Universitatea Al. I.

Cuza Iasi
Faculatatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Finante Banci
Referat
Contractul de Asigurare
Principii care stau la aza Contractului de Asigurare
Interesul Asigurail
!"##$!
%.&efinirea si trasaturile 'uridice ale contractului de
asigurare
&efinirea contractului de asigurare

Relatiile sociale dintre oameni se realizeaza in baza unor intelegeri verbale sau scrise,
pe baza contractelor.
Art. 942 din Codul civil roman defineste contractul in felul urmator: acordul intre doua
sa mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic.
Contractul de asigurare este un contract cu caracter civil. !rice asigurare este o
activitate comercila pentru societatea de asigurari si nu se poate inc"eia cu titlu gratuit.
#rimele polite de asigurare $maritima%, care se pstreaza azi in diverse muzee ale lumii,
inc"eiate de negustorii din &enova, #isa, 'lorenta si (enetia, in secolul al )*(+lea, sunt scrise
in limba italiana si reprezinta modelul pe baza caruia s+au dezvoltat si celelalte polite.,
-in punct de vedere juridic, contractul de asigurare face parte din categoria contractelor
aleatorii.
Codul civil prevede la art. ./01: contractul aleatoriu este convenienta reciproca ale
carei efecte, in privinta beneficiilor si a pierderilor pentru toate partile, sau pentru una sau mai
multe dintre ele, depinde de un eveniment incert. Contractul dee asigurare este primul care se
incadreaza in aceasta categorie.
Contractul de asigurare este actul 'uridic consensual( aleatoriu( sinalagmatic( cu
titlu oneros si cu e)ecutare succcesiva( prin care asiguratul se oliga sa plateasca o
anumita suma de lei numita prima de asigurare( in sc*imul careia asiguatorul isi
asuma oligatia ca la producerea evenimentului +riscul asigurat, sa plateasca
asiguratului sau eneficiarului despaguirea de asigurare sau suma asigurata( in
limitele convenite precum si in onoarea oligatiilor de raspundere civil ace revin
asiguratilor fata de terti.-


%." .rasaturile 'uridice ale contractului de asigurare
-in definitia prezentata mai sus rezulta trasaturile juridice caracteristice ale
contractului de asigurare.
a. Contractul de asigurare este un contract personal intrucat obiectul asigurarii poate
fi o propietate, un bun sau un interes2 prin contractul de asigurare se asigura persoana sau
persoanele si proprietatea.

333333333333333333333333333333
, Constantinescu, -an Ang"el, Tratat de Asigurari, 4d. 4conomica, 5ucuresti, 2664, pag. .0
2
7 5istriceanu, &"eorg"e -. , Asigurari si Reasigurari in Romania, 4d. 8niversitara, 5ucuresti , 2661, pag. 209
-aca asiguratul vinde proprietatea asigurata, noul proprietar nu este asigurat in baza
aceluiasi contract, decat daca societatea de asigurari accepta acest fapt.
. Contractul de asigurare este consensual deoarece, pentru formarea si e9istenta sa
valabila , este necesara simpla e9primare a partilor, neinsotita de vreo forma de publicitate
juridica. 'orma scrisa, ce se intelege in mod obligatoriu $art. .6 din lege%, reprezinta numai
proba contractului nu si o conditie pentru e9istenta sa.
Contractul de asiguare se inc"eie in forma scrisa, insa aceasta nu este ceruta ad
validatem, ci numai pentru ad proationem., *n consecinta, lipsa formei scrise nu atrage
nulitatea contractului, ci determina numai limitarea posibilitatii de a dovedi e9istenta si
continutul acestuia.
-aca partile si+au preconstituit un inscris pentru dovedirea contractului inc"eiat, acesta
trebuie sa fie susceptibil de a avea in vedere ca, intr+adevar contractul a fost inc"eiat. #olita de
asigurare sau certificatul de asigurare, precum si c"itanta $decontul% de prima transmisa
asiguratului face dovada e9istentei contractului de asigurare.
c. Contractul de asigurare este sinalagmatic +ilateral,( deoarece esentiala in
componenta este reciprocitatea drepturilor si obligatiilor, inclusiv interdependenta acestora.
Astfel, obligatiei asiguratului de a plati prima de asigurare ii corespunde obligatia
asiguratorului de a plati indemnizatia de asigurare pentru pierderea ce a inregistrat+o ca
urmare a producerii evenimentului asigurat, dupa cum si sub aspectul drepturilor se constata
ca asiguratul care a platit prima de asigurare este indreptatit sa fie indemnizat de asigurator
pentru piederea suferita din indemnizarea asiguratului direct. :a randul sau, asiguratorul nu
este tinut de obligatia de a plati vreo indemnizatie pana la plata primei de asigurare aferente
riscului si este in drept a o pretinde de la asigurat. Realizarea obligatiei societatii de asigurari
depinde de indeplinirea prealabila a obligatiei asiguratului.
d. Contractul de asigurare este cu titlu oneros( deoarece, in esenta, fiecare parte isi
doreste obtinerea unui avantaj. Caracterul oneros este evident la contractul de asigurare din
reciprocitatea prestatiilor: respectiv asiguratul, prin plata primei de asigurare, urmareste sa
obtina protectie si, in final, indenmizarea pentru piederea inregistrata ca urmare a producerii
evenimentului asigurat2 asiguratorul are la dispoztie prima de asigurare in sc"imbul protectiei
acordate asiguratului si platii indemnizatiei de asigurare. Criteriul cel mai acceptat pentru
determinarea caracterului onros al contractului in general si a contractului de asigurare in mod
special rezulta din analiza cauzei contractului si nu din interdependeanta drepturilor si
obligatiilor.
