublican este
considerat ca fiind puternic suporti( acti(itatii econo'ice, in special principalelor grupuri
econo'ice nord1a'ericane2 8n fapt, a'bele spri,ina acti(itatea econo'ica
H& alta trasatura econo'ica definitorie pt SUA2 Este aceea ca acu' econo'ia lor se afla in
faza trecerii de la econo&ia c%asica %a econo&ia #e tip nou+ Mecono&ia ba$ata pe cunostinte7
" cea care are %a ba$a : e%e&ente pri&or#ia%e)2 infrastructura bazata pe te0nologii 'oderne,
infor'atice si de co'unicatii, regle'entarea co'unicatiilor, transfor'area siste'elor de
productie internationala si a siste'elor de ino(are, restructurarea organizarii industriei si relatiile
dintre industrie si uni(ersitati2 .oarte bine au fost sintetizate caracteristicile nou%ui tip #e
econo&ie+ in antite$a cu prece#entu%, de catre *i& 1arris #upa %ucrarea %ui Nua%a Bec/,
Pana aici $ de aici infor'ati(
Situatie comparativa a caracteristicilor noii si vec0ii economii
=ec.ea econo&ie Noua econo&ie
1. +ateriala )2 +entala
62 Axata pe constructii si 'asini 62 Axata pe idei si oa'eni
92 Bangibila 92 8ntangibila
:2 Se asigura contra focului :2 Cauta sa pastreze personalul
52 Se prote,eaza contra risipitorilor 52 Practica politici corecte pri(ind resursele u'ane
H2 Acti(ele se uzeaza H2 Acti(elor le sporeste (aloarea
E2 Daloarea acti(elor se expri'a in U E2 Daloarea acti(elor se expri'a in ti'p
K2 Situeaza pe pri'ul plan bilantul contabil K Brecerea in plan secund a docu'entelor contabile
J2 Usor de e(aluat J2 <ificil de e(aluat
)42 "azat pe pre'isa ca potentialul, ca si profitul, este li'itat )42 "azat pe ideea cresterii
neli'itate a potentialului si profitului
))2 Aezultatele in(estitiilor scad ))2 Aezultatele in(estitiilor se a'plifica
)62 Co'pania si'bol 1 General +otors )62 Co'pania si'bol 1 +icrosoft
8n aceste conditii, adica a noului tip de econo'ie, econo&ia ba$ata pe cunostinte Bec9 propune
apelarea la noi modalitati de masurare a performantelor fir'ei:
)& Coeficientul cunostintelor, deter'inat ca un raport intre nu'arul salariatilor posesori de
cunostinte carora li se acorda puterea de a le folosi si total salariati2
6& Aezultatul acti(elor 1 cunostinte ce se e(alueaza si'ilar coeficientului eficientei in(estitiilor2
9& Patentele de licenta raportate la capital, ce se calculeaza prin raportarea nu'arului de patente
la pretul unei actiuni2
:& Coeficientul cercetarii;dez(oltarii ce expri'a eficienta in(estitiilor in acti(itatile de cercetare,
dez(oltare, tinand cont de concretizarea lor in produse co'ercializabile2
5& Coeficientul c0eltuielilor te0nologice, deter'inat ca procent al c0eltuielilor pri(itoare la
te0nologie in total capital utilizat; in prezent, acesta este de circa :4 I2
2
:.2. ELE-ENTELE SPECI<ICE -!N!E-ENTULUI
INTREPRINDERILOR NORD !-ERIC!NE
:.2.1. INC!DR!RE! IN !BORD!RE! CU!TRODI-ENSION!L!
! LUI 1O<STEDE IN -!N!E-ENTUL SU! !-!ERIC!N
)&Pri'a di'ensiune indi(idualis';colecti(is'
Atat in S2U2A2 cat si Canada, societatea, cultura si 'anage'entul se caracterizeaza printr1un
pronuntat in#i0i#ua%is&2 Cetatenii se bucura de o apreciabila libertate de actiune indi(iduala,
initiati(a lor econo'ica fiind incura,ata prin 'ultiple 'odalitati2 8ndi(idul este considerat ca
principalul artizan al dez(oltarii si prestigiului acestor doua natiuni2
6& A doua di'ensiune 1distanta fata #e putere este re#usa+ existand un consens c(asinational pt
di'inuarea inegalitatilor dintre indi(izi, pe baza incura,arii si reco'pensarii celor (alorosi, cu
rezultate concrete in do'eniul lor de acti(itate2 Se recurge la descentralizari ale siste'elor
econo'ice si de 'anage'ent, cu efecte poziti(e apreciabile asupra calitatii (ietii cotidiene si
functionalitatii siste'elor de 'anage'ent2 <e altfel, combinarea unui pronuntat individualism cu
o redusa distanta a puterii constituie o caracteristica pt cea 'ai 'are parte a tarilor occidentale
dez(oltate2
9& A treia di'ensiune 1di&ensiunea e0itarii incertitu#inii pre$inta o 0a%oare &e#ie in S2U2A2
si Canada, co'parati( cu celelalte tari in(estigate de Hofstede2 A'ericanii acorda o atentie destul
de 'are 'i,loacelor prin care se cauta 'ini'alizarea riscului asociat viitorului2 Se folosesc pe
scara larga la ni(el de intreprinderi planuri pe diferite ter'ene, iar structurile organizatorice si
procedurile prezinta un grad ridicat de for'alizare2 Cu toate acestea, este larg raspandita
perceptia ca (iitorul este neanticipabil si insuficient influentabil2 @a ni(elul agentului econo'ic
gasi' un co'porta'ent relati( ec0ilibrat, referitor la anticiparea si pregatirea (iitorului2
:& Pri(itor la ulti'a di'ensiune,in SUA a(e' opronuntata &ascu%initate proprie societatilor
nord1a'ericane2 Expresiile sale concrete sunt diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe,
goana dupa bani ce caracterizeaza gandirea si actiunea 'a,oritatii nord1a'ericanilor, precu' si
statutul social ridicat de care beneficiaza cei ce obtin succese in do'eniul lor de acti(itate2
Aealizatorii, oa'enii de succes sunt tratati ca *super'ani-, beneficiind de o larga recla'a sociala2
Aceste ele'ente 'arc0eaza puternic 'anage'entul la ni(elul agentilor econo'ici,
'axi'alizarea profitului fiind obiecti(ul prioritar ur'arit, de regula, salariatii de sex 'asculin
fiind a(anta,ati la salarizare si pro'o(are, 'oti(area prin castiguri banesti substantiale fiind
precu'panitoare2
8n finalul acestei parti, considera' oportun sa prezenta' o foarte sintetica si su'esti0a
O caracteri$are #e ansa&b%u a &ana'e&entu%ui a&erican+ a fost facuta de Si'c0a Aouen2
si anu'e: 6-ana'e&entu% #in SU! pre$inta un pronuntat pra'&atis&+ punand accent pe
maximizarea profitului, eficienta organizationala si cresterea productivitatii2 Este indi(idualistic
si orientat spre actiune, cu o ridicata toleranta la risc si o re#usa e0itare a incertitu#inii2
#e(oia de realizare este puternica, acordand prioritati autorealizarii indi(iduale, capacitatii de a
conduce si bogatiei, ca scopuri ale (ietii2 Pune accent pe 'anage'entul de'ocratic, fa(orizarea
deciziilor de grup si a participarii, prezentand o distanta 'ica fata de putere2 Co'unicatiile
unilaterale nu sunt preferate2 8n ulti'ii ani indicele intensitatii 'asculinitatii este 'oderat, cu o
preferinta pt consideratie si conducatori sensibili la latura u'ana2 #ord1a'ericanii cred in
autodeter'inare, finalizata in decizii bazate pe date precise si in planificare2 Aeco'pensele bazate
pe 'erit sunt apreciate ca adec(ate, intrucat indi(idul este considerat ca fiind responsabil de
rezultatele obtinute-2
:.2.5. OPTIUNI STR!TEICE PREDILECTE #in SU!
SUBIECT) PRE@ENT!TI OPTIUNILE STR!TEICE PREDILECTE in SU!
