Prin multiplile lui sarcini jurnalistul este un venic cuttor i distribuitor de informaii,un pedagog care

educ publicul,un lider de opinie care creeaz condiii,un animator care mobilizeaz i solidarizeaz,o
persoan preucupat de divertisment,un creator de cultur i promotor al valorilor democratice.
Diplomaie, rbdare, spirit organizatoric i rezisten la stres sunt o parte dintre elementele pe care trebuie
s le dein un bun comunicator. Mai mult, este nevoie de o minte foarte structurat i mult imaginaie.
Domeniul relaiilor publice a suferit importante schimbri de-a lungul timpului. De la simplu comunicator
necesar n diferite organizaii, care juca rolul doar al unui intermediar, n prezent, se caut persoane cu
experien n domeniu, de preferat, absolveni ai unei faculti de comunicare i care s cunoasc ntreaga
palet de responsabiliti specifice postului.
Un specialist n relaii publice ar trebui s aib atenie la detalii, orientare ctre rezultate, capacitate de a
dezvolta relaii bune cu partenerii si, indiferent c este vorba despre clieni, jurnaliti, reprezentani ai
unor comuniti. n plus, un specialist trebuie s aib afinitate fa de domeniul pentru care comunic.
Comunicatorii gndesc i implementeaz campanii pe termen lung sau scurt pentru a crea o legtur de -
succes dintre o companie i publicul ei, pentru a construi i menine relaii pozitive dintre aceste dou
pri, toate acestea regsindu-se sub diferite forme, de la relaii media, la lobby, campanii online sau de
responsabilitate social. Ofer consultan partenerilor n stabilirea strategiei i politicilor de comunicare.
Creeaz strategii de comunicare i pstreaz relaii cu presa i targetul fiecrei publicaii, astfel nct s
poat alege din ofertele de pia exact acele locuri de comunicare unde mesajul ajunge cel mai repede i
cel mai clar. Lucreaz foarte bine cu cuvintele, le stpnesc foarte bine sensurile i construcia lor n
contexte, face distincia dintre comunicatul de pres i articolul de profil.
Idealul unui comunicator nu este sa-i vada textul publicat ca atare, ci s transmit coerent mesajul
clientului su. Se ajunge la o intrebare legat de tema formulata iniial - stabilirea graniei ntre
publicitatea mascat i campania de relaii publice. Nu trebuie ca PR-istii sa faca publicitate mascata, ci sa
convinga ca punctul lor de vedere este cel bun si cel care serveste interesul public. PR-istii cad deseori in
capcana de a crede ca stiu sa faca mai bine meseria jurnalistului. De multe ori si jurnalistii cred acelasi
lucru despre meseria de comunicator, insa cel mai important este sa acceptam si unii si altii existenta celei
de-a treia entitati care regleaza relatia sistemul de autoreglementare care ofera solutii.
Conflictul intre jurnalist si comunicator apare in situatiile de criza. De multe ori si PR-istul, ca si
jurnalistul, lucreaza sub presiunea dead-line-ului, iar jurnalistii trebuie sa inteleaga ca c comunicatorii nu
pot controlat numai relatia cu ei, ci si pe cea cu compania pentru care lucreay. Comunicatorul trebuie sa
stie sa aplaneze tensiunile, trebuie sa aiba mereu zambetul pe buze. Politetea in relatia dintre jurnalisti si
oamenii de PR joaca un rol important. Daca esti cordial, apreciativ, prietenos, atunci tensiunile se
atenueaza si ambele parti stiu ca se afla de aceeasi parte a baricadei. De multe ori uit sa se mulumeasc
cand o stire este preluata profesional de jurnalisti si asta nu trebuie sa se intample daca este un PR-ist
bun".
Jurnalistul trebuie sa inteleaga ca el are drept client publicul, iar PR-ul are drept client o companie. In
momentul in care ziaristul isi asuma rolul comunicatorului si confunda tipurile de public se comite o
grava eroare care se regaseste chiar si in modul in care este formulata legislatia. Aici pot aparea tentatiile
de interese reciproce despre care vorbeste Legea Audiovizualului. Eu consider o tradare munca unui
jurnalist in folosul unui singur client, al unei companii anume din moment ce clientul declarat al
jurnalistului este o tara intreaga. Ca jurnalist nu poti promova un produs fara a recunoaste ca esti PR.
Trebuie sa-ti asumi oficial responsabilitatea de comunicator pentru a fi legiferat atat de profesie, cat si de
clientul tau.
Problemele pe care le au comunicatorii n relaia cu jurnalitii
1. Nu existat respect reciproc;
2. Presa nu acorda dreptul la replica desi este obligatie deontologica;
3. Se trunchiaza informatii;
4. Nu exista ziaristi specializati pe domenii, problema structurala a presei locale;
5. Ziaristii se schimba prea des. Apar mereu figuri noi care dispar la fel de repede precum au aparut;
6. Comunicatorii prefera relatii de lunga durata cu ziaristii, de unde vine si increderea reciproca.
Problemele jurnalistilor in relatia cu comunicatorii:
1. Comunicatorii dau comunicate incomplete sau hilare;
2. Lipsa de transparenta;
3. Raspund greu solicitarilor;
4. Folosesc un limbaj prea tehnic;
5. Au asteptari exagerate.
Principii din Ghidul de Bune Practici:
1. Respect reciproc pentru pozitia celuilalt;
2. Negociere directa jurnalist - comunicator pentru durata raspunsului la solicitare.
Comunicatorii fr jurnaliti nu pot exista nici jurnalitii fr comunicatori.
Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii




Raport



Tema : Partenerul privelegiat
al jurnalistului este
comunicatorul de relaii cu
publicu

Autor : Trifan Alexandru
Grupa : J136L
anul I
Specialitatea: Jurnalism
Obiectul : Tipologia Comunicrii







Chisinau 2013