3333333333333333333333333333333333333
/
, 5istriceanu, &"eorg"e -. , Asigurari si Reasigurari in Romania, 4d. 8niversitara, 5ucuresti , 2661, pag. 209
e. Contractul de asigurare este afectat de modalitati atat de termen( cat si de conditie.
;odalitatea termenului se materializeaza in sensul ca un contract de asigurare este marcat
intotdeauna de o data de incepere a raspunderii asiguratorului pentru consecintele producerii
riscului subscris, iar in ceea ce priveste materializarea condtiei, aceasta incepe sa produca
efecte numai odata cu indeplinirea conditiei producerii evenimentului asigurat.
f. Contractul de asigurare este un contract cu e)ecutare succesiva, adica se
esaloneaza in timp si nu se e9ecuta dintr+o data, fiind valabil pe o perioada mai lunga de timp.
Asiguratul stie care este perioada in care va primi despagubirea sau suma asigurata daca se
produce riscul asigurat. Concomitent, societatea de asigurari solicita incasarea primei de
asigurare la termenele stabilite si acorda continuu despagubiri si sume asigurate in toata
perioda de valabilitate a asigurarii. Rezulta ca partea care si+a indeplinit obligatia are dreptul
sa beneficieze de contraprestatia prevazuta in contract, pana la e9pirararea valabilitatii
contractului.
Regulile rezolutorii nu sunt aplicabile contractului de asigurare. <eindeplinirea de
catre asigurat a obligatiilor sale nu produce efecte decat pentru viitor si, drept urmare, primele
de asigurare platite pe perioada anterioara rezilierii nu se restituie asiguratului. -isparitia
obiectului asigurat prin efectul altui eveniment decat cel in vederea caruia s+a inc"eiat
asigurarea implica rezilierea de drept a contractului.
g. Contractul de asigurare este unic pentru intreaga sa durata. 8nicitatea
contractului de asigurare se mentine pe toata durata prevazuta a contractului. Acesta este
guvernat de conditiile stabilite la semnarea lui, iar prima anuala se calculeaza prin raportarea
la intreaga durata a contractului,fapt care determina consecintele juridice ale unicitatii.
*n cadrul unei perioade de asigurare determinata,contractul de asigurare poate fi
modificat la cererea asiguratului pentru includerea unui risc suplimentar.*n acest caz se
calculeaza si se ac"ita o prima de asigurare suplimentara .
*. Contractul de asigurare este un contract cu caracter aleatoriu. Aceasta inseamna
ca la inc"eierea contractlui partile nu cunosc e9istenta sau intinderea avantajelor patrimoniale
ce vor rezulta penru ele din contract. 4ste vorba de un eveniment viitor si incert care poate
duce la obtinerea de castig sau pierdere pentru fiecare parte. *n cazul asigurarii, evenimentul
produce numai pierdere.
<otiunea de aleatoriu provine din cuvantul latin care inseamna risc, pericol, primejdie,
noroc. *n momentul inc"eierii contractului nu se poate cunoaste daca, si in masura in care,
fiecare parte semnatara a contractului va avea un avantaj sau o pierdere la e9pirarea asigurarii.
49istenta sau intinderea obligatie de plata, de catre societatea de asigurari, a despagubirii sau
a sumei asigurate, nu se cunoaste in momentul semnarii contractului, intrucat indeplinirea
acestei obligatii depinde de producerea riscului pe perioada asigurarii. *n cazul in care se
produce riscul asigurat, societatea de asigurari plateste o indemnizatie de asigurare mult mai
mare decat prima incasata.
i. =ub aspectul efectelor produse, contractul de asigurare este generator de drepturi
de creanta( deoarece acesta este constituit din drepturi si obligatii reciproce materializate in
bani.
4
'. Contractul de asigurare este un contract de adeziune( deoarece > forma si caluzele
contractului sunt stabilite de catre societatea de asigurari,potentialul asigurat avand
posibilitatea de a adera sau de a respinge aces contract.;ajoritatea contractelor de asigurare
standard cuprind conditii contractuale+perioada de asigurare,cota de prima,riscuri
asigurate.?otusi,in cazul contractelor de valoare foarte mare sau foarte importante,continutul
contractului este supus negocierilor intre parti.#entru a evita formularile insuficient de clare
sau mai putin accesibile potentialului asigurat,reglementarile legale din anumite tari prevad o
serie de dispozitii obligatorii cu privire la modul de intocmire a contractului,a caracterelor
literelor folosite,a locului in care trebuie amplasate anumite prevederi,etc. @
.
/. Contractul de asigurare este un > contract de una credinta,fapt ce presupune ca
inc"eierea si e9ecutarea acestuia se realizeaza cu buna credinta intre parti.*ncalcarea acestui
principiu conduce la decaderea din dreptrui a asiguratului. @
2
.
