Sunteți pe pagina 1din 818

DUMITRU CONSTANTIN - DULCAN

IN CUTAREA SENSULUI PIERDUT


CREIERUL I NOUA SPIRITUALITATE
Cuvant inainte de Stela-Maria Ivane
Ediia a Ii-a revut i adu!it
"i#$
Clu%-Na&#'a( )**+
' Du"itru C#n,tantin-Dul'an
Editura EI-ON( )**+ Clu%-Na&#'a( ,tr.
Me'ani'il#r( nr. /+ Reda'ia0
tel12a3 *45/-667)/58 *7)+-*+/+*6 e-"ail0
edituraei9#n:;a<##.'#" Di2uare0 tel12a3
*45/-667)/58 *7)+-
*+/+*4 e-"ail0 ei9#ndi2uare:;a<##.'#"
=e>0
===.edituraei9#n.r#
De,'rierea CIP a ?i>li#te'ii Nai#nale a
R#"aniei CONSTANTINDULCAN(
DUMITRU
In 'utarea ,en,ului &ierdut 1 Du"itru
C#n,tantin-Dul'an. - Clu%-
Na&#'a
0 Ei9#n( )**+.
) v#i.
IS?N @7+-@74-7A7-655-4
B#i. )0 Creierul i n#ua ,&iritualitate. - )**+.
-IS?N @7+-@74-7A7-
65+-7
56A.+A6
C#&ert0 Cri,tian C<eu Edit#r0 Ba,ile
Ce#r!e Dan'u
Te<n#reda'tare0 Cri,tina ?rait
CUPRINS
Cuvant inainte de Stela-Maria Ivane 7
Cuvantul aut#rului ....)4
Ca&it#lul 6
N#ile i&#,tae ale 'reierului u"an )@
Cu" !andi"44
In2luena 2a't#ril#r &,i<i'i a,u&ra
neur#!eneei i neur#&la,ti'itii A4
Ca&it#lul )
I"&li'aii #nt#l#!i'e i 2inalitate in
neur#!ene i neur#&la,ti'itate 54
Ca&it#lul 4
Creierul i '#ntiina +@
Neur#2ii#l#!ia '#ntiinei @4
E3i,t # e3ten,ie a '#ntiinei din'#l#
de 'reierul u"anD 6*6
S&re # n#u tiin a '#ntiinei 6*/
Ca&it#lul /
Creierul i e"#iile 66A
Su>,tratul >i#'<i"i' al e"#iil#r 6))
Senti"entul de e"&atie 6)4
P,i<#l#!ia "uli"il#r 6)A
Addi'ia i ,enaiile EtariF 6)+
Ra,ul 6)+
Gri'a H 6)@
C<i"ia iu>irii 644
E"#ia "ui'ii 647
Si"ul "#ral in '#n'e&ia tiini2i' a'tual
6/6
Ca&it#lul A
C#ntiina de din'#l# de "#arte6/7
Ca&it#lul 5
Le'iile &,i<#l#!iei tran,&er,#nale 676
Ca&it#lul 7
Strile "#di2i'ate ale '#ntiinei 6+6
A&#,t#lul Pavel i 6+)
IeannedJAr' 6+A
Ia9#>?#<"e 6+A
Bi,ul anti'i&ativ K&redi'tivL 6@)
Ca&it#lul +
O"ul in 2aa reli!iei )*6
Pre,iunea E'ulturiiF &#&ulare a,u&ra "inii
)*5
intalnire 'u ne'un#,'utul )*@
Binde'rile &rin Sa'ru )67
Binde'rile de la L#urde, )6+
Mira'#lul de la Gati"a )))
Ia# deDeu, ..-. ))5
intr-un a,<ra" din India ))@
Mari t"duit#ri in i,t#rie )44
Ii,u,C<ri,t#,)4/
Mart#ri ai "ira'#lel#r )/)
S2antul Ne'tarie de la E!<ina )/4
Un "are "i,ter0 Ar,enie ?#'a )A)
C#n'luii a,u&ra vinde'rii &rin Sa'ru )54
Lu"ina de la S2antul M#r"ant din Ieru,ali"
)57
Ca&it#lul @
Creai#ni,"ul i ev#luia )77
Ca&it#lul 6*
Cria ,&iritual a #"ului "#dern )@A
Ca&it#lul 66
Averti,"ente din EeterF &entru # n#u
,&iritualitate4*A
Ca&it#lul 6)
Neur#te#l#!ia - # tiin a viit#ruluiD 467
Ca&it#lul 64
S#'ietatea( a,ti 446
Ca&it#lul 6/
L#n!evitatea in n#ua ,&iritualitate 4/@
E,te &#,i>il intinerireaD 4AA
Ca&it#lul 6A
Su!e,tii &entru ali"entaia viit#rului 474
Ce , "an'" 475
Relaia dintre ali"entaie i 'an'er 4+@
Ca&it#lul 65
S&iritualitatea i ,#'ietatea de "aine 4@@
?i>li#!ra2ie /66
CUBMNT NNAINTE
C#n!re,ul "#ndial de P,i<#,#"ati' de la
-#>e-Ia&#nia( din )**A(
'are a reunit ,#"iti tiini2i'e ale lu"ii a
'#n'<i,0 2r iu>ire i
iertare K!andire &#itiv( autenti'( de'iOL
&a'ientul nu ,e &#ate
vinde'a. E,te ne'e,ar a>#rdarea <#li,ti' a
#"ului i a >#lil#r
,ale.
#'ant.
#'ant( 'ate!#ri'( e,te i 'artea
&r#2e,#rului Du"itru C#n,tantin-
Dul'an( re&utat neur#l#! i &,i-<iatru r#"an(
'u a&le'ri 'lare ,&re
2a,'inantul d#"eniu al Gil#,#2iei tiinei(
Gil#,#2iei vieii( Gil#,#2iei
"#rii i Gil#,#2iei devenirii E2iinei intru
2iinF( 'u" ar 2i i,
C#n,tantin N#i'a.
#'ant e,te( in,( 'ul"ea a%un, in
Cun#atere de # ,erie de
tiine &arti'ulare de var2( intre 'are Gii'a
'uanti'( Ceneti'a de
ulti"a #r( P,i<#l#!ia de ,u''e, ,au
A,tr#2ii'a( i t#ate te &un
,eri#, &e !anduri. C'i 'e ne ,&un ele a'u"(
&rin 'er'ett#ri i
&r#2e,#ri de "ar'( de la Univer,iti 'ele>re
ale lu"ii( '#ntravine(
&ur i ,i"&lu( !andirii ve'<i 'u 'are a" 2#,t
#>inuii atata vre"e.
S'<i">rile ,-au &etre'ut in 'aiva ani d#ar.
P#i , nu ad"ii(
a>,#lut 'ate!#ri' a,ti( ' da' a'u" ni ,e
&ar SG ,au realiti
virtuale ,tranietile de 'are ,e l#ve,' &e
'a"&urile tiinei i ale
Candirii( inteli!enele lu"ii( "aine v#r avea #
e3&li'aie 'lar( iar
&#i"aine v#r 2i( &#ate( lu'ruri '#"uneD Sau
nuD Adevrul(
int#tdeauna( ,e nate din '#ntradi'ie(
'#ntea d#ar 'a el , 2ie
elul. Dar dru"ul 'tre el e,te( ,
re'un#ate"( 2a,'inantO
Din,&re tiin e3i,t a,ti &e Ma&a"#nd #
de,'<idere n#u(
lar!( 'uri#a, i re,&#n,a>il ,&re
&r#>le"ati'a e,enial a
#"ului( alt2el de'at ve'<ea '#n'e&ie - re't#r
de !andire( ,tri't
'arteian i d#ar ne=t#nian. Aler!and din
#ri#nt in #ri#nt #"ul
'are !andete &#ate avea a,ti( 'u
,i!uran( alt #&ti'( alt
de,'<idere i alte 'uri#iti.
Pr#2e,#rul Du"itru C#n,tantin-Dul'an e,te
unul din ,&iritele
lu"inate ale a'e,tui 'urent "#dern din !an
direa Ma&a"#ndului
tiini2i' 'are !raie >a!a%ului ,u
e3tra#rdinar de in2#r"aii din
tiinele &arti'ulare( in2#r"aii de ulti"
#r( te#reti'e dar i
e3&eri"entale( !raie 'un#aterii I,t#riei
tiinei i a I,t#riei
Gil#,#2iei( !ratie de,'<iderii "intii ,ale( dar i
a ,u2letului ,u
2ru"#, nelinitit( !,ete "#daliti 2#arte
intere,ante( inedite
'<iar( &entru a !andi 'u de"nitatea 'elui
'are Etie ' tieF
KT<eillard de C<ardinL i 'u inele,
-Neinele,ul.
A&le'area tran,di,'i&linar i tran,'ultural
K''i D-,a ,t&anete
'#n2#rta>il atat 'ultura #''idental 'at i
'ea #rientalL ,&re
ve'<ile &r#>le"e ale #"ului i ale u"anitii
in an,a">lu(
e,eniale de alt2el( e,te un "are 'ati!. C'i(
'ui a a%utat !andirea
2ra!"entar( i!n#rat re'i&r#' ,au
'#nte,tat re'i&r#' i
in'a&a>il , trea' la un alt &alier( "ai inalt(
de Cun#atere i de
CandireD
Aa 'u" Rev#luia Ilu"ini,"ului avea nev#ie
de ar!u"ente din
&artea tiinei vre"ii &entru a-l detr#na &e
Du"neeu( aa a'u"
"arile de,'#&eriri din tiinele &arti'ulare i(
"ai ale,( 'ele de
ulti" #r( vin i arat 'u" ve'<ile
ar!u"ente ,unt u>rede(
2ra!"entare i aeate &e un &alier t#tui
"#de,t de Cun#atere(
in 'are '#n'e&tul de Ein2#r"aieF i
E&r#!ra"areF ni'i ' e3i,tau.
Or( din'#l# de ev#luia din Natur i din'#l#
de ev#luia lui <#""#
,a&ien, r",e,e ECevaF.
Cine ,unte"D Cu" a" venit &e lu"e i de 'eD
Cu" ,-a 2'ut
ev#luia( ,&#ntan ,au diri%atD Unde ne du
'e"D Ce ,en, au t#ate
a,tea( re'te( 'are e,te ,en,ul vieiiD Care
e,te( de 2a&t( #ri!inea
vieiiD Dar a Univer,uluiD Ce e,te du& via(
t#tul ,au ni"i'D Un
lait"#tiv ,trve'<i( intre>ri &e,te intre>ri(
reluate 'u 2ie'are 2elie
de 'un#atere 'u'erit( ''i #"ul are
nev#ie de tiini2i' 'a ,
inelea!( &rea l-a u"ilit ve'<iul ada!iu
"edieval E'rede i nu
'er'etaF i &rea ,-a &relin, in,&re
ne'#nvin!ere r#lul e3'lu,iv al
inta"&lrii in ev#luie( 'el 'are l-a 2er"e'at
atat &e Dar=in. Un
lu'ru era 'ert0 "ai era ECevaF &u, in "aterie.
?a '<iar i in 'a"& -
Eulti"a 'r"idF.
ET#tul e,te vi>raieOF - a i, Gii'a 'uanti' i
a luat nite Pre"ii
N#>el( &unandu-ne ,eri#, &e !anduri. E dre&t
' ne-a luat un &i'
de ti"& , ne de"eti'i" i t#t ne "ai vine
, !andi" ne=t#nian(
ade,ea.
Te#riile n#iD
Se na,' ,u> #'<ii n#tri &rea ui"ii ade,ea
'a , &#at 'rede( #ri
&#ate ne ,&erie inaltul l#r #ri &#ate n#ul #ri
&#ate ,'<i">area aa
'u" ,-a inta"&lat( int#tdeauna de alt2el( in
I,t#ria tiinei i in
I,t#ria Gil#,#2iei.
Dar( 'at n#utate &#ate a>,#r>i un #"D i 'at
de de&arte ,e &#ate
a%un!eD - te &#i intre>a( '#ntrariat( uluit i
de,'u"&nit( '<iar in
a'e,te vre"uri 'and a" 2#,t >#">ardai
e3&#nenial 'u n#u( 'u
n#ul 'el "ai in,#lit( 'el "ai in'redi>il( de
'tre "inile 'ele "ai
,trlu'it#are ale #"enirii.
I"&#rtant e,te de,'<iderea "inii n#a,tre
'tre a'e,te t#rente de
n#u. I"&#rtant e,te 'uri#itatea( ve'<iul i
a'tualul "#t#r al
Cun#aterii tiini2i'e( a'ea E"irare in 2aa
lu'ruril#rF in ,en,ul in
'are v#r>ea Lu'ian ?la!a. I"&#rtant e,te 'a
Gii'a 'uanti'(
Neur#l#!ia( Ceneti'a A,tr#2ii'a(
P,i<#'i>erneti'a i alte tiine
&arti'ulare de "are e2erve,'en ai ,
rever>eree '#re't in
Gil#,#2ia tiinei( in '#n'e&ia n#a,tr de,&re
lu"e i viat tri>utar
in'( e dre&t( ar<eti&uril#r "e'ani'i,te de
!andire. I"&#rtant e,te(
2irete( i , nu ne l," &rea 2urai de
entuia,"ul( a>,#lut
e3&li'a>il( 'are , ne a&rind intr-atat
i"a!inaia in'at , vede"
'ul#rile e3&l#dand in %er>e i a'#l# unde e !ri
,au al>. Dar( t#t
2ii'a ne inva '-n 2#nd t#ate 'ul#rile la un
l#' nu-n,ea"n de'at
lu"ina al>.
Tri" a'u" un "#"ent in 'are "ulte din
'#"&etenele
"a&a"#ndului tiini2i'( 'ele "ai >riante( ,e
a&lea' , inelea!
i , e3&li'e 'uri#iti i ,tranieti 'e(
'ate!#ri'( ui"e,'( uluie,'(
#'<ea0 e3&erienele &,i<#l#!i'e
tran,&er,#nale( e3&erienele
"#ril#r 'lini'e( ale vinde'ril#r &rin "i%l#a'e
&,i<#l#!i'e ,au &rin
Sa'ru. Si!ur( &ri"ul !and 'are ii &#ate
a&rea viea
i"&#rtana de a de'ela '#re't intre &#ve,te
i realitate( ''i
,u>ie'ii &#t avea( 'at 'u&rinde( 2anteii(
i"a!inaie( e2e't
&la'e>#( >#li &,i<i'e( e3<i>ii#ni,"( v#r ,
atra! atenia ,au( &ur
i ,i"&lu( ,e %#a'. i a'e,t lu'ru nu e,te
del#' ,i"&lu &entru
'er'ett#ri.
Se v#r>ete ai in lu"e( t#t "ai "ult( de
&eri'#lul in'r'rii
e3'e,ive 'u ener!ie ne!ativ a &er,#anei(
dar i a &lanetei( d#vedit
ai 'a 'el "ai !rav ,tre,. Or( alturi de "arile
i ,tu&idele n#a,tre
!reeli( &#lurile de t#t 2elul0 '<i"i'e( 2ii'e(
radi#a'tive( &#luarea
'u ne!ativ a 'reierului n#,tru K,tre,uri( ur(
,enti"ente ne!ative
diver,eL e,te en#r"( 'a i &#luarea 'u
ne!ativ a Terrei(
#r!ani," viu i vulnera>il( 'u" ni'i nu
'redea". E3i,t te"eri( t#t
"ai e3&ri"ate( ' &ra!ul de ,u&#rta>ilitate
e,te &e 'ale , 2ie
atin,. O" - P"ant - C#,"#, P # le!tur
intrin,e' &uterni'(
e,enial i 'u 2eed->a'9. De 'e ne "ir"D
Marii iniiai i Reli!ia
v#r>eau de "ult de EO" - P"ant - CerF. Nu
ne "ai "ir".
I"&#rtant e,te , !andi" ,i,te"i'( !l#>al(
&re-di'tiv( dar i <#li,ti'
- '#re't adi'( '#"&le3itatea vieii( Natura
'ea ne'u&rin, i
EO"ul( a'e,t ne'un#,'utF( ''i( in' e,te din
&'ate adevrat
%ude'ata de val#are a lui Ale3i, CarreL
i( D#"nul &r#2e,#r univer,itar d#'t#r
Du"itru C#n,tantin-Dul'an(
re&utatul neur#l#! i &,i<iatru( 'u de,'<ideri
a"&le de 2il#,#2ia
tiinei( a,ta 2a'e. Cu # #ne,t a'uratee
tiini2i'( 'u
re,&#n,a>ilitate i de,i!ur( 'u 2#arte "ult
'ura%. Iar in,tru"entele
tiini2i'e adu,e ,unt de e3'e&ie i a&arin(
'lar( l#!i'ii <#li,ti'e(
!andirii ,u&eri#are( elevate( ,i,te"i'e(
<#l#!ra2i'e( inte!rat#are i
2urit#are - 'u" ,&une E&i,te"#l#!ia - de
Adevr. Setul
ar!u"entel#r tiini2i'e &u, la di,&#iie
"inii n#a,tre e,te >#!at(
variat( de ulti" #r( a&arinand di2eritel#r
tiine &arti'ulare( "ai
ale, de var2( i &r#venind din a">ele 'ulturi0
#''idental KEur#&a(
SUA( Canada( Ru,iaL i #riental KC<ina(
IndiaL. Ci di2erite( ai i'e(
dar nu di,%un'te intru Adevr( ''i ele(
'ul"ea( a,ti in'e& , ,e
a&r#&ie &rin 'eea 'e a2ir".
Marile intre>ri '#ntinu 'a un lait"#tiv0 de
'e ne nate"D De 'e
"uri"D De unde veni" i in'#tr# ne du'e"D
Marile e,ene ,unt
,u&u,e inter#!aiei i ai( 'a-nt#tdeauna( de
"arile ,&irite din
tiin ,au din Gil#,#2ie #ri de '#&ii. C'i i
unii i alii ,unt li&,ii de
in<i>iii( e3tre" de 'uri#i i 2#arte de,'<ii
&entru a'el( "ereu(
Ede 'eDF.
Nu tiu 'at Cun#atere ne e,te in!duit(
''i ,-a vut 'e a 2'ut
#"ul de,'<iand De,a!a U'eni'ului Br%it#r(
'and a &u, "ana &e
at#". Se vede 'e 2a'e( de%a( in !eneti'( ,e
vede 'u" tie i nu
tie !e,ti#na &uterea tiinei Mari 'e-i
'#n2er( 'ate!#ri'( # uria
2#r( 'e-">at( !adil vaniti i a&rinde
&ati"i.
C<inte,ena di,'ur,ului &r#2e,#rului Du"itru
C#n,tantin-Dul'an(
a3ul 'ru'ial al 2#arte intere,antei D-,ale 'ri
'are( 'u ,i!uran( va
,tarni vii di,'uii KAdevrul ,e nate din
"aieuti'OL e,te #"ul( dar
#"ul intre!( #"ul ,i,te" de ,i,te"e( #"ul
<#li,ti'( #"ul
,&iritualiat( vut 'u t#ate valenele ,ale
intrin,e'i( de le!tur0
P"antul P Natur( "ediu( ,#'ietate(
ali"entaie( <a>itat( 2a"ilie
i alte nev#i 2unda"entale i Cerul P
Univer,ul i a'el ECevaF(
ECinevaF( a'ea Inteli!en '#,"i' re!,it
in 2ie'are 2iin vie.
A'el ECevaF( ECinevaF( a dat '#ntiinei
n#a,tre un 'reier i
'reierului un '#r& - ,&une Du"itru
C#n,tantin-Dul'an - i el 'reierul
i ea '#ntiina K'are nu e,te d#ar #
e"anaie a 'reieruluiOL
'#ntr#lea 2ie'are "#le'ul i at#"( 2ie'are
'uant( 2ie'are
vi>raie.
Se 2a' re2eriri 'u ar!u"ente ,#lide la
re,ur,ele n#a,tre latente
adan' in!r#&ate in n#i( 'are a' neutiliate
K2#l#,i" d#ar 6*Q din
'reierul n#,truO Iar alte 'er'etri v#r>e,' de
d#ar )QL. Prin
i"a!erie "ental a'e,tea &#t 2a'e E"inuniF
in vinde'rile
,&e'ta'ul#a,e( '<iar i in >#lile in'ura>ile.
I"a!eria "ental
de'lanat i &u, la trea> &rin intenia
v#inei( &rin &er,everenta
re&etrii i in'rederea de&lin a reuitei(
de>l#'<ea a'e,te
re,ur,e a,'un,e0 'aliti( &#tente( !ene ,au
&ri de ADN 'e nu
erau utiliate i ar 2i &utut r"ane a,t2el &an
la "#arte.
Du"itru C#n,tantin-Dul'an v#r>ete de
>#!ia i &uterea "arelui
ne'un#,'ut 'are e,te Su>'#ntientul i 'are
de la Greud( Iun! i
Adler in'#a'e a 2#,t ne!at aiurea( de &rea
"ulte #ri. B#ina e,te
ERe!inaF( ''i( v#r>a D#"nului Adler
devenit le!e( 2iind' era de
2a&t le!e0 EIntre d#tare i v#in invin!e(
int#tdeauna( v#inaOF De
'eD Pentru ' v#ina( ,u,inut de #
"#tivaie 2er"( 'lar(
&er"anent i vie( de>l#'<ea t#'"ai
a'e,te 2#re latente( 'e a'
in n#i( in 2ie'are.
Dar 'enura '#ntiinei nu e,te int#tdeauna
>ene2i' 2iind' e,te
<rnit de "entalitatea e&#'ii i nivelul din
'li&a a'eea a
dev#ltrii Cun#aterii i a'u" e,te 'lar -
,&une &r#2e,#rul Du"itru
C#n,tantin-Dul'an 'u" &#t 2i >l#'ate a'e,te
re,ur,e. E,te >l#'at
a''e,ul la ,2era e3tra#rdinar a
Su>'#ntientului 'are ,t#'<ea
atat de "ulte in2#r"aii 'e n-au 2#,t in'
&r#'e,ate de C#ntient i
unele ni'i nu v#r 2i a''e,ate vre#dat. A'#l#
,unt in,'ri,e i
&r#!ra"ele 'u 'are a" venit &e lu"e(
re,ur,ele( 2#rele i 'alitile
n#a,tre latente de 'are( evident( nu ti"
ni"i'. A'#l# ,unt an,e
reale &entru vinde'ri( ,#luii la &r#>le"e(
'i ,&re Su''e,. Din
&'ate un intele'tual &rea ,#2i,ti'at i &rea
,'e&ti'( 'u !andire
d#ar 'arteian#-ne=t#nian( nu are 'u"
'rede a,ta( nu &#ate i(
de'i( ii anulea din ,tart an,ele de
vinde'are( de aut#de&ire
i( &#ate( de ,u''e,. E,te >l#'at( in a'elai
2el( i a''e,ul ,&re
Ca"&ul in2#r"ai#nal Univer,al i a,ta
in,ea"n( iari( # &a!u>
i"en,. C'i 2iina e,te le!at de ESur,a
&ri"arF( nu de!ea>a ,au
e3taiat &#eii 'ei !eniali 'and au ,'ri, '
#"ul e,te ,'ul&tura
S#arelui i a P"antului... Univer, - P"ant -
Cer ... Cer - P"ant i
tu ... A,ti ni'i un #" de tiin 'are
'un#ate 2ii'a 'uanti'(
!eneti'a de ulti" #r( P,i<#'i>erneti'a i
alte tiine( nu ,e &#ate
ind#i de deter"inarea n#a,tr '#,"i'.
Medi'ina tradii#nal
'<ine i 2il#,#2iile #rientale tiau a,ta de
A*** de ani( dar a&#i i
un 2il#n al 2il#,#2iei #''identale( i( evident(
Reli!ia.
ECeea 'e !andi"( a'el 'eva deveni"OF -
enun Du"itru
C#n,tantin-Dul'an un "are Adevr. C'i 2#'a
liarea &e 'eva(
adu'e intrea!a ener!ie a'#l# i( la nev#ie( #
ia din Ca"&ul
in2#r"ai#nal Univer,al. EUnde e,te !andul(
a'#l# e,te ener!iaOF S
"ai '#"ent" 'at !rei" a,ti 'and ne
&re#'u&( &er"anent(
"ai "ult !andul
C<inte,ena di,'ur,ului &r#2e,#rului Du"itru
C#n,tantin-Dul'an(
a3ul 'ru'ial al 2#arte intere,antei D-,ale 'ri
'are( 'u ,i!uran( va
,tarni vii di,'uii KAdevrul ,e nate din
"aieuti'OL e,te #"ul( dar
#"ul intre!( #"ul ,i,te" de ,i,te"e( #"ul
<#li,ti'( #"ul
,&iritualiat( vut 'u t#ate valenele ,ale
intrin,e'i( de le!tur0
P"antul - Natur( "ediu( ,#'ietate(
ali"entaie( <a>itat( 2a"ilie i
alte nev#i 2unda"entale i Cerul P Univer,ul
i a'el ECevaF(
ECinevaF( a'ea Inteli!en '#,"i' re!,it
in 2ie'are 2iin vie.
A'el ECevaF( ECinevaF( a dat '#ntiinei
n#a,tre un 'reier i
'reierului un '#r& - ,&une Du"itru
C#n,tantin-Dul'an - i el 'reierul
i ea '#ntiina K'are nu e,te d#ar #
e"anaie a 'reieruluiOL
'#ntr#lea 2ie'are "#le'ul i at#"( 2ie'are
'uant( 2ie'are
vi>raie.
Se 2a' re2eriri 'u ar!u"ente ,#lide la
re,ur,ele n#a,tre latente
adan' in!r#&ate in n#i( 'are a' neutiliate
K2#l#,i" d#ar 6*Q din
'reierul n#,truO Iar alte 'er'etri v#r>e,' de
d#ar )QL. Prin
i"a!erie "ental a'e,tea &#t 2a'e E"inuniF
in vinde'rile
,&e'ta'ul#a,e( '<iar i in >#lile in'ura>ile.
I"a!eria "ental
de'lanat i &u, la trea> &rin intenia
v#inei( &rin &er,everena
re&etrii i in'rederea de&lin a reuitei(
de>l#'<ea a'e,te
re,ur,e a,'un,e0 'aliti( &#tente( !ene ,au
&ri de ADN 'e nu
erau utiliate i ar 2i &utut r"ane a,t2el &an
la "#arte.
Du"itru C#n,tantin-Dul'an v#r>ete de
>#!ia i &uterea "arelui
ne'un#,'ut 'are e,te Su>'#ntientul i 'are
de la Greud( Iun! i
Adler in'#a'e a 2#,t ne!at aiurea( de &rea
"ulte #ri. B#ina e,te
ERe!inaF( ''i( v#r>a D#"nului Adler
devenit le!e( 2iind' era de
2a&t le!e0 EIntre d#tare i v#in invin!e(
int#tdeauna( v#inaOF De
'eD Pentru ' v#ina( ,u,inut de #
"#tivaie 2er"( 'lar(
&er"anent i vie( de>l#'<ea t#'"ai
a'e,te 2#re latente( 'e a'
in n#i( in 2ie'are.
Dar 'enura '#ntiinei nu e,te int#tdeauna
>ene2i' 2iind' e,te
<rnit de "entalitatea e&#'ii i nivelul din
'li&a a'eea a
dev#ltrii Cun#aterii i a'u" e,te 'lar -
,&une &r#2e,#rul Du"itru
C#n,tantin-Dul'an 'u" &#t 2i >l#'ate a'e,te
re,ur,e. E,te >l#'at
a''e,ul la ,2era e3tra#rdinar a
Su>'#ntientului 'are ,t#'<ea
atat de "ulte in2#r"aii 'e n-au 2#,t in'
&r#'e,ate de C#ntient i
unele ni'i nu v#r 2i a''e,ate vre#dat. A'#l#
,unt in,'ri,e i
&r#!ra"ele 'u 'are a" venit &e lu"e(
re,ur,ele( 2#rele i 'alitile
n#a,tre latente de 'are( evident( nu ti"
ni"i'. A'#l# ,unt an,e
reale &entru vinde'ri( ,#luii la &r#>le"e(
'i ,&re Su''e,. Din
&'ate un intele'tual &rea ,#2i,ti'at i &rea
,'e&ti'( 'u !andire
d#ar 'arteian#-ne=t#nian( nu are 'u"
'rede a,ta( nu &#ate i(
de'i( ii anulea din ,tart an,ele de
vinde'are( de aut#de&ire
i( &#ate( de ,u''e,. E,te >l#'at( in a'elai
2el( i a''e,ul ,&re
Ca"&ul in2#r"ai#nal Univer,al i a,ta
in,ea"n( iari( # &a!u>
i"en,. C'i 2iina e,te le!at de ESur,a
&ri"arF( nu de!ea>a ,au
e3taiat &#eii 'ei !eniali 'and au ,'ri, '
#"ul e,te ,'ul&tura
S#arelui i a P"antului... Univer, - P"ant -
Cer ... Cer - P"ant i
tu ... A,ti ni'i un #" de tiin 'are
'un#ate 2ii'a 'uanti'(
!eneti'a de ulti" #r( P,i<#'i>erneti'a i
alte tiine( nu ,e &#ate
ind#i de deter"inarea n#a,tr '#,"i'.
Medi'ina tradii#nal
'<ine i 2il#,#2iile #rientale tiau a,ta de
A*** de ani( dar a&#i i
un 2il#n al 2il#,#2iei #''identale( i( evident(
Reli!ia.
