Politici ANTICONCURENTIALE

T.E.T, An II, Grupa 8215

Dinu Andrei
Udrea Bogdan
Toma Eduard
Profesor Coordonator: Mateescu Liviu
1
Politici ANTICONCURENTIALE
Notiuni generale. Definitie. Clasificare
Reprimarea practicilor anticoncurentiale este principala directie de actiune si
principalul scop al luptei impotriva formelor de concurenta ilicita.
Prin actiunile si masurile de prevenire si reprimare a practicilor anticoncurentiale
pe care le intreprind autoritatile competente se apar, in principal, interesele
consumatorilor, de a-si procura in conditii de libertate de alegere produsele si serviciile
pe care le doresc, precum si interesele economiei de piata, in general, sau in concret, ale
unei anumite piete relevante pentru un anumit produs sau serviciu, economie care trebuie
sa functioneze in conditii de libera concurenta.
Practicile anticoncurentiale sau monopoliste i afecteaz in principal pe
consumatori, intrucat acestia au, ca si in consecinta directa, cresterea preturilor si
scaderea calitatii produselor si/sau a serviciilor.
In conditiile libertatii concurentiale, monopolismul poate fi eliminat atat prin
masuri preventive cat si masuri represive.
Masurile preventive au menirea de a preintampina constituirea de structuri de tip
monopolist controlul si autorizarea concentrarilor economice!, iar cele represive, cum ar
fi amenzile, confiscarile de profituri ori de venituri, diverse interdictii vizeaza
sanctionarea comportamentului anticompetitiv.
Definitia notiunii de Practici Anticoncurentiale
Potrivit unui document ".#.$.rezolutia din %.1&.1'()!, notiunea de practici
monopoliste include *acte sau comportamente ale ntreprinderilor care, prin abuzul
&
pozitiei dominante, de forta, pe o piata, restrang accesul pe piata sau in orice alt mod
ingradesc fara drept concurenta, provocand sau riscand sa provoace efecte pre+udiciabile
comertului international, indeosebi celui al tarilor in curs de dezvoltare ca si cresterii
economice a acestor tari sau care, in temeiul unor acorduri sau anga+amente oficiale,
neoficiale, scrise sau nescrise intervenite intre intreprinderi produc aceleasi consecinte,.
In conceptia unor autori, prin notiunea de practici anticoncurentiale se inteleg
*acele practici de afaceri prin care o firma ori un grup de firme se poate anga+a, in scopul
de a restrange competitia dintre firme spre a-si mentine sau spre a-si mari pozitia sau
profiturile proprii pe piata, fara ca in mod necesar, sa procure marfuri sau servicii la un
cost mai scazut sau de o calitate mai inalta.,
-lasificarea practicilor anticoncurentiale
Practicile monopoliste se pot clasifica in doua categorii.
/ Intelegerile condamnabile intervenite intre agenti economici sau antantele0
/ 1buzul de pozitie dominanta pe piata relevanta.
In ceea ce priveste intelegeri condamnabile sau antante, acestea sunt definite de catre unii
autori ca fiind 2 orice intelegere intervenita intre doi sau mai multi agenti economici
intreprinderi!, e3primata in scris indifferent de forma, titlul ori natura actului sau a
clauzei ce o contine 4 sau tacita, e3plicita sau implicita, publica sau oculta 5.
In ceea ce priveste componenta sau structura intelegerilor anticoncurentiale, un alt
autor, cu referire la practica -omisiei 6uropene, arata ca intra in aceasta categorie de
practici anticoncurentiale urmatoarele . ca fiind 2 acordurile comerciale colective
e3clusive intre producatorii nationali si cumparatori0 acordurile de adaptare a preturilor la
import la nivelul preturilor nationale0 acordurile de impartire a pietelor si surselor de
aprovizionare0 practicile de reducere colectiva a cifrei de afaceri a producatorilor dintr-un
stat0 cresterile simultane de preturi0 restrictiile privind importurile, interdictiile ori
restrictii privind e3porturi0 rabaturi de preturi0 promisiuni de a nu contesta validitatea
brevetelor e.t.c. 5.
Pozitia dominanta se define7te ca fiind. 88situatia in care un agent economic este
capabil, intr-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de clientii si
concurentii sai de pe aceasta piata99. Pozitia dominanta nu contravine legii prin ea insasi,
fiind sanctionat numai abuzul de pozitie dominanta.
Potrivit te3tului Rezolutiei ".#.$. abuzul de pozitie dominanta este * limitarea
accesului pe piete sau, in orice alt mod, in restrangerea fara +ustificare a concurentei,
provocand sau riscand sa provoace pre+udicii comertului international si mai ales
comertului tarilor in curs de dezvoltare si dezvoltarii economice a acestor tari,.
:
1buzul de pozitie dominanta mai este calificat de catre literatura de specialitate ca
fiind o activitate anticoncurentiala, unilaterala, prin comparatie cu acordurile
condamnabile, care sunt bi sau multilaterale.
Practici anticoncurentiale
reglementate de Legea nr.21/1996
1ceste manifestari sunt enumerate de art. % alin 1 din ;egea nr.&1 /1''< ca fiind.
o 1corduri e3prese sau tacite, intre agentii economici sau asociatii de agenti
economici0
o =eciziile asociatilor de agenti economici0
o Practici concertate.
>oate aceste categorii de practici anticoncurentiale sunt, in principiu, interzise,
intrucat acestea pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei
pe intreaga piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, adica pentru ca aduc atingere
liberei concurente.
1rt.%, alin.1! din ;egea nr.&1/1''<, enumera categoriile de practici
anticoncurentiale ce sunt interzise tocmai datorita scopului lor illicit si atingerilor ce le
pot aduce liberei concurente. 1cestea pot fi.
- 1cordurile intelegerile! intre agentii economici sau asociatii de agenti
economici, fac parte din categoria acordurilor condamnabile, adica a acelor tipuri de
acorduri care ating libertatea concurentei pe o piata relevanta.
1stfel de acorduri se pot localiza in diverse acte +uridice, de regula comerciale,
cum ar fi. vanzarea-cumpararea, inc?irierea comerciala, contractile de societate
comerciala si alte asemenea.
@
- =eciziile asociatilor de intreprinderi pot fi definite ca fiind decizii colective
emise de organele statutare de conducere ale unor astfel de grupari economice si
profesionale, acestea purtand denumiri diverse. directive, reglementari interioare,
circulare si alte asemenea acte de vointa colectiva pe care agentii economici asociati le
aplica in activitatea lor.
- Practicile concertate presupun intrunirea unor elemente de natura obiectiva si
subiectiva. -a element obiectiv este necesar sa se inregistreze un comportament similar
pe piata al agentilor economici care-si concerteaza activitatea sub aspectul, spre e3emplu,
al politicii de preturi, iar ca element subiectiv trebuie ca respectivele comportamente
similare, sa fie realizate in mod intentionat de catre fiecare agent economic, urmarindu-
se un obiectiv comun.
In literatura de specialitate se apreciaza ca practicile anticoncurentiale reglementate de
art.% din ;egea nr. &1/1''<, pentru a cadea sub interdictia impusa de alin 1 trebuie sa
indeplineasca cumulative cel putin doua conditii .
/ anumita coordonare a comportamentului in piata relevanta intre agentii economici
concurenti
/ scopul in care se realizeaza antanta sa fie unul illicit, constand in restrangerea,
impiedicarea sau denaturarea concurentei.
1sadar, potrivit alin.1!al art.% din ;egea &1/1''< sunt considerate practici
ancticurentiale sau, fie ca este vorba de acorduri tacite intre agentii economici sau
asociatii de agenti economici, decizii ale asociatiilor de intreprinderi sau practici
concertate, acelea prin care autorii lor urmaresc.
/ fi3area concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de
cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror altor conditii
comerciale inec?itabile.
1stfel de acorduri condamnabile, care au doua componente. fi3area concertata a
preturilor precum si a altor e3presii ale valorii bunurilor si/sau a serviciilor si o a doua.
fi3area concertata a oricaror conditii comerciale, sunt pro?ibite, prin efectul legii, intrucat
sunt in vadita si esentiala contradictie cu prevederile art.@ din ;egea &1/1''<,potrivit
caruia * preturile produselor si tarifele si serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber
prin concurenta, pe baza cererii si ofertei.
Preturile si tarifele practicate in cadrul unor activitati cu caracter de monopol
natural sau al unor activitati economice, stabilite prin lege, se stabilesc si se a+usteaza cu
avizul Ministerului Ainantelor Publice, cu e3ceptia celor pentru care, prin legi speciale,
sunt prevazute alte competente. *
limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii te?nologice ori
investitiilor.
Prin limitarea sau controlul productiei intelegem *reducerea sau diri+area
voluntara a volumului fizic de marfa intr-o perioada de timp, de catre agentii economici
implicati intr-o antanta,.
%
Prin limitarea sau controlul distributiei intelegem *reducerea sau orientarea
repartitiei volumului de marfa catre partenerii comerciali ai participantilor la realizarea
practicii anticoncurentiale.,
Prin limitarea si controlul dezvoltarii te?nologice intelegem *diri+area sau
orientarea eforturilor umane si materiale destinate introducerii unor metode de productie
mai performante.,
Prin e3presia limitarea sau controlul investitiilor se intelege *reducerea sau
diri+area modului de plasare a fondurilor, in functie de interesele membrilor antantei.,
/ Impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul
teritorial, al volumului de vanzari si ac?izitii ori pe alte criterii.
1cest tip de acord concurential se poate inc?eia si realiza numai cu intentie
directa.
Prin piata de desfacere se intelege spatial geografic in care au loc distribuirea
unor bunuri sau prestarea unor servicii, sau categoria de consumatori actuali sau
potentiali ai acestora. Prin sursa de aprovizionare se intelege fie spatial geografic de unde
sunt procurate anumite bunuri, fie agentii economici furnizori.
/ 1plicarea in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii
ec?ivalente, provocand in acest fel ,unora dintre ei un dezavanta+ in pozitia concurentiala.
1cest tip de acord nu va putea fi inc?eiat decat cu intentia speciala de a favoriza
pe anumiti parteneri contractuali terti si de a-i defavoriza pe altii,
cu consecinta crearii unui dezavanta+ in pozitia concurentiala pentru respectivii agenti
economici.
Pentru a fi in prezenta unui astfel de acord trebuie intrunite cumulativ doua
conditii. - o prima conditie este aceea ca partile trebuie sa puna in aplicare conditii
inegale la prestatii ec?ivalente in relatiile cu partenerii lor comerciali, care sunt terti fata
de aceasta intelegere0
- cea de-a doua conditie are in vedere rezultatul direct al aplicarii
conditiilor inegale la prestatii ec?ivalente, adica un dezavanta+
concurential, pentru tertii fata de care partile acordului condamnabil
au aplicat conditii inegale.
-onditionarea inc?eierii anumitor contracte de acceptarea de
catre parteneri a unor clauze stipuland prestatii suplimentare
care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale,
nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
" asemenea practica anticoncurentiala pentru a fi condamnabila este necesar sa se
faca dovada incalcarii libertatii de e3primare a consimtamantului la inc?eierea unor astfel
de contracte.
<
Participarea in mod concertat cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte
forme de concurs de oferte.
" astfel de practica anticoncurentiala implica participarea la o licitatie sau la alte
forme de concurs de oferte, a cel putin doi agenti economici, cu intentia prestabilita de a
influenta in mod fraudulos, prin formularea de oferte nereale, scopul acesteia fiind sa
favorizeze participarea si ad+udecrea licitatiei sau concursului de oferte, dupa caz, de
catre un alt ofertant.
6liminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea
accesului pe piata si a libertatii e3ercitarii concurentei de catre alti agenti
economici, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde
catre anumiti agenti economici fara o +ustificare rezonabila.
6liminarea de pe piata a altor are in vedere acele acte si fapte ale agentilor
economici implicati, in mod intentioanat, in practica anticoncurentiala incriminata de
art.% alin 1 lit g, care au ca obiect, fie au ca rezultat, inlaturarea de pe piata relevanta a
agentilor economici concurenti, fara deosebire de mi+loacele pe care le utilizeaza pentru
atingerea unui astfel de scop.
;imitarea sau impiedicarea accesului la are in vedere ipoteza in care, pe o anumita
piata relevanta pentru un anumit produs sau serviciu, nu orice fel de agent economic
poate sa intre sau c?iar situatia in care nici un alt agent economic nu poate intra *ca
urmare a barierelor impuse de catre agentii economici participanti la aceasta practica
anticoncurentiala,.
;imitarea sau impiedicarea libertatii e3rcitarii este o consecinta a acelei conduite
*a agentilor economici participanti la practica anticoncurentiala in urma careia
concurentii nu isi pot desfasura activitatea intr-un mediu concurential normal, deoarece
sunt ani?ilate, in tot sau in parte, caracteristicile unei concurente sanatoase.
Folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinuta de
unul sau mai multi agenti economici
B
Intr-o definitie doctrinara Cabuzul de pozitie dominanta reprezinta manifestarea
discretionara a unui agent economic, avand o putere mare de piata, manifestare
concretizata in impunerea unor conditii dezavanta+oase agentilor economici cu o putere
mai mica sau in incercarea de a-i scoate de pe piata pe agentii economici considerati
concurentii lui.
In mod concret agentul economic care are o pozitie dominanta pe piata va abuza
de ea prin impunerea de preturi, stabilirea de conditii inegale la prestatii ec?ivalente,
utilizarea de preturi de ruinare.etcC.
Intr-o alta definitie, de aceasta data, restransa doar la pozitia dominanta, -urtea de
Dustitie a -omunitatilor 6uropene a decis, intr-o speta supusa atentiei sale, ca Cpozitia
dominanta este situatia de forta economica detinuta de o intreprindere care ii confera
putinta de a impiedica mentinerea unei concurente efective pe piata in cauza, asigurandu-
i posibilitatea unor comportamente independente, intr-o masura apreciabila, atat fata de
concurentii sai, cat si fata de clientii sai si finalmente fata de consumatoriC.
;egea nr 1&/1''< nu defineste, in mod sistematizat si complet, notiunea de
folosire abuziva a unei pozitii dominate, limitandu-se sa se arate in art < ca .
Este interzisa folosirea n mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de unul
sau mai multi agenti economici pe piata romneasca sau pe o parte substantiala a
acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care pot avea ca efect afectarea
comertului ori prejudicierea consumatorilor.
=upa cum s-a constatat de catre practica +udiciara si de catre doctrina, abuzul de
pozitie dominanta, realizat de unul sau mai multi agenti economici, este posibil atunci
cand acesta ori acestia detin o anumita putere de piata. Prin putere de piata se intelege
puterea pe care o are firma de a creste preturile pe care le practica, fara ca prin aceasta sa
sufere o reducere drastica a cantitatilor pe care le vand.
-a e3emple de abuzuri de pozitie dominanta, enumeram urmatoarele.
o constituie un abuz de pozitie dominanta situatia in care o intreprindere
aflata intr-o astfel de pozitie *impune cumparatorilor de masini pe care ea
le vinde o obligatie de a obtine materii prime spre a aproviziona acele
masini e3clusiv de la ea sau de la furnizorul ce il desemneaza.,
(
63plicatia esentiala a unei astfel de calificari consta in privarea clientului de a-si alege
sursa de aprovizionare si impiedicarea accesului altor furnizori pe piata relevanta
respectiva, situatie care, in mod evident constituie un abuz concurential.
o -onstituie un abuz de pozitie dominanta si inserarea intr-un contract
comercial a unei asa numite clauze engleze, clauza potrivit careia
*cumparatorii sunt obligati sa-l informeze pe vanzator despre cele mai
favorabile oferte ce le-au fost facute de catre concurenti, astfel va fi foarte
usor pentru vanzator sa-si identifice concurentul.
;ipsa unei definitii legale este e3plicata de doctrina prin comple3itatea acestei
forme de practica anticoncurentiala si prin diversitatea modalitatilor practice prin care se
poate realiza, enumerate insa nu limitativ ci doar cu titlu e3emplificativ in art. < din
;egea concurentei. 1semenea practici abuzive se pot constata in special, in .
Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a
tarifelor ori a altor clauze contractuale inec?itabile si refuzul de a trata cu anumiti
furnizori sau beneficiari0
Practica preturilor inec?itabile, fie ca sunt prea ridicate, fie ca sunt e3agerat de
scazute- impuse intr-o maniera abuziva, dezvaluie strategia unei intreprinderi de a urmari
e3clusiv ma3imizarea profiturilor sale.
-urtea de +ustitie a -omunitatilor 6uropene a stabilit ca o intreprindere care
beneficiaza de o situatie de monopol administrativ e3ploateaza abuziv aceasta pozitie
atunci cand ea C pretinde pentru serviciile sale redevente disproportionate in raport cu
valoarea economica a prestatiei furnizateC.
-ea de a doua varianta a te3tului art < lit.a, priveste ipoteza refuzului de a trata cu
anumiti furnizori sau beneficiari. In dreptul comunitar aceasta practica a fost consacrata
doar +urisprudential ca modalitate a tratamentului inec?itabil aplicat in raporturile
comerciale.
-onsiliul -oncurentei a precizat ca abuzul sanctionat astfel consta in refuzul
ne+ustificat de a furniza marfa, de a cumpara, de a acorda licente sau de a permite accesul
la anumite facilitati esentiale.
'
Ee disting asadar in primul rand refuzul unei intreprinderi aflate in pozitie
dominanta de a livra marfa, dar numai cu conditia ca acesta conduita sa afecteze
concurenta prin e3cluderea unor concurenti.
In termeni similari se analizeaza si refuzul de a cumpara, in ipoteza in care
beneficiarul este posesor de pozitie dominanta sau simplu dominant in raporturile sale cu
furnizorul. In al doilea rand refuzul de a trata se poate analiza in raport de indeplinirea de
catre beneficiari a unor criterii impuse de furnizori.
=aca aceste criterii sunt obiective fiind determinate de natura specifica a
produsului si sunt aplicate nediscriminatoriu nu suntem in prezenta savarsirii nici unei
practici de e3cluziune.
In fine este vorba despre blocarea intrarii unui nou concurent pe piata prin refuzul
de a-i acorda licente sau de a-i asigura utilizarea unei infrastructuri ori a unei retele, in
termenii consacrati de dreptul concurentei, de a-i permite accesul la anumite facilitati
esentiale.
=etinatorul unui astfel de mi+loc esential nu numai ca este tinut sa il puna la
dispozitia potentialilor competitori dar trebuie sa o faca in conditii de pret rezonabile si
nediscriminatorii.
;imitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii te?nologice in dezavanta+ul
utilizatorilor ori consumatorilor0
Eimilar te3tului -6 legea pune in c?estiune asa-numitele actiuni de secare a
pietei, de limitare artificiala a activitatii intreprinderilor.
Prin impunerea de Fuota, prin refuzul de a furniza produse indispensabile
concurentilor, prin cumpararea si neutralizarea unei te?nologii concurente celei
e3ploatate de intreprinderea dominanta, prin clauze de e3clusivitate sau de fidelizare
e3cesiva, ori prin acordarea de diverse avanta+e comerciale.
In ceea ce priveste aplicarea dreptului intern al concurentei semnalam
sanctionarea unei intreprinderi care isi organizase activitatea pe baza unei decizii in care
printre altele se specificaCpentru asigurarea desfacerii integrale productiei proprii se
interzice livrarea au procesarea de produse ce constituie materie prima la producatorii
concurentiC.
1tat -onsiliul -oncurentei cat si instanta de contencios administrativ au apreciat
ca fapta cade sub incidenta art.< lit. b. din legea concurentei, intrucat dispozitia in cauza
limita distributia in dezavanta+ul utilizatorilor si consumatorilor.
1)
1semenea practici limiteaza e3ercitiul general al concurentei, creand mai cu
seama cand de+a e3ista diverse bariere la intrare obstacole importante in calea unor noi
competitori.
/ 1plicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii
ec?ivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavanta+ in pozitia
concurentiala0
1ceasta practica este o traducere fidela a art. (& lit. c din >ratatul de la Roma si
sanctioneaza abuzul prin discriminare.
=reptul concurentei nu sanctioneaza discriminarea per se ci numai daca aceasta
constituie forma de manifestare a abuzului de putere economica. =iscriminarea
abuziva se poate realiza prin diferite modalitati, de la cele mai brutale pana la cele mai
voalate si aparent +ustificate.
/ -onditionarea inc?eierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor
clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor
comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte0
1ceasta practica este o traducere fidela a art. (& lit. d, asa-numitele contracte
legate.
Intrucat vanzarile legate pot fi in anumite conditii pro-concurentiale si benefice
ele nu sunt pro?ibite per se, ci dar daca practicate fiind de un operator posesor al pozitiei
dominante, li se dovedeste inec?ivoc efectul nociv asupra concurentei.
Practicarea unor preturi e3cesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul
inlaturarii concurentilor, sau vanzarea la e3port sub costul de productie, cu
acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi ma+orate consumatorilor
interni0
>e3tul imperativ prevazut de acest punct este alcatuit din & variante .
1. - practicarea preturilor e3cesiv de mari sau ruinator de mici
&. - a doua varianta sanctioneaza e3porturile la pret de dumping realizate de un
agent economic aflat in pozitie dominanta, dar numai cu conditia ca minusurile
provenite din acest procedeu sa fie acoperite din preturile ma+orate pe piata
interna.
Practicarea unor preturi e3cesive reprezinta acea situatie in care cel care abuzeaza
de pozitia sa dominanta solicita clientilor sai c?iar fara sa impuna! preturi de vanzare ce
depasesc cu mult costurile efective, plus un profit rezonabil 1precierea ca un pret
este e3cesiv se face prin comparatie intre pretul ridicat si un pret format din costul de
productie plus un profit rezonabil. Ee impune precizarea faptului ca practicarea unor
11
preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor a inregistrat abordari diferite, in
+urisprudenta americana fata de cea comunitara.
1stfel in unele spete inregistrate in practica +udiciara europeana s-a decis ca
stabilirea unor preturi la un nivel scazut pentru o perioada lunga de timp cu intentia de a
elimina de pe piata pe concurentii sai, constituie abuz de pozitie dominanta.
In sc?imb in practica +udiciara relevanta americana, s-a conturat teoria potrivit
careia daca agentul sau agentii economici care practica preturi de ruinare nu au
posibilitatea de a-si recupera in perioada urmatoare pierderile inregistrate in intervalul de
timp in care a practicat preturile de ruinare.
>rebuie subliniat faptul ca nu in toate situatiile practicarea unor preturi de ruinare
pe o perioada mai lunga de timp trebuie calificata ca o manifestare a unei intentii
frauduloase a agentilor pot fi inregistrate situatii in care din motive obiective, campanii
promotionale, lic?idare de stoc, se pot practica preturi scazute sub costuri, fara a se
urmari eliminarea de pe piata a concurentilor.
-at priveste vanzarea la e3port sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor
prin impunere unor preturi ma+orate consumatorilor interni reprezinta o forma grava de
dumping la e3port, dar care spre deosebire de dumpingul tipic este pro?ibit doar daca o
astfel de practica este insotita sau urmata de ma+orari de preturi la intern cu scopul special
de a recupera pierderile inregistrate la e3port.
/ 63ploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de
un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in
conditii ec?ivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca
partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale ne+ustificate.
1cest comple3 de fapte anticoncurentiale are mai multe componente ca trebuie
e3aminate fiecare in parte.
1stfel, e3ploatarea abuzului de dependenta economica poate fi savarsit de catre
unul sau mai multi agenti economici daca sunt intrunite urmatoarele conditii. - sa e3iste
o dependenta economica0
- agentul economic victima a acestei forme de abuz sa nu aiba o alternativa in
conditii ec?ivalente0
- sa se manifeste o e3ploatare abuziva a situatiei de dependenta, fie prin
impunerea unor preturi diferite si ne+ustificate, fie prin refuzul de a vinde, fie prin ruperea
ne+ustificata a relatiilor comerciale0
- sa se produca un efect anticoncurential sau sa fie pre+udiciati consumatorii.
In ceea ce priveste cealalta componenta de realizare a abuzului de pozitie
dominanta incriminat, respectiv ruperea relatiilor contractuale pentru
1&
singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale ne+ustificate se
impunea urmatoarea precizare - ruptura brutala, abuziva a unor raporturi contractuale
doar pe considerentul opozitiei manifestate de co-contractant fata de un tratament
comercial incorect, poate fi decisa atat de un operator aflat de un operator aflat in pozitie
dominanta cat si de un operator care nu este lider de piata dar care prin ponderea sa
economica este superior partenerilor contractuali din relatiile sale verticale.
PRACTICI ANTICONCURENTIALE SI POLITICI ANTITRUST N
UNIUNEA EUROPEAN
Protectia concurentei prezint un interes deosebit la nivelul economiei
nationale, dar si european care s-a confruntat si se confrunt cu abuzul de pozitie
dominant, ntelegerile si concentrrile anticoncurentiale, practici neloiale care au drept
rezultat nruttirea mediului concurential. Prin prezenta lucrare mi propun sa analizez
mediul concurential si factorii si de influent.