-an Ang"el Constantinescu, Tratat de asigurari,, vol ., 4ditura 4conomica, 2664, 5ucuresti, pag 06
2
&".-.5istriceanu, Asigurari si Reasigurari in Romania,4ditura 8niversitara,2664,5ucuresti,pag 212
0
". Principiile pe aza carora se inc*eie si se
deruleaza contractele de asigurare
Contractele de asigurare se bazeaza pe aplicarea unor principii care, desi nu sunt
mentionate in contract, trebuie cunoscute si respectate de cele doua parti. -intre acestea, sunt
demne de mentionat urmatoarele:
".% Principiul despaguirii conform caruia contractele nu ofera despagubiri
peste valoarea pierderilor suferite de asigurat, intrucat se cosidera ca o persoana nu trebuie sa
profite din riscurile asigurate. Conform acestui principiu, asigurarea nu presupune
despagubirea completa a asiguratului. Ca urmare, despagubirea va fi mai mica decat valoarea
asigurata datorita reducerii fransizei sau impunerii altor limitari privind despagubirea.
Aplicarea acestui principiu serveste atingerii a doua obiective:
- impiedica asiguratii sa profite din asigurare;
- reduce riscul subiectiv prin indepartarea interesului pentru profit.
0iscul suiectiv apare in acea imprejurare in care o persoana provoaca in mod
intentionat o paguba sau e9agereaza valoarea daunelor produse. ?ermenul de risc subiectiv
se refera la defecte sau slabiciuni ale caracterul uman, fiind consecinta unei supraasigurari sau
a unor circumstante care pot tenta oamenii sa cauzeze sau sa e9agereze pagubele produse,
pentru a obtine profit.
:a asigurarile de bunuri si raspundere civila, contractul de asigurare este un contract
de indemnizare $de despagubire%. Asiguratul nu trebuie sa obtina beneficii dintr+un prejudiciu
rezultat ca urmare a producerii evenimentului asigurat.
*n asigurarile de viata, sanatate, accidente, contracte de asigurare nu sunt contracte de
indemnizare, deoarece viata, sanatatea si integritatea corporala nu se pot evalua in bani2
casigurarile de persoane si primele de asigurare se calculeaza dupa alte criterii.
#otrivit acestui principiu, in cazul producerii riscului, asiguratul este repus in situatia
financiara pe care o avea inaintea producerii pagubei. *ndemnizarea reprezinta compensarea
financiara e9acta a daunei respective.
#entru stabilirea despagubirii se folosesc mai multe metode,in functie de tipurile de
asigurari :
+in asigurarile de bunuri, despagubirea este determinata de valoarea intrinseca a
bunului inainte de producerea daunei.*n caz de dauna totala,se are in vedere deprecierea sau
aprecierea costului initial,dar nu mai mult decat suma asigurata 2in caz de dauna partiala,se
evalueaza costul reparatiilor sau reducerea valorii.
*n aceste tipuri de asigurari e9ista, in principiu, patru moduri de despaguire, in
functie de intinderea pagubei si de gradul de distrugere al bunului asigurat.Acestea sunt :plata
cash a intreprinderii,repararea pagubei, inlocuirea si refacerea bunului avariat.
*n unele polite$de e9emplu, in politele de incendiu din practica britanica%se afla
mentionate e9pres trei metode de despagubire : @compania va plati asiguratului valoarea
1
bunului la momentul distrugerii sau valoarea daunei sau, la alegerea sa, valoare apentru
refacerea sau inlocuirea bunului sau a unei parti a acestuia. @
/
#lata in numerar este cea mai frecventa si mai vec"e modalitate de rezolcAvare a
indemnizarii.Repararea sau refacerea prejudiciului este mai frecvent folosita in asigurarile
auto,in atelierele, de regula, agregate de asigurator.*nlocuirea bunului avariat sau a partilor ce
necesita acest lucru apare in special la asigurarea de bunuri sau in cazurile in care solutionarea
pe aceasta cale este cea mai simpla pentru ambele parti.
-e e9emplu, inlocuirea geamurilor unei cladiri dupa o e9plozie, sau inlocuirea la
bijutier a unui diamant pierdut dintr+un inel care avea tre idamante.?ot mai frecvent inlocuirea
apare si la asigurarile auto,cand o masina noua este distrusa intr+un accident si inlocuita cu
una similar.


"." Principiul interesului asigurail
Conditia de baza a oricarui contract de asigurare o costituie interesul asigurabil.
Contractantul sau asiguratul trebuie sa aiba o relatie particulara in legatura cu obiectul
asigurat si aceasta poate fi: proprietatea, viata sau raspunderea pe care voiesste sa le asigure.
-aca aceasta relatie lipseste, atunci este imposibila legalitatea contractului, ducand la anularea
sau imposibilitatea aplicarii lui, in functiie de natura asigurarii.
! persoana are un interes asigurabil, daca in urma producerii unui eveniment supus
asigurarii ar putea suporta o pierdere financiara sau orice alt prejudiciu. -esi pot e9ista mai
multe persoane cu interes asigurabil, doar persoanele asigurate pot fi despgubite.
Pentru a fi asigurabil, un interes trebuie sa fie economic, evaluabil in bani si
bineinteles, sa existe in momentul incheierii contractului.