Printre optiuni strategice predilecte din SUA se nu'ara:
1, Lar'a raspan#ire a intreprin#eri%or #e #i&ensiuni &ici. ptiunea strategica
predo'inanta in intreprinderile din S2U2A2 este di'ensiunea 'ica a co'paniilor,din cele
circa E442444 de intrep noi infiintate dupa )JK5, peste JJ I sunt intreprinderi foarte 'ici2
Explicatia rezida in a0anta3e%e %or certe 1 flexibilitate ridicata, costuri constante 'ai
reduse, apropiere mai mare de furnizori si clienti, recepti(itate 'ai ridicata la ino(atii
etc2
6& !ccent pe inte%ectua%i$area si infor&ati$area intreprin#eri%or2 E(olutii intense, de
peste un secol si ,u'atate, au dus la 'odificari profunde in econo'ia S2U2A2, 'arcand 'ai intai
ascendentul 'uncii industriale asupra celei agricole si conco'itent si a 'uncii intelectuale fata de
cea fizica2 Are loc o crestere a nr de specialisti, functionari si 'anageri utilizati in econo'ie,
astfel ca in )JH5 pt pri'a data nr lor este superior 'uncitorilor
Consecinta acestor 'utatii pe plan strategic o constituie funda'entarea infiintarii si dez(
intreprinderilor nord1a'ericane pe anga,area si utilizarea de forta de 'unca calificata, pe
preponderenta specialistilor, functionarilor si 'anagerilor "6'u%ere%e a%be-&, in raport cu 'uncitorii
(*gulerele albastre-&, pe apelarea pe scara larga la te0nica electronica de calcul, ce1si pun a'prenta
asupra di'ensionarii, structurarii si functionarii intreprinderilor2 Suportul econo'ic al acestei optiuni
strategice este ni(elul foarte ridicat al Q in productie2 Aceasta per'ite ca o persoana care lucreaza in
productie sa furnizeze produse pt alte )5 persoane, dintre care E lucreaza dar fara sa produca
ne'i,locit2
9& Orientarea crescan#a spre roboti$are2 Conturata ca o directie 'a,ora a progresului
stiintifico1te0nic si econo'ic, cu circa 6 decenii in ur'a, robotizarea s1a i'pus in SUA,aflandu1
se inca, intr1o faza incipienta, dar datorita utilitatilor lor, robotii, in (iitor (or dobandi o foarte
rapida e(olutie2
<intre a(anta,ele robotizarii se nu'ara si reducerea nr si structurii personalului, deoarece un
robot deter'ina ca HH I din posturile create sa fie de specialitate si 'anage'ent in conditiile
obtinerii unei producti(itati net superioare realizarilor anterioare2 8n plus, se produc sc0i'bari
'a,ore in di'ensiunea si structura acti(itatilor de efectuat, infor'atiilor necesare si deciziilor
adoptate, ce i'pun conceperea de siste'e de 'anage'ent bazate integral pe noi principii2
5, Ten#inta #e a&p%asare a a'enti%or econo&ici in $one%e rura%e2 8n e(olutia SUA se
constata 'ai 'ulte etape2 Pana in )J64 zonele rurale s1au dez( 'ai rapid decat cele urbane2
Situatia s1a in(ersat pana in )JK6 cand nr si ponderea populatiei rurale se a'plifica 'ai rapid
decat a celei industriale2 Substratul econo'ic al acestei e(olutii il constituie reorientarea unei
parti apreciabile din agentii econo'ici spre a1si dez( acti(itatile in zonele rurale2 @a baza optiunii
strategice de a a'plasa intrep in localitati rurale se afla 'arile a(anta,e pe care acestea le ofera2
( forta de 'unca 'ai ieftina, costuri de productie 'ai reduse, absenta sindicatelor, sti'ulente
financiare acordate de catre stat&2 8n ulti'ii ani se infiinteaza in zonele rurale fir'e bazate pe
te0nica de (arf, ca ur'are a dez( teleco'unicatiilor si infor'aticii
:.2.9. PREDO-IN!NT! STRUCTURILOR OR!NI@!TORICE PIR!-ID!LE
Tipurile de structuri organizationale utilizate in firmele din SU&
Tipuri #e stucturi or'ani$atorice pentru fir&e%e #in SU!
<efinitorie pt structurile organizatorice este structurarea lor pre#o&inant pe 0ertica%a,
in conditiile prioritatii ele'entelor ierar0ice2 Se folosesc 'ai 'ulte tipuri #e structuri ierar.ice
a, Structura pe #o&enii sau functiuni, utilizata in intrep ce fabrica un singur produs sau o
fa'ilie de produse2 8n fruntea sa se afla un singur 'anager, ce poarta di(erse denu'iri 1
presedinte executiv, director general etc2 8n subordinea sa directa se afla 'ai 'ulte departa'ente,
fiecare fiind specializat pe un anu'it do'eniu; ( pe productie, finante, 'arGeting, (anzari si
personal,& fiind conduse de un director sau un sef de departa'ent2 Specific acestui tip de structura
dpd( functional este faptul ca fiecare departa'ent asigura expertiza specifica do'eniului sau pt
intreaga intreprindere2
b, Structura or'ani$atorica pe pro#us, folosita in co'paniile ce fabrica 'ai 'ulte
fa'ilii sau grupe de produse2 Se organizeaza pt fiecare fa'ilie de produse sau produs 'ai
co'plex, un departa'ent sau o fabrica condus de un 'anager general, in subordinea caruia se
afla, pe langa compartimentele de productie necesare, si compartimente functionale pe do'enii2
@a ni(elul intregii intrep se afla conducatorul acesteia, caruia ii sunt subordonati managerii
generali ai departamentelor si;sau fabricilor co'ponente2 8n functie de gradul de descentralizare,
directorul general poate sa dispuna si de cate(a ser(icii centrale, cel 'ai adesea de finante si
resurse u'ane, care1l a,uta in diri,area si controlarea ansa'blului acti(itatilor intreprinderii2
c, Structura or'ani$atorica 'eo'rafica se utilizeaza in intrep producatoare care
efectueaza si distribuirea produselor sau in co'paniile co'erciale 'ari2 Acti(itatea acestora este
structurata pe di(izii de productie si;sau co'erciale care se ocupa de o anu'ita piata2 Bipica pt
co'paniile 'ari din SUA2 este crearea de di(izii pt pietele estica, vestica, centrala si sudica2
.rec(ent, acest tip de structura se co'bina cu precedentele2 Concret, se foloseste structurarea
geografica pe piete a acti(itatilor de 'arGeting si (anzari 1 deci cele co'erciale 1 si pe produs sau
do'enii a celorlalte acti(itati2
#, Structura or'ani$atorica &atricea%a este intrebuintata in co'paniile pro'otoare ale
progresului te0nic si care apeleaza la realizarea de proiecte pt a1l genera si (alorifica2 Specific
acestui tip de structura organizatorica este ca, in cadrul sau, pe langa compartimentele clasice
specializate pe do'enii se organizeaza asa1nu'itele proiecte2 Un proiect este o grupa de
persoane care pri'esc sarcina sa se ocupe de generarea unui produs sau te0nologii noi si;sau de
fabricarea unui produs colateral, nespecific co'paniei2 .iecare proiect este diri,at de un
conducator2 8n consecinta, fiecare 'e'bru al ec0ipei ce realizeaza proiectul este subordonat
conco'itent sefului de proiect si conducatorului sau ierar0ic din departa'entul din care face
parte2 A(anta,ul 'a,or al acestui tip de organizare rezida in facilitarea coordonarii desfasurarii
si'ultane a doua categorii de acti(itati: curente si de innoire a productiei si te0nologiilor2 Apar
insa dificultati pe planul co'unicarii, controlului etc2, datorita dublelor subordonari2
e, Structura or'ani$atorica #e tip retea, conturata recent, are drept caracteristica
principala crearea unei 'ici organizatii centrale, de fapt o intrep de sine statatoare care se ocupa
de furnizarea unui produs sau a unui ser(iciu anu'itor clienti2 Specific ei este faptul ca aceasta
intrep nu desfasoara acti(itati de productie sau co'erciale, ci conteaza pe alte companii care
realizeaza respecti(ele acti(itati, in functie de cererile sale2 <eci, obiectul sau de acti(itate il
constituie ar'onizarea contributiilor 'ai 'ultor co'panii 1 piese, subansamble, studii de
mar,eting, vanzari, cumparari, operatiuni financiare 1 pt a satisface co'enzile anu'itor clienti2
<efinitorie pt structura organizatorica tip retea este centrarea sa pe *public relations-, 'i,loacele
de actiune fiind in c(asiexclusi(itate telefonul, telefaxul, xeroxul, telexul, redactarea de 'ateriale,
organizarea de intalniri de afaceri, (izite protocolare si de lucru, culti(area prieteniilor in di(erse
cercuri etc2 Se pare ca este una din structurile organizatorice ale (iitorului2
f, Structura or'ani$atorica #e tip fa&i%ia% este cea clasica, fiind utilizata in
intreprinderile 'ici2 Patronul este conducatorul organizatiei, fiindu1i subordonati direct cei cati(a
