Sunteți pe pagina 1din 36

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasuluipag3

pag2

1.1Notiuni de anatomie

pag3

1.2Notiuni de fiziologie

pag6

CAPITOLUL II –Pancreatita acuta……………

…………………

pag7

2.1-Definiție

pag7

2.2–Etiologie………………

pag7

2.3–Simptomatologie…………………………………………………pag7

2.4-Diagnostic paraclinic …………………………………………….pag9

2.5-Diagnostic diferential…….……………………………………….pag11

2.6-Evolutie…………………. ……………………………………….pag11

2.7-Tratament…………………………………………………………pag12

2.8-Masuri profilactice……………………………………………… pag14

CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu pancreatita

acuta……

CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor ……………………………pag21

pag15

4.1Cazul I

pag21

4.2-Cazul II

pag26

4.3Cazul III

pag30

CONCLUZII

pag35

BIBLIOGRAFIE

pag36

INTRODUCERE

În 1889 Reginald Fitz întocmeşte prima clasificare a pancreatitelor acute,

clasificare care îşi păstrează valabilitatea până astăzi. Fitz împarte pancreatita acută în trei categorii a căror gravitate creşte progresiv. Prima dintre acestea este pancreatita acută edematoasă, întâlnită în cca. 90%

din bolnavii cu pancreatita acută şi care este de fapt un proces inflamator autolimitat cu răspuns favorabil la tratamentul conservator.

A doua categorie este pancreatita acută hemorgică, forma de gravitate

crescută, cu mortalitate ce poate ajunge la 40%. Incidenţa reală nu este cunoscută

deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie sau necropsie. Cea de-a treia formă de pancreatită, cu potenţialul letal cel mai ridicat, şi care apare la bolnavii ce au supravieţuit fazei hemoragice este pancreatita acută necroticohemorargica. Procesul inflamator şi hemoragic evoluează către necroza la care se adaugă suprainfecţia bacteriană, procesul are tendinţa să se extindă peripancreatic în lungul spaţiului retroperitoneal, putând ajunge în mediastin sau scrot.

În România au publicat studii privind pancreatita acută şi complicaţiile ei

septice: Juvara, Burlui, Turai. Juvara în 1957, în “Chirurgia pancreasului” precizează indicaţiile intervenţiei chirurgicale în pancreatita acută, asta că prima dintre acestea este situaţia în care “apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroză sau supuraţie pancreatică”.Cercetările lui Burlui şi colaboratorii săi, s-au concretizat în imaginea metodei perfuzării cu Novocaina a rădăcinii mezenterului pentru tratamentul pancreatitei acute.

CAPITOLUL I

1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI

1.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE

Ş I FIZIOLOGIE A PANCREASULUI 1.1. NOŢ IUNI DE ANATOMIE Pancreasul este o glandă cu dublă

Pancreasul este o glandă cu dublă secreţie - externă şi internă – anexată duodenului. Prin structura şi aspectul exterior prezintă asemănări cu glandele salivare, motiv pentru care a mai fost numit şi “glanda salivară abdominală”. Forma neregulată, asemănătoare unui ciocan. Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreaptă mai voluminoasă, iar porţiunea stângă mai subţiată, ascuţită. Este turtit anterioposterior şi este aplicat pe peretele posterior al abdomeniului. Direcţia transversală uşor ascendentă de la dreapta spre stânga. De asemenea prezintă o curbură cu concavitatea posterioară, determinată de coloana vertebrală. Culoarea roz-cenuşie devine roşie în timpul activităţii. Suprafaţa are un aspect lobulat. Consistenţa - relativ ferma, dar elastică ceea ce face ca organele din vecinătate să-şi lase amprenta pe pancreas.

Este friabil, se rupe uşor. În secţiune are aspect cărnos. Dimensiuni:

· lungimea: 15 - 20 cm · înălţimea: 4 -5 cm (la nivelul capului) · grosime: 2 cm Pancreasul este ceva mai voluminos la bărbat decât la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime până la 40 ani, pentru ca după 50 ani să drescrească treptat. Greutatea este în medie de 80 grame. Mijloace de fixare - Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavităţii abdominale. El este menţinut în poziţia sa prin: conexiunile cu duodenul în care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenţa retroduodeno-pancreatica Treitz prin vase şi nervi. Acestora li se adaugă presa abdominală. Raporturile pancreasului Raporturile pancreasului, în special cele ale capului, se aseamănă, în bună parte, cu raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de “simbioza duodeno-pancreatică”. Capul pancreasului este cuprins în concavitatea duodenului, de care aderă prin tracturi conjunctive solide. Faţa anterioară a capului pancreasului este acoperită de peritoneu. Corpul pancreasului stabileşte următoarele raporturi:

faţa anterioară vine în raport cu faţa posterioară a stomacului (impresiunea gastrica) şi este acoperită de peritoneul perietal al bursei; faţa posterioară, neacoperită de peritoneu, este în raport cu fascia retroduodeno-pancreatica Treitz; faţa inferioară este acoperită de peritoneu şi prezintă trei impresiuni sate de organe: flexura duodeno-jejunala, ansele jejunale şi colonul transvers;

marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se

prelungeste si pe fata posterioara);

marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers.

marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior.

Coada pancreasului se indreapta spre splina. Uneori cele doua organe vin in contact, alteori raman indepartate, ele sunt legate prin ligamentul frenico-lineal.

Structura Pancresul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exocrina si endocrina. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separa incomplet lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa principala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin - insulele Langerhans). Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida. Vascularizatie si inervatie Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hapatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice). Venele se formeaza in retele parelele cu arterele avand in general aceeasi dispozitie. Sangele de la pancreas se varsa in vana porta.

.

1.2.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Pancreasul exocrin - sucul pancreatic Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid limbede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml. Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele). Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul, STS si PP Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul glucidic, dar si cel lipdic si protidic. Insulina, principalul hormon glicoreglator, este sintetizata sub forma unui polipeptid, care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de calciu) in capilarele pancreasului. Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta. Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza. Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase vitale.

CAPITOLUL II 1. PANCREATITA ACUTA

1.1. DEFINITIE Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de procesul patologic de autodigestie, prin activarea in glanda a fermentilor pancreatici, normal inactivi la acest nivel. Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de intensitate, gravitate si durata variabila. O parte din acestea sunt rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermentii trpsina si lipaza, insa fenomenele grave ale bolii sunt urmarea actiunii toxice a fermentilor si a altor produsi toxici la distanta, pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile vitale ale organismului: creier, plamani, vase sangvine, cord, etc. 1.2. ETIOLOGIE Factori favorizanti:

· obezi, mari mancatori si consumatori de alcool;

· teren vascular aterosclerotic;

· purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza).

Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si alcool. Poate aparea si in urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii, care apar mai frecvent in urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii), insa poate aparea si dupa orice tip de operatii.

1.3SIMPTOMATOLOGIE

Debut in general dupa o masa copioasa. Cel mai important simptom este durerea.

Foarte violenta, intereseaza jumatatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse, spre umarul stang, spre gat, spre hipocondrul drept, spre spate, spre abdomenul inferior. In general se descrie durerea “in bara” (rezistenta la calmantele uzuale) simuland ulcerul. Greturi si varsaturi frecvente. Varsaturile sunt, la inceput, alimentare, apoi bilioase sau hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala, chiar si pentru lichide. Tranzitul intestinal este incetinit, rar exista diaree. Meteorism abdominal. Stare generala - uneori grava de la inceput, anxietate, transpiratii reci, dispneee, piele marmorata, alteori este initial si mult timp conservata. Tensiunea arteriala - initial este crescuta, facies vultos, rosu. Puls normal sau tahicardic. Ulterior tensiunea arteriala poate scadea, instalandu-se socul. Febra in general sub 38 grade Celsius. Tulburari psihice frecvente, sub forma de agitatie, incoerenta verbala, delir. Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate. Examenul obiectiv. Subicter sau icter in cca 20% din cazuri. Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fara contractura generalizata, dar dureros la presiune. Este un contrst intre intensitatea fenomenelor subiective si saracia formelor obiective abdominale, tabloul clinic local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau peritonita. Poate exista:· durere la presiunea ungiului costovertebral stang,· tumefactie palpabila transversala, supraombilicala alungita fuziforma, foarte sensibila,· semne de pleurezie mai des stanga (apoximativ 1/5 din cazuri)

Predominenta unora dintre simptomele si semnele clinice a permis descrierea unor forme clinice cu aspect particular:

a) forma pseudocolecistica, asemanatoare cu o colicistita acuta: dureri

epigastrice si in hipocondrul drept, varsaturi, febra. O vezicula biliara destinsa si imflamata coexista deseori cu pancreatita acuta. b) forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire, predomina metorismul, varsaturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze.

c) forma pseudoperforativa, in care exista aparare musculara si chiar

contractura generalizata, se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau

apendiculare.

d) forme fruste, foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc

majoritatea simptomelor. 1.4. DIAGNOSTICUL PARACLINIC Este foarte important avand in vedere polimorfismul clinic al pancreatitei

acute.

Examene de laborator

a) Sange

· Amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa

primele simptome, dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patagnomonica

pentru pancreatita acuta;

· Hipocalcemia are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat

mai prost cu cat este mai scazuta;

· Hiperglicemia moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina

si glucagon;

· VSH-ul crescut;

· Afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citoliza si a celor de colestoza;

· Leucocitopza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la

bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a organismelor);

·

Poate sa apara anemia;

 

·

Scaderea

albuminei

semnifica

cresterea

importanta

a

catabolismului

proteic;

·

Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.

b) Urina

· reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei

enzimatic;

· modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi

(semne de iritare renale);

· hiperamilazurie de peste 256-512-1000U.

Explorari imagistice

a) Examenul radiologic

· radiografia abdominala pe col poate evidentia bule de gaz extraluminal,

deplasarea, pungii cu aer a stomacului, ascentionarea emidiafragmelor, pleurezie pulmonara la baze.

· tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil.

· irigigrafia

· fistulografia se face la bolnavii operati cu drenajabdominal prelungit si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate

· colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea

sistemului canalar pancreatic) b) Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.

c) Alte examene imagistice

· tomografia

· scintigrafia

EKG

arata trasee normale-trasee modificate prin

hipocalcemie, prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite

acute.

Punctia abdominala Indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa apara lichi clar sau hemoragic, amicrobian cu continut mare in amilaze

1.5DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale. Afectiuni medicale· indigestia simpla sau o gastrita acuta,· ulcer gastric sau duodenalin puseu dureros,· infarct miocardic Afectiuni chirurgicale apendicita acuta cu sediu anormal,· ulcer gastricsau duodenal perforat,· infarctul intestinal,· torsiuni viscerale diverse,· colica biliara, colescitita acuta, peritonita biliara,· colica renoureterala,· ocluzie intestinala Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdominale acute chirurgicale care reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala. 1.6. EVOLUTIE Este variabila si numai partial previzibila. Formele grave supraacute evoleaza mortal in 1-3 zile, cauza mortii fiind:

· insuficienta cardiocirculatorie acuta,· intoxicatia globala cu leziuni grave

parenchimatoase in:· rinichi oligurie, IRA, plaman - plamani de soc, pneumopatii

Indispensabila.

Poate

acute,· insuficienta hepatica,· leziuni cerebrale Formele subacute evolueaza:spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce care poate fi mortal, spre complicatii precoce, in primele 2-5 zile:,· ocluzie intestinala inalta - dilatatie acuta gastric,· perforatie de stomac, duoden, colon - peritonita acuta, eroziune vasculara - hemoragie digestiva sau peritoneala, tromboza portala - insuficienta hepatica acuta,spre complicatii tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita acuta), pseudichist,pancreatita cronica - prin scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii bazeaza calea excretiei hipoinsulinism - prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul postnecrotic,· recidiva pancreatitei acute - pancreatita acuta recidivanta. 1.7 TRATAMENT Medical Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de realizare:

a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie nazogastrica prelunmgita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice) b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC. Pentru combaterea socului se folosesc: solutii cristaloide: NaCl, K (functie de diureza), Ca (la nevoie), solutii coloide, solutii glucozate c) medicatie sedative contraindicatie absuluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii,perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale d) medicatie antienzimatica,Trasylol, EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant

atisoc decat antienzimatic d) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care devine nociva) e) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice f) radioterapie locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie. Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa. Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida, apoi cea solida, progresiv. Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii. Chirurgical a) Indicatii, contraindicatii Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice. Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie, colecistostoma). Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei, precoce sau tardiva:

· hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul) · perforatia discerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal) · abces retroperitoneal (semnalat de aparitia frebei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj) Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate. 1.8MASURI PROFILACTICE Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei acute, grupele de risc (obezi, alcolici, cei cu afectiuni biliare) trebuie educate si suparevegheate in legatura cu factori favorizanti ai bolii. Trebuie evitat abuzul de alcool si alimente, afectiunile biliare trebuie tratate (in mod special litiaza), precum si cele de origine vasculara. Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii care apar frecvent in urma unor interventii in sfera 14ompetent, dar, cu o suparaveghere postoperatorie 14ompetent, se poate preintampina aparitia pancreatitei acute.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PANCREATITA ACUTA

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.

Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de importanta.

Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului, investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.

De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.

Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i utilitatea si importanta analizelor. Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaus tubul digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice.

Sa ajuti bolnavul sa respire- Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.

Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze- In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului.

Sa ajuti bolnavul sa elimine- La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din

plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare. O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.

Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta- Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi. Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore).

Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma- Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul. Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a pacientului.

Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale- Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul imbracamintii adecvate.Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere confortabile.Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii corpului.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curate- Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar pentu ingrijirea corpului sau. Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.

Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele- Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur. Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

Sa ajuti bolnavul sa comunice- Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.

Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau- Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religii si rase.

Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive- Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor functiilor sale corporale.

Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative-Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.

Sa ajuti bolnavul sa invete-Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.

Pregatirea preoperatorie si postoperatorie

Pregatirea preoperatorie- Se face pentru asigurarea conditiilor necesare prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul interventiei chirurgicale sau in perioada postoperatorie.

Pregatirea generala preoperatorie implica mai multe etape:- examen clinic;

- pregatirea psihica;- ingrijiri igienice;- regimul dietetic preoperator.

Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmareste stabilirea starii fiziologice a bolnavului, depistandu-se unele deficiente ale organismului. Examenul clinic este insotit de examenul paraclinic.

Pregatirea psihica :bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere consimtamantul, lui sau familiei. Bolnavul va fi inconjurat de atentie, va fi incurajat.

Ingrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghiilor. Se masoara si se noteaza in foaia de observatie : puls, T.A., respiratie, temperature, diureza, scaun. Se observa aparitia unor infectii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infectii ale pielii.

Regimul dietetic este adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului.

organismului,

asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Ingrijirea postoperatorie incepe imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a bolii. De la sala de operatie, bolnavul este transportat cu targa,este asezat in pat in decubit dorsal cu capul rotit lateral.

Ingrijirile

postoperatorii-

Se

fac

pentru

restabilirea

functiei

CAPITOLUL IV

PREZENTARE CAZURI CLINICE

CAZUL I

Nume : T Prenume : A Domiciliul: urban Varsta: 49 ani Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata, varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, HTA, febra=37,8 0 C, constipatie, tahicardie Diagnostic la internare: Pancreatita acuta Antecedente heredo- colaterale: fara importanta Antecedente personale: Ulcer duodenal Conditii de viata si munca: locuieste singura Comportament fata de mediu:

Alcool frecvent Tutun 1 pachet/zi Cafea 3-4 /zi Istoricul bolii: pacienta este adusa de urgenta pentru fenomenele psihopatologice de la motivele internarii. Este cunoscuta cu antecedente de ulcer duodenal. Se interneaza in spital pt tratament de specialitate si supraveghere.

Nevoi

 

Diagnostic

de

Obiective

 

Interventii proprii

Interventii delegate

Evaluare

nesatisfacute

 

nursing

 

1. Nevoia de a se misca si

Alterarea

Ameliorarea

 

-asigura microclimate adecvat -creeaza un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacienta, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacienta in

La

indicatia

Durerile

s-au

mobilitatii

din

durerii

medicului

asistenta

ameliorat

avea o buna postura

a

cauza

bolii

Pacienta

sa

se

pregateste

si

Pacienta

se

manifestata

prin

poata

mobilize

administreaza

mobilizeaza

cu

 

durere abdominal

cu un minim de

tratamentu

minim

de

de

intensitate

dificultate

 

medicamentos

:

dificultate

mare

Sa fie

antialgice

echilibrata fizic

algocalmin

i.m.,

si

psihic

satisfacerea nevoilor sale, o serveste la pat cu cele necesare -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitatea -Aplica punga cu gheata pe abdomen pt reducerea procesului inflamator si al durerii

mialgin, papaverina

2. Nevoia

 

Alimentatie

Pacienta sa aiba

-asigura microclimate adecvat

La

indicatia

Pacienta

se

de

a

bea

si

a

inadecvata

prin

o

alimentative

nu se administreaza in prima faza nimic peroral,

-

medicului pregateste

alimenteaza

manca

 

deficit manifestat

adecvata din punct de vedere calitativ si cantitativ, fara greata si

si

administreaza

adecvat

 

prin

durere

-aseaza pacienta cu capul intr-

tratamentul

Este

echilibrata

abdominal, greata, varsaturi

o

parte

medicamentos:

psihic

-protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de

antiemetice,

 

vitamine,

saruri

22

   

varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional Sa fie echilibrata psihic

pozitia pacientei -ajuta pacienta in timpul varsaturilor -incurajeaza pacienta -alimenteaza pacienta parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei -constientizeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor premise si interzise

minerale

 

-serveste pacienta cu alimente

la

o temperature moderata, la

ore regulate si prezentate atragator

3. Nevoia de a elimina

Eliminare

inadecvata

Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi Sa fie echilibrata hidroelectrolitic Sa fie echilibrata

-asigura microclimate adecvat

-aseaza pacienta cu capul intr-

indicatia

medicului pregateste si administreaza

La

nu prezinta varsaturi Este echilibrata psihic

Pacienta

mai

manifestata

prin

o

parte cat mai aproape de

varsaturi

marginea patului -o linisteste din punct de vedere psihic

tratamentul

pt

hidratare parenterala

:perfuzii cu glucoza hipertona, vitamine, electroliti

 

-o

ajuta in timpul varsaturii si

pastreaza produsul eliminate

23

   

psihic

- ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza pacienta parenteral -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale

   

4. Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin febra 37,9 0 C

Pacienta sa prezinte temperature corpului in limite normale Sa aiba o stare de bine fizic si psihic

-asigurarea unui microclimat adecvat -aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci -incalzeste pacienta in caz de frisoane -calculeaza bilantul hidric/ 24 ore -serveste pacienta cu cantitati mari de lichide -schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie -mentine igiena tegumentelor -pregateste psihic pacienta in vederea tehnicilor de recoltare

La

indicatia

Pacienta prezinta temperature corpului in limite normale

medicului pregateste

si

administreaza

 

tratamentul

medicamentos:

 
 

antitermice,

antibiotice

24

     

si examinare

   

5. Nevoia

Circulatie

si

Pacienta

sa

-asigurarea unui microclimate adecvat pt favorizarea respiratiei -invata pacienta sa faca exercitii de gimnastica

-la

indicatia

Pacienta

prezinta

de a respire si a

respiratie

prezinte

medicului pregateste

respiratia normala, circulatia adecvata

avea

o

buna

inadecvata

circulatia

si

si

administreaza

circulatie

manifestata

prin:

respiratia

tratamentul

 
 

dispnee, tahicardie, HTA

adecvata

medicamentos:

respiratorie -asigura pacientei pozitia care sa-I favorizeze respiratia:

,hipotensoare

 

sezanda sau semisezanda -invata pacienta sa intrerupa consumul de tutun, sa aiba o alimentatie bogata in fructe si zarzavaturi, sa reduca grasimile si clorura de sodium din alimentatie -pregateste fizic si psihic pacienta in vederea oricarei tehnici de ingrijire -observa, masoara si noteaza TA in FT, si informeaza medicul asupra oricarei modificari -urmareste efectul medicamentelor si informeaza medicul

25

CAZUL II

Nume : R Prenume : I Domiciliul: rural Varsta: 62 Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata, varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, diaree Diagnostic la internare: Pancreatita acuta, Intoxicatie cu ciuperci Antecedente heredo- colaterale: fara importanta Antecedente personale: Intoxicatie cu ciuperci Conditii de viata si munca: lociueste singura Comportament fata de mediu:

Alcool- ocazional Cafea 1/zi Tutun neaga Istoricul bolii: pacienta este internata de urgent pt fenomenele psihopatologice de la motivele internarii. Boala a debutat in urma unei intoxicatii cu ciuperci. Se retine pt tratament de specialitate si supraveghere.

Nevoi

 

Diagnostic

de

Obiective

Interventii proprii

Interventii

Evaluare

nesatisfacute

 

nursing

delegate

 

1

Nevoia de

Eliminare

Pacienta sa nu

-asigura microclimate adecvat -aseaza pacienta cu capul intr-o parte cat mai aproape de marginea patului -o linisteste din punct de vedere psihic -o ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminate - ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza pacienta parenteral -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale

La

indicatia

Pacienta nu mai prezinta varsaturi

a elimina

 

inadecvata

mai

prezinte

medicului

 

manifestata

varsaturi

pregateste

si

prin varsaturi

Sa

fie

administreaza

Este

echilibrata

echilibrata

tratamentul

pt

psihic

hidroelectrolitic

hidratare

Sa

fie

parenterala

echilibrata

:perfuzii

cu

psihic

glucoza

hipertona,

vitamine,

electroliti

 

2. Nevoia de a

Alterarea

Ameliorarea

-asigura microclimate adecvat -creeaza un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacienta, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o serveste la pat cu

La

indicatia

Durerile

s-au

se

misca

si

a

mobilitatii

din

durerii

medicului

ameliorat

avea

o

buna

cauza

bolii

sa se poata mobilize cu un minim de dificultate

Pacienta

asistenta

Pacienta

se

postura

 

manifestata

pregateste

si

mobilizeaza

cu

 

prin

durere

administreaza tratamentu medicamentos :

minim

de

abdominal

de

dificultate

intensitate

Sa

fie

mare

echilibrata fizic

antialgice

   

si psihic

cele necesare -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitatea -Aplica punga cu gheata pe abdomen pt reducerea procesului inflamator si al durerii

algocalmin i.m., mialgin, papaverina

 

3. Nevoia

de

Alimentatie inadecvata prin deficit manifestat prin durere abdominal, greata, varsaturi

Pacienta sa aiba

-asigura microclimate adecvat - nu se administreaza in prima faza nimic peroral, -aseaza pacienta cu capul intr-o parte -protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de pozitia pacientei -ajuta pacienta in timpul varsaturilor -incurajeaza pacienta -alimenteaza pacienta parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei -constientizeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor premise si interzise -serveste pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator

La

indicatia

Pacienta

se

a bea si a manca

o

alimentative

medicului

alimenteaza

adecvata

din

pregateste

si

adecvat

punct de vedere

administreaza

Este

echilibrata

calitativ

si

tratamentul

psihic

cantitativ,

fara

medicamentos:

greata

si

antiemetice, vitamine, saruri minerale

varsaturi

 

Sa

fie

echilibrata

 

hidroelectrolitic si nutritional

Sa

fie

echilibrata

psihic

4. Nevoia

de

Vulnerabilitate fata de pericole manifestata prin anxietate

Pacienta sa nu prezinte complicatii

-asigura microclimate adecvat -amplaseaza pacienta in salon in functie de starea , afectiunea si receptivitatea sa -informeaza si stabileste cu pacienta planul de recuperare al starii de sanatate -favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu -ajuta paciena sa-si recunoasca anxietatea -furnizeaza explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate

Pacienta este echilibrata psihic Nu mai prezinta anxietate

a evita pericolele

Sa

fie

 

echilibrata

 

psihic

CAZUL III

Nume : V Prenume : F Domiciliul: rural Varsta: 55 ani Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata, varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, HTA, febra=39,6 0 C, diaree, tahicardie Diagnostic la internare: Pancreatita acuta Antecedente heredo- colaterale:fara importanta Antecedente personale: Enterocolita acuta Conditii de viata si munca: locuieste singura Comportament fata de mediu:

Alcool ocazional Tutun- 1 pachet/zi Cafea 2-3/zi Istoricul bolii: pacienta este internata de urgent pt fenomenele psihopatologice de la motivele internarii. Boala a debutat in urma unei enterocolite acute. Se retine pt tratament de specialitate si supraveghere

Nevoi

Diagnostic

de

Obiective

Interventii proprii

Interventii delegate

Evaluare

nesatisfacute

nursing

1.

Nevoia de a

Alterarea

Ameliorarea

-asigura microclimate adecvat -creeaza un confort fizic si psihic -asigura pozitia antalgica -pregateste psihic pacienta, in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire -Suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o serveste la pat cu cele necesare -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua activitatea -Aplica punga cu gheata pe abdomen pt reducerea procesului inflamator si al durerii

La

indicatia

Durerile

s-au

se misca si a avea

mobilitatii

din

durerii

medicului

asistenta

ameliorat

o buna postura

cauza

manifestata

bolii

prin

sa poata mobilize cu un minim de dificultate

Pacienta

se

pregateste

administreaza

si

Pacienta

mobilizeaza

se

cu

durere

tratamentu

minim

de

abdominal

de

medicamentos

:

dificultate

intensitate mare

Sa

fie

antialgice

 

algocalmin

i.m.,

echilibrata fizic si psihic

mialgin, papaverina

2.

