Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
/10
in care dm este diamentrul conform regulii a magistralei de tubulatura (mm)
Q - capacitatea in m/h
Sarcina pompei :
Calculul pompei se face in ipoteza ca toate ramificatiile care duc la magazia cea mai indeparta se
cupleaza simultan.
In functie de structura instalatiei se calculeaza pierderile conform contantelor hidrodinamice pe
fiecare tronson , in serie sau in paralel dupa regulile cunoscute pe baza formulei :
H=sQ (N/m)
Se calculeaza sarcina pe aspiratie pina la pompa
Q
Sarcina pe refulare dupa pompa :
Q
Sarcina totala va fi :
=(
)Q
Se traseaza caracteristica pe aspiratie , pe refulare si totala, fara componenta geodezica.
Alegerea pompei :
Se traseaza caraceristicile tubulaturii si cu sarcina geodezica :
Hi=gz+sQ z=za+zr. (a aspiratie r-refulare)
Din calcul s-a stabilit un debit minim Hmin ce determina o sarcina minima Qmin (punctul 1).
Pompa va trebui sa debiteze un debit Qp>Qmin si o sarcina cel putin egala cu Hmin .. Deci un
punct pe Hp 1 in exterior.
Pe aspiratie se compara sarcina vacumetrica a pompei cu sarcina pe aspiratie a pompei .
Daca Ha <Hvac pompa functioneaza normal , punctul 2 de intersectie a caract inst cu sarcina
vacumetrica e la stinga punctului p. (sarcina pompei).
Daca HaHvac pompa nu functioneaza pe aspiratie, deci trebuie marit diametrul pe aspiratie .
Marind diametrul la d o1 se va reface calculul si ca efect caracteristic ape aspiratie trece in 2.
Coboara si Hi in 1. Deplasarea lui 2 este mai rapida la dreapta decit deplasarea lui 1 in 1, deci
Ha<Hvac , pompa functioneaza normal.
Exista cazuri in care instalatia de balast este simetrica , babord-tribord. In acest caz calculul se
simplifica .
INSTALATIA DE BALAST
Instalatia are rolul de a regla asieta navei in functie de incarcarea navei in conditii de stabilitate
pozitiva in conditii de mars sau de stationare .
h=r-a >0. De asemenea instalatia are rolul dea asigura conditii de navigare in balast in cazul cind
nava este goala.
Functie de cazurile de incarcare se stabileste balastarea navei . Balastarea se face si in cazul
transportului de marfa ptr reglarea asietei ca urmare a modificarii centrului de carena sau de
greutate. Balastarea se face si in cazul spargatoarelor de gheata pentru asigurarea miscarii de
balans a navei.
-Tancurile de balast se pozitioneaza in pupa si prova ,respectiv fore peak si after peak si in
borduri sau in planul diametral in dublu fund.
-Pompa de balast trebuie sa fie cite una pe fiecare nava. Se pot folosi si pompele de santina,
servicii generale, incendiu sau racire. Pompele de balast sunt centrifuge si trebuie sa fie
autoamorsabile . Pot functiona si pe aspiratie si pe refulare.
-Tubulatura de umplere si golire se face pe magistrala si ramificatii . Tubulatura mai cuprinde
tevi de aerisire si sonde . Inaltimea tevilor este de 760 mm deasupra PP si 450 mm deasupra
puntii suprastructurii.
-Armaturile folosite in instalatie sunt valvule simple sau cu retinere , casete de valvule , valvule
Kingston. Actionarea lor se face manual , automat sau semiautomat.
Schema de inst de balast: Instalatia poate face transferul dintr-un bord in altul , poate goli sau
umple tancurile cu apa dulce sau de mare.
Fata de inst de santina pompele pot functioa pentru fiecare tanc pe rind , pe cind la inst de
santina simultan.
-Calculul instalatiei:
a)Calculul instalatiei se face similar instalatiei de santina , necesitind calculul diametrului
tubulaturii si alegerii pompei .
Se determina diametrul tubulaturii de ramiifcatie care este dat de formula :
d=18
[mm]
in care V= volumul tancului de balast [m]
Diametrul tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel putin egal ce cel mai mare diametru al
ramificatiei :
d1=dmag= d=18
[mm]
V max este volumul tancului cel mai mare.
Se recomanda asigurarea vitezei apei de cel putin 2m/s
Dupa stabilirea diametrelor tubulaturii se adopta valoarea superioara standardizata . Alegerea
se face pentru cel mai defavorabil caz cind pompa aspira din tancul cel mai de jos si refuleaza in
tancul de cota maxima.
Pentru alegerea pompei se alege pompa de Qmin si H , facindu-se analiza pe aspiratie .
Se presupun cunoscute caracteristica functionala si vacuumetrica a pompei.
Un alt parametru ce intervine in calculul instaltiei este timpul de umplere impus din conditiile de
functionare a navei .
a)Calculul se face in baza regresiei liniare, egalindu-se cele doua ecuatii, caracteristica instalatiei
cu caracteristica pompei :
C1+C2Q+C3Q= gz+sQ
Sarcina instalatei este conditionata de diferenta intre cota de aspiratie si cea de refulare.
In acest caz practic balastarea gravitationala este mai rar folosita pentru tancurile de dublu fund
, pe principiul de sifon . Cota aspiratiei (pozitia Seachest-ului ) este joasa incit sa nu depinda de
pescaj.
De obicei diferenta de cota aspirarie pompa este de aprox 2m , sau mai mica, pompa fiind
situata mai sus fata de aspiratie.
Daca nivelul din tanc este mai mare decit pescajul d=ct , z=y-d, q, Q=f(y).
C1+C2Q+C3Q=g(y-d)+sQ , rezolvind rezulta Q=F(y)
Q=dV/dt=A(y)dy/dt ,
Prin integrare : t= ()()
b) O alta metode este impartirea volumului tancului in subvolume ptr care se calculeaza timpul ,
timpul total rezultind din adunarea timpilor partiali.
Oservatie: Nivelele situate sub cota de aspiratie (nivelul pescajului ) dau caracteristici de cuplare
negative situate sub axa 0Q.
c) In cazul transferului dintr-un bord in altul se traseaza caracteristica instalatiei in cele doua
situatii maxime (de start si stop), rezultind doua caracteristici cu sarcina de cuplare pozitiva si
negativa , debitul mediu fiind media aritmetica a celor doua debite calculate.
Qmed=(Qa+Qb)/2
Timpul de efectuare a manevrei : t =V/Qmed
d) In cazul manevrei de golire se procedeaza identic cu cel al cazului de umplere si se pune
problema verificarii pe aspiratie. Se defineste caracteristica pe aspiratie a instalatiei :
Ha=gz+sQ (z si a cotele pe aspiratie)
s- constanta hidrodinamica pe aspiratie a instalatiei.
Se presupun cunoscute caracteristica pompei de functionare si vacumetrica si se verifica
conditia ca Hv>Ha.