Sunteți pe pagina 1din 16

ANOMALII PE PLAN SAGITAL

I. Sindromul ocluziei distalizate ( clasa II Angle)


- Ocluzia distalizata se caracterizeaza printrun decalaj de minesiune sau pozitie a mandibulei in
sens sagital in raport cu maxilarul si restul masivului facial
- In cadrul acestui sindrom se descriu 2 forme clinice:
1. Retrognatia mandibulara functionala
- O tulburare de pozitie a mandibulei determinata de dezechilibrul dintre 2 grupe musculare
antagoniste: muschii propulsori ai mandibulei care sunt in hipofunctie si cei retropulsori care
sunt in hiperfunctie.
Etiologie
Sunt inctiminati urmatorii factori functionali:
- Lipsa stimulilor care produc mezializarea fiziologica a mandibulei: alimentatia artificiala a non-
nascutului, regimuri alimentare care nu stimuleaza o masticatie activa si o abrazie fiziologica
- Respriratia orala si maxilarul ingust care mentine mandibula in pozitie distalizata ( fen. Korbitz)
- Pozitie joasa si retrasa a limbii in repaus
- Incompetenta labiala
- Parafunctii ale buzei inferioare aspirate, muscate
- Obiceiuri vicioase: sugerea degetului
- Posturi vicioase: sprijinirea mentonului pe pumn
- Contacte dentare premature
- Retruzia incisivilor superiori si supraacoperirea frontala accentuata
Examen facial
- Etaj inferior micsorat
- Sant mentonier concentrat
- Buza inferioara aspirata
- Profil convex prin menton retras
Examen endobucal
- Arcada superioara esre de aspect normal sau este modoficata in cazul asocierii cu alte anomalii:
DDM, protruzie (cls II\1 Angle), ,retruzie (cls II\2 Angle)
- Arcada inferioara: suprapozitia grupului frontal sau turtirea grupului frontal sau inghesuiri
- La nivelul ocluziei: rapoarte de distalizare la nivelul canin si molar, treapta sagitala variabila,
supraacoperire accentuata
Examenul functional
- Posibilitate de propulsie ampla a mandibulei in timpul fonatiei cu cresterea dimensiunii
verticale a etajului inferior
- Aparitia unui spatiu mare de inocluzie laterala
- Imbunatatirea aspectului fizionomic prin propulsia mandibulei
- Tulburari fizionomice masticatorii de autointretinere si posibil tulburari fonetice
Obiective terapeutice
- Eliminarea factorilor etiologici
- Mezializarea mandibulei
- Nivelarea planului de ocluzie
- Tratarea anomaliilor asociate (DDM. II\1, II\2)
2. Retrognatie mandibulara anatomica
- Se caracterizeaza printrun deficit de dezvoltare a mandibulei cu sau fara afectarea formei sale
Etiologie
- Factori genetici
- Afectiuni ATM ( atrite, anchiloze, malformatiuni, traumatisme)
- Interventii chirurgicale in vecinatatea zonei de crestere a mandibulei (cartilagiul condilian)
- Forme functionale netratate
Examen exobucal
- Etaj inferior miscorat
- Fanta labiala interdeschisa sau in contact fortat
- Menton foarte retras
- Corp mandibular redus
- Profil tipic de pasare
Examen endobucal
- Arcada superioara poate avea aspect normal sau poate prezenta un DDM cu inghesuire cu sau
fara protruzie
- Arcada inferioara prezinta protruzie compensatorie sau arcada este evazata sau prezinta un
sort cu inghesuire
- Ocluzie: rapoarte de distalizare accentuate si o treapta sagitala mare
Examen functional
- Limitarea\ imposibilitatea miscarii de propulsie mandibulara
- Afectarea grava a functiilor aparatului dento-maxilar
II. Sindromul progenic (cls III- Angle)
- Anomaliile cuprinse in acest sinfrom au un simptom comun: ocluzia inversa frontala cu sau fara
treapta sagitala negativa, iar in regiunea laterala relatiile de ocluzie pot fi de cls III- Angle sau cls
I- Angle
- In cadrul acestui sindrom se descriu 4 forme clinice:
1. Angrenarea inversa (A.I.) (1-2 dinti)
- poate fi o anomalie se sine statatoare sau un simptom asociat, de obicei DDM-ului cu
inghesuire si malpozitii dentare
- apare in dentatia mixta si poate interesa 1 sau 2 dinti frontali superiori sau tot grupul incisiv
cand vorbim de ocluzie inversa frontala
- A.I. reprezinta o urgenta in stomatologie
Etiologie
- Modificari de ax dentar
- Persistenta dintilor temporari si eruptia oralizata a dintilor permanenti superiori
- Interval mare intre eruptia frontalilor inferiori si superiori astfel incat inferiorii egreseaza si
determina eruptia palatinala a celor superiori
- Pozitia intramaxilara palatinala a mugurilor incisivului superor
Examen exobucal
- Relatii normale
Examen endobucal
- Modificari de pozitie la nivelul incisivilor
- Modificari de forma a arcadei
- Modificari ocluzale limitate: in zona frontalilor fiind prezent A.I.
