Sunteți pe pagina 1din 52

.

,r't
L
\
\}}
\{
/ \ t,,,
) )l)
t-/!I
!
/L
f,
6
I
W
(
Cuprins
lntroducere in
,,Corpul
uman" I
ln interiorul corpului l0
Celulele corpului l2
Pielea, pirul, unghiile gi dinfii l4
Scheletul t 6
Muschii si miscarea t 8
'
Plemanii 20
Circula{ia singelui 22
lnima 24
fu
Mereu in formi 26
Digestia 28
,,Reziduurile"
corpului 30
f:ty
Alimentafia gi sinitatea 32
Puterea creierului 34
Sistemul nervos 36
Vizul
;i
pipaitul 38
Sim{ul olfactiv
9i
gustul 40
Auzul
;i
echilibrul 42
Femeia si birbatul 44
O no"a viafi 46
Cretterea 48
:
A
,,
v
Fiti voi ingivi 50
'p
Sistemul de iparare 52
Mainile care vindeci 54
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
IrrrrRoDUcERE IN
Corpul umarr
Construit
pe o structuri de oase mai dure
decAt ofelul, corpul tiu este o matinirie
foarte complicati. Poate respira, mirosi
9i
gusta; poate sim{i, vorbi
9i
merge; mininci,
bea
9i
gAndegte. Se poate repara singur daci
este rinit.
Creierul este organul principal
9i
asiguri funcfionarea
corecti a organismului, controlAnd toate sistemele
din corp. Pe durata cre;terii, corpul tiu se schimbi,
dar daci ai griji de aceasti ma;inirie extraordinari,
aceasta
,,va
funcfiona" timp indelungat.
+e
CoRPUL Uruaru
In interiorul
c(}rpului
& ln .orpul uman existi diferite sisteme,
precum sistemul nervos sau scheletul;
fiecare indeplinette o funcfie specifici, dar
lucre azd, impreuni cu celelalte pentru a
mentine corpul viu gi intr-o stare perfecti.
Fiecare sistem reprezinti un ansamblu de
organe gi fiecare organ, precum creierul
sau stomacul, are o anumite alcituire.
/\
DATT ULUITOARE
* Vasele sanguine din corpuL
tiu, puse cap ta cap, acoperi
u n sf ert d in d ista nta d intre
Pim6nt si Lun5.
Sistemul
circulator
Inima
Craniul
Arterele (rogu)
transporta sAngele
dinspre inima
"!lHELEruL
c
'MuscHIr
Toate'm i5cari te co rp u I u i ,
precum alergatul sau siritul,
sunt provocate de mu;chi,
care opere azd, in gen eral ,
actionAnd oasele scheletului
pe care sunt fixate.
Corpul este sustinut de o structuri
osoasi, scheletu l, care protejeazi
organele interne si indeplineste
functia de ancord pentru muschi.
Coastele
Coloana
ve rte b rald
Bazinul
Venele (albastru)
transporta sAngele
cdtre in ima
Mugchii
bragu lu i (bice ps
g i trice ps)
*srEMUL crncuLAroR
Este alcituit din inimi, sange
si reteaua de vase sangu ine.
Pompat de citre inimi,
sdngele f urnizeaza oxigen si
elemente nutritive intregului
corp si elimina produsii ce nu
sunt necesari organismului.
Mu
Ech
iu I
coapsei
(cvad
rice p s)
Sistemul
muscular
l0
Scheletul
lrurrRroRUL
Nasul
Gura
Trahee
PldmAnii
Sistemul
respirator
r:EE
Mdduva
sptnant
*srEMUL NrRVos
Toate activitatile corpu lu i,
'
precum mersul, vederea,
gandirea
;i
vorbirea sunt
controlate de sistemul nervos.
Acesta este comandat de creier,
care primegte mesaje
ti
trimite
instrucliuni prin intermediul
maduvei spinarii si al retelei
de nervi.
.t
r
RESPTRATIA
Pentru a trai, corpului ii trebuie energie,
aceasta fiind produsi prin alimentatie, in
combinatie cu oxigenul furnizat de
sistemul respirator. CAnd se inspira pe nas
sau pe gurd, aerul ce contine oxigen este
transportat prin trahee cdtre plamani.
Stomacul
Intestinul subtire absoarbe
Creie ru I
elementele nutritive din
alimente
Gura
Intestinul gros --''
absoarbe apa
Relea
de nervi
e
7
DrcEsnA
Fiecare aliment pe care il
minanci si pe care il bei
este transformat de sistemul
digestiv in substante simple
(elemente nutritive),
transportate de sdnge cf,tre
fiecare parte a corpului si
utilizate pentru a-ti da
energie si pentru a te ajuta sd
Sistemul
digestiv
Sistemul
nervos
ffirrr:
- -
r rr
-rr-rrr
rr--
--'l
-p
cAurA
gr DEScoPERA
I
l
- - - - - -
-P-;N;;:11
-t--:
}
->
cre;ti.
CoRPUL Uunnr
Cplulele corpului
&Celulele
sunt
,,cirim
izile"corpului,
?&*E*lzl
Prrurnu CotrtsrRucTtE
t t.. t t.t .. r. .r. r r
In fiecare zi, corpul produce miliarde de
aGesta Tlln(I COnStltUlt
(Iln
mlllaf0e Oe
cetute noi, datoiita procesutui cie diviziune
asemenea Unitafi vii minUSCUle. FieCare
ce,lulari: unele sunt necesare pentru a le
cetuti confine informafii necesare
ilIii'ffj;i.");'*l:11.?""ffi[
ff
'':
pentfU a COnStfUi
;i
pentfU a aSigUfa
cretterea corpului. Diviziunea celulari are
iunclionarea corpurui uman. chiar daci
-,- --:::tn
trei faze principale:
rl ln orima fazd, a
:I JiJ,T:"0#"":',',"1i;:l;tr-i:T:",i:"' #ldli# ,.H;t[[: *
"?-#dil,tif:ldfli:"
doud. egale, urmat de
.
*
,.,,, ';t*'tBq*-'
citoPlasmi.
*,RUCTURA CTLULEI
O celu la vie este constitu ita d intr-u n
invelis extern su btire (mem brana),
ce inconjoara o masa gelatinoase
(citoplasma) . Toate celelalte particule
minuscule plutesc in interiorul
citoplasmei. Centrul de control al celulei
(nucleul) contine informatiile necesare
pentru a mentine celula vie si in stare
buna de functionare.
-:'\
I
I
Citoplasma este
un fluid apos din
interiorul celulei
Membrana celulard
esfe peretele extern
al celulei
Nucleul controleazd
functionarea celulei
I
r
t
i
I
;
l
I
.L
I
'2{r
lnteriorul unei celule
Diviziunea celulari
CeLULELE CoRPULUT
l- i
I \---z-
I
\
g'\
t- \t-
?i
.1
\;
Neuron
qi
.fi
Celuli a ficatului
I
-4t
Globuli rosie
Celuli a pielii
?A
PnrvrM I^TDEAPR.APE
Dupa functia pe care o indeplinegte,
fiecare celu la are o d imensiu ne
ti
o formd proprie. Este atat de mici,
incAt se poate vedea doar cu ajutorul
microscopului, care o face sa pari
mai mare
5i
permite ochiului uman
sa ii examineze componentele.
Celulele pot fi studiate la microscop
I
I
al
Cele doui celule
J noi sunt identice
cu celu la originald
si intre ele.
Celuli a muschiului
DATE ULUITOART
* Cetul,ete miduvei osoase
nu au viali lungi: se divid
la citeva ore dupi ce se
formeazS. in schimb, mulli
dintre neuroni pot si reziste
pe d u rata intreg ii vieli.
L------r-r-
-----------
CORPUL
&P,"1"",
organul din corp cu cea mai mare
suprafali, formeazi o barieri intre interior
;i
lumea externi. Tine departe microbii, incetinegte
pierderea
de lichide, protejeazi de razele solare
gi reprezinti sediul simfului tactil
9i
ne menfine
cildura corpului. Pirul
;i
unghiile cresc din piele.
Din(ii igi au originea in oasele craniului
gi
sunt
acoperi{i de un strat de smalf dua ce permite
micinarea alimentelor inainte de a fi inghitite.
de frig si de razele
solare puternice
"tNrRU
PnoTEJAREA CoRPULUI
Pielea are doui straturi: cel extern (epiderma)
il protejeaze pe cel intern (derma). Epiderma,
ce dd culoare pielii, se deterioreazi in permanente
si este intocuita de celule noi. in dermd se afla
ridicinile firelor de par glandele sudoripare
5i
terminatiile nervoase ce ne permit sa simtim
caldura, durerea si de a ne utiliza simtul tactil.
Pielea reprezintd
un invelis
impermeabil
si elastic
Pielea, dinfii,
pirul gi unghiile
Dinlii puternici
macind mAncarea
Unghiile protejeazd
vArfurile degetelor
F!'
_------------/
de par
I
-.j!
Secfiune prin
piele
Folicul
al parului
Senzor pentru
presare u5oard
Senzor pentru GIandd
sudoripara
Pdrul protejeazd capul
presare puternicd
e
7
PARUL
Firele de par sunt alcatuite
din cheratini,, substanta durA si
im permeabila. Celu lele firu lu i de
par sunt moarte; unica parte vie
este ridicina, ce se afla in partea
de
jos a foliculului, o cavitate a
pielii. Celulele de la ridacini se
divid si impingand in sus,
cau zeazi cresterea paru lu i.
PtELEA, PARUI-, UrucHnLE
gr
DINTn
Fir de pdr
Piele exfoliatd
Firele de pir cresc din folicule gi
sunt inconjurate de piele exfoliati
.t
7
DINTII
Dinti i, fixa!i in maxitare
prin radicin i, taie si macini
mancarea. La virsta de trei
ani, multi copii au 20 de dinti
,,de lapte". incepAnd cu
Sase
an i, cresc d intii noi, cei
permanenli, care ii inlocuiesc
pe cei de lapte. Adultii au 32
de dinti permanenti.
Molar
\
Rdddcind
Secliune a
unui maxilar
de copil
e Gt I
cUM FUNCTIONEAZA: p. 53
@Gv
L-
----- - - -- -
:
----- -- - -
Incisiv
/
I
/
*
'
lN VARFUL DTGETELoR
Unghiile, ca
ti
pirul, sunt formate
din cheratina. Acestea protejeazi
degetele de Ia mAini si de la
picioare gi ajuta la apucarea
obiectelor. Aceeasi functie
o au si varfu rile degetelor, ce
prezinta striati i subtiri, amprentele
digitale, unice pentru fiecare
individ in parte.
Dintii permanenli
cresc prin gingii
Dinlii de
lapte sunt cei
care apar
primii
sfs
-9
6
@
o@6
(?
G--
e(9
Gqo
I--
r
- - - - - - -
r
- -
Y-
- - - - -
rr
t\
F{"urA
gr DEscoPERA i
?
pAsAntLE:
pp. 1
Q-17 I
'6
GS
.G
^G.t
3q
s=a
s-5
8;a
zP
DATE ULUITOARE
* Nu existl doui persoane cu
aceleagi amprente digitale, nici
micar daci este vorba de doi
gemeni identici.
* Substanla cea mai duri din
corp este smattut dinli[or.
ES?
CoRPUL Uunru
Scheletul
''A5.heletut
unui adult, format din 206
*Tt
oase, este o structuri lejeri dar puternici,
ce sustine corpul. Oasele, Iegate intre ele
prin articulafii, datoriti actiunii mutchilo[
pot si indeplineasci o gami largi de
mi5ceri . Scheletul proteje azd, parti
importante ate corputui: coastele
protejeazd, inima gi plemAnii, iar
craniul apari creierul.
Articula{ia din
cot permite
brafului si se
indrepte sau
si se indoaie
lmbindrile intre
oasele craniului
sunt fixe gi nu
permit migciri
Omoplat
Coloand vertebrald
Bazinul
rt
r
MIcr sr Mnnr
Oasele pot avea diferite forme
ti
dimensiuni. Acelea lungi si puternice
ale picioarelor permit corpului sd
alerge si si sari, acelea mici ale
mAinilor utureazd sarcinile precum
rid icarea gi apucarea obiectelor.
Articulafia sferici
a bazinului permite
piciorului si se
roteasci in aproape
toate directiile
\
t:.:':
Peroneu
-r{
I
t
Tibie
Femur
SCHELETUL
-----------"--
-.-
,i
I
l
Articulatia in
formi de ga a
degetului mare
'\
p"i-ite migciri in
sus, in
jos gi in lateral
Oasele si
articulatiile
corpului
Osul compact este
partea cea mai dura
a osului
Vertebrele formeazd
"-,'.
'.i
coloana vertebrald,
-+
DATT ULUITOARE
* Piciorut este format doar
din
l*
oas, talpa picio-
rutui, din 25.
*
Un os este de 6 ori mai dur dec6t o
bari de olel de aceeagi greutate.
Secfiune a osului
lung al unui copil
UIna
dius
"firERroRUL
uruur os
Oasele sunt rezistente, dar usoare,
d ato rita p reze nle i u n u i strat exte rn
format dintr-un material foarte dur
(os co m pact)
, care im b raci os u I
spongios mai u5or. Spatiile din interiorul
osului spongios contin o maduvi osoasi
rogie, ce produce milioane de celule noi
de sAnge pe minut.
Rotuld
puternica si flexibila
rt
r
ARTTcULATTTLE
Oasele se unesc prin
articulatii, in general mobile,
u n ite p ri n corzi p ute rn ice
(ligamente) . Prin oase, cu rge
un lichid uleios, lichidul
sinovial, ce perm ite m iScari
f Iuente.
Spa{ii din osul
spongios care confin
f|susrrNE*,*rffi;
La copii, coloana vertebrali are
33 de oase (vertebre)
; la adulti,
unele se unesc, rlumirul acestora
reducdndu-se la 24. Maduva
spinarii delicati, care face legitura
dintre creieri si nervi, se afla in
siguranti in interiorul coloanei
verteb rale.
Coloana vertebrali
.-j iiI
3:
.+
.J
'l :.
'.: j'
J.
/\,
-- - - - ---I ---I------ -- -rI
?
rNSEcrE
$t
pAtnru.lENt:
pp. 10, s4
/
MAMIFERELE: p. 10
L-------
-
r-
---rr---r--
--/
-(1
Osul spongios se
gisegte la capitul
oaselor lungi
*17
Co-Ti.uL***M-
&Mutchii
scheletici, in numir de
aproximativ 640, dau formi corpului
;i
permit mitcarea acestuia. Sunt fixa{i de
oase
9i
actioneazi prin contractare, adici
stringandlr-se. Atunci cAnd un mugchi se
contracti, mitci osul de care este atagat.
Orice tip de mitcare, de Ia alergat Ia
masticafie, depinde de mu5chii scheletici.
''lrRME
5r
MAsuRr DTFERTTE
Muschii sunt rispanditi in tot corpul
gi vari az6, ca formi si dimensiune.
Cei mai Iungi sunt cei ai coapsei,
cei mai mari sunt cei fesieri, utilizali
in alergare si in citirare, iar cei mai
mici se afla in ureche.
Mu;chiul
gambei
Tendoanele unesc
mu5chii de oasele
piciorului
Tendonul
lui Ahile
e
'
I ENDOANELE
a
determ ina
Muschii
si sd ne rotim
Un grup de patru
mu5chi ai coapselor,
cvadricepsul, permite
inti n d e rea p i ci oare I o r
in timpul mersului
Mugchiul piciorului
ne ajuta sa indoim
picioarele
5i
degetele
Muschii sunt uniti de oase prin ligamente
robuste (tendoane) . ContractAndu-se, un
mutchi trage tendonul, care la randul sau
trage osul. Tendonul Iui Ahile e un tendon
mare, ce uneste muschiul gambei de calcAi.
CdlcAi
lnteriorul piciorului
Mu;chii faciali
expresiile fetei
antebratului ne ajuta
sa ridicam sau sd tragem
ob iecte
Mugchii trunchiului
ne ajuta sa ne indoim
Mu;chii
coapselor ne
permit sa sdrim
si sa alergam
Mugchii
;i
migcirile
noastre
Mu$cHu gt
MIS.AREA
c
' (TRIMASE
Pe fata
;i
pe gat existi mai mult
de 40 de mutchi mici. Atunci cand
ace5tia se co ntracta, trag p ie lea,
provocAnd o gami larga de expresii
faciale. Aceste expresii, spre
exem p lu , incretirea fru ntii
sau zdmbetul, arati daca o
persoani este tristd, fericita,
infuriata sau speriata.
lncruntarea fruntii
Privire incruntatd,
produsa de muschii
in c retiti
ai fru ntii
Muschii falcilor
intind buzele intr-un
zAmbet
Tricepsul se relaxeazd
si se alu ngeste
Tricepsul se contractd
si se strAnge pentru a
Bicepsul se contractd
si se strAnge pentru
a ridica antebratul
t'ErREcHr
DE MuScHr
in general, m usch ii lucrea 26, in pereche
si fiecare provoaci mi5cdri opuse.
Acestia su nt n u m iti m utch i antagon ici.
Bicepsul se contracta pentru a indoi
bratul din cot, in timp ce tricepsul
se contractd pentru a-l intinde.
cobori antebratu I
Bicepsul gi
tricepsu I
lucreazi
impreuni
Bicepsul
se relaxeazd
se a lungeste
_a-r
-- - ---- ---r------- - -l
,CNUTA
SI DESCOPERA !
$TllNTA
lN JURUL NOSTRU: pp. 34-35
SPORTURI: pp. 12-13
L-------r
---- --rr-rr--
ZAmbet
DATE ULUITOARE
* Mugchii constituie
aproape
jumitate
din
greutatea corpului.
* Muschii migci ochii unei
persoane
ltreazi sau care
doarmel de 100 000 de ori
pe zi.
*Fre
CoRPUL Uunnt
/\ oo
$m&Htr
'/)-
Pentru a rimAne in viafi, corpul
+/l
are constant nevoie de oxigen, un gaz
prezent in aer. Oxigenul este colectat
de sistemul respirator: nas, trahee
9i
plemAni. Atunci cAnd inspirim,
oxigenul intri in plemAni gi trece
in sAnge. Un gaz care este eliminat,
dioxidul de carbon, trece din sAnge
in plemAni gi este eliminat atunci
cind expirim.
v
Aerul pdtrunde prin
cavitatea nazala
%* FuNcTroN rnzA
Aerul ajunge in plamani prin intermediul
traheii. Aceasta se desparte in doui
tu bu ri inguste (bron h ii primare)
, care
se ramifica in alte tuburi si mai mici
(bronhii secundare) . in extremitatile
acestora se afla nigte siculeti cu aer
(alveole) . Oxigen u I trece prin peretii
subtiri ai alveolelor si de acolo in sdnge,
prin intermediul vaselor sanguine.
Bronhie
secu n d ara
Vas sanguin
Alveold
lnteriorul
unui plimAn
Aerul este inspirat
de nas si de gura
Aerul trece prin
trahee si ajunge
in plam1ni
Laringele este situat
in partea superioard
a traheii
2o4F
PdnnAul
I
Coastele
se ridicd
Diafragma
se aplatizeazd
Aerul
esfe aspirat
in plam1ni
Coastele
coboard
Diafragma
se ridicd
I
:,
1l
,i Aerul este impins
afara din plamAni
lnspira{ia
Expirafia
?fi
sPr RAT'A
5r
Expr RAT'A
Respiratie depinde de migcarile coastelor
;i
de un mutchi mare gi plat, diafragma, care
se situeazd sub plamani. in timput inspiratiei,
coastele se ridice
ti
diafragma se aplalizeazd,.
Acest lucru permite plamanilor sd se extinda
si sd aspire aer. in timpul expiratiei, coastele
coboara
ti
diafragma se ridici, impingand
aerul afard din plamani.
PIdmAnul
stAng are
doi lobi
/r-r :-
- -rr-rrrrrr
rrr r-
-rl
'cnurA
gt
DEscopERA !
DANs, TEATRU
$t
MUztcAr pp. 36-37
-fl$*
..1#
I
PISNTELE: p. 13
I
l--rr---r
-- --rr-rr-r--
PnoDUCEREA SuNnrELoR
Laringele se situ eazd, in partea
superioard a traheii qi este traversat
de doud membrane (coardele
vocale), care de obicei sunt deschise.
Atunci cdnd vorbim, se inchid
qi aerul care trece prin coardele
inchise provoacd vibrarea lor qi
produce sunete.
Coardele vocale
Coarde vocale
deschise
in timput
resp ira!ie i
normate
Coarde vocale
AA
Inchise Tn cazuI
in care se
vorbegte sau
se ci nt5
DATT ULUIT()ART
>k
in ptimani exist; mai muLt
de 300 de mitioane de alveole.
Puse cap [a cap, Er acoperi o
suprafa!5 mai mare de
jumitate
de teren de tenis.
*
Cintirelii de operi inva!5
s5-gi controleze migcirile
diafragmei pentru
a-gi miri
volumut vocii.
CORPUL
A
Uunru
Plasma este
partea lichida
d in sAnge
Compozi{ia
singelui
intr-o arteri
Trombocitel e coagul eazd
sAngele pentru a inchide
o rand
Globulele albe ajutd
la combaterea bolilor
Arterele au pereli robugti
pentru a rezista presiunii
sAngelui pompat de inima
6A'MA
5r
CTLULELE
Sangele este compus din doui componente
principale: plasma
;i
celulele sangvine. Plasma
este Iichida, transporta elementele nutritive din
alimente citre toate celulele corpului si elimini
resturile. Transporta miliarde de celule de sAnge,
in special globule rogii, trombocite si globule albe.
*a s&m elui
&Sang"le
este vehiculul de schimb pentru
corp. Pistreazi in viafi celulele furnizAndu-le
hrani gi oxigen gi eliminind produsele nocive.
Printre altele, pistreazi corpul cald
;i
il
protejeazi
de boli, distrugind bacteriile
9i
virusurile. SAngele este pompat de citre inimi
in tot organismul prin intermediul unor tubulete
numite vase sanguine; acestea sunt de trei
tipuri : arter, vase capilare
ti
vene.
Globulele rogii
transporta oxigenul
cdtre tesutu rile d in
corp
CTRcULATIA SAruFEruf
'
r-:.ir,''i .;.'',: ,t ,li
'
't
'
'
'
c
7
BATATLE lrurMrr
De fiecare dati cand inima
pompeazi un flux de sdnge
printr-o arteri, se produce
o bitaie. Acestea se pot simti
cu degetele pe partea interioard
a pulsului si viteza se poate
masura calculand numirul
batailor pe minut. Bataile inimii
unei persoane in stare de repaus,
vari azd, intre 60
Si
B0 pe minut.
Inima
Vene si artere
{*cuLATrA oxTGENULUT
lnima pompeazi sAngele bogat
in oxigen in tot corpul prin
intermediul arterelor, care se
ramifici, formand vase capilare.
Acestea se reunesc apoi, formand
vene, prin intermediul carora
sAngele sdrac in oxigen se
intoarce Ia inima, care il
pompeazi in plamAni pentru
a-ti procura oxigen proaspat.
.--l
{;;;-;;.;;;GOPERA i
MARI PERSONALITATI: p. 33
REPTILE
$l
AMFIBIENI: p.44
\
z-
S-
\"h
:\\
:\\
't
, l\
'
{r
I
&
k
E
5
rdqe"
Este de ajuns o apisare foarte slabi
pentru a simti beteile pulsului
noBULE
5r
TnomBocrrE
Clobulele ro5ii, in forma de disc, poarti
oxigenul dinspre plamani catre celulele din tot
corpul. Clobulele albe apara corpul de infectii,
distrugAnd bacteriile. Trombocitele, fragmente
de celule, ajuti sdngele si se coaguleze, adici
sa se intireascd, pentru a bloca micile pierderi
din vasele sanguine
ti
hemoragiile.
Arterele
(cu ro5u) transporta
sAngele bogat in
oxigen dinspre inima
cdtre fiecare parte a
corpului
Venele
(cu albastru)
transportd sAngele
sdrac in oxigen cdtre
inima
Globule
mirite
L------rr
-- ---r----rr-
CoRPUL Unnaru
'' :, , _.': "
ffNffi&
./Ll .
{J
lnima este un muschi cavitar care
e
'
lN lrurERtoRUL ltruMtr
Atriul stAng primegte sAnge bogat in
oxigen de la plamAni, iar ventriculul
stAng il pompeazi in tot corpul prin
artera aorta. Sangele sirac in oxigen
se intoarce Ia atriul drept de-a lungul
venei cave
;i
este pompat in plemani
pentru a se oxigena prin artera
pu lmonari.
pompeazi sAngele in tot corpul.
Se afli in piept, pufin deplasati inspre
partea stAngi, fiind despir,titi de un perete
in doui pa(i: dreapta gi stAngi.
Fiecare prezinti doui cavitifi, in partea
de sus atriul
9i
in partea de
jos
ventriculul,
care are un perete muscular mai gros decit
al atriului. Vasele sanguine principale aduc
sAngele in fiecare atriu
;i
il scot din fiecare
ventricul.
Atriul drept
Vena cavd superioard
duce sAngele sdrac
in oxigen din partea
superioard a corpului
cdtre inima
..---"l
g,Si,'ffii
Aorta transportd
sAngele bogat in oxigen
de la inima cdtre corp
Secf iune
a inimii
t]:,/l
:t/t I /
"rB/
t'
rt.n
/'rF
/W
prime5te sAngele
de Ia vena cavd
Valvele impiedicd
sAngele si circule in
d i rectie gresitd
Ventriculul drept
prime5te sAngele de
la atriul drept
5i
il
pompeazd in plamAni
prin artera pulmonara
Vena cavd anterioard
aduce sAngele sdrac in
oxigen din partea
inferioard a corpului
cdtre atriu lu i d rept
3
DATE ULUITOART
-t
in cursul unei vieli de durati
medie, iflima omului bate de peste
3 miliarde de ori, firi si se
o p reasc;.
* intr-o singuri zi, prin pompare
continuS, inima ar putea umple o
cisterni de 15.000 de titri.
INIMA
BArAr lr CnnDtAcE
Artera pulmonard
spre deosebire de
alte artere, duce
sAngele sdrac in
oxigen de la inima
spre plamAni
I
Peretele inimii
esfe un muschi
Artera
pulmonard
SAngele
din plamAni
Atriul
stAng
Aorta
Atriul
crept
SAngele din
partea inferioara
a corpului
Venele pulmonare,
spre deosebire de alte
vene, aduc sAngele bogat
in oxigen de la plamAni la
inima
Atriul sting primette
sangele din venele
pu lmonare
Valva impiedicd
circulatia sAngelui
inapoi in atriu
Ventriculul stAng
prime5te s1nge din atriul
stAng
5i
il pompeazd in
corp prin intermediul
aortei
l
SAngele circuli din corp
I in atriul drept
5i
din
plamani in atriul stang
Q
Pere{ii ventriculului
9se contracti si sAngele
este impins in sus citre
arte re.
\
\'.
'-l
Ventriculul
d rept
O
Mugchii perefilor atriului
L apasd, impingand sAngele
spre ventricu le
frscu LrATI BArAr LE I rrr rMr r
De fiecare data cand bate, inima produce sunete,
cauzate de valvele cardiace care se inchid. Poti
asculta inima apropiind urechea de pieptul cuiva,
sau cu ajutorul unui instrument numit stetoscop.
\. -*.*"
:
Stetoscopul amplifici, adici face
si se audi mai tare, beteile inimii
*)-- - - - - - -- - - -- --- --
r r r
-
rI
?
MARTLE INVENTI: p.42
I
cUM FUNcTtoNEAzA' pp. 16-17
L--------r--
- --rr-r---
P:
n!#;:
, E---
Ventriculul
'
snng
\--
se
!
f.
:fl\
t
\'.
\',
\
lva \
ide
V,
in c,
+zi
CoRPUL Unnnru
ereu
acest motiv, un exerciiiu r.gulat
imbunitifette capacitatea de
absorbfie a oxigenului de citre
corp. Migcarea este sinitoasi,
deoarece fortifici gi ceilalti
mutchi gi ne mentine in formi.
Pe durata exerci{iilor aerobice,
cum ar fi alergatul sau patinajul,
inima bate mai tare
;i
pliminii
lucreazd, mai mult, deoarece mugchii
care mitce corpul soliciti mai multi
alimenta{ie gi oxigen pentru a le da
mai multa energie.
Alte tipuri de exercifii, de exemplu
yoga, imbuniti(esc forma fizici,
fortificind mugchii
;i
menfin
corpul flexibil.
.. ri, r.6\
(
e
7
ExERcrTrr AERoBTcE
Saritul corzii, mersul pe bicicleti, patinajul cu rolele
si alergatul sunt modalitati optime pentru
im bu natatirea rezistentei. Aceasta inseam na ca
organismul devine mai eficient, deoarece reuseste
si fu rnizeze mai mult oxigen si mai multa hrana
m usch i lo r.
Casca este un element
important al echipamentului
h t
Cotierele si
protecliile pentru
incheieturi au rol
protector
Picioarele
;i
bratele
I ucreaza impreu na pentru
mentinerea vitezei
ti
a
echilibrului
Genunchierele ajutd
la prevenirea rdnilor
si a contuziilor
incdttdmintea
trebuie sa fie
comoda si sa
aiba mdsura
corecta
Patinajul cu role
amplifici bitiile
inimii
Siritul corzii
reprezinti un
exercifiu aerobic
,e4f
MTREU FonruA
Plimbirile te mentin in formi
*
ItTtOTUL
inotul este un bun exercitiu,
deoarece su nt utilizati toti m usch ii
im portanti ai corpu lu i, fara n iciu n
efort pentru articulatii, fiing.e apa
sustine greutatea corpului. ln plus,
favo rizeaz6, res p i ratia p ute rn ici s i
regu Iata.
IN
Una dintre pozifiile
fundamentale de
yoga
c
7
ExERcrrru sr RTLAXARE
in yoga, ;intea si corpul lucreazi
impreuna. Un anumit numar de pozitii
(den u m ite postu ri) alu ngesc m ugch ii,
in timp ce exercitiile de respiratie incetinesc
bataile inimii si produc o stare de relaxare.
}SPTTMBARE
BuNA
Pentru a ne mentine in formi este
suficient putin exercitiu in fiecare zi;
de exemplu, o plimbare regulati
mergand Ia
5coala
pe jos,
nu cu
matina sau cu autobuzul, mentine
m usch ii si im bu nitateste fu nctia
card iovascu lara.
lnotul este
complet
un exercitiu
/-r
r:--r-rrrrrr-r-rrr--l
bnurA
gr
DEScoPERA
:
MARI PERSoruaurATt: pp. 54-55
SPORTURI: pp. 42-43
AT,ERGAToRII
Atletismul este un sport foarte
solicitant. Alergdtorii de vit ezd
trebuie sd aibd muqchi puternici
la picioare pentru a avea un
sprint rapid pe distan[e scurte.
Alergdtorii de maraton au nevoie
de rezisten[d qi de rezerve de
energie pentru a face fa{d
concursurilor pe distante lungi.
Atteli care pornesc de ta Linia de start
L-------
- --r-r-r---rr-
CoRPUL Urvrnru
Bfi
&Corpul
are nevoie de hrani pentru
a-ti procura energie, pentru a crette
;i
a se regenera. Hrana pe care o consumdm
este formati din substante complexe,
elemente nutritive, care trebuie
descompuse in elemente mai simple
astfel incAt corpul si le poati utiltzaz
aceasta este responsabilitatea sistemului
digestiv. Substanfele nutritive simple trec
in sAnge gi sunt conduse citre toate
celulele din corp.
I
e
7
O CAIAToRIE LutrtcA
Odata inghitita, hrana este impinsa
prin esofag in stomac, acolo unde se
transformd intr-o substanta pastoasd
care intrd in intestinul subtire. Aici
are loc f aza principala a digestiei
si elementele simple trec in sdnge.
Reziduurile intrd in intestinul gros
si rdmdn in rect, inainte de a fi
eliminate din corp.
Pirtile sistemului
digestiv
Esofagul
Limba
Hrana
Epiglota
Hrana este impinsi in
spatele gurii de citre
limbi
Esofagul
Traheea
Esofagul
Epiglota
Traheea
Epiglota inchide
traheea pentru a
impiedica hrana si
intre in plimini
Ficatul
Intestin sublire,
unde se
produce digestia
Intestinul gros
absoarbe lichidele
din produsele
rezid uale
c
7
PnrMA ErnpA
Prima etapi a digestiei incepe cu
gura. Hrana este taiata si mdruntita
de dinti si amestecati cu saliva
pana cand se transformi intr-o
masi moale, impinsa apoi pe gat
de limba; de acolo este inghitita
si apoi intri in esofag.
Hrana
Rectul
*
Iw SToMAc
Peretii stomac'-
-.
j:
-
::::e;rtru a face spatiu
pentru hrana. ,',',-.:::j:
-,::
r^,acului elibereazi
un suc acid care ):
-
--
=-:=-1
cu hrana, initi az6,
procesul de di,_ees: : s
-. -'le
bacteriile. Peretii
musculari, prin c:-:"::-,'i, agitA hrana
ti
sucul
gastric creand c p:-i:a::'emoasA. Pe durata
digestiei, mai ales :
-.
la c masa copioas5,,
ne simtim somncr'os:.
DrcEsnA
Esofag
Perete muscular
Sectiune a stomacului
I ntestinul
su btire
Hrana
amestecata cu
sucu rile gastrice
Stomacul amestecd
hrana transformAnd-o
intr-o pasta consistenta
Vilozitdti
?f,^NsFoRMAREA
HnnNEr
Mare parte a digestiei se realizeazA
in tim p ce h rana trece p rin intestin u I
subtire, acesta fiind acoperit de cute
circulare. Pe aceste cute exista vilozitati
minuscule similare degetelor. Hrana
d igerata trece prin peretii vilozitatilor
si intra in sangele capitarelor. in final
sAngele duce hrana digerata acolo unde
este necesari.
Stratul
celulei
SAngele care circuld
prin vasele capilare
absoarbe h rana digerata
Secfiune a intestinului subf ire
cu prim plan asupra vilozitifilor
- - - -- - -
r
- -
r
--r--I -----al
L------------
---r----r
cAUTA
$r
DESCOPERA
tNSEcrE
$t
pAlnru.lENt:
pp. 54-55
DATT ULUITOART
*
Daci misurim lungimea
intestinului unui adu[t,
acesta poate ajunge la 7 m.
I
I
t
*l
{pzs
CoRPUL Urvrnru
, ,'*.,:%*r:i,.*it{*,q
it':*'t;
oo
HdIe e0rpr*Ic*i
&Celulele sunt asemeni unor mici intreprinderi
chimice: au nevoie de hrani, api
;i
oxigen pentru
a funcfiona gi a menfine corput in viafi. in timp
ce lucre a26,, celulele produc reziduuri care trebuie
eliminate de organe speciale. Rinichii filtreazi
anumite reziduuri din singe pe care le transformi
in urini; ficatul transformi in substanfe
inofensive alte reziduuri; dioxidul de carbon
este expirat de plimAni.
*
'
ELIBERAREA UnINEI
Urina se formeazd in rinichi si intrd intr-o
cavitate elastici (vezica) unde rimAne pana
cand aceasta se umple. Atunci cind aceasta
este plind, vezica transmite mesaje cdtre
creie[ iar noi simtim nevoia de a merge la
toaleta. Copiii foarte mici nu sunt in mdsura
de a sti singuri cAnd sd urineze
;i
din acest
motiv au nevoie de scutece.
in partea
externd a rinichilor
sunt milioane de
nefron i
c
'PlAtvrANrr
in interiorul fiecarei celule
a corpului, oxigenul si hrana
se combina pentru a genera
energie. Acest proces, la rAndul
siu, produce ca reziduu
dioxidul de carbon, care este
adus de sdnge in plamdni,
fiind apoi expirat.
Artera renald aduce
sAngele in rinichi
Vena renald
scoate sAngele
din rinichi
Uretrul aduce
urina in vezicd
Organele
Copil cu scutece
Secf iune
a unui rinichi
*
l"T:[:""#inarea
'
lN lrurrRroRul RrrurcHrloR
Rinichii primesc un sfert din sdngele
pompat de inima. in interiorut acestora,
milioane de filtre minuscule (nefroni)
elimina reziduurile si apa din singe
producind urina. Sangele curdtat iese
d in rin ich i prin vena renala

,**r.;
,,
R Ezr DU u R rLE" CoRPU LU I
Traheea
Rinichiul
U reterul
*
Iw lrurERroRUL Frcnrulur
Ficatul este foarte important si are
d iverse ro lu ri. in afara de a contribu i
la digestie, transforma elementele
ch im ice dau natoare in rezid u u ri
inofensive, pe care corpul le poate
elimina cu mai mare usurinta.
L----r-------rrr-r--r-
PIdmAnii
Ficatul
DATE
ULUITOART
*
in fieca re zi, prin rinichi
trec aproximativ 1800 t de
s6 nge?
* 9i
pietea eLimini
rezid u u ri : in f ieca re zt
elimini circa 200 ml
transpira!ie.
Vezica
*.3r
CoRPUL Urunru
O
Imentnlia
Qi
s$m&tafea
H rana contine substante
nutritive care dau energie corpului
gi il ajuti si creasci. Pentru a ne
menfine sinitogi, avem nevoie de
o dieti completi.
Substan{ele nutritive cuprind: Carbohidra{i
sau zaharuri, proteine, grisimi, vitamine
gi minerale. Carbohidra{ii, prezenfi de
exemplu in alimentele bogate in amidon,
ne dau energie imediati. Proteinele sunt
importante in procesul de cre;tere, in timp
ce grisimile ne dau energie gi ne ?ncilzesc.
Vitaminele
;i
mineralele necesare in doze
mici ne menfin sinito;i. Corpului ii sunt
necesare gi substanfe vegetale (fibre)
care nu pot fi digerate, insi sunt necesare
pentru buna functionare a sistemului
digestiv.
c
7
O AIEGERE BocnrA
Dieta este hrana pe care o minAnci in fiecare
zi. Este ech ilibrati atu nci cand fu rn izeaz6,
corpului un ansamblu de substante nutritive,
mentinAndu-l astfel sandtos. Carbohidratii ar
trebui si constituie partea principala a dietei,
iar proteinele
ti
grasimile, partea secundari
(in proportie mai mica): este bine si mdncim
si multe fructe
5i
legume proaspete in fiecare zi.
O dieti echilibrati
este importanti
pentru sinitate
Untul, pAinea,
brAnza, laptele,
uleiurile si nucile au
un continut ridicat
de grasime
T.:F
{
\
Carnea, pertele, oudle,
legumele
5i
semintele contin
multe proteine
Copiii au nevoie si bea
un litru de lichide pe zi
Hamburger
AUM ENTATIA gl
SAruArerEA
*
cantititi foarte mici
'
lN CnrurrrATr Mrcr
Alimentele precum
hamburgerul, cartofii
prajiti si ciocolata contin
multe grasimi. Dacd sunt
consumate des si in
cantitati mari pot provoca
daune organismului.
Cartof i
praji{
Aceste alimente ar trebui
si fie consumate in
PAinea integrald,
orezul, pastele si faina
su nt alimente bogate
in carbohidrati si fibre
Sucuri
inghelatd
O
Fructele gi legumele
contin, in afara de fibre
si vitamine
ti
minerale
Aproximativ doui treimi din
greutatea corpului este format
din apa, care prevaleazi fata
de orice alta substanle. Fara
apa celulele nu pot functiona,
din acest motiv este important
sd se consume multa apa pe
parcu rs ul zilei.
.t
'MuLrA
ApA
c
'CALoRULE
H rana furn izeazS, corpu lu i energia
necesard pentru activitatile cotid iene.
Aceasta energie se mdsoard in calorii.
Atunci cdnd consumim mai multe calorii
decAt este necesar, Ie inmagazinim sub
forma de grisimi, crescAnd in greutate;
daca le consumdm in cantitate mai mica
decAt cea necesari, pierdem in greutate.
O mare parte a
apei din corp se
gisegte in celule
Prdjituri
{Fr3
CORPUL
Putersa erelerul$i
&Cr"i"rul
este centrut de control al corpului.
Aceasti structuri cutati gi moale, protejati
numai de craniu, confine peste 100 de miliarde
de neuroni, care formeazd, o refea de
comunicafie in care mesajele ating o vitezi
foarte mare pe secundi. Creierul ne permite
si gindim
;i
si auzim: inmagazineazi amintirile
noastre
gi
ne ajuti si ne migcim.