!biectul asigurarii poate fi reprezentat de orice forma de proprietate sau eveniment ce
poate duce la pierderea unui drept legal sau crearea unei obligatii fata de tert. =pre e9emplu,
obiectele asigurarilor de bunuri pentru riscul de incendiu pot fi: cladiri, utilaje, mijloace de
transport2 in asigurarile de raspundere civila, obiectul il reprezinta raspunderea fata de terti
pentru pagube materiale sau afectari corporale2 la asigurarile de persoane se asigura viata, se
contracteaza asigurari contra accidentelor2 in asigurarile maritime se asigura nave, marfa,
raspunderea fata de terti etc.
4ste foarte important de mentionat ca in contractul de asigurare nu se asigua cele
prezentate mai sus,ci interesul comercial, patrimonial al asiguratului fata de obiectul
agigurarii.
!biectul contractului de asigurare este, de fapt, numele dat interesului financiar pe
care o presoana il are in legatura cu obiectul asigurarii.
> Conceptul se afla la originea doctrinei interesului asigurabil si a fost e9plicat clar
intr+un caz deja celebru din practica juridica britanica, cunoscut sub numele de cazul
Castelolian v. #reston, in anul .BB/, astfel :
Ce este asigurat printr+o polita de incendiu C<u caramizile sau materialele folosite
pentru constructia cladirii, ci interesul asiguratului in legatura cu acel obiect al asigurarii. @
4
/
(ioleta Ciurel, Asigurari si reasigurari:abordari teoretice si practice intrernationale,4ditura All
5ecD,2666,5uc, pag .96
4
*bidem /
E
1 Interesul asigurail este definit ca fiind interesul ce se naste din raporturile unei
persoane cu privire la un anumit bun ce poate fi asigurat.*nteresul asigurabil reprezinta
valoarea baneasca a bunului, e9pusa pierderii sau valoarea patrimoniala care poate fi pierduta
pentru asigurat sau beneficiar ca urmare a producerii evenimentului asigurat. @
0
Conditiile esntiale pentru e9istenta unui interes asiigurabil sunt :
%,*n cazul pierderii sau degradarii unui bun,asiguratul sa sufere o dauna, ce poate fi
evaluata monetar.
",5unul mentionat trebuie sa constiuie obiectul asigurarii de bunuri.
2,Asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat 2astfel spus
asiguratul sa aiba o relatie directa, recunoscuta legal, cu obiectul asigurarii, astfel incat sa aiba
de suferit in urma distrugerii acestuia.Regula generala in asigurarile de bunuri este la interesul
asigurabil sa e9iste atat in momentul inc"eierii asigurarii, cat si in momentul producerii
riscului asigurat.*n caz contrar, contractul de asigurare este nul de drept.
-e regula, interesul asigurabil decurge din statutul de proprietar al persoanei care
doreste sa isi asigure bunul.*nsa, in afara proprietarului bunului mai e9ista si alte persoane
care pot avea u interes aigurabil, in situatii cum ar fi :
a.Proprietate in comun.-e e9emplu, o persoana care detine in comun cu una sau mai
multe persoane un imobil, are dreptul legal de a asigura imobilul respectiv la intreaga
valoare.*n caz de distrugere totala a imobilului asigurat, persoana respectiva va beneficia de
despagubire doar in limita dreptului sau de proprietate.-aca incaseaza valoarea totala a
despagubirii, va actiona ca agent al celorlalti proprietari, fiind obligata sa le ofere acestora
partea ce li se cuvine din despagubire.
.Proprietate ipotecata. *n cazul unui contract de ipoteca,au un interes asigurabil
atat debitorul ipotecar, in calitate de proprietar, cat si societatea ipotecara, in calitate de
creditor.-e obicei, in asemenea cazuri, se inc"eie o asigurare in numele ambelor parti.
c.Proprietate inc*iriata.C"iriasul nu este obilgat sa inc"eie un contract de asigurare
al proprietatii inc"iriate.*n cazul in care inc"eie o astfel de asigurare, el o face in numele si in
folosul proprietarului, neputand pretinde incasarea despagubirilor in urma producerii unui risc
asigurat.4l poate doar sa pretinda proprietarului restituirea primelor de asigurare.
d.Proprietate aflata in custodie :costodele au interes asigurabil,deoarece este
responsabil din punct de vedere legal pentru orice dauna produsa bunului pe care il detine in
custodie.
e.Asiguratul face parte din familia proprietarului.#ersoanele din familia
proprietarului pot utiliza obiectul asigurarii, ceea ce determina un inters asigurabil al acestora
fata de bunul respectiv.
*nteresul asigurabil este necesar din urmatoarele trei motive :
a.pentru a preveni actiunile speculative.'ara un interes asigurabil,un contract de asigurare
este un contract speculativ iar contractele speculative nu pot fi e9ecutorii din punct de
vedere legal.-e e9emplu, *on ar putea asigura cladirea apartinand ;ariei, fata de care el nu
are un interes asigurabil, presupunand ca in acea cladire se va produce un incendiu.-aca *ona
ar avea dreptate, el ar putea primi o despagubire ce depaseste cu mult prima pe care, in caz
contrat, ar fi pierdut+o.
.Pentru a reduce paguele intentionate.*n situatia in care nu e9ista interes
asigurabil, asigurarea ofera partii asigurate care cauzeaza in mod deliberat un eveniment
0
&". -. 5istriceanu Asigurari si reasigurai in Romania, 4ditura 8niversitara, 5ucuresti, 2661, pag 214
B
asigurat posibilitatea de a obtine un profit.-e e9emplu, dupa cumpararea asigurarii pentru
casa ;ariei, *on poate provoca un incendiu pentru a incasa asigurarea.
*n general, se comsidera ca prin impunerea conditiei interesului asigurabil se reduce
numarul pagubelor intentionate.?entatia de a cauza o paguba este mult mai redusa in situatia
in care e9ista un inters asigurabil.-e e9emplu, desi *on poate distruge bunul uinei persoane
care nu+i este ruda, precum ;aria, este putin probabil ca va pune foc propriei case pentru a
obtine profit.
c.=prijinirea principiului despagubirii.#rincipiul despagubirii sustine ca o persoana nu
trebuie sa profite in urma producerii unei daune asigurate.;ajoritatea contractelor de
asigurare de bunuri si de raspundere civila sunt contracte de despagubire.Contrat politelor cu
sume agreata, care prevad, in cazul producerii riscului, plata unei sume prestabilite, contractul
de despagubire prevede plata unei sume determinate in functie de valoarea pagubei, supuse
insa anumitor limite.
Interesul asigurabil in asigurarea de viata :
*n afara companiei de asigurari, un contract de asigurare de viata implica raporturi
distincte cu patru entitati :
+solicitantul care solicita asigurarea 2
-proprietarul politei sau detinatorul politei care poseda polita de asigurare 2
+asiguratul, dupa al carui deces compania de asigurare va plati despagubiri 2
+beneficiarul sau beneficiarii care vor primi despagubirile din partea companiei de
asigurare dupa decesul asiguratului.
=olicitantul si proprietarul politei sunt, de obicei, aceeasi persoana, iar proprietarul politei
poate fi si asigurat.-e e9emplu, ;i"ai solicita o asigurare de viata pentru acoperirea propriei
sale vieti si o numeste pe sotia sa ca beneficiar.;i"ai este proprietarul, solicitantul si
asiguratul.*ntr+un alt e9emplu, ;atei cumpara o asigurare de viata pentru fiul lui si apare in
polita drept beneficiar. *n acest caz, ;atei este solocitantul, proprietarul politei si beneficiarul,
iar fiul sau este asiguratul.
Interesul asigurabil in asigurarea de sanatate :
*nteresul asigurabil din polita de asigurare de sanatate variaza in functie de caracterul
acesteia, respectiv daca este polita cu suma agreata sau un contract de despagubire.#olitele cu
suma agreata accepta plata unei sume prestabilite, fara a lua in considerare valoarea
pagubelor, cu conditia ca evenimentul asigurat sa se produca.Cerintele privind interesul
asigurabil sunt in esnta aceleasi cu cele aplicabile asigurarii de viata.Aceasta inseamna ca
interesul asigurabil trebuie sa e9iste doar la emiterea politei.=olicitantul+beneficiar este cel
care trebuie sa faca dovada e9istentei acestui interes.
Contractele de despagubire sunt emise pentru a despagubi asiguratul, pana la limita
ma9ima a politei, si nu mai mult decat valoarea afectiva a pagubelor.*n polita de asigurare de
sanatate de aces tip,, cerintele privind interesul asigurabil respecta regulile aplicabile
asigurarii de bunuri si de raspundere civila.*n general, asiguratl trebuie sa faca dovada
interesului asigurabil la momentul pagubei.Asiguratul satisface aceasta cerinta daca are, la
momentul pagubei, dreptul la un venti $in asigurarea indemnizatiilor de invaliditate% sau
obligatia de a plati c"eltuielile medicale$in asigurarea c"eltuielilor medicale%.
Interesul asigurabil in asigurarea de bunuri si de raspundere civila :
*nteresul asigurabil in asigurarea de bunuri si de raspundere civila are cateva
caracteristici :
9
+Asiguratul este cel care are un interes asigurabil 2
+*nteresul asigurabil trebuie da e9iste in momentul producerii pagubei.Cu putine
e9ceptii, asiguratii ce au inc"eiat polite pentru bunuri sau raspundere civila nu sunt obligati sa
satisfaca cerinta interesului asigurabil in momentul emiterii politei.
+-iverse relatii ce dau nastere la interese asigurabile.#roprietarul are, evident, un
interes asigurabil fata de proprietatea detinuta.?otusi, notiunea de interes asigurabil nu se
restarnge doar la > proprietari @.-iverse drepturi, in afara de dreptul de proprietate, pot crea,
de asemenea, interese asigurabile fata de proprietate.
> *nteresele asigurabile in cazurile de raspundere civila sunt ceva mai putin
evidente.?otusi legislatia americana stabileste ca orice entitate are un interes asigurabil
fata de un eveniment care poate determina o obligatie pentru acea entitate .*nteresele
asugurabile ce au la baza o obligatie legala potentiala nu decurgdin dreptul de
proprietate.Acestea sunt determinate de faptul ca asiguratului i se pot impune de catre tribunal
despagubiri pentru daune bsau prejudicii rezultate dintr+un eveniment asigurat. @
1
".2 Principiul surogatiei
!peratiunea juridica prin care toate drepturile creditorului se transmit asupra celui
care plateste sau care este tert fata de raportul initial dintre creditor si debitor si poarta numele
de surogatie +inlocuire%. @
E

Conform acestui principiu asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau
beneficiarului asiguraraii, contra celor raspunzatori de producerea pagubei in limita
despagubirii platite.
