Hortensia Papadat-Bengescu

(1876-1955)
Eu, cand vreau sa inteleg bine un
lucru, il imbrac in simbol si ma
luminez.
!u sunt decat un artizan, unul al
su"letului #rin cuvant.
$ortensia %a#adat-
&engescu
1.Biografia si opera
Hortensia Papadat-Bengescu, cea mai importanta prozatoare a literaturii
romane in secolul XX, are un destin literar exceptional, dar o biografie deloc
spectaculoasa. Fiica a unui military Capitanul imitrie Bengescu si a
unei profesoare !oe, n. "tefanescu -, Hortensia Papadat-Bengescu a #azut
lumina zilei in anul $%&' la (#esti, )udetul *alati. Face doar studii de
pension si la +, de ani se casatoreste cu magistratul -icolae Papadat, pe care
il urmeaza din cauza repetatelor transferari, in mai multe orase de
pro#incie. . /urnu 0agurele, Buzau, Focsani, Constanta. Peregrinarile prin
aceste orase, in care sta cate ' sau $, ani si problemele legate de cresterea
copiilor ii intarzie cariera literara. "e stabileste in Bucuresti abia in $122, la
pensionarea magistratului.
Hortensia Papadat-Bengescu a debutat publicistic in $1$+, iar in $1$2 si-a
trimis incercarile de proza lirica la 3 4iata romaneasca 5 din (asi. 6tat
*arabet (braileanu cat si *eorge /opirceanu ii remarca, ii incura7eaza si ii
corecteaza scrisul, pregatindu8i debutul editorial cu 3 6pe adanci 5 9$1$1:.
"criitoarea insasi isi descrie astfel patrunderea in cercul 3 4ietii
romanesti 5.
$
; experienta fundamentala pare sa-i marc<eze scrisul . Prozatoarea lucreaza
in timpul primului razboi mondial ca sora de caritate in gara din Focsani.
escoperirea fiintei umane 93 omul caruia i se #ede inima 5, 3 micul om de
pamantel galben 5:, sfartecata de suferinte, e#ocarea barbatului rede#enit
copil prin durere, cufundarea in abisul descompunerii se regasesc in romanul
de razboi 3 Balaurul 5, - 3 prin prezentarea rece, exacta, teribila a oamenilor
si situatiilor 5. 9/udor 4ianu:
upa razboi, Hortensia Papadat-Bengescu se apropie de un alt cerc literar,
de un alt critic, care au a#ut un rol co#arsitor in desa#arsirea ei ca scriitoare,
si anume de 3 "buratorul 5, condus de =ugen >o#inescu. iferentierea celor
doua experiente este prezentata cu malitie, cu ironie de Hortensia Papadat-
Bengescu.
+
(n decurs de cati#a ani, Hortensia Papadat-Bengescu se ocupa de propria-i
#iata interioara, exerseaza perspecti#ele narati#e si contureaza in paginile
scrise de ea o tipologie a feminitatii . dupa 3 6pe adanci 5 urmeaza
3 "finxul 5 9$1+,:, 3 Femei in fata oglinzii 5 9$1+$:, 3 Balaurul 5 9$1+2:,
3 ?omanta pro#inciala 5 9$1+@: si 3 esenuri tragice 5 9$1+&:. 6ceste carti
alcatuiesc prima ei perioada creatoare, a unei literaturi feminine, subeicti#e.
=#olutia spre roman este <otarata si de substanta primului #olum, si de
#erdictul lui =ugen >o#inescu.
2
Prestanta si autoritatea criticului care anunta in cenaclul 3 "buratorul 5 ca
Hortensia scrie un roman grabesc efortul prozatoarei spre obiecti#are. "e
naste astfel 3 Ciclul Hallipilor 5 . 3 Fecioarele despletite 59$1+':, 3 Concert
$
A(n A4iata romaneascaB am publicat astfel si a publica in A4iata romaneascaB se stie ca pentru orice
debutant inseamna a intra in literature romana prmele bucati literare mai consistente, iscalite cu nume
intreg. 6u aparut pe rand eu a#eam sentimental profound de a crea ce#a perfect C-
3 4iziune 5, 3 orinta5 , 3 0area 5, si 3 Femei intre ele 5,care,adunate la un loc,au alcatuit #olumul 3 6pe
adanci 5. 9H.P-B:
+
A/rebuie sa marturisesc ca tot timpul cat am colaborat la A4iata romaneascaB eram stapanita de un
simtamant ciudat . ma credeam perfectaD la A"buratorulB sunt stapanita de un sentiment util . 0i se pare ca
sunt inca perfectibila. B
2
A>a aparitia primului meu #olum, 3 6pe adanci 5, dl. >o#inescu, referindu-se la 3 Femei intre ele 5,
#edea in mine un #iitor romancier. (n acel moment, cariera mea in aceasta directie era determinata prin
ambitia de a satisface aceasta pre#edere si prin inclinarile pe care aceasta anticipare le incura7a. -u m-am
grabit, am asteptat sa se faca e#olutia. 6m asteptat momentul roman. B
din muzica de Bac< 5 9$1+&:, 3 rumul ascuns 59$122:, 3 ?adacini 5
9$12%:, romane care acopera a doua perioada a creatiei bengesciene. ( se
adauga romanele 3 >ogodnicul 59$12@: si 3 "traina 5, din ultimul publicand
doar fragmente, manuscrisul lui pierzandu-se in impre7urari obscure
esi a scris si teatru, si poeme, si publicistica, H.P-B ramane in istoria
literaturii romane datorita prozei. "criitoarea s-a bucurat de o primire
fa#orabila din partea a + critici de autoritate ai perioadei antebelice si
interbelice . *. (braileanu si =. >o#inescu. ; parte a criticii a ramas, insa,
reticenta si cartile ei s-au format greu,indelung publicul datorita noutatii si
ino#atiilor remarcabile . citadinismul, analiza psi<ologica, mobilitatea
perspecti#elor narati#e. Prin ele, insa, prozatoarea se situeaza, alaturi de
>i#iu ?ebreanu, intre 3 ctitorii romanului romanesc modern 5 . 9/udor
4ianu, 3 6rta prozatorilor romani 5:.