Cortexul cerebral
reprezinta 900/o
din creier
Cerebelul
controleazd
mesajele transmise
cdtre mu5chi
Trunchiul cerebral
u ne5te creieru I cu
maduva spinarii
Partea stilngd se
ocupd cu activitatile
sti intifice
Partea dreaptd
se ocupa cu
activitatile creative
Pirf ile
principale
ale creierului
Emisferele
creierului
f
'
UNUL LArucA Anul
Creierul este impi(it in doui
emisfere: partea stingi controleazd
jumitatea
dreapti a corpului, iar
partea dreapti controleazi
jumitatea
stAnga. Fiecare are activititi diverse:
partea dreapta se ocupa de arta
5i
activitati creative; partea stinga de
limbaj, numere
ti
solutii ale
problemelor.
c
7
PAnnLE CnEIERULUT
Creierul este impartit in trei pa(i.
Partea cea mai mare este cortexul
cerebral acolo unde este localizal
centrul gAndirii, al emoliilor
5i
al
actiunii. Cerebelul, aflat sub creier,
asigu ri ech il ibru I
5i
coordoneazi
mi5carile. Trunchiul encefalic
controleazi respiratia
ti
bataile
inimii.
O BUN;, OntHNA
In timp ce dormim, corpul se
odihneqte qi se regenereazd,.
+
Insd creierul este incd activ,
chiar qi in cazul somnului
profund: revede evenimente
int0mplate in cursul zilei qi
in mag azineazd, ami n t i ri.
In partea externd
subtire a cortexului
cerebral su nt el aborate
informatiile
PureREA CneIERULUt
"ftEMENEA
uNUr conPUrER
Ne trebuie mult timp pentru a invita
si facem lucruri noi, cum ar fi sa adunim
si sd scidem, sau pentru a cdnta la un
instrument. Odati invdtate, aceste
aptitudini sunt inmagazinate in ,,banca
de date" a creierului, pentru a putea
fi utilizate atunci cand este necesar,
fara a fi nevoie si le invitdm din nou.
Mesajele transmise
de creier permit degetelor
sd se miste pentru a cAnta
notele corect
Adunarea
9i
sciderea cu ajutorul abacului
4:.:-;-:-.-:;: ;--l
cAUTA
$r
DESCOPERA
I
MARILE INVENTII: pp. 52-53
MARI PERsorualtrA1: pp. 22-23
DATT ULUIT()ARE
*
Creierul, care fotosegte o cincime
din energia corputui, este numai a
cincizecea parte din greutatea sa.
*
Nu existi niciun fet de raport
intre greutatea creierului gi
intetigent;.
+3s
CoRPUL Uunru
ffiffG@ new@s
&F,"."r"
activitate umani, incepind de
la mirositul unei flori
9i
pAni Ia ci{iratul pe
o scari depinde de sistemul nervos, care este
format din trei pi4i. Creierul (centrul de
control) primegte mesajele, le selecfioneazi,
le inmagazineazA
;i
apoi transmite instruc(iuni
cetre corp. Meduva spinirii este o
importante cale de comunicatie
care leagi nervii de creier.
Ref eaua
de nervi
Creierul
co ntro I eaza
activ itati I e
corpului
F
i;
t! \1fr
' 1-
-/
.h
I
,tr
rl'
:,
jt
'r"
1r
-**d.*,
':
i,
1#
..31
#
ry
w
.l1ji*,i ,
.:.*.',
t,'..,.
16'r;
' .:.1.
Mdduva spindrii,
d in coloana
vertebrald, transmite
mesaje de la corp la
creier si viceversa
Nervul sciatic
controleaza muschii
picioarelor
ti
a talpilor
Nervii cranieni
se ramifica de
la creier
Nervii spinali
se ramifica
din mdduva
spinarii
*
7
RTTEAUA DE NrRVt
Nervii sunt rispAnditi in tot corpul.
Nervii cranieni, din creier, ne
controleaza expresia fetei si
transporta informatii de la ochi si
urechi Ia creier. Nervii spinali, din
miduva spinarii, ne controleazd
miscdrile si transporta informatii
cu privire la simtul tactil.
DATT ULUITOARE
*
Nervut cu cele mai mari dimensiuni
este nervuI sciatic, de grosimea degetului
mijlociu a[ unui copit? Se intinde incepdnd cu
miduva spinirii, de-a tungut fiecirui picior.
*
MuLte mesaje ate nervitor trec de-a lungut
miduvei spinirii prin gat? Din acest motiv,
eziunile apirute [a gat pot fi grave, cauz6nd
paratizii, ddici incapacitatea de a te misca.
Neuronii senzitivi transmit
mesajele care ne permit si
simfim mirosurile
f
7
RrncTrE IwTEDIATA
Reflexele actioneazd cu viteza mare pentru a ne
proteja de pericole. Daca ti se intAmpla sa te
intepi cu u n ac, sen zorii pielii picioru lu i transm it
mesaje cdtre maduva spinarii, care transmite
imediat mutchilor piciorului instructiunea de a
retrage piciorul. Creierul nu primegte mesajul de
durere pani in momentul in care apare reflexul.
Actiune reflexi
e
a
t
STsTEMUL NeRVos
?i*
Esrr coNsrRurr uN NrRV
Nervii sunt fAsii de celule subtiri si foarte
Iungi (neuroni). Neuronii sen zoriali
transporti mesajele la creier de la och i,
urechi, limba, nas gi piele, permitand sa
,,simta" diverse lucruri. Neuronii motori
transporti instructiunile de la creier Ia
mutchi pentru a le permite miscarea.
t
Meduva spinirii
Llransmite muschilor
mesajul direct de a
retrage picioru l.
Chiar gi pentru a
face temele sunt
folosi{i neuroni
senzitivi gi motori
{)
Creierul primegte
J tesajul cje simf al
durerii dupa ce piciorul a
fost retras.
O mi;care neaSteptata in apropierea
fetei ne face sd inchidem ochii: este
un reflex care ii protejeazd de un
eventual pericol. O lovituri uSoari
sub genunchi cu un ciocinel ar trebui
sd ne facd sd ridicdm piciorul; medicii
controleazi acest reflex pentru a se
asigura ci sistemul nervos
functioneazd bine.
cAurA
$l
DEScoPERA
MARILE INVENTII: pp . 42-43
L--rrrr--r---rr--r-rrr
.t
a
t
t
I
:
I
*F37
Wnwl
gi pipaitul
&Ochii
gi pielea sunt organe dotate cu
Celulele retinei
transformd lumina
in semnale
\
milioane de mici senzori care transmit mesaje
citre creier de-a lungul nervilor, informAndu-l
in mod continuu asupra a ceea ce apare in
jurul
corpului. Senzorii ochilor ac{ioneazi la lumini gi,
prin intermediul creierului, ne permite si vedem
ceea ce ne inconjoari; senzorii pielii permit
pipiitul.
Vasele sanguine
hrdnesc ochiul
Cri stal i nul concentreazd
Iu m ina pe retina
CoRPUL Unnnru
?iuPrLA
Pentru a putea vedea, in interiorul
ochiului trebuie si patrunda o
cantitate corecta de lumina: daci
este prea mici, pupila se maregte
pentru a putea permite sa intre
mai multa lumina; daci este prea
mare, pupila se micgoreaz6, pentru
a nu produce leziuni retinei.
Pupila se miregte atunci cAnd este
pufini lumini, pentru a permite
pitrunderea luminii necesare
Dimensiunile normale ale pupilei
rEa
.*4i
?Z Corneea este
fe reastra
och iu lu i
nervoase
ffi
Nervul optic
tran sm ite
sem nale catre
creier
Anumili muqchi
permit miscarile
och iu lu i
Sectiu ne
a ochiului
In mijlocului
irisul colorat se
afla pupila
in cazul luminii de intensitate mare,
pupila se micgoreazi pentru a
proteja retina
Prin pupild, Iumina
patrunde in interiorul
ochiului
rt
TCuM
VrDE OcHruL
Lumina patrunde in ochi prin corneea
transparenta, apoi trece prin pupila, iar
cristalinul o concentreazd pe retina. Acest
strat subtire acopera partea din spate a
ochiului si contine celule sensibile Ia
lumina. Atunci cAnd lumina le atinge,
aceste celule transmit semnale creierului;
acolo semnalele se transforma in imaginile
pe care noi le vedem.
384F
t nAlnREA ocHruLUI
Lacrimile sunt produse 1n mod
continuu de glandele lacrimale,
pozitionate deasupra fiecArui ochi.
La fiecare cl ip ire a p leoape lor, acestea
cu rati och iu I : in d e parteaza p rafu I ,
omoari bacteriile si pastreaza corneea
umeda. Acestea se golesc prin
intermed iul cond uctelor lacrimale
din interiorul nasului. Din acest motiv,
daca plangi, lacrimile curg pe obraz
ti
iti curge nasul.
*
.
PIPAITUL
lmediat sub piele se gdsesc milioane
de mici senzori. Unii reactioneazi Ia
o u;oari presiune, altii la o presiune
mai mare, iar altii la durere, la
caldura gi la frig. Atunci cAnd atingi
ceva, ace;ti senzori iti comunica dacd
suprafata este asprd sau fina, duri
sau moale, caldi sau rece sau daca
gadila. Partile corpului cu cel mai
mare n u mar de se nzori su nt och ii,
limba, buzele, degetele si picioarele.
YAzUL
gr
PtpArrul
Lacrimile coboard
de-a lu ngu I
obrajilor
Glandele
produc lacrimi
Curif area
ochiului
Flacdra este
fierbinte, d in
tineti mAinile
de aceasta
Pleoapa
p rotejeazd
och iu I
Canalul lacrimal
descarca lacrimile
in interiorul nasului
Un canal conduce
lacrimile catre nas
Lacrimile se
colecteaza in
interiorul
nasului si il pot
face sa curgd
iffi:
f oarte
acest m
departe
I
I
I
otiv
e
t-;
nA.,'**j-
n.
:;
qz
\r'-
It'
)-
Cuburile de gheafd
dure, reci si umede
)
i
sunt
/r--:-------] ,'--t
'cnurA
$r
DEscoPERA
i
CUM FUNCTIONEAZA: pp. 41-42
gnrNTA ilu .tLtRUL NosrRU: pp.20-21
Pdrul de pisicd
L--------r---rr------r
/
/
/
DATT ULUITOARE
*
OchiuI omenesc conline
70 ta suti din senzorii
corpului.
5-:.I
esfe moale si cald
+3e
CoRPUL Unnnru
&S,m{ul
otfactiv gi gustul sunt simfuri
foarte strAns legate intre ele: ambele
recunosc substanfele chimice.
Receptorii olfactivi, situati in capitul
cavitetii nazale le individual i zeazd, in
atmosferi; receptorii gustativi se afli
pe limbe;i recunosc hrana
9i
biuturile.
Simful olfactiv gi gustul permit aprecierea
gusturilor mAncirurilor
li
evitarea
substantelor nocive. Mesajele cu privire
la mirosuri si la gusturi
sunt transmise de-a
lu ngu I nervilor olfactivi
pAna la creier
Nervii olfactivi sunt
stimulati de mirosuri
Cavitatea nazald
Limba
Cum recunoa;tem
mirosurile si
gusturile
?a*
srmrrM MrRosuRrLE
Senzorii olfactivi din cavitatea nazald
ind ivid ualizeazd in aeru I pe care il inspiram
particule de mirosuri, provenite din substanle
cum ar fi alimente, parfum sau fum. Deci
senzorii transmit semnale citre creier, care
identifici mirosuri le.
Crei e rul i nterpreteazd
semnalele care ajung de
la nas si limba
Nervii transmit mesaje
gustative cdtre creier
ff* $Ifue
gfi
#s*ul
"
k
L
/
DATE
ULUITOART
*
Majoritatea persoanetor
pot distinge 10000 de
mirosuri diferite.
*
SimtuI otfactiv este
de 10000 de ori mai acut
decit cet at gustului.
,/
Srnn1ul Olracnv
gt
?i*
RrcuNoASrEM GusruRrLE
Sub forn-,a lnor mici ciorchini de celule, papilele
gustatirre sunt dispuse pe toati suprafata limbii.
Crupuri de papile gustative din diverse zone
reactioneazA la patru gusturi principale: amar,
sirat, acru si dulce. Fibrele nervoase din papilele
gustative transmit mesaje citre creier gi permit
simtu I gustu lu i.
\
s
fl
at
GusruL
Gustul alimentelor
HA.EREA DE A MArvcA
Simturile gustului si cel olfactiv lucreazi
impreuni, chiar dacd simtul olfactiv este mult mai
sensibil decAt cel al gustului. Daci esti ricit si ai
nasul infundat, alimentele nu au gust. Daca iti
acoperi nasul in timp ce minAnci, simti cu
d ificu ltate gustu I mincarii.
:, :'
kfl
\,i*ai"**.o/
:ffi.,
ir
.-, a
Dulce
Limba priviti
prin microscop
Doud tipuri
de papile
*
'
PAPTLELE GUsTATIVE
Suprafata limbii este strabatuti de
m ilioane de m ici protu berante,
pap i Ie le gu stative care se gasesc la
baza si pe partile laterale ale limbii.
/-r
-:- -rr
r rrrr- r r rr
-rrrrl
bnurA
$r
DEscoPERA
!
MAMIFERELE: p. 31
cAunroRt
$t
EXPLoRAToRT: pp.
L---------- r
-
r--r-----
+4t
auditiv extern
Secfiunea unei urechi:
externi, medie, interni
Timpan
Nicovald
CoRPUL Unnaru
Oasele din
ureche medie
ffiro'ffit
$i
eshitf,hffit
"fi
rrurrnronu, Unecn'
z+ll ,.r .. v .
&r-
vrechire ne permit si auzim sunetete
;#,.j'Jilg:il#3jffiii,ifft:"n"
gi ne ajuti in menfinerea echilibrului. Sunetul
calatoreste prin trei oase (oscioare)
calatoiegte sub forma unor unde, adici a unor
l,.%'Jt3lii1^1,!'.;lJ,j',il1,,?!",..",.
mici vibrafii ale aerului.
firi5oare caie transmit un semnal
in interiorul urechii, aceste unde
;1tf":'J:'de-a
lungul ribrelor
stimuleazi senzorii care transmit semnale
citre creier, acolo unde sunt transformate
canarete semicircutare
in cuvinte, muzici
si
alte sunete.
/ i!:
y:"'!',
interne
/
percep miscdrile capului
,,n,.gf
{il{
Pavilion
au ricu lar
Neruul vestibular
transm ite cdtre
creier semnale
legate de echilibru
I
I
I
Neruul acustic
transm ite creieru lu i
mesaje despre auz
Canal
e
7
OnsELE
in u rechea
medie existd trei mici
oase: ciocinelul, nicovala
si scarita, care se numesc
in acest fel, datorita formei
fiecireia. Aceste oase transmit
vibratiile de la timpan citre
interiorul urechii
i424r
Scdri{a este
osul care se
afla cel mai la
interior
Spirala din urechea
internd contine senzori
care pot percepe
sunetele
Ciocdnel
Tanp
gr
ixcEr
Intensitatea diverselor sunete este mdsuratd in
decibeli (dB): o goaptd are 20 dB, o explozie
de artificii circa 100. Sunetele de peste
130 dB prt-rduc daune urechii omului.
dB
180
ffi
Auzul
gr
EcHTLTBRUL
4RE.HILE ATTtMALEL'R
Anumite animale, cum ar fi iepurele
sau vu lpea, au u rech i cu pavilioane
auriculare foarte mari, care se pot
orienta dupi sunete. Sunt foarte utile
pentru cautarea hranei sau pentru
evitarea pradatorilor, deoarece perm it
perceperea sunetelor slabe si
i nd ivid ual i zeazA proven ienla acestora.
e
'
lN EcHILTBRU PrRFEcr
Urechile ne ajuta si ne mentinem echilibrul.
in interiorul fiecarei urechi sunt trei canale
semicirculare care contin un fluid. MiscAnd capul,
se miscd si acest fluid, iar senzorii semnaleazi
creierului schimbarea pozitiei capului.
Creierul transmite instructiuni pentru
a asigu ra mentinerea ech ilibru lu i
corpu lu i.
Canalele semicirculare
comunici creierului unde
anume se afli corpul tiu
gi astfel pofi rimine in
echilibru
/rrr:---rr--l' .'rr!
'cnurA
$r
DEscoPERA
:
MAMIFERELE: pp. 18-19
gnrNTn iru JURUL NosrRU: pp. 24-25
L---r--r-r-rrrrr--r- rr
DATE ULUIT()ART
* Pisicite
9i
titiecii pot auzi
sunete cu tonalititi mult mai
?nalte, sunete pe care urechea
omutui nu o poate auzi.
* Scirila este ceL mai mic os
al corputui: are o lungime de
numai 3 mm.
lepurele
+43
CoRPUL Uunru
F
$tffi
&Odati cu fecundarea incepe o noui
viafi, adici se unegte un ovul al femeii
cu un spermatozoid al berbatului: ovulul
fecundat confine toate informafiile
necesare pentru crearea unui nou individ.
Ovulul se imparte de mai multe ori in
celule identice
;i
se dezvolti in corpul
femeii pAni in momentul in care aceste
devine un copil.
Mulli spermatozoizi
incearcd sa patrunda
*
in ovul
'
BARBATUL
Spermatozoizii sunt produti de
testiculele barbatului care se gisesc
intr-un
,,sac" din piele (scrot) .Sperma
(lichidul seminal) coboara din
testicule prin mici canale, fiind
eliberati prin penis.
Sperma coboard cdtre
penis prin intermediul
unor canale minuscule
Penisu
Birbat
Testiculele
p rod uc
"?T.'NDAREA
ovuLULUr
Odata pitrunsi in corpul femeii,
spermatozoizii inoatd in trompa lui Fallopio.
Daci existd un ovul, il inconjoari pand ce un
singur spermatozoid reuge;te si rupd stratul
extern si sa il fecundeze. Ovulul fecundat se
imparte
ti
o masd de celule (embrion)
pitrunde in uter.
Un spermatozoid
fecundeazd ovulul
atunci c1nd il
intAlneste
Dintr-un ovul
q;'i=-r se dezvolti
(\--
\-
\. \-_-_
q".--l-
DATE ULUIT()ARE
-t
in f ieca re zi, in testicuLeLe unui
birbat se formeazi mitioane de
spermato zoizi.
* Femeia se naste cu toate
ovu le[e: ECBStea s u nt in
ju
r de
un mition ?n ovarele de dimensiuni
f oa rte m ici.
spermatozoizi
Scrotul
.t
7
FTMEIA
gvulele unei femei se gisesc in ovare.
ln fiecare lund este eliberat un singur
ovul, care face o cdlatorie foarte lenta
din ovar pana in trompa Iui Fallopio.
/
-
-\
Dacd intalne5te u n spermato zoid,

t acesta poate fi fecundat. Odata
,?
-
/
l?',.:lflfiili? :I,::ffiiga in uter
unde va cregte pani ce va deveni un
cop il .
FeMEn
gt
BAnBATUL
Dupd 36 de ore,
ovulul fecundat se
divide in doua
celu Ie
Embrionul, o masd
mica de celule, se
instaleazd pe peretii
uteru lu i
Embrionul se
instaleazd pe partea
interioard a uterului
Uterul sau
pentece le
Colul uterin
esfe intrarea
in uter
Gemenii identici
GunnENrr
Atunci cdnd un ovul fecundat se
imparte, cdteodatd cele doud celule
se separd, insd con{in aceeagi
informa[ie qi aqa se dezvoltd
gemenii homozigoli sau gemenii
identici. Gemenii heterozigo[i sau
neidentici se dezvoltd atunci cdnd
doud ovule eliberate de ovare sunt
fecundate in acelaqi moment.
Femeia
I-rr
r rr r rrr rrrrrrrrrrrrrrl
A v v
r
- ) )
cAurA
$r
DEScoPERA
I
Y
-
'
PLANTELE: pp .24-zs
(
I
f
--rrrrrrr-rrrrrr-rrr -@
Trompa lui Fallopio
colecteazd ovulul
din ovar
In trompa lui Fallopio
ovulul int1lne5te
spermatozoidul
in ovar se
gasesc ovu le le
Vaginul
{F4s
$mffi*vi$&
&Ert"
nevoie de noui luni ca ovulul
fecundat si se transforme complet in
copih in aceasti perioade ovulul se
divide de mai multe ori pentru a produce
miliarde de celule necesare si cre eze
o fiinfe umani. La inceput este denumit
embrion, dar dupa opt siptemAni
petrecute in uter este denumit fet.