- Retractii gingivale
Examen functional
- Tulburari fizionomice in suras si in vorbire
- Tulburari masticatorii datorate blocajului ocluzo-articular
- Tulburari de autointretinere: trauma ocluzala directa, limitarea miscarilor mandibulei
Obiective terapeutice
- Creare de spatiu
- Realizarea saltului articular
2. Prognatismul mandibular functional
- Se caracterizeaza printrun decalaj sagital intre cele 2 maxilare datorita pozitionarii anterioare a
mandibulei (=propulsie)
- Ocluzia inversa frontal este mai extinsa de de obicei de la canin la canin
- se instaleaza precoce in dentatia temporara datorita unor contacte dentare premature care
obliga mandibula sa alunece spre anterior
Etiologie
- prezenta cuspizilor neabrazati la nivelul dintilor temporari
- obturatii ocluzale in exces
- egresiuni in zona laterala consecutive extractiiloe premature
- tipuri/ticuri de imbufnare cu impingerea mandibulei inainte
- obiceiuri vicioase de supt
- deglutitia atipica
- pozitia joasa si anterioara a limbii
- macroglosie
- amigdale hipertrofice ce duc la propulsia mandibulei pentru marirea istmului faringian
Examen exobucal
- proeminenta buzei inferioare si a mentonului
- inversiunea treptei labiale
- sant mentonier sters
- profil usor concav
Examen endobucal
- arcade normale eventual retruzie superioara
- protruzie si treme inferioare
- ocluzie inversa frontala cu ssupraacoperirea inversa variabila
- in zona laterala rapoarte de cls III sau I Angle
- uneori ocluzie incrucisata bilateral
Examen functional
- in repaus mandibula ia o pozitie normala
- posibilitatea retropulsie pana in pozitia de cap la cap a incisivilor
- inchiderea gurii in 2 timpi: in drumul de inchidere se constata contactul prematur cu dezocluzia
in rest (timp 1) dar pt realizarea intercuspidarii maxime mandibula este propulsata (timp 2)
Obiective terapeutice
- indepartarea factorilor cauzali
- dezorientarea relatiilor d ocluzie
- retropulsia mandibulei
- realizarea saltului articular
- contentia rezultatului obtinut
3. Progenia falsa = retrognatia maxilara
- Decalajul sagittal este determinat de insuficenta dezvoltare a maxilarului care de impresia falsa
de proeminare a mandibulei
Etiologie:
- Anomalii congenitale de tipul depiscaturilor palatine
- Cicatrici postoperatorii si posttraumatice
- Aplazia incisivilor laterali
- Hipodontii in arcada superioara
- Extractii premature ale incisivilor temporari
- Traumatisme cu pierderea incisivilor superiori
Examen exobucal
- Buza superioara infundata
- Eventual prezenta unor cicatrici
- Profil concav prin retrochielie superioara
Examen endobucal
- Arcada superioara insuficient dezvoltata
- Dinti inghesuiti
- Arcada inferioara normal dezvoltata
- Ocluzie inversa frontala
- In zona laterala rapoarte de cls I sau III Ange
Obiective terapeutice
- Stimularea dezvoltarii maxilarului
- Inhibarea dezvoltarii mandibulei
4. Prognatismul mandibular anatomic = progenia adevarata
- Este forma cea mai grava in care decalajul sagital cu inversarea rapoartelor de ocluzie se
datoreaza hiperdezvoltarii mandibulei
- Se manifesta in dentatia temporra si se accentueaza cu varsta
Etiologie
- Ereditatea
- Hiperfunctia glandei hipofize
- Macroglosie
- Prognatism madibular functional netratat
Examen exobucal
- Eraj inferior marit
- Unghi goniac deschis obtuz
- Ramura orizontala oblica
- Menton proeminent
- Procheilie inferioara
- Profil concav
Examen exobucal
- Arcada superioara de aspect normal sau cu protruzie compensatorie
- Arcada inferioara dezvoltata in exces cu treme uneori retruzie compensatorie
- Ocluzia in zona frontala : ocluzie inversa, treapta sagitala negativa, supraacoperire inversa,
ocluzie deschisa
- Ocluzia in zona laterala: relatii de mezializare( cls III Angle)


ANOMALII IN PLAN VERTICAL
A. SINDROMUL OCLUZIEI ADANCI
- Sindromul ocluziei adanci reprezinta asupraacoperirea accentuala a dintilor frontali
- In cadrul sindromului sunt cuprinse 3 forme clinice:
1. Ocluzia adanca acoperita cls II/2 Angle
- se caracterizeaza prn supraacoperirea accentuata si retrizia incisivilor inferiori
- se manifeste in dentatia temporara si este preluata de dentatia mixta si permanenta
Etiologie
- caracter ereditar ( prezenta la nou-nascut a relatiei de capac de cutie a crestelor edentate
- existenta la mai multi membrii ai familiei
- neinfluentarea formei arcadei de obiceiurile vicioase de supt
- influenta terapeutica dificila
- recidiva frecventa
Examen facial
- etaj inferior micsorat
- sant mentonier accentuat
- menton proeminent
- buze evazate cu un contact strans pe toata suprafata
- etaj mijlociu bine dezvoltat sagital = profil cu nas mare
Examen endobucal
- arcada maxilara scurtata sagital, forma de trapez prin retruzia incisivilor sau numai a incisivilor
centrali, incisivii laterali in versiune vestibulara sau pot fi rotati M-V , baza apicala bine
dezvoltata, denivelarea planului de ocluzie prin suprapozitia grupului frontal
- arcada mandibulara: poate prezenta o retruzie si inghesuire sau turtirea arcului frontal si curba
Spee accentuata
- ocluzia: la nivel frontal supraacoperire de 2/3 sau totala cu treapta sagitala medie iar lateral
avem rapoarte de ocluzie de cls I sau II Angle uneori ocluzie lingualizata
Forme clinice
a. ocluzia adanca acoperita adevarata:
- etaj inferior mult micsorat
- spatiu de inocluzie fiziologica mare
- supraacoperirea frontala se reduce mult sau dispare in fonatie
- in mecanismul de producere participa atat dezvoltarea excesiva verticala a zonei frontale cat
mai ales hipodezvoltarea zonei laterale
b. ocluzia adanca acoperita falsa:
- etaj inferior usor micsorat
- semne faciale mai atenuate
- spatiu de inocluzie fiziologica redus
- supraacoperirea frontala se mentine in repaus
- se datoreaza in special excesului de dezvoltare verticala a regiunii frontale maxilare
Obiective terapuetice
- nivelarea planului de ocluzie prin ingresiunea frontalilor si/sau egresiunea lateralilor
- reducerea supraacoperirii frontale
- protruzia incisivilor
- alinierea dintilor
- corectarea relatiei de ocluzie
- in ocluzia acoperita adevarata nivelarea planului de ocluzie se fac prin egresiunea lateralilor
datorita spatiului mare de inocluzie fiziologica
- in ocluzia acoperita falsa nivelarea planului de ocluzie se face prin ingresiunea frontalilor
datorita spatiului mic de inocluzie fiziologica
2. Ocluzia adanca in acoperis (cls II/1 Angle)
- Se caracterizeaza prin supraacoperire frontala accentuata
- Incisivii inferiori fiind in contact cu coletul celor superiori sau cu mucoasa palatinala si o preapta
sagitala mare
- Treapta sagitala este determinata de:
- = Protruzia frontalilor superiori
- = Retruzia frontalilor inferiori
- = Retrognatie mandibulara
- = Asocierea acestora
3. Ocluzia coborata sau prabusita
- Supraacoperirea frontala sa detoreaza:
- = lipsei suportului lateral al dimensiunii verticale de ocluzie
- = compromiterea zonei de sprijin
- = edentatii termino-terminale
Examen exobucal
- Etaj inferior micsorat saunormal
Examen endobucal
- Zona de sprijin afectata prin carii extinse, radacini gangrenoase, brese
- Egresiuni ale dintilor antagonisti
- Supraacoperire frontala
B. SINDROMUL OCLUZIEI DESCHISE
- Se caracterizeaza prin:
- = lipsa de contact interdentar in sens vertical dat. dintii superiori sau inferiori nu ajung in
planul de ocluzie. Cavitatea enoorala comunica astfel cu vestibulul bucal
- = lipsa de contact intre marginile incizale ale dintilor frontali determina o ocluzie deschisa
frontala iar lipsa de contact in zona laterala determina o ocluzie deschisa lateral
- Sindromul cuprinde 2 forme clinice:
- Mai exista si ocluzia deschisa laterala
1. Ocluzia deschisa functionala
- Este determinata de deformarea verticala a proceselor alveolare si/sau inhibarea eruptiei
dentare
Etiologie
- Factori functionali:
- = interpunerea limbii intre arcade in repaos, fonatie, deglutitie
- = interpunerea intre arcade a buzei inferioare
- = obiceiuri vivioase de supt degetul sau suzete
- = interpunerea sau muscarea unor obiecte
Examen exobucal
- Fara modificari
- Eventual un etaj inferior usor marit
Examen endobucal
- Modificarea curbei Spee la arcada superioara sau la ambele arcade prin infrapozitia grupului
frontal
- Modificari sagitale sau transversale asociate
Obiective terapeutice
- Indepartarea factorilor cauzali
- Favorizarea eruptiei dentare
2. Ocluzia deschisa anatomica
- Este determinata de o infragnatie frontala si/sau supragnatie laterala care duc lipsa de contac
intre marginile incizale respectiv fetele ocluzale ale dintilor celor doua arcade
Etiologie
- Ereditatea
- Rahitismul
- Cicatrici labio-mentoniere sau cervicale
- Cresterea exagerata a proceselor alveolare in zona laterala
- Egresiuni sau extruzii ale dintilor laterali
Examen exobucal
- Faces alungit
- Etaj inferior mult marit
- Santuri faciale sterse
- Fanta labiala intredeschisa
- Profil drept
Examen endobucal
- Arcada superioara denivelata prin infrapozitia grupului frontal
- Arcada inferioara poate fi turtita
- Ocluzia: inocluzie verticala simetrica sau asimetrica
- Peste 5-6 mm uneori 10-15 mm posibil contacte doar la nivelul ultimilor molari
- Gingivite, carii proximale, carii de colet, displazii dentare
Obiective terapeutice
- Inhibarea cresterii verticale
- Stimularea eruptiei dentare in zona frontala
- Rapoarte de acoperire la incisivi de 1/3
- Rapoarte de ocluzie stabile lateral
3. Ocluzia deschisa laterala
- Este o forma clinica mai grava caracterizata prin inocluzie verticala ls nivelul premolarilor sau
molarilor
- Poate fi unilaterala, bilaterala, localizata sau extinsa
- Se mai poate intalni ca forma tranzitorie in perioada de eruptie
Etiologie
- Tulburari de crestere localizate
- Interpozitii ale partilor moi (limba si obraji)
- Interpozitii de obiecte
- Agenezii sau incluzii dentare


DIZARMONIA DENTO-MAXILARA (DDM)
- se defineste ca o discordanta intre volumul maxilarelor si volumul dentar adica o incongruenta
intre spatiul necesat mai mare (perimetrul dentar) si spatiul disponibil mai mic (perimetrul
arcadei)
- se manifesta prin DDM cu inghesuire si DDM cu spatiere
Etiopatogenie
- factorul esential este independenta celor doua sisteme dentar si maxilar dpdv embriologic,
filogenetic, genetic, ontogenetic si patologic
- embriologic = originea diferita a dintilor si a maxilarelor : dintii au origine ecto-mezotermica iar
maxilarele au origine nezechimala
- filogenetic = reducerea dimensionala mai accentuata si mai rapida a arcadelor alveolare decat
cea a dintilor
- genetic = mosterniri incrucisate: dinti mari de la un parinte si maxilar mic de la celalalt parinte
- factori neuroendocrini si metabolici = nanism hipofizar, acromegalie, disfunctii gonodale
- factori neuro musculari = dezechilibrul grupelor musculare, intra si extra orale consecutiv
disfunctiilor orale
- factori dentari
- Inlocuirea zonei de sprijin
- Factori iatrogeni

A. DDM cu inghesuire
Examen exobucal
- Fara modificari sau cu tulburari fizionimice in suras si in vorbire
Examen endobucal
- in dentatia temporara inghesuirile sunt rare si se manifesta pe la 4-5 ani prin lipsa tremelor
- In faza 1 a dentatiei mixte (6-9 ani) incisivii erup inghesuiti , suprapusi, rotati
ex: incisivii erup aliniati insa odata cu eruptia unui dinte permanent se mobilizeaa si se elimina
2 dinti temporari
molarii de 6 ani pot determina rizalize patologice si eliminarea pecoce a M2 temporar
DDM mascat = incisivul lateral este in contact cu fata meziala a P1 sau a M1 temporar
- Faza a 2 a a dentatiei mixte (9-12 ani)
ex: incisivi aliniati cu lipsa spatiului pentru canin
incisivi inghesuiti iar spatul pentru canin micsorat
ectopii sau entopii ale C sau P2
- In dentatia permanenta
Ex: eruptii ectopice ale M2 sau M3
Inghesuiti ale frontalilor intial corect aliniati
Incluzii ale M3
- Semne ocluzale: devieri ale liniei interincisive, angrenaje inverse, ocluzii incrucisate, rapoarte
false de distalizare sau mezializare
Topografia DDM
- Maxilar
- Mandibular
- Bimaxilar
- Anterior
- Posterior
- Simetric
- Asimetric
Forme clinice de DDM
- DDM primar
- DDM tranzitoriu
- DDM secundar
1. DDM cu inghesuire primar
- Este determinat de:
- = deficit cantitativ de crestere a maxilarelor
- = macrodontie
- = asocierea celor 2 factori
- Ca si semne precoce avem riza-liza patologica si aliminarea prematura a dintilor temporari
2. DDM cu inghesuire tranzitoriu
- Se datoreaza:
- = discordantei dintre varsta osoasa mai intarziata si varsta dentara mai precoce
- = diferentelor dimensionale dintre I permanent si cei temporari
- = inghesuirea usoara se poate autorezolva prin folosirea free-way-space0ului daca zona de
sprijin est epastrata si daca ordinea de eruptie este favorabila
3. DDM cu inghesuire secundar
- Poate sa apara consecutiv:
- = tulburarile de crestere directionala
- = dizarmoniilor alveolare ( endoalveolii, retroalveolodentii)
- = prezenta unor dinti supranumerari
- = extractiilor premature
Obiective terapeutice
- Eliminarea factorilor cauzali prezenti
- Crearea spatiului
- Armonizarea morfofunctionala a sistemului osos si dentar
- Alinierea dintilor
- Corectarea relatiilor de ocluzie

B. DDM cu spatiere
- Se caracterizeaza printrun exces de spatiu disponibil pe arcada comparativ cu spatiul necesar
pentru incadrearea armonioasa a dintilor
- Sunt prezente treme generalizate in caz de microdontie sau exces de dezvoltare a arcadelor
alveolare dintii avand dimensiuni normale
- Spatiul situat intre I centrali se numeste diastema
1. Diastema tranzitorie
- Apare odata cu eruptia incisivilor centrali permanenti si se va inchide spontan odata cu eruptia
incisivilor laterali sau cel mai tarziu al C daca acestia au pozitie intramaxilara corecta
2. Diastema adevarata
Etiopatogenie
- Ereditatea
- Fren labial median hipertrofic si jos inserat
- Sept fibros interincisiv gros
- Fibromuoasa abundeneta
Examen endobucal
- Spatiu dintre incisivii centrali de 2-3 mm sau mai mare
- Axele incisivilor paralele
- Asocierea de treme
- Dinti de dimensiuni normale
- Fren labial gros si jos inserat
- Inalibirea papilei interincisive la ridicarea usoara a buzei
3. Diastema falsa (secundara)
- Este secundara altor anomalii:
- = aplazia incisivilor laterali
- = Incisivi laterali nanici
- = meziodens inclus sau erupt pe arcada
- = C inclusi in pozitie orizontala
- = macroglasie
- = posture anormale si disfunctii linguale
- = migrari dentare in parodontopatii
- = traumatisme cu fracture pe linia mediana
Examen endobucal
- Spatiu interincisiv foarte variabil ca dimensiune
- Axele incisivilor divergente in hipodontia incisivilor laterali
- Incisivi oralizati in cazul unor dinti supranumerari erupti pe arcada
- Incisivi dispusi in evantai cu axe divergente in incluziile caninilor si in cazul unor baze apicale
mici
Obiective terapeutice
- Inlaturarea cauzei
- Inchiderea diastemei
ANOMALIILE DENTARE DE NUMAR
1. DINTII SUPRANUMERARI
- Sunt dinti in plus fata de numarul normal al unei serii dentare ( teporari sau definitive)
- Frecventa lor este mai mare in dintii permanenti
- Intereseaza mai mult maxialrul decat mandibula si mai frecvent regiunea incisiva, dar pot apare
in orice alta zona
- Se pot dezvolta independent sau alaturi de un dinte din seria normala avand o forma
asemanatoare cu cea a dintelui din vecinatate sau pot fi atipici
- Pot erupe pe arcada sau raman inclusi
Etipoatogenia
- Pot fi rezultatul unei cresteri excesive a lamei dentare
- Sunt considerati ca o revenire la formula dentara ascentrala ( la stramosi aveam 3 incisivi, 1
canin, 4 premolari, 3 molari)
- Sunt considerati ca un rezultat al diviziunii mugurilor dentari din seria normala
Aspecte clinice
- Daca erup pe arcada determina modificari de pozitie ale dintilor vecini
- Daca raman inclusi pot produce tulburari de eruptie, malpozitii dentare, rizalize patologice,
necroze pulpare, nevralgii
- Un dinte supranumerar unit cu un incisiv din seria normala pot determina monstruozitati de
forma si volum denumiti dinti fuzionati
Meziodensul
- Este un dinte supranumerar dismorfic, conic sau tuberculat situat pe linia mediana superioara
- Poate fi unic, doi sau mai multi
- Cand sunt doi erup palatinal
- Pot ramane inclusi, iar prezenta lor poate fi doar banuita prin intarzierea eruptiei incisivilor
centrali, diastema mare, ori deplasarea incisivilor
Tratament
- Daca sunt erupti se fac extractii
- Daca sunt inclusi prin interventii chirurgicale
- Apoi inchiderea spatiilor cu ajutorul aparatelor ortodontice
2. Hipodintia = reducerea nr dintilor se mai numeste anodontie sau agenezie
- Poate interesa dinti izolati sau poate fi extinsa
- Anodontia poate fi partiala sau totala
Aplazia
- Anomaliile pot interesa ambele dentatii dar mai mult la cea permanenta
Etiopatogenie
- Factori genetici
- Boli metabolice
- Boli infectioase
- Intoxicatii
- Factori filogenetici ( absenta mugurilor dentari de sfarsit de serie M3, PM2, incisivi lateral)
Forme clinice
a. Lipsa de incisiv lateral superior
- Poate fi unilaterala sau bilaterala
- Daca este unilaterala monimul poate fi nanic
- Este banuita prin persistenta dintilor temporari
- Existenta incisivului lateral nanic
- Atitudine terapeutica mentinere sau inchidere de bresa in functie de situatia clinica
b. Agenezia incisivului inferior
- Daca este diagnosticat precoce atitudinea terapeutica va fi de inchidere de bresa
- Lipsa premolarilor
- Ageneziile de premolari 2 inferior, dar se pot intalnii situatii de agenezii in diagonala
- Atitudine terapeutica in functie de situatia clinica
- Agenezia M3 este benefica in cazurile cu DDM cu inghesuire
Hipodontii extinse
- Intereseaza ambele dentatii si ambele arcade
- Dinti stabili : incisiv, canin si molar 1
- Topografia dintilor absenti este de obicei simetrica
- Dintii sunt mai mici cu forme atipice si malpozitionati
- Tulburari: de ocluzie, fizionomice, masticatorii, fonetice
Obiective terapeutice
- Stimularea cresterii maxilarului
- Corectarea malpozitiilor dintilor prezenti si refacerea functiilor afectate prin aparate
ortodontice sau proteze infantile
Anodontia totala
- Lipsa tuturor mugurilor dentari
Aspect facial
- Este asemanatoare cu edentatia totala
- Etaj inferior micsorat
- Sant mentonier accentuat
- Buza inferioara eversata
- Profil convex prin menton retras
Aspect endobucal
- Creste alveolare reduse ca volum
Obiective terapeutice
- Refacerea functiei fizionomice, masticatorii, fonetice prin realizarea de proteze infantile totale
care se schimba la 1 1,5 2 ani pentru a nu frana procesele de dezvoltare a maxilarelor

ANOMALII DE POZITII
1. Ectopia
- Este anomalia in care 1 dinte partial sai complet erupt este situat in afara arcadei fie vestibular
ectopie, fie inauntrul arcadei ontopie
- Cel mai frecvent sunt caninii superiori si premolarii 2 inferiori
1. Ectopia de canin
Factori
- Persistenta caninului temporar cu radacina neresorbita
- Extractia prematura a caninului temporar
- Reducerea, lipsa spatiului pe arcada dentara, macrodontii
- Migrarile posteextractionale
- Migrari de eruptie
- Drumul lung pe care ar trebuie sa strabata caninul superior in timpul eruptiei
Simptomatologie
