LOCUINA

AMPLASAMENT
CONSTRANGERI GENERALE SI LOCALE ALE
AMPLASAMENTULUI
- CONSTRANGERI NATURALE:
- teren: teren plat / in panta: pericol de alunecari de teren
tructura olului
apa u!terana
ei"olo#ie
- conditii "eteorolo#ice: cli"a nord continental$
- ierni #eroae
- %eri calduroae
%anturi principale
- nord-et
- %et
&ona cli"atica
ad'nci"ea in#(etului
- CONSTRANGERI LEGALE:
- le#e ci%ila - contran#eri de %ecinatate
- re#ula"ente de ur!ani" - locale
POT- procent de ocupare a terenului
CUT- coe))icient de utili&are a terenului
- re#uli de proiectare :
le#i

tandarde

nor"ati%e



Puncte cardinale:
- lumina naturala
- orientari
favorabile
LOCUINA
COMPONENTE
Din punct de vedere temporal viata se deruleaza conform unor ritmuri care
marcheaza profund omul si spatiul construit:
- 24 ore: ritmul noapte - zi
- 7 zile: ritmul saptamanal
- 365 zile: perioade active perioade de vacanta
- 4 anotimpuri
- cadenta eneratiilor
!vand in vedere tipurile de spatii necesare intr-o locuinta" corelate cu
ritmul de viata cotidian se distin doua tipuri:
- ritmul de zi acces" camera de zi" bucatarie cu spatiu de
depozitare" loc de luat masa" spatiu de depozitare pentru activitati
ospodaresti" rup sanitar" loie #balcon$%
- ritmul de noapte dormitor&-oare" baie" spatiu pentru depozitare"
balcon *lo#ie+,
-ONA .E NOAPTE
SPAII PENTRU .ORMIT /I IGIEN0
-ONA .E -I
SPAII PENTRU ACTI1ITAI COMUNE

SPAII PENTRU ALIMENTAIE
TIPURI .E LOCUINE
Locuinta urbana este definita pe trei planuri din punct de vedere
organizational si spatial, functional, social:
1. Locuinte pentru o singura familie
2. Locuinte pentru un grup de familii / colective
3. Complex rezidential
Locuintele pentru o singura familie pot fi clasificate:
a) dupa amplasarea pe teren:
detasate ! izolate pe lot
semidetasate cuplate
insiruite "structura in linie)
covor
terasate
b) dupa inaltime: locuinte cu un nivel,
locuinte cu doua nivele,
locuinte cu trei nivele
c) dupa te#nica de constructie:
pereti ! din: caramida , beton, lemn,
cadre de beton
structuri u$oare din: lemn , metal
LOCUINE UNIFAMILIALE DETAATE
- IZOLATE PE LOT
FLEXIBILITATE- adaptabilitate ! indeterminare evolutia in timp a locuintei
SPATII INTERMEDIARE
- locuinta trebuie vazuta nu ca o coa%a, ci ca o membrana permeabila/ semipermeabila/
osmotica, ca acea &inc#idere care se desc#ide' "Noica,Locuinte pentru om si izotopii
lui).
- (erasa de acces " pridvor) accesul in interiorul casei presupunea o succesiune de
praguri, desc#ideri graduale
- )alcoane, terase acoperite, descoperite sau doar prote%ate.
- *patiile intermediare ca extensie spatiului interior
TIPOLOGII MORFOLOGICE L, +, ,, compactsemipavilionar, binuclear, curbe, geometrii
noneuclidiene, grupari ciorc#ine sau in spiralat
AMPLASAMENT
TIPOLOGII
a1. Izolat!"ta#at -coeficient de urbanitate: 2./.0. loc/#a1
a$. A#o%&at! #'&"ta#at- &(#&)*&t
a$1. + ,)t&%ala
- suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate
a$$. + o)&zo(tala
pe o latura ! gemene/cuplate, 12. locuitori/#a
pe doua laturi ! grupate pavilionar in %urul unei curti
! insiruite -parter sau duplexuri1, 2..22. locuitori/#a
pe trei laturi ! locuinta covor -2.. loc/#a1 "locuire compacta cu regim de inaltime
redus "3,341, 341 partial)
a$-. + o)&zo(tala #& ,)t&%ala
pavilionar suprapuse -5/ laturi1
derivate din insiruite si din covor -/..6.. loc/#a1
Lo%*&(ta &("&,&"*ala locuinta unifamiliala, izolata pe lot
Co("&t&o(a)& #& "t)'&(a)&.
- (opografie: (eren plan, (eren in panta
- 7mplasarea terenului in oras : (erenuri mari, periurbane ! rurale, terenuri mici !
urbane
- 8orfologia terenului ! dimensiuni, desc#ideri, forme
R/l'(ta)& a)0&t%t*)al-*)1a(&#t&% *)1a(&#t&%.
- 9egim de inaltime, 3:(, C,(, aliniamente si retrageri minime, parcele construibile
minime
Lo%*&(2a &zolat / +a,&l&o(a)a.
- necesit; mai mult teren "lot): <n mediul rural 2..0.. mp re=ele edilitare scumpe, <n
mediul urban > /.. mpalimentare cu ap; eficient;
- Loturile ! front de 121? m "uzual)
- @naltime redusa ! duplex, triplex
- Au reprezinta o utilizare eficienta a terenului Casele individuale ocupa in medie de 2
ori mai mult teren decit un apartament, costurile de construire si intretinere sunt mai
mari, retelele edilitare mai costisitoare. 3ierderile de caldura sunt cele mai mari.
- Bste posibila orientarea optima si asigurarea unei insoriri favorabile, desc#ideri vizuale
si comunicari directe cu spatiul exterior.
- 3ermite evolutia in timp si adaptarea la structura variabila a familiei. *unt posibile
extinderi ale spatiului util "pe verticala sau pe orizontala) recompartimentari si
refunctionalizari ale incaperilor.
- Censitate urbana mica
- 9elatie ar#itectbeneficiar directa
- @ndependenta functionala si constructiva
- acces individual, din spatiul public la cel privat, prin spatii desc#ise intermediare,
divers caracterizate
Lo%*&(2l %*+lat!#'&"ta#at
- doua locuinte adesea simetrice, dispuse in oglinda si cu un perete comun asigura o
utilizare mai eficienta a loturilor urbane mici
- permit mic$orarea frontului parcelei la 1.1/ m reducerea suprafe=ei acestuia
- a$ezarea ca <n cazul locuin=elor izolate, dar se opereaz; cu loturi cuplate, nu cu
parcele separate.
- : categorie aparte este constituita de casele realizate prin alipirea la un %al%a(
existent. C#iar daca economiile date de gruparea retelelor edilitare nu se mai
regasesc, reglementarile ar#itecturalurbanistice se pastreaza.
LOCUINTE INSIRUITE
- 7par in secolul al D@D ca locuinte ieftine destinate muncitorilor din marile centre
industriale
- 3ornesc de la ideea de serie, tipizare si eficientizare a construitirii si exploatarii
- 3resupun o succesiune de cel putin 3 case alipite doua cate doua. 8odul de colt
permite o tratare volumetrica si functionala aparte ! marcarea punctului final al unui
front construit si desc#ideri suplimentare ale interiorului.
- *trada de accces devine un spatiu comun, un spatiu intermediar intre zona publica
si cea privata
Ca)a%t)&#t&%& +)&(%&+al.
- 7ccese individuale pt fiecare unitateE curte la cota terenului, separata si intimizata
- Coar doua fatade exterioare si desc#ideri cit mai mici, adancimea este
determinata de conformarea functionala si de posibilitatile de ventilare si luminare
naturala directa a tututor spatiilor locuibile.
- *e disting doua ipostaze : 1. adancime mai mica "1.12m) sau 2. adancime mare
"peste 12m) implica utilizarea de curti interioare
- ,tilizarea mai %udicioasa a terenului si pastrarea in acelasi timp al confortului si
intimitatii
- Construire pe un lot propriu redus ca suprafata
- Aivel de securitate sporit fata de locuirea izolata
- Front la strada continuu, unitar si repetitiv