-oncurenta este c?intesenta economiei de piat. 6a semnific posibilitatea de a
alege dintre mai multe alternative de produse sau servicii oferite. 1colo unde e3ist
concurent se a+unge la o mai eficient alocare a resurselor deoarece productorul
urmreste permanent raportul dintre acestea si c?eltuieli. >otusi, productorul nu
influenteaz piata de unul singur, ci o face numai prin raporturile de concurent cu alti
productori care determin ntotdeauna o scdere a preturilor si implicit cresterea pietei
prin stimularea cumprrilor.
-oncurenta modific sistemul de valori al consumatorilor n sensul cresterii
e3igentei, a nevoii de informare, a vitezei de reorientare spre alti ofertanti.
Gn lupta pentru cucerirea pietei, ofertantii aplic o serie de principii, precum
concepte sofisticate n materie de strategii de ntreprindere si de marHeting, concepte
pentru cIstigarea de cote de piat dominante n segmentele vizate, un anga+ament
simultan ctre o calitate nalt si o productivitate puternic fr a se face rabat la strategia
e3igentei nalte privind performantele sau o orientare ctre ramurile economice care
presupun utilizarea te?nologiilor nalte si diminuarea treptat a activittilor n domeniile
aflate n declin.
1deseori, din dorinta de a obtine o pozitie dominant pe piat, de a atrage cIt mai
multi clienti si de a elimina concurentii actuali si potentiali, agentii economici recurg la o
serie de actiuni si fapte ilegale care au un efect negativ asupra mediului concurential. =in
pcate, aceste efecte sunt resimtite nu numai de ceilalti competitori, dar si de consumatori
si c?iar de societate n ansamblu. =e aceea, toate aceste fapte ilegale sunt sanctionate de
ctre lege. Gn acest sens, n tara noastr este n vigoare ;egea -oncurentei nr. &1/1''<
care si propune s prote+eze, s mentin si s stimuleze concurenta si mediul
concurential normal. -ercetarea stiintific n domeniu este a3at pe descoperirea de noi
legitti si norme specifice si pe mbunttirea celor e3istente si este orientat spre gsirea
unor strategii cIt mai eficiente n vederea lurii deciziilor.
1:
>rebuie subliniat faptul c politica de concurent nu este un scop n sine, ci unul
din mi+loacele pentru atingerea unui tel care, cel mai adesea, este definit ca fiind
satisfacerea intereselor consumatorilor. Pe fondul preocuprilor firesti nscrise pe calea
spre progres, dezvoltare si modernizare a productiei si distributiei, precum si de creare a
unei +urisprudente specifice privind raporturile contractuale ntre agentii economici,
necesitatea crerii mediului concurential si a respectrii comportamentelor loiale ale celor
care se confrunt n lupta pentru cIstigarea unor pozitii favorabile pe piat devine tot mai
acut si mai real. $na dintre conditiile esentiale pentru nasterea si consolidarea unei
economii de piat este e3istenta unui mediu concurential functional.
2. Politica concurentei si practicile anticoncurentiale
-oncurenta poate fi definit ca fiind ansamblul relatiilor dintre agentii economici
generate de dorinta acestora de a obtine un loc cIt mai bun pe piat si un pret cIt mai
avanta+os1. Privit din punct de vedere economic, concurenta este ntotdeauna legat de
tranzactiile efectuate pe piat, de cerere si ofert si de procesul de sc?imb. 1stfel,
concurenta este strIns legat de libertatea de a alege. 6ste cunoscut faptul c ,,forta
regulatoare cea mai important a economiei de piat este concurenta,.& 1stfel, ,,
concurenta este nssi forma activ a liberei initiative, liber initiativ generat de
proprietatea privat, aceasta constituind, la rIndul ei, o trstur esential a economiei de
piat, al crei mecanism este concurential. 6a reprezint confruntarea desc?is, rivalitatea
dintre agentii economici vInztori ofertanti pentru a atrage de partea lor clientela.
>otodat, concurenta e3prim comportamentul specific interesat al tuturor subiectilor pe
proprietate, comportament care se realizeaz n mod diferit, n functie de cadrul
concurential si particularittile diverselor piete.,
=efinim politica concurential ca fiind un ansamblu de reglementri, obiective si
institutii care actioneaz pentru asigurarea unui climat concurential normal, n care
agentii economici s poat s se manifeste n mod liber, pe baza propriilor lor decizii si
comportamente orientate sistematic pentru obtinerea avanta+elor valorice, ca e3presie a
eficientei activittii lor pe piata considerat.
,,63ercitarea concurentei constituie un drept al tuturor agentilor economici. -a
orice drept recunoscut si prote+at de lege, dreptul la concurent trebuie e3ercitat cu bun
credint si potrivit uzantelor cinstite articolul 1- ;egea nr. 11 din 1''1! fr s ncalce
dreptul si liberttile agentilor economici precum si ale cettenilor.99
Gn ultimii ani s-a pus un accent din ce n ce mai mare pe politica concurentei
deparece functionarea normal a pietei depinde, n mare msur, de concurent, iar lupta
mpotriva infractiunilor din acest domeniu a devenit o preocupare general i a cunoscut
,,o reglementare ascendent99.
Problema concurentei neloiale si a practicilor anticoncurentiale s-a pus pentru
prima dat la Jru3elles la data de 1@ decembrie 1')) o dat cu introducerea articolului
1) bis n -onventie, articol care prevedea c toate trile din $niune vor beneficia de
protectie acordat mpotriva concurentei neloiale. 1cest articol a suferit modificri cu
prile+ul revizuirii de la Kas?ington n & iunie 1'11, trile contractante anga+Indu-se s le
1@
asigure cettenilor protectie efectiv mpotriva concurentei neloiale. Gns, revizuirea de la
Laga din < noiembrie 1'&% a prevzut obligativitatea trilor contractante de a asigura
cettenilor care fac parte din $niune protectia asupra actelor anticoncurentiale.
Principalii actori implicati n politica n omeniul concurentei sunt urmtorii.
M Institutia responsabil la nivel comunitar de modul n care este
implementat politica n domeniul concurentei este -omisia 6uropean. 1ceasta ia
deciziile formale prin ma+oritate simpl, asemenea unui organism colectiv. 1ceste decizii
sunt pregtite de =irectia Neneral pentru -oncurent care raporteaz -omisarului
responsabil cu politica concurentei. -omisia poate fi sesizat ntr-o problem privind
concurenta fie prin notificare, fie urmare a unei plIngeri naintate de o firm sau de un
stat, fie poate actiona din proprie initiativ e3 officio! pentru a investiga anumite situatii
specifice sau c?iar un ntreg sector economic. -omisia poate penaliza orice nclcri ale
regulilor privind concurenta, penalizrile putInd reprezenta pIn la 1)O din veniturile
companiei incriminate.
M $ltimul arbitru si cel care poate decide dac actiunea -omisiei a fost n
limitele puterilor stabilite n mod legal este -urtea 6uropean de Dustitie -6D!. -6D
este ndrepttit s actioneze atIt n cazul unor solicitri fcute de instantele nationale, cIt
si n cazul unor actiuni initiate mpotriva -omisiei n fata >ribunalului de Prim
Instant. -u totul remarcabil pentru o instant +uridic, -6D solicit -omisiei, n anumite
mpre+urri, mai degrab argumente de ordin economic decIt de ordin formal+uridic!.
M Rolul Parlamentului 6uropean e redus la a evalua actiunile -omisie
printr-un raport anual si, de asemenea, la a face observatii privind evolutiile importante
din acest domeniu. Interventiile -onsiliului de Ministrii se rezum la a autoriza
e3ceptrile n bloc, precum si la a face modificri n baza legal a politicii concurentiale.
M Gn afara -omisiei, n cadrul politicii n domeniul concurentei actioneaz si
autorittile nationale investite cu competente n acest domeniu.
"biectivele mari pe care le are n vedere politica n domeniul concurentei n $6
sunt urmtoarele.
P Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocrii resurselor n
functie
de cele mai avanta+oase conditii0
! Prote+area ntreprinderilor mici si mi+locii, care contribuie la mentinerea unui mediu
competitiv0
! Prote+area consumatorilor. ma3imum de beneficii pentru consumatori0
! Aavorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale0
! =ezvoltarea unor ntreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fat concurentei n
plan
global.
