Capitolul I Prezentarea societ ii bancare.

Istoric i evolu ie
1.1. Momentul istoric al nfiin rii bncii
ING(Internationale Nederlanden Groep) a fost nfiin at in anul 1991 prin parteneriatul
dintre Nationale-Nederlanden i NMB Postbank Group. n timpul acestor 1 ani de acti!itate" ING
a de!enit o companie multina ional care desf oar di!erse acti!it i n acest spa iu #eo#rafic.
ING este o companie financiar care promo!ea$ ser!iciile bancare" cele de in!esti ii i
asi#urri de !ia . Grupul ING are peste %& de milioane de clien i n 'uropa" (tatele )nite"
*anada" +merica ,atin" +sia i +ustralia. Mi$ nd pe e-perien a #rupului" ser!iciile oferite sunt de
o calitate superioar" care se adaptea$ ne!oilor clien ilor persoane fi$ice" dar i marilor
companiilor.
Grupul ING dore te sa promo!e$e produsele sale prin sistemul de retail pentru a satisface
ne!oile clien ilor n asi#urri de !ia " in!esti ii" alturi de ser!iciile bancare. *ompania in!este te
din ce in ce mai mult in se#mentul de produse bancare.
Politica acestui #rup bancar const in realocarea eficient a capitalului social" prin
colaborari i parteneriate la ni!el mondial.
n toate acti!it ile sale" ING urmre te s atin# interesele tuturor celor care apelea$a la
ser!iciile #rupului. clien i" parteneri de afaceri" an#a/a i i ntrea#a societate. ING dore te s !ina
n spri/inul tuturor cet enilor.
ING dore te s i i mareasc profitul ba$ ndu-se pe o politica corect" eficient i loial.
0intre ser!iciile principale oferite de #rupul ING" putem aminti.
1 +si#urri n 'uropa" +merica i +sia2
1 (er!icii bancare2
1 3etail bankin#4 ING 0irect.
1.2. Principalele etape i evolu ia sa n cadrul sistemului bancare rom nesc
Istoria ING n 3om nia a nceput n 1995. +tunci" ING Bank a fost prima banc strin
care a desc6is o sucursal n 3om nia" dupa 19%9. n pre$ent ING 3om nia ofer o #am
complet de ser!icii financiare destinate tuturor cate#oriilor de clien i. companii" insitu ii financiare
i clien i persoane fi$ice.
ING 3om nia are peste 1777 an#a/a i in cele 8 de orase n care sunt desc6ise 85
sucursale pentru companii si 187 unitti ING (elf-Bank" pentru persoane fi$ice. 0e asemeanea"
ING 3om nia beneficia$ de cea mai mare for de ! n$ri de produse de asi#urare. aproape
8877 de consultan i n 97 de ora e.
ING de ine o po$i ie foarte solida pe toate se#mentele pe care acti!ea$. lider pe pia a de
brokera/ i pe pia a financiar primar i secundar. 'ste cea mai mare banc custode i este
liderul pie ei de asi#urri de !iat.
1
ING a fost prima insitu ie bancar care a oferit companiilor i peroanelor fi$ice o #am
complet de ser!icii electronice. ING on-line" (elf-bank i :ome bank.
ING Bank 3om nia este sin#ura banc de pe pia care beneficia$ de ratin#ul ++" acordat
de +#en ia Intena ional (tandard;Poor<s. +cesta confer bancii statutul de institu ie finaciara
care furni$ea$ clien ilor o securitate financiar e-celent.
Incep nd cu 71.71.877" autori$a ia de func ionare i-a ncetat de drept !alabilitatea"
sucursala func ion nd pe ba$a autori$a iei acordate ING Bank N.=. de ctre autoritatea
competent din statul de ori#ine" conform articolului 51& din >)G nr. 9948779 pri!ind insitu iile de
credit i adec!area capitalului.
,a nfiin are ING 3om nia a!ea ca obiect de acti!itate asi#urrile de !iat si non-!ia "
dar n urma cererii de pe pia " ING i-a e-tins acti!itatea si in cadrul ser!iciilor bancare i de
in!esti ii.
1.3 Forma i structura capitalului i a ac ionariatului.
1 *apital social. 5&.758.95 3>N
1 +c ionariat. - ING *ontinental 'urope :oldin# B.=. 99"99%888?
- ING 3' :oldin#(Net6erlands) B= 7"717&98?
- Natinale Nederlanden Nederland B= 7"717&98?
- ING 3' Net6erlands N= 7"717&98?
- :all" 0ickler(3omania (3,) 7"777778?
1 Membrii comitetului de ar.
- Mi u Ne#ri oiu @ pre edinte al comitetului de ar(A6olesale Bankin#)
- +lbert 3o##emans @ !icepresedinte al comitetului de ar(3etail Bankin#)
- Bram Bonn - !icepresedinte al comitetului de ar(,ife Insurance)
1.4 Principalele func ii, activit i i opera iuni bancare desfasurate
n pre$ent ING Group desf oar o #ama !ariat de opera iuni n 3om nia" oferind un
pac6et complet de ser!icii.
1 (er!icii bancare pentru persoane fi$ice i /uridice(ING Bank).
- ING *ard *ontB3>,2
- ING *ard (tudent2
- ING *redit *ard2
- ING '-traB3>,2
- ING Personal2
- *redit ipotecar2
- *redit de ne!oi personale cu ipotec.
1 (er!icii de leasin#(ING ,easin#)2
1 (er!icii de factorin#(ING *ommercial Cinance)2
1 (er!icii de real estate(ING 3eal 'state In!estment Mana#ement)2
1 +si#urri de !ia i pensii(ING +si#urri de =ia )2
2
1. Cadrul le!islativ !eneral i specific care re!lementeaz activitatea bncii
1 ,e#ea pri!ind statutul Bancii Na ionale a 3om niei2
1 ,e#ea nr. 8948775 pri!ind piata de capital (publicat n Monitorul >ficial nr.
&1489.79.8775)2
1 ,e#ea nr. %D41&.75.199% pri!ind falimentul bancar2
1 >)G nr. 9949.18.8779 pri!ind institutiile de credit si adec!area capitalului
(publicat n Monitorul >ficial nr. 17848.18.8779).
1." #r!anismele de control i re!lementare care supervizeaz activitatea bncii
+cestea pot fi.
-or#anisme de control intern @ care sunt repre$entate de persoane din cadrul ING2
-or#anisme de control e-tern @ sunt repre$entate de institutii de control financiar
din 3omania.
3
Cap 2 #r!anizarea societ ii bancare.$istemul informa ional bancar .
2.1 #r!ani!rama !eneral I%& 'an( )om nia.
Cunc iile i atribu iile centralei bancare" sucursalelor i filialelor.
1 se ocup cu de$!oltarea i stabili$area unei rela ii solide" pe termen lun#" cu clien ii
persoane fi$ice si IMM-uri" cu scopul de a de$!olta produse i ser!icii care s acopere toat #ama
de ne!oi financiare ale fiecarui se#ment2E
1 urmre te de$!oltarea produselor i ser!iciilor de tre$orerie ca. depo$itele ne#ociate"
tran$ac iile de sc6imb !alutar" tran$ac iile cu titlu de stat" depo$ite pe pia a interbancar i
ser!iciile aferente pie ei de capital2
1 reali$ea$ tran$ac ii at t n contul clien ilor" c t i n contul propriu2
1 asi#ur un mana#ement strate#ic al bilan ului n scopul optimi$rii !enitului net din
dob n$i i a !alorii de piat a capitalului bncii2
1 ofer produse financiare i ser!icii de consultan " finan ari de ac6i$itii" leasin#" finan ri
de proiecte" finan ri structuate" ser!icii de tre$orerie si alte ser!icii #lobale2
1 urre te de$!oltarea infrastructurii informatice a bncii precum i asi#urarea i securi$area
traficului de date care se desf oar intre sucursala" filiale i a#en ii2
1 de$!oltarea politicii de creditare" opera iuni cu numerar i alte opera iuni bancare n
limitele impuse de sediul central i n conformitate cu le#isla ia rom n2
1 controlul opera iunilor cu clientela" a documentelor ini iate i utili$ate" introducerea datelor
n sistemul informatic" raportri" contabilitatea opera iunilor" !erificarea constant a opera iunilor2
1 asi#urarea respectrii conduitei interne i e-terne pentru #estiunea re#ulamentar a
opera iunilor de casierie2
4
ING Sucursala
Bucure ti
ING Filiale
Teritoriale
Agen ii Retail
Banking
Agen ii Wholesale
Banking
ING Bank
Amsterdam
N!
1 reali$area de in!esti ii n limitele aprobate n bu#etul de !enituri i c6eltuieli i n
conformitate cu mbunt irea po$i iei pe piat2
1an#a/rile salaria ilor n conformitate cu ne!oile or#ani$a ionale ale bncii i n limitele
aprobate n bu#et" concedierile acestora n condi iile i temeiurile le#ale2

2.2 #r!ani!rama a!en iei I%& 'an( Pcurari



3esponsabilit ile >ffice Mana#er-ului.
1 coordonea$ acti!itatea unit ii2
1 are autoritate erar6ic asupra structurilor din cadrul unita ii pe care o conduce2
1 coordonea$ i elaborea$ strate#ia la ni!elul unit ii pe care o conduce n concordan
cu strate#ia #eneral a bncii" asi#urand condi iile necesare pentru implementarea acesteia2
1 urmre te aplicarea planuluide ac iuni comerciale la ni!elul unit ii" pentru atra#erea de
noi clien i i promo!area produselor bancare2
1 #estionea$ un portofoliu propriu de clien i persoane fi$ice i persoane /uridice2
1 are competen e de a ac iona n numele bncii n orice circumstant" in limitele care i-au
fost subdele#ate de directorul de #rup.
3esponsabilit ile +sistent Mana#er-ului.
1 orientea$ clien ii ctre consilierii de clientel2
1 !erific e-isten a documetelor cerute2
1 asi#ur confiden ialitatea informa iilor si datelor referitoare la conturile clien ilor i
opera iunile efectuate2
1 !erific documenta ia ane-at pentru toate opera iile reali$ate.
3esponsabilit ile *onsilierilor Persoane Ci$ice.
1 de$!olt direct rela iile comerciale cu clien ii i prospectea$a pia a clien ilor persoane
fi$ice2
1 de$!olt rela iile cu clien ii pe care i are n portofoliu. !inde produsele i ser!iciile bncii"
consilia$ clien ii din portofoliu" urmre te cre terea rula/elor conturilor pentru clien ii e-isten i
prin propunerea de noi produse i ser!icii personali$ate pe tip de clien i" fideli$ea$ clien ii prin
"
#$$ice %anager
Asistent %anager &onsilieri 'F &onsilier I%%
calitatea produselor i a ser!iciilor oferite" redactea$ rapoarte de acti!itate" urmre te soldurile i
opera iile" pre#te te si anali$ea$a dosarele de credit" acord credite.
3esponsabilit ile *onsilierilor Persoane Furidice.
1 administrea$ si de$!olt rela iile comerciale direct cu clien ii i poten ialii clien i2
1 de$!olt rela iile cu clien ii pe care i are n portofoliu. !inde produsele i ser!iciile bncii"
consilia$ clien ii din portofoliu" urmre te cre terea rula/elor conturilor pentru clien ii e-isten i
prin propunerea de noi produse i ser!icii personali$ate pe tip de clien i" fideli$ea$ clien ii prin
calitatea produselor i a ser!iciilor oferite" redactea$ rapoarte de acti!itate" urmre te soldurile i
opera iile pentru clientii persoane /uridice" pre#te te si anali$ea$a dosarele de credit" acord
credite2
2.3 $istemul informa ional bancar i automatizarea opera iunilor bancare
2.3.1. $istemul informa ional
(porirea profitabilit ii acti!it ii bancare" corespun$tor e-i#en elor ce decur# din
aplicarea n practic a cerin elor mecanismului economiei de pia " face necesar cunoa terea
amnun it a proceselor i ac iunilor economice" implica iile lor de ordin financiar" at t n timpul
desf urrii acestora c t i ulterior" dup ce fenomenele respecti!e s-au produs.
3eali$area acestui de$iderat presupune or#ani$area unui sistem informa ional bancar
potri!it standardelor actuale" in nd seama" n primul r nd de reali$rile n acest domeniu pe plan
interna ional" care sa asi#ure un flu- c t mai rapid i cotinuu de informa ii.
+cti!itatea bancar n #eneral" rdar mai ales or#ani$area controlului bancar i
conducerea bncilor se reali$ea$ n bune condi ii a! nd ca suport acti!itatea deci$ional.
0eci$iile sunt cele care stau la ba$a acti!it ii opera ionale. ,e#tura ntre acti!itatea de deci$ie
i cea opera ional se reali$ea$ printr-un flu- continuu de informa ii" n cadrul sistemului
informa ional bancar.
0eci$ia" ca parte component a acti!it ii de conducere i control. preupune emiterea
dispo$i iilor corespun$toare obiecti!elor urmrite a se reali$a n cadrul atribu iilor bncilor" a! nd
un rol important de autore#lare a acestora.
+cti!itatea opera ional este" n fapt" acti!itatea specific bncilor n rela iile cu
clien ii i este #enerat de ac iunea deci$iilor n concordan cu metodolo#ia i normele le#ale n
!i#oare.
(istemul informa ional bancar este constituit din ansamblul mi/loacelor i metodelor
prin care se reali$ea$ colectarea" prelucrarea i transmiterea informa iilor" repre$ent nd o
premis a unei bune or#ani$ri" at t a acti!it ii de conducere " coordonare i control" c t i celei
operati!e.
*alitatea acti!it ii bancare este influen at direct de or#ani$area i func ionarea
sistemului informa ional" de operati!itatea" preci$ia i calitatea informa iilor culese" prelucrate i
transmise" precum i de fundamentare tiin ific a deci$iilor.
(
>r#ani$area sistemului informa ional bancar presupune" cu prioritate" o structurare a
informa iilor corespun$tor necesit ilor curente i de perspecti! in ceea ce pri!e te prelucrarea
automat a datelor.
0atele care stau la ba$a sistemului informa ional bancar au ca suport" at t e!iden a
contabil" operati! i statistic proprie bncilor" c t i informa ii ale clien ilor n calitate de titulari
ai conturilor.
(istemul informa ional bancar este supus unui proces cotinuu de imbunt ire" de
perfec ionare a pricipalelor sale laturi. n primul r nd" perfec ionarea sistemului informa ional ca
!olumul de informa ii bancare s fie redus la strictul necesar" utilitatea fiind principalul criteriu de
selec ie.
*a re$ultat al prelucrrii datelor" informa iile se constituie ntr-un flu- informa ional
bancar care se manifest" at t n acti!itatea intern a unit ilor bancare c t i n afara acestora..
Clu-urile informa ionale ce au loc n afara unit ilor bancare se pot manifesta at t
ntre !eri#ile bancare (a#en ie" filial" sucursal" central i in!ers)" c t i ntre acestea si titularii
de conturi.
n cadrul a#en iei ING Bank Pcurari" pentru a prote/a informa iile con inute de
documentele din interiorul a#en iei" circula ia acestora se desf oara prin personalul bncii.
2.3.2 *utomatizarea opera iunilor bancare
(istemul informa ional bancar presupune o lar# arie de cuprindere" inclu$ nd
informa iile si flu-urile informa ionale2 te6nici de cule#ere" transmitere i stocare a datelor"
metodele i pro#ramele de prelucrare a informa iilor.
)n rol deosebit n cadrul sistemului informa ioanl bancar re!ine acti!it ii de
prelucrare electronic a informa iilor. *a atare" informatica bancar const n totalitatea
mi/loacelor i metodelor moderne utili$ate n cule#erea" prelucrarea i transmiterea informa iilor.
Pe linia prelucrrii electronice a informa iilor bancare" ca urmare a introducerii n
practic a celor mai recente cuceriri ale tiin ei i te6nicii" e-ist o permanent preocupare pentru
folosirea n acti!itatea bancar a celor mai performante ec6ipamente elecrtonice de calcul"
accentul pun ndu-se pe re elele inte#rate de calculatoare tip P*" de mare capacitate.
Informatica bancar se manifest" at t n fundamentarea i luarea operati! a
deci$iilor de ctre factorii descenden i" c t i in acti!itatea efecti!" de e-ecu ie. n acela i timp"
informatica bancar permite concentrarea" pstrarea i depo$itarea datelor" efectarea de calcule"
prelucrarea informa iilor" reali$area de sinte$e i ob inerea de !ariante pentru o mai bun
fundamentare a deci$iilor.
n cadrul a#entiei ING Bank Pcurari" pro#ramul informatic utili$at se nume te 3'*>30"
prin care sunt reali$ate urmatoarele opera iuni.
1 cu a/utorul acestui pro#ram informatic se reali$ea$ desc6iderea condurilor bancare2
1 se reali$ea$ !i$uali$area datelor despre cont i despre titularii conurilor2
1 se reali$ea$a modificarea datelor titularului de cont" dar si a tipului de cont2
1 se autori$ea$a de catre persoanele competente din a#en ie autori$area di!erselor
produse ata ate la conturile curente (asi#urari de di!erse tipuri" ING :ome Bank" BancomatG" ING
plati e-press" Multimat)2
)
1 se !i$uali$ea$ si se modific rapoartele interbancare de di!erse tipuri2
1 pentru cautarea si modificarea datelor" dar mai ales pentru a !i$uali$a si modifica toate
datele disponibile la conturi" este ne!oie de *NP-ul titularului de cont2
1 o alta func ie important in acest pro#ram informatic este *:'I+ *IC" care" de
asemenea este al doilea mod de a !edea opera iunile efectuate cu respecti!ul cont.
>datH cu implementarea componentelor (istemul 'lectronic de Pl i(('P)" comisioanele
percepute pentru efectuarea acestor ser!icii au intrat Intr-un proces de reducere" care reflectH atJt
#radul de automati$are a Intre#ului proces" reducerea personalului utili$at" cJt Ki beneficiile
datorate te6nolo#iei utili$ate (si#uranLa crescutH" !ite$a de procesare4decontare net superioarH
procesului manual)" cJt Ki !olumul In creKtere al plHLilor decontate prin ('P" #enerat" In principal"
de e-pansiunea economicH" eficienti$area acti!itHLii" a!Jnd ca efect reducerea comisioanelor
pentru operaLiunile de plHLi interbancare.
*
Cap 3. Conturile bancare
3.1 Proceduri pentru desc+iderea conturilor bancare
,a In# clientul #aseste mai mult decat o simpla banca..+ceasta ofera solutii prin care
clientul #estionea$a sin#ur !eniturile si isi reali$ea$a sin#ur platile.(e ofera consultanta de care
clientul are ne!oie" pentru a #asi cea mai a!anta/oasa solutie pentru proiectele sale. Cie ca este
!orba de un credit de ne!oi personale" de unul pentru casa sau pentru a-si prote/a economiile " la
ING se #aseste solutia potri!ita.
ING furni$ea$a clientilor trei tipuri principale de ser!icii. +cestea sunt.
1. 0esc6iderea de conturi bancare (de diferite tipuri)2
8. Cacilitati de imprumut (de credit)2
5
D. (er!icii pri!ind transferul fondurilor.
0esc6iderea de conturi bancare (de diferite tipuri)
ING atra#e bani de la clientii sai" prin conturi bancare" platindu-le" in sc6imb" dobanda
pentru depo$itele constituite. Plata acestor doban$i este o c6eltuiala pentru banca.
+tat pentru persoanele fi$ice" cat si pentru cele /uridice" bancile desc6id" in e!identa lor"
urmatoarele tipuri de conturi.
conturi curente
1
(la !edere )" in lei si4sau in !aluta" conturi in care titularii pot face
operatiuni de incasari si plati curente2
conturi de depo$it (la termen)" in lei si4sau in !aluta" conturi in care depunerile se
fac pentru un anumit termen" perioada in care titularii nu pot efectua nici depuneri in cont" nici
plati din aceste conturi.
In functie de anumite acti!itati specifice" pentru clientii persoane /uridice" ING mai desc6id si
alte tipuri de conturi" cum sunt.
conturi blocate" in care sunt depuse sume in lei si4sau in !aluta" repre$entand
capitalul social necesar constituirii unei societati comerciale. 0upa ce clientul pre$inta la banca
1
Ane+a 1, Ane+a 2
-
do!ada inre#istrarii societatii la 3e#istrul *omertului" contul este deblocat" iar sumele sunt
!irate in contul curent al societatii2
conturi blocate cu destinatie speciala" sunt conturi in care disponibilitatile
titularului sunt temporar blocate" in raport de o anumita operatiune" ca masura de protectie
pentru banca si pentru buna desfasurare a unor obli#atii de plata catre strainatate (acrediti!e"
#arantii etc.). 'le se pot constitui" dupa ca$" in lei si4sau in !aluta2
conturi pentru credite" destinate sa e!identie$e creditele (in lei si4sau in !aluta )
acordate de banca clientilor si din care urmea$a ca acestia sa dispuna plati2
conturi cu suma dobandita prin participare la licitatiile !alutare" e!identia$a sume
in lei sau !aluta re$ultate din operatiunile de !an$are4cumparare de !aluta sau lei pe piata
interbancara" ordonate de client si efectuate de banca in contul acestuia.
3.2 #peratiuni curente si operatiuni speciale

Produse si ser!icii
Pentru a raspunde e-i#entelor clientilor" banca este or#ani$ata in mai multe departamente care
ofera ser!icii de o inalta calitate profesionala.
>peratiuni pentru persoane /uridice
>peratiuni pentru persoane fi$ice
Piete financiare
*onsultanta fu$iuni si ac6i$itii
Institutii financiare
(er!icii de custodie
*ercetare
ING Bank 3omania ofera o #ama intrea#a de ser!icii bancare pentru persoane /uridice"
inclu$and.
-(er!icii de cas6 mana#ement
->peratiuni de casierie
-Plati interne si intermationale
-Cinantare
-Cacilitati pe termen mediu
-,easin# international
(er!icii de cas6 mana#ement
M (er!icii bancare electronice
1.
1. '-trase de cont la distanta
2. 3apoarte specifice
3. 3apoarte pe timpul $ilei la fiecare D7 minute
4. Informatii financiare
5. Plati in lei si in !aluta
6. +probare la distanta a platilor (doua locatii diferite)
7. Posibilitatea de a de$!olta interfete pentru diferite sisteme contabile
M *arduri pentru persoanele /uridice in )(0 (+M'N)
M 3idicare si li!rare de numerar
M 0ebitare interna directa
M (er!icii de colectare pe intre# teritoriul tarii (numerar" ordine de plata" cecuri) cu creditarea
automata a contului ING
M (olutii de efectuare a platii salariilor
M (er!icii re#ionale de cas6 mana#ement
>peratiuni de casierie
0epunere de numerar
3etra#ere de numerar
'miterea de cecuri de calatorie - doar pentru clientii ING
Incasarea de cecuri de calatorie - doar pentru clientii ING
Plati interne si internationale
1. (AICO" cod (AICO INGB3>B)
8. Oele-
D. Multicas6
5. >rdine de plata
Cinantare
Cinantarea capitalului de lucru.
,inie de descoperit de cont
+cordarea de a!ansuri pe termen scurt
Cinantarea acti!itatii comerciale.
-'miterea de #arantii de plata si de buna e-ecutie
-Cinantarea comertului de marfuri
-Pre-finantarea e-portului
-Cinantarea post-e-port
-0econtarea tratelor comerciale si a cambiilor acceptate
-+crediti!e
-Oran$actii documentare ca emiterea si acceptarea de acrediti!e
-(olutii adaptate ne!oilor de finantare pentru import si e-port
Cinantare structurata
11
Cinantare prin !an$are de actiuni
Cinantare pe termen scurt (brid#e financin#) si pe termen mediu
Cacilitati pe termen mediu
3ata a doban$ii flotanta sau fi-a (doar in !alute con!ertibile)
,easin# international
1 ,easin# international pentru automobile si !e6icule "pentru persoane /uridice

3.3. #pera iuni prin conturi aferente cecurilor, provizioanelor, cardurilor bancare
3.3.1 #pera iuni prin conturi aferente cecurilor
*lientul ING" n ba$a disponibilit ilor de inute" poate cere eliberarea unui carnet de cecuri.
0upa ce este !erificat la centrala incidenteor de pla i(*IP)" pentru a !edea daca clientul are sau
nu interdic ie bancar" si dupa ce in prealabil a trecut in etapele de eliberare de cecuri" acestuia I
se eliberea$a carnetul care !a fi platit in numerar sau prin re inerea sumei respecti!e din contul al
carui titular este. Colosind acest instrument de plat clientul ING poate efectua operatiuni prin care
isi plateste furni$orii sau retra#e numerar din conturile sale.
Pentru incasarea sau !irarea sumei din contul tra#atorului in contul beneficiarului sunt
reali$ate urmatoarele operatiuni.
1 3eceptia @ operatiune prin care banca primeste cecul spre a fi autentificat2
1 +utentificarea @ operatiune prin care este e!aluat cecul din punct de !edere al formei2
1 +cceptul @ se accepta spre decontare cecul primit2
1 3efu$ul @ operatiune de neindeplinire a ordinului inscris in instrumentul de decontare" din
au$a unor #reseli de fond sau din insuficienta disponibiliatilor necesare in contul tra#atorului2
1 Plata @ !irarea sau plata in numerar a sumei inscrise in cec.
3.3.2 #pera iuni prin conturi aferente provizioanelor.
3e#lementarile le#ale in !i#oare pri!ind procedura reor#ani$arii /udiciare si a falimentului
sunt aplicabile comerciantilor si societatilor comerciale care nu mai pot face fata datoriilor. In ca$ul
desc6iderii procedurii falimentului" debitorul nu !a mai putea dispune de sumele din conturile sale
fara un ordin al /udecatorului sindic sau lic6idatorului. In urma dispo$itiei emise de acestia din
urma" pot fi efectuate plati din depo$itul colateral.
Pentru sumele inre#istrate in acest depo$it colateral" banca acorda dobanda aferenta
disponibilitatilor la !edere. 0obanda se calculea$a si se inre#istrea$a in ultima $i lucratoare a lunii
in contul de datorii atasate" urmand ca" in prima $i lucratoare a lunii urmatoare sa se bonifice in
depo$itul colateral.
3.3.3 #pera iuni prin conturi aferente cardurilor bancare.
12

,a solocitarea clientului" prin completarea unui cereri de emitere de card
8
si aprobarea
acestei cereri de catre persoanele autori$ate" ING eliberea$a cardul si PIN-ul aferent.
ING >ffice ofera di!erse facilitati posesorilor de carduri" in functie de tipul acestuia.
Persoanelor fi$ice" detinatoare de carduri emise de banca" le poate fi acordata facilitatea de
o!erdraft in limitele stabilite de catre banca" in functie de tipul de ard detinut.
+lte operatiuni care se efectuea$a cu a/utorul cardului.
1 plata facturilor catre furni$orii de utilitati direct de la Multimat
1!irarea doban$ilor direct in conturile cardurilor pentru conturile in lei cu plata lunara a
doban$ii2
1 transferuri de bani din conturi de card in orice conturi desc6ise la banca.
1 accesul la o linie de credit" in ba$a depo$itelor depuse" in orice tara" pentru cardurile de
credit2
1 plata salariilor an#a/atilor.
3.4 *lte operatiuni de casa
Incasari si plati prin !irament
Incasarile prin !irament in cont curent se pot face din dispo$itia data de catre titularul
de cont. +limentarea conturilor curente prin !irament se face pe ba$a documentelor specifice
acestor operatiuni" care sunt predate clientilor" ca ane-a la e-trasul de cont.
>rdinul de !irament este documentul prin care se e-prima si se materiali$ea$a
mandatul dat de client bancii de a prelua o suma din contul sau si de a o transfera intr-un alt cont
curent.
In ca$ul platilor in !aluta" prin !irament efectate pe teritoriul 3omaniei" persoanele
/uridice au obli#atia de a pre$enta bancii atunci cand dispun de plata" dispo$itia de transfer in
!aluta.
ING Bank poate efectua fara acordul titularului de cont" urmatoarele operatiuni.
1 Plati la scadenta pentru sume datorate bancii.
1 (tornarea operatiunilor efectuate eronat de catre banca2
1 Plati pe ba$a de titluri e-ecutorii definiti!e in cadrul procedurii de e-ecuatare silita
prin oprire pe cont" cu !i$a oficiului /urudic2
1 Blocarea sumelor in depo$ite colaterale.
3. Incidente in functionarea conturilor bancare
n lucrul cu conturile persoanelor" desc6ise la bnci" pot aprea" din di!erse moti!e
probleme n func ionarea acestora. +ceste probleme pot inter!eni din cau$a neatentiei sau a
erorilor aparute in functionarea sistemului informatic.
2
Ane+a 3
13
*ele mai frec!ente incidente sunt.
1 transferul de bani din contul clientului pentru plata unei facturi sa fie facut de 8 ori in cadrul
aceleiasi luni2
1 reali$area unui transfer de bani dintr-un cont care nu detine disponibilitati suficiente2
1 erori umane" neatentia in #estionarea distribuirii cardurilor.
Incidentele intalnite la ING Bank" in cadrul efectuarii practicii din a#entia Pacurari sunt.
1 0in cau$a faptului ca doua persoane a!eau acelasi nume" dar si din cau$a neatentiei
personalului bancar" celor 8 clienti le-au fost in!ersate cardurile. +cest lucru s-a obser!at prin
pre$entarea unuia dintre clienti la a#entie" care a reclamat faptul ca nu poate efectua tran$actii cu
acel card" deoarece nu ii este recunoscut codul PIN. In urma !erificarii fi$ice" acest lucru s-a
confirmat. Personalul bancar a !erificat in aplicatia 3'*>30 datele clientului si s-a obser!at ca
numarul de card din sistem era diferit fata de cel de pe cardul pre$entat. 0upa ce a fost identificata
problema" posesorul celuilalt card a fost contactat telefonit" si ru#at sa se pre$inte la a#entie"
a!and asupra sa cardul si cartea de identitate. + doua $i problema a fost solutionata prin
pre$entarea la a#entie a celor doi clienti si sc6imbarea cardurilor intre acestia.
1 )n client ING s-a pre$entat la a#entie" reclamand faptul ca la o tran$actie cu cardul" i-a
fost retrasi din cont o suma mai mare de bani decat suma inscrisa pe bonul fiscal. Prin intero#area
e-trasului de cont" acest fapt s-a confirmat" in consecinta s-a trimis plan#erea catre ING Bank
Bucuresti. +ceasta problema inca nu s-a solutionat" deoarece nu s-a primit raspunsul la
reclamatie.
3." Inc+iderea conturilor bancare
Inc6iderea conturilor bancare inter!ine in urmatoarele situatii.
1 la cererea titularului de cont" prin completarea unei cereri de inc6idere cont
D
din di!erse
moti!e2
1 in ca$ul decesului titularului de cont2
1 in ca$ul in care contul nu a fost folosit pe o perioada indelun#ata2
1 in ca$ul unor debitori" conturile sunt inc6ise la dispo$itia unui e-ecutor /udecatoresc.
1 la o data stabilita in cerere2
1 in ca$ul in care o persoana este declarata iresponsabila psi6ic" contul sau in banca este
in#6etat4inc6is imediat.




3
Ane+a 4
14
1"
4
Cap I, Plasamente bancare i non-bancare.
4.1. Plasamente bancare. la vedere, la termen, alte forme particulare de
plasament
4.1.1 Plasamente bancare la vedere.
4.1.1.1 Plasamente bancare la vedere pentru persoane fizice
I%& Card Cont/)#0 pentru persoane fi$ice @ cont curent cu card ata at.
+!anta/e i caracteristici ale ING *ard *ontB3ol.
P banii din cont se nmul esc $ilnic2
P accesibilitate la orice or la banii din cont2
P nu se plte te dob nd pentru !enitul din dob n$i2
P dob nd promo ional de 18?4an n perioada 1 noiembrie 877% @ D1 ianuarie 8779" dupa
care aceasta !a fi de 17?4an" care !a fi !irat la sf r itul fiecrei luni inclusi!
s mbta i duminica" prin care se pot afectua pl i i transferuri direct din orice ING2
P nu e-ist sum pentru desc6iderea unui ING *ard *ontB3>,2
P acces simplu la bani prin intermediul ING (elfBBank. $ilnic ntre orele -8D" >ffice" fr
co$i i timp pierdut2
P acces permanent la bani prin intermediul ING :omeBBank" ser!iciul de Internet Bankin#
de la ING prin care se poate !erifica contul" plti facturile" se pot efectua pl i i transferuri
oric nd i de oriunde2
P este un instrument de plat uni!ersal. se poate plti n ma#a$ine" la cinema" se pot face
pl i pe internet2
P n func ie de disponibilul din cont se prime te dob nd diferit P .
P p n la 8&7.777QQQQ.QQdob nd anual de 17?
P ntre 8&7.777-&.777.777QQ...dob nd anual de 11?
P ntre &.777.777-1&.777.777Q..dob nd anual de 18?
P peste 1&.777.777QQQQQ..dob nd anual de 7.&?
P documente necesare. actul de identitate n ori#inal .
4.1.1.2 Plasamente bancare la vedere pentru IMM-uri
I%& Profesional cont curent cu card ata at pentru IMM-uri.
+!anta/e i caracteristici ale ING Profesional.
P pentru suma disponibil n contul curent n lei ING se acord o dob nd de 17?4an la lei
i
D"&?4an la euro2
P nu se bloc6ea$ fondurile la termen2
P nu este ne!oie de formulare" cereri i aprobri speciale2
P cost unic pentru acti!area pac6etului (cont curent *ontB3>,Gcard mana#erG:omeBBank.
&7 3>N)2
P comision de administrare cont P . 17 3>N4lun" nu se prcepe comision dac se fac mai mult
de 17 transferuri ta-abile4lun2
P costuri minime2
P cea mai a!ansat te6nolo#ie de securitate2
P cel mai e-tins pro#ram pentru colectri numerar. $ilnic ntre orele -8D2
P fr birocra ie" deoarece nu e-ist formulare2
P la desc6idere se prime te automat un *ard Mana#er" cu a/utorul caruia.
P se dupune i retra#e numerar de la bancomatele ING2
P se efectuea$ pl i i transferuri n lei2
P se sc6imb !alut2
P se pltesc facturi2
P se poate !erifica contul far a se completa formulare2
P se poate retra#e numerar de la orice bancomat din ar sau straintate ce poart
nsemnul =isa2
P la acest tip de cont se ofer patru tipuri de carduri.
P Cardul 1Mana!er2 3 =isa Business (il!er International este un mi/loc de plat
eficient. Poate fi folosit la Bancomat(ING i alte bnci)" Multimat" P>(" Pl i pe
internet2
P Cardul 1Cas+2 @ =isa Business 'lectron permite efectuarea de depuneri i
retra#eri de numerar de la BancomatG(numai de la ING (elfBBank)2
P Cardul 1Colectare2 3 =isa Business 'lectron permite efectuarea de depuneri de
numerar la Bancomat G (numai de la ING (elfBBank)2
P Card 1Clasic2 lei i euro 3 =isa Business (il!er International este cardul cu
a/utorul cruia an#a/a ii pot retra#e numerar de la Bancomat i pot efectua pl i pe
internet.
4.1.2 Plasamente bancare la termen
+! nd n !edere faptul c Banca Na ionala a 3om niei a introdus c te!a re#lementri
prin care a modificat dob nda de referin i condi iile de creditare" iar bncile comerciale au
bonificat banii din contul curent" conturile de economii la termen au nre#istrat o scadere
drastic.
,a ING >ffice Pcurari" aceste tipuri de plasamente nu se ntalnesc" ci doar cele la
!edere.
4.2 Plasamente monetare non-bancare. produse se asi!urri de via ,
produse imobiliare.
4.2.1 Produse de asi!urri de via
4.2.1 Planuri financiare
4.2.1.1 Planuri de potec ie
Principala func ie a asi#urrii de !ia este fr ndoial" de a oferi protec ie
financiar. +stfel prin intermediul indemni$a iei de asi#urare se ofer o substituire a !enitului
pe care o persoan l-ar fi pus la dispo$i ia familiei n timpul !ie ii sale.

4.2.1.1.1 Planul de protec ie $M*)4
Prin acest pac6et se d confortul de a ti c familia este prote/at financiar.
0e e-emplu" dac un client are D7 ani i ale#e ni!eul 1 al pac6etului" el trebuie s
plateasc anual 177 lei" adic apro-imati! %"D lei4lun.
*aracteristicile planului de protec ie $mart.
P +cest pac6et este conceput astfel nc t s ofere protec ie prin acoperirea mai multor
riscuri.
1 deces din orice cau$2
1 deces din accident2
1 spitali$are din accident2
1 inter!en ie c6irur#ical din accident.
P Pac6etul este disponibil cu D ni!ele de sume asi#urate2 17.777 lei" 87.777 lei i D7.777 lei2
P (e poate opta pentru un pac6et cu o sin#ur pearsoan asi#urat sau pentru un pac6et de
cuplu2
P 0urata contractului este de & ani2
P n func ie de client" se poate opta ca prima s fie pltit n momentu nc6eierii contractului
sau e alonat.
Beneficii.
1 modaliatate necostisitoare de a asi#ura !ia a" deoarece pac6etul nu acumulea$
!aloare"
ci doar #arantea$ protec ie2
1 pentru pac6etul de cuplu se ofer reducere substan ial2
1 se asi#ur unni!el redus al primei de asi#urare aferent includerii copiilor n pac6et2
1 este foarte simplu de ac6i$i ionat (cu e!aluare medical simplificat)2
1 sumele asi#urate sunt #arantate din momentul din momentul nc6eierii poli ei2
1 sumele asi#urate rm n constante pe durata contractului.
4.2.1.1.2 Planul de protec ie P)567%4
Prin acest plan se ofer #aran ia c familia persoanei asi#urate !a primi suma
asi#urabil stabilit n ca$ul decesului peroanei asi#urate" reu ind astfel s dep easc
e!entualele dificult i financiare.
*aracteristicile planului de protec ie Prudent sunt.
8 ofer acoperirea riscului n ca$ de deces" i nu presupune economisire sau capitali$are2
8 durata contractului este e#al cu perioada de plat a primelor.
1 minim & ani2
1 ma-im pan la mplinirea ! rstei de & de ani a persoanei asi#urate2
8 prima poate fi platit anual" semestrial" trimestrial sau lunar2
8 asi#urri suplimetare ce pot fi ata ate pac6etului Prudent.
1 asi#urri suplimentare de accident2
1 asi#urri suplimentare de sntate2
1 toate op iunile suplimentare2
'eneficii.
8 asi#urrile suplimentare pot fi ata ate ntre#ii familii2
8 primele de asi#urare sunt mai mici dec t in ca$ul celorlalte tipuri de asi#urri2
4.2.1.1.3 Planul de protec ie M*)*4#%
> astfel de asi#urare de !ia pe termen nelimitat !a oferi beneficiarului ales suma
asi#urat corespun$toare protec iei de care dore te s beneficie$e. (pre deosebire de
Prudent" acet tip de asi#urare are i o component de economisire" care permite ncasaea
unei sume asi#urate i in ca$ul supra!ie uirii persoanei asi#urate la e-pirarea datei
contractului.
*aracteristicile planului de protec ie M*)*4#%.
P acoperire mpotri!a riscului de deces pentru ntrea#a !ia (p n la ! rsta de 9& ani) prin
plata sumei asi#urate la deces" la care se a#au# i participarea la profit aferent
componentei de economisire2
P indemni$a ia de supra!ie uire " constituit din suma asi#urat i participarea laprofit n
ca$ul supra!ie uirii la data de e-pirare a contractului (la ! rsta de 9& de ani)2
P durata contractului este cuprinsa ntre !arsta de intrare n contract a persoanei asi#urate
i data la care acesta impline te 9& de ani" cu urmree restric ii.
9 minim D7 de ani2
1 ma-im p n la mlinirea de ctre persoana asi#urat a ! rstei de 9& de ani2
P prima poate fi pltit lunar" trimestrial" semestrial sau anual2
'eneficii.
P datorit perioadei lun#i de contractare" primele de asi#urare anuale sunt mai mici dec t n
ca$ul celorlalte tipuri de asi#urri2
P reducerile de plat sunt disponibile n dou tipuri. recuceri de mrime i reduceri de
frec!en 2
P riscul de deces este acoperit pe toata durata !ie ii peroanei asi#urate"indiferent de
e!olu ia ulterioar a strii sale de sntate2
4.2.1.2 Planuri financiare pentru economisire
Planul financiar pentru economisire )e!al.
(ub forma unei asi#urri mi-te de !ia " ce mai populara poli de asi#urare de !ia
ofer o dubl protec ie. se poate economisi o sum de bani" si in acelasi timp se poate
asi#ura protec ia financiar n ca$ul n care apare ce!a nepre!$ut.
Caracteristici.
P asi#urarea de !iata mi-ta repre$inta un plan financiar care ofer dubl protec ie. at t n
ca$ul decesului" c t i al supra!ie uirii la sfar itul perioadei de asi#urare. n ca$ul
supra!ietuirii" la suma asi#urat #arantat se adau# i participarea la profit a sumelor
in!estite de ctre asi#uratK
P durata contractului este aleas de asi#urat la nceputul contractului inu poate fi
modificat. 0urata contractului este identic cu perioada de plat a primelor" n caRul primelor
e alonate i oate fi.
1 minimum & ani.
1 ma-imum p n mplinirea ! rstei de & de ani de ctre asi#urat2
P prima de asi#urare este !ariabil i compune din.
1 prima aferent sumei de asi#urare la supra!ie uie" care este fi-a2
1 prima aferent sumei asi#urate la deces" care se modific anual" n func ie de ! rsta
curent i suma asi#urat la deces2
P asi#urrii de !ia 3e#al i se pateu ata a toate asi#urrile suplimentare oferite de ING.
'eneficii.
P se poate ale#e at t suma asi#urat" c t i durata contractual2
P 3e#al ofer at t protec ie" c t i posibilitatea acumulrii de capital2
P la fiecare ani!ersare a contractului" suma asi#urat n ca$ de deces" poate fi ma/orat sau
redus2

4.2.1.3 Planuri financiare pentru copii
4.2.1.3.1 Planul 6ebut 1:
0ebut 1% este un plan financiar care asi#ur copiilor o important i necesar surs de
!enit pe perioada studiilor sau la nceputul !ie ii sale independente. Prin 0ebut 1% se poate
asi#ura un spri/in financiar ma/or" a! n acces la pro#ramele de in!esti ii ING +si#urri de
=ia i acumul nd astfel sumele de bani necesare de un t nr.
Caracteristici.
P protec ie prin #arantarea unei sume asi#urate (la ale#ere) n ca$ul producerii unui
e!eniment nea teptat i preluarea pl ii perimelor de asi#urare ING +si#urri de =ia 2
P in!estirea primelor de asi#urare e alonate n Pro#ramele de in!esti ii ING +si#ur ri de
=ia 2
P durata contractului este format din perioasa de plat a primelor de minim & ani i
perioada de plat a rentelor2
Pacestui plan i se pot ata a urmatoarele tipuri de asi#urri.
1 asi#urri de sntate penru spitali$are sau inter!en ii c6irur#icale2
1 asi#urarea n ca$ de accident2
1 preluarea n ca$ de in!aliditate permanent a pl ii primelor de ING +si#urri de
=ia .
'eneficii.
P se poate ale#e !aloarea ratelor de care dore te s beneficie$e ulterior persoana asi#urat2
P oric nd se poate reduce perioada de asi#urare.
4.2.1.3.2 Planul *cademica
Caracteristici.
P protec ie prin #arantarea unei sume asi#urate (la ale#ere) n ca$ul producerii unui
e!eniment nea teptat i preluarea pl ii perimelor de asi#urare ING +si#urri de =ia 2
P in!estirea primelor de asi#urare e alonate n Pro#ramele de in!esti ii ING +si#ur ri de
=ia 2
P durata contractului este format din perioada de plat a primelor care trebuie s fie de
minim & ani i perioada de plat a rentelor. > dat cu perioada de plat a primelor fondul de
rente constituit !a fi pltit e alonat" sub form de rente anuale pe o perioada de & ani" oric nd
incep nd cu ! rsta de 1% ani i pan la ma-imum implinirea !arstei de 8 de ani2
Pacestui plan i se pot ata a urmatoarele tipuri de asi#urri.
1 asi#urri de sntate penru spitali$are sau inter!en ii c6irur#icale2
1 asi#urarea n ca$ de accident2
1 preluarea n ca$ de in!aliditate permanent a pl ii primelor de ING +si#urri de
=ia .
Caracteristici.
P se poate ale#e !aloarea ratelor de care dore te s beneficie$e ulterior persoana asi#urat2
P oric nd se poate reduce perioada de asi#urare2
4.2.1.4. Planuri de asi!urri cu investi ii I%&
+ceste planuri financiare permit in!estirea n pro#rame de portofolii di!ersificate.
administrare cu profesionalism de ctre e-per ii #rupului ING prin intermediul unei strate#ii
!are sa asi#ure o cre tere peten ial optim pe termen mediu i lun#" a sumelor ini iale
alocate de ctre persoana asi#urat2
(e poate totodat implicarea de ctre asi#urat n alctuirea propriului portofoliu de
in!esti ii" care poate !aria n func ie de #radul de risc pe care o persoan este supus s-l
accepte.
+cest plan include urmtoarele pac6ete.
*ctiv Plus 3 planurile de asi#urare cu in!esti ii construite sub forma unor produse de tip )nit
,inked" inclu$ nd n cadrul aceluia i contract i protec ia oferit de o asi#urare de !ia 2
Capital 3 este un produs de tip )nit ,inked cu o component in!esti ional mult mai
puternic dec t n cadrul +ctu! Plus. *omponenta de protec ie este repre$entat de o
asi#urare de deces n ca$ de accident.
4.2.1. Planuri de asi!urare cu component de pensii
Planurile de asi#urare cu componentH de pensii ING" prin produsele de tip )nit ,inked
Merit Ki Mentor sunt soluLia certH la care puteLi apela pentru suplimentarea !eniturilor de care
!eLi a!ea ne!oie la !Jrsta pensionHrii.
Planul de asi!urare cu component; de pensii Merit are In !edere acumularea unui
fond ce !a fi disponibil In momentul pensionHrii" oferind totodatH protecLie In ca$ de deces pe
parcursul Intre#ii perioade de platH a primelor de asi#urare.
Caracteristicile Planului de asi!urare cu component; de pensii Merit
Planul de asi#urare cu componentH de pensii Merit este alcHtuit din douH componente .
- componenta de protec<ie - repre$entatH de o sumH asi#uratH #arantatH In ca$ de deces pe
perioada de platH a primelor" oferind astfel un plus de si#uranLH financiarH familiei
dumnea!oastrH
- componenta investi<ional; @ repre$entatH de cumpHrarea de unituri In cadrul
Pro#ramelor de In!estiLii ING conform procentelor de alocare stabilite de dumnea!oastrH.
+ceasta este surs a din care" dupH data aleasH de pensionare" dar nu mai de!reme de
!Jrsta de &7 de ani" este #estionatH plata rentelor.
0urata contractului poate fi aleasH pe o perioadH cuprinsH Intre minimum 17 ani Ki
ma-imum pJnH la Implinirea !Jrstei de 9& de ani. ,a Inc6eierea duratei de platH a primelor"
puteLi ale#e una dintre cele douH !ariante de platH disponibile.
- Incasarea !alorii contului In acel moment
- Incasarea de rente. Perioada de platH a acestor rente poate !aria In funcLie de tipul
ales.
S rente !ia#ere" plHtite pJnH la Implinirea !Jrstei de 9& de ani
S rente pe perioadH determinatH" plHtite pe perioada aleasH de dumnea!oastrH
S transferarea rentelor cHtre un beneficiar ales de dumnea!oastrH
Crec!enLa de platH a primelor poate fi. lunarH" trimestrialH" semestrialH sau anualH.
Planurilor de asi#urare cu componentH de pensii Merit li se pot ataKa o serie de
asi!ur;ri suplimentare precum asi#urHrile de sHnHtate sau asi#urHrile In ca$ de accident
precum Ki opLiunea de scutire de plat; a primelor.
PuteLi modifica suma asi#uratH la deces In funcLie de necesitHLile dumnea!oastrH de
protecLie.
Planul de asi!urare cu component; de pensii Mentor oferH ca opLiune
suplimentarH beneficiul denumit rentH de urmaK" care !a fi ales In funcLie de ne!oile
dumnea!oastrH specifice.
Caracteristicile Planului de asi!urare cu component; de pensii Mentor
Planul financiar Mentor este alc;tuit din dou; componente.
- componenta de protec<ie - repre$entatH de o rentH de urmaK temporarH" care
se adau#H ca Ki beneficiu suplimentar !alorii contului" In ca$ul decesului persoanei
asi#urate. +ceastH rentH este #arantatH" In ca$ul producerii e!enimentului nefericit"
pJnH la !Jrsta indicatH ca Ki !Jrsta de pensionare a persoanei asi#urate.
- componenta investi<ional; @ repre$entatH de cumpHrHrea de unituri In cadrul
Pro#ramelor de In!estiLii ING conform procentelor de alocare stabilite de
dumnea!oastrH . +ceasta est e sursa din care" dupH data aleasH de pensionare" dar
nu mai de!reme de !Jrsta de &7 de ani" este #estionatH plata rentelor.
0urata contractului poate fi aleasH pe o perioadH cuprinsH Intre minimum 17
ani Ki ma-imum pJnH la Implinirea !Jrstei de 9& de ani. ,a Inc6eierea duratei de
platH a primelor" puteLi ale#e una dintre cele trei !ariante de platH a rentelor.
S rente !ia#ere" plHtite pJnH la Implinirea !Jrstei de 9& de ani
S rente pe perioadH determinatH" plHtite pe perioada aleasH de dumnea!oastrH
S transferarea rentelor cHtre un beneficiar ales de dumnea!oastrH
Crec!enLa de platH a primelor poate fi. lunarH" trimestrialH" semestrialH sau
anualH.
Planurilor de asi#urare cu componentH de pensii Mentor li se pot ataKa o serie
de asi!ur;ri suplimentare" cum sunt asi#urHrile de sHnHtate sau asi#urHrile In ca$ de
accident" precum Ki op<iunea de scutire de plat; a primelor.
'eneficii
Fle=ibilitate
0umnea!oastrH sunteLi cel care ale#eLi.
- ,>rsta la care doriLi sH beneficiaLi de pensia suplimentarH2
- ,aloarea ?i modalitatea In care !eLi primi rentele constituind pensia dumnea!oastrH2
- Frecven<a cu care doriLi sH primiLi aceastH pensie
suplimentarH2
@n plus.
- >ricJnd pe durata contractului puteLi decide maAorarea pensiei dumnea!oastrH
plHtind prime suplimentare.
- +dministrarea separatH a acestor in!estiLii suplimentare !H permite sH decideLi asupra
modului Bn care ve<i folosi aceste rezerve. fie pentru suplimentarea fondului
dumnea!oastrH de pensionare" fie pentru atin#erea unora dintre obiecti!ele
dumnea!oastrH financiare pe termen mediu.
3epre$intH o protecLie suplimentarH pentru familia dumnea!oastrH In ca$ul
producerii unui e!eniment nedorit prin plata sumei de asi#urare - In ca$ul Merit" sau
plata rentelor de urmaK - In ca$ul Mentor.
Cap. 6econtarea intra ?i interbancar;. #pera<iunile cu numerar
.1 instrumentele de plat; pe suport +>rtie utilizate de In! &roup
Tn cadrul economiei din 3omJnia" mi/loacele de platH pe suport 6Jrtie sunt folosite alHturi de
cele electronice" care domina Insa" In #eneral cele mai utili$ate astfel de mi/loace de
decontare pe suport 6Jrtie sunt. ordinul de platH" cecul" biletul la ordin" cambia" acrediti!ul.
.1.1 #rdinul de plat; este o dispo$itie neconditionatH" datH de cHtre emitentul
acestuia unei societHLi bancare " de a plati unui beneficiar o anumitH suma de bani" la o datH
scadentH. +cesta este utili$at mai ales In cadrul tran$acLiilor comerciale pentru stin#erea
creanLelor.
*ircuitul ordinului de platH este urmHtorul.
1. Tn prima etapH se Inc6eie un contract de !Jn$are- cumpHrare Intre emitent"respecti!
a#entul economic" care beneficia$H de ser!iciile Ki produsele puse la dispo$itie de
furni$or" Ki beneficiar.
8. Tn cea de de-a doua fa$H este emis ordinul de platH de cHtre emitent.
D. +re loc transmiterea ordinului de platH de la banca plHtitorului la banca beneficiarului.
5. )rmea$H debitarea contului trH#Htorului Ki creditarea contului beneficiarului" deci
transferul sumei dintr-un cont Intr-altul.
&. Tn a cincea etapH are loc stin#erea creanLei.
.1.2 Cecul este instrumentul de platH emis de tra#Htor" care In urma disponibilului
e-istent In contul sHu de la bancH" dH ordin necondiLionat acesteia" aflatH In po$iLia de tras"
sH plHteascH la pre$entare o sumH determinatH beneficiarului.
*ircuitul cecului este urmatorul.
1. Tn prima etapH se emite carnetul de cecuri de cHtre bancH2 se Inc6eie un contract
de !Jn$are- cumpHrare Intre trH#Htor" care beneficia$H de ser!iciile Ki produsele
puse la dispo$iLie de furni$or" Ki beneficiar.
8. Tn cea de de-a doua fa$H este emis cecul de cHtre trH#Htor.
D. 0epunerea cecului spre Incasare.
5. 3emiterea cecului la platH.
&. +re loc transferul sumei cHtre banca beneficiarului.
9. (tin#erea creanLei Ki confirmarea plHLii.
'iletul la ordin este instrumentul prin care emitentul IKi ia an#a/amentul de a plHti la o
anumitH datH o sumH determinatH beneficiarului sau celui care este posesorul le#itim al
instrumentului.
*ircuitul biletului la ordin este urmHtorul.
1. Tn prima etapH se Inc6eie contractul de !Jn$are- cumpHrare Intre emitentul biletului la
ordin Ki beneficiar.
8. Tn cea de-a doua etapH se emite biletul la ordin.
D. (e pre$intH la platH biletul.
5. (e ac6itH suma la scadenLH Ki astfel are loc stin#erea creanLei.
Cambia este obli#aLia scrisH emisH de trH#Htor de a plHti la scadenLH o sumH de bani de
cHtre tras unui beneficiar.
*ircuitul cambiei este urmHtorul.
1. (e Inc6eie contractul de !Jn$are- cumpHrare Intre trH#Htorul instrumentului Ki
beneficiar.
8. (e emite cambia.
D. +re loc remiterea cambiei spre Incasare.
5. (e pre$intH cambia la platH" se ac6itH cambia" Ki astfel se debitea$H contul trasului Ki
se creditea$H contul beneficiarului.
*creditivul repre$intH an#a/amentul bHncii ordonatorului de a plHti furni$orului de ser!icii o
anumitH sumH de bani cu condiLia ca acesta sH pre$inte documentele menLionate In acrediti!"
care e!idenLia$a prestarea ser!iciilor Intr-o anumitH perioadH de timp.
*ircuitul acrediti!ului este urmHtorul.
1. (e Inc6eie contractul comercial Intre parteneri" care pre!ede prestarea In anumite
condiLii Ki plata prin acrediti!.
8. (olicitarea emiterii unui acrediti!.
D. 'miterea acrediti!ului Ki transmiterea lui la banca a!i$atoare.
5. +!i$area acrediti!ului la beneficiar.
&. Prestarea ser!iciilor conform contractului comercial.
9. Pre$entarea documentelor la platH.
. 3emiterea documentelor la banca emitenta pentru plata.
%. Oransferul fondurilor de la banca emitentului la banca beneficiarului" debitarea contului
emitentului.
9. *reditarea contului furni$orului.
17. 'liberarea documentelor la importator.
11. 3ecuperarea fondurilor de la importator.
In cadrul ING >ffice PHcurari nu e-istH ser!iciul casierie Ki nu se operea$H cu astfel de
instrumente pe suport 6Jrtie. +cestea sunt IntJlnite numai In cadrul filialelor si a
sucursalelor.
$istemele de plat; electronice
Printre modalitHLile de platH electronice puse la dispo$iLie clienLilor sHi de cHtre ING
>ffice PHcurari sunt toate tipurile de ING *+30 Ki ser!iciile de ING (elfU Bank Ki ING
:ome Bank.
ING :omeB Bank este un ser!iciu de Internet Bankin# oferit de ING prin care se pot
efectua orice fel de operaLiuni bancare fHrH numerar" oricJnd Ki oriunde clientul are
acces la Internet. +cesta este un ser!iciu accesibil de pe computer.
Compensarea multilateral; a pl;<ilor interbancare f;r; numerar,
decont;rile cu '%). 4ransFondul.
.2.1 Compensarea pl;<ilor interbancare f;r; numerar Bn cadrul I%&
+ceasta etapH presupune patru modalitHLi de reali$are.
+cceptarea presupune cH plata" la cererea furni$orului se poate efectua numai cu
acordul debitorului sau al bancii ING.
>rdinul de transfer constH In efectuarea plHLilor de cHtre ING din contul titularului"
doar prin dispo$iLia acestuia.
Tn ca$ul acrediti!ului plata are loc In momentul pre$entHrii documentelor de cHtre
furni$or la ING" unde este domiciliat acrediti!ul.
Prin compensare" sumele care fac obiectul operaLiunilor de IncasHri Ki plHLi se
lic6idea$a reciproc Ki numai diferenLa re$ultatH se Inre#istrea$H In conturile
participanLilor.
=iramentul este un intrument de platH fHrH numerar care constH In transferul unei sume
de bani din contul ordonatorului In contul beneficiarului care Incasea$a suma.
3etra#erile" pot fi efectuate de titularul contului sau mandatarul sHu prin cecuri sau
acte de casH.
> alta modalitate de platH fHrH numerar constH In folosirea cecurilor electronice" prin
utili$area semnHturilor di#itale Ki a mesa/elor criptate pe suportul reLelei Internet.
.2.2 6econt;rile cu '%)
Tn mod direct" In or#ani$area operaLiunilor de IncasHri Ki plHLi fHrH numerar" este
implicatH Banca NaLionalH a 3omJniei" cHreia Ii re!ine sarcina de a elabora cadrul normati! Ki
de a facilita operaLiunile de !iramente ale celorlalte bHnci comerciale prin intermediul
decontHrilor interbancare.
Prin aceste atribuLii BN3 se situea$H In iposta$a de centru unic de decontare la ni!elul
Intre#ii LHri.
BN3 re#lementea$H" autori$ea$H Ki supra!e#6ea$H administratorii sistemelor de plHLi Ki poate
emite re#lementari pri!ind instrumentele de plata utili$ate In cadrul acestor sisteme" pentru
asi#urarea securitHLii Ki eficienLei acestora Ki pentru a e!ita riscul sistemic.
.3.3 4ransFondul
Tn ceea ce pri!este modul de desfHKurare a compensHrii" o sedinLH de compensare se
desfasoarH dupH urmHtoarea procedurH In mai multe etape.
'tapa 1
+#enLii de compensare ai fiecHrei filiale bancare ING se pre$intH In sala de compensare cu
pac6etele de instrumente compensabile" borderourile dispo$iLiilor centrali$atoare" refu$urile Ki
formularul de compensare.
'tapa 8
Inspectorul de compensare desc6ide KedinLa de compensare prin anunLarea datei
compensHrii Ki face pre$enLa unitHLilor bancare care participH la compensare.
Tn ca$ul In care constat lipsa repre$entantului uneia sau mai multor unitHti bancare" amanH
Inceperea KedinLei de compensare cu ma-imum 1& minute.
0acH Ki dupH trecerea acestui inter!al de timp constatH lipsa uneia sau a mai multor
unitHti bancare" inspectorul de compensare anunLH numele unitHLii bancare absente Ki
dispune refacerea formularelor de compensare ale unitHLilor bancare pre$ente prin eliminarea
po$iLiilor aferente unitHLii bancare absente.
'tapa D
Tntre a#enLii de compensare ai tuturor unitHLilor bancare" care participH la KedintH" se
reali$ea$H sc6imbul reciproc de plicuri conLinJnd.
Pac6etele de instrumente compensabile de credit ( ordinele de platH)
0ispo$iLiile centrali$atoare de Incasare Ki borderourile acestora" aferente pac6etelor
de instrumente de platH compensabile de debit ( cecuri)
'tapa 5
0upH primirea plicurilor cu pac6etele de instrumente compensabile" care sunt destinate
unitHLii bancare pe care o repre$intH" fiecare a#ent de compensare le desi#ilea$a Ki are
urmHtoarele obli#aLii.
(H !erifice dacH unitatea bancarH pe care o repre$intH este destinatara de drept a
instrumentelor de plata compensabile
(H numere instrumentele de platH compensabile" de credit" pe care le conLine fiecare
pac6et
(H !erifice cu ma-imum de operati!itate e-actitatea totalurilor pe ben$ile de control ale
acestor pac6ete
(H !erifice cu ma-imum de operati!itate sumele preluate In borderourile dispo$iLiilor
centrali$atoare de Incasare Ki de platH Ki totalurile acestora
(H certifice e-actitatea datelor preluate In borderourile dispo$iLiilor centrali$atoare de
Incasare Ki de platH Ki totalurile acestora pe e-emplarul nr. D al acestor borderouri"
aparLinJnd unitHLii bancare pre$entatoare
0upH primirea pac6etelor de instrumente de platH compensabile" a#enLii de
compensare sunt obli#aLi sH Inscrie sumele e-istente pe borderourile dispo$iLiilor
centrali$atoare care le sunt destinate" In formularul de compensare al unitHLii bancare
pe care o repre$intH
'tapa &
Inspectorul de compensare preia de la fiecare a#ent de compensare totalurile
obLinute prin adunarea sumelor de Incasat Ki sumelor de plHtit" Inscriindu- le In
formularul de compensare centrali$ator
Inspectorul de compensare calculea$a totalul #eneral al sumelor de plHtit In
compensare Ki totalul #eneral al sumelor de Incasat In compensare
Pentru ca prima parte a KedinLei de compensare sH se Inc6eie" este obli#atoriu ca
aceste douH totaluri #enerale sH fie identice" dupH care a#enLii de compensare
completea$H re$ultatele finale pe formularele de compensare ale unitatilor bancare pe
care le repre$intH.
Tn situaLia In care cele douH totaluri #enerale diferH" inspectorul de compensare
solicitH fiecHrui a#ent de compensare sH refacH operaLiunile matematice efectuate
panH In acel moment" urmHrindu- se depistarea #reKelii Ki modificarea datelor eronat
Inscrise In formularele de compensare Ki In formularul de compensare centrali$ator"
urmJnd stabilirea unei noi KedinLe de compensare.

.4 #pera<iunile cu numerar
Prin respectarea strictH a disciplinei operaLiilor bancare cu numerar se crea$a premisele
asi#urHrii ec6ilibrului bHnesc Ki a stabilitHLii monetare. )n rol important Il au unitHLile
bancare operati!e" respecti! compartimentele te$aur Ki casierie din cadrul lor" prin
intermediul cHrora se efectuea$H IncasHrile Ki plHLile In numerar.
Tn cadrul ING >ffice Bank PHcurari nu e-istH ser!iciul casierie Ki nu se utili$ea$H
numerarul pentru efectuarea plHLilor" ci doar moneda de cont.
. Moneda electronic;
Tn cadrul bHncii ING moneda electronicH utili$atH este cardul.
Oipurile de carduri puse la dispo$iLia clienLilor de cHtre ING >ffice PHcurari sunt.
1. I%& Credit Card
oferH accesul la creditul de pJnH la &7.777 lei oferit de bancH fHrH a!ans"
#aranLi sau #aranLii ipotecare" pe o perioadH nelimitatH.
'ste un card de credit pentru efectuarea cumpHrHturilor atJt In LarH cJt Ki In
strHinHtate
0obanda este de 1%? pe an In funcLie de modificHrile BN3
Oransfer prin ser!iciul ING :ome Bank
(i#uranLa prin cip-ul Incorporat care #arantea$H si#uranLa tran$acLiilor la
bancomate" comercianLi sau pe internet
PerioadH de #raLie de panH la 5& $ile" cJnd clientul poate folosi banii fHrH
dobandH pentru plHti la comercianLi
2 I%& MasterCard International
3epre$intH un mod facil Ki modern de administrare a contului" permite
folosirea atJt In LarH cat Ki In strHinHtate a sumei de 9.777 3>N pe $i sau
%.777 3>N In inter!al de 5 $ile.
Plata cumpHrHturilor atat In LarH cat Ki In strHinHtate
PlHLi pentru cumpHrHturile facute pe internet
3. I%& Card $tudent
'ste de fapt un ING *ard *ontB3ol plus ING :omeB Bank" cu a/utorul cHruia
se pot efectua retra#eri Ki depuneri de numerar prin intermediul ser!iciului
ING (elfB Bank" plHLi fHrH comision on-line sau la comercianLi" atJt In LarH cJt
Ki In strHinatate.
Plata cHtre furni$orii de utilitHLi fara comision
0upa implinirea !arstei de 89 de ani se !a face con!ersia la oferta standard"
adica la ING *ard *ontB3ol.
4. I%& ,isa Clasic International
1 controlul limitelor la ni!el de card
1 retra#eri de numerar in tara si in strainatate" peste tot unde apare si#la =isa
1 plati in ma#a$ine" restaurante" 6oteluri" internet" re$er!ari bilete a!ion" 6otel"
etc
1 intero#are sold la bancomatele ING
1 acces in (elfBBank in orice $i a saptamanii intre orele .77 si 8D.77
*HrLile de credit indicH faptul cH deLinHtorului i-a fost desc6isH o linie de credit care Ii
permite sa dobandeascH bunuri" ser!icii sau numerar In limita unui plafon stabilit In prealabil.
(pecific acestuia este faptul ca titularul poate sH efectue$e plHLi c6iar dacH nu are
disponibilitHLi In contul sHu.
*HrLile de credit permit deLinHtorilor sale sH le fie debitate In mod direct contra!aloarea
bunurilor" ser!iciilor ac6i$iLionate sau a numerarului folosit" pe seama fondurilor din contul
sHu. +cest tip de card se emite In ba$a unui cont bancar al clientului" titularul contului.
Pe teritoriul 3omJniei re#Hsim In toate /udeLele LHrii Ki In ma/oritatea oraKelor" In fiecare
a#enLie ING" ser!iciul ING (elfB Bank" $ona care conLine bancomate" multimate Ki P>(-uri.
+cesta este locul In care se pot face plHLi cHtre furni$ori" retra#eri sau depuneri de numerar"
e-trase de cont"sc6imb !alutar" In inter!alul orar .77 Ki 8D.77.
+!anta/ele folosirii cardului ca modalitate de platH fHrH numerar pentru ING.
*reKterea !eniturilor din comisioane de emitere Ki utili$are a cardurilor
+tra#erea de noi clienLi" familiari$area lor cu ser!iciile bancare ING
+!anta/ele folosirii cardului ca modalitate de plata fHrH numerar pentru clienLii
ING.
+ccesul la reLeaua de bancomate" multimate Ki P>(-uri
'fectuarea de tran$acLii In !alutH dintr-un cont In lei" prin reali$area
automatH a sc6imbului !alutar
'liminarea #ri/ilor le#ate de transportul de numerar prin utili$area unui
mi/loc de platH practic
Informare permanentH asupra situaLiei contului de card
Tntre bancH Ki client se Inc6eie un contract In care se preci$ea$H tipul de
card emis" cel solicitat de cHtre client" facilitHLile de care !a dispune titularul"
precum Ki obli#aLiile faLH de bancH.
,a primirea cardului" titularul semnea$H pe !erso" apoi i se dH Ki un cod PIN.
E
C*P " M*)C74I%&50 '*%C*) 3 I%& '*%C
In conceptia lui P6ilip Votler marketin#ul bancar poate fi abordat pe cinci directi.
-WMarketin# X 3eclamH" promo!area !Jn$Hrilor" publicitate W.
-+mabilitate Ki bunH deser!ire
-Ino!aLie
-> bunH po$iLionare
-+nali$H" Planificare Ki *ontrol
+stH$i" In LHrile de$!oltate" multe din bHncile comerciale se aflH In cel de-al treilea
al patrulea sau cel de-al cincilea stadiu" iar altele abia In primul.
Tn 3omJnia" situaLia bHncilor sub aspectul stadiului In care au a/uns In adoptarea
conceptului de marketin# este diferenLiatH Ki comple-H. Cilialele bHncilor strHine se aflH In
acelaKi stadiu In care se
aflH bHncile mamH. BHncile mi-te beneficia$H de resursele Ki e-perienLa partenerilor strHini.
BHncile romJneKti se aflH" la rJndul lor" In diferite fa$e. )nele beneficia$H de o anumitH
e-perienLH Ki au depHKit fa$ele iniLiale" specifice pHtrunderii pe piaLH" cJnd prioritar era sH se
facH cunoscute de cJt mai mulLi clienLi potenLiali.
MI$I5%7
Principalele obiecti!e ale de$!oltarii ING sunt.
+daptarea or#ani$arii si a metodelor la strate#ia clientilor
*resterea selecti!a a acti!elor
Ino!atia
3educerea coeficientului de e-ploatare
3entabilitate durabila
M76I50
Mediul intern
Mediul intern se concreti$ea$a in totalitatea elementelor ce asi#ura reali$area
obiectului de acti!itate ING" si de aceea are un caracter static si dinamic in e#ala masura.
=orbind despre mediul intern" luam in considerare urmatorele . resursele materiale"
financiare si umane.
)esurse financiare
,a D1 decembrie 8775" capitalul ING 11.D81.18D.757.777 lei . +ceste actiuni" plYtite
inte#ral" sunt sub formY nominati!Y.
)esursele umane
Politica de resurse umane ale ING are drept scop cresterea competentei si moti!area
ec6ipelor sale" mentinJnd In acelasi timp un dialo# social sustinut.
)ecrutarea
ING si-a continuat politica acti!Y de recrutare" acolo unde de$!oltarea acti!itYtilor sale
si reInnoirea competentelor sale o necesitY. In mod e-ceptional" aproape 77 de persoane
au fost recrutate In 877%. Ooate aceste recrutYri au fost orientate fie spre tineri absol!enti" fie
spre persoane cu e-perientY.
*naliza $D#4.
Puncte 4ari.
-comisioane reduse(sau nee-istente) la eliberare si #estionare
-conisioane mici
-e-istenta unor ser!icii aditionale
-retea mare de sucursale si bancomate
Puncte $labe
-este card de debit
-este card national(dar are posibilitatea de a fi international prin emiterea altui card)
-eliminarea pro#ramului de reduceri nationale cu care erau in!atati de/a consumatorii si
care e-ista la concurentul principal
#portunitati
-flu-ul continuu de studenti si masteran$i
-mentinerea studentilor ca si clienti si pe !iitor prin oferirea de alte ser!icii si produse
-cresterea numarului de studenti dornici sa faca masterate sau studii in afara
tarii"necesitand astfel de finantare
*menintari.
-este un ser!iciu usor de imitat si de alte institutii bancare
-e-istenta cardurilor pentru tineri care sunt !alabile pe o perioada mai mare(pentru
studentii care si lucrea$a) si tinerii studenti pot trece pe aceste tipuri de card-uri
-inte#rarea in )' face accesibile si ser!iciile altor banci din afara
-posibilitatea de$!oltarii de burse pri!ate
#'I7C4I,7
>biecti!ul ma/or al ING este de$!oltarea fondului sau de comert pe aceste piete" in
cadrul unei strate#ii de parteneriat pe termen lun# cu clientii sai. (trate#ia sa de de$!oltare
durabila este fondata pe cele D !alori . profesionalismul" ino!atia si spiritul de ec6ipa.
Mediul e=tern
(tructura sistemului bancar romJnesc Inainte de 1997 era In mare masura similara cu
cea a celorlalte economii din 'uropa *entrala si de 'st" totusi" In anumite pri!inte era mai
ri#ida si a a!ut un rol pasi! In economie. (istemul bancar romJnesc dinainte de reforma
consta din Banca Nationalaa 3omJniei" care /uca rolul atJt de Banca *entrala cJt si
comerciala si din Bancile speciali$ate pentru in!estitii" comert e-terior" a#riculturasi
economii.
Micromediul bancii
Furnizorii
6e servicii materiale 3 ,isa
*ea mai mare or#ani$atie de plati detinand &? din piata cardurilor 'a unifica mai mult
de 81.777 de institutii bancare. *ardurile =I(+ sunt emise si sunt primite spre plata in D77 de
tari si teritorii. In total in lume sunt emise mai mult de un miliard de carduri" care se primesc in
peste 88 mln de puncte comerciale. Numarul de +OM" ce elibera$a bani in numerar prin
intermediul cardurilor =I(+" compun mai mult de 1%.777. Numarul tran$actiilor prin cardurile
=I(+ dupa datele din D1.18.99 depaseste 81 mlrd. =olumul tran$actiilor este mai mare de
1.&9 trilioane de dolari.
=I(+ International isi incepe istoria sa in 19&%" cind Bank of +merica a emis in
*alifornia primul card Bank+mericard cu lo#otipul albastru-alb-#alben. In anul 197 a fost
infiintata asociatia National Bank+mericard Inc." in care au intrat bancile comerciale ce
emiteau Bank+mericard. In 195 compania IB+N*> a fost imputernicita sa repre$inte
Bank+mericard Inc. in afara ()+. In 199 IB+N*> este redenumita in =isa International" iar
National Bank+mericard Inc. de!ine =isa )(+.
6e resurse banesti @ deponen ii
Tn continuarea politicii sale de se#mentare a pietei" douY conturi de economii destinate
pietei tinerilor. (oldurile in lei ale acestor produse s-au ridicat la apro-imati!
6e forta de munca
Principalii furni$ori de forta de munca pentru ING sunt facultatile cu profil economic" in
special +cademia ed (tudii 'conomice Bucuresti si Institutele de (tudii 'conomice Iasi si
*lu/.
+cti!itatea bancara comerciala foloseste mai multi oameni decat orice alt sector din
industria de ser!icii financiare. *u toate ca fu$iunile cau$ea$a reduceri" e-ista totusi o
multime de posturi libere. '-pansiunea #lobala si ser!iciile curente sunt doua puncte
e!idente in continua crestere si profitabilitate. Bancile participa" de asemenea" la diferite
afaceri profitabile ca sa-si continue de$!oltarea" cum ar fi mana#ementul imprumuturilor"
procese tran$actionale" ipoteci si alte linii comerciale de produse.
Bancile se transforma in mari furni$ori de ser!icii financiare. Introduc noi produse 6ibrid
pentru clientii lor. Bancile occidentale tocmai isi incep e-pansiunea comerciala in 3omania.
*u noua te6nolo#ie e-istenta" bancile au ne!oie de a#enti comerciali si !an$atori de
piata cu e-perienta. +cestia trebuie sa fie familiari$ati cu munca si adoptarea noii te6nolo#ii in
munca lor.
Clientii @ clientii produselor la care ne referim sunt in e-clusi!itate studenti"
masteran$i sau doctoran$i cu !arstele intre 19 si D7 de ani" intr-unul din ultimii doi ani de
studii uni!ersitare sau urmea$a cursuri post-uni!ersitare in 3omania si care sunt inte#ralisti
*u un portofoliu de peste 1.D97.777 clienti si cu o !astY retea bancarY" care numYra 818
unitYti la sfJrsitul anului 877" ING si-a consolidat po$itia pe piata persoanelor fi$ice.
Macromediul
Mediul demo!rafic
In urma ultimului recensamant din anul 8778 s-a constatat ca numarul studentilor din
3omania se ridica la &95.777 de persoane. 0intre acestia" 55.777 de persoane sunt
studenti la facultati de stat" si restul de 11.777" studenti la facultati particulare. +ceste cifre
cresc in fiecare an" datorita e!olutiei pietei muncii in tara noastra" unde se cer in special
absol!enti de studii superioare. In acelasi timp" studiile de!in din ce in ce mai costisitoare.
+stfel" produsele bancare pentru studenti ar trebui sa de!ina produse c6eie pe piata bancara
romaneasca" asa cum sunt si in tarile occidentale" si cererea pentru acestea sa creasca
considerabil in urmatorii & ani.
Mediul economic
In ultimii & ani" pretul la produsele educationale a crescut din ce in ce mai mult"
a/un#and in 877& la o medie de apro-imati! &77Z4an. Orebuie luat in considerare faptul ca
traiul in oricare din centrele uni!ersitare din 3omania se ridica la cel putin 177Z4luna
(ca$areGmasa)" iar manualele si materialele didactice necesare unui student a/un# la cel
putin 177Z4an. Cacand un calcul simplu" reali$am ca un student are ne!oie de cel putin 1777Z
pe an" iar daca studia$a in re#im cu ta-a" de cel putin 1&77Z4an. In conditiile in care salariul
mediu pe economie urca cu #reu la 877Z" ne dam seama ca in $iua de a$i" daca !rei sa ai
studii uni!ersitare trebuie sa ai o sustinere financiara serioasa. 0e aceea produsele bancare
pentru studenti sunt foarte necesare si !or de!eni foarte utili$ate in urmatoarea perioada.
Mediul cultural
0in pacate" in 3omania nu e-ista cultura creditului. *reditele de consum" ca si oricare
alt tip de credite" nu au traditie. Purtand inca amprenta socialista pe conceptiile despre bani"
ma/oritatea romanilor prefera sa economiseasca indelun# inainte de a face o in!estitie in loc
sa faca un credit a!anta/os. 0e unde atJtea temeri si atJtea Indoieli[ 0e la Inceputurile
noastre" pentru ca suntem Inca la debutul economiei de piata functionale" In care creditul ar
trebui sa fie la fel de banal ca mersul la stomatolo#. 0e aceea au fost intampinate #reutati in
incercarea impunerii pe piata a produselor bancare pentru studenti" tocmai din aceasta
\ fobie a creditelor ] care ii caracteri$ea$a pe romani.
Mediul institutional
ING functionea$a conform ,e#ii D141997 cu pri!ire la societatile comerciale si a ,e#ii
&%.199%" cu modificari ulterioare" precum si altor re#lementari specifice.
Mi=ul de Mar(etin! 'ancar
Mi=ul de mar(etin! este o alta componenta de care specialisti de barcketin# bancar
ai ING tin cont . 'i isi pronun sa respecte cele componente ale mi-ului de marketin# si
anume .
1. 'lementele produsului4ser!iciului
8. 0istribuLia - locul de prestare" spaLiul cibernetic Ki timpul
D. Procesul de prestare
5. Producti!itatea Ki calitatea
&. ParticipanLii la prestare
9. Promo!area Ki educarea
. '!idenLa fi$icH
Cap ,II Creditarea bancar. Persoane fizice i a!en i economici
E.1 Creditarea persoanelor fizice.
E.1.1 I%& Credit Card
*el mai a!anta/os card de credit de pe pia
1 se pot face cumprturi at t n ar c t i n strainatate" fara comision2
1 dob nd de 1%? (0.+.'. 19"&9?)
&
pe an2
1 se poate ob ine i o sum mai mare daca persoana dispune i de alte !enituri pe l n#
salariul lunar2
1 nu e-ist comisioane ascunse2 doar 1% lei comision de administrare anuala. Nu se percep
comisioane de anali$" acordare sau alte domisioane anuale.
*ontrol asupra creditului.
1 clientul stabile te rata lunar . &?" 17? sau 1&? din suma mprumutat2
1 se poate ale#e data la care se plate te rata. & 1& sa 8& ale lunii2
1 e!iden permanenta a banilor prin ING (elfBBank i ING :omeBBank2
1 se poate retra#e oric nd numerar de la orice bancomat2
1 ratele pot fi rambursate prin.
1 ser!iciul de debitare directa din contul curent ING *ontB3>,2
1 depunerea sumelor de bani aferente ratelor lunare la Bancomat in ING (elfBBank2
1 transfer prin ser!icul ING :omeBBank2
1 se poare rambursa creditul n a!ans far comision de rambursare anticipat.
*el mai si#ur card de pe pia .
1 cip-ul incorporat #arantea$ si#uran a tra$ac iilor la bancomate" comerican i sau pe
internet2
1 opt nd pentru ser!iciul (M( clientul tie in permanen situa ia creditului2
1 cumprturi asi#urate pe o perioad de 97 $ile" ceea ce inseamn ca bunurile cumprate
sunt prote/ate impotri!a deteriorarii" distru#erii sau furtului2
*ondi ii de acordare i acte necesare.
1 persoan fi$ica cu un !enit net lunar de minim 977 lei" prin ING *redit *ard poate ob ine
p na la &7.777 lei pe o perioad nelimitat
1 fr a!ans" #irant sau #aran ii ipotecare2
1 copia actului de identitate2
1 acordul de consultare a Biroului de *redit2
1 ade!erin de salariu
9
sau alte documente do!editoare ale !enitului2
1 cerere de credit
9
.

*ne=a ,"
"
*ne=a :
E.1.2 I%& 7=tra/)ol
'ste o linie de credit ata at contului curent
*aracteristici.
1 limita creditului. p n la D7.777 lei" n limita a ma-im D !enituri nete2
1 dob nda este de 81"&? pe an i este aplicat doar sumei utili$ate2
1 acces direct la bani" far a fi ne!oie de o cerere suplimentar2
1 acces nelimitat la bani prin ING (elfBBank i ING :omeBBank2
1 asi#urare de !ia ata at G3+O)IO.
*osturi.
1 ta-a de acti!are perceput o sin#ur dat atunci c nd se desc6ide ING '-traB3>,. D8 lei2
1 ta-a de administrare a contului" perceput doar din al doilea an in !aloare de 18 lei.
0ocumente necesare.
1 acordul de consultare a Biroului de *redit2
1 ade!erin de salariu sau alte documente do!editoare ale !enitului2
1 cerere de credit.
+lte !enituri luate n considerare.
- 177? !enituri pro!enite din salarii" pensie
- 177? !enituri nete din acti!itati independente (profesii libere)
- &? !enituri nete din acti!itati independente (comerciale)
- &? !enituri nete din cedarea folosintei bunurilor (c6irii)
- &? !enituri nete din di!idende
- &? !enituri pro!enite din drepturi de proprietate intelectuala
- 177? !enituri pro!enite din renta !ia#era pentru sporti!ii de performanta
- 177? !enituri obtinute din indemni$atia de maternitate
- 177? !enituri obtinute in calitate de *en$or sau +dministrator
E.1.3 I%& Personal
*ondi ii.
1 cet ean rom n re$ident2
1 !enit minim lunar. 977 lei2
1 suma ma-im ob inut este de 97.777 lei pe o perioad de p n la 17 ani2
1 fr a!ans" #irant sau #aran ii ipotecare2
+!anta/e.
1 fle-ibilitate i discre ie n ale#erea destina iei creditului2
1 rapiditate n acordare i termen de rambursare confortabil.
1 se accept o #am !ariat de !enituri2
1 comisioane atracti!e i transparente.
1 comision de acordare la nceput2
1 fr comision de administrare2
1 fr comision de rambursare anticipat2
1 posibilitatea de a ale#e data la care se face plata2
1 comoditate n plata ratelor.
1 fr co$i i formulare2
1 fr nici un efort" !aloarea raei fiind retras automat din cont2
1 prin ING (elfBBank i ING :omeBBank se afl permanent date despre cont2
1 si#uran i #ri/. se poate opta pentru o asi#urare de !ia inclus.
Oa-e i comisioane.
1 comision anual de administrare. 7 lei2
1 comision lunar de administrare. 7 lei2
1 ta-a de anali$a a dosarului & lei2
1 comision unic de acordare. 8? din !aloarea creditului" perceput o sin#ura data" la acordarea
creditului2
1 asi#urare de !iata (daca ai optat pentru ea" nu e obli#atorie)2
1 &D.%7 3>N ta-a de inre#istrare la +r6i!a 'lectronica si 88 3>N ta-a de ster#ere" la
rambursarea creditului2
0ob nd aplicat.
1 dobanda promotionala preferentiala. 1"&? pe an2
1 dobanda preferentiala. 19? pe an (daca opte$i pentru asi#urarea de !iata atasata) 2
1 dobanda standard. 87"&? pe an 2
E.1.4 Credit de nevoi personale cu ipotec
0escriere credit.
1 )n credit care permite ac6i$i ionarea unei noi case" unui teren sau moderni$area
celeie-istente. Garan ia !a fi cu un imobil pe care persoana contractant sau oricine
altcine!a il are in proprietate si !rea sa #arante$e.
+!anta/e.
1 fara a!ans si fara #iranti 2
1 se poate ob ine un credit de !aloare suficient de mare deoarece orice alta persoana din
familie poate de!eni parte din contractul de credit 2
1 se poate ob ine creditul in lei sau in euro" in functie de ne!oile tale 2
1 se accept o #ama !ariata de !enituri 2
1 comisioane clare si transparente. nu se solocit comision lunar sau anual de administrare2
1 se poate rambursa creditul in D7 de ani2
1 ipoteca de ran#ul 8 pe o proprietate ipotecata de/a in fa!oarea ING2
*ondi ii de aplicare.
1 orice cetatean re$ident roman cu !arsta minima de 81 ani2
1 !enit net lunar pe familie de minim 1877 lei pentru creditul in lei2
1 !enit net lunar pe familie de minim 1%77 lei pentru creditul in euro 2
1 !ec6ime in munca minim 1 an2
*aracteristicile creditului.
90imita creditului
9Pentru creditele acordate in 3>N. minim 87.777 3>N - ma-im 977.777 3>N.
1Pentru creditele acordate in ')3. minim 17.777 ')3 - ma-im 8&7.777 ')3.
1*vans minim. intre 7 si 8&?" in functie de tipul creditului2
1Moneda. 3>N sau ')3 2
1Perioada de creditare. minim D ani - ma-im D7 ani (termenul de rambursare nu poate
depasi termenul le#al de pensionare 9& ani)2
1 (e poate beneficia de dobanda preferentiala daca dac se optea$ pentru asi#urarea de
!iata
inclusa 2
1 0obanda este !ariabila la 1 an" si se modifica In functie de e!olutia pietei2
Oa-e i comisioane.
1 ta-a de anali$a dosar. 1%7 lei 2
1 comision unic de acordare. 1? din !aloarea creditului" perceput o sin#ura data" la acordarea
creditului2
1 asi#urare !iata (daca se optea$ pentru o dobanda preferentiala)2
1 Cara comision lunar de administrare2
+lte ta-e.
1 ta-a de e!aluare imobil" e!aluarea efectuandu-se de catre companii a#reate ING2
1 ta-e notariale2
1 asi#urare imobil @ poti contracta aceasta asi#urare si de la ING" la costuri competiti!e2
0ocumente necesare.
1 *erere credit2
1 *opia actului de identitate2
1 +cord de consultare *3B si Biroul de *redit2
1 +de!erinta de salariu sau alte documente do!editoare ale2
1 +cte de proprietate ale imobilului ce !a fi ipotecat2
E.1. Creditul ipotecar
0escriere credit.
1 un credit de !aloare mare cu a/utorul caruia se prime te " cu minim de efort si documente"
suficienti bani pentru a cumpra sau construi. o casa2
1 se !a #aranta creditul cu ipoteca asupra casei ac6i$ionate2
+!anta/e.
1 fara a!ans la creditele in lei 2
1 daca se !ine cu un a!ans mai mare de 1&? la creditele in lei se poate beneficia de o
dobanda
mai mica2
1 se poate ob ine un credit de !aloare suficient de mare pentru cumprarea unei case"
deoarece
orice alta persoana din familie poate de!eni parte din contractul de credit2
1 se poate ob ine creditul in lei sau in euro" in functie de ne!oi 2
1 se accept o #ama !ariata de !enituri2
1 comisioane clare si transparente. nu se solicit comision lunar sau anual de administrare 2
1 se poate rambursa creditul in D7 de ani2
*ondi ii de aplicare.
1 orice cetatean re$ident roman cu !arsta minima de 81 ani2
1 !enit net lunar pe familie de minim 1877 lei pentru creditul in lei2
1 !enit net lunar pe familie de minim 1%77 lei pentru creditul in euro 2
1 !ec6ime in munca minim 1 an2
*aracteristicile creditului.
90imita creditului
9Pentru creditele acordate in 3>N. minim 87.777 3>N - ma-im 977.777 3>N.
1Pentru creditele acordate in ')3. minim 17.777 ')3 - ma-im 8&7.777 ')3.
1*vans minim. intre 7 si 8&?" in functie de tipul creditului2
1Moneda. 3>N sau ')3 2
1Perioada de creditare. minim D ani - ma-im D7 ani (termenul de rambursare nu poate
depasi termenul le#al de pensionare 9& ani)2
1 (e poate beneficia de dobanda preferentiala daca dac se optea$ pentru asi#urarea de
!iata
inclusa 2
1 0obanda este !ariabila la 1 an" si se modifica In functie de e!olutia pietei2
Oa-e i comisioane.
1 ta-a de anali$a dosar. 1%7 lei 2
1 comision unic de acordare. 1? din !aloarea creditului" perceput o sin#ura data" la acordarea
creditului2
1 asi#urare !iata (daca se optea$ pentru o dobanda preferentiala)2
1 Cara comision lunar de administrare2
+lte ta-e.
1 ta-a de e!aluare imobil" e!aluarea efectuandu-se de catre companii a#reate ING2
1 ta-e notariale2
1 asi#urare imobil @ poti contracta aceasta asi#urare si de la ING" la costuri competiti!e2
0ocumente necesare.
1 *erere credit2
1 *opia actului de identitate2
1 +cord de consultare *3B si Biroul de *redit2
1 +de!erinta de salariu sau alte documente do!editoare ale2
1 +cte de proprietate ale imobilului ce !a fi ipotecat2
E.2 Creditarea persoanelor Auridice
I%& ofer clien ilor facilit i de credit pe termen scurt i pe termen lun#" n lei sau n
!alut" cu dob nd fi- i !ariabil. >ferta de creditare !ari$a de la creditrile simple p n la
tran$ac ii structurale" n func ie de comple-itatea afacerii aclientului. (e ofer o #am de
facilit i de finan are" cu termene de plat diferite i cu un anumit tip de comisioane

.
9 Finan<;ri pe termen scurt Ffinan<area capitalului de lucruG.
(e ofer facilitHLi de o!erdraft" a!ansuri pe termen scurt (de la 1 la 18 luni)" scrisori de
credit sau scrisori de #aranLie" precum Ki facilitHLi pentru scontarea titlurilor de creanLH.
+ceastH formH de finanLare rHspunde necesitHLilor clienLilor ce se aflH Intr-o cri$H
temporarH de lic6iditHLi. +lternati!" se ofer posibilitatea de a obLine condiLii de creditare mai
bune pentru furni$ori" punJndu-le la dispo$iLie linii de credit pentru emiterea de scrisori de
#aranLie Ki de credit.
9 Finan<;ri pe termen lun!.
(e ofer Imprumuturi pe termen mediu Ki lun# pentru companiile ce au planuri
in!estiLionale sau doresc sH ac6i$iLione$e alte corporaLii" !enind astfel In a/utorul clienLilor
care au strate#ii de e-pansiune.
(e pune la dispo$iLia clienLilor astfel de facilitHLi de finanLare dupH ce specialiKtii
pre!i$ionea$H flu-urile de lic6iditHLi Ki studia$H !iabilitatea planurilor de afaceri. Tn ca$ul In
care clienLii decid sH utili$e$e alte forme de Imprumuturi pe termen lun# (de e-emplu
emiterea de obli#aLiuni corporati!e " Imprumuturi sindicali$ate)" se pot intermedia
Imprumuturi - punte pJnH In momentul In care finanLarea poate fi an#a/atH.

+ne-a