Sunteți pe pagina 1din 3

'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' de Camil Petrescu

Relatia dintre cele doua personaje


Contextul epocii
In contextul literaturii interbelice, se remarca doua directii in proza: romanul de
creatie si romanul de analiza. Alaturi de romanul traditional, care 'prefera psiologiei
fapta, iar analizei epicul', se dez!olta si romanul de tip modern care ilustreaza
sincronizarea spectaculoasa cu literatura europeana. Camil Petrescu, prezenta
emblematica a literaturii interbelice, considera actul de creatie un act de cunoastere.
Astfel, in conferinta ' "oua structura si opera a lui #arcel Proust' opera lui Camil
Petrescu, afirma ca realitatea artistica trebuie sa stea sub semnul autenticitatii: ' $a nu
descriu decat ceea ce !ad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce
gandesc eu %...& 'u nu pot !orbi onest decat la persoana l'.
Primul roman al lui Camil Petrescu, ' Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi' apartine literaturii autenticitatii si ilustreaza estetica modernismului. 'ste un
roman realist psiologic, de analiza a !ietii interioare. Roman al unei duble experiente(
iubirea si razboiul( 'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' isi are iz!oarele
in experienta sublocotenentului Camil Petrescu, !oluntar pe frontul Primului Razboi
#ondial.
Ipoteza
Relatia dintre cele doua personaje, protagonisti ai po!estii de iubire, este pusa in
e!identa atat prin tema, conflicte, perspecti!a narati!a, cat si prin constructia subiectului
romanului. #aterialul epic urmareste cele doua experiente de cunoastere ale
personajului narator, iubirea si razboiul. Cu precadere in prima carte, dar cu ecouri si in
cea de a doua, autorul prezinta relatia de iubire matrimoniala instre $tefan si 'la
)eorgidiu ca pe o radiografie a sentimentului prin raportare atat la mediul in care
traiesc personajele, cat si la reflectarea in constiinta a naratorului(personaj.
*ema, *itlu, $tructura
*ema inadaptarii intelectualului la o lume a imposturii si a mediocritatii se
cristalizeaza prin mai multe arii tematice: dragostea si razboiul, cunoasterea si setea de
absolut, tema mostenirii si cea a existentei societatii bucurestene in preajma Primului
Razboi #ondial.
*itlul dez!aluie compozitia bipolara si surprinde cele doua experiente existentiale
si cogniti!e ale lui $tefan )eorgidiu, de!enite teme ale cartii +iubirea si razboiul,.
$imbolul noptii figureaza incertitudinea care il de!oreaza launtric, irationalul si intunericul
firii umane cu care se confrunta. Cele doua adjecti!e asezate intr(o ordine semnificati!a
+ultima, intaia, sugereaza disponibilitatea eroului de a depasi drama iubirii inselate, si de
a intra in alte orizonturi ale cunoasterii.
Romanul, subiecti! prin perspecti!a narati!a interna, se prezinta ca o confesiune
la persoana l, urmarind fluxul constiintei eului narator, $tefan )eorgidiu. Compozitia
este binara: cartea l insumeaza - capitole, iar cartea a ll(a ., ultimul a!and !aloare de
epilog.
Conflict
Capitolul al ll(lea, incepe 'ex abrupto', fixand intriga si punand uni!ersul sufletesc
al eroului sub zodia suspiciunii si a 'rosului ca suferinta de!oratoare: ' 'ram insurat de
doi ani si julatate cu o colega de la Uni!ersitate si banuiam ca ma insala %...& 'ra o
suferinta de neincipuit, care se ranea din propria ei substanta'.
$tudent la filosofie, $tefan se casatoreste cu 'la din dragoste, sentiment care
aducea in !iata lor de studenti saraci unica bogatie spre care nazuiau. #ostenirea
neasteptata lasata lui $tefan de unciul sau, *ace )eorgidiu, transforma radical !iata
tanarului cuplu. 'la pare a se adapta rapid noului stil de !iata, caracteristic lumii
moderne in care patrund, in !reme ce $tefan era atras de noua sa conditie sociala doar
in masura in care ii ofera noi experiente de cunoastere. $e implica in afaceri si in !iata
mondena, dar descopera o lume rapace, a milionarilor analfabeti, a politicienilor !erosi, o
lume pentru care iubirea, morala, onoarea, cultura sunt notiuni goale de sens.
'tapele iubirii
$entimentele lui $tefan, initial, student la filosofie, debuteaza sub semnul
mondenitatii orgolioase: lui ii plac 'oacesele'. 'la este blonda, dar castiga prin
insistenta. /rgoliul este o stare intens traita 'orgoliul a constituit baza !iitoarei mele
iubiri', mai ales de felul in care este !azut de ceilalti: 'incepusem totusi sa fiu multumit
fata de admiratia pe care o a!ea toata lumea pentru mine fiindca eram atat de patimas
iubit de una dintre cele mai frumoase studente'. 0in orgoliul identitatii masculine se
naste un sentiment afectuos, insa condtitonat de atitudinea de superioritate: ' femeia
asta incepuse sa(mi fie scumpa, tocmai prin bucuria pe care i(o dadeam eu'.
Comportamentul feminin standardizat in !izunea lui )eorgidiu, impune
imaginea unei fiinte slabe, neajutorate, in permanenta admiratie fata de barbat. Un prim
moment al dezamagirii lui )eorgidiu fata de imaginea femeii iubite se gaseste in
capitolul al ll(lea ' 0iagonalele unui testament' cand 'la se amesteca in discutiile despre
mostenire: ' As fi !rut(o mereu feminina deasuprz discutiilor acestora !ulgare, plapanda,
si a!and ne!oie sa fie ea protejata'. $uferinta se naste din orgoliu masculin exagerat.
1orma !erbala ' as fi !rut(o' induce actul !ointei personale si fa!orizeaza gelozia
ulterioara. Acest sentiment nu este atat de moti!at de actele 'lei dar este iperbolizata
in imaginea lui $tefan. $cimbarea 'lei incepe o data cu primirea mostenirii si participa
la !iata mondena. *reptat, el descopera o alta fata a 'lei: 'descopeream acum, treptat,
sub o madona crezuta autentica, originala: un peisaj si un cap strain, !ulgar'. 'xcursia
de la /dobesti prilejuieste o criza gra!a in cuplu. $emnificati! pentru conceptia despre
iubire a lui $tefan este episodul excursiei, organizata de Anisoara, care are mania
excursiilor in 'banda'. In atmosfera de complicitate ludica si promiscuitate morala, 'la se
comporta ca o femeie de lume, cocetand cu )rigoriade, !ag a!ocat si gazetar
mediocru, dar bun dansator. 1riecare cu!ant ori gest al frumoasei tradatoare ia
proportiile unui cataclism si indelungat analizat ca proba a infidelitatii, de!enind prilej de
tortura pentru zbuciumata constiinta a lui $tefan.
0upa acest moment, relatia incepu se se desfasoare prin succesi!e acumulari de
tensiune, despartiri si impacari. 'xperienta razboiului insa, modifica perspecti!a asupra
iubirii, si din barbatul prabusit launtric, capabil de crima din gelozie, )eorgidiu se
transforma in barbatul indiferent care otaraste detasat di!ortul: 'asculta fata draga, ce(ai
zice tu daca ne(am desparti'. Autoironia din finalul romanului subliniaza in mod dramatic
transformarea protagonistului si pierderea credintei in idealul de iubire: ' ma gandesc
alucinat c(as fi putut ucide pentru femeia asta'.
/pinia
Consider ca traind o profunda drama a cunoasterii, )eorgidiu descopera
caracterul relati! al sentimentelor umane. 1aurit din sete de ideal si din luciditate febrila,
personajele traiesc profund o drama a incertitudinii si o drama a comunicarii.
Inceierea
In concluzie, relatia dintre cele doua personaje ilustreaza drama incertitudinii, a
incompatibilitatii si a orgoliului care duc la instrainare, si la pierderea incerederii in
puterea magica a iubirii de a uni destine si suflete.

S-ar putea să vă placă și