1cFuis-ul din sectorul concurentei acoper atIt politicile antitrust, cIt si politicile
de control al a+utorului de stat, include norme si proceduri de combatere a
comportamentului anticoncurential al societtilor comerciale precum ntelegerile
restrictive ntre agentii economici si abuzul de pozitie dominant si de mpiedicare a
1%
acordrii de ctre guverne a a+utoarelor de stat care distorsioneaz concurenta pe Piata
Intern. Gn general regulile de concurent sunt direct aplicabile n ntreaga $niune, iar
Etatele Membre trebuie s coopereze ndeaproape cu -omisia n aplicarea acestora,
adoptInd o politic economic n concordant cu principiile economiei de piat desc?is,
bazat pe concurent loial. Politica antitrust7este un termen american prin care se
desemneaz totalitatea reglementrilor, msurilor pe care le pot lua guvernul si
organismele sale, precum si a mi+loacelor de care acestea se pot folosi pentru a limita si
controla formarea trusturilor, cresterea capacittii diferitelor firme sau grupuri de firme
de a e3ercita practici restrictive pe piat, de a impune un comportament de monopol pe
ci considerate anormale sau ilegale.
Practicile anticoncurentiale constau ntr-o gam larg de practici n afaceri, prin
intermediul crora o firm sau un grup de firme se anga+eaz pentru a restrInge
concurenta pe piat, cu scopul de a-si mentine sau de a-si ntri pozitia pe piat si a-si
mri profiturile, fr efortul de a reduce costul sau de a spori calitatea unui produs.
Q ntelegeri sau a practici concertate abuzive, incluzInd si pe cele determinate de
pozitia dominant, apropiat celei de monopol0
Q concentrrile economice potential generatoare de pozitii puternice si
comportamente tendentioase n dominatia pietei0
Q a+utoarele de stat acordate n avanta+ul privilegiat al unor operatori economici0
Q comportamentele ntreprinderilor reprezentante ale monopolului statului sau
ale altor drepturi e3clusive acordate de ctre autorittile publice.
Politica -omun n =omeniul -oncurentei este prima politic supranational, n
care institutiile comunitare au fost cele mai active si consecvente, pe o tendint
ascendent si care ,,genereaz consonante de natur federal pentru trile membre99
Prevederile privind aceast politic sunt nscrise ca obligatii ferme si au avut cel mai
mare impact asupra trilor care au aderat recent la $6, inclusiv asupra RomIniei.
Gn baza >ratatului de la 1msterdam privind instituirea $6, politica n domeniul
concurentei este reglementat n special prin articolele &, :, 1&, :1, :<, B:, (), (1, (&, (%,
(<, (B, ((, '&, ':, care privesc atIt cadrul general, cIt si mecanismele concurentiale n
Piata $nic a bunurilor, serviciilor, capitalului si fortei de munc! cu un accent special
pe piata bunurilor, respectiv. protec ia mpotriva practicilor anticoncurentiale.
Promovat riguros si institutionalizat prin reglementri si organisme, politica
concurentei n $niunea 6uropean a cptat astzi dimensiunile necesare pentru a deveni
conditia ?otrItoare a functionrii economiei de piat. Jeneficiarul unei asemenea
politici a crerii mediului concurential normal si a protectiei concurentei este
consumatorul.
Reglementarea concurentei n RomInia printr-o lege organic, ;egea -oncurentei
nr.&1/1''< , a devenit necesar n vederea crerii disciplinei specifice pietei libere care
regleaz ec?ilibrul si determin efectele favorabile dezvoltrii normale a economiei si
protectiei consumatorilor. 1doptarea ;egii -oncurentei, n vigoare de la 1 februarie
1''B, a reprezentat un pas decisiv n crearea n RomInia a unui mediu economic cu
caracter concurential si n impunerea regulilor n acest sens. Prin ;egea -oncurentei nr.
&1/1''< si prin legislatia secundar emis n aplicarea acesteia, RomInia si-a ndeplinit
obligatiile prevzute n 1cordul de 1sociere nc?eiat cu $niunea 6uropean privind
politica n domeniul concurentei, asigurIndu-se un grad nalt de compatibilitate referitor
la modul de tratare si reglementare a ntelegerilor, practicilor concertate, abuzului de
1<
pozitie dominant si controlului concentrrilor economice.
;egislatia n domeniul concurentei a urmat linia legislatiei europene, art. % care
sanctioneaz ntelegerile anticoncurentiale si art. < care sanctioneaz abuzul de pozitie
dominant fiind corespondentele art. (1 si art. (& din >ratatul -6. 1stfel, conform
articolului %, alin. 1! ,,sunt interzise orice ntelegeri exprese ori tacite ntre agentii
economici ori asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca
obiect sau ca efect restrngerea, mpiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata
romneasc sau pe o parte a acesteia,. 1lineatul & al articolului prezint e3ceptiile de la
interdictia stabilit la alineatul precedent.
-ontinutul legii se adreseaz11.
a. agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici, persoane fizice si
persoane +uridice, de cettenie, respectiv de nationalitate romIn sau strin, care prin
actele si faptele lor comerciale provoac efecte de ngrdire a concurentei pe piata
liber0
b. organelor de administratie publice centrale si locale, pentru deciziile prin care
acestea intervin n operatiunile pietei, avInd efecte asupra concurentei, e3ceptie
fcInd situatiile cInd msurile sunt luate pentru aprarea unui interes ma+or.
"biectivul ;egii -oncurentei este asigurarea conditiilor comportamentale
specifice pentru stimularea si prote+area concurentei, iar scopul final este dezvoltarea unei
economii ec?ilibrate, eficiente si competitive pe piata mondial. >oate acestea reprezint
o garantie pentru bunstarea social si prote+area consumatorilor. ,, comerciantii sunt
obligati s si exercite activitatea cu bun-credint, potrivit uzantelor cinstite, cu
respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale991&.
Pentru aplicarea legii, n sensul administrrii investigatiilor si sanctiunilor
acordate abaterilor, dar si al promovrii politicii de ncura+are si protectie a concurentei,
de creare a conditiilor pentru instaurarea regulilor +ocului pietei libere n RomInia, s-au
nfiintat cele dou institutii. -onsiliul -oncurentei si "ficiul -oncurentei.
;egislatia referitoare la concurent din RomInia trateaz pe larg urmtoarele trei
tipuri de comportamente anticoncurentiale.
1.Gntelegerile ntre ntreprinderi
=in punct de vedere economic, ntelegerile se clasific1: n.
P acorduri orizontale, care privesc agentii economici situati la acelasi nivel al proceselor
economicede e3emplu, acorduri ntre productori, acorduri ntre distribuitori!0
P acorduri verticale, care privesc agentii economici situati la niveluri diferite ale
aceluiasi proces economicde e3emplu, acorduri ntre productorii si distribuitorii
aceluiasi produs!.
1cordurile dintre agentii economici intr sub incidenta interdictiilor prevzute de
articolul % al ;egii -oncurentei atunci cInd e3ist probabilitatea de a avea un impact
negativ substantial asupra formelor de manifestare a concurentei pe piat, cum ar fi
concurenta prin pret, prin calitatea si cantitatea produselor, prin inovatie, prin diversitatea
si noutatea ofertei. 1cordurile pot avea asemenea efecte prin reducerea considerabil a
competitiei ntre prtile ntelegerii sau ntre prtile acesteia si terti.
&. 1buzul de pozitie dominant
1rticolul < din ;egea &1 precizeaz. ,, este interzis folosirea n mod abuziv a
unei pozitii dominante detinute de unul sau mai multi agenti economici pe piata
romneasc sau pe o parte substantial a acesteia, recurgnd la practici
1B
anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comertului sau
prejudicierea consumatorilor99.
:.Auzionrile si alte forme de concentrri ntre ntreprinderi
Aundamentul politicii de control al ac?izitiilor si fuziunilor n RomInia este
reprezentat de articolele 1)-1% din ;egea -oncurentei. 1stfel, ,, sunt interzise
concentrrile economice care, avnd ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii
dominante, conduc sau ar putea conduce la restrngerea, nlturarea sau denaturarea
semnificativ a concurentei pe piata romneasc sau pe o parte a acesteia99.
Gmpotriva deciziilor prin care se aplic amenzi cominatorii se poate face plIngere,
n termen de 1% zile de la luarea la cunostint, la presedintele -onsiliului -oncurentei
sau, dup caz, la seful "ficiului -oncurentei, care se pronunt prin decizie motivat. Gn
situatia n care organele administratiei publice nu se conformeaz deciziei -onsiliului
-oncurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la -urtea de 1pel Jucuresti.
