TIMGAD Tipul de plan al oraului

Colonia ntemeiat n anul 111 este croit dup un plan prestabilit, tipic pentru castrul roman: o incint cu
ziduri, ptrat (cu latura de 33m), cuprinznd un esut organizat pe insule cu ajutorul reelei stradale la
intersectia arterelor principale, Cardo i ecumanus, a!ndu"se !orul# Cartierele dez$oltate spontan n
a!ara incintei, probabil, n timpul %e$erinilor, au preluat ca sc&elet al tramei stradale drumuri pree'isente#
(uinele, printre care se numr i !orul, teatrul, o bibliotec, terme i numeroase temple, re!lect
structura i dotarile oraelor pro$inciale#
)ucleul urban central este nzestrat cu di!erite edi!icii publice# *iblioteca, precedat de un $estibul cu
coloane, se a!l pe +cardo ma'imus,# intre pietele comerciale, cea situata pe +decumanus ma'imus,
prezint o rezol$are deosebit: dintr"un $estibul semicircular, !lacat pe ambele pri de cte trei tabernae,
se accedea n dou curi semicirculare cu peristil, a$nd cte cinci spatii dispuse radial, compoziie
caracteristic, datorit jocului liniilor curbe, ar&itecturii romane din secolele --"---#
.semenea oraelor din ntreg imperiul, i cele din pro$inciile a!ricane prezint dou tipuri de structuri
di!erite, precum i un al treilea tip intermediar# /nele pstreaz esutul urban, dez$oltat spontan al
localitilor anterioare stpnirii romane, contruite de auto&toni sau de coloniti !enicieni, cum este cazul
aezrii de la 0&ugga# 0ipul intermediar l constituie acele aezri n care sc&ema ordonat a oraelor
romane este adaptat !ie esutului urban e'istent, !ie condiiilor unui teren accidentat# 0&amugadi
bene!iciaz ast!el de o sc&em ordonat per!ect rectangular# -ntersecia dintre +cardo, i +decumanus,
reprezint o particularitate des ntlnit n oraele noi ntemeiate de romani n pro$inciile romane i se
prezint sub !orm de +0,, doar +decumanus ma'imus, tra$ersnd oraul#
1n po!ida impresiei pe care o lasa imensul cmp de ruine, 0&amugadi (nc# sec# al --"lea) a !ost un ora
modest, contruit n ntregime din piatr local2 utilizarea marmurei, att de rspndit n alte orae
romane din .!rica i .sia !iind o e'cepie# 1n sc&imb, mozaicurile sunt larg rspndite n decoraia
edi!iciilor#
3ig 1# 4lan 0imgad
3orum
(0&uburbo
5aius 6 sec#
al --"lea ), cu un
plan apropiat de un ptrat, joac un rol ordonator n cadrul structurii, dezz$oltate spontan, a oraului# 7ste
realizat ca piatra nc&is deoarece este ocupat de un praetorium, amplasat la sud de intersecia dintre
cele dou artere majore, orientat cu +cardo ma'imus, spre nord#
3ig 8 # 3orum 0imgad
3ig 3#0eatru 0imgad
%e remarc teatrul, unul din cele mai bine pstrate din .!rica# Cu 9::: de locuitori, amplasat pe un
teritoriu ec&i$alent mai multor +insulae,, la sud de !orum, a !ost construit sub 5arcus .urelius (1;1"1<:)#
4odiul scenei, +pulpitum,, decorat cu nie, se nscrie n !ormulele utilizate n pro$inciile occidentale, n
sc&imb +!rons scaenae, pare s !i !ost un perete drept lipsind cele trei nie caracteristice teatrelor din
.!rica i din =ccident#
Arcul lui Traian, Timgad
.!lat la intersectia a sase drumuri, orasul a !ost imprejmuit, dar nu !orti!icat# >a capatul de $est al
ecumanus se ridica un arc trium!al de 18m, numit .rcul lui 0raian, cu trei arcade#
3ig9 # .rcul lui 0raian
>eptis 5agna
-storic
)ucleul iniial al oraului constituie o aezare punic, amplasat pe rm, un oras"port# (sec# -?"--- #e#n#)#
>a nceputul secolului, centrul ci$ic se compunea din !orul $ec&i, de plan rectangular i strada principal
care conducea spre teatru i +macellum,# (olul de arter principal este preluat apoi (sec# - #e#n#) de o
strad paralel cu prima, pe care se contruiesc arcele lui 0iberius (19"3@) i 0raian (A<"11@)# (idicat la
rang de colonie (11:), oraul este radical trans!ormat sub %eptimus %e$erus (1A3"811) i Caracalla (811"
81@)#
3ig B# .rcul imparatului roman >ucius %eptimus %e$erus (19;"811)
= e$oluie deosebit o cunosc oraele din .!rica# Critoare sunt !orurile, basilicile, templele, termele i
arcele de trium! din >eptis 5agna sau .pollonia# 1n special, >eptis 5agna, oraul natal al lui %eptimus
%e$erus, nregistreaz o dez$oltare strlucioare# = serie de mari lucrri se e'ecut n timp relati$ scurt#
Cursul rului CinDps este mutat, n albia secat amenajndu"se o ampl strad mrginit de porticuri,
asemntoare marilor artere urbane din =rient# >a $est de aceasta se realizeaz un nou !orum, de !orm
trapezoidal, cu +tabernae,# 1n ung&iul dintre !orum i basilic este introdusa o e'edr care mpiedic
sesizarea orientrii lor di!erite i constituite, totodat, o terminaie monumenal a a'ei lungi a !orului# >a
limita de sud"est a aezrii se realizeaz o nou strad important, constituind, probabil, +decumanus
ma'imus,# -ntersecia acestuia cu $ec&iul +cardo ma'imus,, deja mobilat cu arcele lui 0iberius i 0raian,
este marcat printr"un arc quadifrons a crui baz, nlat cu cte$a gradene !a de ni$elul strzii,
do$edete destinaia e'clusi$ pietonal# e o importan deosebit pentru istoria artei este decoraia
sculptural a arcului, n care, alturi de elemente de tradiie roman, apar caracteristici orientale,
precursoare directe ale artei bizantine# Construciile ridicate n timpul lui %eptimus %e$erus, $ariate ca
elemente, dar unite ca stil i ndeosebi ca mod de a concepe spaiile, dau un caracter particular oraului
>eptis 5agna, apropiindu"l de marile metropole din %Dria i .sia 5ic# .bundena elementelor de
marmur, acurateea e'ecuiei detaliilor i caracterul grandios al ansamblurilor justi!ic ipoteza
inter$eniei unor artiti sirieni#
Forum
)oul !orum este dez$oltat ca o piat nc&is (1::';: m), dominat de un templu de tip italic, cu podium
nalt i $estibul adnc# 4e latura nord"$est se ridic basilica cu trei na$e, cele laterale !iind pe dou
ni$eluri# 5oti$ul terminaiei absidale pe ambele laturi nguste ale na$ei centrale, utilizat n ar&itectura
roman ncepnd cu secolul al --"lea (.lesia, .ugusta (aurica), $a !i preluat apoi de basilicile cretine#
3ig <# 3orumul %e$ern
3ig A# etaliu !iguri care se intalnesc in preajma !orumului
3ig 1:# 4erete despartitor intre !orum si basilica
3ig 11# etaliu basilica
3ig 18# etaliu portic
Construite de %eptimus %e$erus ca element central al programului sau de (re)construire, al doilea !orum
si basilica de la >eptis 5agna raman impresionante pana in ziua de astazi# upa ascensiunea la tronul
imperial, %eptimus %e$erus a $rut sa"si onoreze orasul natal cu un program de lucrari stand marturie a
bogatiei si puterii coloniei# .pogeul acestui program a !ost construirea unui nou !orum si unei basilici care
puteau concura cu cele din (oma# )oul !or l"a eclipsat pe cel original, ca scara si grandoare# 4orticele
!orului a$eau coloane din marmura $erde si alba cu dungi ornate cu marmura alba# 3iecare arc a !ost
suplimentat cu medalioane cu gorgone si scDllae# )u e'ista doua elemente cu aceeasi e'presie !aciala#
Bazilica de la Leptis Magna
5odelata dupa basilica din !orul lui 0raian, basilica din >eptis 5agna era o constructie masi$a de A8 metri
lungime, 3< metri latime si 31metri inaltime# -nteriorul dreptung&iular era impartit in trei na$e si doua
abside separate prin coloane de granit rosu egiptean# .bsidele situate la !iecare capat al salii principale
sunt inca marcate de coloane !rumos sculptate# 4ilonii din absida au !ost sculptati cu scene din miturile lui
ionDsos si muncile lui Eercule
-nitial constructie publica si politica a orasului, basilica a de$enit biserica crestina in secolul al -?"lea#.
!ost adaugat un altar in absida (in sud), cu o piscina si baptisierul a !ost adaugat la o camera alaturata, iar
un am$on a !ost situat la na$a centrala#
!M"#A$%M
%trada"portic i nDmp&aeumul din >eptis 5agna reprezint culmea realizarilor ar&itecturale din oras#
)Dmp&aeumul sau !ntna sunt dou din monumentele sale cele mai importante, construite pentru
celebra $izit a lui %eptimiu %e$er n oraul su natal n secolul ---#
1n termeni de scar i stil, nici nu poate !i egalat de alt ora n alt parte n =rientrul .propiat#
%trada"portic a !ost un traseu monumental contruit de %eptimius %e$erus pentru a lega portul de zona
principal a oraului# %trada a !ost bordata de 18B de coloane de marmur alb# >a partea superioara,
ar&itra$a este arcuita#
)Dmp&aeumul sau !ntna monumental marc&eaz !inalul traseului colonadei#
3ntna a$ea !aada semi"circular i era decorat cu dou rnduri de coloane# )i$elurile
in!erioare " de marmur# 1ntre !iecare perec&e de coloane se a!lau statui#
1n !a, locul scenei era ocupat de !antana propriu"zisa#
3ig 1@#)Dmp&aeumul azi
Termele &'n(torilor
3ac parte din categoria termelor mici i au o organizare de plan deosebit cu dou tepidarii octogonale#
atnd de la mijlocul secolului al --"lea i reconstruite sub %eptimus %e$erus, 0ermele ?ntorilor,
acoperite cu boli i cupole, sunt denumite ast!el datorit unor picturi murale reprezentnd scene de
$ntoare# Cupolele i boltile sunt practic intacte# %ala principal include picturi murale care sugereaz ca
aceste terme bile au aparinut unei bresle de $ntori care !urnizau !iare slbatice am!iteatrelor romane#
3ig 1A#
3ig 8: #
>ista imagini >eptis 5agna
3ig B # .rcul imparatului roman >ucius %eptimus %e$erus( 19;"811)
3ig ;# 4lan >eptis 5agna
3ig @
Lista imagini

3ig <
3ig A#
!ig 1:
>ista imagini 5ercatus
3ig @
>ista imagini )Dmp&aeum
3ig 1@
>ista imagini terme &adrianice
3ig 13
3ig 19
3ig 1B
3ig 1;
>ista
imagini
terme
$anatori
!ig 1<
!ig 1A
!ig 8: