'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' de Camil Petrescu
Relatia dintre cele doua personaje
Contextul epocii In contextul literaturii interbelice, se remarca doua directii in proza: romanul de creatie si romanul de analiza. Alaturi de romanul traditional, care 'prefera psiologiei fapta, iar analizei epicul', se dez!olta si romanul de tip modern care ilustreaza sincronizarea spectaculoasa cu literatura europeana. Camil Petrescu, prezenta emblematica a literaturii interbelice, considera actul de creatie un act de cunoastere. Astfel, in conferinta ' "oua structura si opera a lui #arcel Proust' opera lui Camil Petrescu, afirma ca realitatea artistica trebuie sa stea sub semnul autenticitatii: ' $a nu descriu decat ceea ce !ad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu %...& 'u nu pot !orbi onest decat la persoana l'. Primul roman al lui Camil Petrescu, ' Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' apartine literaturii autenticitatii si ilustreaza estetica modernismului. 'ste un roman realist psiologic, de analiza a !ietii interioare. Roman al unei duble experiente( iubirea si razboiul( 'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' isi are iz!oarele in experienta sublocotenentului Camil Petrescu, !oluntar pe frontul Primului Razboi #ondial. Ipoteza Relatia dintre cele doua personaje, protagonisti ai po!estii de iubire, este pusa in e!identa atat prin tema, conflicte, perspecti!a narati!a, cat si prin constructia subiectului romanului. #aterialul epic urmareste cele doua experiente de cunoastere ale personajului narator, iubirea si razboiul. Cu precadere in prima carte, dar cu ecouri si in cea de a doua, autorul prezinta relatia de iubire matrimoniala instre $tefan si 'la )eorgidiu ca pe o radiografie a sentimentului prin raportare atat la mediul in care traiesc personajele, cat si la reflectarea in constiinta a naratorului(personaj. *ema, *itlu, $tructura *ema inadaptarii intelectualului la o lume a imposturii si a mediocritatii se cristalizeaza prin mai multe arii tematice: dragostea si razboiul, cunoasterea si setea de absolut, tema mostenirii si cea a existentei societatii bucurestene in preajma Primului Razboi #ondial. *itlul dez!aluie compozitia bipolara si surprinde cele doua experiente existentiale si cogniti!e ale lui $tefan )eorgidiu, de!enite teme ale cartii +iubirea si razboiul,. $imbolul noptii figureaza incertitudinea care il de!oreaza launtric, irationalul si intunericul firii umane cu care se confrunta. Cele doua adjecti!e asezate intr(o ordine semnificati!a +ultima, intaia, sugereaza disponibilitatea eroului de a depasi drama iubirii inselate, si de a intra in alte orizonturi ale cunoasterii. Romanul, subiecti! prin perspecti!a narati!a interna, se prezinta ca o confesiune la persoana l, urmarind fluxul constiintei eului narator, $tefan )eorgidiu. Compozitia este binara: cartea l insumeaza - capitole, iar cartea a ll(a ., ultimul a!and !aloare de epilog. Conflict Capitolul al ll(lea, incepe 'ex abrupto', fixand intriga si punand uni!ersul sufletesc al eroului sub zodia suspiciunii si a 'rosului ca suferinta de!oratoare: ' 'ram insurat de doi ani si julatate cu o colega de la Uni!ersitate si banuiam ca ma insala %...& 'ra o suferinta de neincipuit, care se ranea din propria ei substanta'. $tudent la filosofie, $tefan se casatoreste cu 'la din dragoste, sentiment care aducea in !iata lor de studenti saraci unica bogatie spre care nazuiau. #ostenirea neasteptata lasata lui $tefan de unciul sau, *ace )eorgidiu, transforma radical !iata tanarului cuplu. 'la pare a se adapta rapid noului stil de !iata, caracteristic lumii moderne in care patrund, in !reme ce $tefan era atras de noua sa conditie sociala doar in masura in care ii ofera noi experiente de cunoastere. $e implica in afaceri si in !iata mondena, dar descopera o lume rapace, a milionarilor analfabeti, a politicienilor !erosi, o lume pentru care iubirea, morala, onoarea, cultura sunt notiuni goale de sens. 'tapele iubirii $entimentele lui $tefan, initial, student la filosofie, debuteaza sub semnul mondenitatii orgolioase: lui ii plac 'oacesele'. 'la este blonda, dar castiga prin insistenta. /rgoliul este o stare intens traita 'orgoliul a constituit baza !iitoarei mele iubiri', mai ales de felul in care este !azut de ceilalti: 'incepusem totusi sa fiu multumit fata de admiratia pe care o a!ea toata lumea pentru mine fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente'. 0in orgoliul identitatii masculine se naste un sentiment afectuos, insa condtitonat de atitudinea de superioritate: ' femeia asta incepuse sa(mi fie scumpa, tocmai prin bucuria pe care i(o dadeam eu'. Comportamentul feminin standardizat in !izunea lui )eorgidiu, impune imaginea unei fiinte slabe, neajutorate, in permanenta admiratie fata de barbat. Un prim moment al dezamagirii lui )eorgidiu fata de imaginea femeii iubite se gaseste in capitolul al ll(lea ' 0iagonalele unui testament' cand 'la se amesteca in discutiile despre mostenire: ' As fi !rut(o mereu feminina deasuprz discutiilor acestora !ulgare, plapanda, si a!and ne!oie sa fie ea protejata'. $uferinta se naste din orgoliu masculin exagerat. 1orma !erbala ' as fi !rut(o' induce actul !ointei personale si fa!orizeaza gelozia ulterioara. Acest sentiment nu este atat de moti!at de actele 'lei dar este iperbolizata in imaginea lui $tefan. $cimbarea 'lei incepe o data cu primirea mostenirii si participa la !iata mondena. *reptat, el descopera o alta fata a 'lei: 'descopeream acum, treptat, sub o madona crezuta autentica, originala: un peisaj si un cap strain, !ulgar'. 'xcursia de la /dobesti prilejuieste o criza gra!a in cuplu. $emnificati! pentru conceptia despre iubire a lui $tefan este episodul excursiei, organizata de Anisoara, care are mania excursiilor in 'banda'. In atmosfera de complicitate ludica si promiscuitate morala, 'la se comporta ca o femeie de lume, cocetand cu )rigoriade, !ag a!ocat si gazetar mediocru, dar bun dansator. 1riecare cu!ant ori gest al frumoasei tradatoare ia proportiile unui cataclism si indelungat analizat ca proba a infidelitatii, de!enind prilej de tortura pentru zbuciumata constiinta a lui $tefan. 0upa acest moment, relatia incepu se se desfasoare prin succesi!e acumulari de tensiune, despartiri si impacari. 'xperienta razboiului insa, modifica perspecti!a asupra iubirii, si din barbatul prabusit launtric, capabil de crima din gelozie, )eorgidiu se transforma in barbatul indiferent care otaraste detasat di!ortul: 'asculta fata draga, ce(ai zice tu daca ne(am desparti'. Autoironia din finalul romanului subliniaza in mod dramatic transformarea protagonistului si pierderea credintei in idealul de iubire: ' ma gandesc alucinat c(as fi putut ucide pentru femeia asta'. /pinia Consider ca traind o profunda drama a cunoasterii, )eorgidiu descopera caracterul relati! al sentimentelor umane. 1aurit din sete de ideal si din luciditate febrila, personajele traiesc profund o drama a incertitudinii si o drama a comunicarii. Inceierea In concluzie, relatia dintre cele doua personaje ilustreaza drama incertitudinii, a incompatibilitatii si a orgoliului care duc la instrainare, si la pierderea incerederii in puterea magica a iubirii de a uni destine si suflete.