2. Metoda de creatie
"pre deosebire de ?ebreanu, care tine un 7urnal, isi publica
articolele, cronicile, conferintele intr-un #olum - E6malgamF - care
face numeroase marturisiri in inter#iurile si con#orbirile cu
publiciGtii #remii, Hortensia Papadat-Bengescu nu a lasat texte
numeroase spre a ingadui accesul in laboratorul sau de creatie si
re- constituirea biografiei operei. "crie, totusi, la indemnul lui *.
Calinescu, o Eauto- biografieF, dez#aluie lucruri interesante in
inter#iurile luate de Felix 6derca, an Petrasincu, -. Carandino,
dar, mai ales, lasa o bogata corespondenta. in toate, acumulate, se
poate contura un portret in miscare si putem reconstitui calea
de#enirii sale ca prozatoare.
-outatea formulei narati#e a Hortensiei Papadat-Bengescu a intuit-
o, cu precizie, nu un critic, ci c<iar marele ei contemporan, >i#iu
?ebreanu. E"pre deosebire de toti ceilalti scriitori, d-sa reprezinta,
singura deocamdata la noi, o scoala noua cu metode noi de
aperceptii si reprezentari. e obicei scriitorul, creand, sta pe loc,
pri#ind din acelasi ung<i lumea si #iata. oamna Papadat-
Bengescu procedeaza in#ers. la d-sa lumea si #iata stau pe loc, pe
cand scriitorul isi plimba neincetat ung<iul de obser#ate, nazuind
parca sa prinda #iata din mers, in desfasurarea ei simultana.
Papadat-Bengescu e mai aproape de ade#arata fata a #ietii sau
poate ca nuD #iitorul o sa <otarasca.F
; definitie a romanului, data de scriitoarea insasi intr-un inter#iu,
se apropie foarte mult de caracterizarea facuta de ?ebreanu
metodei ei de creatie.
H
; completeaza alta marturisire.
E=u, cand #reau sa inteleg bine un lucru, il imbrac in simbol si ma
luminez.F
Hortensia Papadat-Bengescu considera ca epicul nu inseamna
numai fapte. >or li se adauga firea omeneasca si caracterul 9care ar
situa proza in realism, in traditionalism:, dar mai ales sufletul,
trecerea timpului, sensibilitatea, freamatul ner#ilor. 6ceste ultime
adaugiri do#edesc noutatea uni#ersului ei romanesc si
surprinzatoare afinitati cu imaginea lumii #azute de 4irginia
Ioolf, autoarea britanica bine cunoscuta prin fluxul constiintei,
innoirea adusa romanului european din prima 7umatate a secolului
nostru.
-umele eel mai des in#ocat de comentariile critice a fost cel al lui
0arcel Proust, glosandu-se deseori pe marginile
EproustianismuluiF Hortensiei Papadat- Bengescu. "criitoarea a
descoperit si a citit tarziu ciclul 3 (n cautarea timpului pierdut 5
9conceput intre $1$2 si $1+%:, mai mult ca urmare a insistentelor
asocieri din partea criticilor. >ectura o oboseste, nu recunoaste
inrudirile presupuse de exegezele critice si, in cele din urma, o
abandoneaza. "igur, opera lui Proust nu are asupra ei acelasi
impact ca asupra lui Camil Petrescu, poate si pentru ca intalnirea
cu Etimpul pierdut si regasitF s-a produs cand scriitoarea era de7a
H
E?oman, cercul inc<is al unei actiuni, pri#ita sub toate ung<iurile de #edereF.
formats, iar apetenta teoretizarilor de tipul E-oua structura...F n-a
a#ut-o niciodata.
/udor 4ianu i-a asociat, in E6rta prozatorilor romaniF 9$1H$:,
stilul analizei cu te<nica proustiana.
@
0ai tarziu insa, intr-un articol publicat in E*azeta literaraF in
$1@@, anul mortii scriitoarei, criticul pri#este toate noutatile castigate de proza
Hortensiei papadat-Bengescu drept urmarile evolutiei ei firesti:
Earul analizei, mutatia obser#atilor, puterea de a umple spa7iile
#ide ale naratiunii, densitatea realismului psi<ologic #eneau de
departe, din primele scrieri ale autoarei.F
9/udor 4ianu, E"criitori romani din secolul XXF: J 0ai degraba se
poate descoperi la romanciera noastra nu influenza lui Proust, ci,
difuza, #iziunea romanesca tributara noii filozofli a lui Bergson,
preocuparea pentru datele constiintei. =a se regaseste la multe
prozatoare de limba engleza din perioada interbelica 9orot<y
?ic<ardson, ?osamond >e<mann, =lisabet< BoKen, *ertrude
"tein indeosebi 4irginia Ioolf: in cate#a puncte comune.
impresionismul, Ete<nica pointilistaF, Efluxul constiintei".
Doua dintre cele mai semnificative carti ale Virginiei Woolf, Doamna Dallowa" !"#$%& 'pre far" !"#$(&, apar in
aceiasi ani cu ultimele volume de nuvele ale Hortensiei )apadat-Bengescu: *omanta provinciala" !"#$%& +i Desenuri
tragice" !"#$(&, iar intre ele, .,,ecioarele despletite" !"#$-&, primul roman din ciclul Hallipilor. .paritiile au aceeasi
semnificatie: iesirea din epica traditionalista, sc/im0area totala de viziune, intr-un climat european caracterizat prin:
perceptia fragmentata a realului, disolutia personalitatii, surprinderea senzatiei, descoperirea privirii copilului, pura,
directa, necrutatoare. 1oincidence de ani sau de viziuni dovedesc sincronizarea fecunda, indraznea2a a prozei
romane+ti cu romanu3 european, nu prin imitatie, influenta sau asimilare, ci prin similitudinea unei evolutii: a
universului imaginarului, a metodei de create. 3 se 2ustifica Hortensiei )apadat-Bengescu supranumele capatat in
epoca, acela de marea noastra europeana".
@
ELneori analizele acestea, patrunse de numeroase elemente senzoriale, dobandesc largi dez#oltari, incat
un singur gest sau o singura reactie sufleteasca este intens urmarita, aprofundata in toate laturile ei, printr-o
metoda de isto#ire a amanuntului psi<ologic, prin bogate asociali in 7urul unui punct infinitesimal, care,
multiplicand senzatia prin reflectie, aminteste de aproape te<nica ingenioaselor si abundentelor analize ale
lui 0arcel ProustF.
((. C(C>L> H6>>(P(>;?- prezentare
generala
1. TRADITIE SI CONTINUITATE
J ?omanele din ciclul Hallipilor acopera a doua etapa de creatie a
scriitoarei si, in opinia lui =ugen >o#inescu, alcatuiesc opera de
maturitate. creatia obiecti#a. Hortensia Papadat-Bengescu pare sa
fi strabatut cu ele lungul ane#oiosul drum de la liric la epic, de la
subiecti# la obiecti#, de la analiza la create. ?omanele apar intr-un
inter#al de $+ ani.
EFecioarele despletiteF 9$1+':
EConcert din muzica de Bac<F 9$1+&:
Erumul ascunsF 9$122:
-E?adaciniF 9$12%:.
J Pri#it din perspecti#e diacronica, ciclul urmeaza dupa Ecronica
familialaF a lui uiliu !amfirescu, EComanesteniiF, si se
integreaza, prin sincronizare cu literatura europeana, unei tending a
romanului antebelic Gi interbelic, Gi anume romanul ciclic, saga.
EForsyte "agaF 9$1,'-$1+%: de )o<n *alsKort<y
EFamilia /<ibaultF 9$1++-$1H,: de ?oger 0artin du *ard
E;ameni de buna#oin7aF 9$12'-$1H': de )ules ?omains
ECronica familiei PasMuierF 9$122-$1HH: de *eorges u<amel.
J 6propieri s-au facut si cu ciclul proustian E(n cautarea timpului
pierdutF, atat prin alegerea lumii - aristocratia si marea burg<ezie
culti#ate, rafinata la proust, o lume instarita, a doua generate de
imbogatita la Hortensia Papadat- Bengescu cat si prin amploarea
constructiei epice de o mare armonie si complexitate. >a Proust se
regaseste un model ar<itectural al carfii, catedrala, careia ii
corespunde compozi7ia polifonica, muzicala la Hortensia Papadat-
Bengescu. "e renunta astfel la constructia traditionala a romanului
supus cronologiei si cauzalitatii.
+. Epica romanelor
Ciclul urmareste un grup larg, Hallipii. 0aniera e originala, in
sensul atenuarii actiunii, al eludarii intrigii si al concentrarii
asupra relatiilor dintre personaje, extrem de mobile, cu refulari Gi
defulari. ?elatia obsesi# surprinsa e cea dintre parinti si copii,
dintre maternitatea declarata si cea ascunsa.
lata substanta primelor doua romane care compun ciclul, ca
e#enimente si persona7e, intr-o exegeza critica bine cunoscuta -
;#id Cro<malniceanu, E>iteratura romana intre cele doua razboaie
mondialeF.
' (ecioarele des#letite)
ECine sunt in fond HallipiiN oru e stapanul Prundenilor, unde si-a
cladit o rezidenta luxoasa. =l traieste intr-o stare de #esnica
ne<otarareD isi nascoceste pasiuni, tocmai pentru a-si 7ustifica o
existenta fara rostD #aneaza si se intere- seaza de femei. (ns abulic,
cocolosit de mama sa, dupa moartea acesteia nu izbuteste sa se
conduca singur. oru se casatoreste cu >eonora, o femeie axata
exclusi# pe #iata senzuala. /ot timpul ea si-l petrece in iatac,
printre pernele moi de pe canapele si cutiutele cu pudra. Frumusete
de 3tiparoasa cu miros tare5, asa cum o caracterizeaza autoarea,
>eonora #a isca in 7ur numai dezastre. >ocotenentul Paulici, primul
ei sot, se sinucisese in impre7urari misterioase. e#enita acum
mosierita, >eonora isi subtiaza purtarile, incearca sa-si stapaneasca
impulsurile luxurioase. Fiicele ei, =lena si Coca-6imee, sunt
crescute ca niste plante rare de sera. intr-un amor #ino#at cu un
zidar italian, mai mult mascarici si #agabond, >eonora zamisleste
pe 0iOa->e, care tradeaza de mica inclinatii per#erse. Familia #a
contribui pe de alta parte ca sa faca repede din fata o stricata,
crescand-o printre straini. ?omanul 3Fecioarele despletite5 ne
permite sa aflam aceasta din reflectile unei 3raisonneuse5, 0ini.
>eonora isi ascunde mult timp pacatul, apoi existen7a retrasa, plina
de pande si de spaime, isi distruge ner#ii. 6re sentimentul ca $-a
nenorocit pe oru, care #oise sa se insoare inainte cu o #erisoara
de a sa, =liza. =roina cade intr-un fel de apatie ner#oasi si e
transportata la sanatoriul doctorului Ialter. Casatoria se destrama.
oru Hallipa se intoarce la =liza, dupa care #inde Prundenii. Lna
din martorele acestei drame con7ugale e 3buna >ina5, doctorita,
ruda indepartata a >eonorei. ar nu intriga intereseaza aici, ci
psi<ologia persona7elor, ambiguitatea morala permanenta in care
traiesc, tropismele lor de robi ai instinctelor si ai con#entiilor
sociale.F
' *oncert din muzica de &ac+
E?omanul 3Concert din muzica de Bac<5 urmareste destinul
aceleiasi familii prin descendentii ei. 6cum faptele relatate se
petrec cand in casa =lenei, fiica >eonorei, casatorita cu
raganescu, fabricant bogat, fecior de carciumari, cand in casa
>inei, sofia profesorului ?im. 6mbele casnicii s-au facut din
calcul. =lena s-a maritat cu raganescu spre a-si pedepsi fostul
logodnic, pe printul 0axentiu, fiindca acceptase grannie surorii ei
#itrege, 0iOa->e. octorita >ina, urata, bondoaca, dar <arnica,
buna, de o sinceritate directa, cam prosteasca, a dorit sa-si creeze
prin casatorie un statut social superior, impingandu-si sotul catre o
catedra a uni#ersitatii si a7utandu-$ s-o capete. ;mul acesta e insa
un persona7 demonic. >ubric, cu apetituri de gorila nesatula, in
ciuda faptului ca arata ca o fantoma albicioasa, ?im isi urmareste
tenace planurile proprii. 4rea sa #ada trecuta pe numele sau casa
cumparata de >ina, are proiecte secrete si umbla sa o seduca pe
"ia, fata arierata, crescuta in casa doctoritei. 6liatii profesorului
?im sunt cei doi gemeni Hallipa, tipul de detracati cu inteligente
complimentare si gesturi automate, deprinsi sa-$ secundeze ca
niste ucenici grotesti pe maestrul lor care i-a luat asistenti.
(n scena intra si >ica /rubadurul, fost plutonier-ma7or, crai de
ma<ala, #ec<i iubit al >inei. in dragostea lor a iesit "ia, exemplar
uman obtuz, idiotizat, miscat de inertii elementare. =a il iubeste si
i$ uraste totodata animalic si definiti# pe taica-sau, ultima floare a
Bucurestilor ma<alagesti, omul care poseda o arta instincti#a in a
se face placut de femei. >ica e crud, egoist, dar de o cruzime
frusta, necalculata. Capabil de generozitati cateodata, nu cauta
neaparat societatea aleasa si dispretuieste cucoanele din lumea
buna. Pentru >ica face o pasiune printesa 6da ?azu, careia
/rubadurul ii prinsese de zabala caii speriati, gata sa o rastoarne
din trasura, si izbutise sa-i supuna cu gestul unui automedon
cura7os, in stare sa starneasca admiratia 3fainaresei5. =a e alt
produs al aceluiasi mediu. Fiica a unui fabricant foarte bogat, 6da
$-a luat de sot pe prapaditul print 0axentiu numai ca sa se poata
mandri cu titlul lui. Cumpararea s-a facut brutal. 6da, femeie
#ulgara si cu instincte primare, i-a prescris nefericitului proprietar
al Plaeselor o pensie zgarcita si-l lasa acum, cinica, sa se sfarseasca
mistuit de o #ec<e ftizie. escoperindu-$ pe >ica, il aduce in casa,
il face profesorul ei de calarie si mai tarziu deputat.
(ntriga propriu-zisa a romanului e pregatirea si executarea unui
concert in saloanele =lenei. ; con7ugare de interese mesc<ine Gi de
proiecte ari#iste are loc in 7urul muzicii gra#e a lui Bac<. Concertul
e un pretext monden. 6da #rea sa-l introduce pe >ica in lumea
buna, spre a-$ putea lua de sot ca sa-si atinga telul, combina
intalnirea =lenei cu 0arcian. Preocuparile muzicale ale statuarei
doamne raganescu sfarsesc printr-un adulter. Profesorul ?im o
#aneaza pe "ia si casa >inei, gemenii Hallipa, testamentul familiei.
upa multe amanari, concertul se tine. =l continua in biserica unde
e adus pentru slu7ba mortuara trupul umflat si #anat al "iei, #ictima
poftelor care au urmarit-o ca niste <aite salbatice de lupi.B
3. Modernitatea ciclului romanesc
(no#atiile aduse de Hortensia Papadat-Bengescu romanului il
situeaza in plina. modernitate.
-citadinismulD
-persona7eleD
-analiza psi<ologicaD
-compozi7ia polifonicaD
-persona7ele-reflectori.
a) *itadinismul
ECu Hortensia Papadat-Bengescu romanul romanesc se instaureaza
temeinic in mediul citadinF.
'
;rasul de#ine lumea romanului si cadrul in care isi duc existenta
zilnica eroii. >e e familiara metropola, care le ofera a#anta7ele
ci#ilizatiei. plimbari pe 7os sau cu tram#aiul, pe marile bule#arde,
#izitarea magazinelor sau sederea in sanatorii, concertele si
seratele.
'
9;#idiu ". Cro<mainiceanu, E>iteratura romani intre cele doua razboaie mondialeF, #olumul (:
Caracterul pronuntat citadin al romanului trebuie raportat la
categoria sociala din care fac parte eroii cartilor - oameni bogati,
fara gri7i materiale, obisnuiti cu luxul. Citadinismul implica o
tipologie umana, dar si una romanesca.
&
Cu o caracterizare sintetica, mediul uman al ciclului Hallipilor
apartine Eunei burg<ezii de formate recenta, fara traditii, fara
morals, fara gust.F
b) %ersona,ele
J ?omanele Hortensiei Papadat-Bengescu nu exceleaza in creatia
de tipuri, desi tendinta de obiecti#are o presupune. Persona7ele au
existenta autonoma. >eonora, =lena raganescu, 0iOa->e, Coca-
6imee, buna >ina, "ia, printesa 6da ?azu, profesorul ?im,
doctorul Ialter, >ica /rubadurul, oru Hallipa.
J -u tipologia intereseaza la persona7e, ci starile lor sufletesti,
procesele morale, sentimentele si senzafiile, ne#rozele.
Fiecare persona7 de#ine interesant Gi complex din cauza unui
secret rusinos care il roade si il surpa subteran 9secretul paternitatii
0iOai->e pentru >eonora, nasterea "iei pentru buna >ina:.
"ecretele ascunse indelung tulbura si distrug relatiile dintre parinti
si copii. sai >eonora, si >ina isi abandoneaza fiicele, Epata
&
ELn aspect caracteristic acestei lumi este ca indi#izii nu sunt preocupati de bani, decat la inceput, in
momentul intrarii in clasa. /oti sunt mai mult sau mai putin bogati, in afara oricarei gri7i materiale. 6#erea
este unicul mediu in care pot pluti aceste fringe diafane. =nergia nemaifiind indreptata in sensul castigarii
existentei, toate subiectele romanului balzacian sunt eludate. 6ici n-a#em de-a face cu ambitiosi politicieni,
cu a#ari, cu speculan7i, ci cu persoane preocupate de 3ce zice lumea5, ambitionand sa dea serate, sa
reactioneze in toate momentele #ietii, c<iar in cele mai gra#e, in modul cel mai distins. Femeile cauta
aparenta sociala, piacerea fizica, <igiena corporaia, niciodata pasiunea, idealul. 6#em de-a face cu un
roman feminin, de aspiraPii terestre.F
9*. Calinescu, E(storia literaturii romane de la origini pana in prezentF:
rusinoasa a trecutuluiF lor, in momentele critice ale existentei
acestora, contribuind la degradarea morala sau c<iar la moartea lor.
J E0orbulF interior se insoteste la aceste persona7e cu boala.
6proape toate existence poarta po#ara unei boli. ; patologie
bogata, di#ersa, aproape inspai- mantatoare apasa lumea Hallipilor.
>eonora e intai bolna#a de ner#i, apoi moare roasa de un cancer
uterin, raganescu sufera de cord, afectiune care /i pricinuieste
moartea, printul 0axentiu isi urmareste atent ftizia apropierea
sfarsitului, gemenii Hallipa sunt arierati, iar "ia - debila mintal,
6na moare din cauza unui ulcer stomacal, iar 6neta Pascu da
semne de sc<izofrenie.
-u boala si fisa clinica se afla insa tn prim-plan, ci efectele lor de
ordin sufletesc asupra persona7elor. 0orbiditatea a7unge sa domine
persona7ele, pro#oaca remuscari, complexe de #ino#atie.
J Persona7ele bengesciene par surprinse intr-o miscare mecanica:
E>umea Hortensiei Papadat-Bengescu nu e#olueaza. 6ici se
desfasoara doar un efort disperat de conser#are. ;amenii acedia
nu-si creeaza prezentul, nu pun 7aloane in #iitor. =i se lasa, #rand-
ne#rand, ing<ititi treptat de trecut. Pentru dansii e#enimentele sunt
o plasa din care se zbat sa iasa, dar din care nu pot scapa. /impul
exercita asupra lor o actiune de absorbpe inexorabila. Fiecare clipa
se adauga unui balast menit sa-i atragi indarat in neant. 6ctiunile
se spulbera. din proiectul =lenei de a-si create fiul la tara, ca sa
a7unga un mosier energic, nu se alege nimicD din fidelitatea pe care
>eonora #rea sa i-o pastreze lui oru, la fel. 4isul >inei de a-si
intemeia un camin fericit nu se realizeaza. = o catastrofa repetata,
o rostogolire tragica inapoi. C<iar cand asistam la #ictorii, acestea
poarta in ele gustul searbad al pretului lor. Ialter a de#enit un
medic reputat, dar ii e frica de oameni. (n sinea sa se socoteste o
fiinta amoraia, care trebuie sa expieze miselii cumplite. si pentru
Coca-6imee #ictoria #ine atunci cand totul lnlauntrul eroinei s-a
uscat. = ceea ce constata si Caro, si -ory. Persona7ele Hortensiei
Papadat-Bengescu se indreapta catre naufragiul existentei lor. ;
mecanica de precizie pul#erizeaza, pas cu pas, planurile eroilor.
!baterea lor e inutila.F
%
c) -naliza #si+ologica
6rta prozatoarei nu se rele#a in actiune, conflict, intriga etc., ci in
focalizarea situa7iilor si a starilor oarecum banale - pasiuni
extracon7ugale, manifestari ale geloziei, goliciunea sufleteasca a
unor persona7e -, prin care Hortensia Papadat- Bengescu surprinde
e#olutia in functie de temperamentele si caracterele eroilor sai.
(n toate cele patru romane, faptele con#erg spre studierea unui
sentiment alcatuieste axul cartii.
- sentimentul maternitati ascunse, reprimate, ce are ca impact
psi<ic rusinea si complexul #ino#atiei 9>eonora si >ina in
EFecioarele despletiteF:D
- iubirea in toate formele ei de manifestare, cu toate incercarile de
descoperire a perec<ii potri#ite din punct de #edere social 9o mare
#arietate de cupluri in EConcert din muzica de Bac<F:D
- eliberarea de complexele declansate erotic si dobandirea armoniei
si a ec<i- librului interior a#and ca efect adaptarea sociala 9in
Erumul ascunsF:D
- gelozia #azuta intr-o perspecti#e monografica 9in E?adaciniF:.
?omanciera isi centreaza deci fiecare roman pe un sentiment
dominant, cu un
%
9;#. ". Cro<malniceanu, op. cit.)
e#antai de senzatii, si apoi urmareste cu atentie ce ac7iuni si ce
reactii determina ele la oameni diferiti sub aspect social si
temperamental.
- ;biectul unei asemenea cercetari minutioase este Etrupul
sufletescF
1
.
Forma de manifestare a fiecarui personaj e boala ca adaptare la
existenta.
ar Etrupul sufletescF, care apare insa din primul roman prin
pri#irea lui 0ini studiindu-$ pe profesorul ?im, tine mai degraba
de impresie, de o realitate imaginata a miscarilor interioare. =a
rele#a incercarea prozatoarei de a desemna o parte imperceptibila a
fiintei umane ce inglobeaza efectele sentimentelor, ale
complexelor, ale maladiilor fiziologice.
ar pentru 0ini Etrupul sufletescF are consistenta materiala la fel
de perceptibila ca a carnii si, prin analogie cu organizarea corpului
omenesc, ingaduie patrunderea in tainele lui.
E"e gandi atunci ca s-ar putea, cand#a, gratie unei metode de
penetratfune care ar disocia moleculele, strabate astfel si corpurile
solide... eductia asta, de la facultatile sigure ale imaterialittii la
materie, o bucura nespus, fii pentru ea o proba matematica a
existentei organizate a trupului sufletescF.
0ini crede ca, asemenea <artilor anatomice ale corpului, se poate
contura si o <arta a Etrupului integral al sensibilitatiiF pe care se
poate inscrie si citi totul despre Celalalt.
- Psi<analiza ca metoda pentru interpretarea profunda a romanelor
a tentat pe critici si eseisti c<iar de la aparitia ciclului Hallipilor. de
la 6nton Holban, 0i<ail "ebastian si /udor 4ianu pana la
Constantin Ciopraga si mai ales ;#. ". Cro<malniceanu, care ii
dedica si un studiu. EHortensia Papadat-Bengescu, la psi<analistF,
in #olumul ECinci prozatori in cinci feluri de lecturaF.
Interpretarea psihanalitica se bazeaza pe conexiunea opera-
biografie. (n opera abunda bolna#ii psi<ici 9>eonora e bolna#a
1
9despre care "erban Cioculescu sustine ca Enu este altce#a decat interdependenta psi<o- fizicaF:
aproape incurabiliD doctorul ?im - maniac sexual, cu inclinatii spre
per#ersitateD gemenii Hallipa si "ia se afla dincolo de limitele
normalitatii patologice:.
"i persona7ele aparent sanatoase au manifestari ciudate ce denota
tulburari psi<ice secrete si gra#e 90ini are fobia sangelui si
sentimentul dedubliriiD fiul =lenei raganescu, *<ig<i, e dificil,
intro#ertit si a7unge la sinucidere:.
6utoarea in#oca in mod explicit in romane pe parintele
psi<analizei.Q 'igmund Freud, si scoala acestuia - freudismul, folosind termenii
psi<analizei- refulare, inconstient. (ar persona7ele ei par posedate
de cele doua instincte, cel sexual si instinctul mortii. si ne#roza
>eonorei, si ipo<ondria printului 0axentiu si intro#ertirea lui
*<ig<i au aceeasi finalitate - alunecarea spre moarte.
?omanele din ciclul Hallipilor 9carora li se poate asocia
E>ogodniculF:. supuse Egrilei psi<analiticeF, au aceeasi sc<ema.
cuplul a doua surori deosebite 9bastarda Gi copilul pri#ilegiat:D
bastarda exercita o actiune de seductie asupra unui barbat care ii
apartine, (n mod normal, pri#ilegiateiD
mama dominata de culpa o indeparteaza pe bastardaD insa c<iar
daca bastarda esueaza in incercarea ei de seductie si e
izgonita din casa, ea reuseste sa distruga unitatea familiei.
Figurile centrale ale romanelor se reduc la Efecioara despletitaF
9>eonora, >ina:, sora stralucitoare, cu un dublu ascendent. cel natural, al
frumusetii, si cel familial, al recunoasterii legitimita7ii. =lena este
fiica lui oru Hallipa, proprietarul mosiei PrundeniD Coca-6imee
de#ine prin casatoria cu doctorul Ialter mica amfitrioana a
palatului Barodin, ia e moltenitoarea finetii aristocratice a
Baldo#inilor.
Prigonirea Esurorii pacatoaseF 9Fela<ina, cum e numita 0iOa->e:
nu o face sora lezata, ci mama, cu duritate si fara posibilitate de
intoarcere.
Persona7ele masculine se impart in doua categorii. logodnicii / sotii
90axentiu, ?im, Ialter: si tatii 9>ica, Baldo#in, oru Hallipa:.
"c<ema psi<analitica Gi tipologia persona7elor se pot corela cu
biografia scriitoarei 9a #enit pe lume ca bastarda, parintii ei
casatorindu-se la doi ani dupa nasterea eiD s-a casatorit cu
magistratul -icolae Papadat, mai mare cu $, ani, pentru ca tatal i-a
interzis continuarea studiilor:, ele do#edind o EfixatieF, o atractie
fata de tata, existenta unui mit personal. 6bia dupa moartea
generalului Bengescu, in $1+$, complexele si fantasmele ce o
bantuie pe scriitoare incep sa se inc<ege in textura romanesca.
d) %ersona,ul-re"lector
Hortensia Papadat-Bengescu ino#eaza nu numai in substanta
romanului 9citadinismul, analiza Etrupului sufletescF:, ci si in
perspecti#a narati#a prin deplasarea naratorului din pozitia
exterioara, absoluta si imobila din romanul #ec<i, spre una
interioara, relati#a si mobila. =a poate astfel sa surprinda #iata ca
simultaneitate de mici e#enimente in desfasurarea lor.
Ca si Henry )ames 9din romanele Einternationa(eF ale confruntarii
=uropei

#ec<i si rafinate cu >umea -oua:, prozatoarea face dintr-
un persona7 pri#irea mediate asupra celorlalfi. in EFecioarele
despletiteF si fragmentar in 3 Concert din muzica de Bac< 5, 0ini
si -ory sunt reflectorii ce nu 7oaca nici un rol actiune si raman
mereu la periferia intamplarilor.
Pozitia marginala, iata prima conditie a reflectorului, caci ingaduie
autoarei si suspansul psi<ologic, dar si gradatia impresiilor si a
nepre#azutului lor.
6partenenta la aceeasi lume cu persona7ele, a doua conditie,
con#inge de autenticitatea obser#atiei prin cunoasterea lumii,
acceptarea con#entiilor si a
pre7udecatilor ei.
(n sfarsit, s-ar adauga superioritatea reflectorului fata de celelalte
persona7e prin. sensibilitatea acuta, inteligenta introspecti#a si
rafinarea simturilor datorate educatiei 9oc<iul, urec<ea, mirosul,
pipaitul alcatuiesc antenele foarte sub- tiri ale lui 0ini in
perceperea si filtrarea realului:.
esi persona7ul-reflector fusese sc<itat din cartile anterioare
9doamna 0. din EFemeile intre eleF, >aura din EBalaurulF:, el nu
isi dez#aluie noutatea absoluta nici marilor critici. astfel, =.
>o#inescu a obiectat ca persona7ul 0ini ar fi un #estigiu de
subiecti#ism, iar Pompiliu Constantinescu si 6nton Holban il
resping.
?eflectorul pur apare doar in EFecioarele despletiteF, inlocuind
relatarea obiecti#a a actiunii cu interiorizarea ei intr-o constiinta
#ie, desc<isa spre ceilalti. esi in urmatoarele romane o e#olutie
fireasca ar presupune fluxul constiintei 9ca la 4irginia Ioolf: sau
monologul interior 9ca la )ames )oyce:, intr-un efort de asu- mare
totala a interioritatii, Hortensia Papadat-Bengescu, pastrand acest
castig al modernitatii, se reintoarce la naratorul omniscient.
(mportanta sa ramane de necontestat.
E-imic nu e comparabil, in importanta, in romanul romanesc al
epocii, cu aceasta instaurare a subiecti#itatii ionice, in pofida
re#enirii atator procedee #ec<i, de la Hortensia Papadat-Bengescu,
care face din narator un persona7 in carne si oase si-l umple de cea
mai umana #iata, de cele mai obisnuite puteri si slabiciuni 9sau, cel
putin, stie sa-i conser#e relati#itatea perspecti#eC c<iar cand il lasa
sa alunece dincolo de bariera ne#azuta ce desparte lumea
creatorului de creaturile sale:, decat domnia obiecti#itatii dorice de
la >. ?ebreanu, unde naratorul atotputernic reuseste marea
performanta de a nu le ingadui persona7elor sa iasa #reodata din
cercul stramt in care le-a fost <arazit sa traiasca, dar in care si lui
insusi, asemeni lui Hyperion din poezia eminesciana, ii este
interzis sa puna piciorul.F
$,
$,
9-. 0anolescu, ,,6rca lui -oe. =seu despre romanul romanescF, #olumul al ((-lea:
e) *om#ozitia #oli"onica
*eorge Calinescu o considera pe Hortensia Papadat-Bengescu o
diletanta care scrie sub impulsul inspirafiei, fara o constiinta
estetica si, implicit, a compozitiei.
E6utoarea e mai mult o amatoare, fara o constiinta estetica libera,
probabil 7udecand dupa toata opera, fara nici o notiune de arta,
careia ii #ine sa scrie si care pune pe <artie tot ce-i trece prin cap si
mai ales prin simturi. (nsa capul acestei femei este inteligent, iar
simturile ii sunt rafinate, incat in maldarul de fraze un cu#ant e
foarte adesea remarcabilF.
$$
?omanciera insasi anuleaza considerable calinesciene atat prin
opera, cat prin marturisirile facute.
E6stept sa se inc<ege #iziunea panoramica a cartii.R...S 6stazi,
inainte de a scrie, #ad integral. 6m a#ut astfel in fata ar<itectura
completa a celor patru romane inainte de a le asterne pe <artie.F
ER...S ?omanul mi se pare un gen gra#, foarte gra#. Cere tensiune,
se#eritate. (mi impune - cerebral - o casca.F
E*andesc poetic, disperat, nai#. "au complicat. Foarte complicat.
Cu suruburi.F
$+
Ciclul Hallipilor are, in profunzime, o structura compozi7ionala
polifonica, muzicala. "-a spus ca exista o analogie intre aceasta
constructie interioara Gi mo- delul ar<itectonic al ciclului
$$
9*. Calinescu, E(storia literaturii romane de la origini pana in prezentF:
$+
9(nter#iu de -icolae Carandino, apud EHortensia Papadat-Bengescu interpretata de...F:
proustian, catedrala. 6mbele cicluri au comuna tentati#a scoaterii
romanului de sub teroarea cronologiei si a cauzalitafii, biruin7a
asupra curgerii timpului si a mortii.
O orchestratie complicata se #ede in alegerea locurilor:
- pendularea intre conacul Prundeni Gi Cetatea Vie, 7ocul trecut -
prezent in descrierea celor doua spapi din interior. estibulul neter!
minat 9spaTiul #inii, al adulterului >eonorei: Gi dormitorul 9spafiul
ispaGirii, al autopedepsirii: in EFecioarele despletiteFD
- cele trei interioare alternati#e din EConcert din muzica de Bac<F.
casa noua a "imilor 9centrul ei - odaia de primire:, palatul prin! fesei #axentiu
9centrul - odaia bolna#ului:, casa $lenei %raganescu 9centrul - sala de
muzica:D
- palatul glacial al doctorului Ialter 9..rumul ascunsF:D
- conacul Prundeni rede#enit, circular, loc al dramei
9..?adaciniF:.
Cele doua personaje-reflectori, 0ini si -ory, comenteaza
simultan sau succesi#, alternati# sau complementar, faptele si
reactiile persona7elor, descope- rirea relatiilor ascunse.
- -ory, din perspecti#a inteligen7ei ironice. cu mali7iozitatea
EfeministeiF 9e liber-cugetatoare si liber-cu#antatoare:D
- 0ini, cu finetea perceptiei sensibile.
=le realizeaza un contrapunct al #ocilor.
Reluarea arhetipurilor in diferite variante se face dupa o
mecanica aproape muzicala.
- fecioarele despletite 9>eonora, >ina:
- bastardele 90iOa->e, "ia, -ory:
- sora regaia 9=lena Hallipa, ia Baldo#in:
- fiii blestemati 9?im, Ialter:.
Ln efect extraordinar de intensitate obtine prozatoarea prin cele
doufi persona7e c#asimonstruoase, gemenii Hallipa.
1aracterizarile facute persona2elor feminine alcatuiesc tot atatea
game mu&icale, caci epitetele sau metaforele se reiau intr-un lant
sinonimic ce tra#ersea&a aproape tot ciclul. "pre exemplificare.
#i'a!(e: Espurcaciune micaF, EganganiaF, Eburuiana otra#itaF,
E#eneticaF, Eiarba reaF, EotreapaF, EiacustaFD Efecioara tareF,
Ein#ra7bitaF, EnefericitaF, EnesocotitaF.
Fiecare persona7 aduce tema sa muzicala. (ata-$ descris pe 0arcian
transformed compozitia stangace a lui *<ig<i in romanul
E?adaciniF. E=ra acum un sipot tineresc, fira#, dar conturat,
dantuitor, apoi dramatic, dar cu delicate7e, trist, dar cu sua#itate...
=ra Pastorala lui *<ig<i, asa cum fusese numai in simtirea lui, cum
ar fi trebuit sa fie scrisa, cum baiatul, oricat se ostenise, nu o
putuse realiza...F
O impletire cvasiwagneriana, dragostea moartea, insoteste
polifonia romanesca. dragostea determinand moartea 9in forme
grotesti, <idoase, ca la "ia: Gi moartea amplificand pana la
descatuGare erosul 9(nmormantarea "iei duce la dez#aluirea iubirii
dintre =lena si 0arcian:.
Prezenta reflectorului 9in EFecioarele despletiteF:, extinsa,
imbogatita de multitudinea ocilor ordonate si sistematizate de un narator
omniscient 9m EConcert din muzica de Bac<F:, e urmata de dominarea
acestei oci mice. =a aduce suprematia con#entiei, a normei sociale
asupra sufletelor Gi indi#idualita- Pilor raz#ratite dinainte.
)upratema concertulni domina punctul de #arf al romanului 9in
EConcert din muzica de Bac<F:. toate - pregatirea, repetitiile,
aparitia lui 0arcian, intorsaturile generate de prezenta lui, surpriza
coralului la repetitia generala, impletirea cu tema familiei prin
coralul cantat la inmormantarea "iei - se realizeaza dupa un canon
muzical.
Prozatoarea recunostea o asemenea de&o/tare mu&icala atunci
cand #orbea despre EConcert din muzica de Bac<F.