". Stuiu comparati# Rom$nia % U.E& Concurenta n sectorul ener'etic
Gn opinia Eociettii 1cademice din RomInia1@, piata de energie din RomInia este
foarte competitiv n comparatie cu alte tri europene, dar cIteva msuri recente si
oprirea reformelor ncepute n urm cu zece ani risc s limiteze serios concurenta. 6ste
cazul n special al probabilei nfiintri a dou companii1% ,mamut, de energie sau al
contractelor n afara pietei cu firme care se bucur de tratament preferential.
Mult vreme s-a considerat c n sectorul energetic nu poate e3ista o piat cu
adevrat competitiv, din cauza caracteristicilor acestui sector. retelele de transmisie si
distributie sunt monopoluri naturale0 energia electric nu se poate stoca, se produce
continuu pe cInd consumul este variabil pe parcursul unei zile, ceea ce presupune o
form de administrare coordonat0 istoric, au e3istat monopoluri de stat integrate n
electricitate si gaz n ntreaga 6urop, etc. >otusi, n ultimii ani s-a descoperit c si n
energie se poate lucra competitiv, iar tendinta n $niunea 6uropean este de liberalizare
a sectorului si de asezare a sa pe baze de piat. 1ceste directii de actiune 4 liberalizare,
interconectare, desc?iderea pietelor nationale 4 sunt n mod clar trasate n 1genda
;isabona lansat n &))), la care au subscris toate guvernele din statele membre.
Pe scurt, sectorul energetic poate fi competitiv dac.
/ 1ctivittile cu caracter de monopol natural sunt separate de cele n care poate
aprea concurent productie, furnizare!. Eepararea activittilor pe vertical nseamn
c nici un productor nu controleaz reteaua de transmisie, deci nu are posibilitatea de a
bloca accesul concurentilor la retea, iar activittile de furnizare de electricitate sunt
separate de cele de distributie. Eepararea orizontal nseamn c reteaua de distributie
este mprtit geografic ntre mai multe companii care au obligatia s-si nc?irieze una
alteia retelele0
/ Piata este liberalizat, iar consumatorii industriali si casnici! si pot alege liber
furnizorii, inclusiv din afara trii, n piata unic $6. -u alte cuvinte, din liberalizarea
pietei, teoretic, un craiovean nu mai este obligat s cumpere electricitate de la 6lectrica
"ltenia, ci poate cumpra curent si de la 6lectrica Moldova, de pild. Prin separarea
vertical, 6lectrica Moldova si 6lectrica "ltenia si-au separat administrarea retelelor de
distributie de serviciile de furnizare de electricitate. Prin separarea orizontal, 6lectrica
"ltenia este obligat s pun reteaua de distributie din "ltenia la dispozitia serviciului de
1(
furnizare 6lectrica Moldova, la pret reglementat de 1utoritatea #ational de
Reglementare n domeniul 6nergiei 1#R6! pentru monopolul natural.
=e la sfIrsitul anilor R') RomInia a trecut prin reforme care merg n directia
dorit de -omisia 6uropean, depsind c?iar state vec?i membre Aranta, Nermania! n
privinta gradului de liberalizare si separrii pe vertical si orizontal a activittilor
competitive de cele cu monopol natural. Mai mult, avem una dintre cele mai competitive
burse de energie din 6uropa "peratorul Pie ei de 6nergie 6lectric din RomInia-
"P-"M!, care a nceput recent s se e3tind regional prin acordul cu $ngaria de anul
trecut0 e3ist semnale ncura+atoare si din partea 1ustriei.
Gn ciuda acestor evolutii pozitive, n ultimii patru-cinci ani ritmul reformelor a
ncetinit, iar unele propuneri de sc?imbri n sectorul energetic pot fi c?iar o ntoarcere
din drum a reformelor de pIn acum. Riscurile privesc n principal libera concurent pe
piata de energie. Gn prezent, e3ist dou riscuri ma+ore pentru concurenta n domeniul
energetic, care pot fi si penalizate de -omisia 6uropean.
1. Posibila nfiintare a dou companii cu pozitie dominant pe piat ce grupeaz
entitti reprezentInd cea mai mare parte a sectorului energetic electricitate / gaz /
crbune!, n special dac msura se suprapune peste nefinalizarea reformelor de separare
vertical a distributiei de furnizare0
&. -ontractele bilaterale cu electricitate, nc?eiate de companii de stat cu parteneri
privati, la preturi defavorabile statului .
Pe lIng aspectele de mai sus, e3ist nc distorsiuni pe pietele de electricitate si
gaz cauzate de nefinalizarea reformelor n sectorul energetic romInesc. Problemele
privesc n special faptul c liberalizarea pietelor, operational pe ?Irtie, nu este la fel si n
practic. Epre e3emplu, preturile la gazul din productia intern sunt mai mici decIt cele
ale gazului din import si sunt folosite pentru subventionarea unor companii sau industrii
n mod curios, lideri de opinie sau c?iar decidenti cu e3perient n sistem prezint public
aceast practic drept un e3emplu de bun practic, ce ar trebui perpetuat cIt mai mult
posibil!
(. Restructurarea sectorului ener'etic& riscuri pe piata e ener'ie
=ac anul trecut se discuta despre crearea unei companii integrate de electricitate,
msur abandonat o dat cu sc?imbarea guvernului, acum guvernul are intentia s
restructureze ntregul sector energetic electricitate, gaz, crbune! prin nfiintarea a dou
companii de energie integrate. =esi nu s-au dat prea multe detalii n legtur cu
functionarea lor, se stie deocamdat c acestea vor avea urmtoarea component.
/ Prima E1! ar include cele : comple3uri energetice >urceni, Rovinari, -raiova!0
dou unitti de la Lidroelectrica SIlcea, Elatina!0 nuclear unittile 1 si & -ernavod!0
compania de lignit E#;"!0 si o parte din 6lectrica. 6a va avea o structur de productie
:@O nuclear, 1)O ?idro, iar restul termo si va detine @(O din productia de electricitate0
/ -ea de-a doua E&! va include cea mai mare parte din >ermoelectrica =eva, Paroseni
Paroseni, 6;-6#!0 restul din Lidroelectrica Portile de Aier0 EL Eebes, Juzu, >Irgu
Diu, -aransebes, Lateg, 1rges, -lu+, Jistrita, Eibiu!0 compania de ?uil -#L!0
Romgaz0 restul din 6lectrica. Etructura sa de productie va fi :(O ?idro iar restul termo si
va detine @@O din totalul productiei.
-u toate c initial cele dou companii grupeaz practic ntreg sectorul energetic
1'
care a rmas neprivatizat : 6lectrice, productie de electricitate si gaz, sector minier!,
Ministerul 6conomiei se asteapt ca n cItiva ani investitiile private s reduc dominanta
pe piat a celor doi mari operatori. =up intrarea n functiune a investitiilor private n
productia de electricitate, ponderea pe piat a acestor entitti s-ar reduce pIn n &)1: la
@1O, respectiv :@O. Gn compensare, Petrom va a+unge la 1)O prin centrala de (<) MK
de la Jrazi0 iar 6nel va a+unge la rIndul su la 'O din piat.
Gn sine restructurarea nu conduce automat la probleme de concurent, ns noua
structur a sectorului ar putea creste riscurile ca pe piata de energie s poat aprea
abuzuri de pozitie dominant, sau s se acorde a+utoare de stat ne+ustificate si contracte
preferentiale n afara pietei, din cauz c.
/ #u se stie e3act structura celor dou companii, modul n care acestea vor functiona, nici
dac vor fi privatizate n viitor. =e pild, constituirea celor dou companii se poate face
prin fuziune sau prin crearea unui grup n care entittile rmIn separate. -?iar si n al
doilea caz, nu se stie dac tranzactiile dintre entittile din aceeasi companie vor fi n
termeni competitivi0 de e3emplu 6lectricele de stat care si n prezent sunt integrate
vertical, activitatea de furnizare si cea de distributie nefiind separate de facto! pot
cumpra prioritar energie de la productorii din grupul din care fac parte,
dezavanta+Indu-i pe ceilalti productori. =ac ns companiile vor fi fuzionate fr a se
separa clar din punct de vedere financiar-contabil entittile componente, tranzactiile
dintre entitti vor fi si mai greu de urmrit. 63ist riscul ca n E& pierderile
>ermoelectrica s fie acoperite de Lidroelectrica sau Romgaz prin subventii ncrucisate,
iar n E1 #uclearelectrica s sustin financiar -#L. Eansele ca acest lucru s se ntImple
sunt cu atIt mai mari cu cIt RomInia a negociat cu $6 eliminarea total a subventiilor
pentru ?uil pIn la 1 ianuarie &)11, lucru dificil de realizat.
Gn ultimele luni sindicalistii -#L au solicitat stergerea penalittilor si ma+orrilor
la datoriile -#L la buget si prelungirea perioadei de acordare a subventiilor pIn n
&)1@-&)1(. Eub presiune social, ntr-un ?olding este mai usor de adoptat msuri
anticompetitive ad-?oc decIt ar fi n cazul unor entitti separate tranzactionInd pe piat.
>oate aceste aspecte trebuie atent urmrite pentru a prentImpina probleme de
necompetitivitate n aplicarea reformelor n sectorul energie0
/ #u este clar de ce s-a preferat o variant cu doar dou companii, desi studiul initial pe
care l-a fcut Ministerul 6conomiei cu consultanti strini a luat n calcul ca fezabile si
variante cu mai multe entitti. Riscul ca unul dintre actorii de pe piat s obtin o pozitie
dominant de care s abuzeze e cu atIt mai mare cu cIt sunt mai putini astfel de actori.
GntrucIt studiul ministerului nu e public, nu putem sti nici motivele pentru care, de pild,
nu s-ar putea sparge productia de electricitate n mai multe unitti de productie, care ar
putea fi si privatizate pentru obtinerea de fonduri de investitii. Mai mult decIt atIt,
e3perienta arat c pe pietele unde e3ist un numr mai mare de productori, preturile la
energie sunt mai mici, n beneficiul consumatorilor
&)
Aig. 1. Preturi pe pietele spot n anul &))(, 6$R/MK?, minime si ma3ime
/ -oncurenta pe piata romIneasc de electricitate este oricum restrIns de interconectarea
limitat a pietei romInesti de energie. n electricitate, nu se poate tranzactiona peste
granit mai mult de 1)O din productie. Problema este aceeasi peste tot n $6, obstacolul
ma+or n calea liberei concurente si pietei unice de energie reprezentIndu-l slaba
interconectare a pietelor nationale. -u alte cuvinte, dac ne construim singuri companii
mari avem toate sansele s le transformm n companii dominante local mai curInd decIt
n actori importanti regional0
/ -?iar acum, nainte de nfiintarea celor dou companii, concentrarea pe piata energiei
electrice, desi este la nivel putin sub media $6, este totusi peste nivelul la care $6 aspir.
63ist doar opt state membre cu concentrare medie, cum si-ar dori -omisia 6uropean
ILL B%)-1())!0 sase state cu nivel mare de concentrare ILL1B 1())-%))), printre care
si RomInia! si 1: state cu concentrare foarte mare ILL peste %)))!. Nruparea oricror
entitti n societti mari cu mi3 de productie creste acest grad de concentrare, n contra
tendintei la nivel $.6.
Aig.&. Nradul de concentrare pe piata de electricitate n statele $6 n anul &))(
&1
/ Ministrul 6conomiei a declarat n pres1' c datoriile istorice la buget ale
>ermoelectrica %:%milioane R"#! si ale -#L : miliarde R"#! vor fi sterse. =ac nu
sunt nsotite de msuri de restructurare real altele decIt gruparea pur contabil n cei
doi operatori nationali!, care s elimine riscurile ca n viitor s se acumuleze din nou
astfel de datorii, spri+inul acordat acestor entitti reprezint a+utor de stat incompatibil0
-apacitatea de reglementare a sectorului energetic este nc limitat. 1#R6 e o
agentie de reglementare nfiintat n 1''', fuzionInd n &))B cu reglementatorul
sectorului de gaz, care pIn acum a avut practic e3perienta reglementrii doar pe o piat
cu multi actori. " piat cu putini actori, dominanti, este mult mai greu de reglementat
decIt o piat cu actori atomizati0
/ PIn n prezent nu a fost finalizat de facto separarea vertical a distributiei de furnizare
n cadrul celor opt 6lectrice, de stat si private!. 1ltfel spus, desi consumatorii au din
&))B posibilitatea s-si aleag furnizorii, n realitate gradul de liberalizare efectiv a
pietei a rmas pe la %)O si stagneaz de cItiva ani, iar motivele sunt cel putin partial
legate de dificultatea de a sc?imba efectiv furnizorul0
/ -rearea unor actori dominanti pe piat risc s reduc volumul tranzactiilor de pe bursa
"P-"M, o piat foarte competitiv. -resterea tranzactiilor pe bursa "P-"M a nsemnat
ngustarea nisei pentru contracte preferentiale Aig. :!. "P-"M a crescut rapid de la
nfiintarea sa n &))%, cu cca :-%O din piat n &))<, iar n prezent pe platforma
"P-"Mse tranzactioneaz cca :<O din electricitatea din RomInia prin comparatie,
bursa de energie din Aranta&) nu depseste B-(O!.
&&
Aig.:. -oncurenta pe piata de electricitate din RomInia
Eursa. "P-"M&1. PT$ U piata pentru ziua urmtoare0 P--J U piata contractelor
Jilaterale.
2. Contractele )ilaterale nc*eiate n a+ara pietei competiti#e
" parte din energia electric produs n RomInia face obiectul unor contracte pe
termen lung. $nele dintre aceste contracte se nc?eie pe piata "P-"M Piata
-ontractelor Jilaterale, P--J!, n mod competitiv. " alt parte se nc?eie n afara bursei
sau prin prelungirea celor anterioare. =in aceast ultim categorie fac parte si contractele
nc?eiate de productori de stat cu companii private. Gn &))&-&))@, Lidroelectrica a
nc?eiat contracte cu 11 firme si trader-i, supuse prelungirii anuale. Gn &))( ele au
reprezentat 1) >K?, respectiv B)O din productia anual a Lidroelectrica, sau aproape
&)O din energia electric tranzactionat n RomInia. Preturile contractelor negociate n
afara bursei sunt cu %)O mai mici decIt cele de pe "P-"M.
>eoretic, n baza unui ordin al Ministrului 6conomiei @@%/&))'! toate companiile
de stat sunt acum obligate s nc?eie contracte noi de vInzare de electricitate doar pe
burs, pentru a oferi acces competitiv. Motivul pentru care acest ordin a fost emis
priveste riscurile de guvernant implicite care apar n cazul companiilor de stat. "rdinul
nu se aplic volumelor de energie electric aferente contractelor reglementate - preturi
stabilite la 1#R6, cantittilor de energie electric tranzactionate pe Piata de 6c?ilibrare
si cantittilor de energie electric aferente contractelor aflate n derulare. "fertele de
vInzare a energiei vor fi avizate de -onsiliul de 1dministratie, iar administratorii
companiilor vor informa trimestrial conducerea ministerului si 1dunarea Neneral a
1ctionarilor cu privire la respectarea prevederilor "rdinului @@%, pe baza rapoartelor
lunare ale conducerilor e3ecutive ale societtilor de stat.
Gn afara necesittii unei transparente a tranzactiilor cu energie electric, emiterea
acestui ordin a fost +ustificat si de faptul c pretul energiei livrate atIt populatiei, cIt si
&:
consumatorilor comerciali, este Csubstantial mai mare decIt pretul de ac?izitie de la
productori uneori poate dublu!, din cauza tarifelor de transport, distributie, servicii de
sistem, care, la rIndul lor, sunt stabilite tot de autoritatea de reglementareC.
Responsabilitatea punerii n aplicare a prevederilor "rdinului nou semnat -
@@%/&))' - revine reprezentantilor Ministerului 6conomiei n 1dunrile Nenerale ale
1ctionarilor la societtile comerciale cu capital integral sau ma+oritar de stat, filialelor
acestora, respectiv n -onsiliul de 1dministratie al Regiei 1utonome pentru 1ctivitti
#ucleare, productori de energie electric aflati sub autoritatea Ministerului 6conomiei si
conducerii e3ecutive a acestor operatori economici. =esigur, pe o piat competitiv cu
actori rationali, care si urmresc propriul interes economic, orice participant poate intra
liber n contracte bilaterale negociate cu partenerii si, n termeni stabiliti de comun
acord, prin care fiecare firm doreste s-si ma3imizeze profitul actioneaz n interesul
actionarilor si!. ;ucrurile trebuie nuantate ns cInd unul dintre participanti la o
tranzactie bilateral este o companie de stat, unde actionari sunt contribuabilii, iar
controlul lor asupra managementului este limitat. Gn cazul companiilor de stat riscurile de
guvernant sunt mai mari, deoarece managementul poate fi mai motivat de cIstigul
personal decIt de profitabilitatea companiei, iar actionarii nu au posibilitatea de a
sanctiona prompt un asemenea comportament, cum s-ar ntImpla ntr-o companie
privat&& .
