Sunteți pe pagina 1din 2

.

Tesloment
Tudor Arghezi
ln literoturo romono, poezio
,,Testoment" de T. Arghezi este consideroto
ceo moi elocvento orto poetico,
oloturi de creotio lui Blogo -
,,EU nu strivesc
corolo de minuni o lumii".
Poezio deschide primul volum ol lui Arghezi
,,Cuvinte
potrivite"
oporut in
onul 1927. Fiind o opero cu corocter progromotic,
,,Testoment" ilustreozo
dimensiunile estetice, etice si sociole ole creotiei.
lntr-un limboj poetic porticulor, poetul prezinto
crezul sdu ortistic,
menireo lui in Univers si misiuneo ortei sole. Poezio se incodreozo in directio
modernisto, directie teoretizoto de Eugen Lovinescu. lncodroreo in ocest
curent literor este
justificoto
de ombiguitoteo limbojului, de interesul outorului
pentru
roportul dintre inspirotie si tehnico poetico, prin lirismul subiectiv, prin
metoforele soconte prin
core elementele urotului se tronsformo in frumos, dor
si prin
elementele de versificotie inedite si prin structuro voriobilo o strofelor.
Poezio imborco formo unui monolog odresot fiului, odico generotiilor viitoore,
oceosto idee fiind exprimoto inco din incipit:"Nu-ti voi loso.drept bunuri dupo
moorte".
ln viziuneo lui Arghezi, poelul
esie un creotor orgolios, un fouritor de
cuvinte ("poeto fobe/') core filtreozo in proprio
constiinto troirile neomului
sou. Rolul poeziei
esle ocelo de o lronsfiguro ospectele reolilotii prin cuvonl si
imogine orlislico, de oceeo el considero orice ospect ol reolitotii un posibil
moteriol poetic.
Poezio se structureozo in cotevo secvente in core opor definitii
metoforice ole ortei, functiile poeziei
si principii
estetice. Asodor, temo o
reprezinto conceptio poetului
despre creotie, oceosto temo fiind ilustroto
printr-o
serie de motive, intre core locul centrol il ocupo motivul cortii.
Aso cum sugereozo chior titlul corteo este singurul bun losot dupo
moorte. Substontivul neorticulot
,,testoment" exprimo legoturo dintre
generotii,
dor si identificoreo poeziei
cu un fopt exterior fiiniei. Desi creotio
reprezinto rodul efortului creotor ol poetului,
in timp, corteo se obiectivizeozo,
isi continuo drumul in istorie, detosoto de persoono
outorului. Menireo cortii
este so colouzeosco generotiile posterioore,
fiind numito
,,Hristovul cel
dintoi". Prin conototie
juridico,
ocest orhoism duce lo ideeo co
poezio
e un
ocl de identilote cullurolo, in core este oglindito istorio neomului nostru.
Corteo moi este numito
,,Treopto", o treopto intr-o scoro de volori spirituole,
core pe
de-o porte
se refero lo legoturo intre generotii, ior pe
de olto porte,
lo rezultotul unor mutotii din plonul
volorilor moteriole, in cel ol volorilor
spirituole
,,co
so schimbom ocum intoio ooro,f scopo-n condei si brozo-n
colimoro". Groiul viu ol strobunilor,,cu indemnuri pentru vite" constituie limbo
ce vo servi model poetului.
Acesto ore menireo de o slefui cuvintele, de o le
potrivi, postrond
frogezimeo initiolo. Aceste cuvinte sunt obligote so
serveosco un gond,
o idee, so modeleze constiinto de sine o omului. De
oceeo
, orice corte devine
,,Dumnezeu de piotro",
hotor inolt morcond
trecereo intre ipostozele muncii creotoore o unui popor.
Actul poetic
este vozut co un mestesug de cuvinte, modolitoteo de
poetizore
fiind estetico urotului
,,din bube, mucegoiuri si noroi
/
iscot-om
frumuseti si preturi
noi". Sintogmo
,,preturi
noi" se refero lo volentele
expresive, originole ole poeziei.
Testqment
trosformo,
r::::t::::,.,
strons l-om preschimbot
in miere/losond intreogo dulceo lui putere".
Poezio
este
,,biciul
robdot core izboveste incel, pedepsitor", prin
oceosto metoforo
este puso
in evidento functio didctico o
poeziei,
eo ore rolul de o modelo si
purifico
sufletul.
ln finol opore imogineo domnitei suferinde core sto intinso, leneso pe
conopeo. Aceoto domnito nu este oltcevo decot conceptio veche depre
poezie,
ior termenul
,,de
suferinto" trebuie inteles co o modificore o viziunii
despre creotio lirico. Vesurile
,,slovo
de foc si slovo fourito/imperecheote-n
corte se morito" pun in evidento douo elemente cu voloore de simbol:
,,slovo
de foc" e o metoforo core trebuie inteleoso co inspirotie, ior
,,slovo
fourito" defineste poezio
co trudo, co mestesug.
Asodor, Arghezi e odeptul unei poetici de sintezo core trebuie so
imbine otot inspirotio, cot si pricepereo mestesugorului.
Sursele expresivitotii si ole sugestiei se regosesc lo fiecore nivel ol
limbojului poetic.
Astfel, lo nivel lexicol se observo o serie de cuvinte
nepoetice
,,bube", ,,mucegoiuri", ,,noroi", oloturi de orhoisme
,,hrisov",
cuvinte populore
,,plovon",
termeni religiosi
,,icoone" si termeni neologici.
Toote ocesteo otesto originolitoteo si ineditul creotiei orgheziene.
Lo nivel stilistc se remorco utilizoreo metoforei, o epitetului, o
enumerotiei si chior oximoronului
,,veninul
stons l-om preschimbot
in miere".
Elementul de recurento este metoforo
,,corte"
core in text primeste
moi
multe denumiri, in
jurul
ocestui termen se stobilesc si relotiile de opozitie din
discursul poetic
: ,indemnul
pentru vite - cuvinte potrivite".
Prin metoforele innoitoore, prin
strofele cu numor de versuri inegol, prin
limbojul poetic inedit, poezio
,,Testoment" deschide drumul liricii romonesti
moderne, fiind o orto poetico in core Tudor Arghezi isi exprimo crezul ortistic si
viziuneo osupro lumii.