Sunteți pe pagina 1din 25

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC ,, G.G. LONGINESCU- FOCANI




PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE

Agricultura ecologic i beneficiile ei asupra mediului
nconjurtor


Nivel III de calificare
Filiera: Tehnologic
Profil: Resurse naturale i protecia mediului
Specializarea: Tehnician ecolog i protecia calitii mediului


ndrumtor, Candidat,
Profesor Ungureanu Doinia Tanase Marioara


IUNIE 2014

Liceul G. G. Longinescu

2

CUPRINS


1. Argument
2. Agricultura ecologica
3. Principii
4. Obiective
5. Practici
6. Viata solului
7. Densitatea animalelor
8. Beneficii
9. Conservarea resurselor de apa
10. Calitate
11. Concluzie
12. Bibliografie













Liceul G. G. Longinescu

3



ARGUMENT
n zilele noastre, poluarea este prezenta peste tot: n aer, n apa, n sol. Pentru a
diminua efectele acestui fenomen, mai multe organizatii guvernamentale au
demarat ample proiecte i actiuni menite s sensibilizeze populatia, dar mai ales
marile concerne industriale, s ia masuri n vederea inlaturarii efectelor poluarii. n
acest context, societatea contemporana pledeaza pentru o alimentatie sanatoasa i
pentru un mod de viaa sanatos. Punctul de plecare al unei alimentatii sanatoase
este sursa alimentelor, adica agricultura. Ideea de alimente biologice o exclude pe
aceea de ingrasaminte chimice.
Astfel, se insista tot mai mult pe ideea dezvoltarii unei agriculturi ecologice, n
care s se elimine complet utilizarea produselor chimice, care nu fac decat s
diminueze calitatea fructelor i legumelor, i, cel mai grav, s dauneze sanatatii
celor care le consuma. Agricultura ecologica este un deziderat al secolului n care
traim, pentru c alimentatia ar trebui s se bazeze n totalitate pe produsele acesteia
i nu pe alimentele cumparate din supermarketuri, modificate genetic i pline de
aditivi deosebit de periculosi pentru sanatatea noastra. Se incearca educarea
agricultorilor n vederea practicarii unor activitai care s aiba ca rezultat obtinerea
unor produse perfecte din punct de vedere ecologic .
Pe aceste produse ar trebui s se bazeze, n totalitate, alimentatia noastra de zi cu zi
Agricultura ecologica s-a dezvoltat foarte mult, iar foarte multe produse din acest
sector au iesit foarte mult la export. Cred ca putem sa ne cream un brand de tara
prin promovarea produselor bio in egala masura odata cu acestea putand sa
certificam si calitatea celorlalte produse romanest. Conform definitiei, data de
Organizatia pentru Alimente si Agricultura FAO (Food si Agriculture
organization), si Organizatia Mondiala a Sanatatii OMS in "Codul Alimentarius",
agricultura ecologica reprezinta un "sistem integral de gestionare a procesului de
productie, care contribuie la sprijinirea si consolidarea rezistentei
agroecosistemului, incluzand biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea
biologica a solului, de introducerea unor produse fabricate afara din ferma
respectiva si ia in consideratie si faptul ca particularitatile fiecarei regiuni in parte
necesita sisteme, bine adaptate specificului acestei regiuni. Asta se poate realiza
prin folosirea, unde este posibil, a metodelor agronomice, biologice si mecanice in
loc de folosire a materialelor sintetice pentru anumite operatii in cadrul sistemului.
"Agricultura biologica respecta reguli stricte, stabilite prin normele legislative.
Ca orice marca comerciala, care garanteaza o mai inalta calitate si
Liceul G. G. Longinescu

4

originea produselor, agricultura biologica este strans legata de respectarea unor
reguli stricte de productie, stabilite prin anumite norme legislative agricultura
biologica trebuie controlata si certificata. In scopul a garanta consumatorului
respectarea regulilor de productie stabilite.
Agricultura ecologica este o metoda de productie care tine cont de
cunostintele traditionale ale taranilor si care integreaza progresele stiintifice in
toate disciplinele agronomice, raspunzand preocuparilor sociale fi ale mediului
inconjurator, fumizandu-se consumatorilor produse de calitate chiar si in tarile mai
sarace. Obiectivul principal al agriculturii ecologice este de a proteja biosfera si
resursele naturale ale planetei, excluzand utilizarea ingrasamintelor chimice,
pesticidelor de sinteza si a erbicideior, metodeie de prevenire jucand un rol
primordial in lupta impotriva daunatorilor, boliior si a buruienilor.
Pentru a practica o agricultura in armonie cu natura trebuie sa se
tina seama de tehnicile biologice utilizate si de conditiile locale, adaptandu-se la
realitatile socio-economice dar si la metodele traditionale, prin utilizarea optima a
resurselor din agroecosisteme, fiind un factor esential pentru obtinerea unor
rezultate optime si de lunga de timp.