Prin acest ordin s-a urmrit tocmai minimizarea acestui risc de guvernant.
companiile de stat si scot productia de electricitate la licitatie, iar cumprtorul va fi cel
care ofer cel mai bun pret. Ecandalurile din pres privind contractele bilaterale negociate
s-au referit tocmai la vInzarea de electricitate de la productori de stat n principal
Lidroelectrica! ctre furnizori sau consumatori, n afara pietei transparente si la preturi
mici, considerate avanta+oase doar pentru partenerii privati si dezavanta+oase pentru
Lidroelectrica adic pentru contribuabilii-actionari!. Gn urma unor astfel de aran+amente
opace apar dou probleme.
1! electricitatea *ieftin, iese de pe piata la care avem acces toti ceilalti, deci
pretul pentru consumatorul final creste0
&! dac o companie de stat vinde ieftin energie unor firme n baza unor contracte
preferentiale iesind eventual c?iar n pierdere!, efectul este acela al unui a+utor de stat
dat prin intermediul unei companii de stat unor firme private.
=e altminteri, e3ist un precedent n ceea ce priveste recunoasterea de ctre
-omisia 6uropean a subventiilor mascate de la stat ctre privati ca a+utor de stat
incompatibil. Gn $ngaria, e3ist o companie de stat MSM! care are un monopol pe piata
angro de electricitate. 1ceasta a nc?eiat contracte pe termen lung unele pIn n &)&@!,
n conditii necompetitive, cu productori privati, de la care cumpr energie pentru a o
vinde mai departe. Preturile sunt foarte avanta+oase pentru productorii privati si
dezavanta+oase pentru compania de stat MSM, ceea ce a fcut -omisia 6uropean s
reactioneze pe motiv de a+utor de stat incompatibil.
Gn anumite cazuri, contractele bilaterale descrise mai sus pot distorsiona si
concurenta ntre trader-i, deoarece numai unii beneficiaz de conditii preferentiale, altii
neavInd acces decIt la electricitate mai scump. Riscul este cu atIt mai mare cu cIt
companiile implicate tranzactioneaz cantitti mai mari. =e aceea, dac se vor nfiinta
cele dou companii de electricitate, iar acest tip de contracte vor a+unge n portofoliul
unor companii cu pozitie dominant si vor acoperi o mare parte a consumului eligibililor,
&@
va fi distorsionat grav concurenta. 1cesta este un risc real, cu atIt mai mult cu cIt
companiile cuprinse n "rdinul nr. @@% sunt nominalizate, iar pIn la modificarea
ordinului, cu includerea numelor celor dou companii, acestea ar putea fi practic scutite
de obligatia de a vinde electricitatea pe burs perioad n care se pot nc?eia rapid niste
contracte pe termen lung, care s fie ulterior prelungite!.
Pe lIng problemele mentionate, apar distorsiuni punctuale pe pietele de electricitate si
de gaz, cauzate de nefinalizarea reformelor.
(. Li)erali,area e +acto este nc- incomplet-. 1proape +umtate dintre consumatorii
de electricitate, de pild, nu-si sc?imb furnizorii sunt *captivi,!. 1cestia cumpr de
fapt un *cos, de electricitate, asa cum era nainte de liberalizarea teoretic a pietei din
&))B, la pret de vInzare care este practic reglementat de 1#R6. 1celasi lucru se
ntImpl si pe piata de gaz, unde se face un *cos, de gaze din productia intern si import.
*-osul, perpetueaz ns e3istenta consumatorilor *captivi,. desi n realitate acestia ar
putea s cumpere electricitate de pe piat de la alti productori, *cosul, este mult mai
avanta+os, incluzInd electricitate *ieftin, de la Lidroelectrica si #uclearelectrica, care
nu ar putea fi cumprat de un consumator *eligibil,0
2. Su)#entionarea inustriei cu .'a, ie+tin/. Preturile la gaz ar fi trebuit aliniate la
nivelul celor de import pIn la sfIrsitul anului &))( fapt care ar fi desfiintat si *cosul, pe
piata de gaz!. Paritatea pretului la import a fost de-a lungul timpului o conditie a AMI,
preluat si de $6 n conditiile de aderare. Ecopul era ca preturile aliniate la competitia
e3tern s ofere stimulente pentru e3plorarea de noi rezerve, care ar fi devenit rentabile
dac preturile ar fi fost libere. >otusi, gazul din productie intern este n continuare tinut
mai ieftin si e folosit ca instrument de subventionare a industriei consumatoare n special
combinatele c?imice!.
". Suprare'lementarea autori,-rilor pentru proiecte. Gn sectorul gazelor, desi orice
proiect este realizat de ctre un proiectant, care se presupune c trebuie s aib
competente te?nice, proiectul trebuie avizat si de un *verificator atestat, orice titular de
licent specific e3ploatrii obiectivului!. Prin aceasta se limiteaz intrarea pe piat a
noilor concurenti, deoarece un titular de licent specific e3ploatrii obiectivului
respectiv nu este interesat s avizeze un proiect pentru un obiectiv pe care l va e3ploata
un viitor concurent al su. Gn plus, se reduce responsabilitatea proiectantului, iar costul
proiectului creste, ducInd la costuri mai mari si pentru consumatorul final.
0. Conclu,ii +inale
Solutiile acestor probleme, pentru Ministerul 6conomiei si 1#R6, sunt.
/ Restructurarea sectorului energetic nu trebuie fcut nainte de a analiza atent piata de
energie, pentru a permite libera concurent, beneficii ma3ime pentru consumatorul final
si o concentrare cIt mai mic a pietei. Etructura final a sectorului trebuie s fie conform
=irectivelor $6 privind separarea vertical si orizontal. =e asemenea trebuie respectate
directivele comunitare privind a+utorul de stat.
/ 1plicarea "rdinului nr. @@%/&))' pentru productorii de electricitate detinuti de stat.
1stfel, potrivit noului ordin&:, @@%/&))', vInzarea angro a energiei electrice este derulat
obligatoriu prin "P-"M.
/ Ainalizarea reformelor de liberalizare si separare a activittilor integrate vertical si
orizontal, cum s-a agreat cu -omisia 6uropean pe parcursul negocierilor de aderare.
1ceasta nseamn implicit si renuntarea la preturi administrate, desigur cu e3ceptia
&%
tarifelor reglementate pentru activittile de monopol retelele de transmisie si distributie!.
Gn concluzie, singurul mod de control eficient al practicilor comerciale restrictive
este respectarea cu strictete a legislatiei cu privire la concurent deoarece doar
respectarea legislatiei n domeniul concurentei asigur protectia, mentinerea si stimularea
concurentei n vederea promovrii concurentei loiale.
&<
1i)lio'ra+ie
;egea nr.11 din &' ianuarie 1''1 privind combaterea concurentei neloiale
;egea nr.&1 din 1) aprilie 1''< a concurentei
-urs de dreptul concurentei comerciale, conf.univ. dr. >itus Prescure &))@
1. Jirsan, Maria- ,,Integrarea economic european. Solumul II99, 6ditura
Aundatiei
-=IMM, Maramures, 1'''0
&. -ptIn, "ctavian- ,, #otiunea concurentei comerciale99- Revista de
drept
comercial, nr. 1/1''&0
:. -olectivul de 6conomie - ,, Microeconomie 4 note de curs 4 editia a II-
a,
revizuit99 , 6ditura $niversittii de Sest, >imisoara &))<0
@. =obrot, #it - ,, =ictionar de economie99- 6ditura 6conomic,
Jucuresti, 1'''0
%. Navril Ilie, Navril >atiana, Popescu 1nisia - ,, Mediul concurential si
politica
$niunii 6uropene n domeniul concurentei99, -olectia Prelegeri #r. 1@ ,
6ditura
6conomic, Jucuresti, &))<0
<. Mosteanu, >atiana- ,,-oncurenta. 1bordri teoretice si practice99, 6ditura
6conomic, Jucuresti &)))0
&B