=ubrogarea se aplica numai la contractele de indemnizare. #rin subrogare,
asiguratorul e9ercita actiunea in nume propriu, ca titular al dreptului asupra creantei, respectiv
actiunea pe care asiguratul ar fi intentat+o impotriva autorului pagubei. Asiguratorul va
beneficia de toate avantajele, putand opune tertilor mijloacele de aparare sau e9ceptiile ce ar fi
fost invocate de asigurat.
Asiguratorul, fiind surogat in drepturile asiguratului, are sarcina de a proba culpa
tertului in producerea pagubei. -aca asiguratul a intentat actiune judiciara contra tertului
vinovat, asiguratorul se poate substitui asiguratului in orice faza a procesului. -aca
indemnizatia platita de asigurator este mai mica decat valoarea prejudiciului, e9iosta
posibilitatea ca asiguratul sa recupereze contravaloarea pagubei atat ca asigurator, cat si de la
tertul raspunzator.
-e e9emplu, daca, Radu, conducand in mod neglijent un autove"icul, loveste
camionul lui *on, asiguratorul politei de asigurare auto casco cumparata de *on va acoperi
c"eltuielile de reparatie a camionului, deoarece polita acopera avariile aduse camionului.Cu
toate acestea, asiguratorul lui *on va incerca, probabil, sa recupereze costurile de la Radu, pe
motiv ca acesta se face vinovat de producerea coliziunii$sau de la asiguratorul de raspundere
civila a lui Radu, care va plati in interesul lui%.! data de asiguratorul lui *on l+a despagubit pe
acesta, asiguratorul este > subrogat @ drpturilor lui *on asupra lui Radu F drepturile anterioare
ale lui &eorge privind despagubirea saunt acum drepturile asiguratorului.#rocesul de
1
-.A.Constantinescu, ?ratat de asigurari, vol ., 4ditura 4conomica, 2664, pag 1.
E
?itel <egru, Asigurari- hid de asigurare, 4ditura All 5ecD, 5ucuresti, 2661, pag 20
.6
recuperare de la persoana vinovata $sau de la asiguratorul acesteia% a sumelor platite este
cunoscut ca > subrogatie @.
4lementele principale ale subrogatiei sunt :
+partea care revendica drepturile subrogatiei trebuie sa fie cea care a platit prima
despagubirea 2
+partea care revendica subrogatia nu reprezinta un simplu voluntar, ci are obligatia
legala de a plati despagubirea 2
+partea care revendica subrogatia este raspunzatoare indirect pentru plata
despagubirii 2
+o terta parte este raspunzatoare direct pentru plata despagubirii.
#rin e9ercitarea subrogatiei de catre partea care a revendicat acest drept nu se incalca
prevederile legale.
".3 Principiul unei credinte
:a contractarea unei asigurari, asiguratul poate cunoaste in detaliu conditiile de
asigurare inainte de a inc"eia asigurarea, in timp ce asiguratorul este dezavantajat, neputand
cunoaste si analiza toate aspectele materiale privind riscurile la care este e9pus obiectul
asiguararii . <umai acel ce solicita asiguarea este in masura sa cunoasca toate datele relevante
despre risc. =e considera astfel ca increderea si cinstea sunt fundamentale in asigurare. -e
aceea este datoria asiguratului sa+l informeze pe asigurator, nu neaparat la solicitarea acestuia,
despre toate circumstantele materiale privind riscul.
#ricipiul ma9imei bune credinte poate fi definit ca fiind datoria pozitiva a asiguratului
de informa voluntar, precis si complet asupra tuturor faptelor material privind riscul propus
spre asigurare, c"iar daca subscriitorul sau asiguratorul intreaba sau nu.
B
49ista anumite fapte care sunt presupuse a fi cunoscute de asigurator si, ca atare, nu
intra in categoria celor ce trebuie aduse in mod special la cunostinta asiguartorului. #rintre
acestea sunt:
+reglementarile legale, stiindu-se ca in nici o circumstanta nu se poate invoca
necunoasterea legilor;
+ fapte de notorietate, pe care asiguatorul se presupune ca le cunoaste;
+ fapte care diminuea!a riscul "dotarea cu sisteme de alarma a unui maga!ine
sau locuinta care se asigura#l;
+ fapte materiale, vi!ibile in mod clar pe care orice evaluator de risc le-ar fi
cunoscut;
+ fapte acoperite de conditiile de asigurare;
+ fapte pe care asiguratul nu are posibilitatea sa le cunoasca.
-e e9emplu, fapte matriale relevante in evaluarea corecta a riscului pot fi : in
asigurarile de incendiu+ forma constructiei, materialele din care a fost cladita si
destinatia ei 2 in asigurarile contra furtului+ natura si valoarea marfii 2 in asigurarea
autove"iculelor+ faptul ca va fi condus si de alte persoane decat proprietarul 2 in
B
&". -. 5istriceanu Asigurari si reasigurari in Romania, 4ditura 8niversitara, 5ucuresti, 2661, pag 210
..
asigurarea marfurilor pe parcurs maritim+ faptul ca o anumita parte a acestora vor fi
transportate pe punte si nu in spatiile inc"ise special destinate 2 in asigurarea de
viata+ istoria starii de sanatate a asiguratului, tipul activitatii desfasurate, "obbG+uri
etc.