salariati2 Conducerea acesteia are un pronuntat caracter infor'al, el fiind nu nu'ai 'anager, ci si
executant, (olu'ul si co'plexitatea relati( reduse ale 'uncii de conducere neridicand proble'e
deosebite2
:.2.C. INTER!RE PUTERNIC! ! ELE-ENTELOR
IN<OR-!TION!L - DECI@ION!LE
pri'a constatare se refera la faptul ca in intrep nord1a'ericane de di'ensiuni 'ari si
'i,locii exista o separare #estu% #e pronuntata intre acti0itati%e #e &ana'e&ent si ce%e #e
e(ecutie. Procesele infor'ational1decizionale revin aproape in totalitate personalului de
conducere si specialistilor, executantii din co'parti'entele de productie fiind foarte putin i'plicati
in cadrul acestora2 Cu alte cu(inte, participarea, 'ai ales cea decizionala, este sensibil 'ai redusa
decat in 'a,oritatea tarilor occidentale dez(oltate2
Infor&atii%e in ca#ru% intreprin#eri%or se #ifu$ea$a se%ecti0+ beneficiarii fiind bine
precizati2 A(anta,ele pe planul operati(itatii si diminuarii costurilor sunt anulate partial de
insuficienta infor'are generala asupra anu'itor proble'e de i'portanta globala pt intreprindere2
8ntr1o proportie din ce in ce 'ai 'are, infor'atiile sunt culese , inregistrate, tratate si, nu rareori,
c0iar interpretate cu a,utorul calculatoarelor electronice2 Co'puterele personale dotate cu o 'are
capacitate infor'ationala, dispunand de nu'eroase progra'e utilitare, au 'arcat o ade(arata
re(olutie pe plan infor'ational, deter'inand o sporire si'titoare a (itezei si calitatii deciziilor si
un plus de operati(itate in decizie si infor'are la ni(elul acti(itatilor operationale2
Atat in cadrul proceselor decizionale, cat si al celor infor'ationale, se apeleaza la di(erse
siste&e si &eto#e #e con#ucere2 <intre cele 'ai utilizate 'entiona' 'anage'entul prin
obiecti(e (-PO&, 'anage'entul prin proiecte (-PP&, 'anage'entul pe produs (-PPr&,
'anage'entul prin bugete "-PB&, tabelul decizional, arborele decizional, 'odelul Harzbung s2a2
atentie deosebita se acorda metodelor si tehnicilor de motivare, uneori c0iar supraaccentuand
aspectele lor rationale, cu' este cazul stabilirii (eniturilor conducatorilor, corelat cu profitul si
cifra de afaceri obtinute pe perioade scurte, ceea ce afecteaza preocuparile si eficienta pe ter'en
lung2
Pri(ite in ansa'blu, procesele infor'ational1decizionale din intreprinderile nord1
a'ericane prezinta un grad relati( ridicat de for'alizare si instru'entalizare, bazate, in buna
'asura, pe utilizarea pe scara larga a ec0ipa'entelor electronice de calcul, fiind puternic centrate
pe cresterea profitului2
:.2.1F. -ULTIDI-ENSION!LIT!TE! ROLURILOR
-!N!ERILOR nor# a&ericani
SUBIECT) -ULTIDI-ENSION!LIT!TE! -!N!ERILOR NORD !-ERIC!NI
Pt a caracteriza continutul si caracteristicile 'uncii cadrelor de conducere din SUA, se apeleaza,
si azi, la concluziile unei cercetari, cunoscuta sub nu'ele de *abor#area %ui -int$ber' *22
-int$ber'+ a,unge la concluzia ca 'unca cadrelor de conducere poate fi cel 'ai realist si 'ai
riguros descrisa nu prin pris'a celor cinci functii ale 'anage'entului 1 previziune, organizare,
coordonare, comanda si control 1,ci prin identificarea si ana%i$a ro%uri%or efecti( interpretate de
'anager2 Acesta deceleaza 1F ro%uri+ pe care le grupeaza, , pe trei do'enii2 @a ulti'ul do'eniu 1
decizional 1, CBntia Pa0ett si !%an Lau au 'ai inclus inca un rol 1 #e e(pert te.nic2
Cercetare de teren, la care au raspuns ::K cadre de conducere din intrep pri(ate si
publice, a rele(at ierar.i$area ro%uri%or #e con#ucere+ <atele culese se refera separat si la
'anageri grupati in functie de 'ai 'ulte caracteristici 1 sectorul in care lucreaza (public si
pri(at& 1 si domeniul in care muncesc 1 cercetare 1 dez(oltare (C 1 <& si alte do'enii2 +ediile
cuprinse in tabel au fost calculate in baza unei scale de la 4 la E,4 acordandu1se 4 atunci cand cei
c0estionati au apreciat ele'entul considerat ca neprezentand nici o i'portanta, iar 1, pt
importanta maxima
Ro%uri%e &ana'eri%or #e fir&a pot fi ur&atoare%e)
)& Aolul apreciat ca cel 'ai i'portant pt un 'anager este acela de a%ocator sau #istribuitor #e
resurse, aspect 'a,or al functiei de decident a 'anagerului2 Cf lui +intzberg, adoptarea tuturor
deciziilor 'a,ore din intrep, i'plica si repartizari de resurse u'ane, 'ateriale, infor'ationale si;sau
financiare2
6& Cu aproape aceeasi intensitate se exercita si ro%u% #e %ea#er, adica de 'oti(are a
subordonatilor, de incadrare, pregatire si celelalte ele'ente de conducere sub aspect u'an2
9& Ur'eaza a%te ro%uri, care prezinta aceeasi intensitate2 Este (orba de #ise&inator #e
infor&atii si #e &anuitor a% #isfunctiona%itati%or #in co&panie2 Aolul de dise'inator se refera
la trans'iterea infor'atiilor pri'ite de la cei in subordine sau de persoane din afara do'eniului
condus, celorlalti co'ponenti ai intrepi2 Ro%u% #e &anuitor #e #isfunctiona%itati se rezu'a la
actiunile corecti(e necesare eli'inarii deficientelor in desfasurarea acti(itatilor2
:& Cu o intensitate ce(a peste 'edie se exercita rolurile #e intreprin$ator si #e &onitor
"contro%, a% acti0itati%or.
5& @a o distanta apreciabila fata de acestea se situeaza rolurile de e(pert te.nic, contactor de
persoane , purtator #e cu0ant si #e repre$entare in pub%ic a co%ecti0u%ui con#us2
H& @a o distanta apreciabila, pe ultimul loc, se 'anifesta ro%u% &ana'eru%ui #e ne'ociator2
In functie #e sectoru% in care se inca#rea$a intreprin#eri%e in care %ucrea$a respecti0e%e
ca#re #e con#ucere+ constata& ca)
a& singura diferenta notabila intre ierar0ia rolurilor in intreprin#eri%e #in sectoru% pub%ic
fata #e cea '%oba%a rezida in trecerea ro%u%ui #e &onitor "#e contro%or& inaintea celui de
intreprin$ator
b& in intreprin#eri%e pri0ate diferentele sunt ce(a 'ai 'ari, co'parati( cu situatia de
ansa'blu, cele 'ai se'nificati(e constand in: situarea ro%u%ui #e %ea#er pe pri&u% p%an, cu un
plus de 'edie apreciabil fata de ro%u% #e a%ocator #e resurse; plasarea expertizei tehnice pe
penultimul loc, situatie ce se explica prin redusa i'plicare a 'anagerilor din intrep in proble'ele
te0nice, ei preocupandu1se de cele de 'anage'ent si econo'ice2 +anagerii din intrepi, care nu
lucreaza in acti(itatile de cercetare1dez(oltare, indeplinesc, co'parati( cu cei din acest do'eniu,
intr1o 'asura 'ai 'are, rolurile de leader, intreprinzator si purtator de cu(ant al grupului pe care
il conduc2
Aeferitor la ca%itati%e+ cunostinte%e si aptitu#ini%e ca#re%or #e con#ucere+ cercetarea a
re%e0at ca ce%e &ai i&portante se refera %a %atura u&ana a &ana'e&entu%ui, a(and in (edere
ele'ente cu' ar fi co'unicarea (erbala si in scris, flexibilitatea co'porta'entala, aptitudinea de
a asculta pe ceilalti si stapanirea de sine in conditii de stress2 Pe plan secund, se situeaza abilitatile
conceptuale, ur'ate de cele te0nice, ulti'ele fiind cele politice2
<pd( al caracteristicilor 'uncii de 'anage'ent se apreciaza ca #efinitorii pt &ana'erii
a&ericani sunt conci$iunea+ 0arietatea abor#ari%or si fra'&entarea pronuntata a $i%ei #e
&unca2 Asa se explica, dupa parerea lui Pa(ett si @au, preferinta puternica a 'anagerilor pt
co'unicatiile (erbale 1 con(orbiri telefonice, intalniri infor'ale etc2 1, care tind sa aiba castig de
cauza fata de ser(iciile siste'ului infor'ational al 'anage'entului (+8S&2 alta do'inanta a
'uncii de conducere o constituie orientarea predilecta spre solutionarea problemelor curente,
ceea ce are ca efect acordarea de ti'p insuficient pt studiu si autodez(oltare2 Aelati( frec(ente
sunt situatiile de criza pe care sunt c0e'ati sa le solutioneze 'anagerii, de unde i'portanta si
ponderea laturii u'ane a conducerii, a leaders0ip1ului in special, a planificarii pe ter'en lung si a
perfectionarilor organizatorice2
2
:.2.11. NI=ELUL RIDIC!T !L =ENITURILOR
DIRECTORILOR DE CO-P!NII
SUBIECT) C!R!CTERISTICILE SI SE-NI<IC!TI! =ENITURILOR
DIRECTORILOR DE CO-P!NII DIN SU!
#i(elul (eniturilor directorilor de intrep din SUA se situeaza pe pri'ul loc in lu'e2
Specific SUA $ cei care #etin posturi #e con#ucere superioara 1 poseda, pe langa o pregatire
de baza intr1un anu'it do'eniu 1 ,uridic, econo'ic sau te0nic 1, si o for&atie specia%a in
ca%itate #e con#ucatori2 'are parte dintre ei au o diplo'a de *'aster business degree- si;sau
de doctorat in 'anage'ent
Potri(it unui aprofundat studiu publicat de Greef Cr/stal in re(ista .ortune, 0enituri%e
#irectori%or #e co&panii sunt a%catuite #in cinci e%e&ente. 8n acest sens,2
structura veniturilor directorilor de companii arata astfel:
)& Salarii
6& Pre'ii
9& <i(idende
:& Su'e speciale pre(azute in planurile de sti'ulare
:& Actiuni ale fir'ei acordate gratuit
Pri'ele trei ele'ente se iau la valorile lor anuale2 U%ti&u%+ actiuni%e, nu se ofera pe o baza
anuala, in consecinta, fiecare pac0et de actiuni acordat 'anagerilor este, di(izat in trei transe
anuale egale, constatandu1se ca se beneficiaza de ase'enea sti'ulente o data la trei ani2
Actiunile pri'ite gratuit de directori nu pot fi (andute de acestia decat dupa 'ini'u' 5
ani2 #i(elurile tuturor acestor (enituri se determina de catre co'itetul directorilor, alcatuit din
directori din afara co'paniei, care se intruneste periodic pt a super(iza acti(itatile acesteia si a
aproba sau a(iza deciziile strategice referitoare la reprofilarea co'paniei, fuziunii cu alte
intreprinderi, efectuarea 'arilor in(estitii etc2
<esigur, proble'a care se ridica este cea a factori%or care #eter&ina e0o%utia 0enituri%or
#irectori%or2 Cercetarea efectuata de Greef Cr/stal pe +aza analizei de regresie multipla, a aratat
ca : sunt principa%ii factori care au inf%uentat asupra 0enituri%or #irectori%or.
1, -ari&ea co&paniei reprezinta un pri' factor, constatandu1se ca o sporire cu )4I a
acesteia deter'ina o a'plificare a (eniturilor directorilor cu 65I2 Cresterea 'ari'ii intrep are in
vedere trei elemente 1 (olu'ul (anzarilor, al fondurilor fixe ale co'paniei si nu'arul de
persoane utilizat2
2, Perfor&ante%e co&paniei si&bo%i$ate prin IN, al doilea factor de influenta, au fost
deter'inate in functie de e(olutia ur'atorilor indicatori: (olumul castigului investitorilor in
perioada de cand persoana respectiva este director de companie, e(olutia pe )4 ani a (eniturilor
totale ale co'paniei, , nivelul mediu pe ultimii - ani al pretului actiunilor companiei la valoarea
de catalog, cresterile din ulti'ii cinci ani ale (anzarilor si acti(elor co'paniei , ritmicitatea
amplificarilor pe cinci ani a vanzarilor si activelor companiei, (eniturile 'edii pe cinci ani pt
detinatorii de actiuni, evolutia pe cinci ani a veniturilor detinatorilor de actiuni2
Pt cresterea 8V cu )4 puncte in perfor'anta ('edia grupului celor 644 fiind )44&, se constata o
sporire a veniturilor directorilor cu 234.
<e retinut, insa ca se produce in ti'p o di'inuare a corelatiei dintre ni(elul
perfor'antelor co'paniei si ni(elul castigurilor directorilor2 8n )JKE, la o crestere a 8V de )4
puncte, ni(elul (eniturilor sporea cu 9)I, iar in )JKK, cu 6:I2
4, Intensitatea riscuri%or asu&ate #e co&panie este un alt factor de influenta al
(eniturilor directorilor2 Cand Beta, indicatorul utilizat in 'od obisnuit in SUA pt a 'asura
*(olatilitatea- pretului actiunilor, sporeste de la ) la ),), (eniturile anuale ale directorilor cresc cu
circa :I2
5, =ec.i&ea in post a #irectori%or are in 'od surprinzator o influenta negati(a asupra
(eniturilor acestora2 S1a constatat ca, in 'edie, o prelungire cu 5 ani a perioadei de anga,are ca
director are ca efect o di'inuare relati(a a (eniturilor acestora cu circa HI2
:, !&p%asarea se#iu%ui co&paniei isi pune, si ea, a'prenta asupra castigurilor
conducatorilor de co'panii2 Situarea acestora in centrele econo'ice ale oraselor 1 in cities 1 se
reflecta in substantialele sporiri ale (eniturilor

Un alt studiu , care are in (edere nu nu'ai (eniturile directorilor, ci ale cadrelor de
conducere in general, a,unge la concluzii partial diferite2 Se constata ca &ari&ea 0enituri%or
&ana'eri%or este puternic inf%uentata #e perfor&ante%e pe ter&en scurt+ in specia% profitu%
obtinut2 Cu cat acestea sunt 'ai 'ari sporesc si (eniturile 'anagerilor, in special pre'iile2
Aezultatul acestei abordari este incurajarea managerilor sa se preocupe de obtinerea profitului pe
termen scurt, fiind pre'iati pt a'anarea in(estitiilor pe ter'en 'ediu si lung, a di'inuarii
cheltuielilor cu cercetare 1 dez(oltarea, c0eltuieli de intretinere a utila,elor si pt dez(oltarea
resurselor u'ane2
:.2.12. PRELU!RI SE-NI<IC!TI=E DIN -!N!E-ENTUL NIPON
SUBIECT) -!N!E-ENTUL DIN SU!) PRELU!RI SE-NI<IC!TI=E DIN
-!N!E-ENTUL NIPON SI EUROPE!N
S1a constatat ca unul din secretele perfor'antelor nipone, daca nu c0iar principalul, il reprezinta
calitatea managementului intreprinderilor sale.
Re$u%tanta pra'&atica a acestei constatari a constituit1o depunerea de apreciabile
eforturi de a implementa in intreprinderile nord1a'ericane unele din ele'entele specifice
'anage'entului nipon2 <intre acestea 'entiona' succint doua, care cunosc o larga raspandire in
intreprinderile din SUA, cu efecte econo'ice substantiale2
)& Cercuri%e #e ca%itate constituie pri'a dintre abordarile specifice 'anage'entului
nipon utilizate in prezent in 'ii de fir'e din SUA2 Apelarea la cercurile de calitate s1a produs ca
ur'are a sesizarii ascendentului calitati( pe care produsele nipone il au adesea fata de cele nord1
a'ericane2 Anu'ite situatii concrete au fost deosebit de con(ingatoare pt intreprinderile din SUA in
ceea ce pri(este eficacitatea cercurilor de calitate2 Una dintre cele 'ai cunoscute s1a petrecut cu
ocazia cu'pararii de catre Vuasar <i(ision, o sucursala a lui +atsus0ita, a co'paniei +otorola,
producatoare de tele(izoare2 Aezultatele obtinute pe planul calitatii, folosind practic aceiasi
'uncitori, au fost i'presionante2 @a +otorola se constata in 'edie ),E defecte 'a,ore pe un
tele(izor, <upa preluarea fabricii de catre +atsus0ita si aplicarea 'anage'entului nipon, inclusi( a
cercurilor de calitate, nu'arul 'ediu al defectelor 'a,ore pe un tele(izor s1a redus la 4,4445, iar
c0eltuielile anuale cu reparatiile in perioada de garantie se ridica la ) 'ilion de U2
Ase'enea rezultate concrete au constituit pledoarii con(ingatoare pt utilizarea 'etodei cercurilor
de calitate2
Prin cerc #e ca%itate - NC 1 se dese'neaza un grup de salariati constituit pe baza de
voluntariat, 1 care, apeland la o abordare 'ai 'ult sau 'ai putin infor'ala, se intalnesc periodic
pt a examina problemele cu care sunt confruntati la locurile lor de munca2 8n ur'a discutiilor se
identifica cauzele care genereaza disfunctionalitati pe planul ca%itatii si care afecteaza
producti(itatea2 *e aceasta +aza se formuleaza sugestii si recomandari de re'edieri sau
i'bunatatiri, care sunt prezentate conducatorilor ierar0ici directi si, 'ai rar, celor de la ni(el de
atelier sau sectie2 Acestia, in 'od obligatoriu, co'unica 'e'brilor cercurile de calitate pozitia
lor fata de propunerile facute2 <e regula, 'a,oritatea propunerilor se aplica2 #n caz contrar, se
prezinta 'e'brilor cercurilor de calitate ratiunile pt care propunerile nu se aplica2 8n functie de
calitatea propunerilor facute si de rezultatele obtinute, 'e'brii cercurilor de calitate sunt
reco'pensati2 Procedandu1se astfel la ni(elul locurilor de 'unca din sectoarele de productie se
creeaza o stare de e'ulatie la o parte 'a,ora a 'uncitorilor, (izand gasirea de solutii de
a'plificare a calitatii si producti(itatii2 8n ti'p, efectele cu'ulate ale propunerilor facute
deter'ina salturi spectaculoase in ceea ce pri(este calitatea produselor si ser(iciilor furnizate2
alta 'odalitate specific ,aponeza, utilizata cu frec(enta sporita in SUA, este asa1nu'ita
'estiune a stocuri%or in ti&p rea% "3ust in ti&e in0entorin' - *IT,. 8n esenta, acest siste' consta in
di'ensionarea stocurilor de 'aterii pri'e, co'bustibili etc2, in stransa corelare cu necesitatile
productiei2 Pe baza utilizarii unui siste' infor'atic perfectionat se cunoaste in orice 'o'ent atat
'ari'ea necesitatilor de consu' ale productiei, cat si a stocurilor de 'aterii pri'e, care se 'entin
strict la ni(elul 'ini', si in functie de sursele de furnizare si cele de apro(izionare2 Aplicarea acestui
siste' a dat rezultate deosebite2 Spre exe'plu, dupa introducerea acestui siste' la bine cunoscuta
fir'a General +otors, s1a obtinut o di'inuare a c0eltuielilor anuale ale fir'ei cu 944 de 'ilioane de
U2 Se atrage atentia insa ca 38B da rezultate nu'ai daca procesele de apro(izionare si productie sunt
foarte bine di'ensionate si organizate2 Alt'interi, poate pro(oca efecte contrare, unele c0iar
dezastruoase2
8n concluzie, ele'entele de 'anage'ent nipon si1au do(edit eficacitatea si in SUA,
in toate cazurile in care s1au asigurat pre'isele necesare 1 u'ane, te0nice, financiare 1 si au fost
integrate in ansa'blul siste'ului de 'anage'ent al fir'elor respecti(e2
:.2.1:. REL!TIILE -!N!E-ENTULUI CU SINDIC!TELE IN US!