ECeea 'e !andi"( a'el 'eva deveni"OF -
enun Du"itru
C#n,tantin-Dul'an un "are Adevr. C'i 2#'a
liarea &e 'eva(
adu'e intrea!a ener!ie a'#l# i( la nev#ie( #
ia din Ca"&ul
in2#r"ai#nal Univer,al. EUnde e,te !andul(
a'#l# e,te ener!iaOF S
"ai '#"ent" 'at !rei" a,ti 'and ne
&re#'u&( &er"anent(
"ai "ult !andul
'el ru - an!#a,e( r>unri( "e,'<inrii(
!ri%i( ti'l#ii de-a
dre&tulD Ulti"ul !and inainte de a ad#r"i
e,te 'el 'e tre'e in
Su>'#ntient( 'are-l e3e'ut( aut#"at 'a &e
# '#"and
i"&la'a>il( ' e,te >ine ,au nu &entru
e"itent. Or( 'are e,te
a'e,t !andD Cri%a 2a'turil#r !rele( a
nereuitei KE&re'i, nu-"i
ie,eOFL( 2ri'a de &r#>le"ele a&,t#are la
'are( &ar'( nu le d"
de 'a&t K''i E&re'i, nu-"i ie,eOFL( !el#ii(
r>unri( invidii(
ran'<iuni( 2ru,trri( r>unri( "e,'<inrii(
ti'l#ii( 2ri'i - 2ri'i - 2ri'i
i ne2eri'iriO ... un 'aru,el de 2ri'i(
nein'redere i ne2eri'ireO ECeea
'e !andi"( a'el 'eva deveni"F - ,&une
Du"itru C#n,tantin-
Dul'an. P#ate inele&'iunea &#&ular( de
a'eea a i ,t#'at de
,e'#le0 EUn ne'a nu vine ni'i#dat ,in!urOF.
Da( ,unte" nite
an!#a,ai i nite ne2eri'iiO Sau( &#ate( nu
ne-a ,&u, ni"eni &an
a'u"( '#nvin!t#r 'at !rei"D i de 'e
!rei"D O"ul are nev#ie
de e3&li'aii( a,ta eO Sau a" 2#,t de &rea
"ulte #ri dea"!ii de
arlatanii 'are 'red tiina un >ulevard i &e
n#i nite tre't#ri "ai
u#r de &'litD Sau i-a" 'reut &rea "ult &e
2il#,#2ii 'are ne-au
,&u, ' nu"rul n#,tru 'r#"##"i' e,te
an!#a,a i nu S&eranaD
S&erana ne vine( de,i!ur( de la '#ne3iunea
'u a'el ECevaF -
ECinevaF 'are ,e re!,ete i-n n#i( &rin
,'anteia a'ea divin. Iar
n#ile de,'#&eriri &rivind &r#&rietile
'reierului( la 'are &r#2e,#rul
Du"itru C#n,tantin-Dul'an ,e re2er &e lar!(
'u '#n,e'ine de
ne>nuit( &#t 2i ar!u"ente &ere"&t#rii.
Oa"enii au 'reierul
&r#!ra"at 'a , 'read( ,&un re'entele
'er'etri in Neur#>i#l#!ie
din Suedia( Grana i Canada( ''i di,&un de
"i'r#"#le'ule(
,tru'turi i &#,i>iliti de re'e&tare a
in2#r"aiei tran,'endentale.
E 'lar i ,tati,ti'a a'tual( la nivel "#ndial0
'redin'i#i P +AQ(
atei P 6AQ( 'retini P 4AQ( "u,ul"ani
P )*Q( <indui P 6/Q( '#n2u'ianiti P 5Q(
>uditi P 5Q( iudai'i P
6Q.
Clar i ' ru!'iunea i 'redina ,unt re"edii
"ira'ul#a,e 'di
a'i#nea in 'reier 'a un an3i#liti' &u
terni' dev#ltand a'elai
'<i"i," '#ntra an3ietii - ,&un Ni'#la,
Rev#; i I,a>elle ?#urdial(
re&utai neur#>i#l#!i( 'are in )**A au 2'ut
v#!( de,'#&erind '
,&iritualitatea e,te &reent in 'reierul
n#,tru &rin in,i
,tru'turarea lui.
G#arte 'lar i 2a&tul0 E'#ntiina nu "ai &#ate
2i redu, nu"ai la
'ir'uitele neur#naleOF - ,&une &r#2e,#rul
Du"itru C#n,tantin-
Dul'an.
Sunt'un#,'ute(ai(e3&eri"enteletran,'enden
tale - ni ,e ,&une -
trite de #a"eni in ,tri tran,&er,#nale( de
'#ntiin "#di2i'at(
de "#arte 'lini'( ,ituaii a>,#lut 'uri#a,e
de a''e, la in2#r"aii
e3tra,en#riale. A'e,te e3&eriene &ar
in'redi>ile( &ar irai#nale(
ina''e&ta>ile da' le &riveti din un!<iul de
vedere al !andirii
'arteiene i ne=t#niene( >a( une#ri( '<iar
i alt2el. Dar ele(
a2l"( ,unt t#t "ai "ulte(8 ,e &etre' &e
di2erite "eridiane ale
!l#>ului( la &er,#ane de di2erite 'ulturi( "edii
,#'iale i
edu'ai#nale( de di2erite var,te i ,e3e.
Su>ie'ii ,unt '#"uni'ai i
,tudiai de ,&e'ialiti de "are 'redi>ilitate(
!raie !irului
'#"&etenei l#r &r#2e,i#nale - &re'iea
&r#2e,#rul Du"itru
C#n,tantin-Dul'an( #r a,ta e,te i "ai
intere,ant. Ce &#i , ,&uiD
S ne reint#ar'e"( 'a , ne ,alv" la
inele&'iunea i a">etul
,tr"#il#r latiniD KERui, 'u,t#diet
'u,t#de,DFD Ei 'ine ii va &i
&e &ani'iDFL. Nu( "ai >ine la EAdevrul e,te
'#&ilul ti"&uluiF.
i a&#i( e dre&t ' e3&eriene 'iudate ,unt
,e"nalate &e
t#tS&ar'ur,ul I,t#riei #"enirii i nu au 2#,t
elu'idate ni'i &an ai0
Ale3andru 'el Mare avea vi,e &re'#!nitive(
in'lu,iv de,&re a,ediul(
de "ai a&#i( al T;rului( la 44) i. C<ri,t#,8
"ira'#lele din ti"&ul
'ru'iadel#r( 'adavrele inta'te du& ani ale
un#r ,2ini(
&rei'erile 'e i ,-au 2'ut lui Na&#le#n
?#na&arte( 'iudeniile
&aran#r"ale ale lui C<arle, Di'9en,( 'ele>rul
vi, &re"#-nit#r al lui
A>ra<a" Lin'#ln( e3&erienele &aran#r"ale
Kin'lu,iv
de'#r&#raliareL a,u"ate '<iar de Cari Iun!(
"e,a%ul
e3tra,en#rial re'e&tat de T0 C<ur'<ill in
ti"&ul
>#">arda"entului L#ndrei( i 'are i-a ,alvat
viaa( rea'iile
&lantel#r la !andurile #"ului Ke2e'tul
?a'9,terL( ,tranietile
&#ve,tite de #a"eni in re!re,ie &r#!re,iv
<i&n#ti'( dete'tivii
&aran#r"ali 'are a%ut &#liiile un#r ri( 'u"
a 2#,t 'ele>rul
'larvt#r #lande Cerard Cr#i,et Kanii
6@7*L( ,#li'itat &e,te t#t in
lu"e( anu"ite '#in'idene ,tranii et'. et'.
et'( li,ta ar &utea 2i
lun!( intr-adevr( "ai ale, in ulti"ele
de'enii.
in' # dat - EAdevrul e,te '#&ilul ti"&uluiF.
S
S S
Du"itru C#n,tantin-Dul'an e,te &reent in
a'ea,t 'arte nu d#ar
'a #" de tiin de e3'elen( neur#l#! i
&,i<iatru( ,&irit elevat(
"inte i,'#dit#are i 'uri#itate te"erar( aa
'u" l-a" 'un#,'ut
'u t#ii i in v#lu"ul ,u Inteli!ena "ateriei(
'are a 2'ut v#!.
II !,i" in &ri"ele 'a&it#le 'u '#ndeiul de
,'riit#r( &lin de iu>ire(
re,&e't i !ratitudine &entru Ma"a ,a( Tatl
,u i ,atul ,u dintre
dealuri( &reentat 'u 2ar"e' i talent( aa
'u" era &e-atun'i(
,i">#lul ,atului r#"ane,'( de 2a&t( din 'are
t#i ne tra!e" ,eva(
''i( v#r>a lui ?la!a( t#i veni"( &an la
ur"( dintr-un ,at.
Satul a'ela( 'u "#rala ,a r#>u,t( 'u
inteli!enele ,ale
ne&relu'rate( dar autenti'e i a,'uite( 'u
>#!ia tradiiil#r i
'utu"el#r a>,#lut ,&lendide( 'u vi,ele i
,&eranele #a"enil#r
>le,te"ate , nu ,e i"&linea,' de'at(
eventual rari,,i"( &rin
'#&iii 'u n#r#'( iu>ii de Ur,it#arele ?une i
'are i-au du, la #ra( la
univer,iti i in >i>li#te'ile lu"ii. Ce 'urie
,u2letea,' &#ate 2i in
,tu'ul r#"ane,' &ierdut in ne!uri( 'ai
2ru"u,ee( 'at trud(
'at renunare i 'at ,a'ri2i'iuO P#i , nu
2a'i # &le''iune ,2i#a,(
&lin de re,&e't i real ad"iraieD
Ei( da ... ECerul in,telat dea,u&ra i Le!ea
M#ral in n#iF - ,&unea
-ant( &ar' anu"e &entru #"ul ,atului de
atun'i. C'i #"ul de la
#ra ai( de "ulte #ri "a<ala!iu n#t#riu '<iar
da' l#'uiete in
'entru( i'e ran%ind0 ECerul in,telat dea,u&ra(
ei iDF
S S S
De,tinul de 'er'ett#r( de ,'riit#r( de 2il#,#2(
'a de alt2el de 'reat#r
in #ri'are d#"eniu( nu iU6 ale!i( te ale!e el.
i ni'i nu te &#i #&ri
, nu de,'<ii ui 'and le vei in'<i,e in 2a.
Nu &#i ni'i eluda
di"en,iunile( dei nu t#ate-, ale #"ului( ni'i
nu &#i #&ri ti"&ul in
l#'. Candirea 'a i Cun#aterea tre>uie , ,e
"ite( , ,e inale i
t#t nu-i de,tul de ,u,.
Du"itru C#n,tantin-Dul'an ,i"te( &er2e't(
a'e,te '<e"ri i le
#n#rea 2ru"#,( i"&linindu-le 'u #ne,ti
tatea tiinei de 'are
di,&une( 'u 'uri#itatea !andirii ,ale inalte i
'u d#rina de a ur"a
'alea drea&t. La# Vi ,&unea0 ECand #a"enii
&ierd 'alea
adevrat( ii &ierd virtutea( a&#i ii &ierd
drea&ta %ude'at ...F.
A&#iD $a#,ul. Or( a'u"( t#i avere i"&re,ia
de <a#, "#ral in lu"e(
de 'i in'ur'ate( dei ti" ai( atatea.
i t#tui( nu ti" "ulte0 din n#u lait"#tivul
'e e,te viaa i 'e e,te
"#arteaD Ce e,te a&aD De unde veni" i
unde ne du'e"D Care
e,te ,en,ul n#,tru in lu"eD Ce-n,ea"n
e3&erienele ,tranii
de,'ri,e de atatea &er,#aneD
i t#tui( ti" "ulte0 ti" 2ii' 'uanti'(
ti" ' t#tul e 'a"&(
'uant( vi>raie( ti" !eneti' &an la
!en#"( ti" ' ti"&ul e,te
>i#l#!i'( 2ii'( &,i<#l#!i' i '#,"i'( ti"
,i,te"e ,#lare(
!ala3ii(JUniver, entr#&ie i Univer,
ne!entr#&i'. ti" r,&unde( in
,2arit '#re't( &rin Pa,teur i ali >a'teri#l#!i
i viru,#l#!i( "ai n#i(
ve'<ii intre>ri "edievale de ,u'it "ini i
'are &rea i">e'il dea
dre&tul0 E'ai dra'i &#t ,ta &e # !"lie de
a'DF ti" de,&re
<#l#!ra"e i L#!i'a <#li,ti'( ti" de,&re
'reier ' e 2#l#,it 2#arte
redundant( ' neur#nii &#t , ,e na,'
"ereu( ti".... E "ultD E
&utinD S'ient#l#!ii ,&un0 EA,ti ,e tie "ai
"ult i "ai "ulte
de'at ,-a tiut vre#datOF OareD C'i( &e 'i
revelate Reli!ia i
"arii iniiai( "arile ,&irite din Orient i
O''ident( ,e &are ' tiau(
de"ult( nite e,ene de 'ali>ru( &e 'are a'u"
n#i le de,'#&eri"(
&e rand( ui"ii.
EDa' t#i "#r( in,ea"n ' a,ta ,e &#ate
2a'eOF -a">i" 'u
2il#,#2ul 'el 'u u"#r( 'a , ne inltur" 2ri'a(
''i( dei ,e t#t
"#are de "ii de ani nu ne-a" #>inuit 'u
a,ta. i #ri'at ar 2i #"ul
de ateu( 2iind' ,unt de,tui &e &lanet K6AQL(
t#at lu"ea( dar
a>,#lut t#at lu"ea( 'rede ,au "'ar ,&er(
in ,e'ret( ' lu'rurile
nu ,e ter"in ai'i. P#ate 'a , &ute"
,u&#rta viaa( 'a , &ute"
tri linitii( 'a , &ute" 2i 2eri'iiD Sau( v#r>a
D-lui Greud(
Su>'#ntientul n#,tru tie "ai "ulte i "ai
"ult de,&re "#arteD i
2iind' t#i vre" , ti" de,&re Biit#rul
viit#rului 'e vine
i"&la'a>il( ne "ir" ' in'er'" , 2a'e"
&ai ,au '<iar ,alturi(
, de,'<ide" ui( , 2#r" tainie ,e'rete(
, intr" &e !ea"( &e
<#rn( &e !aura '<eii ,&re a l"uri 'eva i '
&entru a,ta &une" la
>taie t#t 'e ne vine-n a%ut#r de,&re tiineD
Cat de,&re Reli!ie( ea ne-a #>inuit 'u !andul
' "#artea e,te 'ea
"ai i"&#rtant( e tre'ere 'tre ECevaF. De
a'eea 'ei "ai triti(
"ai an!#a,ai i "ai ne2eri'ii ,unt 'ei 'are
nu 'red. Ei ,e vinde'
"ai !reu i trie,' "ai &uin( ,&un ,tati,ti'ile
,eri#a,e.