Liceul G. G. Longinescu

5




2. Agricultura ecologica

,,Agricultur ecologic, termen protejat i atribuit de U.E Romniei
pentru definirea acestui sistem de agricultur este similar cu termenii ,,agricultur
organic sau ,,agricultur biologic utilizai n alte state membre.
Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat,
mai potrivit metabolismului uman, n
deplin corelaie cu conservarea i
dezvoltarea mediului. Unul dintre
principalele scopuri ale agriculturii
ecologice este producerea de produse
agricole i alimentare proaspete i
autentice, prin procese create s
respecte natura i sistemele acesteia.
In etapa de producie la ferm se
interzice utilizarea organismelor
modificate genetic (OMG-uri i
derivatele acestora) a fertilizanilor i pesticidelor de sintez, a stimulatorilor i
regulatorilor de cretere, hormonilor, antibioticelor. n etapa de procesare a
alimentelor se restricioneaz folosirea aditivilor, a substanelor complementare i
a substanelor chimice de sintez folosite la prepararea alimentelor ecologice.
Agricultura ecologic are o contribuie major la dezvoltarea durabil, la creterea
activitilor economice cu o important valoare adugat i la sporirea interesului
pentru spaiul rural. Marile probleme cu care se confrunta omenirea in prezent si
care tind sa devina acute, o data cu proliferarea populatiei globului, sunt: hrana
(agricultura), apa (potabila si industriala) si energia (pentru toate domeniile
activitatii umane). Astazi, la o populatie de 6,5 miliarde de oameni, peste 1,1
miliarde sunt subnutriti si au greutatea corporala redusa. Intr-un raport al
Liceul G. G. Longinescu

6

Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) se arata ca nu este vorba de o
situatie trecatoare, ci de una cronica, care afecteaza viata celor infometati si
submineaza procesele de dezvoltare economica. Peste un miliard de oameni sunt
lipsiti de apa strict necesara pentru organism.
Agricultura consuma pentru irigatii aproximativ 85% din apele dulci de
suprafata, iar consumul de apa menajera si industriala, in marile aglomerari urbane,
se face din panzele freatice, din care se pompeaza spre suprafata cantitati mai mari
decat sunt inlocuite prin fenomenele meteorologice (ploi, zapezi). In domeniul
energiei criza se accentueaza zilnic, atat din motive politice, dar si prin epuizarea
rapida a zacamintelor de petrol si gaze.
Pentru asigurarea alimentatiei populatiei, agricultura are nevoie de apa
pentru irigatii si de energie pentru utilaje si pompari de apa in sistemele de irigatii.
Cresterea productiei agricole s-a bazat in secolul trecut pe ingrasaminte chimice,
care in mare parte contineau substante periculoase pentru corpul uman. In aceasta
situatie globala, descrisa sumar, Uniunea Europeana isi propune sa treaca la o
agricultura ecologica, bazata pe produse curate care sa ajute la dezvoltarea si
mentinerea sanatatii populatiei, cu utilizarea unor ingrasaminte naturale, prin
efectuarea muncilor agricole cu utilaje actionate de motoare ecologice, care sa
functioneze cu combustibili nepoluanti si multe altele. Trebuie mentionat ca
aceasta actiune este intr-un stadiu de inceput atat in tarile membre, cat si in cele
care se pregatesc sa adere la UE. Politica agricola comuna (P.A.C.) este unul dintre
domeniile cele mai bine reglementate ale uniunii si in acest sens au fost elaborate
aproximativ 6000 de acte ale institutiilor europene care reglementeaza direct sau
indirect P.A.C. Reglementata juridic prin Tratatul de la Roma, art. 32-38, are ca
scop mentinerea si dezvoltarea unui sistem agricol modern, care sa asigure un nivel
de viata echitabil populatiei rurale si o aprovizionare la preturi corecte a
consumatorilor, cu garantarea liberei circulatii a marfurilor pe teritoriul
Comunitatii Europene. In cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana, Agricultura este cel mai vast. Acquis-ul european corespunzator
acestui capitol consta in cea mai mare parte din regulamente.
Documentul cu referire la agricultura, a fost adoptat de Guvernul Romaniei in
sedinta din 6 decembrie 2001. Negocierile pentru domeniul sanitar-veterinar si
fitosanitar au fost dechise la sfarsitul anului 2002 si in 2003 Guvernul Romaniei a
aprobat documentul si l-a transmis oficial Consiliului UE in luna aprilie. Din
concluziile Raportului de tara pe 2003 desprindem faptul ca Romania a continuat
Liceul G. G. Longinescu

7

sa inregistreze progrese in transpunerea acquis-ului, desi structura exploatatiilor
agricole ramane in mare parte nefavorabila. Sunt inca necesare eforturi mari pentru
atingerea conformitatii depline pana la data aderarii, pentru siguranta alimentara si
protectia consumatorilor. In Romania agricultura ecologica s-a practicat de sute de
ani. In a doua jumatate a secolului XX, cand agricultura era dirijata de stat, ca de
altfel toate domeniile de activitate, au ramas suprafete mari de teren in zonele
deluroase in proprietatea micilor gospodarii agricole independente, a caror
productie se realiza fara ingrasaminte chimice sau pesticide daunatoare, in special
la legume si fructe. Dupa retrocedarea terenurilor agricole catre proprietari,
majoritatea agricultorilor au preferat o agricultura ecologica. Marile asociatii
agricole romanesti realizeaza produse ecologice si exista o piata interna si externa.






















Liceul G. G. Longinescu

8




3. Principii


Pentru a obtine acest lucru,agricultura ecologica se bazeaza pe un numar de
obiective si principii,la fel ca si pe bunele practice create sa minimizeze impactul
omului asupra mediului inconjurator,asiguranduse in acelasi timp ca sistemul
agricol opereaza pe cat de natural posibil.
Practicile specific agriculturii ecologice cuprind.

Rotatia culturilor ca premise a folosirii eficiente a resurselor fermei.
Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice si a
ingrasamintelor chimice,a antibioticelor pentru animale,a aditivilor alimentary si a
altor substante complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole
Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic
Valorificarea resurselor existente la fata locului, ca de pilda folosirea ca
fertilizator a gunoiului provenit de la animale si a furajelor produse la ferma.

Alegerea unor specii de plante si animale si rezistente la boli si daunatori
conditiilor locale.Cresterea animalelor in libertate si adaposturi deschise si hranirea
acestora cu furaje ecologice.Folosirea unor practici de crestere a animalelor
adaptate fiecarei rase in parte.
Ecosistemele agricole se situeaz la intersecia dintre aciunea factorilor naturali
externi (abiotici i biotici), a factorilor interni (a genotipurilor care alctuiesc
Liceul G. G. Longinescu

9

agroecosistemele) i presiunea populaiei umane (cerinele social-economice), care
influeneaz metodele de gospodrire a lor, fapt care evideniaz complexitatea
problemelor agroecologiei.
Agricultura ecologic este deopotriv o filozofie i un sistem de producie
agricol. Ea i are rdcinile n anumite valori care reflect fidel realitile
ecologice i sociale. Ea presupune proiectarea i gestiunea procedurilor care
lucreaz cu procesele naturale pentru a conserva toate resursele, a minimiza
reziduurile i daunele asupra mediului nconjurtor, meninnd i/sau crescnd
totodat profitabilitatea exploataiei agricole. Agricultura ecologic este un sistem
de producie care evit sau exclude utilizarea ngrmintelor sintetice, a
pesticidelor, a regulatorilor de cretere i a aditivilor n hrana animalelor.

Principiile de baz ale agriculturii ecologice sunt:

-protecia mediului nconjurtor;
-meninerea i sporirea fertilitii solului;
-respectul pentru sntatea consumatorilor;
-meninerea biodiversitii ecosistemelor agricole;
-reciclarea substanelor i resurselor ct mai mult posibil n cadrul exploataiilor
agricole;
-considerarea exploataiilor agricole ca entiti n echilibru;
-meninerea integritii produselor agricole ecologice, de la producerea acestora i
pn la comercializarea lor;
-cultivarea plantelor i creterea animalelor, n armonie cu legile naturale;
-obinerea de producii optime, nu maxime;
-tehnologii noi i convenabile pentru sistemul de agricultur ecologic,
-creterea animalelor corespunztor cerinelor fiecrei specii.

ntr-un sistem de agricultur ecologic, trebuie avut n vedere dezvoltarea
unor exploataii agricole durabile i productive, cu scopul de a proteja mediul
nconjurtor. Tehnologiile de cultivare trebuie s restabileasc i apoi s menin
stabilitatea ecologic a exploataiei agricole i a mediului nconjurtor. Fertilitatea
Liceul G. G. Longinescu

10

solului este meninut i mbuntit printr-un sistem de msuri care favorizeaz
activitatea biologic maxim n sol, precum i conservarea resurselor solului.
Controlul buruienilor, bolilor i duntorilor se realizeaz prin metode de control
integrate, precum i prin lucrrile solului, rotaia culturii, mprtierea insectelor
utile pentru a crea un echilibru ntre prdtori i insectele duntoare, promovnd
diversitatea biologic.
ntr-un sistem de agricultur ecologic, animalele beneficiaz de condiii de
cretere i de o densitate a animalelor conforme cu necesitile lor
comportamentale, precum i furaje ecologice i metode de cretere care reduc
nivelul de stres, favorizeaz o mai bun stare de sntate a animalelor i previn
mbolnvirile.


Mediul inconjurator

Mediul inconjurator poate furniza sistemelor agricole toate resursele
de care au nevoie pentru a produce elemente proaspete,gustoase si de calitate
pentru consumul uman.fermierii care practica agricultura ecologica intorc
akeasta favoare prin mentinerea,iar akolo unde este posibil,imbunatatirea
parametilor naturali si a calitati akestor resurse.
Solul este probabil una din cele mai importante si totusi neglijate
resursele natural.Este essential pentru viata de pamant pentru ca hraneste
plantele,care in schimb furnizeaza alimente si oxigen oamenilor si
animalelor.Fermierii din sistemul ecologic respecta valoarea solului prin
faptul ca monitorizeaza atent ceea ce adauga si ce obtin din el,precum si
felul in care activitatile lor afecteaza fertilitatea si compozitia acestui
Principalul obiectiv al agriculturii ecologice este de a obine
produse agricole sntoase i sigure pentru consumatori, avnd n vedere i
protecia mediului. Meniunea de "Produs ecologic" garanteaz c acel
produs este rezultatul unui mod de producie care exclude utilizarea
produselor chimice de sintez i protejeaz mediul nconjurtor. Pentru a
putea fi comercializate, toate produsele agriculturii ecologice trebuie s fie
Liceul G. G. Longinescu

11

controlate i s obin certificarea din
partea unui organism autorizat n acest
sens.
4. Obiectivele principale
ale agriculturii ecologice

In scopul atingerii anumitor obiective,
miscarile de agricultura ecologica, au adoptat tehnici care respecta echilibrele
biologice si permit debarasarea de anumite tehnologii si de anumite restrictii,
care sunt contrare principalelor obiective.
Principalele obiective ale agriculturii ecologice sunt:
- sa realizeze produse agricole de inalta calitate nutritiva in cantitate suficienta;
- sa dezvolte si intareasca sistemele vii parcurgand ciclurile biologice;
- sa promoveze si diversifice ciclurile biologice in cadrul sistemelor agrare,
respectand micro-organismele, flora si fauna solului, culturile si cresterea
animalelor;
- sa mentina si sa amelioreze fertilitatea solurilor pe termen lung;
- sa utilizeze atat cat se poate resursele naturale si reciclabile la nivel local;
- sa puna la punct sisteme agricole cat mai autosuficiente, in ceea ce priveste
materia organica si elemente nutritive;
- sa asigure tuturor animalelor conditii de viata cat mai putin contrarii
aspectelor fundamentale ale comportamentului lor natural;
- sa evite toate formele de poluare pe care le poate favoriza practica agricola;
- sa mentina diversitatea genetica a sistemelor agricole, a mediului lor, inclusiv
protectia plantelor si a animalelor salbatice;
- sa permita agricultorilor o remunerare corespunzatoare, o satisfactie a propriei
munci, sa le asigure un mediu de munca sigur si sanatos;
- sa tina cont de impactul tehnicilor culturale asupra mediului si a relatiilor
sociale.











Liceul G. G. Longinescu

12

5. Practicii




Practicile mai
importante folosite de
fermierii din sistemul
ecologic pentru a
mentine si imbunatati
,sanatatea solului
include.
Adoptarea unei
rotate largi si variate a
culturilor pentru a rupe
ciclurile bolilor si
daunatorilor,a lasa solului timp de recuperare si adauga nutrient
folositori.Leguminoasele,de exemplu trifoiul,fixeaza azotul din atmosfera in
sol.
Folosirea de ingrasaminte organice pe baza de gunoi de grajd pentru
imbunatatirea structurii solului si prevenirea eroziunii acestuia
Restrictionarea stricta a folosirii ingrasamintelor artificiale si a pesticidelor
chimice pentru a evita skimbarile pe termen lung ale compozitiei chimice si
cresterea dependentei solului de astfel de productie.
Cultivarea pasunilor cu amestecuri de soiuri plante furajere pentru a evita
suprapasunarea,permite solului timp de recuperare si pentru a evita
pierderile de nutrient.
Insamantarea de culture folosite ca ingrasaminte verzi care acopera solul
dupa recoltare pentru prevenirea eroziunii solului si perderea de nutrient.
Plantarea de garduri vii si infiintarea de fanete pentru prevenirea eroziunii
solului si pierderea de nutrienti.













Liceul G. G. Longinescu

13

Viata solului


Unele studi au aratat ca agricultura ecologica duce la cresterea numarului
de organisme benefice care traiesc in sol,ceea ce ajuta la obtinerea de recolte mari
si de animale sanatoase si in cele din urma,la sanatatea oamenilor!
Un studio din 2002 numit Fertilitatea Solului si Biodiversitatea in
Agricultura Ecologica a aratat ca agricultura ecologica
Dubleaza numarul de gandaci de balegar din sol
Produce cu 50% mai multe rame
Produce cu 60% mai multi gandaci ratacitori
Dubleaza numarul paienjenilor









Liceul G. G. Longinescu

14

6. Densitatea animalelor





Creterea animalelelor reprezint o parte integrant a fermelor ce practic
agricultura ecologic. Producia animalier trebuie s contribuie la echilibrul
sistemelor de producie agricol prin respectarea cerinelor nutritive ale culturilor
i prin mbuntirea materiei organice a solului. n acest fel poate contribui la
stabilirea i meninerea interdependenei sol-plant, plant-animal i animal-sol.

Creterea animalelor n cadrul
fermelor ecologice este o
activitate legat de pmnt.
Animalele trebuie s aib acces
la suprafee de exerciiu n aer
liber, iar numrul acestora pe
unitatea de suprafa, trebuie
limitat pentru asigurarea unui
sistem integrat ntre producia
animalier i producia
vegetal. n acest mod se
reduce la minim orice form de
poluare a solului, a apelor de
suprafa i a celor freatice.

Numrul de animale se stabilete n funcie de suprafaa disponibil, n scopul
evitrii punatului intensiv i eroziunii solului. Utilizarea ngrmintelor naturale
de la aceste animale nu trebuie s aib efecte poluante asupra mediului.

n fermele ecologice toate animalele trebuie crescute conform regulilor stabilite n
prezentele norme. Animalele se duc la punat pe terenul comun cu urmtoarele
precizri:

- pmntul a fost tratat pe o perioad de cel puin 3 ani numai cu produse specifice
agriculturii ecologice;
- numrul de animale pe hectar s corespund ncrcturii maxime echivalente a
170 kg N/ha/an;
Liceul G. G. Longinescu

15

- orice produse animaliere provenite de la animalele care au fost crescute conform
principiilor agriculturii ecologice, nu vor fi considerate ca fcnd parte din
producia ecologic, dac animalele folosesc n comun aceeai pune cu animalele
care nu sunt crescute n conformitate cu prevederile agriculturii ecologice.(Ghidul
oierului european, 2005)

n ceea ce privete creterea animalelor n sistem ecologic, operatorul trebuie:

s asigure nutreuri adecvate de bun calitate, produse ecologic;
s menin o densitate corespunztoare a animalelor, dimensiunea crdurilor sau
a turmelor i rotaii ale culturilor care s favorizeze un comportament natural al
animalelor;
s menin calitatea resurselor naturale i a mediului nconjurtor;
s utilizeze metode de cretere a animalelor care reduc stresul, susin sntatea i
bunstarea animalelor,
previn bolile i paraziii i
evit utilizarea
medicamentelor veterinare
alopatice;
s aplice practici de
management care
promoveaz folosirea
durabil a terenurilor i a
apei;

Operatorul trebuie s se
asigure c mediul, facilitile, densitatea animalelor i mrimea turmelor corespund
nevoilor animalelor i asigur:
spaiu suficient pentru micarea liber a animalelor i posibilitatea ca acestea s
desfoare un comportament normal;
suficient aer curat, ap, alimente i lumin natural pentru a fi satisfcute nevoile
animalelor;
acces la locurile de odihn, adposturi i protecia adecvat mpotriva luminii
solare, temperaturii, precipitaiilor, noroiului i vntului, pentru reducerea stresului
animalelor;
meninerea structurilor sociale prin asigurarea c turmele de animale nu sunt
inute izolat de alte animale din aceleai specii;
materiale de construcie i echipamente de producie care s nu duneze n mod
semnificativ sntii oamenilor sau animalelor.)

Liceul G. G. Longinescu

16

Condiiile de adpost trebuie s
asigure:
acces ndestultor la ap
proaspt i hran
corespunztoare necesitilor
animalelor;
spaiu suficient pentru ca
animalele s stea n poziie
natural, s se poat aeza uor,
s se poat ntoarce i ngriji
singure, s adopte toate poziiile
naturale i s efectueze toate
micrile naturale, cum ar fi s
se ntind sau s dea din aripi;

dac animalele necesit aternut, trebuie s li se pun la dispoziie materiale
naturale adecvate;
construcia trebuie s asigure izolarea, nclzirea, rcirea i aerisirea cldirii, care
s permit circulaia aerului, evacuarea prafului, temperatura, umiditatea relativ a
aerului i concentraiile de gaze din aer, la nivele care s nu duneze animalelor;
psrile, iepurii i porcii nu trebuie inui n cuti;
animalele s fie protejate de daunele produse de animale slbatice i prdtoare;

Toate animalele trebuie s aib acces la puni, la spaiu pentru exerciii n aer
liber sau pentru alergat, ori de cte ori cerinele fizice ale animalului, vremea i
starea terenului o permit. Aceste zone pot fi parial acoperite. Animalele pot fi
nchise temporar din cauza condiiilor de vreme aspre sau datorate absenei
punilor din cauza unor condiii temporare sau sezoniere. Animalele trebuie s
poat alerga liber. Animalele trebuie hrnite cu furaje proaspete, acolo unde
aceasta este o metod mai convenabil de utilizare a resurselor de teren dect
punatul. Bunstarea animalelor nu trebuie compromis.
acces ndestultor la ap proaspt i hran corespunztoare necesitilor
animalelor;
spaiu suficient pentru ca animalele s stea n poziie natural, s se poat aeza
uor, s se poat ntoarce i ngriji singure, s adopte toate poziiile naturale i s
efectueze toate micrile naturale, cum ar fi s se ntind sau s dea din aripi;



Liceul G. G. Longinescu

17

dac animalele necesit aternut, trebuie s li se pun la dispoziie materiale
naturale adecvate;
construcia trebuie s asigure izolarea, nclzirea, rcirea i aerisirea cldirii, care
s permit circulaia aerului, evacuarea prafului, temperatura, umiditatea relativ a
aerului i concentraiile de gaze din aer, la nivele care s nu duneze animalelor;
psrile, iepurii i porcii nu trebuie inui n cuti;
animalele s fie protejate de daunele produse de animale slbatice i prdtoare;

Toate animalele trebuie s aib acces la puni, la spaiu pentru exerciii n aer
liber sau pentru alergat, ori de cte ori cerinele fizice ale animalului, vremea i
starea terenului o permit. Aceste zone pot fi parial acoperite. Animalele pot fi
nchise temporar din cauza condiiilor de vreme aspre sau datorate absenei
punilor din cauza unor condiii temporare sau sezoniere. Animalele trebuie s
poat alerga liber. Animalele trebuie hrnite cu furaje proaspete, acolo unde
aceasta este o metod mai convenabil de utilizare a resurselor de teren dect
punatul. Bunstarea animalelor nu trebuie compromis.


7. Beneficiile


In agricultura ecologica, multe practice de crestre a productivitatii au si un effect
natural secundar de imbunatatire a vietii plantelor si animalelor,sau de mentinere a
biodiversitatii natural.De exemplu.
Folosirea gunoiului de grajd creste concentratia de
microorganism,rame,paianjeni din pamant
Folosirea rotatiei multi anuale a culturilor si a soiurilor corespunzatoare de plante
care pot concur cu buruienile si sunt rezistenti mai maietate la daunatori si
boli,intarirea rezistentei plantelor dorite si defavorizarea celor nedorite.
Prin rotatiile multi anuale cultiva varietati mai marire de culture
primare,leguminoase si plante furajere.
Cultivarea cu prioritate,a varietatilor de soiuri indigene de plante si specii de
animale mentine diversitatea naturala a zonelor de cultura.
Introducerea dusmanilor naturali ai buruienilor si daunatorilor, in locurl folosirii
pesticidelor, ajuta la cresterea duratei de viata a animalelor.


Fermierii care practica agricultura ecologica privesc apa nu numai ca un input in
ciclul agricol,ci casi pe o resursa vitala pentru dezvoltarea vietii pe pamant, o
resursa care trebuie protejata si dezvoltata printro administrare atenta.Este de la
Liceul G. G. Longinescu

18

sine intelesca, in general, fermieri nu
risipesc apa, caci stiu cat de vitala poate
fi folosirea ei cu mare grija pentru a
asigura bune conditii de crestere a
plantelor si animalelor.Si in timp ce
folosirea apei nu este acoperita in toate
aspectelor ei de catre reglementarile UE.



8. Consercarea resurselor apei
Retinerea apei
Acolo unde este posibil,fermierii din sistemul ecologic cauta sa retina
resursele natural de apa,cum sunt cursurile de apa si mlastinile si in acelasi timp,sa
reduca pierderile de apa prin
Imbunatatirea structurii solului s a capacitatii de retinere a apei prin practice cum
sunt rotatia culturilor,selectia corespunzatoare a plantelor si folosirea
ingrasamintelor ecologice
Plantarea si pastrarea gardurilor vii,a pasunilor si a vegetatiei natural pentru a
reduce eroziunea solului
Fermierii din sistemul ecologic sunt de parere ca reducerea pierderilor de
apa si imbunatatirea clitatii solului,per ansamblu,ajuta,de asemenea,la reducerea
nevoii de irigatie a culturilor in zonele secetoase.
In zonele in care salinitatea este o problema potential,pastrarea a mai multor copaci
si a vegetatiei natural cu radacini mai adanci ajuta la mentinerea la adancime a apei
freatice si evita scoaterea la suprafata a sarurilor.






Liceul G. G. Longinescu

19









9. Calitatea


In acelasi timp,sistemele de agricultura ecologica ajuta la mentinerea sau
chiar imbunatatirea calitatii apei prin reducerea cantitatii de chimicale folosite in
agricultura,care se pot scurge in lacuri rauri paraie si alte de cursuri de ape.
Agricultura ecologica restrictioneaza folosirea fertilitatilor sintetici si a
pesticidelor ,la fel ca si cresterea animalelor pe baza de hormone si antibiotic,prin
acestea reducand riscul ca aceste chimicale sa ajunga in lacuri rauri si alte cursuri
de apa.Riscul autroficarii este si el scazut adica al cresterii excesive a algelor
cauzate de scurgerea nutrientilor in aceste cursuri de apa,fapt ce duce la reducerea
continutului de oxigen si la periclitarea sanatatii plantelor si animalelor acvatice.







Liceul G. G. Longinescu

20




AVANTAJ ELE AGRI CULTURI I ECOLOGI CE















DEZAVANTAJ ELE AGRI CULTURI I ECOLOGI CE


mai ridicat dect cel al produselor conventionale;
agriculturii ecologice;

-leptice (aspect, gust) uneori deficitare
la unele produse agricole;

are trebuie sa fie ameliorat;

ecologic.






Liceul G. G. Longinescu

21


10. Concluzii



Agricultura ecologic are o mare contribuie la o dezvoltare economic de
durat i joac un rol important n mbuntirea condiiei mediului, prezervarea
solului, mbuntirea calitii apelor, biodiversificare i protejarea naturii.
Agricultura ecologic poate s mearg nainte n economia rural i s o fac
viabil prin extinderea activitilor economice cu valoare adugat mare i prin
generarea de locuri de munc n zone rurale.
n majoritatea industriilor de procesare a alimentelor i n vinificaie exist o
mare lips de capacitate pentru valorificarea strugurilor, crnii i legumelor, fapt
care limiteaz volumul produselor exportabile.
Pentru a fi validate ca fiind ecologice i a fi scoase pe pia produsele
alimentare trebuie s aib pe etichete referine explicite referitoare la metodele
ecologice de producie a acestora i referitor la certificarea de evaluare a calitii
emis de o organizaie supervizoare. Fermele ecologice reprezint un nou sector.
Romnia beneficiaz de condiii corespunztoare pentru a promova
agricultura ecologic, cum ar fi:
sol fertil i productiv;
agricultura tradiional romneasc se bazeaz pe abordri care nu duneaz
mediului i exist posibiliti de a identifica zone ecologice nepoluate unde
agricultura ecologic ar putea fi dezvoltat;
n vederea dezvoltrii sectorului agro-ecologic i pentru mbuntirea
competitivitii produselor ecologice pe pieele de export trebuie identificate i
implementate urmtoarele:
captarea i reinerea de mai mult valoare pe componenta naional a
lanului valoric prin orientarea produciei i a vnzrilor ctre produse
primare i produse de procesare, promovarea produselor ecologice de export
romneti;
acoperirea niei de pia existent prin identificarea de noi piee de export i
consolidarea pieelor existente;
Liceul G. G. Longinescu