Nevoia de a

Alimentatie

Pacienta sa aiba o alimentative adecvata din punct de vedere calitativ si cantitativ, fara

-asigura microclimate adecvat - nu se administreaza in prima faza nimic peroral, -aseaza pacienta cu capul intr-o parte

La

indicatia

Pacienta

se

bea si a manca

inadecvata

prin

medicului pregateste

alimenteaza

deficit

si

administreaza

adecvat

manifestat

prin

tratamentul

Este

echilibrata

durere

medicamentos:

psihic

abdominal,

antiemetice,

31

 

greata, varsaturi

greata

si

-protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de pozitia pacientei -ajuta pacienta in timpul varsaturilor -incurajeaza pacienta -alimenteaza pacienta parenteral -exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei -constientizeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor premise si interzise -serveste pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator

vitamine,

saruri

 

varsaturi

minerale

Sa

fie

echilibrata hidroelectrolitic si nutritional

Sa

fie

echilibrata

psihic

3.Nevoia de a mentine temperatura

Hipertermie manifestata prin febra 39,8 0 C

Pacienta prezinte temperature corpului limite normale

sa

-asigurarea unui microclimat adecvat -aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci -incalzeste pacienta in caz

La

indicatia

Pacienta prezinta temperature corpului in limite normale

medicului pregateste

si

administreaza

corpului

in

 

in

tratamentul

limite normale

medicamentos:

 

Sa

aiba o

stare

antitermice,

32

   

de bine

fizic si

de frisoane -calculeaza bilantul hidric/ 24 ore -serveste pacienta cu cantitati mari de lichide -schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie -mentine igiena tegumentelor -pregateste psihic pacienta in vederea tehnicilor de recoltare si examinare

antibiotice

 

psihic

4. Nevoia de a elimina

Eliminare

inadecvata

Pacienta

mai

nu

prezinte

sa

-asigura microclimate adecvat -aseaza pacienta cu capul intr-o parte cat mai aproape de marginea patului -o linisteste din punct de vedere psihic -o ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminate - ii ofera un pahar de apa sa- si clateasca gura -suprima alimentatia peroral si alimenteaza pacienta parenteral

indicatia

medicului pregateste si administreaza

La

nu prezinta varsaturi Este echilibrata psihic

Pacienta

mai

manifestata

prin

varsaturi

varsaturi

Sa

fie

tratamentul

pt

echilibrata

hidratare parenterala :perfuzii cu glucoza hipertona, vitamine, electroliti

 

hidroelectrolitic

Sa

fie

echilibrata

psihic

 

33

-face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici
-face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici
-face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici

-face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -rehidratarea orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile vitale

orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile
orala se va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita -monitorizeaza functiile

34

CONCLUZII

Pancreatita acuta este o boala grava. Gravitatea depinde de teren, fiind mai mare la varstnici si la cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomo-patologica a bolii (mortalitatea este de cca. 50% in pancreatita acuta necrotica-hemoragica), iar complicatiile sunt numeroase si grave.

Bolnavii ingrijiti de mine, au acceptat operarea si au inteles necesitatea actiunilor desfasurate: investigatii de laborator, examene imunogastro, administrarea de medicamente prescrise de medic. Am conceput 3 planuri de ingrijiri ,individualizate si adaptate momentului bolii. Nu am neglijat actiunile ce se refera la educatia pentru sanatate: dieta, activitate, odihna.

BIBLIOGRAFIE

Al. Priscu - Curs de chirurgie - IMF Bucuresti

CISON, Bucuresti, 2001

Editura medicala, Bucuresti, 1991

Editura stiintifica si enciclopedia, Bucuresti, 1988

Il Chim si colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav - Editura

M.

Ifrim, G. Niculescu - Compediu de anatomie

M.

Mihailescu - Chirurgia pentru cadre medii

L.

Morariu si colaboratori - Bazele tenetice si prostive ale ingrijirii omului sanatos

si bolnav - nursing - Editura universal, Bucuresti

P.

P. Groza - Fiziologie

V.

Papilian - Anatomia omului

(vol. 2- Splanhologia )