SUBIECT) REL!TIILE -!N!E-ENT SINDIC!TE IN SU!
SUBIECT)
Care #in ur&atoare%e caracteristici se refera %a re%atia &ana'e&ent sin#icate in
SU!I)
a& caracterul pronuntat ad(ersial al relatiei
b& docu'entele se intoc'esc in ur'a negocierilor, care se desfasoara la 6 ni(eluri
c& o 'are parte din fondurile colectate sunt in(estite in bunuri 'obiliare, actiuni, etc2
Argu'entati raspunsul in contextul caracteristicilor i'plicate din SUA si alte tari2
Raspuns corect) toate
Caracteristica econo'iei nord1a'ericane este prezenta in nu'eroase ra'uri a unor
sin#icate puternice2 @a baza organizarii lor se afla criteriile: ocupatiei salariatilor si ra'urii de
acti(itate a co'paniei, si astfel sindicatele sunt organizate pe:ra'uri si subramuri ale economiei,
unele pt 'uncitori si separat pt celelalte categorii de salariati2 Cele 'ai cuprinzatoare si 'ai
acti(e sunt sindicatele 'uncitorilor2
)& Aelatiile dintre 'anageri si liderii sindicali au la baza documentele ce se realizeaza in
urma negocierilor2 8n 'od obisnuit, ne'ocieri%e se #esfasoara %a #oua ni0e%uri: negocieri la
ni(el de ra'ura, subramura sau domenii, intre conducerea sindicatului respecti( si reprezentantii
'anage'entului co'paniilor i'plicate2 #egocierile au in (edere in special nivelul salariilor,
sporurilor si primelor membrilor de sindicat respectivi2 #u rareori, in baza acestor acorduri, se
continua negocierile la ni(elul intreprinderii intre conducerea locala a sindicatului si
reprezentantii esalonului superior ai 'anage'entului2 .rec(ent, intreprinderile au un
co'parti'ent reprezentat de unul sau 'ai 'ulti specialisti profilati pe relatii cu sindicatele2 @a
ni(elul co'paniilor se negociaza in special aspecte pri(ind conditiile de 'unca din unitatea
respecti(a, precu' si e(entuale particularizari ale sporurilor, pri'elor si salariilor, in functie de
specificul lor2
6& Se apreciaza ca re%atii%e &ana'e&ent sin#icate #in SU! au un caracter a#0ersia%2 Pt
a1si i'pune punctul de (edere, sindicatele recurg: la intense actiuni de protest, inclusi( la greve de
lunga durata.
9& Sindicatele nord1a'ericane au o &are putere econo&ica2 Ca ur'are a contributiilor
'e'brilor sai au a,uns sa detina fonduri i'ense, unele de ordinul zecilor de 'iliarde de dolari, pe
care le gestioneaza dupa principii econo'ice2 Este o practica obisnuita ca o &are parte #in
fon#uri%e sin#icate%or sa fie in0estite in actiuni sau +unuri imo+iliare, inclusiv in companii
productive. Aceasta le per'ite sa sustina indelungate actiuni de protest atunci cand negocierile
esueaza, sa finanteze gre(e care dureaza sapta'ani sau c0iar luni, la care participa 'ii sau zeci de
'ii de salariati2
Specia%istii consi#era ca re%atii%e pe care &ana'erii a&ericani %e au cu sin#icate%e
constituie un punct s%ab pt &ana'e&entu% a&erican2 Conflictele de 'unca influenteaza in
'od negati( rezultatele intreprinderilor nord1a'ericane2 explicatie a acestei situatii o constituie
si structurarea sindicatelor pe ra'uri, ceea ce are ca efect indirect negli,area intereselor
co'paniilor pe ter'en lung2
8n concluzie, re%atii%e #intre &ana'e&entu% intreprin#eri%or si sin#icate sunt
co&p%e(e, aflandu1se intr1un proces de continua re'odelare, sub i'pactul intenselor e(olutii
contextuale, econo'ice si sociale, ce caracterizeaza SUA, in prezent conturandu1se o abordare cu
o tenta din ce in ce 'ai profesionista2
STUDII DE C!@
PA8+U@ SBU<8U <E CAC
2C. ROBOTII IN SISTE-UL DE PRODUCTIE *!PONE@
Ca si 'ulte alte in(entii, robotii au fost creati in SUA, fiind perfectionati si folositi cu 'ult
succes in 3aponia2 Astfel, intr1o uzina producatoare de autoturis'e *<atsu- situata la J5 de G' de
BoG/o, robotii si nu oa'eni sunt cei care au un rol preponderent2 +asinile sudeaza portierele
caroseriilor, aplica (opseaua si executa alte sarcini 'ai eficace si 'ai econo'ic si 'ai rapid decat
'uncitorii2
8n intreprindile ,aponeze, robotii pot fi intalniti peste tot executand circuite electronice2 Se
pre(ede ca ei (or 'anipula ele'ente ale centralelor nucleare, (or face prospectari pe fundul
'arilor, (or fabrica alti roboti2
<irectorul de la *3apanese 8ndustrial Aobot Association-, %an,i !ono'oto, este inca de
la sfarsitul anului )JEJ, in 3aponia existau 542444 roboti indusriali in acti(itate in special in
industria de auto'obile, in electronica si in 'etalurgie2 Aceasta
cifra include si 'asinile auto'ate capabile sa execute o singura operatie si care necesitau o
adaptare 'a,ora pt a executa o alta operatie2 8n ceea ce pri(este nu'arul robotilor inteligenti in
3aponia, acesta se ridica la )42444, ei fiind controlati de un calculator, astfel ca a,ung sa faca
deosebirea intre un auto'obil cu doua usi si unul cu patru usi, sau sa aprecieze ca nu trebuie pusa
plafoniera pe o 'asina decapotabila2
Astazi, 3aponia utilizeaza cel 'ai 'are nu'ar de roboti, ea fiind ur'ata de SUA si
Anglia2
Un purtator de cu(ant al fi'ei #issan, fabricantul auto'obilului <atsun, afir'a ca *JHI
din sarcinile de asa'blare din uzina de la Ca'a sunt executate de 'asini auto'ate, extre' de
perfectionate, controlate de catre calculator si care nu produc niceodata erori-2
#issan a inceput sa utilizeze roboti pt pri'a oara in )JHJ2 8n )JE5 ea poseda 56, doi ani
'ai tarziu cifra a,unge la 64J2 Un alt purtator de cu(ant al co'paniei preciza *7binenteles, noi
cauta' sa reduce' c0eltuielile noastre cu forta de 'unca, nu este singurul lucru care ne
intereseaza2 <upa 'etoda ,aponeza, #issan a inceput discutiile cu sindicatele cu 'ulti ani inainte
de a se anga,a pe aceasta cale2 Eto0 afir'a ca JJI din 'uncitori detin cel putin o diplo'a de
studii a unei scoli secundare sau a unei scoli te0nice si sunt 'ultu'iti ca pot face si altce(a decat
(opsitorie sau sudura-2 %a,i'a, un lider sindical ,aponez, spunea:- #i'eni nu este dispus sa
petreaca opt ore pe zi intr1un atelier de (opsitorie unde conditiile de 'unca sunt periculoase2 #oi
a(e' ne(oie de roboti2 <in punct de (edere al indi(idului robotii sunt bine(eniti-2
Pt a ne da sea'a de folosirea robotilor in cadrul fir'elor ,aponeze este suficient sa ne
i'agina' cu' un robot, ca intr1un dans extra(agant, i'ita o'ul care (aporizeaza (opseaua de la
stanga la dreapta, se deplaseaza, isi retrage bratul, se apleaca, adauga un strat intr1un loc dificil de
atins, pt ca toate aceastea sa fie retinute in 'e'oria calculatorului2 Apoi, (opsitorul se
indeparteaza si robotul continua lucrul pana cand calculatorul pri'este co'anda de oprire2
Aobotii nu iau pauza pt cafea, nici concediu, sunt la fel de producti(i de la ora H la ora 692
Gu(ernul ,aponez ofera reduceri de i'pozit, intreprinderilor 'ici si 'i,locii pt a per'ite
sa ur'eze exe'plul lui #issan, Bo/ota, +atsus0ita de a cu'para roboti2
Intrebarea2 si Raspunsu% ei
1. E%aborati o e(p%icatie con0in'atoare asupra &ana'e&entu%ui 3apone$ in &aterie #e
roboti in#ustria%i in ciu#a faptu%ui ca acestia au fost in0entati in SU!
Raspuns)
pri'a explicatie a utilizarii pe scara larga a robotilor in 3aponia se refera la obsesia ,aponezilor
pt producti(itate. Utilizarea robotilor per'ite obtinerea unor perfor'ante net superioare celor
u'ane2 3aponezii nu sufera de sindro'ul #8H (#ot 8n(ented Here&2 Ei au inteles a(anta,ele
utilizarii robotilor, au preluat ideea a'ericana si au perfectionat1o2
3aponezii acorda o atentie deosebita calitatii produselor lor, iar robotii per'it obtinerea unei
calitati ridicate si constante2 Aobotii conduc la di'inuarea rebuturilor2
Aplecarea 'ai 'are catre latura te0nica2 Braditia industriala a 3aponiei si siste'ul de in(ata'ant
au per'is conturarea acestei do'inatii te0nice2
2. I#entificati principa%e%e a0anta3e si incon0eniente a%e uti%i$arii roboti%or.
!0anta3e)
1 Producti(itate superioara
1 Aealizarea de produse de o calitate constanta si ridicata; procent 'ult 'ai redus de pierderi si
rebuturi
1 Aobotii per'it sa se lucreze in 'edii noci(e in care o'ul nu are acces
1 Per'it cresterea gradului de pregatire al anga,atilor (trecerea de la specializat la specialist&
1 Per'it scaderea c0eltuielilor cu forta de 'unca
De$a0anta3e)
1 8n(estitia generata de introducerea robotilor este una substantiala
1 Proble'ele care pot apare in siste'ul social (generarea so'a,ului& $ un robot inlocuieste 64 de
oa'eni2
STUDIU DE C!@
2E. REL!TI! -!N!E-ENT SINDIC!TE L! IB-
8nternational "usiness +ac0ines Corporation (8"+& se poate 'andri nu nu'ai cu produsele sale
cunoscute in lu'ea intreaga, ci si cu faptul ca de 'ai bine de 95 de ani nu a concediat nici un
salariat din 'oti(e econo'ice2 Aceasta se datoreaza politicii de 6sc.i&bare a carierei- asa cu'
se spune la 8"+, adica de recalificare a lucratorilor a caror acti(itate nu se 'ai ,ustifica intr1o
noua con,unctura2 <upa )JE4, peste 5444 de salariati au ur'at cursuri speciale si s1au recalificat
in cadrul unui progra' conceput special in acest sens2 Un exe'plu il constituie cazul lui %ar/l
#ic0olas care dupa ce a lucrat ca secretara la un birou al 8"+1ului al Qestcester Countr/, de(ine
reperezentanta fir'ei din #! pt (anzarea 'asinilor de scris si a ec0ipa'entelor de birou2 .ara a
a(ea lacri'i de recunostinta, ea consacra )4 ore pe zi, sau c0iar 'ai 'ult, 'uncii sale2 8n 722
sigurantei aproape totale pe care fir'a 8"+ o asigura salariatilor sai, aceasta ofera a(anta,e
concretizate in loialitatea si a'bitia in 'unca a acestora2 Considerand ca siguranta locului de
'unca reprezinta principalul 'oti( de infiintare a sindicatelor, 8"+ porneste de la pre'isa ca
daca salariatii nu se te' ca (or fi concediati , ei (or fi dispusi sa coopereze cu 'anage'entul
fir'ei in (ederea atingerii obiecti(elor fixate, ceea ce se (a reflecta in rezultatele econo'ico1
financiare2 8n acelasi ti'p insa, 8"+ nu ezita sa se dispenseze de lucratorii neproducti(i, care
dupa opinia 'anage'entului fir'ei nu trebuie tolerati2 Pt a pastra salariatii fir'a opereaza o serie
de 'utatii intre ocupantii diferitelor posturi2 Pt 8"+, asigurarea locului de 'unca pt anga,atii sai
este o proble'a i'portanta a gestiunii resurselor u'ane2 Specialistii fir'ei afir'a ca nu este
(orba de un patern care sa se intoarca i'potri(a acesteia prin stagnarea acti(itatii, intrucat se
fa(orizeaza indi(idualis'ul si spiritul creati( al anga,atilor2 8ata ce afir'a un (ec0i specialist din
cadrul 8"+:-7daca se asigura o 'are siguranta a locurilor de 'unca fara a cere porducti(itate
aceasta ar putea crea proble'e2 <ar noi pretinde' rezultate, insa este i'posibil sa 'entine' un
cli'at fa(orabil 'arind sau 'icsorand efecti(ul de personal, fara sa tii sea'a de necesitatile
acestuia-2
Intrebarea2 si Raspunsu% ei
)2 !si'urarea %ocuri%or #e &unca e%i&ina necesitatea unui sin#icat P
Raspuns) Principalul rol al sindicatului este acela de a reprezenta anga,atii in relatia cu
'anage'entul2 Cand functiunea de resurse u'ane isi realizeaza sarcinile, sindicatul trebuie
sa dispara2 8n concluzie, nu 'ai este ne(oie de sindicat2
2. Daca IB- ar fi a#optat un sti% #e con#ucere autoritar+ care ar fi fost i&pactu%
asupra pro#ucti0itatii persona%u%uiI
Rapuns) 8n 'o'entul in care 'anage'entul adopta un stil autoritar, pri'a
co'ponenta care are de suferit este cea a co'unicarii2 Co'unicarea fiind
defectuoasa, acest lucru se reflecra si asupra 'odului de rezol(are a proble'elor, ceea
ce duce la rezultate necorespunzatoare care afecteaza 'oti(area, cultura si cli'atul
organizational, ceea ce se reflecta in aparitia rezistentei din parte anga,atilor2 Un stil
de 'anage'ent autoritar, pe ter'en lung, in ceea ce pri(este producti(itatea, nu poate
a(ea decat efecte negati(e2
4. Re%atia &ana'e&ent-sin#icate #in ca#ru% IB- este caracteristica &ana'e&entu%ui
#in SU!I
Raspuns) Acest siste' nu este specific 'anag A'erican, ci celui nipon in care se
pune accentual pe loialitate din partea anga,atului, dar si al fir'ei2 8"+ a adoptat
aceasta solutie cu scopul de a 'entine anga,atii perfor'anti, dar si ca o 'odalitate de
'oti(are in (ederea realizarii obiecti(elor2
5. Co&entati ur&atoarea afir&atie) 6In ca#ru% in#ustrii%or #e 0arf+ resursa u&ana
este unu% #in e%e&ente%e ce%e &ai pretioase a%e intreprin#erii+ #eci+ IB- nu are a%ta
a%ternati0a #acat sa-si trate$e foarte bine sa%ariatii7.
<o'eniile de (arf se caracterizeaza printr1un ni(el de pregatire foarte ridicat2 .ir'a
percepe resursa u'ana ca fiind una dintre cele 'ai pretioase ele'ente2 a'enii sunt
cei care creeaza (aloarea adaugata, profitabilitatea fir'ei ceea ce duce la
supra(ietuirea fir'ei2 Brebuie sa depui toate eforturile pt a1ti pastra specialistii in
cadrul organizatiei2 8n industriile de (arf (deci si in cazul celei 8B& , proportia
anga,atilor specialisti este una co(arsitoare2 Costurile generate de pregatirea acestora
se reflecta si in ni(elul deosebit de ridicat al re'uneratiilor oferite2 8n consecinta,
fir'a nu poate si nu trebuie sa renunte la acesti specialisti deoarece acestia reprezinta
c0iar a(anta,ul co'petiti(e al fir'ei2
STUDII DE C!@
2D. Pre%uari #in &ana'e&entu% 3apone$ in SU!