De,i!ur( aler!and din #ri#nt in #ri#nt( #"ul
&#ate de,'<ide ai
n#i &#ri de Cun#atere( a&ar n#i intre>ri(
r"an in' i din 'ele
ve'<i de,tule. De 'e #a"enil#r >uni &are , li
,e inta"&le t#t 2elul
de lu'ruri rele( ,u2erine( u"iliri i
ne2eri'iriD - ,e-ntrea> i #"ul
,i"&lu i ,avantul( a>,#lut '#ntrariai. De 'e
,&re E3itu, #"ului ii
e,te dat , ,u2ere u"ilina ne&utinel#r de
t#t 2elul( in'lu,iv a
de"enel#r ,enile( de di2erite !rade( 'are-l
tran,2#r" nu d#ar
intr-# %alni' vi'ti"( dar ii i 2a'e ndri
de"nitatea &e 'are a
'#n,truit-# 'u !ri% # via( >a "ai "ult(
'<inuindu-i &e 'ei din %ur(
de #>i'ei &e 'ei 'are ii iu>ete "ai "ultD De
'e ura e,te "ai
,tat#rni' i "ai &reent de'at iu>irea( dei
t#i a" venit &e lu"e
intr-# 'li& de iu>ireD i( ,e &are( i'e
re&utatul neur#l#! Du"itru
C#n,tantin-Dul'an 'reierul n#,tru aa i e,te
,tru'turat &entru
iu>ire - ar"#nie - &a'e. Par' ni'i#dat in
devenirea 2iinei n-a
e3i,tat un a,e"enea >u!et uria i
"#n,tru#, de ur( ur
&er"anent( ur !r#a,( ur 'ran'en( 'u
,au 2r "#tivaie( ur
la t#ate nivelurile ,#'iale( in'lu,iv in 'elula
,#'ial - 2a"ilia.
In,tituia ',t#riei e,te a,ti in 'dere
li>er( tinerii nu "ai v#r
, ,e ',t#rea,'( 'ei 'are # 2a' div#rea
'at ai i'e Eiu>ire
eternF( '#&iii devin "ar'ai(
ne,u&rave!<eai i la di,&#iia
>unului &la' a a!re,iunii "edia( 'ea 'are a
luat-# ru rana( ,au a
,trii 'are-i Eedu'F( adu'and la lu"in
in,tin'te &ri"are de #
vi#len dra"ati' de"ult in!r#&ate in
under!r#undul ,&e'iei. De
'e ne >l'i"( in'#ntient( in t#t 2elul de
'rie0 de ener!ie( de
"aterii &ri"e( de a& dul'e( de ti"&( de ,'#&
et'( et'. i( &e,te
t#ate( 'ea "ai !rav - 'ria "#ralD ?anii
&lanetei( inteli!enele
&lanetei( ti"&ul #a"enil#r ei( ,e ,'ur! ,&re
#ri'e alt'eva. De 'eD
inl#'ui" 'iviliaia n#a,tr( la &r#&riu i la
2i!urat 'u # 'iviliaie de
&la,ti'( v#r>a re!retatului &r#2. Ce#r!e
Palade - laureatul N#>el(
urat i &eri'ul#a,( ''i( ,tri't# ,en,u(
,&unea D-,a( anual a&ar
A** de >#li n#i 'auate de ,tre,uri( in'lu,iv
de "a,ele &la,ti'e. Ce
r#,t au a">etul Ede &la,ti'F i ,enti"entele
Ede &la,ti'FD Intr-#
e&#' rev#lui#nar a '#"uni'rii ,unte" &e
&un'tul de a eua
t#'"ai in '#"uni'are. E2e't( &arad#3al i
'u"&lit( al "#dernitii(
a!l#"errii i !l#>alirii( Sin!urtatea( i
in,in!urarea ,unt
re,i"ite ai &e !l#>( 2#arte durer#, 'a i
alienarea &er,#anei( 'e
2a'e rava!ii. Sin!ur( in 2aa la&t#&ului ,u
#"ul ,e ,i"te i#lat intr#
lu"e virtual &e e'ran i( &ar'( t#t "ai
virtual alturi( la
,ervi'iu( in ,#'ietate( a'a,( >#">ardat de
un n#ian de in2#r"aii(
"a%#ritatea ne!ative i 2#arte "ulte inutile(
'are-l nu'e,'. Ni"eni
nu inele!e &e ni"eni( ni"eni nu are ti"&
&entru ni"eni( ni"eni
nu iu>ete &e ni"eni( ai i'e( ni"eni nu
'#"uni' ,in'er 'u
ni"eni( '#l#rat( 2ru"#,( ,en,i>il( 'u
in'r'tur a2e'tiv real( atat
de ne'e,ar 2iinei. Stre,ul e,te 'el 'are
'#ntea i >anulO Se3ul e
d#ar un ,&#rt( &rea ade,ea( de'#&ertat de
&#eie( r#"anti," i
2i#r( ''i in!erul nu te "ai &#ate atin!e 'u #
ari& i ni'i # 2ra"
de Cer nu "ai '#>#ar &e &"ant. Ni"eni nu
d ni"i'( ni"i' real(
ni"i' !rati,( ni"i' >un( ni"i' 2ru"#,. Or(
Le#n ?l#; are a'eeai
dre&tate0 ENi'i#dat nu ,e tie 'ine d i
'ine &ri"eteOF.
Cria "#ral de '#"uni'are( de iu>ire( de
&rietenie( de tandree(
de inele!ere( de '#"&a,iune( de re,&e't( de
,#lidaritate real &e
&rin'i&ii i idei i nu &e intere,e de "#"ent
,au &e >ani( 'ria de
#"ene,' - ,unt realiti dure 'are-i l#ve,'
ne'rut#r Univer,ul
tu interi#r. C'i t#ate ,unt nev#i
2unda"entale ale #"ului nu
de!ea>a in,'ri,e in Pira"ida lui Ma,l#= i
2r de 'are 2iina
,u2er( ,e 2ru,trea( Su&ereul ,e rev#lt( ,e
intri,tea i ,e
ne2eri'ete - ,&une P,i<#l#!ia de ulti" #r
i realitatea la i. Din
n#u0 la 'e >un t#ate a,teaD Cand 'e
'#ntea( 'u adevrat Ki a,ta
# ,i"te #ri'ine in &rea%"a "#riiL ,unt
iu>irea( inele!erea( &a'ea
,u2letea,' i S&erana.
Da( e,te nev#ie( '<iar "are nev#ie( de # '#n-
tiin n#u
,u&eri#ar( a #"ului i a lu"ii( # '#ntiin
,&iritualiat( i &ute"
2a'e a,ta da' vre". A" avea 2#ra i-a&#i
ni'i nu ,unte"( din
2eri'ire( ,in!uri 'u" ne-a" te"ut.
Stela-Maria Ivane D#'t#r in 2il#,#2ie
CUBANTUL AUTORULUI
A" &urtat in "inte a'ea,t 'arte 'aiva ani(
2r , indrne,' ,
# ,'riu. Era" '#ntient de #'ul &e 'are il va
&r#du'e( intr-# lu"e
'are nu e,te in' &re!tit , a''e&te u#r
un alt adevr de,&re
,ine( in a2ara 'elui &e 'are i l-a in,uit
tradii#nal( 'ultivat de
reli!iile 'la,i'e( de in,tru'ia '#lar i
i"&u, de e3&eriena
'#"un.
A v#r>i de,&re reli!ie( dar alt2el de'at ,e
'itete in 'rile
'#n,a'rate( in,ea"n , ,tarneti
nedu"erirea a 'el &uin d#u
'ate!#rii de 'itit#ri0 i &e 'ei 'e 'red la
"#dul tradii#nal i &e 'ei
'e nu 'red.
Cei 'e 'red la "#dul tradii#nal v#r 2i
,ur&rini , !,ea,'
de,'ri, # alt i"a!ine a Divinitii( aa 'u"
e,te ,u!erat de
ulti"ele e3&eriene i #>,ervaii venite din
la>#rat#arele #a"enil#r
de tiin. Du& 'u" v#" vedea( e,te
i"a!inea unui Du"neeu al
&'ii( al ar"#niei( al iertrii( al iu>irii &entru
intrea!a #"enire(
indi2erent de ra,( reli!ie( ,e3( ,tare ,#'ial
i nu al
di,'ri"inrii( al r>unrii i al #,tilitii
i"&#triva 'el#r 'are nu
'red ,au i"&rte,' alte "#daliti de
e3&ri"are ,&iritual. E,te
un Du"neeu ,ituat din'#l# de t#ate di,&u
tele te#l#!i'e( de
t#ate '#ntradi'iile ve'<il#r te3te 'are au
2#,t ade,ea inter&retate
&ti"a i &rtinit#r de'lanand 2urii 'are
nu # dat ,-au ,#ldat
'u r>#aie i lina% #ri>il a "ii de #a"eni. In
'artea ,a( Guri#ii
D#"nului( aut#rul( Ce#r!e, ?l#nd( ,'rie
de,&re di,&utele a>,urde
dintre 'at#li'i i <u!<en#i 'are au '#ndu, la
'arna%ul din
EN#a&tea S2antului ?art#l#"euF. O ,i"&l
di2eren de ritual ,au
de #&inie a 2#,t ,u2i'ient &entru a 2a'e ,
'ur! ,an!ele a "ii de
#a"eni( ne ,&une aut#rul 'itat.
A'eiai #a"eni v#r 2i &r#>a>il la 2el de "irai
, 'itea,' de,&re
eternitatea vieii la nivel de Univer,( "ani
2e,tat in in2inite 2#r"e
de re"ateriaiiare( aa du& 'u" e,te
,u!erat in de,'rierile
2'ute de ,u>ie'ii a2lai intr-# ,tare de
'#ntiin "#di2i'at i
'#n2ir"at &rin d#'u"entare( a'#l# unde a
2#,t &#,i>ilH 'a
realitate i,t#ri' trit.
Alii v#r 2i ,ur&rini ' eu( #" de 'un#atere
tiini2i'( &r#2e,#r
univer,itar( ad"it , v#r>e,' de,&re un
Du"neeu &e 'are tiina
#2i'ial il nea! 'u ve<e"en.
Tre>uie , &re'ie ' &er'e&ia "ea a,u&ra
Divinitii e,te a'eea
a unei inteli!ene vut i 'a ,ur, i 'a
#r!aniat#are i
'##rd#nat#are de Univer,( aa 'u" a"
de,'ri,-# in Inteli!ena
"ateriei. Mai "ult ,au "ai &uin( i tiina
a'ade"i' ad"ite
e3i,tena unei inteli!ene in
2un'i#nalitatea lu"ii vii( dar e,te
vut 'a e2e't al ev#luiei( aa 'u" a 2#,t
de,'ri, de Dar=in( i
nu 'a # ,ur, a a'e,tei ev#luii.
Eu ,unt !ata , a''e&t( ad littera"( t#ate
'#n'e&iile "ateriali,te
de,&re lu"e ale tiinei #2i'iale da' &#ate
#2eri un r,&un,
&ertinent( '#nvin!t#r( 2ie i nu"ai la
e3&erienele de,'ri,e in
a'ea,t 'arte. Nu a" &retenie "ai "ult. il
a,i!ur &e 'itit#r ' "ia"
in,uit '#ntiin'i#, t#ate n#iunile tiini2i'e
&redate in '#lile
&rin 'are a" tre'ut. ind#iala "ea a in'e&ut in
'li&a in 'are a" 2#,t
&u, in 2aa un#r e3&eriene i eveni"ente
'are nu "ai &uteau 2i
e3&li'ate &rin &ri,"a datel#r tiini2i'e
ve<i'ulate #2i'ial. Atun'i
a" inele, ' S<a9e,&eare avea dre&tate
'and &rin v#'ea lui
$a"let ii ,&unea lui $#raiu ' in Cer i &e
P"ant e,te 'u "ult
"ai "ult de'at "intea n#a,tr &#ate
'u&rinde.
Da' a 2i 2#,t ,in!urul "art#r al un#r
e3&eriene( , le nu"e,'
,tranii( &entru ' nu ,unt '#"une( "-a 2i
re,e"nat ind#indu-"(
&r#>a>il( de ,ntatea "ea "ental( dar
a,t2el de e3&eriene leau
avut #a"eni de tiin 'u un ,tatut
univer,itar in'#nte,ta>il( din
ari 'u un nivel de dev#ltare tiini2i'
>ine'un#,'ut( 'u" ,unt
SUA( An!lia( Dane"ar'a( Ru,ia et'.
A'eti #a"eni( "edi'i i &r#2e,#ri
univer,itari( trie,' i ,unt #
"rturie vie a 'eea au e3&eri"entat i au
vut. Din "#tive 'e nu
le detalie a'u"( '#n'luiile l#r ,unt i!n#rate
i neluate in ,ea"
de tiina a'ade"i'. De#'a"dat.
C#ntieni de i"&#rtana 2unda"ental a
'#n'luiil#r l#r &entru
inele!erea "#"entului i,t#ri' &e 'are il
traver,ea #"enirea i
in "#d de#,e>it &entru inele!erea
viit#rului ,u( ei i-au
i"&rtit #&iniile in lu'rrile tiini2i'e i
in #&erele &u>li'ate
a,u"andu-i ri,'ul de a a&are( 'el &uin
>iari( da' nu i de a 2i
rene!ai de 'tre a&rt#rii 2erveni ai
'#n'e&iei "ateriali,te
de,&re lu"e.
Pentru a 2i "ai 'lar in 'eea 'e d#re,' ,
e3&ri" a'u"( v#i &reenta
ai'i d#ar un ,in!ur e3e"&lu( 'el al
&r#2e,#rului univer,itar de
&,i<iatrie( ?rian L. Tei,,( 'are lu'rea la un
'entru "edi'al din
Mia"i KSUAL.
In 'artea ,a( Sa"e S#ni( Man; ?#die, KUn
,in!ur ,u2let( "ai "ulte
'#r&uriL( &u>li'at in anul )**/( de'i de,tul
de re'ent( tradu, i la
n#i de editura G#r W#u K)**5L( ?rian L. Tei,,
relatea deruta &e
'are a avut-# la in'e&utul 'arierei ,ale 'a
"edi' &,i<iatru 'and #
&a'ient 2r tul>urri &,i<#ti'e( a2lat intr-#
,tare de '#ntiin
"#di2i'at &rin <i&n# indu,( i-a relatat
de,&re le!tura
'aual dintre ,u2erina 'are a adu,-# la
'#n,ult i vieile ,ale
anteri#are. Sur&rin, de 'eea 'e aude( reali
ea ' ni"i' din
tiina in,uit la univer,itile Wale
i C#lu">ia nu il &#t a%uta in inele!erea
a'e,tui 'a. Re&etarea
ulteri#ar a edinel#r de tera&ie ii adu'e
in'#ntinuu date de,&re
lu"i de,&re 'are nu "ai aui,e ni'i#dat.
