Bucegi Leaota Piatra Craiului

GRUPA BUCEGI LEAOTA - PIATRA CRAIULU
Estimarea valorii turistice a obiectivelor turistice si unitatilor

natural din Bucegi-Leaota-Piatra Craiului
Statiune,
oras,u.nat.
FMT
1
PCT
2

Phg
3
FB
4
FCI
5
FE
6
BMT
7
PC
8
TOTAL RANG
BRAN 18,0 5,0 8,0 10,0 18,0 7,0 20,0 7,0 93,0 I
RASNOV 12,0 4,0 7,0 9,0 14,0 10,0 15,0 11,0 82,0 I
FUNDATA 10,0 4,0 5,0 15,0 8,0 4,0 10,0 7,0 63,0 I
MOECIU 12,0 5,0 5,0 15,0 9,0 9,0 10,0 11,0 82,0 I
DAMBOVICIOARA
RUCAR
DRAGOSLAVELE
PIETROSITA
MOROENI
RUNCU
PUCHENI 4,0 7,0 3,0 - 7,0 - 6,0 8,0 35,0 IV
MALU CU FLORI 7,0 6,0 4,0 - 6,0 4,0 5,0 5,0 37,0 IV
VALENI
VALEA MARE-
PRAVAT

PREDEAL
ZARNESTI 8,0 1,0 2,5 6,5 8,0 4,0 6,0 7,0 43,0 III

Bran
1. Fondul morfoturistic
a. Relief glaciar: -
b. Relief de calcare si conglomerate :
c. Depresiunea este o platform cu structuri de conglomerate i calcar n nord,
d. Relief vulcanic -
e. Relief carstic
- forme carstice n sud, ntinzndu-se ctre bazine la Dragoslavele
- n zon se remarc un contrast ntre plaiurile prelungi i vile puternic adncite
de forme carstice: chei (Valea Rudriei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri
(Giuvala, Fundica), ponoare, izbucuri (Rudria, Fundica), doline (Fundata),
polii (Obria vii Izvorului), peteri (petera Liliecilor), etc.

2. Fondul climatologic
a. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice
Climatul este temperat-continental cu trsturi montane. Temperaturile medii
multianuale variaz ntre 4,5oC i 0oC. Cantitatea anual de precipitaii oscileaz
ntre 750-1300 m n zona montan nalt. Stratul de zpad din perioada de iarn
este neuniform i discontinuu, durata medie anual a acesteia crescnd odat cu
nlimea, de la 115 zile la Bran i 215 zile n zonele nalte. Vnturile bat cu frecven
mai mare pe culoarul Rucr-Bran (Bran, Gura Soacrei) i dinspre Est (Predelu)
nregistrnd 8-10 m/s n sectorul i peste 10 m/s n sectorul montan nalt.
b. Repartizarea bioclimatelor

3. Fondul touristic hidrogeografic
a. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale
- izbucuri (Rudria, Fundica)
b. Suprafete lacustre
c. Retea hidrografica
- Bogata, cu numeroase izvoare cu debite constante, sunt colectate de prul
Turcu, afluent de stnga al rului Olt. Prul Turcu strbate culoarul Rucr-
Bran i ntreaga comun.
4. Fondul touristic biogeographic
a. Fitocenoze/asociatii vegetale majore
- Se caracterizeaz printr-o etajare altitudinal topoclimatic. n proporie de
85% vegetaia este spontan. La peste 1700 m altitudine n Bucegi i Piatra
Craiului sunt zone acoperite cu vegetaie alpin i subalpin.
b. Fond cinegetic si piscicol
- n domeniul forestier vieuiesc ursul, lupul, mistreul, vulpea, rsul, cpriorul,
pisica slbatic, ginua slbatic, cinteza. Sunt declarate monumente ale
naturii capra neagr, cocoul de munte, ierunca, vulturul pleuv, acvila de
piatr.
c. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva
- alctuit din pajiti n care predomin Rogozul (Carex Curvula), Pruca
(Festuca Supina), poica (Nardus Stricta), din tufiuri pitice de arbuti cum
ar fi: smrdanul, afinul, jnepenul i coaczul precum i vegetaie specific
stncilor cu multe elemente specifice floristice rare, ocrotite de lege, ntre
care Floarea de Col, Geniana sau Ghinura, monumente ale naturii ca
Garofia Pietrii Craiului.
d. Situri,rezervatii, areale natural protejate
- Rezervaiile Naturale Piatra Craiului i Bucegi.

5. Fontul turistic cultural-istoric
a. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva
- Biserica nou Sfntul Nicoale este o construcie din zid gros de crmida, pe
temelie de piatr i beton, cu doua abside laterale i altar. n plan are un
pridvor, pronaos i naos. A fost ridicat ntre anii 1846-1849.
- Biserica veche Cuvioasa Sfnta Parscheva, a fost costruita n 1790 n locul
unei biserici mai vechi din lemn. n anul 1793 a fost sfinit de episcopul
Gherasim Adamovici. Biserica are form de nav i este monument istoric.
- numar de unitati de cult (biserici, manastiri, case de rugaciune)
- biserici 7
- manastiri 1
- case de rugaciuni 2

b. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale
- Perl a arhitecturii medievale, castelul Bran te va ntmpina la intrarea n
Bran cu frumuseea i povetile sale despre, regi, regine i vampiri. Muzeul
Naional Bran, ntmpin oaspeii cu cele dou secii ale sale: Muzeul Vama
Medieval i Muzeul Satului Brnean.
- Stella Maris, sau Capela Reginei, o copie a capelei de la Balcic, construit la
Bran de prinesa Ileana a Romniei pentru a adposti vasul cu inima reginei
Maria a Romniei, vas ce a fost adus n Romnia dup ce Cadrilaterul a fost
cedat Bulgariei, n 1940. Capela din Bran a fost renovat i resfinit n anul
2005.
- Muzeul Bran (nfiinat n 1957), bibliotec cu 12.133 de volume i 1256
cititori (desfiinat n 2001).
- Complexul muzeal cu 3 muzee (Castel, Vama Medieval i Muzeul Etnografic
n aer liber). Este unul din cele mai cunoscute i vizitate muzee din ar. n
ultimii 3 ani (1999-2002) media vizitatorilor care au pit pragul muzeului a
fost de 195.000.
- numar de unitati de cultura (teatre, case de cultura, camine culturale,
- cinematografe, biblioteci, muzee, sali de expozitie)
- case de cultura -
- camine culturale 3
- cinematografe -
- teatre -
- biblioteci 1
- muzee 1
- sali de expozitie -
-
Pe lng peisajul de vis i renumele adus de castel, Branul a oferit societii
romneti oameni valoroi, astazi se pot vedea cteva case memoriale i anume:
- Dr. Aurel Stoian (1866 1972), a fost preedinte C.N.R. din Bran, semnatar al
actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, medic, edil i primar al Branului.
Casa sa memorial se regsete n Bran, aproape de parc.
- Profesor Dr. Docent Valeriu Lucian Bologa (1892- 1971). Titan al istoriei
medicinei i membru a 23 de societi i academii de tiina. S-a nscut n
satul Poarta.
- Profesor Dr. Docent Iancu Gonea (1907 1976). A participat la
perfecionarea lucrrilor stiinifice medicale unice n lume. Casa sa
memorial se afl n satul imon
- Profesor Univ. Aron Petric (1915 1981). Decan al Facultii de istorie din
Bucureti, cercettor i dascl de excepie. Casa sa memoriala se afla n Bran,
lang parc.
- Profesor Dr. Docent Liviu Popovici (1927 1994). Om de tiin, neurolog de
renume mondial, membru al Academiei tiinei Medicale. Regsim casa sa
memorial n centru Branului
- Sextil Puscariu. Lingvist, filolog i istoric, membru al Academiei Romane. n
centru Branului se gsete casa sa me
-

6. Fondul turistic etnografic si folcloric
a. Complexe de arihitectura rurala
- Casa lui Letc, cel mai vechi monument de arhitectur popular din satele
Branului (datat 1822).
b. Tehnica traditionala
c. Ocupatii traditionale
- n paralel cu ocupaiile tradiionale si cu turismul rural, btrnii satelor, mai
ales, gsesc timp i pentru meteugurile practicate din strbuni, legate de
prelucrarea lnii i a lemnului. i din pcate trebuie s acceptm faptul c
ndeletnicirile tradiionale au din ce n ce mai puin cutare, n rndul
tinerilor.
d. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice
- Msuratul Laptelui Zuzu, aflat la prima edie n 2008, n perioada 19-20 iulie,
are ca loc de desfurare prtia Zanoaga-Poart, evenimentul a prezentat
parada portului popular, concursuri atelaje, traciune greuti, tiere buteni,
foc de tabr i multe altele pe fundalul unei serbri cmpeneti.
- Serbrile Zpezii Prtia Znoaga Perioada
- Cupa Salvamont /Cupa Bran
- Balul ndrgostiilor
- Festival Gastronomic Unte duci tu Mielule !
- Pleac oile la Munte
- Festivalul de Folclor pentru Tineret Flori de Mai
- Msuratul Laptelui Stna Znoaga
- Zilele Branului
- Trgul Pantelimonului - Trgul Meterilor Populari
- Intlnire cu fii i prietenii Branului,
- Simpozionul Internaional de Sculptura Bran
- coala de Var pentru Arhitectura i Urbanism
- Trgul Internaional de Turism Bucureti Perioada : Aprilie 2010,
- Festivalul Brnzei i Pastramei - Rvaitul Oilor

7. Baza materiala
a. Baza de cazare
- Organizare Filialei ANTREC n zona Bran explic existena n zon a 250 de
pensiuni i gospodrii agroturistice. Un numr din ce n ce mai mare de
gospodrii au ca activitate principal turismul. Circa 654 de persoane sunt
angrenate n aceast activitate.
- numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare, din care:
- hoteluri 4
- complexe turistice 1
- pensiuni 120
- cabane 1
b. Baza terapeutica
c. Baza de agreement si spatii verzi
d. Amenazari pentru sporturi de iarna
Zona dispune si de un domeniu schiabil la 2 km de Castelul Bran.

Partia Zanoaga are o diferenta de nivel de 145 de metri si o lungime totala de 650
metri, este recomandata schiorilor de nivel mediu sau incepatorilor.
Instalatia de teleski si nocturna va stau la dispozitie.
Partia Zanoaga este dotata si cu tunuri de zapada, centru de inchiriere a
echipamentelor de schi, inchiriere ATV-uri si centru de prim ajutor (situat la baza
partiei).
Pe langa partia Zanoaga, recent au fost inaugurate 2 partii de schi totalizand 6 ha
teren schiabil in cele mai bune conditii. Partiile sunt dotate cu instalatie de
transportl pe cablu.
Partie: Bran 1; nivel: usor; lungime (m): 700; zapada artificiala: nu; nocturna: nu
Partie: Bran 2; nivel: mediu; lungime: 700 m; zapada artificiala: nu; norcturna: da
e. Baza de alimentatie publica
- Restaurant Casa din Bran, Restaurant Pensiune Casa din Bran, Restaurant
Hanul Vmii, Restaurant "Coliba Vntorului", Restaurant Hanul Bran,
Restaurant Hanul Bran, Restaurant Popasul Reginei, Pizzeria Bella Italia,
Pizzeria Cheile Castelului, Bar de zi Hanul Bran, Bar de zi Casa din Bran, Bufet
Bar Casa din Bran, Bufet Bar Alpin
8. Potentialul de comunicatie
a. Cai de comunicatie
- Relativ dezvoltat ca urmare a aezrii judeului i implicit a comunei n
mijlocul rii. Localitate este traversat de DN 73 care leag Braovul de
Trgovite. Drumuri judeene asfaltate asigur legtura cu Poiana Braov-
Rnov-Bran, Sinaia-Rnov-Bran i Fgra-Poiana Mrului-Bran
b. Mijloace de transport pe cablu
- Parta Zanoaga Partiile este dotata cu instalatie de transport pe cablu.

Dragoslavele
1. Fond morfoturistic:

a. Relief glaciar: La contactul dintre culmile vestice ale Munilor Iezer - Ppua i
Culoarul Bran - Rucr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono eroziv
glaciara Rucr, care este strbtut de Rusor si afluentii si. Roghina
b. Relief de calcare si conglomerate : -

c. Relief volcanic:-

d. Relief carstic:-

2. Fondul climatologic:

a) Caracteristici climatic si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice:

Dragoslavele, beneficiaza nu doar de asezare la drumul european, ci si de clima placuta
datorita altitudinii de aproximativ 650 m si muntilor care o inconjoara, munti ale caror
virfuri depasesc 1850 m. Clima este temperat continental, cu perioade fr nghe ntre
160-170 zile, cu vnturi frecvente din nord-est si nord-vest. Asezarea geografica si
aspectul comunei da impresia ca te afili intr-un orasel de munte
b) Repartizarea bioclimatelor
Padurile de brad si fag de pe inaltimile din jur asigura un aer puternic ozonat, oferindu-i un aer
specific de depresiune intramontana.

a. Surse hidrominerale, ape termalesitermominerale
- Bazinul Dambovitei Principalele cursuri de apa colectate de peteritoriul parcului sunt:Valea
Dragoslovenilor cu afluentii ValeaTamasului si Padina Lancii, Valealui Ivan, valea Urzicii, Valea
Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.
Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazinehidrocarstice: Bazinul
Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.
b.Suprafete lacustre-
- Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m nline, situat pe rul
Dmbovia. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentri cu ap, producie de
energie hidroelectric i irigaii. Barajul Pecineagu este situat pe cursul superior al rului
Dmbovia, ntr-o depresiune dintre munii Piatra Craiului i munii Iezer-Ppua.
Barajul este executat din anrocamente, cu o masc amonte din beton armat. Barajul are o
nlime de 107 m i o lungime lacoronament de 267 m. La baza mtii de etanare este
executat o galerie perimetral pe conturul creia au fost executate 50 de foraje verticale
de drenaj.
Pentru etanarea terenului de fundaii s-au realizat trei iruri de injecii de mic adncime (810
m) i un voal format din 2 iruri de injecii de mare adncime (40100 m).
Pentru evacuarea apelor mari s-a executat un deversor plnie pe malul stng, cu o capacitate
de 687 m/s, care se continu cu un pu de 81,50 m nlime i o galerie de evacuare de 389 m
lungime i 5,80 m diametru, terminat cu o trambulin. n puul vertical mai debueaz i o
galerie de semiadncime, care permite evacuarea a 105,00 m/s.
Golirea de fund, cu o capacitate de 109 m/s, este realizat print-o galerie situat pe versantul
drept. Debitele evacuate prin golirea de fund sunt controlate de o cas a vanelor subteran la
care accesul este realizat print-un pu. n casa vanelor este realizat i o conduct de bypass de
400 mm diametru pentru evacuarea unui debit de servitute de 1,30 m/s. La ieirea din galerie
este executat un disipator de energie, prelungit de un canal de 80 m lungime de seciune
trapezoidal.

-Barajul Ruor este amplasat imediat n aval de confluena prului Ruor cu rul Trgului,
care izvorte din Munii Iezer-Ppua. Stvilarul este situat la 7,5 kilometri distan de satul
argeean Lereti i 14 kilometri de municipiul Cmpulung Muscel.
Situate ntr-o zon de isturi cristaline, acumularea i barajul Ruor au nite caracteristici
aparte. Apa a modelat n zon vi i viroage adnci, nguste i asimetrice. Din acest motiv,
constructorii au optat pentru realizarea unui stvilar din anrocamente cu nucleu din argil, care
s fie nclinat spre amonte i puin curbat orizontal.
Barajul, a crui construcie a fost finalizat n 1987, este unul dintre cele mai mari din ar,
avnd o nlime de 120 de metri i o lungime a coronamentului de 380 de metri. Prin ridicarea
lui s-a creat lacul de acumulare Ruor, care are o suprafa de 190 de hectare i un volum de
ap de 60 de milioane de metri cubi. Lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Rul
Trgului i 2,8 kilometri pe Ruorul Leretiului. Suprafaa bazinului colector este de 150 de
kilometri ptrai.

c.Retea hidrografica:
Dmbovia este un curs de ap din Romnia, afluent al rului Arge
Rul i are izvorul n Munii Fgra pe versantul muntelui Curmtura Oticului. Cursul superior
de la izvoare pn la confluena cu Boarcu este cunoscut i sub numele de Izvoru
Oticului sau Rul Oticu.
n drumul su spre vrsarea n Arge, rul strbate mai multe uniti de relief: Munii
Fgra, Munii Iezer-Ppua, Munii Leaota, Subcarpaii Getici i Subcarpaii de
Curbur, Podiul Getic, Cmpia nalt a Trgovitei
[1]
, Cmpia Titu, Campia
Bucuretilor i Cmpia Burnasului.
Retea densa de paraie si izvoare cu caracter permanent, tributara in cea mai mare parte
cursului principal de apa ,raul Dambovita- din aceasta vasta retea se detaseaza: Valea Cheii ,
Valea Ghimbavului , Valea Caselor, valea Frasinului, Valea Hotarului si Valea Olaneasca.

4.Fond turisitc biogeografiec:
a. Fitocenoze/asociatiiv egetale majore
b. Fond cinegetic si piscicol: capra neagra , vulpe , mistret , lupul , ursul carpatin, veverita,
dihor, fazan,iar ca si piscicultura: avat, batca,biban, crap etc.
c. Specii/asociatii vegetale cu valoareatractiva-
d. Situri,rezervatii, areale natural protejate:
Castelul Bran- 45 min/ 40km prin DN 73
Cheile si Pestera Dambovicioara , 10 km 15min
Schitul rupestru Cetatuia Negru Voda de la Cetateni 20 min /15 km
Manastirea rupestra Namaesti 20 min 17 km- prin DN 73
Schitul Dragoslavele si Resedinta Patriarhiei . -3km /5 min

5. Fontulturistic cultural-istoric:

a.Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva:

Manastirea Negru Voda Campulung, Orasul Campulung Muscel 25 min/25 km
Manastirea rupestra Namaesti 20 min 17 km- prin DN 73

b. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale:-

6.Fondul turistice tnografic si folkloric:

a. Complexe de arihitecturarurala:-
b. Tehnica traditional:-
c. Ocupatii traditionale : ateliere mestesugaresti
d.Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice:

7. Baza materiala:

a.Baza de cazare:Pensiunea Surasul Muntelui , Pensiunea Floare de colt, Pensiunea
Maria, Pensiunea Valea Mare, Pensiunea Jupanitei, Pensiunea Poiana Uliului, Casa
Petruta, Pensiunea Dealul Sasului etc.
b.Baza de agreement si spatii verzi:-
c.Amenazari pentru sporturi de iarna : skiat-ul
d.Baza de alimentatie publica:-

8. Potentialul de comunicatie:

a.Cai de comunicatie: Localitatea (cod potal 117375) are cam 2000 de locuitori i este situat
pe valea Dmboviei, la 18 km de municipiul Cmpulung Muscel, n drum
spre Braov (pe DN73).
b.Mijloace de transport pe cablu:-

Rasnov

f. Relief glaciar: -
g. Relief de calcare si conglomerate :
Cheile Rasnov - reprezinta un cadru natural perfect pentru practicarea sporturilor
montane si a activitatilor de agreement. Din varful Postavaru (1799 m) catre vest-
sud-vest coboara o creasta din stanca alba calcaroasa. Creasta sfarseste abrupt in
Cheile Rasnoavei si apare pe cea mai noua harta turistica sub numele de Muchia
Cheii.
Abruptul Bucoiu - Mleti Gaura este o arie protejat de interes naional ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN. Aria protejat reprezint un peisaj alpin cu
abrupturi stncoase, puni i pduri; asociaii floristice specifice etajului subalpin i
alpin inferior i alpin superior i o faun variat n specii de mamifere, psri, reptile,
amfibieni, peti i insecte
h. Relief vulcanic -
i. Relief carstic
Petera Valea Cetii -n lungime totala de circa 958 m, pe galeria principala. Aceasta
nu este o peter deschis publicului, deoarece intrarea, situat la 825 m altitudine,
se face anevoios. Are o extensie de 200,6 m si indicele de ramificare de 4,77.
Infiltraiile de ap din peter sunt numeroase i dispuse pe ntreaga reea de
galerii. Petera Valea Cetii a fost declarat Zon natural protejat de interes
naional i monument al naturii

c. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice
Clima are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie
intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda
si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor
scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de
aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme.
Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne
mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima
absoluta fiind de 37 C in luna august.
d. Repartizarea bioclimatelor

c. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale
d. Suprafete lacustre
e. Retea hidrografica
- Prin Rasnov trece Raul Ghimbasel

e. Fitocenoze/asociatii vegetale majore
- paduri de molid, paduri de amestec de fag cu rasinoase, a bradetelor si
fagetelor pure
- Pe culmea Postavarului se gasesc, pesuprafete restranse, pajisti subalpine si
unele plante declarate monumente ale naturii, ca smirdarul si floarea de colt
f. Fond cinegetic si piscicol
- cebii, caprioarele, mistretii, ursii si vulpile, corbul, sorecarul comun
g. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva
- smirdarul si floarea de colt,
h. Situri,rezervatii, areale natural protejate
- Petera Valea Cetii

c. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva
- Biserica veche romneasc "Sf. Nicolae" a fost ridicat ncepnd cu 1394 de
ctre Radu I Basarab, aa cum ne reiese din documentele de arhiv i din
data inscripionat pe spatele tmplei n altar; biserica din piatr de stnc.
Construit sub influena goticului cu nava alungit si altar in piatr ncheiat
n ogiv, biserica a fost alungit i restaurat de mai multe ori. Zidurile cu o
grosime de 1,7-1,10 m ridicate din piatr, impresioneaz prin masivitate i
prin alternana pietrei cu caramida in funcie de etapa de construcie.
- Biserica Evanghelic Sfntul Matias este o frumoas construcie fortificat
n stil gotic, ce dateaz din epoca medieval . Confecionat, n principal, din
piatr i crmid. La nceputurile sale, biserica a fost construit n stilul
unei bazilici romanice, fiind fortificat, ulterior, n stil gotic.
d. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale
- Castrul Roman Cumidava - Semnalarea i descrierea relativ precis a acestui
sit arheologic roman a fost fcut nc din 1856 de ctre M. J. Ackner, iar
primele cercetri sistematice au fost efectuate de ctre Mihail Macrea n
anul 1939. Cercetrile arheologice i toponimul confirm c naintea
costruciei castrului roman a existat o aezare a dacic.
- Vestigii dacice n Cetatea Rnov - Spturile arheologice din ultimii trei ani
au scos la iveal o mare diversitate de materiale romane provenite din
centrele italice, dar i o mare cantitate de ceramic aparinnd dacilor.
Prezena pieselor de origine dacic demonstreaz c n sau foarte aproape
de castru locuiau daci, din rndul crora se pare c erau recrutai i soldai
pentru armata roman.
- Muzeul Cetatea Rasnov - n prezent, turitii mai pot vizita n interiorul
cetii si muzeul de art feudal, n care sunt expuse arme, unelte, galerii,
mobilier de epoc, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse
fotocopii ale documentelor din acea vreme. n muzeu mai sunt expuse i
cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, i anume, o masca de tortur i
un jug care folosea la transportarea prizonierilor.
- Locuitorii orasului au acces la o biblioteca oraseneasca traditionala dar si la
un Ceantru de Documentare si Informare care a luat nastere prin
transformarea vechii biblioteci scolare intr-un centru multimedia modern .
Acest centru este situat in incinta Scolii Generale nr. 2 si este prevazut
cu sala de lectura cu un fond de carte de 6800 de volume, precum si un
numar de 6 calculatoare si un leptop. Aici elevii isi pot pregatii proiectele,
pot viziona filme documentare ,tematice, pot asculta muzica, sub
supravegherea si indrumarea unor cadre specializate. La acest centru sunt
bineveniti atat copii care invata la celelalte scoli din oras, cat si cetatenii
orasului Rasnov.
- La baza Cetatii Rasnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc
antrenamente si meciuri ale echipei locale de fotbal FC Rasnov.
e. Complexe de arihitectura rurala
f. Tehnica traditionala
g. Ocupatii traditionale
- Ocupatii traditionale: cresterea oilor, prelucrarea lanii si productia de
branza, renumita branza in coaja de brad.
h. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice
- Festivalul Ecvestru i Zilele Rnovului
- Evenimentul este organizat de Primria Rnovului, n colaborare cu
Consiliul Judeean Braov. Srbtoarea ncepe cu defilarea prin centrul
oraului a cluarilor, trsuri i crue rustice trase de cai. La poalele Cetii
Rnovului, se pot urmri spectaculoasele cascadorii cu cai, demonstraii
de dresaj clasic, srituri peste obstacole, trsuri trase pn i cu ase cai.
Spectacolul dureaz trei zile n care Rnovul devine locul unde se pot
admira frumoase rase de cai i spectacole de cntece i dansuri populare.
- Festivalul Off Road
- Programul cuprinde o parad auto moto, i pe timp de trei zile trei categorii
de concurs: off road, enduro, superspecial.
- Curtea Comedianilor
- Proiect cultural care ofer ocazia descoperirii creaiei i a modului de via al
trupelor de artiti ambulani.
- Serbrile Zpezii
- Festivalul este ntlnirea generaiilor de sportivi i suporteri la competiiile
de schi alpin, biatlon, schi fond, srituri, dar i concerte n aer liber.
- Festivalul de Film Istoric - Rnovul se identific i cu istoria cinematografiei
romneti, aici fiind locul n care s-au filmat o mare parte din filmele cu
tema istoric ale marilor regizori romni. Acest festival de film contribuie an
de an la impunerea oraului Rnov ca i capital a filmului istoric romnesc.
Prima ediie a avut loc n 2009.
- Festivalul Internaional de Reconstituire Istoric - un bun prilej de a participa
la reconstituirea fidel a evenimentelor, folosind echipament i recuzit ct
mai apropiate de realitatea istoric.
- Mystery & Thriller Festival - Pornind de la exemplul dat de celelalte
festivaluri, promovnd turismul cultural, a fost creat i evenimentul dedicat
literaturii poliiste Prima ediie s-a desfurat n 2011.
- Festivalul Science & Fiction - completeaz manifestrile dedicate literaturii i
artelor, deschiznd calea att ctre literatura imaginativ ct i spre tiina
de avangard. Prima ediie a avut loc n 2013.
- Festivalul Rockstadt Extreme Fest
- Primul festival de Metal extrem din Romnia, a debutat n August 2013 la
Rnov cu trupe precum Decapitated, Napalm Death, Gojira, Carach Angren,
Septicflesh i Primordial. Festivalul continu i n anul 2014, avnd prima
trup confirmat nc dinaintea desfurarii primei ediii, i anume
Katatonia.
- Evenimente si sarbatori traditionale
- 1.Superstitii de Craciun
- 2.Obiceiuri de Craciun si Anul Nou
- 3.Transfer european de cultura si cunostinte prin intermediul calfelor
calatoare
- 4.Turnirul Cetatilor, Bran
- 5.Ziua Europeana a Parintilor
- 6.Obiceiuri din prima zi a anului
- 7.Sfantul Ioan Botezatorul

15. Baza materiala
f. Baza de cazare
Pe raza orasului functioneaza urmatoarele unitati de turism:
- - 5 complexe turistice, cu un numar de 182 locuri de cazare;
- - 51 de pensiuni, cu un numar de 923 locuri de cazare;
- - 9 cabane, cu un numar de 415 locuri de cazare;
- - 14 vile, cu un numar de 163 locuri de cazare.
g. Baza terapeutica
h. Baza de agreement si spatii verzi
- La baza Cetatii Rasnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc
antrenamente si meciuri ale echipei locale de fotbal FC Rasnov. In acest an a
fost finalizata constructia unei sali de sport amplasata in vecinatatea
stadionului, care va permite o buna pregatire a sportivilor si pe timpul iernii.
- Baza de Biatlon
i. Amenazari pentru sporturi de iarna
- in zona Valea Cetatii a fost amenajat un patinoar si 3 terenuri de tenis
- Datorit aezrii sale geografice n zona muntoas, Rnovul are o
ndelungat activitate n domeniul schiului, acest sport practicndu-se att
la nivel de performan ct i de agrement. Clubul Sportiv colar din ora a
asigurat an de an componeni la loturile naionale de schi fond, biatlon i
srituri, sportivii obinnd numeroase medalii att pe plan european ct i
mondial n aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performan,
sportivii beneficiaz de o baza sportiv care cuprinde 2 poligoane de biatlon,
o pista de schi role, trasee de schi fond i biatlon.
- trei trambuline (K15, K35, K65) pentru srituri cu schiurile
- in zona Valea Crbunrii va fi i locaia primei prtii de schi alpin din Rnov
destinat amatorilor, precum i o pist pentru snii.

j. Baza de alimentatie publica
- Aici se gasesc o multitudine de restaurant, baruri au cafetarii, printer care si
: PITSTOP RANOV - RESTAURANT CU AUTOSERVIRE & CATERING ,
Restaurant Rosenau, Restaurant Valea Cetatii, restaurant panicel,
Restaurant Helen

c. Cai de comunicatie
- Accesul la reteaua de cai ferate se face prin intermediul garii situate in
localitate, precum si halta Romacril. De aici se poate face transportul de
persoane prin intermediul cursei de persoane spre orasul Zarnesti sau
municipiul Brasov.
- Orasul Rasnov este un important nod rutier, aici intersectandu-se drumurile
care fac legatura Ardealului cu Tara Romaneasca, orasul fiind asezat pe
vechiul drum comercial care lega Brasovul de Campulung Muscel, astazi DN
73. Din Rasnov se poate face accesul spre statiunea turistica Poiana Brasov
situata la 9 km pe DN1E, spre Bran pe DN73A la 15 km, spre Predeal pe
DN73A..
- Transportul de persoane se poate face si cu autobuze ale firmelor de
transport spre localitatile invecinate , sau apeland la serviciile de transport
persoane in regim de taxi oferite in oras de catre 4 societati comerciale.
d. Mijloace de transport pe cablu
- Telecabina Tmpa

Comuna Fundata


Situata intr-o zona cu relief carstic, este o asezare pitoreasca la poalele Masivelor Piatra-Craiului
si Bucegi.

a. Relief glaciar:

Cascada La Chitoare: este un punct de atracie al zonei, fiind format din tuf calcaros pe
care curg nite izvoare, ceea ce formeaz un peisaj natural deosebit, n special pe timpul
iernii.

b. Relief de calcare si conglomerate :
Cheile Moeciului:Iubitorii de natur se pot delecta cu plimbri ce dezvluie diversitatea
formelor de relief existente, de la muni nali si platouri pn la vile rurilor ce curg agale
printre pereii stncoi. Relieful a dat natere i unor cascade inedite, care se scurg pe
versani asemeni unor fire strlucitoare.

Cheile Gradistei: Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestic a
rezervaiei, n sectorul Strunga-Grohoti-Guanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai
mari incluse n masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri n forme si
dimensiuni variabile, unele coline i avene. Dizolvarea se mbin sezonier cu ngheul i
dezgheul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.

Cheile Dumbovicioarei:Cheile propriu-zise ale Dambovicioarei, sapate pe o lungime de
aproximativ 2 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei,
se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste
albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe suprafata peretilor se poate observa
stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase, dispuse in bancuri groase, la partea
inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in placi, de la partea superioara.

c. Relief vulcanic

d. Relief carstic:

Pestera Uluce:Rezervaia natural declarat arie protejat, este inclus n Parcul Naional
Piatra Craiului i are o suprafa de 0,50 hectare.Aria natural reprezint o cavitate
(peter activ) cu mai multe galerii avnd o lungime total de 236 m, strbtute de
cursuri de ap, cu mici lacuri i cascade.
Petera Liliecilor :cu o suprafa de 4,80 ha
[3]
, are statut de monument natural
naional i se nscrie n zona special de protecie a Parcului "Piatra Craiului". Specii
rare de lilieci sunt ntlnite aici.

a. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice
Temperat continentala cu ierni moderate fata de culmile montane, veri calduroase
(dar nu caniculare ~20C medie ) , toamne lungi, calde si uscate.Temperatura medie
anuala 7C.
Vanturi periodice datorita depresiunii in care se afla.

b. Repartizarea bioclimatelor:
Pasionatii de cicloturism sau mountainbike au posibilitatea de a parcurge n acest
zon unele dintre cele mai grele trasee din Romnia. Pe lng posibilitatea practicrii
MTB-ului, n zona Fundata se mai afl Parcul Naional Piatra Craiului (cu o mulime
de trasee turistice).In timpul iernii Fundata este o zona renumita pentru practicarea
sporturilor de iarna.


f. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:-

g. Suprafete lacustre:

Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m nline, situat pe rul
Dmbovia. Lacul de acumulare Pecineagueste utilizat pentru alimentri cu ap,
producie de energie hidroelectric i irigaii.

Lacul fara fund:Este un crater adnc de cteva zeci de metri. Legenda spune c
oameni i animale i-au gsit sfritul n aceste ape tulburi, fr a mai iei vreodat
la suprafa.
h. Retea hidrografica

Reteaua hidrografica este slab reprezentata si este inegal repartizata.

a. Fitocenoze/asociatii vegetale majore

Flora ariei protejate este constituit din specii vegetale distribuite etajat, n
concordan cu structura geologic, caracteristicile solului i climei, structurii
geomorfologice sau altitudinii:arbori si
arbusti(brad,fag,frasin,salcie,alun,afin,merisor,mesteacan,etc),flori si ierburi.
b. Fond cinegetic si piscicol

c. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva

Flori si ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau pentru aceast
zon: floarea de col, papucul doamnei, bujor de munte, ieder
alba, arginica, angelic , cosaci, limba cucului , ferig de piatr , ieder alb,
micsandr de munte, stnjenel mic de munte, mac galben, crucea voinicului, piciorul
cocoului , ghinur galben, foaie gras, genian, omag galben, ruuli, iarba-
ciutei, valerian, piciorul cocoului de munte, iarba osului , cinci-
degete, ochelari, stnjenel mic de munte, cimbrior de cmp, ciurul
znelor, arginica, cornu de munte, ciuboica cucului de munte , saxifrag
roie, margaret, lna caprelor , clopoel de munte , trifoi rou , iarb roioar .


Parcul Natural Bucegi :a fost creat odat cu promovarea i dezvoltarea turismului,
ca msur de prevenire a procesului de exploatare iraional a resurselor naturale i
distrugere a diversitii biologice. Are o suprafa total de 32.663 ha.

Parcul Naional Piatra Craiului: reprezint o zon cu vrfuri abrupte (Vrful imbalul
Mare - 2.177 m, Vrful dintre imbale - 2.170 m) din roc metamorfic,
stncrii calcaroase de vrst jurasic, grohotiuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile
Zrnetiului, Cheile Vlduca, Cheile Dmbovicioarei), peteri, ochiuri de mlatin,
cursuri de ap sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prpastiile
Zrnetiului, Fntna Domnilor, Fntna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate n urma
eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiti montane, fnee, puni, zone mpdurite,.

Cascada La Chitoare: este un punct de atracie al zonei, fiind format din tuf
calcaros pe care curg nite izvoare, ceea ce formeaz un peisaj natural deosebit, n
special pe timpul iernii.

a. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva

Biserica ortodox veche de lemn "Adormirea Maicii Domnului", (1830)
Biserica ortodox nou din Fundata cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" i "Sf
Ierarh Nicolae" construit ntre anii 1939-1943 sfinit n timpul mitropolitului
Nicolae Blan.

b. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale
Muzeul etnografic "Nicolae Frunte", irnea: Etnografie, legenda Branului, olimpism,arta
modern

Monumentul este dedicat primului ofier al armatei romne czut la datorie n Primul Rzboi
Mondial, locotenent-colonelul Ghe. Poenaru-Bordea, mpucat lng pichetul de grniceri din
Fundata (Giuvala), n noaptea de 14/15 august 1916.

6. Fondul turistic etnografic si folkloric

a. Complexe de arihitectura rurala:

Ca si arhitectura, majoritatea caselor localnicilor unele grupate, iar altele risipite
printre dealuri, au fost construite cu materiale traditionale, intre care lemnul este
cel mai raspandit. In prezent, casele vechi sunt locuite in special de batranii care au
ramas in sat. Majoritatea tinerilor au ales sa plece la oras, pentru alte conditii de
viata si pentru un loc de munca bine platit. Unii dintre ei au revenit si au ridicat in sat
pensiuni turistice.

b. Tehnica traditionala: -

c. Ocupatii traditionale

Ca i ocupaie de baz, n acest sat creterea animalelor este prioritar, urmat
fiind de agroturism.

d. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice
Festivalul de reconstituire istorica :cest festival aduce in atentia publicului o pagina de istorie
dedicat luptelor desfurate ntre armata romn i armatele Puterilor Centrale, n Pasul
Giuvala, n toamna anului 1916.Evenimentul cultural cuprinde demonstraii de lupt,
prezentarea uniformelor i armamentului, expoziii.

Nedeea muntilor:Principalul rol al nedeii era cel social unde tinerii se cunosteau in
vederea casatoriilor. In prezent nedeile sunt un prilej de distractie ele pierzandu-si
din semnificatia initiala.
Prilej de sarbatoare, Nedeea Muntilor ii stringe alaturi pe producatorii din zona -
branzeturi, bulz ciobanesc, pastrama de oaie, alte produse traditionale.
Producatori din zonele invecinate, creatori populari, interpreti de muzica usoara si
populara.

7. Baza materiala

a. Baza de cazare

Pensiuni:Pensiunea Fundatica,Pensiunea Edera,Pensiunea Casuta dintre
munti.Pensiunea Natalia,etc.Sunt pensiuni cu preturi accesibile pentru toata
lumea,de la 1- stele sau margarete.
Vile:Vila ADY,Vila Alpin,Vila Adina,Vila Dida,etc. Sunt vile cu preturi accesibile pentru
toata lumea,de la 1- stele sau margarete.
Hotele:Hotel bucegi,Hotel Piatra Craiului,Hotel Sport.

b. Baza terapeutica:

Centrul SPA din cadrul complexului Resort Fundata va sta la dispozitie cu
urmatoarele facilitati:
Piscina (dimensiune 20 m x 10 m - 1.5 m adancime)
Jacuzzi cu sistem de cromoterapie
Sauna uscata
Sauna umeda (cu aburi)
Vestiare si dusuri
Masaj (va rugam contactati receptia complexului pentru rezervari)
Cafe-Bar *

c. Baza de agreement si spatii verzi:

Terenuri Tenis, Fotbal si Streetball

Relaxati-va prin practicarea unor sporturi in aer liber:
minifotbal pe iarba, tenis de camp, streetball.

In complexul Resort Fundata va punem la dispozitie: 2
terenuri de tenis, 1 teren de fotbal, teren de streetball.
Parc de Aventura

In complexul turistic Resort Fundata, in septembrie
2012 s-a deschis un parc de aventura, cu jocuri de
alpinism prin copaci.

Sunt disponibile 3 trasee pentru adolescenti si adulti, cu
grade de dificultate diferite si 1 traseu pentru copii.

Sala de Fitness

La demisolul Hotelului Sport va sta la dispozitie o sala
de forta si de fitness ultramoderna.

Mountain biking

Puteti inchiria biciclete mountainbike marca TREK (all-
mountain, cross country, downhill). Exista trasee de
downhill si cross country si o pista asfaltata de 1,7 km

Tururi Off-road

Explorati vecinatatile complexelor turistice Cheile
Gradistei in tururi off-road cu masini Land Rover.

Tarifele: 390 lei + TVA/tur/masina de 2-3 ore.

Propunere inedita: Excursii off-road cu masini Suzuky
Jimny:
Explorati frumusetile Lantului Carpatic in 5 circuite
unice!

d. Amenazari pentru sporturi de iarna:

Partie de schi

Partia din complexul turisitic Resort Fundata are o lungime de 400 de metri,
diferente de nivel: 30 de metri.
Partia este dotata cu instalatie pe cablu teleski si instalatii pentru zapada artificiala.
Gradul de dificultate al partiei este: "mediu".

e. Baza de alimentatie publica:

Restaurantul din Resort Fundata este pozitionat in partea superioara a complexului,
oferind vedere spre muntii Piatra Craiului si Bucegi.
Situat la etajul superior al restaurantului, PUB-ul este locul perfect pentru socializare
sau petrecerea timpului liber.
Aici puteti lega prietenii sau depana amintiri bucurandu-va de o bautura fina, puteti
juca biliar sau tenis de masa sau va puteti savura cafeaua admirand mirificul peisaj.



Aici se poate ajunge atat dinspre Campulung Muscel -> Leresti -> Rucar -> Fundata
cat si dinspre Brasov -> Rasnov -> Predelut -> Moeciu -> Fundata.
Accesibilitate rutiera cat si feroviara.

b. Mijloace de transport pe cablu:

Partia din complexul turisitic Resort Fundata este dotata cu instalatie pe cablu
teleski

Malu cu flori
9. Fondulmorfoturistic
e. Relief glaciar: -
f. Relief de calcaresi conglomerate :MALU CU FLORI - Eocenul este larg raspandit in
zona studiata sub faciesul de Sotrile, cu grosime intre 500-1000 m si este constituita
din gresii calcaroase, in lespezi si placi, marne cenusii sistoase si argile cenusii verzui,
marne calcaroase de culoare galbui - alburii, marne calcaroase, rar gresii calcaroase.
Aceste depozite intra in constitutia geologica a culmilor deluroase din zona, iar
prin alterarea acestora, provocata de actiunea factorilor climatici au luat nastere
depozitele deluvial - coluviale
g. Relief vulcanic-
h. Relief carstic= MALU CU FLORI- Padurile de foioase din jurul comunei, mai ales cele
din nord ofera surprize mari in orice anotimp, mai ales toamna

c. Caracteristiciclimaticesitopoclimatice care influenteazaactivitatiileturistice
d. Repartizareabioclimatelor
MALU CU FLORI- Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

temperatura medie anuala a aerului + 8-9 C
temperatura minima absoluta - 22 C
temperatura maxima absoluta + 37.2 C
precipitatii medii anuale 356 mm/mp
vanturi dominante NE-SV si NV-SE
adancime maxima de inghet 0.85 m

i. Sursehidrominerale, ape termalesitermominerale
j. Suprafetelacustre
k. Reteahidrografica-MALUL CU FLORI - Reteaua hidrografica este dominata de raul
Dambovita, care desparte comuna aproximativ in parti egale. Paraurile Valea Larga si
Valea Tunului sunt factori de risc natural (pericol de inundare) pentru unele zone din
intravilan

e. Fitocenoze/asociatiivegetalemajore
f. Fond cinegeticsipiscicol
g. Specii/asociatiivegetale cu valoareatractiva
h. Situri,rezervatii, areale natural protejate

13. Fontulturistic cultural-istoric
c. Obiectiveistoricesi de arhitectura cu valoareatractiva
d. Vestigiisiobiectiveistoricesiarhitecturale
-MALU CU FLORI - La extremitatea nordica a comunei Cetateni, vecina cu Malu cu
Flori, peste raul Dambovita, pe o stanca greu accesibila se afla schitul rupestru
"Cetatuia lui Negru Voda", construita pe vremea lui Neagoe Basarab in a doua
jumatate a secolului al XVI - lea. In spatele schitului sunt resturile unei cetati din Evul
Mediu. In schit se gaseste singurul portret al legendarului Negru Voda. Concomitent
se pot admira frumusetile defileului Dambovitei sapat in ivirile flisului greso -
conglomeratic de sub Coltii Doamnei.

14. Fondulturisticetnograficsi folkloric
e. Complexe de arihitecturarurala
f. Tehnicatraditionala
g. Ocupatiitraditionale
h. Activitati cu functieturisticasimanifestarifolclorice- MALU CU FLORI- Comuna cu
conditii de gazduire nu tocmai buna, dar cu potential folcloric si etnografic bogat,
constituie in acelasi timp punct de plecare spre numeroase trasee turistice si
obiective de interes istorico - monumental

15. Baza materiala

f. Baza de cazare- 192 hoteluri, vile si pensiuni PUCHENI
-MALU CU FLORI- Desi in prezent nu avem in comuna nici o unitate de cazare,
turistii sunt cazati la casele locuitorilor, de obicei primitori, unde pot beneficia de
toate serviciile necesare si unde se reintorc an de an, cei care au un potential
financiar mai ridicat si-au consruit aici adevarate vile sau case modeste ce reprezinta
refugiul din viata mondena.
g. Bazaterapeutica
h. Baza de agreement sispatiiverzi-MALU CU FLORI - Acestora li se adauga si oferta
omului, posibilitatea de relaxare, practicand vanatoarea si mai putin pescuitul
sportiv.
i. Amenazaripentrusporturi de iarna
j. Baza de alimentatiepublica

c. Cai de comunicatie
-PUCHENI-Cu reedina judeului are legtur prin drumul judeean 724 (care vine
de la Malu cu Flori) i drumul naional 72A (Cmpulung-Muscel-Trgovite). Pe calea
ferat, cea mai apropiat staie CFR este la Cmpulung.
d. Mijloace de transport pe cablu

Comuna Moeciu
i. Relief glaciar:
j. Relief de calcare si conglomerate :
Cheile Moeciului:Iubitorii de natur se pot delecta cu plimbri ce dezvluie
diversitatea formelor de relief existente, de la muni nali si platouri pn la vile
rurilor ce curg agale printre pereii stncoi. Relieful a dat natere i unor cascade
inedite, care se scurg pe versani asemeni unor fire strlucitoare.

Cheile Gradistei: Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestic a
rezervaiei, n sectorul Strunga-Grohoti-Guanu, iar local de unele blocuri cu
dimensiuni mai mari incluse n masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu
Japiezuri n forme si dimensiuni variabile, unele coline i avene. Dizolvarea se mbin
sezonier cu ngheul i dezgheul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de
pe abruptul calcaros.

Cheile Dumbovicioarei:Cheile propriu-zise ale Dambovicioarei, sapate pe o lungime
de aproximativ 2 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul
Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau
chiar aplecati peste albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe suprafata
peretilor se poate observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase,
dispuse in bancuri groase, la partea inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in
placi, de la partea superioara.
k. Relief vulcanic -
l. Relief carstic
Petera Liliecilor :cu o suprafa de 4,80 ha*3+, are statut de monument natural
naional i se nscrie n zona special de protecie a Parcului "Piatra Craiului". Specii
rare de lilieci sunt ntlnite aici.
Pestera Dambovicioara este situata in zona castica a culoarului Rucar Bran, una
din cele mai dezvoltate din tara. S-a format in calcarele de varsta jurasica ale
Masivului Piatra Craiului, datorita actiunii apelor paraului Dambovicioarei, a carui
vale se gaseste la cativa metri in aval. Este o pestera calda, cu 10 12 C, cu o
umiditate moderata si strabatuta de un usor curent de aer.

e. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice
Clima zonei este temperat continental, cu ierni grele, cu veri mai scurte i rcoroase, cu
precipitaii variate care cad mai tot timpul anului i cu vnturi neregulate.
f. Repartizarea bioclimatelor
In cadrul complexului turistic Cheile Gradistei se pot practica atat sporturi de iarna, cat si
sporturi de vara, avand posibilitatea de a merge in drumetii, dar si practicarea unor sporturi ca
si tiroliana sau catataratul, in parcul de aventuri special amenajat in cadrul statiunii.

l. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:-
m. Suprafete lacustre:-
n. Retea hidrografica
Reeaua hidrografic este bine dezvoltat, toate rurile comunei fiind tributare rului
Brsa afluent al Oltului.

i. Fitocenoze/asociatii vegetale majore
Altitudinea culoarului incadreaza Moieciul in zona padurilor de fag,care la limita
inferioara se aflta in amestec cu gorunul,iar la partea superioara cu coniferele.Paduri
compacte de molid sau in amestec cu fag,brad apar in masivul Leaonta,Piatra
Craiului,Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici.Ca urmare a popularii
indelungate,regiunea a fost puternic despadurita,pajistile si fanetele luand locul
codrilor de altadata.Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona
sunt:sunatoarea,musetelul,coada soricelului.Pentru iubitorii de zmeura si
mure,Moieciu este o destinatie ideala.Nu lipsesc nici livezile de pomi
fructifieri:meri,peri,visini,ciresi.
j. Fond cinegetic si piscicol
Pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra.
Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim : ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita,
capriorul, rasul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de
munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari,
clean si boistean
k. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva
Flori i ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau pentru aceast zon:
floarea de col, papucul doamnei, bujor de munte, ieder alba, arginica, angelic ,
cosaci, limba cucului , ferig de piatr , ieder alb, micsandr de munte, stnjenel
mic de munte, mac galben, crucea voinicului, piciorul cocoului , ghinur galben,
foaie gras, genian, omag galben, ruuli, iarba-ciutei, valerian, piciorul
cocoului de munte, iarba osului , cinci-degete, ochelari, stnjenel mic de munte,
cimbrior de cmp, ciurul znelor, arginica, cornu de munte, ciuboica cucului de
munte , saxifrag roie, margaret, lna caprelor , clopoel de munte , trifoi rou ,
iarb roioar
l. Situri,rezervatii, areale natural protejate

Parcul Natural Bucegi :a fost creat odat cu promovarea i dezvoltarea turismului,
ca msur de prevenire a procesului de exploatare iraional a resurselor naturale i
distrugere a diversitii biologice. Are o suprafa total de 32.663 ha.

Parcul Naional Piatra Craiului: reprezint o zon cu vrfuri abrupte (Vrful imbalul
Mare - 2.177 m, Vrful dintre imbale - 2.170 m) din roc metamorfic, stncrii
calcaroase de vrst jurasic, grohotiuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zrnetiului,
Cheile Vlduca, Cheile Dmbovicioarei), peteri, ochiuri de mlatin, cursuri de ap
sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prpastiile Zrnetiului,
Fntna Domnilor, Fntna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate n urma eroziunii sau
coroziunii rocilor; pajiti montane, fnee, puni, zone mpdurite,.


e. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva

Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836.

Biserica ortodoxa cu hramul "Sf. Nicolaie" construita in a doua jumatate a sec. al
XVIII lea

f. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice
reprezinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a
fost nici un moment n istorie straina de practicile turismului rural, insa ncepand cu
anul 1994 aceasta forma de turism a fost aplicata ntr-o maniera organizata prin
sprijinul Asociatiei nationale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, n zona
Bran - Moieciu activand principala filiala a asociatiei coordonata de profesor Mioara
Stoian Visan.

Muzeul etnografic n aer liber din Bran este amenajat n parcul din vecinatatea
Castelului Bran. In acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai
vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public n 1961, muzeul
numara n 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost
selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si
Muntenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor
evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era
pus sa dea seama.

Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al ptuirii
de care Branul si branenii s-au bucurat n anii de glorie ai monarhiei romanesti.

Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al academiei
Romne

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Romnesc din Bran,
semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al
localitatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului oncologic din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de
renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei
si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin
origine si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii de Istorie din
Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

i. Complexe de arihitectura rurala
Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate
din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular,
tesaturi, impletituri din lana si arta cojocaritului.
j. Tehnica traditionala:
Comuna Moieciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o piua,
un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in
Romania.
k. Ocupatii traditionale
Pn nu de mult timp, ocupaia principal a locuitorilor comunei Moieciu (care la ultimul
recensmnt al populaiei din 2002 atingea cifra de 5000 de locuitori), era agricultura de munte,
accentul principal cznd pe creterea animalelor. n ultimii ani o dezvoltare fr precedent a
luat-o agroturismul care tinde s devin principala activitate economic din toat zona Bran. De
altfel, pe raza comunei Moieciu se afl unele dintre cele mai renumite pensiuni agroturistice din
toat zona Bran.
l. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice
1 ianuarie - Obiceiul sorcovitului
martie, aprilie - Obiceiuri legate de sarbatoarea nvierii Domnului
martie - Urcarea oilor la munte
25 aprilie - Masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale
25-26 iulie - Trgul de vara de la Moeciu
9 august - Sf. Pantelimon
august - Nedeia muntilor - Fundata
25 octombrie - Focul lui Sumedru
octombrie - Ravasitul oilor
8 noiembrie - Trgul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril
24 decembrie - Colindatul - Buna dimineata la Mos Ajun
25 decembrie - Sarbatoarea Craciunului
31 decembrie - Revelion

23. Baza materiala
k. Baza de cazare
Resort-ul Cheile Gradistei Moeciu este un complex de vacanta situat intr-o locatie
ideala si este format din doua hoteluri si 7 vile rustice(Hotel Gradistea,Hotel
Cheia,Casa Ovidiu,Casa Dorina,Casa Bogdan,Casa Alex,Casa de lemn,Casa Ana,Casa
Aron)
Cele 137 camere ale complexului ofera privelisti deosebite asupra imprejurimilor.
Pe langa acestea mai sunt si alte pensiuni,case si vile.
l. Baza terapeutica:-
m. Baza de agreement si spatii verzi

Tot la complex Cheile Gradistei gasim:

Sauna, Jacuzzi, Piscina
Relaxare totala prin intermediul apei, sub mai multe forme: sauna, jacuzzi,
hidromasaj, inot in piscina acoperita a hotelului.

Sala de Fitness
La parterul vilei "Casa Ana" va sta la dispozitie o sala de forta si de fitness
ultramoderna

Teren de joaca pentru copii

Oferiti copiilor vostrii o minivacanta in cadrul complexului Cheile Gradistei. Pentru ei
exista un teren special de joaca, cu toate dotarile necesare.

Volei, Minifotbal, Tenis

Relaxati-va prin practicarea unor sporturi cu mingea: volei pe iarba, minifotbal pe
iarba, tenis de camp pe terenuri de zgura. Toatea aceastea va stau la dispozitie in
cadrului complexului Cheile Gradistei.

n. Amenazari pentru sporturi de iarna

Schi si snowboard pe partia de schi

Puteti practica sporturile de iarna pe partia proprie complexului Cheile Gradistei,
beneficiind si de transportul cu teleschiul. Centrul de inchirieri echipament sportiv va
pune la dispozitie schiuri, clapari si snowboard.

Plimbari cu sania sau trasura trasa de cai

Ce poate fi mai relaxant decat o plimbare plimbari cu sania sau trasura trasa de cai.
Vizitati zona Moeciului printr-un mijloc de transport rustic si de neuitat.

o. Baza de alimentatie publica

Restaurant resort Moeciu

Restaurantul este fara doar si poate punctul forte al complexului Resort Moeciu,
fiind renumit pentru mancarea buna si atentia cu care aceasta este preparata. Pe
plan international, restaurantul a devenit celebru dupa difuzarea unui documentar
semnat Discovery Channel.
Este de ajuns sa povestesti despre "restaurantul prin mijlocul caruia curge un rau de
munte a carui apa pune in miscare o mica moara de lana". Amenajat in stil rustic,
restaurantul are o capacitate de 400 de locuri. Restaurantul ofera un cadru perfect
pentru savurarea unui vin vechi sau gustarea din platourile cu mancare traditionala
romaneasca.

Situat la intrarea in Moeciu de Sus, in cadrul Complexului Turistic Mihaela,
Restaurantul House of River va pune la dispozitie maxim 100 de locuri. La cerere se
pot organiza nunti, botezuri, si alte evenimente. Bucatarie traditionala.

Situata in Moeciu de Sus, la numai 1km de centrul comunei, intr-o zona foarte
linistita si cu un peisaj deosebit, Pizzeria Ioana va asteapta cu o varietate mare de
Pizza, Salate, Paste si alte preparate din bucataria traditionala si internationala.

Arta culinara la Garden Resort - Slow food - Restaurantul - deschis pana la ultimul
client, cu o vedere frontala catre Muntii Piatra Craiului va poate satisface cele mai
rafinate gusturi, incepand cu meniuri traditionale romanesti pana la vanat si fructe
de mare + bucatarie internationala.
Etc.

Complexul turistic Resort Moeciu va ofera si alte surprize: un PUB spatios in care se
pot organiza petreceri dansante, sta la discutii intr-un mediu amical si vesel. Printre
facilitatile Pub-ului amintim: home-cinema, darts, biliard, karaoke, internet si tenis
de masa.
Decoratiunile prietenoase ale pub-ului creaza un ambient perfect pentru petrecerea
timpului liber alaturi de prietenii vostrii.
Beneficiind de dotarea tehnica necesara, aici se pot organiza si petreceri, aniversari,
seri tematice etc.

e. Cai de comunicatie

Cu autoturismul
Prin DN73 de la Brasov sau de la Campulung

Cu trenul
Prin gara Zarnesti sau gara Brasov si de acolo cu mijloace auto.
Cu avionul

Prin aeroporturile din Targu Mures, Sibiu sau Bucuresti si de acolo cu mijloace auto.

f. Mijloace de transport pe cablu
La complexul Cheile Gradistei, beneficiem de transportul cu teleschiul

MOROENI
Fondul morfoturistic
m. Relief glaciar: -
n. Relief de calcare si conglomerate : -
o. Relief vulcanic -
p. Relief carstic: Moroeni: este situat n zona predominant montan, la poalele
Munilor Bucegi, relieful su fiind format n proporie de 53 % din munte i 47 %
dealuri. Masivul Bucegi este, fr ndoial, reprezentantul cel mai proeminent al
reliefului montan din regiune.
g. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice:
Moroeni:Valea superioar a Ialomiei are un climat specific de munte cu nuane de
tip alpin, la peste 1.800 m i de tip subalpin, cu caracter de adpost, n lungul vii i
n bazinele depresionare. Comuna Moroeni are o clim temperat.
Runcu: are un climat specific de munte cu nuane de tip alpin, la peste 1.800 m i de tip
subalpin, cu caracter de adpost, n lungul vii i n bazinele depresionare.
h. Repartizarea bioclimatelor
Fondul touristic hidrogeografic
o. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:
p. Suprafete lacustre:
q. Retea hidrografica: Moroeni: Cursul superior si mijlociu al raului Ialomita.
Fondul touristic biogeographic
m. Fitocenoze/asociatii vegetale majore: Moroeni: bradet, faget, padure de mesteacan
si ulm dar preponderent este fagul amestecat cu brad. Intre paduri sunt multe
pasuni ce au favorizat cresterea animalelor.
n. Fond cinegetic si piscicol: Moroeni: cerbul, caprioara, ursul, rasul, jderul de scorburi,
pastravul de munte.
o. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva:
p. Situri,rezervatii, areale natural protejate: Moroeni: Rezervatia Pestera Ialomicioarei;
Rezervatia Zanoaga cu: Cheile Tatarului, Cheile Orzei, Pestera Ursilor;
g. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva: Moroeni: - Biblioteca
"Ion Ciornescu"; - Mnstirea Petera, Mnstirea Cota 1000, biserici n satele
Lunca, Moroeni, Glod. La acestea se mai adaug o biseric adventist i una
ortodox de rit vechi.
h. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale : Moroeni: Casa Ion Ciornescu (n care
funcioneaz biblioteca), Sanatoriul TBC Moroeni, Hidrocentrala, Barajul Dobreti,
Casa Anghelescu.
m. Complexe de arihitectura rurala
n. Tehnica traditionala
o. Ocupatii traditionale: Moroeni: recunoscut pentru produsele tradiionale create
prin prelucrarea produciei animale.
p. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice

28. Baza materiala
p. Baza de cazare
q. Baza terapeutica: Moroeni: Sanatoriul TBC Moroeni
r. Baza de agreement si spatii verzi
s. Amenazari pentru sporturi de iarna: in ambele localitati se prectica: ski-atul
t. Baza de alimentatie publica

g. Cai de comunicatie: Moroeni: 7 km de drumuri comunale, din care 1,5 km au fost
modernizai n 2009 i nc 1,4 km n 2010, dar i 25 de strzi locale numerotate crora
li s-au atribuit denumiri, nsumnd 4,7 km. Localitatea este strbtut de drumul
naional DN 71 pe o lungime de 20 km i de drumul judeean DJ 714, care face legtura
cu Platoul Bucegi pe traseul Glod Petera. Infrastructura feroviar este reprezentat
de calea ferat Pietroia Bucureti, care trece la o distan de aproximativ 5 km de
centrul comunei.
h. Mijloace de transport pe cablu:-

Pietrosita
1. Fondul morfoturistic:
q. Relief glaciar: -
r. Relief de calcaresi conglomerate :
s. Relief vulcanic
t. Relief carstic : - Padurile de foioase din jurul comunei, ofera surprize mari in orice
anotimp, mai ales toamna

2. Fondul climatologic:

a.Caracteristici climatic si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice:

Clima este temperat continental, cu perioade fr nghe ntre 160-170 zile, cu vnturi
frecvente din nord-est si nord-vest. Ci de acces: DN.71, Bucureti-Trgovite-Sinaia, la
118 km. de Bucureti, 36 km. de Trgovite, 15 km. de Pucioasa, 26 km. de Sinaia, 70 km.
de Braov.

b. Repartizarea bioclimatelor:Temperatura medie anuala 8-9 grade Celsius

r. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:
s. Suprafete lacustre:
- Reteaua hidrografica este dominata de raul Dambovita

q. Fitocenoze/asociatii vegetale majore:-
r. Fond cinegetic si piscicol: capra neagra , vulpe , mistret , lupul , verita, dihor,
sobolan, crap, somn etc.
s. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva:-
t. Situri,rezervatii, areale natural protejate

5.Fontulturistic cultural-istoric:
i. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva:- case traditionale
j. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale:-

6.Fondul touristic etnografic si folkloric
q. Complexe de arihitecturarurala
r. Tehnica traditionala
s. Ocupatii traditionale: mestesugarit
d.Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice:
Focar de vestigii religioase ( Biserica Joseni declarata monument istoric )i punct de
plecare ntr-o multitudine de drumeii pe Valea Ialomieii, Pietroia atrage prin:
ospitalitatea oamenilor i frumuseea de necontestat a peisajelor.

7.Bazamateriala

a.Baza de cazare:Pensiunea Rony Piertosita, Complex Touristic Satul Prunilor
Pietrosita

b. Baza terapeutica-

c.Baza de agreement si spatii verzi

d. Amenajari pentru sporturi de iarna

e.Baza de alimentative publica
i. Cai de comunicatie:rutier si ferovial
j. Transport cu cablu-

Pravat Jud. Arges
Face parte din depresiunea Campulung, ce este de origine tectonica, avand in
margini falii de varsta cretacica cu accente din cuaternar. Datorita acestor falii sunt
inregistrate miscari seismice rare cu hipocentrul in mijlocul regiunii. Relieful in
comuna este pe alocuri accidentat si format din valea raului Argesel, dealuri
prelungite de natura structural formand muscele (stratificatie slab ondulata sau usor
inclinata). Sunt intalnite cele mai mari inaltimi din nordul depresiunii, Dealul
Namaiestilor( 838m) si Varful Mateias (1243m)
i. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice
Clima de deal-podis influentata de altitudinea si pozitia acesteia in sudul Carpatilor
Meridionali
Temperature medie anuala 8-9 grade Celsius
Luna cea mai calduroasa Iulie 20-22 grade Celsius
Luna cea mai racoroasa ianuarie -10 grade Celsius
Fenomene de inghet intre 1 oct. si 15 apr.
In timpul iernii curentii de aer formati pe valea Argesului provoaca racier brusca a
atmosferei
Amptitudinea anuala aprox. 20 grade Celsius
Precipitatii medii anuale 800-1000 mm cu maxime in mai-iunie si sept.-oct.
j. Repartizarea bioclimatelor

t. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale
u. Suprafete lacustre
v. Retea hidrografica: Rul Argeel i are izvorul n nordul comunei, n M-tii Iezer-Papusa i
curge spre sud prin centrul ei.
33. Fondul turistic biogeografic
u. Fitocenoze/asociatii vegetale majore
Paduri amestecate de fag, molid si brad
Alte specii- carpen, paltin, mesteacan, alun
v. Fond cinegetic si piscicol
w. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva
x. Situri,rezervatii, areale natural protejate
Varful iezer papusa (2391m) aflat sub administratia comunei

k. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva
l. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

t. Complexe de arihitectura rurala
u. Tehnica traditionala
v. Ocupatii traditionale
w. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice

36. Baza materiala
u. Baza de cazare
Pensiunea Valea Mare
v. Baza terapeutica
w. Baza de agreement si spatii verzi
x. Amenazari pentru sporturi de iarna
y. Baza de alimentatie publica

k. Cai de comunicatie
rutier
l. Mijloace de transport pe cablu

Predeal
situat in centrul Romaniei pe valea Prahovei
intre raurile Prahova si Timis la poalele M-lor Bucegi la N-E si M-tii Baiului la N-V
este asezat la cea mai are altitudine urbana din Romania (1030-1110 m)
munti din vecinatate M-tii Piatra Mare (1843 m) la Nord, M-tii Bucegi (2508 m la Vf.
Omu) la Sud-Vest si M-tii Postavarul (1799m) la N-V.

k. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice
Climat montan
Veri racoroase si ierni friguroase
Real interes turistic in toate anotimpurile (recreere si refacere) (sporturi de iarna)
Temperatura medie anual este de 5C, cantitatea medie anual de precipitaii este
de 1000 de milimetri. Stratul de zpad se menine , n medie, timp de o sut de zile
pe an, o caracteristic ce-i face fericii pe amatorii sporturilor de iarn. Aerul curat,
fr alergeni, ozonat, peisajele, locurile de cazare

l. Repartizarea bioclimatelor

w. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale
x. Suprafete lacustre
41. Fondul turistic biogeografic
y. Fitocenoze/asociatii vegetale majore
Predomina padurile de conifere (brad, molid)
z. Fond cinegetic si piscicol
aa. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva
bb. Situri,rezervatii, areale natural protejate

m. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva
Monumentul Eroilor de pe Valea Rnoavei
Monumentul Eroilor din faa grii Predeal
n. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

x. Complexe de arihitectura rurala
y. Tehnica traditionala
z. Ocupatii traditionale
aa. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice
Printre obiectivele turistice din zon menionm:
- Canionul apte scri
- Cascada Tamina
- Petera de ghea
- Cheile Rnoavei
- Mnstirea Sfntul Nicolae
- Mnstirea romano-catolic Timiul de Jos
- Biserica ortodox Sfinii mprai Constantin i Elena
- Capela romano-catolic Timiul de Jos
- Monumentul poetului Mihail Sulescu
Prtia de schi Clbucet din Predeal beneficiaz i de instalaii de iluminat i instalaii de produs
zpad artificial pentru prelungirea sezonului de schi.
Deasemenea staiunea beneficiaz i de dou patinoare, primul situat n cadrul Complexului
turistic "Fulg de Nea" la baza partiei Clbucet, iar cel de-al doilea este situat lng piaa
agroalimentar i a fost amenajat pentru prima dat n iarna 2008-2009.
n Predeal mai exist i o sal de sport multifuncional construit de Primria oraului Predeal,
unde se organizeaz ocazional diferite competiii sportive naionale i internaionale.
7. Baza materiala
z. Baza de cazare
Staiunea dispune de peste 5000 de locuri de cazare pe tot parcursul anului,
acestea fiind suficiente i repartizate n hoteluri, vile, pensiuni, cabane,
campinguri, dar i cazare n case, la particulari autorizai.
aa. Baza terapeutica
bb. Baza de agreement si spatii verzi
cc. Amenazari pentru sporturi de iarna
Partii de schi:
Clbucet Mediu 2100m
Clbucet Sosire Uor 800m
Clbucet Variant Uor 790m
Clbucet coal Foarte uor 200m
Cocoul Mediu 2250m
Subteleferic Dificil 1200m
Subteleferic st. inf. Foarte uor 670m
Prul Rece Mediu 520m

dd. Baza de alimentatie publica

m. Cai de comunicatie
Rutier pe DN1
Feroviar gara Predeal
n. Mijloace de transport pe cablu
Teleschi. telescaun

Valeni-Dambovita
Teritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de
nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9), dealuri (41 %) si campii (50 %). Etajat
de la campia joasa pana la cele mai inalte piscuri ale Muntilor Bucegi, relieful judetului
Dambovita prezinta o mare diversitate peisagistica. Succesiunea treptelor de relief poarta atat
amprenta factorilor geologici, cat si a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea si
evolutia lor. Cea mai veche si mai inalta unitate de relief, situata in partea de nord a judetului,
este formata de muntii Leaota si Bucegi. Primul masiv,fiind alcatuit din sisturi cristaline, se
deosebeste ca morfologie de Muntii Bucegi, in a caror alcatuire predomina calcarele, gresiile si
conglomeratele. Subcarpatii alcatuiesc cea de-a doua treapta de relief si ocupa 23 din suprafata
judetului. Din punct de vedere geologic sunt alcatuiti din depozite paleogene la nord si neogene
la sud. Aproape toata gama formatiunilor este cutata intr-o succesiune latitudinala de sinclinale
si anticlinale puternic faliate. Nota dominanta a reliefului o dau fenomenele de alunecare si de
eroziune torentiala, care scot din circuitul agricol suprafete apreciabile de teren. Piemontul
Candesti constituie o treapta de relief care se deosebeste prin alcatuirea geologica, tectonica si
morfologica atat de Subcarpati, cat si de zona de campie. Interfluviile sunt netede, impadurite,
usor inclinate spre sud si fragmentate de vai mult mai adancite in cuvertura de pietrisuri.
Campiile, care ocupa peste 50% din suprafata judetului, alcatuiesc cea mai joasa si cea mai
tanara treapta de relief. Orientarea generala a interfluviilor , nord-vest sud-est, panta mica a
acestora, latimea si gradul slab de fragmentare dau nota dominanta a acestei unitati. Din
forajele existente se constata prezenta unei cuverturi de pietrisuri de grosimi variabile peste
care stau depozite loessoide sau de lunca. in conditii specifice de clima si vegetatie, pe aceste
depozite s-au format cele mai fertile soluri din judet.

Unitatile climatice
Teritoriul judetului Dambovita apartine in proportie de cca. 80 % sectorului cu clima
continentala (50% tinutului climatic al Campiei Romane si 30 % tinutului climatic al
Subcarpatilor) si in proportie de cca. 20 % sectorului cu clima continental-modereta (tinuturilor
climatice ale muntilor mijlocii si inalti).
Regimul climatic general
tinutul cu clima de campie se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii moderate si
ierni nu prea reci, cu viscole rare si intervale de incalzire frecvente, care duc la topirea stratului
de zapada. Pentru sectorul cu clima continental-moderata sunt caracteristice verile racoroase,
cu precipitatii abundente si ierni foarte reci, cu viscole frecvente si strat de zapada stabil pe o
perioada indelungata. tinutul Subcarpatilor reprezinta caracteristici climatice intermediare.
Temperatura aerului
Temperatura aerului variaza in limite largi din cauza diferentelor mari de altitudine a reliefului.
Mediile anuale depasesc 10C in tinutul de campie (10,1C la Titu si Gaesti), coboara pana sub
9C in tinutul Subcarpatilor si variaza intre 6 si 0C in sectorul montan. Pe culmile cele mai inalte
devin negative, coborand chiar sub -2C (-2,6C pe virful Omu). Mediile lunii celei mai calde,
iulie, scad treptat de la campie (21,7C la Titu si Gaesti) catre deal (21C la Targoviste) si munte
(cca .5 6C) pe culmile montane cele mai inalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt
ceva mai coborate in campie (-2,9C la Titu si -3,2C la Gaesti) comparativ cu zona de dealuri (-
2,3C la Targoviste), din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvolta in partea cea mai
joasa a judetului. incepand de la cca. 500 m in sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu
cresterea altitudinii, pana la valori sub -10C. Pe culmile montane cele mai inalte, mediile lunare
cele mai mici se inregistreaza in februarie cand ating chiar -11C. Maximele absolute
inregistrate pana in prezent au depasit 40C, in zonele de campie si de dealuri (40,4C la
Targoviste in ziua de 20 august 1946) si 22-25C in sectorul montan. Minimele absolute au
coborat sub -30C in zona de campie (-31C la Gaesti in ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28C, in
zona deluroasa (-28,3C la Targoviste in ziua de 25 ianuarie 1942) si pana la -38C pe culmile
montane cele mai inalte. Numarul mediu anual al zilelor de inghet depaseste 100 la campie,
110 in zona de dealuri (111,3 la Targoviste) si 260 pe culmile cele mai inalte ale muntilor.
Precipitatiile atmosferice
Precipitatiile cresc substantial odata cu altitudinea. Cantitatile medii anuale totalizeaza 512,1
mm la Potlogi, 500 mm la Targoviste si peste 1300 mm pe culmile montane cele mai inalte.
Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si sunt de 80,1 mm la Dambovita,
85,l mm la Titu, 83,1 mm la Targoviste si 170 mm pe muntii cei mai inalti. Cantitatile medii
lunare cele mai mici cad in februarie la campie (28,2 mm la Potlogi si 30,3 mm la Titu) si deal
(22,1 mm pe culmile cele mai inalte). Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au atins 95,6 mm
la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Gaesti (13 iulie 1941), 190
mm la Bilciuresti (29 iunie 1928), 155,6 mm la Targoviste (1 iulie 1924) si peste 110 mm pe
muntii inalti.
Stratul de zapada
Stratul de zapada prezinta o discontinuitate accentuata in partea joasa a judetului si o mare
stabilitate in cea inalta. Durata medie anuala este mai mica de 50 zile la campie si mai mare de
215 zile pe culmile montane cele mai inalte. Grosimile medii decadale ating in ianuarie si
februarie la campie valori de pana la l0 15 cm, iar in ianuariemartie, la munte valori de pana
la 30 50cm.

Apele de suprafata
Reteaua hidrologica din judetul Dambovita apartine la doua sisteme hidrografice distincte: cel
al Ialomitei, in jumatatea de nord-est, si cel al Argesului in jumatatea de sud-vest. Densitatea
retelei de rauri variaza intre 0,5 si 0,8 km/km2 in zona montana, intre 0,3 si 0,5 km/km2 in zona
subcarpatica si intre 0,3 si 0,4 Km/Km2 in zona joasa. Raul Ialomita izvoraste de pe versantul
sudic al masivului Bucegi si paraseste teritoriul judetului in amonte de confluenta cu raul
Cricovul Dulce, avand o suprafata de bazin de 1208 km2 si o lungime de 132 km. Panta medie a
raului pe teritoriul judetului este de l7,5%. Raul Arges, ale carui izvoare se gasesc pe versantii
sudici ai Muntilor Fagaras, strabate judetul pe o lungime de 47 km, la intrarea in judet avand o
suprafata de bazin de 3590 km2 si o lungime de 130 km, iar la iesirea din judet o suprafata de
3740 km2 si respectiv lungimea de 177 km. Panta medie a raului pe sectorul aferent judetului
este de l,65 %. Cel mai important afluent al Argesului este Dambovita care are la intrarea in
judet o suprafata de bazin de 636 km2 si o lungime de 67 km, iar la iesire o suprafata de bazin
de 1120 km2 si o lungime de 157 km, confluenta cu Argesul fiind insa in afara judetului
Dambovita. Interfluviul dintre Dambovita si Ialomita este drenat, in zona de campie de
Colentina si Ilfov, afluenti ai Dambovite,i cu care se uneste in judetul Giurgiu. Un alt afluent
important al raului Arges este Sabarul, care isi culege apele de pe teritoriul judetului Dambovita
si pe care il paraseste in apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafata de bazin de 740 km2
si o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a judetului este drenata de raurile din zona
superioara a bazinului Neajlov, afluent al Argesului, cu care confluenteaza in judetul Giurgiu.
Debitele medii multianuale specifice variaza pe teritoriul judetului intre 20 l/s*km2 in zona
inalta a Muntilor Bucegi si 5 l/s*km2, in zona de campie din sud. Debitul mediu multianual al
Ialomitei la Baleni, situat imediat in amonte de confluenta cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s,
al Argesului, la intrarea in judet, de 39,5 m3/s debit care variaza nesemnificativ pana la iesire
al Dambovitei, la intrarea in judet de, 10,1 m3/s, iar la iesire de 11,8 m3/s. Pe raurile ale caror
bazine de receptie se afla integral sau in majoritate in zona inalta, cum ar fi de exemplu Ialomita
la statia hidrologica Moroeni si Dambovita la statia hidrologica Malu cu Flori, volumele maxime
de apa pe anotimpuri se scurg obisnuit primavara (aprilie-iunie), iar cele minime in iarna
(decembrie-februarie) reprezentand in medie cca. 40-50 % si, respectiv 10-15 % din cele anuale.
Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul judetului Dambovita. in campie, sunt
amenajate o serie de iazuri si helestee (Nucet, Comisani, Bungetu, Baleni) de importanta locala.
in bazinul superior al Ialomitei, in amonte de Cheile Orzei, se afla lacurile de acumulare Bolboci
si Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Doicesti si Moreni. in zona Pucioasa
exista un lac de acumulare, avand in aval o pastravarie si functie turistica.
Apele subterane
Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dambovita depind de gradul de
permeabilitate, cat si de grosimea si extensiunea rocilor care le inmagazineaza. Astfel, rocile
compacte din zona montana sunt in general impermeabile pentru o buna parte a muntilor
Leaota si Bucegi. Totusi, abundenta si permanenta izvoarelor dovedeste existenta apelor
freatice, dar acestea sunt acumulate in depozitele de panta si de la baza versantilor. O situatie
mai aparte prezinta conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate
mai mare fata de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. in
zona de munte nu putem vorbi de prezenta stratelor acvifere de adancime. Depozitele
constituente din zona subcarpatica au diferite grade de permeabilitate, in functie de natura lor.
Exista strate acvifere locale in depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile din formatiunile pliocene
si pleistocene inferioare. Trebuie sa remarcam faptul ca prin infiltrarea apelor superficiale in
depozitele mio-pliocene, acestea sufera de cele mai multe ori un proces de mineralizare
accentuata si apar, sau sunt intalnite in foraje, ca ape minerale cu importanta mare pentru
economia judetului. Interfluviul dintre Dambovita si Arges, exceptand luncile celor doua rauri,
este alcatuit din depozite de pietrisuri si nisipuri cu o permeabilitate buna. in coltul sud-vestic al
judetului, la sud de lunca Argesului, in sectorul aferent Campiei Gavanu-Burdea, apele freatice
au conditii foarte bune de inmagazinare, pietrisurile si nisipurile stratelor de Fratesti fiind
prezente la o mica adancime sub cuvertura de loess. Aceleasi depozite cu o granulometrie
foarte favorabila infiltratiei si deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se intalnesc si in
luncile Argesului si Dambovitei pe intregul traseu din judet si de pe valea Ialomitei in avale de
Pucioasa.

4. Fondul turistic cultural-istoric/Fondul turistic etnografic si folcloric

Judeul Dmbovia se poate mndri cu o remarcabil tradiie cultural. Mnstirea Dealu,
ctitorie a lui Radu cel Mare, domnitor al rii Romneti (1495-1508), a fost unul dintre
primele leagne culturale ale rii. Aici a vzut lumina tiparului prima carte n anul 1508, la doar
50-60 ani de la
descoperirea tiparului. Tot la Mnstirea Dealu, Petru Cercel, voievod umanist (1583-1585), a
nfiinat prima curte literar,
dup model occidental. La Trgovite dinuie celebrele ruinuri ale curii domneti,
cntate de mari poei paoptiti. Aici, poeii Vcreti au pus bazele limbii literare moderne i
s-a nscut primul act de
normare al limbii romne, graie lui Heliade Rdulescu. n apropiere de Ghergani, se afl
conacul i parcul dendrologic Ion Ghica, n curs de amenajare i restaurare n circuitul
cultural.
La Potlogi, la doar 49 km de Trgovite, se afl n plin proces de restaurare finanat din fonduri
europene,
Palatul Brncovenesc, monument de arhitectur medieval romneasc de mare valoare,
construit de domnitorul Constantin Brncoveanu n anul 1698.
n punctele de atracie ale judeului Dmbovia se nscriu numeroase vestigii istorice i
monumente de art din patrimoniul cultural romnesc, dar i peisajului zonei cu pitorescul
vilor Dmboviei si Ialomiei, numeroasele forme carstice (Petera Ialomicioara, Cheile
Znoagei, Cheile Ttarului, etc.) i frumuseea masivelor Leaota i Bucegi. De asemenea,
staiunea balneoclimateric Pucioasa atrage nc numeroi turiti la odihn i tratament.

5. Baza materiala/Fondul turistic biogeografic
Judeul Dmbovia dispune de importante resuse balneare, valorificate n prezent prin
staiunea
Pucioasa, recunoscut ca staiune de interes naional prin Hotrrea de Guvern nr. 852 din
2008.
Izvoarele de pe raza oraului Pucioasa sunt exploatate nc din secolul XIX i sunt recunoscute
pentru proprietile curative n afeciuni precum reumatismele, afeciuni post-traumatice,
afeciuni respiratorii sau dermatologice (Universitatea Valahia, 2005).

Sunt de menionat i izvoarele srate-iodurare-bromuroase de la Vulcana Bai ce nregistreaz
cea
mai mare concentraie de iod dintre toate resursele balneare din ar. Acestea prezint
proprieti
curative n stri pre-artrorice, reumatismale, afeciuni ale sistemului nervos periferic, ale
tubului
digestiv, metabolice, ginecologice i boli de nutriie (Universitatea Valahia, 2005). Pe lng
acestea, se remarc i izvoarele de ap srat i sulfuroas de la Bezdead. Aceste izvoare (de la
Vulcana Bi i Bezdead) nu sunt valorificate n prezent iar comunele pe raza crora se situeaz
nu dispun de infrastructura necesar pentru acest lucru. n schimb, ambele surse sunt foarte
apropiate de staiunea Pucioasa.

Staiunea Pucioasa este relativ uor accesibil cu transport rutier (DN 71) fiind situat la 22 km
la nord de Trgovite dar i prin conexiune direct de tren (Bucureti Trgovite Pucioasa).

Oportunitatea valorificrii potenialului turistic al staiunii este certificat prin desemnarea
acesteia ca staiune de interes naional i trebuie privit din perspectiva recentului Masterplan
Naional pentru Dezvoltarea Turismului Balnear (MDRT, 2009). Staiunea dispune de o extins
infrastructur turistic (de cazare, tratament) i un valoros patrimoniu construit. Resursele
balneare sunt complementate de contextul propice unor tratamente climaterice.
Beneficiile climatului local, la care contribuie n special fondul de pdure extins, este recunoscut
nc din perioada interbelic pentru localiti precum Moroeni i Bezdead, n primul dintre ele
fiind situat i unul din cele mai importane i vechi sanatorii din ar. Aceste resurse cresc
atractivitatea acestor localiti ca destinaii de relaxare i locaie pentru construirea de
reedine
de vacan.

Serviciile turistice de baz se refer n primul rnd la serviciile de cazare i alimentaie.
Din punct de vedere al serviciilor de cazare, majoritatea structurilor de primire turistic sunt
clasificate la un nivel calitativ de 2-3 stele sau 2-3 margarete (Universitatea Valahia, 2005).
n cazul oraului Pucioasa, localitatea cu cea mai mare capacitate de cazare turistic, sunt
preponderente serviciile de cazare n structuri mari i pstrarea formei publice de proprietate
pentru o proporie nsemnat a capacitii de cazare. Implicaiile acestui fapt sunt capacitatea
sczut de investiii pentru mbuntirea calitii serviciilor turistice, ngreunat i de mrimea
efortului investiional necesar pentru modernizarea unor structuri de o dimensiune att de
mare.
O alt consecin este limitarea accesului la alte tipuri de public, cu venituri mai mari i nevoi
mai sofisticate, ce ar putea constitui o cerere i pentru alte servici turistice adiacente i
generatoare de venit n comunitate.
n cazul municipiului Trgovite, focus-grupul organizat n cadrul consultrilor din procesul de
elaborare a strategiei a relevat un grad de insatisfacie important legat de calitatea serviciilor
de
cazare turistic din ora din partea partenerilor agenilor economici sosii n ora n vizite de
afaceri. S-a menionat faptul c o bun parte din aceti poteniali vizitatori sunt transportai
pentru cazare napoi n Bucureti sau alte locaii apropiate. Prin urmare, se identific un grup
latent de poteniali turiti (de afaceri) ce ar putea fi atrai n ora, n condiiile modernizrii
structurilor de primire turistic. Avnd n vedere profilul sociologic potenial al acestui tip de
turist, se poate preconiza, n linie cu aceast tendin, i un potenial de cretere de produse
turistice adiacente (tururi la obiective turistice din jur, etc).

Problemele de accesibilitate sunt desemnate ca fiind principala deficien semnalat de turitii
romni. Acest element este ilustrat foarte bine n cazul judeului Dmbovia pe teritoriul cruia
se situeaz cel mai vizitat sit montan din ar, dar fr s se asigure o bun conexiune, prin
infrastructur rutier, cu restul judeului. Platoul Bucegi este accesat n procent covritor prin
staiunile de-a lungul Vii Prahovei i n consecin asociat imaginii turistice mai degrab a
acestor staiuni dect a judeului de care aparin.

Accesibilitatea redus ctre Platoul Padina / Bucegi, nu trebuie ns considerat exclusiv ca o
cauz a lipsei de aciune sau resurse necesare pentru remedierea acestei deficiene. Este un
fapt
corelat i cu un element de fezabilitate (distanele de acces ctre cele mai apropiate zone
locuite
din Jud. Dmbovia sunt mult mai mari dect ctre cele din Jud. Prahova) precum i caracterul
de
arie natural protejat a zonei.

Accesibilitatea ctre platoul Padina va fi ameliorat considerabil, o dat cu extinderea i
modernizarea sectoarelor aferente din drumurile DJ 713 i DJ714 (confom PUZ Padina), n curs
de implementare. Este ns necesar a se gsi un echilibru ntre asigurarea unui nivel de
accesibilitate corelat att cererii (valoarea investiiei raportat la numrul preconizat de
vizitatori,
cu asigurarea un grad de siguran i confort al drumului) ct i capacitii de susinere a
afluxului de turiti a zonei vizate.

Din perspectiv strategic, planurile de extindere i modernizare a infrastructurii rutiere n zon
urmresc conectarea Platoului Bucegi, ca bazin turistic specializat pe infrastructura sportiv i
de
agrement, ctre celelalte trei bazine turistice mari din jurul Masivului Bucegi (salba de staiuni
montane de pe Valea Prahovei, aria Braov Poiana Braov i Bran-Moeciu). Acest proiect
necesit n primul rnd o coeren de iniiativ i viziune ntre cele trei judee vizate
(Dmbovia,
Braov i Prahova) i o colaborare esenial cu autoritile de mediu i administrare a ariilor
protejate.

Un grad mai sczut de accesibilitate se nregistreaz i n siturile de interes situate pe cursul
superior al Vii Dmboviei, spre punctele de acces ctre Munii Leaota. Aceasta ax de
transport i comunicaie este secundar principalelor rute de conexiune din jude, izolarea
impus de acest fapt diminund expunerea acestor zone la un flux constant i semnificativ de
oameni, printre care s-ar putea numra i poteniali turiti. Zona este astfel mai puin
cunoscut i limitrof fa de celelalte obiective importante ale judeului. Dintr-o alt
perspectiv ns, acest lucru nu ar reprezenta neaprat un impediment n cazul poziionrii pe
un segment de ni cu profil agroturistic, cu un flux de turiti mai sczut dar fidel. Este
necesar, de asemenea, o colaborare foarte bun cu judeul Arge dat fiind c punctul favorabil
de acces ctre zona
ecotoristic Leaota (vizat n Planul Urbanistic Zonal redactat pentru aceast arie) trece prin
acest jude.

RUNCU
Fondul morfoturistic
u. Relief glaciar: -
v. Relief de calcare si conglomerate : -
w. Relief vulcanic -
x. Relief carstic: Runcu: Cea mai mare suprafa a comunei Runcu este acoperit de
pduri, ncepnd cu pantele unor dealuri cunoscute i terminnd cu munii ce o domin
n partea de nord i nord-est.
m. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice: Runcu:
are un climat specific de munte cu nuane de tip alpin, la peste 1.800 m i de tip
subalpin, cu caracter de adpost, n lungul vii i n bazinele depresionare.
n. Repartizarea bioclimatelor: Runcu: -bioclimatul n bazinul Ialomiei superioare este
stimulativ-excitant pe plaiurile montane i tonic de curare pe vi i pe bazinete, fiind
caracterizat prin presiune mic, puritate ridicat a aerului care este lipsit de praf i alergeni
i n acelai timp bogat n radiaii ultraviolete i cu ionizare ridicat. n aceste condiii,
aeroterapia este indicat tuturor categoriilor de turiti, bioclimatul ialomiean putnd
contribui la meninerea i fortificarea strii de sntate, la prevenirea i corectarea unor
mbolnviri i disfuncii, precum i la reconfortare dup surmenaj i stres;
o. - clima Ialomiei superioare, prin elementele constituente asigur condiii pentru
concretizarea activitilor recreative n aer liber ce stau la baza practicrii de facto a tuturor
formelor de turism aferente zonelor montane;
- toate ariile depresionare au un climat favorabil dezvoltrii unor activiti turistice
de sine stttoare, pe tot parcursul anului ariile cele mai favorizate fiind
Petera i Padina, dar i Leaota.

y. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale: Runcu: Reeaua hidrografic
este dominat de prul Ialomicioara ce izvorte din masivul Leaota i care, pn la
intrarea n comun, mai primete n albia sa cteva praie formate pe pantele
nlimilor Vacii, Marginea Domneasc i Valea Orlei.
z. Suprafete lacustre:
aa. Retea hidrografica:

Fondul touristic biogeographic
cc. Fitocenoze/asociatii vegetale majore: Runcu: fag, gorun i stejar, dar i de cire,
mesteacn, carpen, tei, paltin, jugastru i frasin.
dd. Fond cinegetic si piscicol: Runcu: iepurele, cprioara, mistreul, lupul, dihorul, rsul,
cerbul i ursul; ulii, ciorile, corbii, mierlele, porumbeii slbatici, ciocnitoarele,
vrbiile i graurii.
ee. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva:
ff. Situri,rezervatii, areale natural protejate;
Runcu: acvila de piatr i acvila gulerat

o. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva: Runcu: Biserica, cu cele
trei hramuri, Sfntul Ierarh Nicolae, Intrarea Maicii Domnului n Biseric i
Duminica Tomii - n memoria ctitorului Toma iaconescu monument istoric
datnd din perioada 1844-1846, Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul
Bdeni cel mai vechi monument istoric, datnd din 1820 (biserica a fost
reparat n 1880), Biserica cu hramurile Adormirea Maicii Domnului, Sf.
Ignatie din satul Piatra de asemenea monument istoric care dateaz din
perioada 1844-1845, Casa Elena Ciurea, din satul Silitea (sec. XIX).
p.
q. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale : Runcu: Biserica, cu cele trei hramuri,
Sfntul Ierarh Nicolae,

bb. Complexe de arihitectura rurala
cc. Tehnica traditionala
dd. Ocupatii traditionale: Runcu: morritul, prelucrarea crnii i a laptelui, prelucrarea
pieilor-cojocritul, precum i prelucrarea lemnului i a pietrei.
ee. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice

48. Baza materiala
ee. Baza de cazare
ff. Baza terapeutica:
gg. Baza de agreement si spatii verzi
hh. Amenazari pentru sporturi de iarna: ski
ii. Baza de alimentatie publica

o. Cai de comunicatie: Runcu: Principala cale de acces n comuna Runcu este drumul judeean
DJ 712A ce strbate localitatea pe o distan de 10 km.
p. Mijloace de transport pe cablu:-

y. Relief glaciar: -
z. Relief de calcare si conglomerate : Situat in partea sud-vestica a Depresiunii Tarii
Barsei, golful depresionar Zarnesti-Tohan patrunde spre masa muntoasa, fiind bine
incadrata de masele
de orogen infatisate printr-un relief a carei linii de altitudine maxima este variata,
datorat atat tectonicii cat si eroziunii in timp.
In partea de sud apare un puternic contract hipsometric, unde depresiunea este
dominata de aspectul viguros al Pietrei Craiului si Bucegilor,
cu relief grefat pe sinclinale suspendate ce trec de inaltimi in jur de 2.000 m
altitudine. In nord, masivele Tapu (1.640 m) si Ciuma (1.630 m) ca si
restul muntilor Persani sudici au altitudini mai mici, cu consecinta unui contrast
izbitor.
Contactul dintre depresiune si rama de orogen se distinge cu precizie,
evidentiindu-se prin contrastul geo-morfologic, ca si aspectul diferit al solurilor,
florei si topoclimei. Eroziunea diferentiata scoate mai pregnant in evidenta cele
doua unitati. In general, zona de contact se caracterizeaza prin frecventele
intrepatrunderi ale celor doua unitati morfologice, adica munte si depresiune.
Pantele sunt intr-o dezvoltare morfologica. La actiunea de degradare a versantilor
au contribuit si despaduririle efectuate in trecut.
Numeroasele izvoare, care apar la contactul cu masa de conglomerate din partea
superioara, cu rama de orogen, inlesnesc dislocarile acestora.

aa. Relief vulcanic -
bb. Relief carstic

p. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice:
Climatul localitatii Zarnesti prezinta caracteristicile unui climat submontan de
tranzitie, cu temperaturi medii ale aerului mai scazute in vatra localitatii decat in
sesul Barsei, dar mai ridicata in zona montana inalta a Pietrei Craiului, similar cu
nivelul celor din Bucegi si Fagaras

q. Repartizarea bioclimatelor depinde de pozitia sa in teritoriu si se caracterizeaza
prin altitudinea si configuratia teritoriului (dominata de treapta inalta si
mijlocie a muntilor inconjuratori-fragmentati cu vai adanci, multiple dispozitii de
versanti), la care se mai adauga influenta covorului vegetal (padurile masive,
ori stancariile golase ale piscurilor alpine). Toate acestea, pot corecta sau influenta
factorii climatici, intr-o mai mica masura, in stricta dependenta insa sub
efectul circulatiei generale a atmosferei la nivelul tarii

bb. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale
cc. Suprafete lacustre
dd. Retea hidrografica: Reteaua hidrografica a teritoriului orasului Zarnesti apartine
bazinului superior al raului Olt. Reteaua hidrografica este formata din paraurile:
Barsa,
Raul Mare, Valea Marului si afluentii lor.

Debitele medii anuale pot varia in functie de anumiti factori climatici cum ar fi :
cresterea substantiala a precipitatiilor sau reducerea acestora.
Intr-un an hidrografic mediu, la varsarea la nord-vest in Olt, volumul total de apa
este de aproximativ 95-100 milioane m3 de apa.
Raul Mare al Zarnestiului are o caracteristica deosebita, anume temperatura
constanta (6,5 grade C) pe tot parcursul intregului an !
- Prin Rasnov trece Raul Ghimbasel

gg. Fitocenoze/asociatii vegetale majore: Speciile de arboret ce populeaza padurile din
raza localitatii Zarnesti in ordinea volumului ocupat, sunt urmatoarele : molidul, este
specia de baza,
ocupand 51% din paduri; bradul, ocupa circa 12% din paduri; fagul, ocupa circa 32%
din suprafata padurilor.

hh. Fond cinegetic si piscicol: In zona Zarnestiului intalnim fauna specifica de origine
central-europeana : cerbul, caprioara, ursul, porcul mistret, veverita,
jderul, rasul, gaita, cocosul de munte; cea de origine alpina: capra neagra, brumarita,
cinteza alpina si arctica: plononia, fluturele erebica epiphron, capra neagra,

Reptile : vipera comuna, soparla de munte, tritonul, gusterul, soparla de camp.

Dintre pasari, intalnim cinteza alpina, fisa alpina, zaganul, acvila de piatra si mierla
de piatra, cocosul de munte, cocosul de mesteacan,
ciocanitoarea, ierunca, acvila de munte, sorecarul, buha, huhurezul, mierla, pitigoiul
de munte.

Fauna ihtiologica prezenta in apele de munte au reprezentantul specific prin pastrav.
Alaturi de acesta mai apare zglavoaca,
boisteanul, iar in aval de Zarnesti, mai apare lipanul
hh.ii.
ii.jj. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva: Masivul Piatra Craiului Rezervatia
de ursi Libearty, Cheile Zarnestiului (Prapastiile Zarnestilor), Pestera Coltul Chiliilor,
Schitul de la Coltul Chiliilor
jj.kk. Situri,rezervatii, areale natural protejate

r. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva: Biserica Sfantul
Nicolae ,Biserica Nasterea Maicii Domnului, Biserica ortodoxa Intrarea Maicii
Domnului in Biserica
s. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale: Biserica ortodoxa Intrarea Maicii
Domnului in BisericaBiserica Reformata ,Conacul Marghiloman, construit in anul
1890

ff. Complexe de arihitectura rurala
gg. Tehnica traditionala
hh. Ocupatii traditionale: esturile i mpletiturile din ln au constituit ocupaii
tradiionale importante ale zonei, asigurnd att mbrcmintea, ct i cele necesare
interiorului rnesc, Meteugul mpletiturilor de nuiele s-a dezvoltat n zon n
special datorit specificului pomicol al teritoriului. Specifice sunt courile largi cu
mnere folosite la strngerea fructelor. Obiceiul este practicat n principal n
comunitile de pe malurile rurilor, care au acces direct la materia prim, nuielele
de salcie

ii. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice: Festivalul folcloric "Floare de
Colt" si "Zilele orasului Zarnesti"
Festivalul Naional de muzic Ecoul Piatra Craiului Tavi Blcu.
Trgul de toamn

56. Baza materiala
Complex turistic Alpin Plaiul Foii- 35 locuri
Complex Un biat i o fat 30 locuri
Complex Motorom 30 locuri
Plus numeroase pensiuni si vile
jj. Baza terapeutica
b. Baza de agreement si spatii verzi:
Echitatie, inchiriere biciclete, motorete, ATV-uri, plimbare cu caruta, cu sania trasa de cai, ski-
partie neamenajata, sala de sport, strand.,bowling, paintball, alpinism.
Exista un Centru de Informare Turistica in centrul orasului , precum si serviciul
Salvamont, ce dispune de doua cabane .

kk. Amenazari pentru sporturi de iarna: ski-partie neamenajat
ll. Baza de alimentatie publica: Restaurant Transilvania Zarnesti

q. Cai de comunicatie
In orasul Zarnesti se poate ajunge pe sosea cu masina proprie sau cu autobuzul, pe
calea ferata de la Brasov sau pe jos.
Din Brasov distanta este de aproximativ 25 Km pe DN 73 DN 73A, din Poiana
marului 7 Km pe DN 73A, din Sercaia 38 Km pe DN 73A,
din Bran 7 Km pe DN 73 DN 73A. Distanta pana in orasul Rasnov este de 10 Km pe
DN 73A, pana la Pitesti sunt 120 Km pe
DN 73, pana la Bucuresti pe DN 73 si DN 1 sunt aprox. 160 Km, pana la Sibiu sunt
aprox. 150 Km.

r. Mijloace de transport pe cablu

Malu cu flori si Pucheni

1. Fondulmorfoturistic
a. Relief glaciar: -
b. Relief de calcaresi conglomerate :MALU CU FLORI - Eocenul este larg raspandit in
zona studiata sub faciesul de Sotrile, cu grosime intre 500-1000 m si este constituita
din gresii calcaroase, in lespezi si placi, marne cenusii sistoase si argile cenusii verzui,
marne calcaroase de culoare galbui - alburii, marne calcaroase, rar gresii calcaroase.
Aceste depozite intra in constitutia geologica a culmilor deluroase din zona, iar
prin alterarea acestora, provocata de actiunea factorilor climatici au luat nastere
depozitele deluvial - coluviale
c. Relief vulcanic-
d. Relief carstic-
PUCHENI- campie subcoliniara
MALU CU FLORI- Padurile de foioase din jurul comunei, mai ales cele din nord ofera
surprize mari in orice anotimp, mai ales toamna

a. Caracteristiciclimaticesitopoclimatice care influenteazaactivitatiileturistice
b. Repartizareabioclimatelor
PUCHENI-Existena climei temperat-continentale pe teritoriu se motiveaz prin
faptul c paralela de 45 latitudine nordic reprezint nu numai jumtatea distanei
dintre Polul Nord i Ecuator, dar i dintre culmile Carpailor Meridionali i Cmpia
Romn, strbtnd teritoriul municipiului pe la nord, pe linia otnga-Doiceti-
Aninoasa. Zona este caracterizat de un microclimat specific urban, cu ierni blnde,
uneori prea blnde, i veri aproximativ rcoroase, cu o temperatur medie anual de
+ 9,9C (izoterma de + 10C contureaz limita nordic a cmpiei. Circulaia aerului
fiind slab, frecvent se produc inversiuni de temperatur. Numrul zilelor senine
este n medie de 110-120 / an, iar al celor acoperite de 120-140/an. Orientarea
nord-vest - sud-est a Vii Ialomiei i fragmentarea reliefului fac ca, vnturile din
nord-vest s aib o pondere de 23%, n timp ce vnturile din direcia nordic s aib
o frecven de numai de 37%.
MALU CU FLORI- Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin
urmatoarele valori:

temperatura medie anuala a aerului + 8-9 C
temperatura minima absoluta - 22 C
temperatura maxima absoluta + 37.2 C
precipitatii medii anuale 356 mm/mp
vanturi dominante NE-SV si NV-SE
adancime maxima de inghet 0.85 m

a. Sursehidrominerale, ape termalesitermominerale
b. Suprafetelacustre
c. Reteahidrografica-MALUL CU FLORI - Reteaua hidrografica este dominata de
raul Dambovita, care desparte comuna aproximativ in parti egale. Paraurile Valea
Larga si Valea Tunului sunt factori de risc natural (pericol de inundare) pentru unele
zone din intravilan
PUCHENI- comuna este strabatuta de apele paraului Valea Larga
a. Fitocenoze/asociatiivegetalemajore
b. Fond cinegeticsipiscicol
c. Specii/asociatiivegetale cu valoareatractiva

5. Fontulturistic cultural-istoric
a. Obiectiveistoricesi de arhitectura cu valoareatractiva
b. Vestigiisiobiectiveistoricesiarhitecturale
-MALU CU FLORI - La extremitatea nordica a comunei Cetateni, vecina cu Malu cu
Flori, peste raul Dambovita, pe o stanca greu accesibila se afla schitul rupestru
"Cetatuia lui Negru Voda", construita pe vremea lui Neagoe Basarab in a doua
jumatate a secolului al XVI - lea. In spatele schitului sunt resturile unei cetati din Evul
Mediu. In schit se gaseste singurul portret al legendarului Negru Voda. Concomitent
se pot admira frumusetile defileului Dambovitei sapat in ivirile flisului greso -
conglomeratic de sub Coltii Doamnei.
PUCHENI- Istorie, cultura si invatamant- Mare parte din locuitorii comunei, mai putin
din satele apartinatoare, sint la origine secui din oastea lui Mihai Viteazul, ramasi aici
dupa incetarea luptelor - vezi nume ca Hoaghea, Borosoiu, etc, care nu se gasesc in
alte localitati. In satul Varfureni au fost descoperite urmele unei asezari datand din
Epoca Bronzului.<br> Satele sunt atestate documentar inca din secolele trecute:
Pucheni la 1564, sat mosenesc - See more at: http://obiective-turistice.romania-
tourist.info/pucheni-dambovita--detalii#sthash.e2AAQRtR.dpuf
6. Fondulturisticetnograficsi folkloric
a. Complexe de arihitecturarurala
b. Tehnicatraditionala
c. Ocupatiitraditionale
d. Activitati cu functieturisticasimanifestarifolclorice- MALU CU FLORI- Comuna cu
conditii de gazduire nu tocmai buna, dar cu potential folcloric si etnografic bogat,
constituie in acelasi timp punct de plecare spre numeroase trasee turistice si
obiective de interes istorico - monumental

7. Bazamateriala

a. Baza de cazare- 192 hoteluri, vile si pensiuni PUCHENI
-MALU CU FLORI- Desi in prezent nu avem in comuna nici o unitate de cazare,
turistii sunt cazati la casele locuitorilor, de obicei primitori, unde pot beneficia de
toate serviciile necesare si unde se reintorc an de an, cei care au un potential
financiar mai ridicat si-au consruit aici adevarate vile sau case modeste ce reprezinta
refugiul din viata mondena.
b. Bazaterapeutica
c. Baza de agreement sispatiiverzi-MALU CU FLORI - Acestora li se adauga si oferta
omului, posibilitatea de relaxare, practicand vanatoarea si mai putin pescuitul
sportiv.
d. Amenazaripentrusporturi de iarna- PUCHENI< MALU CU FLORI- ski
e. Baza de alimentatiepublica

-PUCHENI-Cu reedina judeului are legtur prin drumul judeean 724 (care vine
de la Malu cu Flori) i drumul naional 72A (Cmpulung-Muscel-Trgovite). Pe calea
ferat, cea mai apropiat staie CFR este la Cmpulung.
b. Mijloace de transport pe cablu

Bucegi Leaota Piatra Craiului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bucegi Leaota Piatra Craiului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRUPA BUCEGI LEAOTA - PIATRA CRAIULU

Estimarea valorii turistice a obiectivelor turistice si unitatilor

S-ar putea să vă placă și