22

implementarea legislaiei elaborate pentru acest sector pentru a consolida
sistemul de control prin masuri suplimentare menite s supervizeze
organismele de inspecie i certificare pentru a crete calitatea produselor
exportate;
crearea unui sistem corespunztor de producie, procesare i marketing
pentru produse ecologice, menit s satisfac nevoile pieelor interne i
externe;
promovarea exporturilor produselor ecologice romneti prin dezvoltarea
activitii de cercetare;
mbuntirea formrii profesionale a tuturor actorilor implicai n sectorul
ecologic:
- cresctori,
- procesatori,
- inspectori,
- experi de la minister,
- exportatori si importatori.
crearea de grupuri organizate de productori pentru extinderea produciei
i a pieii.
n mod strategic obiectivul calitativ al sectorului este poziionarea
agriculturii ecologice n centrul agriculturii naionale, ca un pivot pentru
dezvoltarea de durat n mediul rural.
Principalul obiectiv al politicii agricole a UE referitor la dezvoltarea rural
este promovarea i dezvoltarea unei relaii compatibile ntre agricultur i mediu.
Obiectivul cantitativ este de a extinde zona cultivat prin metode ecologice
la 150.000 hectare n 2007 i crearea unei piee interne cu produse ecologice.
Romnia are mari oportuniti de promovare si dezvoltare a agriculturii ecologice
datorit unei suprafee agricole de 14,8 milioane hectare i a solurilor nepoluate.
Creterea participrii productorilor agricoli ecologici la evenimente economice
din ar sau din strintate (BioFach 2006).
Prin examinarea lanului valoric i a cerinelor consumatorilor de pe piaa
internaional au putut fi identificai urmtorii factori critici de succes:
Liceul G. G. Longinescu

23

pre;
sortimente;
ambalaj branding;
disponibilitate.
Atingerea intelor de export este legat de alte obiective (pe termen scurt,
mediu i lung) care pot contribui la mbuntirea competitivitii sectorului
ecologic romnesc n perioada viitor:
creterea numrului de operatori din acest sector care primesc sprijin
financiar din partea Programelor Guvernamentale Romneti;
creterea rolului organizaiilor non-guvernamentale (ONG) n acest sector
prin programe pentru dezvoltarea comerului cu produse ecologice;
creterea numrului de exportatori implicai activ n programele pentru
dezvoltarea comerului cu produse agricole ecologice, n zone
dezavantajate;
spijinirea exploatrilor comerciale n agricultura ecologic, pentru a fi mai
des ntlnite pe pia;
asocierea micilor productori din domeniul agriculturii ecologice n
scopul de a coopera n marketingul produselor ecologice;
creterea numrului de organizaii municipale i regionale implicate direct
n implementarea Strategiei Naionale de Export din faza iniial;
creterea numrului de uniti de procesare local i de proiecte pentru
investiii strine directe;
creterea investiiilor n activitile nrudite exporturilor n zonele rurale;
creterea numrului de angajai din unitile exportatoare care
implementeaz reglementrile agriculturii ecologice;
creterea investiiilor n activiti legate de produse agricole ecologice
exportabile din zone rurale mai puin dezvoltate;
creterea volumului de producie al agriculturii ecologice;
creterea numrului de noi companii implicate n activiti exportatoare de
produse agricole ecologice primare i procesate;
creterea numrului de module de exploatare optim prin asocierea
fermelor agricole i de animale;
creterea capacitilor specifice de procesare din agricultura ecologica;
mbuntirea capacitii n termeni de produse i valoare adugat;
Liceul G. G. Longinescu

24

creterea serviciilor de orientare spre exportul produselor agricole
ecologice;
diversificarea speciilor exportabile cultivate (ex.: legume, fructe) i a
gamei de produse procesate (ex.: pine, produse de patiserie);
creterea numrului de proiecte investiionale noi aprobate.




































Liceul G. G. Longinescu

25





BI BLI OGRAFI E



http://www.scribd.com/doc/40266808/agricultura-
ecologica#download
http://www.referate-ro.org/
https://www.google.ro/?gws_rd=cr&ei=d6p9U57nLcuf7Aa424
DABw#q=wikipedia
http://www.clopotel.ro