I"&re,i#nat de a'ea,t inta"&lare dat#rit
'reia are ,enti"entul
' &trunde intr-un univer, al "i,terel#r(
utiliea 'a "et#d de
inve,ti!aie a &a'ienil#r <i&n#a atat in
,en, re!re,iv( &entru a
le e3&l#ra tre'utul( 'at i &r#!re,iv( din
'uri#itatea de a te,ta
&#,i>ilitatea de &trundere in viit#r.
Studiile &e 'are le intre&rinde il '#ndu' la
'#n'luia ' "ulte din
>#lile a'tuale ii au 'auele in e3&eriene &e
'are >#lnavii le ,ituau
in alte viei( iar adu'erea l#r in "e"#ria
a'tual '#ntient le
#2erea i "i%l#'ul de vinde'are. Cu alte
'uvinte "#dul de
'#"&#rta"ent &reent '#ndii#nea
e3i,tena din viit#r( du&
'u" &reentul e,te '#ndii#nat de
'#"&#rta"entul din tre'ut.
P,tr" in ,u>'#ntientul n#,tru a"&renta
tutur#r er#ril#r din
tre'ut &an in "#"entul in 'are le
'#ntienti" i le inl#'ui" 'u
,enti"ente de re!ret i '#"&a,iune 2a de
'ei 'r#ra le-a" !reit(
ne ,&une Tei,,. E,te 'ert ' in
,u>'#ntienetul n#,tru ,unt
de&#itate a"intiri( e3&e-riene( en!ra"e
'are ne '#ndii#nea
!andirea( '#"&#rta"entul i rea'iile in
diver,e ,ituaii de 'are
nu ,unte" '#ntieni( nu ti" int#tdeauna in
'e i"&re%urri au
a%un, a'#l#. Prin indu'erea unei ,tri de
'#ntiin "#di2i'at( aa
du& 'u" &r#'edea Tei,,( ,e &er"ite
adu'erea a'e,t#r
en!ra"e din "e"#ria in'#ntient in lu"ina
'#ntiinei. Cenea
a'e,t#r en!ra"e in ti"&ul un#r viei din
tre'ut e,te d#ar #
alternativ de r,&un,. O alt alternativ ar
&utea 2i a'eea a
inv#'rii '#n'e&tului de ar<eti& 2#r"ulat de
C.C. Iun!( in virtutea
'ruia &,tr" in ,u>'#ntientul n#,tru ur"a
tutur#r
eveni"entel#r trite de !eneraiile 'are ne-au
&re'edat. Are "ai
&uin i"&#rtan 'e inter&retare #2eri"
a'e,t#r 2en#"ene.
C#n,e'ina l#r tera&euti' e,te 'ea 'are
e,te de reinut( r#lul l#r
in vinde'area unei ,u2erine &reente i
,e"ni2i'aia &e 'are # au
in edi2i'area viit#rului. tiind ' &rin &reent
ne '#ndii#n"
viit#rul( ni ,e #2er &#,i>ilitatea de a-l "#dela
&rin aut#'#ntr#lul
'#"&#rta"entului a'tual. EEra" entuia,"at(
ui"it i in2ri'#at(
ne ,&une ?rian L. Tei,,. Cine #are " va
'redeD Oare 'redea" eu
in,u"iD Era" ne>unDF
Mai de&arte( &#ve,tete ' i-au tre>uit &atru
ani &an 'e a avut
'ura%ul de a ,'rie de,&re a'e,t ,u>ie't. EMi-
era tea"( ,&une el( '
v#i 2i e3'lu, din '#"unitatea &,i<iatri'( dar
era" din 'e in 'e "ai
,i!ur ' 'eea 'e ,'riu era adevrat.F
P#ve,tea &r#2e,#rului univer,itar ?rian L.
Tei,, nu e,te ,in!ular.
E,te i &#ve,tea alt#r "edi'i i univer,itari
'a David R. $a=9in,(
Stani,lav Cr#2( Carl#, Tarter i "uli alii(
in'lu,iv a "ea. A'eleai
e3&eriene venite , r,t#arne '#n'e&ii
2#r"ate &rin in,tru'ie
univer,itar( a'eleai eitri( intre>ri(
ind#ieli i ri,'uri de a v#r>i.
Gr e3'e&ie( "e,a%ele( in2#r"aiile &ri"ite
&e a'e,te 'i de 'tre
t#i "edi'ii a"intii i evident( nu nu"ai de
'tre ei( dar re2erina
n#a,tr ii viea in &ri"ul rand &e ei( ne
v#r>e,' de,&re #ri!inile
#"ului i ale Univer,ului( de,&re ,tarea lu"ii
a'tuale( de,&re
'#n,e'inele ,#'iale i &lanetare ale
'#"&#rta"entului u"an(
a'u" i in &er,&e'tiva 2#arte a&r#&iat.
Cand # "ultitudine de date( venite in a'elai
ti"& i in a'elai "#d
din '#luri atat de inde&rtate ale lu"ii i
'and t#ate '#nver!
'#ndu'and ,&re a'eleai '#n'luii( "ai &#t
2i #are i!n#rate nu"ai
&entru ' ,unt in dea'#rd 'u 'eea 'e ti"D
i a&#i( # e3&unere de
2a&te de #>,ervaie nu #>li! &e ni"eni ,-i
in,uea,' i "#du
de inter&retare al aut#rului. Ave" a'u"
li>ertatea de i !andi 'u
&r#&ria n#a,tr "inte. Cu a'e,t !and( i in
a'e, ,&irit( a" ,'ri,
'ele 'e ur"ea. Dar i 'u ,&erana de a 2
inele, de 'ineva.
Sunt &e de&lin '#ntient de i"&er2e'iunea
%ude'ii u"ane i de
a'eea " ,u&un raiunii Univer,ului. Sunt
,i!ur ' a'eea e,te "ai
in!duit#are.
CAPITOLUL 6
NOILE IPOSTAVE ALE CREIERULUI UMAN
Sunte" 2iine d#tate 'u raiune( 'u #
'#ntiin a 'rei e3ten,ie nea
&er"i, , ne de,&rinde" de ,tri'ta
de&enden a naturii i , ne
edi2i'" # 'ultur i # 'iviliaie. Creierul
u"an e,te ,in!ura
n#a,tr ,tru'tur &er2#r"ant( in ra&#rt 'u
'el al tutur#r 'el#rlalte
2iine( 'are ne &re'ed &e 2irul ev#luiei. Nu"ai
&rin 'reier a" 2'ut
,altul ,&re 2iina u"an i nu &rin t#talitatea
'reierului n#,tru( 'i
d#ar &rin 'ateva ele"ente din anat#"ia ,a0
nu"rul de neur#ni(
inde#,e>i 'ei de a,#'iaie din ,tru'tura
,'#arei 'ere>rale K'#rte3L
- ,u&#rt al 'a&a'itii n#a,tre de a rai#na. In
re,t a" &utea ,&une
' nu ,unte" &er2#r"ani la ni'i un 'a&it#l.
Nu ave" ni'i
vederea vulturului( ni'i auul del2inului( ni'i
#l2a'ia 2elinel#r. Ni'i
di!e,tia( ni'i i"unitatea nu atin!
&er2#r"anele intalnite la alte
niveluri >i#l#!i'e. i e,te un ,en, adan' ai'i.
Gie'rei ,&e'ii
ev#luia i-a adu, a'ele ,tru'turi anat#"i'e
'a&a>ile ,
inde&linea,' 2un'iile i"&u,e de "ediul in
'are a 2#,t #>li!at ,i
inde&linea,' 2inalitatea i ,ai '#n,u"e
e3i,tena. De 'e
a'elai "ediu a i"&u,( in 2un'ie de ,&e'ie(
,tru'turi di2erite( 'and
era de ate&tat 'a( a'eleai 'aue ,
!eneree a'eleai e2e'te(
e,te # alt intre>are 'e ,e &#ate &une
tiinei.
E3&eriena '#"un i t#ate ,ur,ele tiini2i'e
&ledea &entru
ideea ,u&re"aiei 'reierului in '#ndiia
u"an( in ,ta>ilirea ra&#rtului dintre n#i i
,e"eni i i &ri"ul rand
in &r#&ria n#a,tr 2ii#l#!ie.
C#n,ider ne'e,ar , a>#rde a'ea,t
,tru'tur( vut 'a 'ea "ai
'#"&le3 din Univer,( dintr-# alil &er,&e'tiv
de'at 'ea 'la,i'(
una din 'are , &utei de,&rinde '#n'luia
e3i,tenei ,au a>,entei
unui ,en, i i,t#ria n#a,tr 'a i a C#,"#,ului
a 'rui 'reaie ,unten
Pan in 6@@) 'reierul era vut 'a # "a,
ane t#"i' in!<eat la
2#r"a i"&u, de dev#ltarea , !eneti'. In
'ei 65 ani 'are ,-au
,'ur, de atun'i ,-a &r# du, # adevrat
rev#luie tiini2i' in
'un#aterea 'reie rului. Unii # '#"&ar 'u
rev#luia &r#du, de
Ein,tein ir 2ii'.
ti" a,ti( !ratie a'tualel#r "i%l#a'e de
inve,ti!aie '
neur#nul( 'elula de >a a 'reierului( nu e,te
data la natere #dat
&entru t#at viaa 'i ' in &er"anen ,e
na,' n#i neur#ni( 'el
&utin in d#u #ne din 'reier >ine &re'iate.
ti" de a,e"enea ' e3i,t # relaie de
deter-"inare intre
'#ninutul '#!nitiv i a2e'tiv al !anduril#r
n#a,tre i intre
"#delarea 'reierului. in &er"anen 'reie
rul n#,tru ,e
"#delea anat#"i' i >i#'<i"i' in 2un'ie
de 'eea 'e !andi"( de
'eea 'e ,i"i". in'e&e" , inele!e"
"e'ani,"ele e'#ului
>ene2i' ,au n#'iv al !andirii n#a,tre a,u&ra
'reierului i i"&li'it
a,u&ra ,ntii( nu nu"ai la nivel de individ(
'i i de univer,
in'#n%urt#r. Ple'and de la a'e,te #>,ervaii(
'reierul ne a&are( in
"#d ,ur&rint#r( 'a ,u&#rt( 'a >aa
>i#l#!i' 2unda"ental a unei
n#i ,&iritualiti( a unei n#i '#ntiine. Da'
&an a'u" '#dul de
'#"&#rta"ent ,#'ial era di'tat d#ar de
'#n,e'ine eti'e
'#nveni#nale i de reli!ii - re&ere 'el "ai
ade,ea i!n#rate( "ai
ale, a,ti( &entru viit#r ,e intrevede # n#u
lu"in( # n#u
,&eran venit din &artea neur#-tiinel#r
'#!nitive i a &,i<#l#!iei
'#!nitive.
?ulver,at( derutat de eveni"ente( 'are #
>#">ardea
in'#ntinuu i &e t#ate 'analele( '#ntrariat
,au atra, de "#de(
'are v#r , dra"e t#ate "iturile 'ulturii i
'iviliaiei 'la,i'e(
lu"ea &are ,-i 2i &ierdut ,en,ul( , ,'#at
din ,u>teranele
inde'enei t#ate an#"aliile( &entru a le ridi'a
la ran! de
n#r"alitate.
i in a'e,t !ali"atia, al unei lu"i rt'ite(
de,'#&eri" ' e3i,t
in n#i # ,tru'tur 'are ne ,&une0 Ei t#tui(
viaa are un ,en,OF.
i"i &r#&un , a>#rde( din a'ea,t
&er,&e'tiv( n#ile date de,&re
'reierul n#,tru( aa 'u" ne a&ar ele in lu"ina
ulti"el#r 'er'etri.
B#" 2a'e # &ri" #>,ervaie. intrea!a
,tru'tur i 2ii#l#!ie &are
, 2ie 'reaia unei alte "ini( a unui ar<ite't
nevut. Ri,' ,-"i
,u&r t#i '#n2raii i >i#l#!ii a2ir"and 'lar '
ev#luia nu a ur"rit
&er2e'i#narea anat#"iei( din 'are a reultat
ulteri#r # 2un'ie( 'i
inver,( din nev#ia de a ,ati,2a'e # 2un'ie ,-a
'reat un ,u&#rt
anat#"i'.
B#i a>#rda nu"ai din a'ea,t &er,&e'tiv
di,'uia( &entru '
nu"ai a,t2el &ute" avea # inele!ere a
realitii '#"&lete.
Pe ,'urt( in ter"eni de in2#r"ati'( r#lul
'reierului e,te a'ela de a
&r#'e,a( &relu'ra in2#r"aii venite atat din
interi#rul #r!ani,"ului(
'at i din a2ara ,a. Pentru a &utea inde&lini
a'ea,t 2un'ie(
'#n,i,tena ,a nu e,te a'eea a 'ir'uitel#r
inte!rate dintr-un
'#"&uter 2a>ri'at de n#i( 'i una 2#arte
"alea>il. La nev#ia ,a de
,#2t i ,-a i"&u, # a,t2el de '#ndiie a
<ardului. Pra'ti'( "a,a
'ere>ral &#ate 2i ,trivit d#ar 'u 2#ra de
a&,are a unui de!et.
E,te u#r de inele, 'e ,-ar 2i inta"&lat 'u #
,tru'tur al t de
vulnera>il da' EnaturaF nu i-ar 2i E'#n,truitF
'ui i 'ranian in 'are
e,te in'<i,. Dar ni'i a'ea,ta n-ar 2i 2' t
,u2i'ient. Mi'area >ru,'
a 'a&ului( i"&a'tul 'u diver80 #>ie'te ar 2i
2#,t ,u2i'iente 'a , ne
trau"atiee 'reieri. i atun'i( Ear<ite'tulF
nevut l-a i"er,at( l-a
,'u2und88 intr-# "a, de li'<id nu"it in
ter"eni tiini2i'i li'<i
'e2al#ra<idian. i a luat in' # ",ur de
&revederi a 'reat
ventri'#lii 'ere>rali( 'are ,unt ,&aii &line( d
a,e"enea( 'u a'e,t
li'<id 'e2al#ra<idian. i de 'e a& Pentru '
a&a e,te ela,ti' la
i"&a'tul dintre 'reier 'utia #,#a, a
'raniului in ti"&ul "i'ril#r
>rute al 'a&ului i in a'e,t "#d 'reierul e,te
a&rat.
Da' a" 2i rai#nat inver,( du& 'an#anele
ev#lu i#ni,"ului in
&er'e&ia a'tual ar 2i tre>uit , ,&unerr '(
din "ultitudinea de
"utaii inta"&lt#are( a a&rui un '#"&le3
de !ene 'are a realiat
a'ea,t ,tru'tur anat#"i'. A'ea,ta ,-a
d#vedit util 'a 2un'ie
ada&tativ 'erinel#r >i#l#!i'e ale ,&e'iil#r
&urtt#are i a 2#,t
&,trat.
Ele"entul e,enial din anat#"ia 'reierului 2l
'#n,tituie 'elula
neur#nal ,au neur#nul. Stru'tura ,a e,te
,i"ilar la t#ate ,&e'iile
d#tate 'u ,i,te" nerv#,. Ceea 'e il
di2erenia &e #" e,te
nu"rul i"en, de neur#ni de 'ir'a 6**
"iliarde i de a,e"enea
nu"rul i"en, al neur#nil#r de a,#'iaie(
inter'alai intre EintrareF
i EieireF( adi' intre neur#nii 'are adu'
in2#r"aia la 'reier i 'ei
de e"itere a de'iiei ade'vate.
Gie'are neur#n ,e &#ate '#ne'ta 'u ali 6.***
-6*.*** neur#ni.
Da' a" in"uli nu"rul de 6** "iliarde de
neur#ni 'u nu"rul
e3&#nenial de 6*.*** &entru '#ne3iunile
realiate a" a%un!e la
un nu"r uria( de #rdin
a,tr#n#"i' &rivind "#>ilitatea i 'a&a'itatea
'reierului u"an.
CUM CANDIM
Ori'e !and ,au ,enti"ent( e,te e3&re,ia
a'tivitii 'reierului(
a'tivitate 'are ,e de,2#ar in trei re!i,tre0
- ele'tri'
- >i#'<i"i'
- "#le'ular 1 anat#"i'.
Gie'are dintre a'e,te re!i,tre are # 2ii#l#!ie
&r#&rie i ,e in,#ete
de e2e'te 'are ,e re2le't a,u&ra ,trii de
,ntate "ental(
e"#i#nal i 2ii' a n#a,tr( dar nu nu"ai(
du& 'u" v#" vedea
in '#ntinuare. Su> ra&#rt ele'tri'( ,au "ai
e3a't >i#ele'tri'( #ri'e
i"&ul, nerv#, e,te de'lanat "ai intai 'a #
a'tivitate ele'tri'.
Me">rana neur#nal are # ,tru'tur ,&e'ial
'are &er"ite tre'eri
,ele'tive intre interi#rul 'elulei i e3teri#rul
,u i#nil#r de NaX( -X(
CaXX i C6-. Se realiea a,t2el un 'urent
i#ni'( e3&ri"at &rintrun
&#tenial de a'iune( 'are ,e va &r#&a!a de-a
lun!ul 2i>rel#r
nerv#a,e. La nivelul '#ne3iunil#r dintre
neur#ni( nu"ite ,ina&,e(
are l#' # '#nvertire a 'urentului i#ni' din
2#r"a ele'tri' intr-una
'<i"i' &rin inter"ediul ,u>,tanel#r 'u r#l
de neur#"ediat#ri
eli>erate de neur#ni. In2lu3ul nerv#, ,e
'#n,tituie a,t2el dintr-#
,u''e,iune de '#nvertiri ele'tri'e i '<i"i'e
de-alun!ul traie'tel#r
nerv#a,e.
Sunt d#u ,tri ale "e">ranei neur#nale0
una de re&au, i # alta
de a'tivitate( 2ie'reia '#re,&unandu-i un
&#tenial de re&au, i
un &#tenial de a'iune. A" adu, in di,'uie
a'e,ta n#iuni &entru
a ,u>linia ' nu e3i,t &r#&riu-i, un re&au,
a>,#lut atata vre"e
'at # 'elul e,te vie. E3i,t # a'tivitate
"ini" a 'elulei i in 'eea
nu"i" ,tare de re&au, i( in "#d 'ert(
a'ea,ta e,te K 'are di,&are
ulti"a in "#"entul e3&ierii.
in' de la Oer,ted ti" ' in %urul unui
'#ndu'i &rin 'are tre'e un
'urent ele'tri' ,e nate un 'a"& ele'ti
"a!neti'. De alt2el( t#ate
'#r&urile a 'r#r te"&er tur ,e ,ituea
dea,u&ra lui er# a>,#lut
e"it radia ele'tr#"a!neti'e 'are au
2re'vene i lun!i"i de un'
&r#&rii. i #r!ani,"ul u"an 'a &lantele i
t#ate 'elelal 2iine e"it
radiaii ele'tr#"a!neti'e( in %urul tutur#r
,i,tY "el#r vii e3i,tand
un 'a"& ener!eti'( 'are le in2#ar ' #
anvel#&.
Avand # ,tru'tur &r#&rie( &arti'ular( 2ie'ar
#r!ani," va avea i #
e"i,iune de 'a"& ,&e'i2i' i 'ar va 2i
'#relat dire't 'u ,tarea
de ,ntate 2ii'( e"#i# nal i "ental. Ca
ur"are a a'e,tui
,u>,trat >i#le'tri' i ele'tr#"a!neti' #ri'e
,tare "ental( #ri'e
!and are '6 du>l '#n#taie - una '#!nitiv
'u val#are ,e"anti'(
in,'ri, in univer,ul !andirii &r#&rii i # alta
de 'a"& ener!eti' 'u
# inelu'ta>il &r#&a!are in ,&aiu a,e"enea
#ri'rui 'a"&
ele'tr#"a!neti'.
Ori'e !and are de a,e"enea i un '#ninut
a2e'tiv 'are &#ate 2i
neutru( &#itiv ,au ne!ativ.
E,te de #rdinul e3&erienei '#"une 2a&tul '
in 'li&a in 'are a2l"
# ve,te tri,t( tri" # a"eninare ,au ne
'#n2runt" 'u # in,ult(
in "#d in,tantaneu ,e tran,"ite tutur#r
'elulel#r n#a,tre e'#ul
l#r a2e'tiv - 2ie 'a un 2i#r( 'a # 'utre"urare
,au # ,tare de ru( 'are
&#ate a%un!e &an la un lein i nu rare#ri ,e
&#ate ,#lda 'u un
in2ar't "i#'ardi' ,au a''ident va,'ular
'ere>ral. In a'eeai
"anier( dar 'u un e2e't di2erit v#" tri #
>u'urie ,au un
,enti"ent de 2eri'ire. C#n'#"itent 'u a'e,te
,tri re2le'tate in &lan
2ii' are l#' i # inevita>il e"itere in
,&aiu a !anduril#r i ,enti"entel#r n#a,tre
,u> 2#r"a unui 'a"&
"#dulat in ,e"nale &urtt#are de in2#r"aie(
de "e,a%.
Du& 'u" vede"( !andul nu e,te e3&re,ia
a>,tra't a unui
,u>,trat '#n'ret '#n,tituit de 'reier( aa
'u" ,-a ,&u,( 'i &r#du,ul
,u "aterial( # e"i,ie de 'a"& ener!eti'( #
2#r "aterial( aa
'u" a reieit i din &r#&riile n#a,tre
e3&eriene e2e'tuate &e un
,u>ie't d#tat 'u 'a&a'itatea de a re'e&ta
!anduri de la di,tan.
C#n'#"itent 'u ,'<i">ul ver>al de
in2#r"aie are l#' i un tran,2er
de ener!ie &urtt#are a a'e,tei in2#r"aii. Un
!and( un ,enti"ent(
'<iar ne"rturi,it( nee3&ri"at in 'uvinte e,te
,u2i'ient ,
&r#v#a'e # a'iune la di,tan &rin
re'e&tarea de 'tre alt 'reier.
in 'li&a in 'are !andi" #dat 'u 2#r"ularea in
"intea n#a,tr a
,i">#luril#r ver>ale - 'uvintele - e"ite" i un
'a"& ener!eti'(
,u&#rt al !anduril#r n#a,tre 'are e,te e"i,
in eter. P#t 2i
re'e&i#nate de 'reierul 'ruia d#ri" , ne
adre," ,au de un
altul. Aa ne-a" &utea e3&li'a 2en#"enul
tele&ati'( &er'e&ia la
&lante( ,i"ultaneitatea a'el#rai idei in
tiin( a un#r de,'#&eriri(
,ur,a un#r idei ,trine de inteniile i
&re#'u&rile n#a,tre( unele
in2luene n#'ive i 'eea 'e e,te 'el "ai !rav(
ta>l#ul lu"ii in 'are
tri". Lu"ea e,te 'u" # !andi" n#i( iar n#i
!andi" 'a lu"ea in
'are tri". Sunt '<iar #&inii ' P"antul
in,ui rea'i#nea 'a #
2iin vie i 'a ur"are nu e,te indi2erent la
"#dul in 'are !andi"(
'i di"&#triv ,e in'ar' 'u >ala,tul
2ru,trril#r i re,enti"entel#r
n#a,tre. Cata,tr#2ele !e#l#!i'e i 'li"ati'e
la 'are a,i,t"( &e
lan! 'auele de #rdin 2ii'( ar 2i i e3&re,ia
de,'r'rii de
ne!ativitatea a'u"ulat din "inile n#a,tre.
Si!ur ' "i'rile
teluri'e i 'li"ati'e au e3i,tat i inainte de
a&ariia #"ului( dar
e,te &#,i>il 'a i "#dul n#,tru de
"ani2e,tare , nu 2ie ,trin de
'eea 'e ,e inta"&l ,u> #'<ii n#tri.
E,te nev#ie de in' # n#iune &entru a inel>
i"&a'tul !andirii
n#a,tre a,u&ra lu"ii 'e ne in'#n%#r i nu
nu"ai a,u&ra n#a,tr
inine.
Su>'#ntientul e,te '#n,iderat a 2i
ante'a"Yr8 '#ntientului(
,ediul &re!andirii in 'are ,e E2er"enteai
intre!ul n#,tru univer,
de !anduri i ,enti"ente( t ,ati,2a'ii i
in,ati,2a'ii( de 2ru,trri i
d#rine. La a'i nivel "ai &r#2und i
2il#!eneti' "ai ve'<i ,-ar
'#n,ti<l in #&inia "ea( un &reli">a%(
ne"ediat de 'uvinte( i d#ar
,u> 2#r" de 'a"& ener!eti' "#dulat in
,e"nat &urtt#are de
in2#r"aie. A" nu"it a'e,t &reli">i - li">a%ul
univer,al( &e 'are il
vd 'a 2iind a''e,i>il intrt !ii lu"i vii( de la
'elulele i#late &an la
&lante i #". I0 ,&ri%inul a'e,tei i&#tee vin #
,erie de e3&eriene
e2e'tuat intr-# "uli"e de la>#rat#are i
de,&re 'are a" a"inti in
lu'rarea EInteli!ena "aterieiF K6@@)L.
Da' a" in'er'a , 2a'e" # ierar<iare a
"#dalitil#r de
'#"uni'are in lu"ea vie( a" di,tin!e un niveZ
&ri"ar al
'#"uni'rii &rin '#di2i'area in2#r"aiei in
,e"nale >i#ele'tri'e( al
d#ilea nivel e,te dat de '#di2i'area
>i#'<i"i'( iar ulti"ul ar 2i a'el
,e"anti'( al '#"uni'rii &rin li">a% arti'ulat(
&rin !e,turi( "i"i'(
&rivire.
La nivelul &ri"ar ener!eti' ne inter,e't" i
'#"uni'" 'u
intrea!a lu"e vie. A,ti n#i nu ave" de'at
&r#>e indire'te(
"ediate &rin e3&eriene de la>#-rat#r &rivind
'#"uni'area 'u
intrea!a lu"e vie( 'are ne &re'ede
2il#!eneti'( &entru ' n#i a"
&ierdut '#nta'tul iniial 'u terit#riul
,u>'#ntientului 'are e,te
'#ne'tat la 'eea 'e eu nu"e,' 'a"&ul
in2#r"ai#nal 2unda"ental
,au univer,al. E3i,t in, i &er,#ane 'are au
# arie de &er'e&ie
"ai e3tin, i '#n2ir" in2#r"aiile venite din
e3&erienele de
la>#rat#r.
Li">a%ul arti'ulat e,te atri>utul 'reierului
u"an( dar nev#ia de
'#"uni'are a i"&u, i la 'elelalte niveluri de
e3i,ten ale lu"ii vii
alte "#daliti de ,'<i"> de in2#r"aie(
in'lu,iv a'#l# unde nu
'un#ate" &reena un#r ,tru'turi nerv#a,e(
aa 'u" '#n,tat"
la &lante i la 2iinele "#n#'elulare.
La nivel >i#'<i"i' in &r#'e,ul de !andire ,e
i"&li' # "uli"e de
,u>,tane 'ar e au r#l in tran,"iterea
in2lu3ului nerv#, la nivelul
,ina&,el#r - nu"ite neur#"ediat#ri(
neur#tran,"it#ri(
neur#<#r"#ni - Cit" d#ar 'ateva dintre
a'e,tea0 a'etil'#lina
KA'<L( adrenalina KAL( n#r-adrenalina KNAL(
d#&a"ina KDAL(
,er#t#nina KA$TL .a.
Sunte" aadar in &reena i a unui ,u>,trat
>i#'<i"i' al
!anduril#r i ,enti"entel#r n#a,tre. In 2un'ie
de 'eea 'e !andi" i
,i"i" v#" avea 'a ,u>,trat un '#"&u,
>i#'<i"i' >ene2i' ,au
n#'iv( du& 'u" ,unt i ,enti"entele n#a,tre
&#itive ,au
ne!ative. in '#n,e'in( ,tarea n#a,tr de
,ntate &,i<i' i 2ii'
e,te 2un'ie de "#dul in 'are !andi". Otrava
,au Ene'tarulF
!anduril#r i ,enti"entel#r n#a,tre 'ir'ul
&rin va,ele n#a,tre ,&re
t#ate 'elulele n#a,tre. E2e'tele 2av#ra>ile
,au n#'ive ale !anduril#r
,e re2le't a,u&ra 'elulel#r '#r&ului n#,tru i
a,u&ra neur#nil#r din
'reierul n#,tru.
Ura( invidia( 2uria( d#rina de revan(
ru"inaiile ne!ative au
'#n,e'ine( ti" a,ti !raie ulti"el#r
'er'etri( &e # "uli"e de
&lanuri( in'redi>ile &an nu 'u "ult vre"e in
ur".
S enu"er" 'ateva0
De,'r'area inte"&e,tiv a in2lu3ului nerv#,
in ti"&ul 2uriei( al
urii( al d#rinei de r>unare( al 2ri'ii( al
tri,teii e,te in,#it de
,u>,tanele >i#'<i"i'e ,&e'i2i'e a'e,t#r
,tri i v#r deter"ina "ai
intai in 'reierul 'are le
!enerea "#artea unei "a,e i"en,e de
neur#ni( &tl' # &arte( iar
&e de alt &arte( &#t avea dre&t '#n,e'in2'
"uli"e de >#li 'a
<i&erten,iunea arterial( 'ardi#&2'
i,'<e"i'( in2ar'tul "i#'ardi'(
diver,e >#li di!e,tive( l> de!enerative( >#li
&,i<i'e i neur#l#!i'e
&an la de"el Al<ei"er.
E,te !reu &entru # "inte neaviat i
in,truit dY& 'u ,ur#!ate de
'ultur( 'u" e,te tendina in &reent( [.
&ri'ea& de 'e ura '#ntra
ve'inului ,u ,au d#rina de8 ,e r>una &e
ina"i'i i"a!inari(
adver,ari ide#l#!i'i e& ii &#t 'aua aa de
"ulte ne&l'eri. Du&
'u" veder nu e,te nev#ie ni'i 'el &uin ,-l
i"&li'" in e'ua%t &e
Du"neeu. E,te ,u2i'ient , ave" d#ar #
"inini 'un#atere
tiini2i'.
Din'#l# in, de e2e'tele dea,tru#a,e ale
!andiri a,u&ra &r#&riei
,ale ,nti( '#n,e'inele ,e e3tind 0 a,u&ra
univer,ului
in'#n%urt#r( #trvind a,e"enea a&el#%
&#luante( t#t 'e intalnete
in 'ale - #a"eni( &lante( ani"alei &"ant -
atat 'a e"i,ie de 'a"&(
du& 'u" a" di,'utai dar "ai ale, 'u
i"&a't dire't &rin
&r#&a!are i< "ediu. -lu"ea in 'are tri"
e,te 'ea a !anduril#r
n#a,tre. Nu ne% &la'eD Nu lu"ea tre>uie ,-#
,'<i">"( 'i &e n#i
inine.
D#u #>,ervaii a vrea , rein ai'i. UneleZ
'#n,e'ine ,unt
i"ediate. A&ariia >ru,' a unui in2ar't( a
unui a''ident va,'ular
'ere>ral. Alte e2e'te 'u" ,unt >#lile 'r#ni'e
nu a&ar i"ediat i la,
i"&re,ia ' t#ate a'e,te di,'uii n-au ni'i #
val#are. Tre>uie in,
,&u, ai'i ' 2ie'are iritare( 2ie'are in2lu3
nerv#, 'are traver,ea
reelele de neur#ni la, # ur" '<i"i' i
&rin re&etare ,e
a'u"ulea in ti"& &an 'e deter"in
undeva # >#al. Cu" ,e
,&une in &#&#r( aa ,e ru&e int#tdeauna unde
e,te "ai ,u>ire.
Adi' a'#l# unde a" "#tenit &rin !ene ,au
a" ,#li'itat "ai "ult
de-a lun!ul ti"&ului. Plata e,te in,
inevita>il. in a'e,t univer, al 2iinei u"ane
in 'are t#ate
"e'ani,"ele ,ale 2un'i#nale ,unt de #
e3tra#rdinar &re'iie i
interde&enden( ni"i' nu ,'a&( ni"i' nu
r"ane 2r '#n,e'ine.
Revin la inde"nul latin 'are ,&une ' &ute"
2a'e in via t#t 'e
vre"( dar &entru t#ate e3i,t # &lat. Pla,a
naturii e,te rar( ,&une
inele&'iunea #riental( dar ni"i' nu ,'a&
&rin ea.
E3i,t # le!e a atra'iei 'are ,&une ' 'eea
'e !andi"( a'el 'eva
atra!e"( intru'at in ideea ' !andul are un
,u>,trat "#r2#!eneti'(
# "atri'e ener!eti'( aa 'u" a" di,'utat(
&rin #rientarea !andirii
,&re a'el 'eva( n#i il inve,ti" 'u ener!ie.
Gen#"enul are i un
rever, &l'ut0 '#n'entrarea inten, i in "#d
re&etat &e # d#rin(
are "ari an,e , ,e i"&linea,'. Evident nu-
i &#i &r#&une
d#rine >iare( a>,urde ,au 'are ar &r#v#'a
un ru alt#r &er,#ane.
Univer,ul le re2u.
Cer'etrile a'tuale in d#"eniul
neur#tiinel#r au adu, # ,erie de
date n#i &rivind ,tatutul anat#"i' i
2un'i#nal al 'reierului.
S&unea" "ai ,u, ' &an in 6@@) ,e 'redea
' neur#nii ne ,unt
dai #dat &entru t#tdeauna( ' &#t "uri in
de'ur,ul vieii( dar nu
"ai au &#tenial de re2a'ere.
In 6@5)( I. Alt"an &u>li' un arti'#l in
revi,ta S'ien'e in 'are
v#r>ete de,&re a&ariia de neur#ni n#i in
'reierul de #>#lan( dar
ni"eni nu il ia in ,ea". Prea l#!i' , nu 2ie
aa i"a!inandu-ne
' in2#r"aia a'u"ulat de-a lun!ul vieii in
neur#nii din 'reier ar
tre>ui , 2ie &,trat #dat 'u a'etia.
in 6@+*( M. -a&lan KUniver,itatea ?#,t#nL
'#n2ir" &rin ,tudii de
la>#rat#r lu'rrile lui Alt"an.
in 6@@) ?. Re;n#ld, i S. Tei,,( !,e,'
'elule ,u( ,tern ,au ,ur,
KCSL &entru 'elulele din 'reier( la #are'ele
adult( 'are aveau
&#tenial de dev#ltare in neur#ni ,au
a,tr#'ite. in 2ine( ideea e,te
a''e&tat de intrea!a tiini2i'.
Pan in &reent ,e 'un#,' d#u #ne din
'reie "ite i Enie
!er"inativeF in 'are ,e !,e,' 'elule , #na
,u>ventri'ular( a2lat
la nivelul &ereil#r laten #na ,u>!ranular
din !iru,ul dentat al
<i&#'a"&ulu
Celulele ,tern au #ri!ine e">ri#nar i ,unt
'e &re'ur,#are(
nedi2ereniate aa in'at &#t ,ervi 'a ,i &entru
dev#ltarea 2ie de
neur#ni( 2ie de 'elule !liale( ' au r#l i de
,u,inere a "a,ei
neur#nale( dar i alte 2un i"&#rtante &entru
'reier.
O&arte din 'elulele ,tern "i!rea ,&re >ul>ii
#l2 tivi &entru a ,e
tran,2#r"a in neur#ni( iar 'ele din #na ,i
!ranular a !iru,ului
dentat "i!rea d#ar l#'al( in a #n a
a'eluiai !iru,.
In 'ir'a 4* de ile din 'elula ,tern ,e dev#lt
n neur#ni - unii de ti&
CA?A-er!i'( iar alii de ti& !luta"( ter!i' -
'#re,&unt#r 'el#r
d#u &r#'e,e 2unda"enta din 'reier -
e3'itaia i in<i>iia.
Maturarea l#r '#"&let durea in, 'ir'a /
luni.
Cele d#u #ne in 'are ,-au #>,ervat
2en#"eneO de a&ariie a n#i
neur#ni ,unt ,tru'turi 2#arte i"&#rtante
&entru "e"#rie i
invare. Pr#>a>il de ai'i i a'ea,ta ",ur
de &revedere a naturii
&rin adu'erea la a'e,t nivel de n#i neur#ni in
&er"anen( avand
in vedere i"&#rtana 'el#r d#u 2un'ii in
viaa unui individ( dei
nu ,e tie &rea >ine "#dalitatea in 'are n#ii
neur#ni ,e i"&li'. C.
C<eu,i .a. K)***L( C R#'<e2#rt .a. K)**)L au
a''entuat a,u&ra
relaiei dintre neur#!ene din >ul>ii #l2a'tivi
i 'a&a'itatea
"e"#riei #l2a'tive( de#,e>it de i"&#rtant(
du& 'u" ti"( &entru
ada&tarea la "ediu.
Ali aut#ri( E. C#uld .a. K6@@@L( TI. S<#r, .a.
K)**6L v#r>e,' de
e3i,tena &r#'e,el#r de neur#!ene i in trei
arii de a,#'iaie
ne#'#rti'al - &re2r#ntal( te"&#ral in2eri#r i
&arietal &#,teri#r -
,tru'turi i"&li'ate in "#dularea
F '#"&#rta"entului.
i , ave" a"intiri inre!i,trate in "#"ente
di2erite i , ne
"enine" '#n,tant &r#&ria identitate K,ei2L(
da' <ardul(
,u>,tratul n#,tru anat#"i'( ,e a2l in
'#ntinu ,'<i">are. Pr#>a>il(
'red eu( &entru ' ,ei2ul n#,tru nu ii are
,ediul a'#l#...
R"an in' de re#lvat "ulte di2i'ulti &an
'e v#" a%un!e ,
&r#v#'" in ,'#& tera&euti' re2a'erea de
neur#ni in l#'ul 'el#r
&ierdui. in'e&uturile ,unt in, &r#"it#are.
Sunt d#i ter"eni 'are( &rin ulti"ele 'er'etri(
au #>inut in &reent
# aut#ritate a&arte0 neur#!enea i
neur#&la,ti'itatea.
Neur#!enea - &re,u&une 2#r"area de n#i
neur#ni din 'elula ,tern.
Neur#&la,ti'itatea - e3&ri" 'a&a'itatea
'reierului de a dev#lta
n#i '#ne3iuni( de a re#r!ania n#i reele
neur#nale 'a r,&un, la
n#i e3&eriene ,au la diveri 2a't#ri de ,tre,(
de a &relua n#i 2un'ii
ale un#r neur#ni leai.
Dintre 'ele d#u '#n'e&te 'el "ai i"&#rtant
r-"ane( in ,tadiul
a'tual de 'un#atere( 'el al neur#&la,ti-
'itii( &entru ' ne #2er
'ertitudinea 'a&a'itii de re#r!aniare a
'reierului - e3&l#ata>il
in ,'#& tera&euti'( de invare( de
"#delare a '#"&#rta"entului
u"an. Neur#!enea e,te un 2en#"en de
nu"ai 'aiva ani
de,'#&erit i din a'e,t "#tiv ,unt in'
"ulte intre>ri 2r
r,&un, &entru a i ,e #2eri # val#are
&ra'ti' 'ert. in'er'rile
a'tuale de trata"ent &rin tran,&lant de
'elule ,tern ,unt la in'e&ut
de dru" i ti"&ul viit#r va 2i 'el "ai >un
evaluat#r.
Dei nu d#re,' , ue de un li">a% &rea
te<liY "i ,e &are util de a
#2eri 'ateva detalii in &lu, de,&re a 'itatea
de neur#&la,ti'itate a
'reierului( &entru a in%IL &an unde i la 'e
nivel ne &ute" i"&li'a
in e2#rtul nl, de a ne "#dela( i da' vre"(
de a ne inn#>ila 'reierii
Neur#&la,ti'itatea i"&li' "#di2i'ri indu,e
llt niveluri0 anat#"i'(
"#le'ular i 2un'i#nal
La nivel anat#"i' ,-a #>,ervat ' neur#nii
in2'i tri"it n#i ter"inaii
,&re a3#nii ale 'r#r ter"inaii au & leate.
A'eai neur#ni inta'i
,e '#ne'tea 'u alii ,i"& &entru a 'rea n#i
reele neur#nale 'u
r#l de inde&linit 2un'iei '#"&r#"i,e. De,&re
n#ile reele neur#nale
v> "ai di,'uta Ia alt 'a&it#l i in alt '#nte3t.
La nivel "#le'ular ,e indu' "#di2i'ri I
,u>,tanel#r 'u r#l de
neur#"ediat#ri( neur#<#r"#ni( Y\Y
,tru'turil#r de ,u&#rt !eneti'
KADN i !eneL. B#" #2Yr "ai "ulte detalii "ai
de&arte de,&re
a'e,t ,u>ie't ,en,il in tiina a'tual.
in &lan 2un'i#nal( neur#&la,ti'itatea
'reierul &er"ite ada&tarea
de 'tre 'elula nerv#a, a un#r r#lu n#i(
&entru 'are nu a 2#,t
de,tinat iniial in inde&linireL un#r 2un'ii(
'are a&arineau alt#r
neur#ni a%uni in i"&#i ,i>ilitatea de a "ai
2un'i#na. B#i da ai'i un
e3e"&lu Da' un '#&il ,u> var,ta de 6* ani(
&rintr-un a''ident II
&ierde 'a&a'itatea de a v#r>i - &r#'e, nu"it
a2aie - aria
'#re,&unt#are din e"i,2era 'ere>ral
#&u, ii va &relua 2un'ia
i a,t2el ii va re'&ta v#r>irea. i la adult
e,te &#,i>il 2en#"enul(
dar nu"ai &rin a'tivarea neur#nil#r re,tani
la nivelul leiunii i a
'el#r ,ituai &erilei#nal. A'e,ta e,te "#tivul
&entru 'are une#ri #
2un'ie re'u&erat du& # >#al nu "ai are
a'urateea iniial. N#ii
neur#ni a'tivai nu au a'eeai ,&e'ialiare 'a
'ei &ierdui.
Ada&tarea 'elulei nerv#a,e la n#i 2un'ii ,e
2a'e atat ,&#ntan( 'at
i 'a reultat al invrii i al e3&erienei.
Dedu'e" de ai'i '
&ute" 2i ar<ite'ii &r#&riului n#,tru 'reier( '
&rin intenie i e2#rt
de invare ne &ute" "#dela in ,en,ul d#rit
&r#&riul n#,tru 'reier.
A'ea,ta e,te "area le'ie &e 'are ne-# #2er
>i#l#!ia 'reierului
n#,tru( &rin tiinele neur#'#!nitive.
E,te de&endent 2en#"enul de var,tD Ca
re!ul !eneral da( 'u
'at var,ta e,te "ai tanr( 'u atat &#,i>ili
tatea de re'u&erare
e,te "ai >un. Dar nu e,te #>li!at#riu aa.
A" avut >#lnavi tineri
&e 'are nu i-a" &utut re'u&era i >#lnavi 'u
var,t inaintat 'are
,-au a"eli#rat ne,&erat de >ine.
A 2a'e ai'i # #>,ervaie reinut din &ra'ti'a
"ea la &atul
>#lnavului. int#tdeauna ,-au re'u&erat "ai
re&ede i "ai >ine a'ei
>#lnavi 'are erau 'al"i( #&ti"iti( i"&'ai
'u ,ine '<iar i in
,u2erin( &rintr-# 2il#,#2ie de via ,teni' i
inelea&t. ?#lnavii
a!itai i rev#ltai &entru 'eea 'e li ,-a
inta"&lat( iritai( '#ntinuu
ne"ulu"ii( ,u,&i'i#i in 2aa #ri'rui !e,t
"edi'al( ,e re'u&erau
!reu ,au del#'.
An3ietatea i de&re,ia - 2ie 'a rea'ii la
>#al( 2ie 'a ,tri
&ree3i,tente( ,unt un #>,ta'#l in 'alea
re'u&errii. De a'eea intrun
trata"ent( indi2erent de 'e natur i la 'e
nivel al #r!ani,"ului
ar 2i # >#al( in ,'<e"a de trata"ent tre>uie
#>li!at#riu in'lu,e i
a'e,te ,u2erine de #rdin &,i<iatri'.
in' # #>,ervaie. E3i,t # '#relaie dire't
intre 'eea 'e ,e
&etre'e in 'reier i re2le'tarea ,a in
2ii#n#"ia >#lnavului. Une#ri
ni'i nu "ai era nev#ie , e3a"ine
neur#l#!i' >#lnavul &entru a-i
'#n,tata ev#luia >#lii( &entru ' # dedu'ea"
d#ar &rivindu-i
"i"i'a. i nu "-a" inelat ni'i#dat( iar
>#lnavul i"i '#n2ir"a el
in,ui ,tarea ,a ,u>ie'tiv.