- Bombarea zonei vestibulare a caninului cu tendinta ectopica
- Canin in eruptie sau complet erupt uni, bilateral sitat in vestibular, mezio-versat cu spatiu
micsorat (mezio-vestibulo-infra-gresiune)
- Canin erupt palatinal sub incisivul lateral sau la distanta mai mare
2. Rotatia este o modificare unidentara in care dintele se rasucese in jurul axului lung
Etiologie
- tulburari in perioada de formare a dintelui
- tulburari de eruptie
- obstacol in timpul eruptiei
- sunt frecvente rotarile incisivului superior in despicaturi labio-palatinale
Simptomatologie
- tulburari fizionomice
- angrenaje inverse
- disfunctii ocluzale
3. Transpozitia
- Reprezinta inversarea locului de pe arcada a 2 dinti vecini
- cel mai frecvent dinti interesati este caninul care poate inversa locul de pe arcada cu incisivul
lateral
- Poate fi partiala sau totala
- In transpozitia partiala dintii se suprapun : un dinte este ectopic si un dinte este entopic
Etiologie
- Modificari de pozitie ale mugurilor dentari
- Tulburari de eruptie sau extractii premature
4. Incluzia
- reprezinta situatia in care un dinte permanent nu este prezent pe arcada, dupa o perioada de
peste 1, 2 ani de la limita superioara a intervalului de eruptie este prezent intamaxilar cu
radacina complet formata
- cel mai frecvent se intalnesc incluzii de canin superior, molar 3 inferior, incisiv superior,
premolar 2 inferor,si canin inferior
Etiopatogenie
- drumul lung si sinuos pe care caninul superior il parcurge
- Pozitia intramaxilara a mugurilor dentari
- Conformatie atipica a coroanei si radacinii
- Pierderea potentialului de eruptiei
- Obstacole de eruptie
- Traumatismele dintilot temporari insotite de intruzie
- Reducerea spatiului pe arcada
- Migrarea
- DDM primar cu anodontie
- Ereditatea
Simptomatologie
- Persistententa dentatiei primare
- Absenta de pe arcada a dintelui temporar cat si a celui permanent
- Tulburarea ordinii de eruptie
- Inclinarea axelor
- Prezenta diastemei false
- Bombarea osoasa a dintilor inclusi
- Tulburari locoregionale osoase
5. Reincluzia
- Retentia secundara
- Reprezinta revenirea partiala sau totala in profunzime a procesului alveolar a unui dinte care a
fost prezent pe arcada in planul de ocluzie
- Dintele lipseste de pe arcada sau vizibil doar suprafata ocluzala
- Spatiul poate fi pastrat pe arcada sau micsorat prin inclinarea dintilor vecini = ex radiologic
evidentiat molarul 2 temporar cu radacina partial resorbita si prezenta premolarului cu
radacina formata conform varstei
Cauze posibile de reincluzie
- Anchiloze dentoosoase
- Forte de presiune a dintilor vecini aflati in eruptie


CONSECINTELE PIERDERII PREMATURE ALE DINTILOR TEMPORARI
- Dintii temporari au rolul de a asifura functiile ADM si in dezvoltarea normala a acestuia cu toate
acestea pierderea lor precoce este usor acceptata de catre parinti
Consecinte:
- Tulburarea functiilor ADM
- Tulburari loco-regionale prin migrari verticale ale dintilor antagonisti si prin migrari sagitale ale
dintilor vecini bresei
- Tulburari de eruptie ale dintilor permanenti
- Anomalii de ocluzie
- Tulburari ale dinamicii mandibulare
- Consecinte asupra psihicului micului pacient
- Tulburari de dezvoltare
Extractia prematura = extractia unui dinte temporar efectuata cu minim 1,5 nia inainte de
varsta de inlocuire fiziologica
- Cu cat intervalul de timp este mai mare cu atat consecintele sunt mai accentuate depinzand de
dintele extras, nr extractiilor, simetria lor, relatiile de ocluzie si gradul de dezvoltare al
arcadelor
Pierderea incisivilor temporari
Cauze:
- Traumatisme
- Carii complicate
- Rizalize patologice
Determina:
- Tulburari fizionimice
- Tulburari fonetice
- Afectarea inciziei alimentelor
- Repercursiuni asupra psihicului copilului
- Instalarea obiceiului vicios de interpunere a limbii in bresa