- Bste posibila integrarea de functiuni/dotari complementare locuirii spatii de birouri
si spatii comerciale cu suprafete reduse, administrate de proprietarul locuintei
- 3ot prezenta discontinuitati pentru: facilitarea acceselor in interiorul unei alveole
urbane, integrarea un frontul constructiei noi a unor fragmente/fronturi existente sau
pentru integrarea in acelasi ansamblu urban de locuinte cu caractere diferite de
confort ! izolate, semicolective sau colective
- front 2? m, suprafa=a cel putin 1..2.. mp
- :rientarea estvest este cea mai avanta%oasa, deoarece toate camere vor avea o
insorire favorabila. :rienatea nordsud conduce la desc#iderea cel putin a unui
spatiu catre nord.
- *uprafetele mici de fatada exterioara reduc semnificativ costurile finisa%elor
exterioare si pierderile de caldura.
- Bste cea mai economica forma de locuinda individuala cu gradina proprie
- Lo%*&(t +lo'1a ! insertii in zone urbane de%a definite, adesea si cu valoare
ar#itecturala si istorica
LOCUINTE CO3OR
- Locuintele covor sunt un subtip al casei insiruite, dar ocuparea terenului se face mai
mult in suprafata si mai putin liniar/ in adancime. 7ceasta tipologie presupune o desc#idere la
strada a parcelei mult mai ampla, frontul minim la strad; este de aprox. 1.m
- Locuintele covor sunt realizate in general pe teren plat si sunt realizate din unitati
structurale unifamiliare, organizate in %urul unei curti interioare. ,n ansamblu realizat din
multiplicarea acest unitati devine o alcatuire omogena, unde unitatea casa4curte este un
modul repetabil, cuplat prin insiruire si/sau alaturare.
- locuire compacta cu regim de inaltime "3, 341partial)
- procentul de ocupare al terenului este de peste 2.G
- spatiile interioare se desc#id in primul rand spre o curte interioara si ocazional spre
strada
- pentru asigurarea unei insorii favorabile a curtii este necesar; pastrarea unui regim de
inaltime redus
- parcela 1..2..mp, densitatea 2.12. "2..) loc. / #a
- se folosesc pe terenuri cu suprafe=e mici si <n alternan=; cu alte forme de grupare
- asigur; o densitate ridicat; comparativ cu celelalte cl;diri %oase de locuit
- acoperisul este in ma%oritatea cazurilor in terasa ! un acoperit in panta ar creea
dificultati de alipire a modulilor
LOCUINTE TERASATE
- :fera oportunitatea utilizarii terenurilor cu o panta accentuata " peste 3. de grade),
considerate mult timp improprii construirii
- Locuinte construite in terase retrase succesiv care preiau panta terenului
- *unt dispuse pe linia de cea mai mare panta
- *imilitudini cu locuinta izolata: acces induvidual, la cota terenului, terasa exterioara
proprie, intimizata, desc#ideri vizuale ample, contact direct, nemi%locit cu natura
- Locuintele sunt orientate cu latura lunga paralela curbelor de nivel, ceea ce duce la
necesitatea de terenuri cu o latime mai mare
A,a(ta4.
- recuperarea unor zone urbane altfel neutilizate
- specularea reliefului variat si asigurarea de perspective vizuale si insoriri favorabile
- nu se interpun bariere vizuale care sa bloc#eze perceperea terenului, locuintele
terasate preiau panta terenului si se muleaza pe topografia aceastuia.
- versantii supusi alunecarilor pot fi astfel consolidati
- (erasele se termina cu %ardiniere care asigura izolarea vizuala a teraselor
succesive
- 7dancimea optima a teraselor este de 32 m
-
T&+olo/&&.
- #*+)a+*()& "&)%t locuintele sunt suprapuse si retrase succesiv, cu accese
individuale din partea laterala a constructieiE panta terenului este paralela cu linia de
cea mai mare panta a terenului,
- #*+)a+*()& &( "&a/o(ala ! deplasarea/ retragerea pe verticala este dublata de o
decalare pe laterala a volumelor. *e obtin astfel terase succesive pe doua dintre
laturile ansamblului.
- Locuintele terasate pot functiona si in sistem "*+l5.
- S&)*)& &zolat ! cu terase cu gradini proprii ! o circulatie centrala deserverste
accese bilaterale. 3e una din lateralele volumului este amplasat accesul iar pe
cealalta este posibila relatia directa cu terenul.
- T)a#at - %*+lat ! sunt libere doar o fata laterala "dedicata accesului principal) si
fatada dinspre valeE dispare gradina din laterala casei iar spatiile interioare
relationeaza cu exteriorul exclusiv prin intermediul terasei.
- T)a#at t&+ %o,o)insiruite ! accesul la locuinte se realizeaza prin coridoare
transversale "pe panta terenului). : singura fatada este libera ! cea dinspre vale.
- T)a#at %o'1&(at in cadrul aceluiasi ansamblu se pot realiza combinatii dintre
tipurile de locuinte terasate mai sus enuntate, dar si integrarea de locuinte colective
si de spatii complementare ! parca%e, spatii comerciale.
T&+*)& " %o)la) %* +a(ta t)(*l*& t)(*l*&.
- 3anta terenului este preluata de panta teraselor ! unitatile sunt egale ca
dimensiune, repetabileE
- 3anta terenului este diferita de panta teraselor ! locuintele sunt mai mari la partea
inferioara si mai mici "mai putin adanci) la partea superioar; sau invers.
LOCUINE UNIFAMILIALE DETAATE


LOCUINE UNIFAMILIALE BINUCLEARE

LOCUINE UNIFAMILIALE
PE PANTE MICI


LOCUINE UNIFAMILIALE
LINIARE

LOCUINE UNIFAMILIALE
COMPACTE






LOCUINE UNIFAMILIALE
TENTACULARE



LOCUINE CO3OR



LOCUINE UNIFAMILIALE
6NIRUITE
LOCUINE UNIFAMILIALE
TERASATE