9
".4 Principiul contriutiei+co!participarii la despaguire,
Contributia costa in dreptul societatii de asigurari de a solicita altei societati de
asigurari raspunzatoare in mod similar, o contributie, nu neaparat egala, pentru o dauna suferita
de un asigurat in vederea coparticiparr la acoperirea despagubirii cuvenite asiguratului, inclusiv
costurile aferente.
Contributia apare atunci cand asiguratul are doua sigurari pentru acelasi bun. Ca si
subrogarea, contributia se aplica numai la asigurarile de bunuri si cele de raspundere civila.
Aplicarea contributiei reclama urmatoarele condtii:
+ sunt in vigoare doua sau mai multe contracte de indemni!are;
+ toate acopera aceleasi riscuri care pot genera pagube;
+ toate acopera acelasi interes al aceluiasi asigurat;
+ toate sunt in vigoare in acelasi timp.
".5 Principiul causa pro)ima
Reprezinta cauza activa, efectiva, care pune in miscare declansarea unui flu9 de
evnimente care determina o pierdere,fara intervantia nici unei forte care a inceput sau a
functionat activ,provenita dintr+o sursa noua si independenta.
.6
Causa pro9ima este prima sub aspectul efectului si al momentului in care s+a produs.4a
reprezinta o cauza dominanta, efectiva si activa,respectiv trebuie considerata cauza imediata si
nu una indepartata.! cauza activa si eficace presupune e9istenta unei legaturi directe intre
cauza si efect.-aca e9ista mai multe cauze, causa pro9ima va fi, cauza cea mai puternica sau
dominanta care a contribuit la producerea prejudiciului.
#ot e9ista mai multe cauze care duc la producerea unui prejudiciu,astfel se poate vorbi de un
> flu9 de evenimente @, rareori e9istand un singur eveniment, izolat, cauzator de
paguba.Asiguratorul raspunde pentru orice dauna produsa, doar in ceea ce priveste riscurile ce
sunt acoperite prin contract, si nu cele acoperite.-eci, pentru a fi despagubita, pierderea trebuie
sa rezulte dintr+un riisc asigurat sau trebuie sa fie rezultatul unui flu9 de evenimente ca urmare
a unui risc asigurat.
8n eveniment poate fi determinat de doua sau mai multe cauze concurente independente una
de cealalta sau care se pot produce in acelasi timp, contribuind la producerea daunei.-e
e9emplu, un incendiu la o fabrica ar putea+o devasta odata cu o revolta a muncitorilor, dar
independent de aceasta. #rejudiciul este determinat de ambele motive, atat de incendiul
propriu+zis, cat si de distrugerile pricinuite datorita revoltei oamenilor.
9
(ioleta Ciurel, Asigurari si reasigurari:abordari teoretice si practice intern. , edit All 5ecD, 5uc 2666 pag .B1
.6
*dem
.2
<atura riscurilor este foarte importanta de cunoscut in legatura cu causa pro9ima.#rivind
daunele, acestea se pot produce ca urmare a trei categorii de evenimente :
+riscuri asigurate, e9pres mentionate in polita 2
+riscuri e9ceptate sau e9cluse, mentionate in cuprinsul contractului ca fiind e9cluse, fie
drept cauza, fie drept efect al riscurilor asigurate 2
+riscuri neasigurate sau alte riscuri, nementionate in polita.
#agubele se pot produce ca urmare a unor cauze indirecte.?ermenii politei e9clud uneori un
anumit pericol cauzat direct sau indirect de un alt eveniment. -e e9emplu, e9cluderea riscului
de deces cauzat in mod direct sau indirect de razboi.
8n caz din practica judiciara britanica poate fi relevant in e9plicarea acestei situatii, si
anume Co9e v. 4mploGers :iabilitG *nsurance Corporation :td. F .9.1 F in care polita de
asigurare e9cludea riscul de deces cauzat in mod direct sau indirect de riscul de razboi.*n
timpul razboiului, sentinelele, fiind trimise la post la calea ferata, un alt ofiter care era
desemnat pentru inspectia lor a fost lovit de un tren si a decedat.;oartea acestuia a fost cauzata
sau putea fi cauzata de un accident si nu de razboi.-ar, daca nu ar fi fost razboi, el nu ar fi fost
pe calea ferata 2 astfel, s+a decis ca razboiul a fost cauza indirecta a mortiinofiterului.
..
2. Conditiile de validitate si elementele componente ale
contractultui de asigurare
*n ceea ce priveste conditiile de validitate ale unui contract, art. 94B din Codul civil
roman stabileste patru astfel de cerinte: capacitatea de a contracta a partilor, consimtamantul
valabil al acestora, e9istenta unui obiect determinat sau determinabil al contractului si o cauza
licita si morala care sa stea la baza inc"eierii contractului.
..
*bidem
./
2.% Conditiile de validitate ale contractului de asigurare
Conform prevederilor Codului civil roman $art. 94B%, pentru a fi valabil,
contractul de asigurare trebuie sa indeplineaca urmatoarele conditii:
a. Capacitatea partilor de a contracta. Codul civil roman prevede la art. 949
ca orice persoana poate contracta, daca nu este declarata necapabila de lege.
=unt inapti de a contracta: minorii, interzisii judecatoresti si, in genral, toti
cei carora legea le+a interzis anumite contracte, respectiv persoanele care nu
au capacitate de e9ercitiu $art. 906%.
Astfel , cand ne referim la persoane fizice, acestea au posibilitatea de inc"eia
contracte de asigurare valabile daca au implinit varsta de .4 ani si nu sunt
puse sub interdictie. Cu toate acestea, contractele inc"eiate de minori sub .4
ani sau de persoane puse sub interdictie raman valabile atat vreme cat
asiguratii sau reprezentantii lor legali nu solicita anularea $daca acest lucru
este creut, asiguratorul are obligatia de a restitui primile incasate, adica
revine la situatia e9istenta inainte de inc"eierea contractului de asigurare%.
?otodata, minorii cu varsta cuprinsa intre .4 si .B ani a capacitatea restransa
de a contracta, pot inc"eia acte juridice personale dar numai cu acordul
parintelui sau al autoritatii tutelare. *n cazul asigurarilor de persoane,
contractul trebuie sa respecte, pe langa prevederi legale, si prevederi stipulate
in conditiile contractuale specifice fiecarui asigurator.
Atunci cand este vorba de contractanti F persoane juridice, trebuie subliniat
faptul ca acestia dobandesc capacitatea de e9ercitiu concomitent cu cea de
folosinta din momentul infiintarii si alegerii organelor de conducere.

. Consimtamantul valabil al partilor semnatare. Codul civil roman $art.
90/% stipuleaza: consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare,
smuls prin violenta sau surprins prin dol . Art. 904 prevede ca eroarea nu
produce nulitate decat cand cade asupra obiectului conventiei. 4roarea nu
produce nulitatea cand cade asupra persoanei cu care s+a contractat afara
numai cand consideratia persoanei este cauza principala prin care s+a facut
conventia.
, Ciumas, Cristina, $conomia asigurarilor, 4d. Casa cartii de stinta, Cluj+<apoca, 266/,
pag. 12
c. Cauza contractului de asigurare sa fie licita si morala. !rice contract de
asigurare isi e9prima valabilitatea prin cauza licita si morala. Codul civil
roman $art. 91B% prevede: Cauza este nelicita cand este pro"ibita de legi,
.4
cand este contrarie bunelor moravuri sau ordinii publice. -e asemenea, art.
.66B stipuleaza: Conditia imposibila sau contrarie sau pro"ibita de lege este
nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dansa.
=e considera ca un contract are o cauza ilicita daca el s+a inc"eiat cu
incalcarea ordinii publice si a bunelor moravuri ale tarii $tarilor% respective.
-e pilda, nu se paote contracta o asigurare referitoare la bunuri rezultate din
savarsirea de infractiuni, bunurile dobandite ilicit, din contrabanda etc.
d. Obiectul contractului de asigurare il constituie ce anume s+a asigurat, ca
de e9emplu: atribute ale persoanei F viata sau incapacitatea de munca F in
cazul asigurarilor de viata2 bunuri, la asigurarile de bunuri2 despagubirile sauH
si sumele asigurate datorate tertelor persoane, in cazul asigurarilor de
raspundere civila. #entru ca un bun sa fie asigurat, el trebuie sa e9iste in
realitate, sa fie determinat sau determinabil. -eterminarea bunului se face in
functie de specificul asigurarii in conformitate cu conditiile asigurare care
fac parte integranta din contract.
2." Elementele componente ale contractului de asigurare

.0
Asi
gur
ator
ul
=ocietatea de asigurari.
Con
trac
tant
ul
asig
ura
rii
#ersoana care inc"eia contractul de asigurare cu
asiguratorul si care se obliga sa palteasca prima de
asigurare.
Ben
efici
ar
#ersoana careia ii va fi platita indemnizatia $suma
asigurata% in momentul producerii evenimentului
asigurat.
Eve
nim
ent
asig
ura
t
4veniment la a carui producere asiguratorul este
obligat sa plateasca indemnzatia de asigurare
asiguratului, respectiv beneficiarului asigurarii.
4venimentul asigurat poate fi decesul asiguratului in
timpul perioadei de asiguratului sau supravietuirea
asiguratului la dat scadenta a politei de asigurare.
6u
ma
asig
ura
ta
=uma prevazuta in polita de asigurare platibila la
aparitia evenimentului asigurat.
Peri
oad
a de
plat
a
a
pri
mel
or
#erioada de timp in care se efectueaza plata primelor
de asigurare.
Pri
ma
esal
ona
ta
#rima de asigurare platibila la datele specificate in
polita de asigurare de+a lungul perioadei de plata a
primelor.
Pri
ma
uni
ca
#rima platita de contractantul asigurarii in avans,
pentru toata perioada de asigurare.
Con
trac
t
-ocument de asigurare eliberat de asiguratot pentru a
confirma inc"eierea unui contract de asiguarare.
.1
+pol
ita
de
asig
ura
re,
Ani
vers
are
a
poli
tei
'iecare aniversare anuala a contractului de asigurare.
-ate preluate din Asigurari % hid practic
.E