- Egresiunea incisivilor inferior care pot favoriza o ocluzie inversa sau adanca
Tratament:
- Proteze infantile adjuncte
- Puncti cu sprijin pe canin cu coronite prefabricate schimbate periodic pt a nu influenta
procesele de crestere
- Ele nu se cimenteaza decat la un capat
Pierderea dintilor din zona de sprijin
Cauze:
- Complicatiile cariilor dentare
- Molari temporari care nu mai pot fi recuperati
- Consecinte:
- Migrari verticale egresiuni
- Blocaje ocluzale
- Migrari sagitale
Pierdera M2 temporar:
- Inainte de eruptia M de 6 ani : migrarea M1 permanent spre mezial intramaxilar => inchiderea
completa a bresei
- Dupa eruptia M de 6 ani in arcada inferioara M 1 permanent se va inclina spre bresa (mezio-
versiune) iar in arcada superioara M1 se va roti in jurul radacinii palatinale
Consecinte:
- P2 superior va erupe palatinal si va determina aparitia caiilor pe suprafetele de contact ale
celor 3 dinti -> M1 P1 P2
- Datorita autocuratirii deficitare si a periajului ingreunat
- P2 inferior ca erupe lingual sau va ramane inclus vertical intre M1 si P1
Pierderea M1 temporar
Consecinte:
- dintii anteriori ocupa spatiul lui extras prematur
- migrarea meziala a M de 6 ani si a M2 temporar
- pierderea unilaterala va determina devierea liniei interincisive
- modificarile sunt mai accentate daca extractie se face la 5-6 ani
Pierderea caninului temporar
- este rara
- determinata de carii
- de rizalize patologice determinate de incisivul lateral permanent
- daca eliminarea este unilaterala deviaza linia mediana

Regulile migrarilor postextractionale
- daca radacina este incomplet formata dintii care delimiteaza bresa vor migra corporal
(gresiune)
- Daca radacina este complet formata si apexul inchis dintii care delimiteaza bresa se vor inclina
spre aceasta ( versiune)
- Inclinarea este mai accentuata la dintii situati distal si mai accentuata la mandibula
- Daca extractia se face cu mult timp inainte de varsta de inlocuire si mugurele dintelui inlocuitor
este situat profund intramaxilar atunci eruptia lui va fi mult intraziata si migrarea dintilor vecini
accentuata
- Migrarea orizontala este limitata daca dintii au o morfologie pronuntata si daca sunt corect
angrenati in ocluzie
- Discordante mari interarcadice apar daca se fac extractii in arcade insuficient dezvoltate
Tratament:
- Mentinerea spatiului prin:
- Tratamentul corect al leziunilor carioase
- Refacerea morfo functionala a dintelui afectat
- Mentinatoare de spatiu fixe sau mobile care au urmatoarele indicatii:
- = perimetrul arcadei este corespunzator
- = spatiul post-extractional nu s-a micsorat
- = relatiile ocluzale sunt corecte
- Recastigarea spatiului prin:
- Distalizarea M1 permanent
- Corectarea axelor dintilor inclinati

PIERDEREA DINTILOR PERMANENTI
Cauze:
- Complicatiile cariei dentare (M1)
- Tarumatisme (incisivi)
Molarul de 6 ani
- Consecintele difera in functie de varsta la care s-a efectuat extractia
- = intre 7-9 ani
- Migrarea ampla spre distal a P2 cu transferarea bresei intre cei doi premolari
- Distalizarea ambilor premolari si aparitia unui spatiu intre C si P1
- Antagonistul poate egresa
- = intre 10-11 ani
La molar: = gresiunea M2 si inchiderea bresei dinspre posterior inchiderea biologica
- = M2 erupt se va inclina spre mezial iar premolarii spre distal miscorand bresa
- = Antagonistii pot egresa
- = Apar disfunctii ocluzale
La incisiv: = daca varsta copilului este mica 7-8 ani apar migrari corporale favorabile unei
inchideri biologice a bresei
- = dupa varsta de 8 ani dintii vecini se inclina miscorand bresa, apar devieri ale liniei
interincisive, apar egresiuni ale dintilor antagonisti si disfunctii ocluzale
- = daca nu sunt conditii de inchidere a bresei , bressa se pastreaza cu mentinatoare de sptiu
asigurand conditii favorabile unui tratament protetic ulterior