E3Concertul din muzica de Bac<5 mi s-a prezentat deodata si ca
titlu, si ca axa de constructie. R...S pe masura ce scriam, a#eam
impresia ca imbinarea si dozarea caracterelor si actiunilor ma
impresoara in c<ip simfonic.F
$2
4. alorile stilistice
.. 4outatea prozei 0engesciene se #ede nu numai la ni#elul
macrocosmic al lumii sau in coborarea subteranelor sufletesti, ci si
microcosmic, in aspectele de amanunt, de detaliu.
a: Prozatoarea creeaza o atmosfera, fie incarcata de o tensiune
inexplicabila 9#izita facuta de >ina, -ory si 0ini la Prundeni, din
desc<iderea ciclului:, fie in asteptarea declansarii tragediei 9casa
?imilor #azuta de 0ini si presimtirea furtunii pro#ocate de "ia:.
Pagini interesante descriu, din perspecti#a lui 0ini, Cetatea 4ie cu
#iafa ei diurna sau nocturna si oamenii ei. /ot 0ini are #iziunea
din finalul EFecioarelor despletiteF, cand, trecand prin gradini,
descopera Paradisul si perec<ea primordiala.
b: Interesanta e descrierea interiorului, in care obiectele se incarca
cu semnificatii ale timpului si ale intamplarilor anterioare, a#and
parca pecetea stapg. $ nilor. pendula si pianul din conacul de la
Prundeni, sala de muzica a =lenei, tabloul "alemei, dormitorul
>eonorei, cabinetul ginecologic al >inei.
c) Portretul e concis si incarcat de sugestie.
$2
9(nter#iu de (. 4alerian, apud EHortensia Papadat-Bengescu interpretata de...F:
(n capitolul al 4-lea din EFecioare(e despletiteF, 0ini #ede
dinauntrul geamurilor aburite de ploaie de la Capsa, intr-o
panorama a mintii, nu lumea care se perinda, ci Ec<ipurile #ederii
interioareF. pe pictorul *reg, pe printul 0axentiu, pe >ica
/rubadurul, pe =lena.
?omanul abunda in portrete, ebose, sc<ite fugare facute
persona7elor. descrierea >eonorei, pe care o face ?im discutand cu
0ini, "ia #azuta de 0iOa->e, buna >ina studiata de oc<iul atent al
lui 0ini, cele doua c<ipuri ale lui >ica U /rubadurul - de plutonier
Gi de fante de ma<ala, in primele doua romane, si c<ipul ras si
tinuta de gentleman de la inmormantarea "iei.
d) #iscarea sufleteasca este ascunsa, sinuoasa, bine disimulata.
Cate#a scene sunt remarcabile. (ntalnirea dintre >ica /rubadurul "i
sotii 0axentiu aflati in dogcart, confruntarile dintre 6da si printul
0axentiu.
(nregistrarea senzatiilor a impresiilor in EFecioarele despletiteF "i
in EConcert din muzica de Bac<F e minutioasa. reactiile timpului
ra#asit de boala, <emoptizia pe care 0axentiu o cerceteaza cu
a#iditate, micile dureri ale pieptului incercate de raganescu,
percepfia muzicii de catre =lena, analogia dintre musc<iul fript
ser#it in sange miscarile >eonorei #azute de 0ini etc.
B. ,raza ca unitate stilistica are o mare insemnatate in
confirmarea originalitatii prozatoarei, ca in cazul lui Proust.
Hortensia Papadat-Bengescu e mai mult o creatoare de i&iuni
romanetjti decat de stil, de aceea fra&a ei ramane subordonata
i&iunii. =a nu scrie cu naturalete, ci cu o artificialitate eleganta si
reelatoare. (nsusi >o#inescu, intr-o suita de epitete negati#e, li
denun7a abate- rea de la doua calitafi fundamentale - claritatea Gi
sobrietatea -, dar le conferea acestora #aloare poziti#a prin functia
lor in context. *+bundenta de sen&atii si, mai ales, puterea de inci&iune a
obseratiei iau la d!na ,ortensia Papadat!-engescu proportii ce!i
conditionea&a si forma: pletoric prin exces de adjectie, suparator prin abu&
de neologisme, obscur prin lngramadirea notatiilor, pedant prin stiintism si
exuberant prin lirism ! stilul crea! toarei poate fi lipsit de calitatile
obicinuite ale claritatii si sobrietatii. raportat fasa la bogajia fondului si la
ritmul sufletesc, e nu numai un stil necesar, ci, prin armonie si echilibru
intern, si unul perfect./
01
=xista la Hortensia Papadat-Bengescu o sincronizare intre
urmarirea unei senzafii, a unui gest 9in toate aspectele lui, printr-o
metoda de epuizare a detaliilor psi<ologice, prin bogate asociatii,
prin multiplicarea senzafiei datorita reflectiei: si arborescenta,
dilatarea frazei. Procedeul aminteste #izibil minutioasele,
ingenioasele si complicatele analize ale lui Proust, intinse pe multe
paragrafe, uneori pe pagini intregi. /udor 4ianu citeaza Emaiastra
paginaF ce fixeaza impresiile lui 0ini de uscaciune, de ariditate din
casa ?imilor, ca si ciudata ne#oie de fragezimi compensatorii, si o
comenteaza ca proba a frazarii bengesciene.
*%in implicate unei singure impresii se desfac largi de&oltari, cu ariatii
pe tema aceleiasi sen&atii, cu coborari in regiunea umbrita a
subconstientului, cu inaltari catre reflectia generala, printr!o stili&are
mu&icalci, continue, in care fiecare fra&a noua reine oarecum la punctul
initial, asa incat intregul nu face atat impresia unei inaintari pe o directie
ori&ontala, cat a unei adanciri si a unei potentari. "oatele succesie ale
spiralei rein in acelasi loc, dar la un niel mai jos, incat intregul proces
stilistic seamana cu o scormonire in adancime./
02
Concluziile analizei stilistice realizate de critic obliga la aceeasi
situare a Hortensiei Papadat-Bengescu in #ecinatatea lui ?ebreanu.
*"ebreanu a creat stilul &guduitor. %!na ,ortensia Papadat!-engescu ne
ofera pe acela scormonitor./
$H
9=. >o#inescu, E(storia literaturii romane

contemporaneF, #olumul al (4-lea:
$@
9/udor 4ianu, E6rta prozatorilor romaniF: