personaj secundar de roman traditional obiecti (mitic si baladic) -

- personaj absent -
"Baltagul", de Mihail Sadoveanu
- roman traditional obiectiv -
(mitic si baladic)
Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (1880-1961) a aparut in noiembrie 193
0 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o Miorita i
n dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul motto, "Stapane, stapane,/ Mai chi
ama si-un cane", argumenteaza viziunea mioritica a mortii, careia Sadoveanu ii d
a o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice, succesiunea existential
a de la viata la moarte si din nou la viata.
Romanul "Baltagul" a fost scris in numai 17 zile si publicat tn 1930, cand M
ihail Sadoveanu implinea 50 de ani, fiind primit cu "un ropot de recenzii entuzi
aste" de catre exegetii vremii. Romanul are ca surse de inspiratie balade popula
re de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: "Saiga" (sete
a de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate fa
ptele eroinei), "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincio
s), "Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupr
a mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce
se regasesc si in roman).
Romanul este traditional, intrucat ilustreaza lumea arhaica a satului romdne
sc, sufletul (dranului moldovean ca pastrator al traditiilor si al specificului
national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemel
or cruciale ale vietii.
Personaj secundar si absent, Nechifor Lipan, sotul Vitoriei Lipan, concentie
aza tn jurul sau toate actiunile si intreg zbuciumul interior al femeii, in stra
dania de a afla adevarul despre omul ei si de a implini actul justitiar al pedep
sirii vinovatilor. X
Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi castiga existenta ca tot
i muntenii, "cu toporul ori cu cata", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru
ca-si intemeiase o stana de oi la munte. Asemeni taranilor sadovenieni, isi pet
recea o mare parte din viata in mijlocul naturii, "cu Dumnezei si cu singuratati
le", mutandu-si oile de la munte la ses, in functie de anotimp (transhumanta tra
ditionala), apoi se intorcea intotdeauna la casa si la familia lui, pentru ca "m
unteanul are radacini la locul lui, ca si bradul". Nechifor plecase toamna, ca d
e obicei, sa cumpere niste oi de la Dorna, dar acum era Sfantu-Andrei si el nu s
e mai intorsese. Dupa cum socotise Vitoria, barbatul ei intarziase saptezeci si
trei de zile si acest fapt starneste neliniste si banuieli negre nevestei.
Modalitatile si procedeele de caracterizare a personajului sunt cu totul apa
rte, portretul conturandu-se prin naratiune, prin reprezentarea lui in ochii alt
or personaje sau prin memeoria afectiva a membrilor familiei. Naratorul nu face
in mod direct un portret fizic, infatisarea lui Nechifor se alcatuieste printr-u
n alt procedeu artistic si anume memoria afectivd a Vitoriei, care-si aminteste
ca avea "mustata groasa, adusa a oala", sprancenele lasate si statura "indesata
si spatoasa". Chipul barbatului se incheaga in ochii femeii pentru ca acesta ii
fusese drag din tinerete si-i "era drag si-acuma, cand aveau copii mari cat dans
ii". Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna, ea se bazeaz
a pe "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani".
Alte amintiri nascute din iubirea nevestei compun, indirect, portretul moral
definitoriu al personajului absent din roman, prin evocarea faptelor, vorbelor
si atitudinii acestuia . Inteligent si ambitios, Nechifor Lipan era stiutor de c
arte si-i placeau pildele si povestile cu talc, pe care le spunea cu mult farmec
pe la petrecerile din sat, animand cu veselia lui toate adunarile. Fire comunic
ativa si pasionala, lui Nechifor ti placeau femeile frumoase, insa nu depasea li
mitele bunului simt si ale respectarii familiei. Aceasta trasatura reiese, indir
ect, din atitudinea Vitoriei de a respinge cu fermitate previziunile babei Maran
da, vratitoarea satului, ca barbatul ar fi parasit-o pentru o femeie "cu ochii v
erzi".
Nechifor Lipan se contureaza, indirect, si din relatarile celorlalte persona
je, care-l cunoscusera ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai sa aiba
toate dupa gustul lui", prietenos si sociabil, era "mester la vorba", oier cins
tit si mandru, " om vrednic si fudul". Harnic si priceput, Nechifor isi randuise
bine stanele, ciobanii ii ascultau intocmai poruncile, fiind un stapan autorita
r, dar corect si prompt in plata simbriilor. In toate locurile pe unde Vitoria a
intrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu caciula brumarie si
calare pe un cal tintat, ca de un muntean "cinstit, platindu-si datoriile si iu
bitor de animate: s-a hranit el cu mana lui un cane pe care-l avea".
Curajos si increzator in sine, Nechifor Lipan nu se temea de hoti ("avea sta
panire asupra lor"), de aceea nu-i era frica sa umble noaptea singur, cantand "d
in solz, ca sa nu-i fie unit". Vitoria este mandra de sotul ei, "barbat fara fri
ca railor", pentru ca avea impotriva lor pistoalele incarcate in desagi.
Vitoria si Nechifor Lipan - o pereche de initiati
Vitoria si Nechifor Lipan formeaza o pereche de initiati. La nastere, pe bai
at il botezasera Gheorghe, dar pe la patru ani, fiind grav bolnav de "hidropica"
, mama lui ii vanduse simbolic vrajitoarei, pe un banut de arama, trecandu-l pes
te fereastra casei ca peste un prag al mortii. Tot atunci, vrajitoarea ii schimb
ase numele din Gheorghe in Nechifor, "ca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea"
. Cand a gasit ramasitele lui Nechifor, Vitoria a dat un tipat cutremurator, che
mandu-l pe numele de botez, Gheorghita, speriindu-l astfel pe baiatul ei, care a
crezut ca pe el il striga. Tot "Gheorghita" l-a strigat sfasietor munteanca la
inmormantare, atunci cand ramasitele barbatului iubit erau coborate in groapa.
Vitoria este si ea o initiata, deoarece comunica permanent cu sufletui neist
ovit al celui disparut. Ea stie ca ideea de a cauta cainele, tot Lipan i-o dadus
e, intrucat chiar daca "nu mai era intre vii cu trupul", el isi intorsese suflet
ui "spre dansa si-i dadea indemnuri". Tot el este cel care ii povesteste impreju
rarile omorului, pentru ca, atunci cand Vitoria demasca ucigasii, ea marturisest
e: "Eu n-am fost de fata, dar stiu. Mi-a spus Lipan, cat am stat cu dansul, atat
ea nopti, in rapa."
Numele lui Nechifor este de origine greceasca, Nike-phoros insemnand "purtat
or de victorie", iar numele Vitoriei este forma regionala de la Victoria. Se poa
te afirma, asadar, ca Vitoria si Nechifor alcatuiesc un cuplu ce simbolizeaza, s
i onomastic, tnumful iubirii asupra dramei existentiale a omului si asupra raulu
i din sufletul omenesc, deoarece "Lumea asta-i mare s plina de rautati".
In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizeaza o uniune deplina a sufletelor
celor doi soti, care comunica nu numai in timpul vietii, ci mai ales dincolo de
moarte, ceea ce a facut ca aceasta opera sa fie considerate si un roman de drag
oste.
Sadoveanu a pus accentul pe observatie, restrangand descrierea si dezvoitand
actiunea prin construirea unor "caractere puternice, variate sau pitoresti", ac
esta fiind, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada popu
lara: Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai putin sentimenta
lism decat in acest roman [...]. si nicaieri n-a descris cu mai profund realism
schimbarea lumii, naruirea societatii patriarhale si idilice prin invazia capita
lismului decat in acest roman ce ar fi intemeiat, dupa vorba lui Calinescu, pe au
tomatismul vietii pastorale!" (Nicolae Manolescu - "Sadoveanu sau Utopia cartii")
.