.ir'a a'ericano1,aponeza Son/ din San <iego reprezinta un exe'plu de aplicat a
'anage'entului nipon in SUA2 8n )JK), uzina din San <iego a produs 'ai 'ult de E442444 de
tele(izoare color, ceea ce reprezinta );9 din productia totala a lui Son/2 Aealizarea unei
producti(itati a 'uncii si'ilara cu cea dintr1o intreprindere din 3aponia se datoreaza si at'osferei
create in cadrul fir'ei2 Astfel, in intreprindere nu exista 'anagerii si 'uncitorii se apleleaza pe
nu'ele 'ic, iau 'asa i'preuna, iar o data pe an un cadru din conducerea superioara se
adreseaza lucratorilor pt a le expune obiecti(ele in do'eniul (anzarilor si productiei sau pt a18
incura,a sa1si expuna dorintele2 8ntreprinderea organizeaza de patru ori pe an cate o receptie pt
anga,ati2 Atitudinea lucratorilor a'ericani din cadrul fir'ei poate fi caracterizata de opinia
expri'ata de Price, 5: de ani, care lucreaza la linia de 'onta, 7Oa %ucra pt SonB+ este ca si cu&
ai %ucra pt fa&i%ia ta7. <e altfel, directorul uzinei, S0iro !a'ada, 5K de ani, afir'a ca intre
'uncitorii a'ericani si colegii lor ,aponezi exista foarte putine diferente2 El sustine ca
*a&ericanii sunt %a fe% #e constienti #e i&portanta ca%itatii ca si 3apone$ii+ trebuie nu&ai sa
fie &oti0ati7. S0iro !a'ada acorda o deosebita atentie ne(oilor 'uncitorilor2 data pe an
'uncitorii al caror procent de absenteis' este nul, sunt in(itati intr1un restaurant din centrul
orasului2 Atentie deosebita se acorda si conditiilor de 'unca si de (iata a lucratorilor2 Astfel,
daca exista o sesizare despre di'ensiunea prea 'ica a frigiderului necesar 'esei, acesta se (a
inlocui cu rapiditate2 Dicepresedintele +asa/os0i +orin pe care toti il striga +iGe, a ur'at
cursuri de spaniola pt a putea con(ersa cu unii lucratori de origine spaniola2Peste tot in
intreprindere sunt instalate telefoane care sa per'ita co'unicarea si inregistrarea anoni'a a
sugestiilor si re(endicarilor lucratorilor2 8n speranta ca lucratorii (or face proba loialitatii lor,
intreprinderea se straduieste sa creeze legaturi stranse cu acestia2 Pro'o(arile (in din interior;
'a,oritatea supra(eg0etorilor liniei de 'onta, sunt absol(enti ai scolilor secundare care au
pro'o(at datorita 'uncii lor si loialitatii lor fata de intreprindere2 Cu toate ca in perioada )JE91
)JE5 (anzarile la tele(izoare au scazut productia a fost considerabil incetinita, ni'eni nu a fost
dat afara2 @ucratorilor li s1a cerut sa desfasoare alte 'unci de intretinere pt a ra'ane in continuare
in intreprindere2 Cand unul dintre pri'ii lucratori ai uzinei si1a cerut de'isia la 'ai putin de un
an de la anga,are, conducatorii ,aponezi au fost surprinsi de acest feno'en, Aic0ard Cross'an,
specialistul in relatiile u'ane ale uzinei, explica 6 Oei au 0enit sa &a 0a#a si &-au intrebat
un#e s-au inse%at2- A trebuit sa le explic ca in sudul Californiei esto o practica curenta aceea de a
parasi slu,ba- Gri,a pt salariatii sai a dat rezultate excelente pt fir'a2 #u'eroasele tentati(e care
(izau i'plantarea unui sindicat au fost respinse intr1o proportie de 9;)2 3ean Bi''er'an, de 66
de ani, 'e'bru al unei uniuni sindicale afir'a: 6 Sa%ariu% pe care-% pri&ea& %a sin#icat era
&u%t prea &are si a0anta3e%e socia%e erau probabi% &ai bune+ #ar pana %a ur&a+ prefer sa
%ucre$ aici7. Botusi, Son/ nu a fortat 'uncitorii a'ericani sa lucreze in stil ,aponez2 .olosirea
unor salopete galbene pe cae fir'a le pune la dispozitia 'uncitorilor de pe linia de 'onta, a fost
un esec, intrucat acestia preferau sa poarte blue,eans2 <e ase'enea, intreprinderea a incercat sa
pre(ada o perioada pt exercitiile fizice cu lucratorii din San <iego, asa cu' exista in 3aponia, nu
s1a re(enit asupra acestei decizii ca ur'are a opozitiei acestora2 Cel 'ai tanar supra(eg0etor din
uzina, +arG <e'pse/, 69 de ani, ad'ite ca exista o prapastie culturala intre ,aponezi si
a'ericani, afir'and:P ei nu inte%e' ca unii #intre noi se 'an#esc nu&ai %a ?ee/-en#+ in ti&p
ce &a3oritatea #intre ei nu se 'an#esc #ecat cu& sa reia %ucru%7. Exista si opinii ale
'uncitorilor a'ericani potri(it carora siste'ul de 'anage'ent ,aponez 72ndat pe consens
pro(oaca intarziere, el de'onstrand incapacitatea de a decide2 Botusi, 'a,oritatea 'ucitorilor
a'ericani apreciaza acest siste' de 'anage'ent, iar unii dintre ei nu1l 'ai considera strain2
Se'nificati(a in acest scop este afir'atia supra(eg0etorului Aobert Qillia's:-Cu 'ult ti'p in
ur'a, a'ericanii tineau cont si ei de persoana ca si ,aponezii, nu'ai ca in ti'p s1a pierdut aceasta
sensibilitate2
Subiecte de dezbatere:
)2 Cu' apreciati siste'ul de 'anage'ent ,aponezP
62 Ce tip de proble'e considerati ca (or a(ea de solutionat 'anagerii ,aponezi in SUAP
92 Cu' considerati ca trebuie facut transferul de cunostinte in do'eniul 'anage'entuluiP
Intrebarea2 si Raspunsu% ei
1, Cu& apreciati siste&u% #e &ana'e&ent 3apone$I
1 at'osfera in cadrul fir'ei este f i'portanta
- distanta intre 'anageri si executanti este f redusa
+anagerii si 'uncitorii se apeleaza penu'ele 'ic, iau 'asa i'preuna2 8n ro'ania acest lucru
este o eroare, o slabiciune din partea 'anagerului, 'ai ales in fir'ele 'ari2 @a a'ericani este f
i'p titlul, in ti'p ce la ,aponezi 'u este c0iar atat de i'p2
1 3aponezii incearca sa transpuna cli'atul fa'ilial, placut, de acasa la ni(elul locului de 'unca ( *
a lucra la Son/ este ca si cu' ai lucra pt fa'ilia ta-&
1 ele'entul care conteaza cel 'ai 'ult pt siste'ul nipon: atasa'entul si seriozitatea anga,atilor,
loialitatea fata de organizatie
1 Transparenta in rezol(area proble'elor (instalaarea peste tot in fir'a a telefoanelor,
increderea lucratorilor de a face sugestii si recla'atii2
- Pro&o0ari%e se fac din randul executantilor, in functie de (ec0i'e si perfor'anta, specific
,aponezilor, acest lucru duce la for'area de specialisti, la o policalificare a anga,atilor
- Siste&u% 3apone$ se ba$ea$a pe &oti0area &ora%-spiritua%a
- -oti0are+ i&p%icare+ #esc.i#ere " in ca#ru% fir&e%or 3apone$e,
- Petreceri%e creaza traditie2 Bi'pul liber este petrecut in co'un, realizandu1se de 6 ori pe an
excursii cu toata fir'a, si o data pe sapta'ana, de regula sa'bata, petrecerea i'preuna * la un
pa0ar-, sarbatorirea in co'un a anu'itor sarbatori nationale
- 8n 3aponia, se considera ca fe'eile nu trebuie sa lucreze, ele trebuie sa stea acasa, sa creasca
copiii si sa creeze un cli'at placut acasa, astfel incat sotul sa prezinte perfor'ante 'axi'e la
locul de 'unca2
1 Aelatia de colaborare cu sindicatele : intr1un sindicat se poate castiga 'ai 'ult decat intr1o
fir'a, dar ,aponezii stiu cu' sa sti'uleze un anga,at ca sa prefere sa lucreze intr1o fir'a2
1 8n 3aponia deciziile se iau in consens $ dupa dezbateri indelungate, cei care se opuneau unei
propuneri se aliniaza i'ediat la curentul actual si i'ple'enteaza decizia
1 3aponezii , din start sunt 'ai *u'ani- decat a'ericanii; se lucreaza cu oa'eni, nu cu 'asini, se
iau toate 'asurile pt i'bunatatirea conditiilor de 'unca a anga,atilor2
2, Ce tip #e prob%e&e ar a0ea #e so%utionat &ana'erii 3apone$i in SU!I
1 +obilitatea excesi(a a fortei de 'unca; specific a'ericanilor este ca (in si pleaca in;din diferite
locuri (for'e, orase&
1 anu'ita dificultate in ceea ce pri(este 'odificarea 'entalitatii a'ericane asupra calitatii2
1 %aizen continuu (de la pct :262,)5&
1 <iferentele de perceptie in ceea ce pri(este 'unca sau 'odul de a lucra se reflecta si asupra
rezultatelor obtinute2
4, Cu& consi#erati ca trebuie facut transferu% #e cunostinte in #o&eniu% &ana'I
1 Bransferul de cunostinte a,uta la dez( econo'ica, deoarece, cu cat se poseda 'ai 'ulte
infor'atii utile , cu atat fir'a poate obtine o eficienta si eficacitate superioare2
1 Pt a a,unge la perfor'ante prin transferul de cunostinte trebuie a(uti in (edere cei H factori:
a, Ni0e%u% #e pre'atire a% pop $ in cazul SUA si 3aponia acesta este ridicat2 Cu cat ni(elul de
pregatire al pop este 'ai ridicat, cu atat preluarea si utilizarea infor'atiilor si ele'entelor de
'anag se efectueaza cu rezultate superioare2
b, Li&bi%e straine cunoscute de pop acti(a tarilor $ SUA are a(anta,ul ca engleza este li'ba de
circulatie internationala, ceea ce per'ite o 'ai buna interpretare a infor'atiilor pri'ite2
c, ra#u% #e contro% si inre'i&entare %a ni0e% &acro si &icrosocia%2 Cu cat acest grad este 'ai
redus, cu atat transferul de cunostinte de 'anag se efectueaza 'ai usor si eficace, si (ice(ersa2 Pt
a ilustra actiunea defa(orizanta a acestui factor, in lit de specialitate se exe'plifica adesea cu
e(olutia fir'ei .ord dupa )J64, cand Henr/ .ord a pro'o(at un stil autocratic 'anagerial, bazat
pe un control a'anuntit si f se(er al salariatilor, ignorand sau c0iar stopand initiati(ele acestora,
care a dus in 'ai putin de )4 ani, la pierderea supre'atiei pe piata auto'obilelor, pe care, in per
anterioara, detinea peste 54I2
#, -ari&ea co&panii%or. Son/ este o co'panie f 'are, ceea ce face ca recepti(itatea sa fie 'ai
redusa2 8n 'od obisnuit, se considera ca fir'ele de 'ici di'ensiuni sunt 'ult 'ai recepti(e la
nou, la ele'ente pro(enite din alte tari2 Cauzele acestei stari de fapt rezida in co'unicarea 'ai
directa si 'ai intense in cadrul fir'ei, nr 'ai redus de persoane de care depinde acceptarea si
(alorificarea noilor cunostinte si interesul 'ai crescut al co'ponentilor fir'ei pt perfor'anta2
e, -obi%itatea si %ibertatea fata #e cen$ura2 Astfel, se constata ca gradul in care indi(izii
sesizeaza, inteleg si preiau infor'atiile utile creste o data cu 'obilitatea si libertatea lor
personala2 @ibera 'iscare a pop intre tari $ situatia din tarile UE $ este insotita, intotdeauna,
constient sau inconstient , de un (eritabil transfer de cunostinte de 'anag, cel 'ai frec(ent de o
'aniera infor'ala2
f, 'ra#u% #e #esc.i#ere a societatii2 SUA este o societate desc0isa, ceea ce faciliteaza dialogul
international2 8nfluenta acestui factor este (izibila in 'od special in 'odul in care este per'is
accesul la infor'atii2 8n cadrul societatilor desc0ise se utilizeaza un (olu' 'are de infor'atii din
toate do'eniile inclusi( cel al 'anage'entului deter'inand receptarea acestora de un nr din ce in
ce 'ai 'are de indi(izi2 8n paralel, societatile desc0ise fa(orizeaza si crearea unor 'entalitati
propice dialogului international la ni(el de indi(izi, fir'e, organizatii culturale, stiintifice, etc2
SBU<8U <E CAC
4F. PRENTICE -!C1INE TOOLS- INCOTROI
Prentice +ac0ine Bools este o fir'a de 'ari'e 'i,locie, ce produce unelte 'anuale pt uz casnic,
cu' ar fi: ciocane, rindele, surublenite, pile, dalti, burg0ie si altele2
Acestea sunt distribuite pe plan local intr1un stat in SUA, principalii co'petitori sunt cate(a 'ari
fir'e cu (anzari la ni(el national ca: Aoc0Fell, Sear, AoebucG s "lacG1<ecGer precu' si unii
producatori de specialitate de 'ari'e 'ica2 8'porturile la costuri 'ici (cred& au o influenta
crescanda pe piata a'ericana, reprezentand )4I din (anzarile totale2
Pentice isi esti'eaza cota de piata pe plan local ca fiind de 5I, in ti'p ce pri'ele : 'ari
co'petitori detin aproxi'ati( H4I din total2 Cel 'ai puternic co'petitor este 'ult 'ai 'are
decat ceilalti2
Strategia adoptata de fir'a Prentice a fost intotdeauna stabilirea unor preturi cu )5I sub
ni(elul preturilor celor : fir'e co'petitoare2 .ir'a nu c0eltuieste aproape deloc pt pro'o(area
produselor, bazandu1se pe faptul ca pretul (a genera (anzari pe principalele piete cu a'anuntul2
Prentice a a(ut de ase'enea un progra' pt pro'o(area unei 'arci proprii, ceea ce a
generat o crestere cu 94I a (anzarilor totale2 #u era un lucru neobisnuit intalnirea pe anu'ite
piete a 'arcii *Prentice +ade-2 Prentice a obtinut un 'ic profit, de 9I din (anzari2 Aceasta
'ar,a s1a 'entinut aproxi'ati( egala pe parcursul ulti'ilor : ani2 Cota parte de piata atat in
industrie cat si in regiune nu a fluctuat, cu toate ca a existat o crescanda presiune asupra pretului
din partea co'petitorilor straini2
@a )5 ianuarie ac unul dintre principalii co'petitori (nu'arul 9& a anuntat inceperea unui
progra' national de reducere a preturilor cu a'anuntul cu )4165I, progra' pro'otional in
(aloare de cate(a 'ilioane de dolari, cat si reproiectarea ga'ei de produse2 biecti(ul acestei
fir'e era o crestere substantiala a cotei sale de piata2 .ir'a respecti(a a i'ple'entat o strategie
si'ilara in +area "ritanie si a a(ut succes obinand o a'plificare a cotei sale de piata britanica de
)4I2 #u s1a stiut foarte clar daca progra'ul a fost profitabil sau nu in SUA, cert este faptul ca
preturile produselor fir'ei au ra'as scazute in 'od per'anent2 8n aceasta situatie alternati(ele
fir'ei Pretice erau:
)2 A nu face ni'ic, ceea ce putea pune fir'a intr1o situatie dificila, daca si ceilalti
co'petitori 'a,ori s1ar fi aliniat la noile preturi2
62 reducere i'ediata a preturilor pt a a(ea acelasi a(anta, ca in perioada anterioara, ceea
ce ar putea deter'ina o actiune si'ilara din partea unora dintre co'petitori si deci la o
scadere 'asi(a a preturilor2
92 8'ple'entarea unui progra' de 'arGeting co'binat, ceea ce ar oferi fir'ei un anu'it
ragaz pt a 0otari ce este de facut in continuare2
:2 A incerca sa reduca costurile interne ar inse'na sa poata face fata oricarei di'inuari de
preturi i'pusa de piata2
Subiecte de dezbatere:
)2 Care este atitudinea i'ediata pe care trebuie sa o ia 'anage'entul fir'ei Prentice pt a
face fata situatiei generate de reducerea preturilor de catre unul din co'petitorii 'a,oriP
Analizati alternati(ele prezentate pe baza de argu'ente pro si contra pt fiecare dintre ele2
62 Pri(ind in perspecti(a, care ar fi cea 'ai potri(ita strategie pt fir'a PrenticeP
Argu'entati (arianta pt care optati2
Re$o%0are - Prentice -ac.ine Too%s
1, Pri&a so%utie propusa 1 nu este fezabila (fiabila& deoarece fir'a nu reactioneaza in nici un fel
la 'utarile facute de concurenta2 8n consecinta, c0iar si pe ter'en scurt, fir'a (a intra in fali'ent2
2, =arianta a #oua propusa 1 nu este fezabila deoarece conduce la i'plicarea fir'ei intr1un
razboi al preturilor datorita di'ensiunilor reduse (atat ca nr de anga,ati cat si ca putere financiara
si cota de piata&; fir'a nu poate concura cu 'arii co'petitori din do'eniu
4, So%utia 4 propusa 1 este o solutie realista dat din 'ixul de 'G se reco'anda a se utiliza doar
latura legata de distributie2 Asupra produsului nu se poate actiona deoarece este un produs 'atur,
asupra pretului nu se poate actiona datorita profitabilitatii reduse, iar asupra pro'o(arii nu se
poate actiona datorita costurilor i'plicate2 <atorita specificului cultural A'erican ce i'plica
intra,utorarea 'e'brilor co'unitatii, fir'a poate inc0eia contracte preferentiale cu distribuitorii
locali2
5, ! patra 0arianta propusa 1 se poate aplica i'ediat deoarece costurile pot fi reduse c0iar
substantial prin flexibilitatea de care beneficiaza fir'ele 'ici2
Piata concentrata
Confor& %ui Porter $ a(e' 6 tipuri de a(anta, co'petit( : unul de cost si altul de diferentiere
a, !0anta3u% co&petiti0 #e cost consta in realizarea unor produse sau oferirea unor ser(icii la
niste costuri situate sub 'edia do'eniului2 Pretul de (anzare este redus, profitul este 'ic, for'a
castiga din (olu' ridicat2 Productii de serie si de 'asa (ex, <acia&
b, !0anta3u% co&petit0 #e #iferentiere consta in realizarea unor produse sau oferirea unor
ser(icii prin care te diferentiezi de restul co'petitorilor2 Pret de (anzare ridicat, produse diferite
(ex, +ercedes&2 Ele' de diferentiere: calitate, i'agine2 Alter ex: Porsc0e, .errari, @a'borg0ini2
A(anta, co'petiti(e focalizat sau de nisa se refera la aplicarea unei din cele 6 strategii anterioare
pe un seg' de piata ingust , strict dedicat2
Ar fi bine ca fir'a sa opteze pt nisa de piata, fiind producator local, o nisa de piata pe care sa se
diferentieze prin cost2