Fitul este legat de mami prin intermediul
placentei prin care ii este procurati
hrana gi oxigenul.
f
'
Tor Mnr Mnnr
Celulele fatului se divid rapid. Crupuri
de celule se transforma in diverse pa(i ale
corpului, cum ar fi inimd, plamAni, creieI
mAini si picioare. La opt sdptamani de
viati, chiar daci are numai doi centimetri
;i
jumitate
in lungime, fatul are deja forma
unei fiinte umane. Dupa 38 de saptdmAni
(9 luni) este gata de a se naste.
Copilul cregte in
siguranta in uterul
mamei
La 16 siptimAni, fitul
are o lungime de 16 cm,
poate lovi cu picioarele
gi se poate risuci
CoRPUL Uvlnru
.j
\p}
,F-
Dupi cinci siptimini, in interiorul
embrionului sunt formate mai
multe pe(i ale organismului
Dupi noui siptimAni, toate pa(ile
importante ale fitului sunt formate
.,*r
.
Dupi 13 siptimAni, bratele gi picioarele
cresc mai repede decAt restul corpului
#
DATT ULUITOART
*
Pe perioada
gravidit;!ii uterut se
miregte chiar gi de 20 de
ori fa[i de dimensiunite
sale normale?
f
CoRDoNUL OrvrBrLrcAL
Placenta este prinsA de peretele
uterului. Hrana
ii
oxigenul din sdngele
mamei trece prin intermediul placentei
si pitrunde in fetus printr-u tub numit
cordon ombilical. Atunci cAnd acesta
este taiat, la nastere, sub abdomenul
copilului ramane o adancituri (buricul).
La 38 de sdptdmAni pozilia
copilului este cu capul in jos
5i
este gata de
a se naste
Placenta
Colul uterin se
deschide si astfel
copilul poate fi impins
in afard
O NouA VnrA
Buricul
Cordonul ombilical
Uterul
ai uterului I
l--
Copilul este gata de a se nagte
Lichidul amniotic
esfe apos
5i
inconjoard copilul
p rotejAnd u-l
e
7
Gnrn DE Nn5rERE
Atunci cAnd un copil este gata
sd se nasci, peretii musculari ai
uterului mamei il imping prin
colul uterin si vagin. in mod
normal, nou-niscutii ies cu capul
inainte. Placenta alu neci in afara
corpului mamei la citeva minute
de la nastere.
l
\
\ -, ':
1.-
t.
1
t
1
Ux Nou N,q,scur
Copilul respird cu ajutorul
pldm6nilor imediat ce se nagte.
Atunci cdnd cordonul ombilical
este tdiat, copilul se separd de
corpul mamei qi iqi incepe
propria via[d.
Un copil nou-niscut
Vaginul
CoRPUL Uunru
&Corpul
fiecirei fiin(e umane urm eazd,
aceea;i schemi de dezvoltare. lmediat ce
se na;te, copilul plinge pentru a primi laptele
pe care il suge de la sAnul mamei, insi micuful
este complet neajutorat. in primii doi ani
cregte cu rapiditate, apoi in mod constant
pe parcursul perioadei copiliriei cind invafi
si meargi, si vorbeasci
;i
si dezvolte alte
activititi. Intre 10
si
1 5 ani, beietii si fetele
cresc rapid
ti
devin adulti.
v..
'1 /' ;'\-.
r.,':'i
*'**-*---.**-'
\,
t
o
'J''
I
I
Y*. *
P'
1
\
|lr'
i I
lr
'i,b'
r lii
ti
tt
[&,
tit
1
i
lq--
-
f-"
tr,. !,
i
I
rl
,t:
,l
i.
{t
I -'--
I
i
I
7t'.F
4,!
i
,\.
t,
t?-., r
-
'. /l
li
t
I
-1i
"v
I
t
,'
. i,
I
tir
1B 14 10
fi'
{
\
ari$.-_
PRIMII PASI
4 Un nou niscut de cinci luni
Lincepe sd mearga de-a butilea,
impingAnd inainte genunchii.
.&iii'
I
t
I
^ffi
4*U
1Un
nou-niscut de o luni sau
I doua isi poate ridica capul
cAnd este'asezat pe burta.
2
L" zece !uni, multi copii gtiu deja
rJ sa mearga de-a butilea, chiar daca
unii se tArasc pe sezut.
484F
f_La
un an, cu puf in ajutor,
r*copilul
reuseste si stea in
picioare.
E
La aproximativ 14
Jluni multi copii merg
fara a fi ajutati.
|
. :..
I
,i- -.
/
-J7
CnegrEREA
c
'UN
CoRP Cnnr
sE ScHrMeA
Corpu I, crescdnd, se sch im ba:
in medie, fetele incep si devini
femei in
jurul
vdrstei de 1 1 ani,
iar biietii devin barbati Ia 13
ani. Multe persoane inceteazd
sd mai creasci in
jurul
vdrstei
de 20 de ani, insa fiecare creste
in alt ritm.
HonMoNrr
CnEgrERrr
Yiteza cu care corpul
cregte este controlatd de
nigte substante chimice,
hormonii, produqi de
glandele corpului, care
sunt apoi elibera[i direct
in sdnge.
\i
,-. :
10 14 1B 2 ani
Cum se schimbi corpul pe parcursul
perioadei de cregtere
Cele trei genera{ii ale unei familii
N
";-ocEsu
L DE irvreArnArrr r RE
f
--r--rr----rr-----rr-
Corpul se schimba mai putin Ia o vdrstd
adulta. Dupa 40 de ani, pielea incepe
sa produci riduri si uneori pirul albeSte.
Crija fata de propriul corp ne ajuta si
ne pistrdm sdnitatea pAni Ia o vArsti
in aintati.
{^:-:-;-::-:::' ;--'l
cAUTA
$r
DESCOPERA
i
REPTILE
9l
AMFIBIENI: pp. 18-19
MAMIFERELE: p.
)p
111
S
DATE ULUITOARE
*
0 fati ating, in
jurul
virstei de 7 ani, trei sferturi
din initlimea pe care o va avea
cind va fi aduttS, iar biielii in
jurut
virstei de 9 ani.
*
in medie, poporut japonez
triiegte cel mai mutt fati de
a lte po poa re.
{ts4s
CoRPUL Uunru
' "':'';'rrj:,;r16;l',:rll{,r;.*fijit;;lji:J;.j''lr'
.'
rynF"ry
m.$rw
d
7
DIFERENTELE
Persoanele sunt diferite, nu numai din punct de
vedere al aspectului, dar si prin modul de a gindi,
de a se comporta
ti
de a se exprima. Uneori este
posibil sd recunoaStem caracterul unei persoane
d u pa exp res ia fete i .
e multe ori, persoanele din
aceeati familie se aseamini
ti
se
comporte in acelagi fel. inse nu
existe doue persoane identice,
deoarece fiecare este un individ
care are propria personalitate.
Noi mogtenim de Ia pirinti anumite pe{i
ale personaliti{ii: fiecare poate primi insi
o combinatie diferiti a caracteristicilo[ care
formeazi felul siu de a fi; din acest motiv,
chiar gi intre frafi
9i
surori existi diferen(e.
Alte aspecte ale personalitefii noastre
se dezvolti din experien{ele vie{ii,
inmagazinate in memorie, care influenfeazd,
modul nostru de a gAndi
;i
de a ne
comporta.
Copiii pot deprinde activitifi
;i
hobby-uri de Ia pirinti
Siguran(d
Melancolie
Exprimarea
sentimentelor
Seriozitate
Fryr Vol lru$vA
poate face
distrezi
.,.
l'"
c
7
EmonrLE
Zdmbetele
ti
lacrimile sunt semnale
externe ale sentimentelor noastre,
influentate nu numai de alte
persoane
ti
evenimente, ci si
de fotografii, m u zic6,, comed ii,
carti si film.
Un film bun te
si rAzi si si te
Timiditate
N
Fotografia unei
familii in vacanti
influente azl, personalitatea unui individ.
Am intirile fru moase sau u rAte su nt
colectate de creier: uneori este de ajuns
o fotografie dintr-o vacanta pentru a
reaminti emotii putern ice
/rrr:-
-
rr r
-
rr r- r r rrrrrrrt
'cnurA
$t
DEscoPERA
:
COMUNICATIILE: pp. 1 4-15
PLANTELE: p. 51
AwUNTTRT DrN CoPrLARtE
Experientele copilariei si educatia
*.5r
CoRPUL Uunru
G
'E
&Coryul
se afli sub un constant atac
din partea
bacteriilor si a virusilor, cauze
ale bolilor.
Un corp sinitos are multe modalitifi de
apirare: de exemplu, rinile pielii se inchid
pentru a nu pitrunde bacteriile. Globulele
albe le consumi sau elibereazi substanfe
chimice (anticorpi) pentru a le distruge.
f
7
VnccTNAREA
O modalitate de prevenire a bolilor
periculoase este aceea de a injecta mici
cantitdti de bacterii in corp: in acest
mod,globulele albe pot recunoatte
inamicul si pot pregiti apararea prin
asa-numita imunizare.
Anumite globule albe,,iti amintesc"
identitatea fiecirei bacterii sau a fiecdrui
virus agresor. Daci acestea revin,
globulele albe elibereazi imediat
substanle chimice mortale, anticorpi,
pentru a le distruge. Alte globule albe
alunga bacteriile si Ie elimini,
mdncdnd u-le.
ft
L.s'
t:,;
v.'
siomul dg affrrar
Bac,ere
O globuli albi
mininci o bacterie
*
'LA
Arncr
d
r
* ,r' .,,
+tUta
i--. t*-*#'
.#"
't
a".
i{
\
'o'
/c\
\
Y*:Y\
t
Vaccinare
Vaccinul poate fi
i n
jectat
in ante b rat
..-'{J
,d- ,.
52
t-
t
Globuld
alba
1t-",
STSTEMUL DE ApARARE
a,
Vr ru DEcAREA FnncruRrloR
Mui:=:*-- a,e corpului se potvindeca
sing-": rs rupt se regenereazd
daca :=
=
r lJl extremitati sunt unite.
N'1a: '
-
--=
s a l ge le se coagu leaza pe
frac: ,'= .; l: se transformd intr-un
tes'J-- :
-:::-:cr,
Ia final, celulele produc
un : a:=" a eIastic, cartilaginos care
VA :,,
Os fracturat
SAnge
Coagularea
sAngelu i in
interiorul fracturii
Noul material
carti lagi n os care
va fi inlocuit de os
Cum se vindeca un os
Febrd mare,
39
0C
Febrd med ie .
37,8'C
Temperatu ra
normala a
corpului, :-
-
Temperatu ra
este indica:'
-:
nivelul unt, :'
pe o scara
numerotata
4,MPERATURA CORPULUI
Febra este o creStere a temperaturii
corpului, cauzatd in general de
reactia organismului Ia bacteriile care
il invadeazd. O febra utoari poate
creSte sistemul de aparare a corpului
si il ajuta in combaterea bolilor.
Te m peratu ra se misoara c u u n
i nstrument numit termometru .
Radiografia arati un
deget rupt
Un adult ifi
poate misura
temperatu
/rrr:--rrrr-r-rrrrr----t
GnurA
gr DEscoPERA
I
MARI PERSONALITATI: p . 32
cuM FUNcTtoNEAzA, pp. 52-53
L--r--rr--r------r----
DATE ULUITOARE
* Este nevoie de mitiarde
de virusuri pentru a acoperi
gimitia unui ac.
* Bacteriile se descompun
ta f iecare 20 de minute.
ir'l
e&Fe
m
-
-)
?entru
ingnjirea corputui este
fl;ilN .f I
ZELftI5-- I
{tp
r
necesar si cunoastem functionarea
acestuia.
Existi diverse tehnici pentru
combaterea bolilor si vindecarea
corpului.
Sunt necesari mulfi ani de studiu gi cercetiri
pentru a gesi medicamente care si invingi
o anumiti boali. in spitate, chirurgii se
confrunti mereu cu noi operafii
;i
tehnici.
in zitele noastre, pElcienfii pot primi rinichi
noi, plimAni sau o inimi noui, daci aceste
organe nu funcfioneazi bine. Anumifi
medici propun tratamente antice cum
ar fi acupunctura, utilizarea ierburilor
gi reflexoterapia
;i
terapii prin masaje.
CoRPUL Urvraru
. ^. , r ... ..lj;. .-.tr-,,,i;.-ri;,:'-,i, :. .;:.. .
c
'VINDEcAREA cu
AluroRUL AcELoR
in China, acupunctura este
folosita de peste 3500 de ani.
Este fondata pe ideea ci in
corp curge un flux de energie,
a5a-numiti,,qi" care trebuie
mentinuti in proporlie corecta
pentru a avea o sdnitate buni.
Sunt introduse in piele ace subtiri
in anumite pa4i ale corpului.
Se recurge la acupunctura pentru
a se trata foarte multe boli.
]
t
I
i.
ncturist
Acupunctura:
harta corpului
'
.,-.i
'' ;-,'r
; 'L
'\".,
.'\
\
1\r
't
,)r \ 1
''\
\J
i
r \ji
i
r*\
/\,
)
t!
I
I
1.,
Un ac din olel
inoxidabil este
introdus in piele
SUpUNEREA
LA O INTTRVENTTE
CHTRURGICALA
Medicii pot folosi
chirurgia (practicarea
unei incizii in corp)
pentru a vindeca boli sau
rdni, ac[iondnd asupra
organelor bolnave.
Interven[iile se reali-
zeazd, in camere speciale,
sdlile de opera[ie, acolo
unde totul este sterilizat
pentru a preveni
infecliile.
0pera!ie chirurgicati
Diverse tipuri de medicamente
OA:
-^
inAnd rigiditatea corpului
-:;-rsiune
ti
stres. Aromaterapia,
-:
i cu uleiuri speciale,
- -, : :
-
-:
parfumate pentru a
.
-'::legatedesanatate.La
-
. : rasajul special al talpilor,
- - - .: .
-r
a se trata intreg corpul.
tb"
t"r:: t *
'qir*}lt|l#-
.,CERE
PI-ACUTA
-:.*
c senzatie de bine si
MATNTLE Cnne VTNDEcA
'.. +, : 4:"
'.iiJ,,,r,g.,.tfi,'
TnnrnREA cu AluroRUL
PLANTELOR MEDICINALE
De seco le, este b i n ec u n osc utA
proprietatea plantelcr de
a vindeca bolile. VanzAtor-ii
de plante medicinale cunosc
m od al itatea d e ut i I iza re
a diverselor plante,
com bi nAndu-le pe nir-'-i
p repararea med i ca it^, : ;^i:e i c r'
I

-k
Meinile
pielea
- -
rr'r2<4272
Ill{-lJtgges
\
Masajul unui copil
rr-rl
{"r;;-;l-;;;coPERA
i
[-'Jiit*iri,;
,'
.;
'r
p.43
*t'.o,:,''.,,'i.7,'
, pp. 52-53
L---------
- - - - - - - - -- --
rr
CoRPUI UrvrAN
inm agazi ne az6,5i purifica
singe Ie.
Grisimi: totalitatea
elementelor nutritive care
fu rn izeaz6, energie,
inm agazi nate sub piele pentru
a mentine caldura in corp.
lntestin: tub lung, in partea
interioari a corpu lu i, care
digera
;i
absoarbe hrana din
stomac.
Meduva osoasa: substantd
gelatinoasi care se gase;te in
interioru I oaselor
Meduva spinirii: mdnunchi
de nervi care circula de-a
lungul gAtului
5i
al spinirii
;i
care uneste creierul cu restul
corpu lu i
Mugchi:
lesut
fibros care se
poate contracta si relaxa
pentru a mi;ca o parte a
corpu Iu i
Nerv: structu ri lu nga si su btire
care transmite semnale intre
corp, creier si maduva spinirii
Glosar de euvintereheie
Arteri: vas sangu in care
transporti sAngele de Ia
in ima citre restu I corpu Iu i.
Articula{ie: punct in care
se intalnesc doui sau mai
multe oase. Multe articulatii
sunt flexibile si permit
m i;carea.
Capilar: vas sanguin de mai
mici dimensiuni care une;te
arterele
5i
venele
;i
transporti
singele de Ia
5i
citre toate
celu lele corpu Iu i.
Carbohidra{i: cumul de
elemente nutritive care
fu rn izeaz6, energie corpu Iu i.
Alimentele cum ar fi orezul
5i
cartofi i sunt bogate in
carboh id rati.
Celuli: structurd minusculi
care sti la baza fiecirei forme
de viati. Milioane de celule
constituie diversele pa(i ale
corpului uman.
Creier: centru I controlu lu i
sistem u Iu i nervos care
reglementeazi multe functi i
ale corpu lu i, simtu rile,
gandirea;i mi;carea.
lnimi: organ muscular care se
afla in piept si care pompeazi
singele Tn vasele sanguine.
Diafragmi: mu;chi plat care
separi pieptul de abdomen si
care are un rol important in
res p i ratie.
Digestie: proces datorita
ciru ia alimentele ingerate su nt
impartite in elemente nutritive
in stomac si in intestin.
Elemente nutritive: substanle
prezente in alimente, care,
dupa procesul de digestie pot
fi utilizate de corp pentru
construirea
5i
regenerarea
celulelor.
Esofag: partea superioari a
tu bu lu i d igestiv care cond uce
mdncarea de la guri citre
stomac
Ficat: organ de mari
dimensiuni situat imediat sub
d iafragma
;i
care
Organ: :-a= a corpului care
desfa; :
=',
: 'r i-'lctie speciala
(de e>13-: e'^:rna sau
ureche=
Oxigen:
_:=:
-ecesar
majori:i:'
!:^--elor
umane vii
pentru a s
-:
-r.','ietu
i; prezent
in atnrcst:'a :ste inspirat
5i
utilizat ce ::l':ie pentru a
elibera e:::s a din alimente.
Ovul fecundat: oul care s-a
unit cu un sJ:rmatozoid din
care se dez',':,:a apoi
embrionui.
Plimin: unu, ::rr cele doua
organe de ccl,s's:enta
buretoasa care se gasesc in
piept, cu aj utc r:, carora
oxigenul din ae: ::rtra in fl uxul
sangu in.
Proteine: tota ::a:ea
elementelor nu:r':l'.'e uti I izate
de corp pentru :re;:erea si
regenerarea cei':,:',at. Carnea,
peStele si fasolea s'J:,-.
alimente bogate :: p:c:eine.
sub diafragma, cu functia de a
elimina reziduurile
5i
apa din
singe prod ucind u rina.
Rect: sectiunea finala a
intestinului in care reziduurile
sunt inm agazinate inainte de a
fi eliminate de cdtre corp sub
forma de fecale.
Singe: Iichid pompat de
inima de-a lungul canalelor
den u m ite vase sangu ine,
transportd elemente n utritive
si oxigen cdtre celule si apara
corpul de bacterii
Receptori: celule minuscule
care se gasesc mai ales in ochi,
urechi,piele, nas si limba gi
care aclion eazi ca detectori,
informand creierul asupra a
ceea ce se intAmpla, atit in
i nte rio r cAt s i in exte rio r.
Sistem: grup de organe care
lucreazd impreuni pentru a
realiza o functie speciali.
ln ima, sdngele
5i
d iversele
vase sangu ine, de exem p Iu,
formeazi sistem u I circu lator
care transporti singele in tot
corpul.
Spermatozoizi: celu le
minuscule, similare
mormolocilor, produse
d e testic u I e, care au
responsabilitatea de a fecunda
ovulul pentru a da viata unui
cop il .
Stomac: sac muscular in
interiorul corpului prin
intermed iu I ciru ia trece
hrana in prima etapa
a d igestiei.
Tendon: structurd putern ici
similara unei corzi care uneste
un mu5chi de un os.
Uter: organ fem in in
in interiorul ciruia se
d ezvo ltd fitu I .
Veni: vas sangu in care
transpo rti sdnge le d i n
corp citre in ima
Rinichi: unul dinlre :e e :oua
organe care se gases: '-::ia:
57,';