Sunteți pe pagina 1din 17

DEF.

INVENTIA- este o creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei probleme


tehnice aplicabile in industrie.
DEF. INVENTIA BREVETABILA:
O inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si este
susceptibila de aplicare industriala.
Inventia brevetabila poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metoda.
Inventia avand ca obiect un nou soi de planta, un hibrid sau o noua rasa de animal este
brevetabila daca acestea sunt noi, distincte, omogene si stabile.
O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii.
Stadiul tehnicii include toate cunostintele care au devenit accesibile publicului pina la data
inregistrarii cererii de brevet de inventie sau a prioritatii recunoscute. Divulgarea inventiei nu
este luata in considerare in cazul in care emana de la inventator sau succesorul sau in drepturi si
s-a produs in intervalul de 12 luni care a precedat inregistrarea cererii de brevet de inventie sau a
prioritatii recunoscute.
O inventie este considerata ca implicand o activitate inventiva daca, pentru o persoana de
specialitate in acel domeniu, ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul
tehnicii.
O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi folosit cel putin intr-
un domeniu de activitate din industrie, din agricultura sau din orice alta activitate si poate fi
reprodus cu aceleasi caracteristici ori de cite ori este necesar.
Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale, ce fac obiectul unei inventii, trebuie sa-si
mentina omogenitatea si stabilitatea caracterelor relevante dupa inmultiri repetate, la incheierea
fiecarui ciclu de reproducere si trebuie sa nu fi fost comercializata sau oferita spre vanzare.
Nu sunt brevetabile inventiile contrare ordinii publice si bunelor moravuri. Nu sunt considerate
inventii brevetabile - ideile, - descoperirile, - teoriile stiintifice, - metodele matematice, -
programele de calculator in sine, - solutiile cu caracter economic sau de organizare, - metodele
de invatamint si instruire, - regulile de !oc, - sistemele urbanistice, - planurile si metodele de
sistematizare, - fenomenele fizice in sine, - retetele culinare, - realizarile cu caracter estetic.
CATEGORII DE INVENTII BREVETABILE
- brevetul de inventie poate fi acordat pentru orice inventie ce are ca obiect un produs nou sau
un procedeu.
Produsul nou-este un corp determinat cu compozitie sau structura particulara ce il diferentiaza
de alte corpuri.
Procedeul este metoda ce conduce la obtinerea uni rezultat sau produs nou.
Clasificare inen!ii
1" dupa stadiul tehnicii, inventiile pot fi pionier#absolut noi" si obisnuite$
2" dupa gradul de comple%itate -inventii simple, -inventii comple%e$
&" in functie de subiectul inventiilor -inventii libere #create de inventatori independenti"$
-inventii de serviciu#create de unul sau mai multi salariati"$
A" CONDITII DE FOND PO#ITIVE PTR BREVETAREA $NEI INVENTII: pentru ca o
inventie sa fie brevetabila
-trebuie sa fie noua$ -
sa fie susceptibila de aplicare industriala.
NO$TATEA
-pentru inventii noutatea trebuie sa fie absoluta in timp si in spatiu. Stadiul tehnicii cuprinde tot
alitatea cunostintelor accesibile publicului prin orice mi!loc pana la data depozitului cererii de
brevet.
No!iunea de pu%lic nu include personae care sunt tinute sa pastreze secretul informatiei in
legatura cu inventia. 'riteriul cu care se aprecieaza noutatea unei inventii este efectul nou ce nu
poate fi prevazut dinainte si care este determinant pentru stabilitatea noutatii potrivit practicii
OSI(. 'recetarea anterioritatilor este nelimitata in timp si spatiu daca noutatea trebuie sa fie
absoluta, raportata la stadiul tehnicii mondiale.
')*+,O-II D+ .-IO-I*)*I SI -+,I(/-I0O- 0O- 1/-IDI'+
&" priori!a!ea de depo'i! na!ional re(ula)en!ar cererea de brevet continand datele de
identificare ale solicitantului insotita de descrierea inventiei, desene e%plicative se depune la
OSI( si constituie depozit national reglementar. De la data depunerii cererii solicitantul
dobandeste un drept de prioritate fata de alta persoana. 'ererea de brevet de inventie se inscrie in
-egistrul National al 'ererilor de 2revet si datele din cerere sunt secrete pana la solutionarea
cererii.
*" priori!a!ea unionis!a $
+" priori!a!ea de e,po'i!ie e%punerea unei inventii intr-o e%pozitie nationala oficiala,
organizata intr-unul din statele membre ale 'onventiei de la .aris sau Organizatia (ondiala a
'omertului nu e distructiva de noutate deaca autorul inventiei formuleaza cereri de brevet in ma%
3 luni de la la data e%punerii obligatiilor inventiei.
Ac!ii!a!ea inen!ia- o inventie implica o activitate inventiva daca pentru o persoana de
specialitate nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii mondiale.
)ctivitatea inventiva e%ista atunci cand tehnica curenta este depasita in principiu, mi!loacele de
realizare sau rezultatele obtinute.
Aplicarea indus!riala- o inventie e susceptibila de aplicare industriala atunci cand obiectul sau
poate fi utilizat cel putin intr-unul din domeniile industriale#inclusiv agricultura". O inventie e
susceptibila de aplicare industriala atunci cand ea poate fi folosita in mod repetat cel putin intr-
unul din domeniile vietii economice sau sociale. )plicarea industriala poate fi facuta atat in
prezent cat si in viitor.
B" CONDITII DE FOND NEGATIVE N/ S/N* 2-+4+*)2I0+
1" inventii a caror e%ploatare comerciala este contrara ordinii publice si bunelor moravuri.
2" soiurile de plante si rasele de animale#ele sunt prote!ate printr-o lege speciala".
&"inventii ce privesc procedee biologice pentru obtinerea de plante sau animale.
5" inventii ce au ca obiect corpul uman in diferite stadii ale formarii sau dezvoltarii lui.
Nu sunt consioderate inventii descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice$ creatiile
estetice, planurile$ schitele ori metodele din domeniul activitatii economice$ programele de
calculator si prezentarile de informatica.
Subiectele dreptului de proprietate industriala asupra inventiilor
subiecte primare$
subiecte derivate.

.u%iec!ele pri)are
sunt persoane care au formulat cerere in nume propriu si carora li s-a eliberat brevetul de catre
OSI( in urma procedurii administrative. Sunt subiecte primare si mostenitorii inventatorului,
precum si persoane fizice sau !uridice carora inventatorul le-a transmis dreptul la eliberarea
brevetului. .u%iec!e deria!e sunt persoane fizice sau !uridice care dobandesc brevetul si
dreptul ce izvoresc din acesta prin transmitere de la un titular anterior.
INVENTIILE DE .ERVICI$- in functie de titular si conditiile lor de realizare inventiile pot fi
libere si de serviciu. In principiu o inventie apartine realizatorului ei.
-eguli aplicabile inventiei de serviciu 6art 7 din l 35891. inventiilor de serviciu le sunt aplicabile
atat regulile 035891 cat si normele de dreptul muncii.
CAL.IFICARE:
1) inventii realizate de salariat si brevetate pe numele unitatii
a" inventii realizate de un salariat in e%ecutarea unui contract de munca ce prevede o misiune
inventive incredintata in mod e%plicit sunt brevetate pe numele unitatii. Inventii realizate de
salariat in baza unui contract de cercetare sunt brevetate de unitatea care a comandat cercetarea.
)mbele categorii de inventii 6inventatorul si unitatea au obligatia sa se informeze in scris asupra
stadiului realizarii inventiei. )tat anga!atorul cat si inventatorul au obligatia sa se abtina de la
orice divulgare. Dupa realizarea inventiei unitatea are obligatia ca in termen de 3: de zile sa
depuna la OSI( cerere pentru eliberarea brevetului.
*ermenul de 3: de zile este un termen de decadere. Daca unitatea nu a formulat cerere la OSI(,
dupa implinirea atermenului de 3: de zile de la brevet apartine salariatului. Dupa depunerea
cererii de unitate are obligatia de a-l informa pe inventator asupra stadiului e%aminarii cererii in
cadrul OSI(. Inventatorul are obligatia sa acorde la cererea titularului de brevet asistenta tehnica
pe baza de contract pentru aplicarea inventiei. Inventatorul are dreptul la o remuneratie
suplimentara. -emuneratia suplimentara isi are izvorul in lege , motiv pentru care inventatorul o
poate obtine chiar daca nu este prevazut in contractul sau de munca.

2) inventia realizata de salariat brevetata pe numele salariatului:
b" inventiile realizate de salariat in e%ecutarea unui contract de munca fara sa aiba in mod
e%plicit incredintata o misiune inventiva sunt brevetate pe numele salariatului. Inventiile sunt
considerate de serviciu numai daca inventatorul a realizat inventia in e%ercitarea functiei sale in
domeniul de activitate al unitatii prin folosirea cunostintelor si mi!loacelor fie in unitate sau chiar
cu a!utorul material al unitatii. 2revetul de inventie va fi eliberat la cererea salariatului inventator
si nu unitatii. /nitatea are doar un drept de preferinta la incheierea unui contract privind inventia
realizata de salariat. Dreptul de preferinta trebuie e%ercitat in & luni de la oferta salariatului.
'onditiile ofertei oferta trebuie sa fie serioasa, ferma, neviciata, completa. Daca unitatea nu
accepta oferta in termen de & luni inventia devine libera.
Procedura ad)inis!rarii de ela%orare sau respin(ere a cererii de %ree!:
etape 1"inregistrarea cererii de brevet-cererea de brevet trebuie sa contina atributele de
identificare a solicitantului. 'ererea poate fi depusa direct la registratura OSI( personal sau prin
mandatar. .oate fi depusa si prin posta sau format electronic. 'ererea insotita de descrierea
inventiei, schite sau desene e%plicative sa inregistreaza la OSI(, iar dupa inregistrare se
constituie depozit national.
Descrierea inen!iei consta in e%punerea problemelor tehnice si a solutiilor acestor probleme
astfel incat ea sa poata fi inteleasa si reprodusa de o persoana de specialitate.
Daca lipseste o parte a descrierii, titularul poate depune schitele si e%plicatiile dupa constituirea
depozitului national reglementar. Descrierea este completa atunci cand inventia poate fi
reprodusa de o persoana din domeniu. Datele din registrul de brevet depuse sunt secrete.
2"protectia provizorie cererea de brevet poate fi publicata dupa e%pirarea unuio termen de 1;
luni de la data de depozit confera titularului un drept de e%closiv de e%ploatare, protectie similara
cu cea conferita de brevet. .rotectia e provizorie intrucat se acorda doar pe parcursul e%aminarii
cererii de brevet si se incheie in momentul solutionarii acesteia.
&" e%aminarea cererii de brevet poate fii ceruta prin cererea introductiva de la OSI( sau in
ma%im &: zile de la aceasta data. OSI( %amineaza- conditiile de forma ale unei cereri#nume,
prenume, semnatura, etc"$- daca cererea de brevet este insotita de e%plicatiile si documentele
necesare$- conditii de fond pozitive si negative.
5" acordarea8respingerea cereriii de brevet in urma e%aminarii cererii de brevet OSI(
intocmeste un raport de e%aminare ce contine propunerea de admitere8respingere a cererii.
'ererea e respinsa daca obiectul cererii nu e brevetabil$ -nu sunt indeplinite conditiile de fond$
-nu s-au platit ta%ele la termenul prevazut de lege. Daca sunt indeplinite toate conditiile cererea
va fi admisa. <otararea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii se publica in
2uletinul Oficial de .roprietate Intelectuala in termen de 3: zile de la adoptare. <otararile OSI(
sunt motivate si se comunica solicitantului. 2revetul de inventie este eliberat de directorul
general al OSI( in temeiul hotararii de admitere a cererii acestuia. Durata unui brevet de
inventie e de 2: ani cu incepere de la data de depozit. 2revetul de inventie este un titlu eliberat
de stat prin care i se recunoaste titularului un drept e%clusiv de e%ploatare a inventiilor sale.
BREVETUL DE INVENTIE confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe
intreaga perioada de protectie a acestuia.
DREPT$L E/CL$.IV DE E/PLOATARE este posibilitatea, facultatea recunoscuta
titularului de drept de a opune tuturor celorlalte subiecte de drept , dreptul sau si de a e%ploata
liber inventia. Subiectul pasiv format din toate celelalte subiecte de drept are obligatia generala si
negativa de a nu efectua fara consimtamantul titularului acte de e%ploatare a inventiei. )stfel de
acte sunt fabricarea, folosirea, oferirea spre vanzare ori vanzarea obiectelor inventiei. Carac!ere
0uridice monopolul de e%ploatare recunoasterea titlului de brevet este un drept patrimonial
absolut, transmisibil, temporar si teritorial. Dreptul e%clusiv de e%ploatare este asemanator
drepturilor reale, este absolut si este incorporal. 0imitele dreptului e%clusiv de e%ploatare a
inventiei 1" limite generale- se refera la faptul ca e%clusivitatea e%ploatarii inventiei este
recunoscuta doar in perioada de valabilitate a brevetului si numai pe teritorul -omaniei. 2"limite
speciale- sunt situatii ce nu sunt considerate incalcari ale monopolului de e%ploatare. )stfel
a"este permisa folosirea inventiei in construirea ori functionarea unor vehicule terestre sau
aeriene ce apartin statelor membre ale tratatelor la care -omania este parte, cand patrunderea
este temporara sau accidentala.b" nu constituie o incalcare a monopolului de e%ploatare actele
efectuate de persoana ce a aplicat obiectul inventiei inainte de constituirea depozitului national
reglementar. De la data inregistrarii inventiei, persoana poate folosi in continuare inventia doar in
masura in care a folosit-o anterior inregistrarii acesteia.c"nuconstituie incalcare a dreptului
titularului de brevet, folosirea inventiei intr-un cadru e%clusiv privat si in scop necomercial.d"
persoana a produs ori cpomercializat obiectul unei inventii dupa inregistrarea cererii de brevet
poate continua fara sa depaseasca nivelul de folosire ori comercializare anterior inregistrarii
cererii de brevet. *itularul de brevet are un drept de folosinta personala a inventiei dupa
decaderea din drepturi si pierderea brevetului de inventie. Inventia poate fi folosita in continuare
de inventator la valoarea ei fie la data decaderii din drepturi.
LICENTA OBLIGATORIE la cererea oricarei persoane interesate *ribunalul 2ucuresti poate
sa acorde licenta obligatorie la e%pirarea unui termen de 5 ani de la data de depozit a cererii de
brevet sau la & ani de la acordarea brevetului. 0icenta obligatorie se acorda numai daca inventia
nu a fost aplicata sau a fost insuficient aplicata pe teritoriul -omaniei, iar titularul de brevet nu
poate sa !ustifice inactiunea. 0icenta obligatorie poate fi acordata de *ribunalul 2ucuresti a"
atunci cand interesele publice ori siguranta nationala o cere$ b" in orice alta situatie de e%trema
urgenta$ c" in situatia de utilizare publica in scopuri necomerciale. 0icentele obligatorii sunt
nee%clusive si se acorda la *ribunalul 2ucuresti in conditiile determinate in privinta intinderii si
duratei acestora.nivelul remuneratiei cuvenite titularului de brevet se stabileste tot de tribunalul
buc in raport de valoarea comerciala a licentelor acordate. 0icenta este netransmisibila , dar
poate fi transmisa impreuna cu partea din intreprindere sau fondul de comert din care face parte.
0icenta obligatorie poate fi retrasa tot de tribunalul buc la cererea oricarei persoane interesate
atunci cand circumstantele care au condus la acordarea ei au incetat sa mai e%iste. <otararea
tribunalului buc privind acordarea ori retragerea de licente obligatorii pot fi atacate la '.).
2ucuresti. <otararile tribunalului buc privind acordarea ori retragerea licentelor obligatorii se
comunica OSI( si se inregistreaza in -egistrul National al 2revetelor de Inventii.
CATEGORII DE DREPT$RI .I OBLIG INA.C$TE IN LEGAT$RA C$ INVENTIILE
1" drepturi ale titularului de brevet
a" dreptul e%clusiv de e%ploatare a inventiei- acest drept contine si o obligatie reala de a e%plata
inventia$
b" titularul de brevet are dreptul la despagubiri materiale atunci cand ii este incalcat dreptul
e%clusiv de e%ploatare. Despagubirile reprezinta latura civila a infractiunii de cotrafacere$
c" dreptul la asistenta tehnica pe baza de contract. *itularul de brevet are dreptul sa ceara
inventatorului asistenta tehnica pentru e%ploatarea inventiei cu obligatia de a plati acestuia
seviciile prestare. Inventatorul si titularul de brevet au oligatia reciproca de a se informa asupra
stadiului realizarii8e%ploatarii inventiei si de a se abtine de la orice divulgare$
d" titularul de brevet are dreptul sa fie scutit de plata impozitelor in primii 7 ani de la aplicare
ainventiei.
2)dreptul inventatorului care nu este titular de brevet
a" inventatorul are dreptul la o remuneratie suplimentara prin contract$
b" inventatorul are dreptul de a primi pretul convenit pentru asistenta tehnica acordata pe baza
de contract la cererea titularului de brevet$
c" inventatorul are dreptul de a fi informat in scris despre stadiul realizarii inventiei si stadiul
e%aminarii cererii de brevet de catre OSI($
d" inventatorul are si o serie de drepturi personal-nepatrimoniale dreptul la calitatea de
inventator$ dr de a i se mentiona numele si calitatea in brevetul di inventie eliberat$ dreptul de a i
se mentiona in carnetul de munca numele si calitatea in realizarea inventiilor$ dr de a decide
asupra publicitatii inventiei ori eliberarea unui titlu de protectie.
&" dr unitatii care nu este titular de brevet
a" unitatea are un drept de preferinta la incheierea unui contract privind inventia in situatia in
care e brevetata pe numele salariatului. Inventatorul salariat poate formula cerere pentru
obtinerea brevetului in vederea e%ploatarii inventiei sale sau poate transmite acest drept prin
cesiune sau licenta altei perosane$
b" unitatea are un drept de preferinta la incheierea unui contract de cesiune sau licenta la un pret
real rezultand plata nulitatilor, ta%ele anuale pentru mentinerea in vigoare a brevetului. Neplata
acestor ta%e duce la decaderea titularului din drepturi ce decurg din brevet. Decaderea se publica
in 2uletinul Oficial de .roprietate Industriala.
TRAN.1ITEREA DREPT$RILOR NA.C$TE IN LEG C$ INVENTIA
obiectul transmiterii pot fi transmise in totalitate sau in parte drepturi la brevet, dreptul la
acordarea brevetului si dr ce decurg din brevet.
*ransmisiunea se poate face prin cesiune sau licenta. .ot fi transmise
1" dreptul la acordarea brevetului de inventie transmisiunea are loc inaitea depunerii cererii de
brevet ori in cursul procedurii de eliberare , dar inaite de pronuntarea deciziei de acordare a
brevetului.
2" dreptul asupra brevetului se transmite dupa eliberarea lui, oricand in cursul perioadei de
validitate a acestuia. *ransmisiunea se face prin contract de cesiune.
&" drepturile ce decurg din brevetul de inventie dupa eliberarea brevetului in cursul perioadei
sale de validitate. =olosinta inventiei se transmite prin licenta. 'esiunii i se aplica regula de l
avanzare-cumparare. 0icentei i se aplica regula de la locatiune.
1ODALITATI DE TRAN.1ITERE
clasificare
1" dupa momentul transmiterii transmitere prin anga!ament intre vii$ transmitere prin acte mortis
causae$
2" dupa temeiul legal transmisiune legal$ transmisiune voluntara.
&" dupa modul de transmitere acte cu titlu oneros$ - acte cu titlu gratuit.
I. CONTRACT$L DE CE.I$NE
instrumentul !uridic prin care se transmite in tot sau in parte dreptul la brevetul de
inventie si implicit folosinta e%clusiva a inventiei, de la titularul de brevet la o alta persoana
in schimbul unui pret. )tunci cand contractul de cesiune este incheiat cu titlu gratuit prin
analogie aplicam regulile de la donatie, mai putin cele ce privesc forma acesteia.
'esiunea poate fi
a) totala, atunci cand are ca obiect toate drepturile ce izvoresc din brevet pentru intregul
teritoriu pe care inventia este prote!ata$
b) partiala- atunci cand se transmit doar o parte din dr ce izvoresc din brevet pentru intregul
teritoriu pe care inventia este prote!ata sau pentru o parte a acestuia.
DREPT$RILE CE .E TRAN.1IT PRIN CONTRACT DE CE.I$NE
indiferent ca este cu titlu oneros sau gratuit prin cesiune nu se transmit dr personal-
nepatrimoniale. Se pot transmite
1" dr de proprietate#folosinta e%clusiva" in totalitate sau in parte dupa cum inventia a fost
transmisa prin cesiune totala sau partiala$
2" dr la actiune in contrafacere pentru actele ulterioare date incheierii contractului de cesiune.
FOR1A CONTRACT$L$I DE CE.I$NE daca legea nu prevede nici o conditie de forma,
contractul de cesiune este consensual. =ormalitatile de inscriere la OSI( a cesiunii sunt necesare
pentru opozabilitate fata de terti. Intre parti contractul de cesiune produce efecte de la momentul
incheierii lui. =ata de terti efectele se produc incepand cu data publicarii in buletinul oficial de
proprietate industriala a contractului de cesiune.
CONDITII DE FOND conditii generale si conditii de fond speciale cedentul trebuie sa fie
proprietar al inventiei, adica titular de brevet. Obiectul cesiunii il constituie un brevet de
inv>entie in vigoare la momentul incheierii contractului.
EFECTELE CONTRACT$L$I DE CE.I$NE
o%li(a!iile ceden!ului:
a" obligatia de predare- remiterea obiectului contractului se traduce prin obligatia de a tolera
actele de e%ploatare i inventiei de catre cesionar. 'a obligatii accesorii predarii cedentul trebuie
sa puna la dispozitia cesionarului tot ce este necesar e%ploatarii obiectului contractului. 'edentul
nu are obligatia de a acorda asistanta tehnica, daca aceasta se acorda la cererea cesionarului
contra cost pe baza de contract$
b" obligatia de garantie- cedentul trebuie sa asigure linistea si utila folosinta a obiectului
contractului. *rebuie sa garanteze pentru evictiune. =apta tertului8cedentului poate sa constea in
contrafacere. 'ontrafacerea este reproducerea fara drept de a produce, comercializare a
obiectului unei inventii brevetate$
c" cedentul este obligat sa garanteze pentru cesionar pentru viciile ascunse ale brevetului. 4icii
ascunse nulitatea brevetului$ brevet e%pirat$ titular decazut din dreptuti.
OBLIGATIILE CE.IONAR$L$I
a" plata pretului- poate fi stabilita intr-o suma globala sau intr-un procent din sumele realizate
prin e%ploatarea inventiei. 'onditiile pretului sa fie e%primat in bani, produse sau mi%t$
determinat sau determinabil$ sincer$ serios.$
b" prin contract se poate stipula ca cesionarul sa aibe obligatia sa e%ploateze inventia, clauza ce
este prezenta mai ales cand pretul este stabilit ca un procent din sumele realizate prin e%ploatarea
inventiei.
II. drepturile ce izvoresc din brevet pot fi transmise si prin mostenire legala sau testamentara.
*ransmiterea este cu titlu gratuit si obligatie de garantie.
III. aportul la o societate comerciala titularul unui brevet, il poate transmite unei societati
comerciale, in proprietate sau in folosinta. )sociatul care aporteaza un brevet de inventie are fata
de societate aceleasi obligatii ca ale cedentului dintr-un contract de cesiune sau de licenta.
IV.con!rac!ul de licen!a este contractul prin care titularul de brevet transmite unei alte persoane
in totalitate sau in parte dreptul de folosinta asupra unei inventii brevetate in schimbul unei plati
numita scadenta.
CARACTERE 2$RIDICE contractul nenumit$ se aplica prin analogie regulile de la locatiune$
sinalagmatic$ consensual$ in principiu cu titlu oneros dar poate fi si cu titlu gratuit$ cu e%ecutare
succesiva, dar poate fi si cu e%ecutare dintr-o data$ intuituu personae$ partile sunt cedent si
cesionar.
TIP$RI DELICENTE 1" al intinderii contractului de licentalicente simple$ licente e%clusive$
licente absolute$ a" prin licenta simpla 6concesionarul dobandeste folosinta inventiei, titularul
brevetului pastrandu-si atat dreptul de a folosi personal inventia cat si dreptul de a incheia cu alte
persoana titluri de licenta pentru aceeasi inventie$ b" prin licenta e%clusiva- se transmite
concesionarului una dintre formele de realizare a inventiei pe o anumita durata si pe un anumit
teritoriu. *itularul brevetului nu mai poate e%ploata inventia pe durata si teritoriul prevazut in
contract, dar paote e%ploata nu transmite pentru po alta perioada de timp si pe alt teritoriu$ c"
licenta absoluta- situatie in care titularul brevetului nu mai poate e%ploata in nici un fel inventia
pe perioada si teritoriul la care se refera e%clusivitatea. 2" in functie de natura activitatii licente
de fabricatie$ lecente de e%ploatare$ licente de vanzare$ &" dupa intinderea in timp licente
limitate si licente nelimitate. 5" dupa obiectul lor l de brevet$ l de marca$ l de ?no>-ho>$ l de
desen sau model industrial. 7" dupa temeiul !uridic al transmiterii licenta legala si licenta
voluntara.
CONDITII DE FOND PENTR$ CONTRACT$L DE LICENTA DE BREVET conditii
generale 6art95; c civil$ si conditii speciale cedentul sa fie titular de brevet. Obiectul
contractului de licenta trebuie sa fie un brevet in vanzare la momentul incheierii contractului.
Obiectul contractului de licenta nu poate fi un brevet e%pirat.
CONDITII DE FOR1A in transcrierea la OSI( a contractului de licenta si publicarea lui in
2O. este necesara pentru opozabilitate fata de terti. Intre parti contractul produce efecte din
momentul incheierii lui.
EFECTELE CONTRACT$L$I DE LICENTA obligatiile cedentului a" obligatia de predare
a obiectului transmiterea folosintei temporare a inventiei cel mult pe perioada de valabilitate a
brevetului. =olosinta brevetului este un drept de creanta spre deosebire de folosinta e%clusiva
care se transmite prin contract de cesiune$ b" obligatia de garantie pentru evictiune si pentru
vicii. 'edentul trebuie sa asigure linistita si utila folosinta a inventiei si trebuie sa raspunda
pentru viciile ascunse ale acesteia. 'edentul garanteaza doar ca obiectul inventiei este tehnic
realizabil si e%ploatabil. +l nu garanteaza pentru valoarea comerciala sau rentabilitatea
e%ploatarii inventiei$ c" la incetarea contractului de licenta cedentul are obligatia de a prelua
stocul de produse realizate pe baza de licenta de nevandute$ d" plata anualitatilor# ta%ele anuale
necesare mentinerii brevetului in vigoare".
OBLIGATIILE CONCE.IONAR$L$I a" obligatia de plata a pretului- pretul poate fi stabilit
global sau esalonat. .oate fi e%primat in bani, produse sau mi%t$ trebuie sa fie determinat sau
determinabil$ sincer si serios.b" obligatia de a e%ploata inventia este o obligatie reala .
e%ploatarea inventiei trebuie sa fie serioasa, efectiva si leala.c" sa-l apere pe titularul de brevet
impotriva uzurparii$ d" la incetarea contractului, cesionarul trebuie sa sisteze e%ploatarea
inventiei.
INCETAREA CONTRACT$L$I DE LICENTA 1"reziliere conventionala si !udiciara$ 2"
anularea brevetului$ &" moartea concesionarului.
OPERA COLECTIVA
poate fi definita ca fiind acea opera realizata la initiativa si sub responsabilitatea unei persoane
fizice8!uridice. 'ontributiile personale ale coautorilor formeaza un tot fara a fi posibil sa se
atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori, aceasta este o opera comple%a. Opera
colectiva este o pluralitate de obiecte care au un singur titular al dreptului de autor. 'eea ce
diferentiaza opera colectiva de opera comuna este faptul ca opera colectiva intotdeauana este
realizata la initiativa sau sub controlul unei persoane fizice8!uridice care este titularul dreptului
de autor sub responsabilitatea si numele sau. =iecare autor realizeaza o parte din ansamblul
operei comandate potrivit indicatiilor titularului operei. *itularul dreptului de autor in cazul
operei colective este persoana fizica8!uridica din initiativa careia opera a fost realizata. Drepturile
patrimoniale de autor vor fi e%ercitate numai de titularul operei. )utorii contributiei la opera
colectiva pot e%ploata seaparat contributia lor daca aceasta poate fii determinata, cu conditia sa
nu pre!udicieze opera. Drepturile morale revin persoanei fizice8!uridice din intiativa careia a fost
creata opera.
OBIECT$L DREPT$LI DE A$TOR: categorii de opere prote!ate art @, 0&893 enumara un
caracter de e%emplu cateva categorii de opere prote!ate
--conferintele, predicile$ operele de arhitectura$ operele stiintifice scrise sau morale cum ar fii
cursurile universitare, manualele scolare proiectele si documentatiile stiincifice$ compozitiile
muzicale cu sau fara te%t$ operele dramatice, coregrafice si pantonime$ operele fotografice$
operle d arta plastica pictura grafica gravura, etc.
)utorul operei derivate trebuie sa rspecte doua reguli sa foloseasca opera e%istenta cu acordul
autorului ei sa respecte dreptul la calitatea de autor a creatorului operei originale.
Con!inu!ul drep!ului de au!or: dreptul de autor include doua categorii de drepturi drepturi
morale de autori si drepturi patrimoniale de autori.
Drep!uri )orale de au!or: sunt enuntate e%clusiv de legea ;893 si sunt prepoderente fata de
drepturile patrimoniale de autor. +%emlpe
1. drep!ul la diul(are este dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi opera adusa la
cunostinta publicului. Este un drept discretional si absolut.
*. drep!ul la pa!erni!a!ea operei este un drept de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al
operei.
+. drep!ul la nu)e este dreptul de a decide sub ce nume va fii adusa opera la cunostinta
publicului.
3. drep!ul la iniola%ili!a!ea operei este dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei, de
a se opune la orice modificare sau atingere adusa operei. -ealizatorul operei are dreptul sa
hotorasca in e forma va aduce opera la cunostinta publicului.
4. drep!ul de re!rac!are este dreptul de a retrage opera.
CARACTERELE DREPT$RILOR 1ORALE DE A$TOR:
drepturile morale sunt atasatei persoanei$ drepturile morale fiind preponderente in cadrul
drepturilor de autor, concluzionam ca acestea sunt stans legate de persoana autorului$
a)caracter strict personal si sunt in principiu netransmisibil$
b" drepturile morale au caracter inalienabil, in sensul ca nu pot face obiectul unei renuntari sau
instrainari. De la un caracter e%ista e%ceptii
c" publicarea operei sub pseudonim$ autorul care a renuntat la dreptul la nume poate revenii
ulterior oricand dezvaluindussi numele. Dreptul la calitatea de autor si inviolabilitatea operei po t
fii transmise prin succesiune.
D" drepturile morale au un caracter insesizabil, acest caracter rezulta din inanienalibitatea
drepturilor morale de autor. 'reditorii autorului pot urmarii silit numai foloasele patrimoniale ce
rezulta din e%ploatarea operei. Daca opera este nedivulgata ei nu pot impune autorului
e%ploatarea operei si nu pot substituii autorului divulgandui opera in vederea satisfacerii
creantelor lor.
+" drepturile morale au un caracter perpetu. In mod e%ceptional drepturile la calitatea de autor si
dreptul la integritatea operei se transmit prin mostenire.
=" drepturile morale sunt imprescriptibile. Imprescriptibilitatea rezulta din caracterul perpetu al
drepturilor morale si din aparteneta lor la personalitatea autorului.
APARAREA DREPT$L$I PRIVIND INVENTIA:
1. mi!loace administratice$
2. mo!loace de drept civil$
&. mi!loace de drept penal.
&. apararea prin )i0loace ad)inis!ra!ie:
a" contestatie hotararea OSI( de admitere 8 respingere a cererilor de brevet e inventie pot fii
contestate de persoane interesate in termen de & luni de la comunicare. 'ontestatia se
solutioneaza in termane de & luni de la inregistrarea de comisie de reecsaminare din
departamentul de apeluri din cadrul OSI(. 2" revocarea sau anularea la cererea orcarei
persoane interesate OSI( solutioneaza crerile de revocare sau anulare a hotararii de acordare a
brevetului de invetie in termen de 3 luni de la publicarea acesteia. -evocarea sau anularea se pot
face daca brevetul a fost acordat c incalcarea conditiilor de fond sau de forma prevazute de lege.
In cadrul solutionarii cererii de revocare sau anulare titularul cererii de brevet are posibilitatea sa
se apere si chiar sa faca modificari sau rectificari ale cererii in vederea indeplinirii de form sau
de forma.
2. apararea prin )i0oace de drep! ciil orice persoana interesata poate sa se adreseze pe calea
dreptului comun instantei de !udecata pt plata despagubirilor pt drepturile incalcate ce izvorasc
din brevet, hotarare data in acst sens fiind e%ecutorie de la fond. 'onditiile pt admitereaa unei
asemenea actiuni sunt cele prevazute de rspunderea civila delictuala, cu precizarea ca fapta ilicita
este contrafacere.
&.apararea prin )i0loace de drep! penal: insusirea fara drept a calitatii de inventator constituie
infractiunea de contrafacere. 'onstituie infractiune de contrafacere fabricarea, folosirea ori
punerea in circulatie fara drept a obiectului unui obiect de inventie. 'onditiile acestei infractiuni
- e%istenta unui bevet de inventie valabil$ 'ontrafacerea este cea mia gravaatingere adusa
dreptului de propietate industriala si este reglementat de codul penal la art. 299. 6in practica
contrafacerea imbraca forma unui cumul de atinge nelegitime aduse dreptului de propietate
industriala. 'ontrafacerea prote!eaza nu numai drepturile izvorate din brevetul de inventie dar si
alte obiecte ale dreptului de propietate industriala marci, desne, etc. Infractiunea de contrafacere
in privinta laturii subiective trebuie savarsita cu intentie. )pararea dreptului de propietate
industriala se poate raliza si prin actiunea de concurenta neloiala.
CONC$RENTA NELOIAL fabricarea, punerea in circulatie a unor produse ce poarta indicatii
de origine ori provenienta false, aplicarea pe produs a unor mentiuni neadevarate privind
brevedul de inventie precum si folosirea unor nume comerciale ori denumiri faa drept, in scopul
de a induce in eroare benefiiarul.
Condi!ii p! concuren!a neloiala e%istenta unei actiuni de concurenta$ caracterul necinstit al
acesteia$ e%istenta unui pre!udiciu. )ctiunea in concurenta neloiala nu este subsidiara actiunii in
contraacere, temeil lor legal fiind diferit. 'ontrafacerea presupune incalcarea unui drept de
propietate industriala legal ocrotit. 'oncurenta neloaiala presupune incalcarea regulilor de
conduita coperciale oneste.
.!in(erea drep!urilor i'ora!e din inen!ie a" e%pirarea termenului de protectie - durata de
protectie a unui brevet este de 2: de ani cu incepere de la data depozitului national
reglementat.acest termen nu poate fii prelungit ca in cazul altor obiecte de propietate industriala.
.rotectia soiurilor de plante este de 27 de ani de la data eliberarii brevetului de soi. Dupa
e%pirarea termenului de protectie inventia cade in domeniul public si poate fi utilizata in mod
liber de orice persoana.
$de caderea !i!ularului din drep!uri 6 poate inceta atunci cand titularul solicita si obtine
revalidarea brevetului prin repunerea in termen.
Nui!a!ea %ree!ului produce efect retroactiv si este determinata de nerespectarea conditiilor de
fond pentru obtinerea inventiei. Orice persoana interesata poate formula cerere pt constatarea
nulitatii totale sau partiale a brevetului de inventie oricand in perioada d valabilitate a brevetului.
'ererea este de competenta tribunalului 2ucuresti.
B" renun!area !i!ularului la %ree!ul de inen!ie: titularul poate renunta in totalitate sau in
parte la brevet in baza unei cereri inregistrate la OSI(. In cazul inventiei de serviciu cand
titularul nu este inventatorul acesta are obligatia de a transmite dreptul asupra brevetului
inventatorului. Inventia la care s a renuntat cade in domeniul public si poate fii e%ploatata liber.
-enuntarea produce efecte numai dupa inregistrare in registru si dupa publicare in buletinul
oficial de propietate industriala. C" reocarea din oficu a 5o!ararii O.I1 este un caz special
de incetare a drepturilor inascute din brevetul de inventie, o retragere a deciziei privind acordarea
brevetului. 'azurile de revocare sunt aceleasi ca cereri de constatare a nulitatii brevetului
neimplinirea conditiilor de fond sau de forma
REALI#ARILE TE6NICE C$ CARACTER DE NO$TATE .A$ 7NO8-6O8: ?no>-
ho> este recunoscut ca obiect de propietate industriala si socotit ca un element real al
patrimoniului unei inteprinderi.el nu face obiectul unei reglementari specifice dar mai multe legi
fac referire la el. Ano>-ho> inseamna B a stii cumC . 9no:-5o: este un ansamblu de cunostinte
tehnice nevrebetabile sau brevetavle dar nevrebetabile necesre fabricarii, functionarii sau
comercializarii unor produse, tehnologii or procedee. +l trebuie sa aive caractr de noutate si
originalitate. 0egea @989@ privind regimul !uridic al francizei defineste ?no>-ho>-ul ca fiind
anasamblul de formule, definitii tehnice, doc, desene, modele, schite si procedee cae servesc la
fabricarea si comercializarea unui produs.
+lemnte componente ale ?no>-?o>-ului abilitatea tehnica$ e%perienta tehnica-rezultat al unei
practici industriale indelungae poate fii fi%ata pe un suport material si este transmisibila prin
acord de asistenta tehnica. +%perienta tehnica cuprinde atat cunostinte tehnice cat si modalitati
specifice de aplicare a acestora.
Carac!erele 9no:-5o: a" caracter practic este transmisibil, se poate face prin comunicare mai
putin in situatia cand ?no>-ho> este dat doar de abilitatea tehnica$ b" 6 protectia ?no>-ho> se
realizeaza in fapt prin nedivulgare. Detinatorul trebuie sa ia toae masurile pt pastrarea secretului.
1i0loace de apaare : detinatorul ?no>-ho> are la dispozitie doar actiunea in concurenta
neloiala, ?no>-ho> nefind reglementat si prote!at de o lege speciala, titularul nu are la indemana
protectia prin actiune in contrafacere.
Con!rac!e de co)unicare al 9no:-5o: transmiterea ?no>-ho> se realizeaza prin contracte d
comunicare denumite in practica contracte de licenta ?no>-ho>. 'ontractul de comunicare
?no>-ho> este numit, consensual, oneros dar si cu titlu gratuit, comutativ, sinalarmatic, cu
e%ecutare dintr o data. In ce priveste regulile aplicabile acestui contract se aplica regula de la
vanzare cumparare sau de la locatiune in functie de caracterul temporar sau definitiv al
transferului.
EFECTELE CONTRACT$L$I DE CO1$NICARE A 9no:-5o::
a" oblicatiile comunicantului de a transmite cunostintele tehice ce formeaza obiectul ?no>-ho>$
de e%clusivitate, de a nu transmite ?no>-ho> si altor pers. $ obligatia d confidentialitate -
comunicantul este obligat ca dupa incheierea contractului sa nu divulge cunostintele tehnice altor
persoane$ obligatia de a comunica dupa incheierea contractului perfectionarile si ameliorarile
aduse ?no>-ho> cu posibilitatea platii unui pret distinct pt acestea$ obligatia de garantie
o%li(a!ia %eneficiarului ; obligatia de e%clusivitate 6 beneficiarul este obligat sa foloseasca
es%clusiv ?no>-ho> comunicat, netrasmitandul altor persoane$ - sa inceteze e%ploatarea ?no>-
ho> dupa data stipulata in contract$ sa pastreze secretul ?no>-ho>$ - obligatia de a platii pretul
1ARCA .I INDICATIILE GEOGRAFICE:
(arca este un bun mobil incorporat care spre deosebire de alte obiecte de propietate
industriala este suscectibila de o prote!are infinita prin reinoirea succesiva a depozitului.
(arca este un element incorporal al fondului de comert, dstinat a atrage clientela pt un produs
sau un serviciu, motiv pt care sa considerat ca face parte din categoria drepturilor de clientela.
0egea;589; marca este un semn sucectibil de reproducere grafica ce serveste la deosebirea
produselor sau serviciilor unei persoane de celor apartind altor persoane.
Carac!erele )arcii:
)" marca e facultativa 6 titularul are dreptul si nu obligatia de a marca produsele sau serviciile
sale. +%ista totusi bunuri cum sunt bi!uteriile si pietrele pretioase care pt a fii garantata valoarea
lor e%ista obligatia marcarii acestora instituita prin norme emise de 2N-.
2" individualitatea- dreptul la marca are caracter individual el apartine unei singure pers. =izice
sau !uridice in mod e%clusiv sau in copropietate.
'" caracterul independent se traduce prin situatia calitatii unui produs c fiind ilicit in situatia
inventiei consecinta este nulitatea brevetului in cazul marcilor caracterul ilicit al produsului
marcat u atrage nulitatea marcii.
Deose%irea din!rea )arca si se)nele dis!inc!ie denumirea comerciala are aceiasi acceptiune
cu cea de firma. +mblema este un semn pe car comerciantul si l atribuie in scopul de al deosebi
de alti comercianti din aceiasi ramura, in consecinta atat firma cat si emblema a!uta la
diferentierea comerciantilor intre ei.
(arca este semnul distinctiv care diferentiaza produsele fara serviciile unei persoane de cele
asemantoare apartinand altei persoane.
Fir)a es!e o%li(a!orie< )arca es!e facul!a!ia. =irma poate fii instrainata odata cu fondul de
comert marca poate fii transmisa separat de fondul de comert cat si odata cu acesta.
=irma nu este aparata impotriva folosirii nelegale decat prin actiune in concurenta neloaiala pe
cand marca este prote!ata in principiu prin actiune in contrafaceri, cat si prin actiune in
concurenta neloiala.
se)ne sucesi%ile de a cons!i!uii )arci: cuvinte, desene, litere, cifre, elemnte figurative, forme
bi si tridimensionale, orice combinatii a acestor semne.
Func!iile )arcii:
diferen!ierea produselor si serviciilor unui comerciant de cele asemantoare ale altui comerciant.
Concuren!a 6 individualizarea produsului unui comerciant, marca este un mi!loc de atragere a
clientelei care se orienteaza catre marcile de produse care au castigat o buna reputatie. =unctia de
concurenta a marcilor este in stransa coleratie cu cea de garantie a produsului si cea de
organizare a piesei.
Garan!ia cali!a!ii aceasta functie nu este consacrata legislativ in consecinta nesanctionata de
lege. (arca devine pt consumator un mi!loc de recunoasterea a produsului datorita calitatii
acestuia si creaza o legatura morala intre producator si consumator. Diminuarea calitatii
produselor marcate de catre producator are consecinte in timp, o sanctiune din partea
cumparatorului care isi orienteaza preferintele catre alta marca.
=unctia de garantie a calitatii este practic si o functie de protectie a consumatorului.
Recla)a este cea care scoate in evidenta caracteristicile industriale ale marcii fata de produs
astfel incat o reclama bine condusa transforma marca intr un simbol al reprezentarii produsului.
In consecinta consumatorul va fii atras de marca in primul rand care garanteaza provenienta si
calitatea produsului.
Or(ani'area pie!ei - prin marca se reglementeaza raportul intre cerere si oferta pt un anumit
produs astfel incat marca devine un instrument de ma?eting fiind folosita si la procnoza cererii
de produse sau servicii pt o anmita categorie de consumatori.
Ca!e(orii de )arci:
A" )arca indiiduala este un semn sucesibil de reprezentare grafica servind la deosebirea
produselor sau a serviciilor unei pesoane de celei ce apartine altei persoane.
B" )arca no!orie: este marca larg cunoscuta in romania la data depunerii cereri de inregistrare
sau la data prioritatii revendicate de cereri$
C" )arca cele%ra este marca larg cunoscuta dar nu doar in romania ci si in strainatate$
D")arca colec!ia este marca destinata a servi la deosebirea produselor ori serviciilor unei
asociatii de produse ori serviciile altor asociatii. *itulari al unei marci colective pot fii numai
persoanele !uridice, asociatiile de fabricanti, comercianti ori prestatori de servici. (arca
colectiva nu poate fii transimisa de titulari decat cu acordul tuturor mebrilor asociatiei.
E" )arca de cer!ificare este marca care indica faptul ca produsul in serviciu pt care este
utilizatat sunt certificate de titularii marcii in privinta materialelor folosite, modului de fabricare,
etc. (arcile de certificare sunt marci individuale.
F" )arca de fa%rica si de co)er!: marca de fabrica individualizeaza un produs individual.
(arca de comert individualizeaza un fabricat al unei anumite categorii de produse. (arcile de
comert desemneaza comerciantii ori distribuitorii unei anumite categorii de produse.
G" )arcile si)ple si cele co)%ina!e: marcile simple suntalcatuite dintr un semn distinctiv,
celecombinate reunsc mai multe semne distinctive sucetibile de a fii prote!at.
6" )arci er%ale fi(ura!ie si sonore: cele verbale sunt alcatuite din semne constand in nume ,
denumiri, cifre. 'ele figurative cuprind reprezentatii grafice si pot fii embleme desene culori.
'ele sonore sunt alcatuite din sunete.
Condi!ii d fond p! pro!e0area )arcilor:
dis!inc!ii!a!ea: un semn este distinctiv cand are forta de a individualiza un produs, el nu trebuie
sa fie banal sau generic si trebuie sa constituie un reper ce permite consumatorului sa identifice
un produs de alte produse din aceiasi categorie
.TINGEREA DREPT$L$I LA 1ARCA:
&. e,pirarea dura!ei de pro!ec!ie: este un mod de stingere sistemului atributiv la implinirea
termenului de protectie de 1: ani, protectia e%pirand de drept. Daca titularul marcii inoieste
durata de protectie inainte de e%pirarea termenului de 1: ani dreptul la marca nu inceteaza.
*. renun!area !i!ularului la drep!ul sau asupra )arcii: poate intervenii numai dupa ce marca
e inregistrata. Declaratia de renuntare trebuie facuta e%pres la OSI( de titularul marcii sau un
imputernicit al acestuia. -enuntarea poate fii toatal sau partial. -enuntarea toatala atunci cand
titularu renunta la toate produsele pt care marca a fost inregistrata. -enuntarea produce efecte
numai dupa inscrierea ei in registrul national al marcilor.
+. a%andonul )arcii este o renuntare tacita la dreptul la marca.
3. caduci!a!ea reprezinta neplata ta%ei pt prelungirea protectiei, efetele fiind de caderea
titularului din dreptul la marca.
4. decaderea se datoreaza nerespectarii de catre titularul marcii in mod culpabil a obligatiei de
e%ploatare. Decaderea intervine aatunci cand marca nu a facut obiectul unei folosiri efective pt o
perioada neintrerupta de 7 ani. .t a intervenii decaderea titularului trebuie sa nu foloseasca din
culpa 7 ani nici unul dintre produsele sau serviciile pt care marca a fost inregistrata.
=. anularea )arcii este o sanctiunece intervine dupa inregistrarea ei atunci cand se constata ca
nu au fost respectate conditiile de fond sau de forma pe inregistrarea marcii. )nularea inregitrarii
marcii poate fii ceruta de orice persoana interesata in termen de 7 ani de la data inregistrarii
INDICATIILE GEOGRAFICE
sunt obiecte de propietate industriala ce fac parte din categoria semnelor distinctive.
'onditiile naturale specifice unui tern geografic, precum si metodele specifice de prelucrare pot
conferii produselor calitati specifice inconfundabile se ficseaza preferinta unor segmente de
consumatori pt aceste produse.
Indica!ia de proenien!a este mentinerea directa sau indirecta privind originea geografica a
unui produs ia poate fii un nume de tara regiune sau localitate si nu poate fii apropiata. Indicatia
de provenienta serveste la identificarea produselor dupa originea lor nationala, regionala sau
locala. 'onditiile de mediu ori metodele de fabricatie speciale utilizate constant confera
produselor anumite caracteristici.
Inre(is!rarea indica!iilor (eo(rafice: pentru indicatiile geografice e%ista un sistem unic de
protectie administrativ. O asociatie de producatori poate solicita la OSI( inregistrarea unei
indicatii geografice pt anumite produse. Singura conditie este ca intre indicatia geografica locul
de origine al produselor si calitatea ori reputatia produselor sa fie o stransa legatura.
DE.ENE .I 1ODELE IND$.TRIALE:
sunt componente ale dreptului de propietate industriala ce individualizeaza produsele prin
elemnte estetice menite sa atenueze monotonia unei productii de serie a bunurilor. )cesta are o
dubla natura desi sunt obiecte de propietate industriala ele se aflala reunirea dintre arta si
industrie. )cestea prin destinatii, prin modul de reproducere apartin propietatii industriale.
.is!e)ul de pro!ec!ie al desnelor si )odelelor indus!riale:
&. sistemul cumululi de protectie este fundamentat pe teoria protectiei artei, nu se poate delimita
arta propiuzisa de arta aplicata. -elizatorul unui desen sau model industrial poate cere protectia
acestuia atat pe terenul dreptului de autor cat si pe cel al propietatii industriale.
2. sistemul cumulului rstrictiv sau partial desenul sau modelul industrial poate fii prote!at prin
lege, legea dreptului de autor numai daca are un anuimt nivel autentic. .t desenele si modelele
industriale care nu ating acet nivel protectia se relizeaza pe taramul propietatii industriale.
&. sistemul protectiei specifice se e%clude orice cumul de protectie, desenel si modelel industriale
fiind prote!ate printr o lege industriala. 0egea romana admite cumulul de protectie cu conditia ca
dispozitiile legale privind propietatea industriala sa nu fie incompatibila cu cele ce recunosc
drepturile creatorilor de modele si desene industriale privind legea speciala.
CARACTERELE DE.ENELOR .I 1ODELELOR IND$.TRIALE
aparente vizibile cu ochiul liber$ componenta estetita care confera produselor la care se aplica o
fizionomie atractiva si particulara$ -trebuie sa serveasca pentru fabricarea la scara industriala a
produsului la care se aplica$ nu sunt prote!ate desenele cu distinctie speciala.
.$BIECT$L PROTECTIEI DE.ENELOR .I 1ODELELOR IND$.TRIALE titularul
de protectie asupra unui desen sau model industrial poate fi atata persoana fizica cat si un grup
de persoane fizice, grup ce este constituit pe baza unei intelegeri prealabile. *itularul unui desen
sau model industrial poate fi persoana fizica autor ai unui desen sau model industrial indiferent
ca sunt cetateni romani, apatrizi sau straini.
DE.ENE .I 1ODELE IND$.TRIALE DE .ERVICI$ rezultat al unui contract cu misiune
creativa incredintata e%pres vor apartine persoanelor care au comandat realizarea acestora.
CONDITII PT PROTECTIA 1ODELELOR .I DE.ENELOR IND$.TRIALE desenele
ori modelele industriale sa fie noi$ sa aiva carater individual 6
conditii pozitive$
1. un desen sau un model industrial este considert nou daca pana la data depunerii cererii de
inregistrare nici un alt desen sau model industrial identic nu a fost facut public.
2. desenul sau modelul industrial sunt cconsiderate identice daca trasturile lor identice difera
doar in privinta detaliilor nesemnimicative. In cazul desenul sau modelullui industrial noutatea
este relativa. /n desen sau model este nou daca impresia de ansamblu pe care o creaza este noua.
Se considera indeplinita cea dea 2 conditiie daca desenul sau modelul industrial produce asupra
utilizatorului avizat o impresie globala diferita de orice alt desen sau model facut public pana
laacea data. .rin tilizator avizat se intelege un utilizator calificat ce detine suficiente informatii pt
a aprecia in cunostintade cauza desenul sau modelul industrial. /n desen sau model industrial
care este bazat e%clusiv pe o functie tehnica nu poate fii prote!at. +l trebuie sa ive si o
componenta artistica. Sunt e%cluse de la protectie desenele si modelele industriale a caror
destinatiesi aspect contravin ordinii publice si bunelor moravuri. )ceste 2 ultime conditii sunt
conditii negative.
PROCED$RA AD1INI.TRATIVA DE INREG A CERERII .I DE ELIBERARE A
TITL$L$I DE PROTECTIE protectia d si m indus este supusa unor formalitati de
inregistrare. .rocedura se declanseaza cu depunerea cererii de inregistrare la OSI( si se incheie
in eliberareea titlului de protectie. 'ererea de inregistrare se depune la OSI( personal sau prin
mandatar si trebuie sa cuprinda atributele de identificare ale solicitantului$ reproducerea d sau m
ce trebuie inregistrat$ - produsele ce sunt incorporate m industriale$ - descrierea separata a
elementelor noi ale d sau m industriale. 'ererea de inregistrare este supusa unei e%aminari
preliminare in care sunt verificate conditiile de fond negative si pozitive, fie reprezentari grafice.
DREPT$RILE DE A$TOR .I DREPT$RILE CONE/E- este o constructie !uridica
destinata a prote!a creatiile de forma originala indiferent de modalitatea de creatie, forma de
e%primare, valoarea, destinatia acestora. -eperul fundamental si relatiile dintre state in materia
de autor este 'onventia de la 2erna 1;;3 revizuita la -oma.
No!iune este ansamblul de norme !uridice ce reglementeaza relatiile sociale nascute din crearea,
publicarea si valorificarea operelor litarare, artistice sau stiintifice.
Na!ura 0uridica dreptul de autor in timp a fost calificat pe rand ca fiind dr de proprietate$ dr
de clientela$ dr al personalitatii$ grupate in doua mari categorii a" th manista ideea ca nu poate fi
facuta o diferentiere obiectiva intre opera si personalitatea autorului ei.b" th dualista- dr de autor
are o componenta patrimoniala si distinct de aceasta o componenta de dr uri morale.
Condi!ii pen!ru pro!ec!ia operelor in cadrul drep!urilor de au!or: pentru a avea vocatie la
protectie o opera literara , artistica sau stiitifica trebuie sa indeplineasca cumulativ
1" opera sa fie rezultatul unei activitati creatoare a autorului. )ctivitatea creatoare trebuie sa
implice originalitate. )rrt @ prevede e%pres ca obiect al dr de autor sunt numai operele originale
de creatie intelectuala. In doctrina originalitatea reprezinta individualitatea operei.
2" opera trebuie sa imbrace o forma concreta de e%primare . forma de e%primare poate fi scrisa,
orala.
&" susceptibila de a fi dusa la cunostinta publicului in orice mod.
.un! e,cluse de la pro!ec!ie 1" ideile, teoriile, conceptele, inventiile indiferent de modul de
prelucrare scriere ori e%plicare.2" te%tele politice, legislative, administrative, !udiciare$
&"simboluri ale autorilorstema, sigiliu, drapel$ 5"mi!loace de plata$ 7"stirile si informatiile de
presa$ 3" faptele simple si datele.
.u%iec!ele dr de au!or consacra perpetuarea adevaratului creator al operei. +ste autor al unei
opere numai persoana fizica care a creat opera. .ersoanele !uriidce nu pot fi subiecte de drept de
autor. 0egea distinge intre subiectul originar si subiectul derivat. Subiectul originar creatorul
operei. Subiectul derivat persoanei care a dobandit in mod legal unele din prerogativele dr de
autor. +%ista si posibilitatea ca o parte din dr de autor sa fie a unei alte persoane decat autorul
operei.
Opera colec!ia: acea opera realizata la initiativa si sub responsabilitatea unei persoane
fizice8!uridice. 'ontributiile personale ale coautorilor formeaza un tot fara a fi posibil sa se
atribuie vreun drept distinct unui coautor. Opera comple%a din punct de vedere al obiectului
acesteia care reuneste elemente diferite. Opera colectiva este o pluralitate de obiecte care au un
singur titular al dreptului de autor ceea ce o diferentiaza de cea comuna.
O%iec!ul dr de au!or: categorii de opere prote!ate scrierile literare , conferintele, predicile,
pledoariile, orice alte opere scrise sau orale precum si programe de calculator$ -operele stiintifice
scrise8orale cum ar fi comunicarile, studiile, cursurile, manualele scolare, proiectele si
documentatiile stiintifice$ -compozitiile muzicale cu8fara te%t$ -operele dramatice, coregrafice si
patrimoniale.
Drepturile patrimoniale de autor

& categoriiDr de utiliza8e%ploata personal opera$ Dr de a consimti folosirea operei de
catre terti$ Dr de suita
Dreptul de a utiliza sau e%ploata operaSe poate e%ercita prin reproducerea partiala sau integrala a
operei, difuzare operei, realizarea de copii si comercializarea lor, reprezentatie scenica, proiectie
publica, transmitere prin cablu de fibra optica, etc
Dreptul de a consimti la utilizarea operei de catre tertiSe poate realiza prin inchirierea
originalului operei sau copiilor acesteia.In situatia in care imprumutul are loc printr-o biblioteca
publica, autorul are dreptul la o remuneratie echitabila dar nu e necesar acordul sau pentru
inchiriere
Dreptul de suita.+ dreptul autorului unei opere de arta plastica de a incasa in cazul revanzarii
prin licitatie publica 7D din pretul fiecarei noi vanzari.*otodata autorul are dreptul sa fie
informat despre locul in care se afla opera sa
+% de opere picturi, gravuri, sculpturi, grafica, litografie, ceramica
+ste strict personal si nu poate face obiectul unei renuntari sau instrainari.
)re mnatura frugifera si dureaza pe tot timpul vietii autorului, transmitandu-se si
mostenitorilor pt o perioada de @: de ani de la data decesului autorului.
.rin lg ;893 sunt reglementate anumite obligatii ce revin proprietarilor de opere de arta
plastica corelative dreptului de suita
- proprietarul trebuie sa permita autorului operei accesul la opera sa ori de cate ori acesta
il cere
- proprietatul unei opere de arta plastica nu are dreptul sa o distruga inainte de a o oferi
autorului la pretul de cost al materialului
0imitele e%ercitarii dreptului de autor
)utorul e suveran in a hotari daca, in ce mod si cand va aduce la cunostinta publicului
opera sa.
*ertii pot folosi sau reproduce opera numai cu acordul autorului ei.

Durata protectiei dreptului de autor
Dr morale de autor sunt perpetue.
Dr patrimoniale de autor dureaza pe intreaga perioada a vietii autorului si se transmit prin
mostenire pentru o perioada de inca @: de ani, dupa decesul autorului.
.entru opera publica sub pseudonim fara indicatia autorului durata de protectie a
drepturilor patrimoniale este de @: de ani de la data aducerii la cunostinta publicului.
.entru programele de calculator, durata de protectie a drepturilor patrimoniale e durata
viietii autorului E 7: de ani pentru mostenitori.

Drepturi cone%e de autor
In anumite situatii, operele a!ung la cunostinta publicului prin intermediul altor persoane
decat autorul.
)cesta persoane sutn cele care interpreteaza opera, o e%ecuta, o regizeaza, o diri!eaza,
etc.
Sunt titulari ai drepturilor cone%e de autor.
- )rtistii interpretii ori e%ecutantii pentru propriile interpretari ori e%ecutii
- .roducatorii de inregistrari sonore pt propriile inregistrari
- 'ei care transmit programa radio-*v pentru propriile emisiune #altii decat producatorii"
*itularii drepturilor cone%e de autor beneficiaza atat de drepturi morale cat si de drepturi
patrimonaile
+% de dr morale
- dr la paternitatea propriei interpretai8e%ecutii
- dr de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei modificari ori
deformari a acesteia

drepturile morale cone%e au acelasi regim !uridic ca drepturile morale de autor
e%
dr interpretului8e%ecutantului de fi%a cuantumul prestatiei sale, dreptulr de a reproduce
prestatia, a o vinde, imprumuta, de a o aduce la cunostinta publicului prin mass media.