Dei nu d#re,' , ue de un li">a% &rea
te<ni'i,t( "i ,e &are util
de a #2eri 'ateva detalii in &lu, de,&re 'a&a
'itatea de
neur#&la,ti'itate a 'reierului( &entru a
inele!e &an unde i la 'e
nivel ne &ute" i"&li'a in e2#rtul n#,tru de a
ne "#dela( i da'
vre" de a ne inn#>ila 'reierul.
Neur#&la,ti'itatea i"&li' "#di2i'ri indu,e
la trei niveluri0
anat#"i'( "#le'ular i 2un'i#nal
La nivel anat#"i' ,-a #>,ervat ' neur#nii
inta'i tri"it n#i
ter"inaii ,&re a3#nii ale 'r#r ter"inaii au
2#,t leate. A'eai
neur#ni inta'i ,e '#ne'tea 'u alii ,i"ilari
&entru a 'rea n#i
reele neur#nale 'u r#l de inde&linire a
2un'iei '#"&r#"i,e.
De,&re n#ile reele neur#nale v#" "ai
di,'uta la alt 'a&it#l i in alt
'#nte3t.
La nivel "#le'ular ,e indu' "#di2i'ri ale
,u>,tanel#r 'u r#l de
neur#"ediat#ri( neur#<#r"#ni( ale
,tru'turil#r de ,u&#rt !eneti'
KADN i !eneL. B#" #2eri "ai "ulte detalii
"ai de&arte de,&re
a'e,t ,u>ie't ,en,i>il in tiina a'tual.
in &lan 2un'i#nal( neur#&la,ti'itatea
'reierului &er"ite ada&tarea
de 'tre 'elula nerv#a, a un#r r#luri n#i(
&entru 'are nu a 2#,t
de,tinat iniial in inde&linirea un#r 2un'ii(
'are a&arineau alt#r
neur#ni a%uni in i"&#,i>ilitatea de a "ai
2un'i#na. B#i da ai'i un
e3e"&lu. Da' un '#&il ,u> var,ta de 6* ani(
&rintr-un a''ident ii
&ierde 'a&a'itatea de a v#r>i - &r#'e, nu"it
a2aie - aria
'#re,&unt#are din e"i,2era 'ere>ral
#&u, ii va &relua 2un'ia
i a,t2el ii va re'&ta v#r>irea. i la adult
e,te &#,i>il 2en#"enul(
dar nu"ai &rin a'tivarea neur#nil#r re,tani
la nivelul leiunii i a
'el#r ,ituai &erilei#nal. A'e,ta e,te "#tivul
&entru 'are une#ri #
2un'ie re'u&erat du& # >#al nu "ai are
a'urateea iniial. N#ii
neur#ni a'tivai nu au a'eeai ,&e'ialiare 'a
'ei &ierdui.
Ada&tarea 'elulei nerv#a,e la n#i 2un'ii ,e
2a'e atat ,&#ntan( 'at
i 'a reultat al invrii i al e3&erienei.
Dedu'e" de ai'i '
&ute" 2i ar<ite'ii &r#&riului n#,tru 'reier( '
&rin intenie i e2#rt
de invare ne &ute" "#dela in ,en,ul d#rit
&r#&riul n#,tru 'reier.
A'ea,ta e,te "area le'ie &e 'are ne-# #2er
>i#l#!ia 'reierului
n#,tru( &rin tiinele neur#'#!nitive.
E,te de&endent 2en#"enul de var,tD Ca
re!ul !eneral da( 'u
'at var,ta e,te "ai tanr( 'u atat &#,i>ili
tatea de re'u&erare
e,te "ai >un. Dar nu e,te #>li!at#riu aa.
A" avut >#lnavi tineri
&e 'are nu i-a" &utut re'u&era i >#lnavi 'u
var,t inaintat 'are
,-au a"eli#rat ne,&erat de >ine.
A 2a'e ai'i # #>,ervaie reinut din &ra'ti'a
"ea la &atul
>#lnavului. Int#tdeauna ,-au re'u&erat "ai
re&ede i "ai >ine a'ei
>#lnavi 'are erau 'al"i( #&ti"iti( i"&'ai
'u ,ine '<iar i in
,u2erin( &rintr-# 2il#,#2ie de via ,teni' i
inelea&t. ?#lnavii
a!itai i rev#ltai &entru 'eea 'e li ,-a
inta"&lat( iritai( '#ntinuu
ne"ulu"ii( ,u,&i'i#i in 2aa #ri'rui !e,t
"edi'al( ,e re'u&erau
!reu ,au del#'.
An3ietatea i de&re,ia - 2ie 'a rea'ii la
>#al( 2ie 'a ,tri
&ree3i,tente( ,unt un #>,ta'#l in 'alea
re'u&errii. De a'eea intrun
trata"ent( indi2erent de 'e natur i la 'e
nivel al #r!ani,"ului
ar 2i # >#al( in ,'<e"a de trata"ent tre>uie
#>li!at#riu in'lu,e i
a'e,te ,u2erine de #rdin &,i<iatri'.
in' # #>,ervaie. E3i,t # '#relaie dire't
intre 'eea 'e ,e
&etre'e in 'reier i re2le'tarea ,a in
2ii#n#"ia >#lnavului. Une#ri
ni'i nu "ai era nev#ie , e3a"ine
neur#l#!i' >#lnavul &entru a-i
'#n,tata ev#luia >#lii( &entru ' # dedu'ea"
d#ar &rivindu-i
"i"i'a. i nu "-a" inelat ni'i#dat( iar
>#lnavul i"i '#n2ir"a el
in,ui ,tarea ,a ,u>ie'tiv.
Pentru a 2a'ilita inele!erea v#i adu'e in
di,'uie 'ateva n#iuni
>ine 'un#,'ute in de,'rierea 'reierului.
T#ate ,e!"entele '#r&ului n#,tru ii au #
re&reentare la nivelul
'reierului. G#r"a l#r de &r#ie'ie &e '#rte3
,au la nivel de tala"u,
re&r#du'e !r#,,#-"#d# 2#r"a '#r&ului( de
unde i denu"irea de
<#"un'uL
A re"ar'a i ai'i un &rin'i&iu de #r!aniare
anat#"i'( in 'are
inteli!ena i l#!i'a Ear<ite'tuluiF nevut
,unt vii>ile. Stru'turile
'are au de inde&linit 2un'ii de "are 2inee
'u" ,unt &#li'ele 'are
intervine in t#ate a'tele "#t#rii ale "ainii i
li">a( a 'rei 2un'ie
e,te inutil ,-# a"inte,'( au ariile de
re&reentare in 'reier 'ele "ai
e3tin,e. Ce in,ea"n la "#dul '#n'ret
a'ea,t invenie a naturiiD
Cu 'at aria de re&reentare e,te "ai "are( 'u
atat nu"rul de
neur#ni i"&li'ai in a'ea a'iune e,te "ai
"are. Prin'i&iul e,te
a&li'at i la alte 2un'ii. Mu'<ii 'are au de
e3e'utat "i'ri de
"are &re'iie( 'u" ,unt 'ei 'are "#>iliea
!l#>ii #'ulari( au
re&artiat un '#ntin!ent de 2i>re nerv#a,e
"ai "are de'at la alte
niveluri.
Prin'i&iul 'are a"intete &e 'el al
re&reentrii <#l#!ra2i'e din
2ii'a 'uanti' 2un'i#nea nu nu"ai la
nivelul 'reierului. Medi'ina
tradii#nal '<ine de,'rie arii de
re&reentare a '#r&ului la
nivelul te!u"entului in !eneral( la nivelul
iri,ului( al &al"el#r( al
tl&il#r( al ure'<il#r( al ,'al&ului. Gii'a
'uanti' v#r>ete de,&re
re&reentarea <#l#!ra2i' la niveluri
&r#2unde ale "ateriei( unde
2ie'are &arte re2le't intre!ul i inver,(
intre!ul e,te &reent in
2ie'are &arte( in aa 2el in'at #ri'e a'iune
e3e'utat la nivelul
unei &ri ,e re&er'utea a,u&ra intre
!ului. B#" "ai reveni
a,u&ra a'e,tui &rin'i&iu.
Ur"rind 'eea 'e ,e inta"&l la nivelul
'reierului( '#n2#r"
ulti"el#r date de 'er'etare( ,e &#ate ,&une
' intre aria de
&r#ie'ie din 'reier i ,e!"entul re&reentat
din &eri2erie ,e
,ta>ilete un Edial#!F( # relaie de re'i&r#
'itate aa 'u" e3i,t
intre un "u'<i i nervul ,u. intr-#
a"&utaie a unui "e">ru ,au
intr-# &araliie a unui "e">ru( indi2erent de
'au( aria de
&r#ie'ie din 'reier ,e e,t#"&ea 'u ti"&ul
in,e"nand '
neur#nii de la nivelul ,u intr in ina'tivitate
,au "i!rea ,&re #
arie adia'ent a'tiv.
Creierul &#ate( de a,e"enea( utilia 'ir'uite
neur#nale n#i &entru a
inl#'ui &e 'ele 'are au 2#,t leate. La 'ei 'e
,e na,' 'u ,urditate(
aria a'u,ti' din 'reier va &relu'ra in2#r"aii
viuale e3&li'and de
'e ei &#t inele!e u#r li">a%ul ,e"nel#r. La
'ei 'e ,e na,' 2r
vedere( ariile #''i&itale ,unt re'#ne'tate(
&entru a &relu'ra ,ti"uli
ta'tili Kal2a>etul ?railleL la ariile &arietale(
're,'andu-le 'a&a'itatea
de &er'e&ie ta'til.
in &r#'e,ul de re'u&erare 2un'i#nal &#t 2i
'##&tate i arii
'#rti'ale ,ituate la di,tan. In 'aul unei
"aini 'u &araliie &rintrun
a''ident va,'ular( ,&re e3e"&lu( in &r#'e,ul
de re'u&erare &#t
'#la>#ra 'ele d#u arii '#rti'ale "#t#rii din
a">ele e"i,2ere
'ere>rale. Pan la var,ta de A ani( da'
a''idental # e"i,2er
'ere>ral e,te e3'lu,( e"i,2era re,tant
&#ate &relua '#"&let
2un'iile 'eleilalte.
I"a!inea #>inut &rin RMN2 la un >#lnav 'u
a2aie( a2lat in &r#'e,
de re'u&erare( arat 'u" ,unt a'tivate in
a'elai ti"& 'u ariile
v#r>irii din e"i,2era #&u, i 'ele de a'eeai
&arte( de"#n,trand
t#'"ai 2en#"enul de '#"&en,are de 'tre
'reier a 2un'iei
'#"&r#"i,e( 2'and a&el la #ri'e re,ur,
&#,i>il.
Pan a'u" tia" ' un "u'<i al 'rui nerv
e,te '#"&let di,tru,
,e atr#2ia. Marele n#,tru neur#l#!(
C<e#r!<e Marine,'u( a e"i,
i&#tea ' nervul tri"ite ,&re "u'<iul( &e
'are il inervea # ,erie
de ,u>,tane 'u r#l tr#2i'( nutritiv. Ne!at #
vre"e in >aa alt#r
date de 'er'etare( a,ti ,-a revenit la idee(
t#t in >aa alt#r date
de 'er'etare...
Cred ' in dial#!ul dintre 'reier i &eri2erie ,e
realiea( ,e 2a'e
un &er"anent ,'<i"> de in2#r"aie( 'are
"enine t#nu,ul
2un'i#nal al a">il#r ter"eni. Mi!rarea ariei
li&,ite de
'#re,&#ndent la &eri2erie( ,&re ariile ve'ine(
ar &utea e3&ri"a
t#'"ai a'ea,t nev#ie de dial#!( de
in2#r"aie.
Pr#tearea "e">rului a"&utat ,au
re'u&erarea 2un'i#nal a
,e!"entului &araliat rea'tivea aria de
&r#ie'ie din 'reier i
deter"in # n#u "i!rare ,&re ,ediul de
#ri!ine.
A'tivarea a'e,tei arii de &r#ie'ie ,#"ati'
,e &r#du'e ,&#ntan( in
"#d natural( da' leiunea nu e,te &rea "ult
e3tin,( ,au &rin
trainin!( &rin !i"na,ti' "edi'al 'are
in,ea"n # invare
re&etat. D#i 'er'ett#ri( Mereni'< i
Ien9in, K6@@*L au
'#n,tatat( &rin ,tudii de la>#rat#r( '
real"ente # invare
re&etat i "#tivat a'tivea i e3tinde
a'ea,t arie de &r#ie'ie
'#rti'al.
Reveni" la "#di2i'rile 'are au l#' in 'reier
la nivel >i#'<i"i' i
"#le'ular.
Studiile e2e'tuate in d#"eniu au viat '<i"ia
ADN-ului i i"&li'it
"#di2i'area e3&re,iei !eni'e ,u> &re,iunea
e3&erienei i a
invrii.
C#n2#r" datel#r #2erite de R. I. David,#n i
T. Ia"e,
KUniver,itatea Ti,'#n,in-Madi,#n( )**/L(
e3&eriena(
'#"&#rta"entul i inde#,e>i '#ninutul
a2e'tiv al !andirii i al
eveni"entel#r trite deter"in "#di2i'ri
>i#'<i"i'e i "#le'ulare
la nivelul reelel#r neur#nale. B#" ,u>linia
"ai tariu r#lul i
e2e'tul deter"inant al ,enti"entel#r n#a,tre
&entru "#delarea
'reierului 'a i a "ediului a">iant.
E3&eriena ,#li'ita '#r&ul i 'reierul #&erand
&an la nivelul
!en#"ului 'u re2le'tare in "#r2#l#!ia 'elulei(
in 'aul de 2a a
neur#nului.
Se ,ta>ilete a,t2el # relaie re'i&r#'0
!ena Y-X e3&erien
In ali ter"eni( n#i ave" # deter"inare
!eneti' a
'#"&#rta"entului( dar i e3&eriena are un
r#l in "#dularea
a'e,tuia e3er'itandu-i in2luena la nivelul
!en#"ului. in a'e,t 2el
,e r,&unde '#re't la intre>area n,'ut ,au
2'utD i( i( e,te
r,&un,ul( du& 'u" vede".
ti" >ine a,ti ' &a,ul de la ADN( 'are
e,te ti&arul !eneti' al
&r#teinei( &an la ,intea a'e,teia( tre'e &rin
ARN" KARN
"e,a!erL 'are ii tran,2er "#delul in
ri>##"ii 'elulei unde e,te
2#r"at. Creterea ,au de,'reterea ARN"
'#n,tituie un 2el de
'#"utat#r ON 1 OGG al !enei( in,e"nand
"e'ani,"ul de
de'lanare ,au de in'etare a ,inteei de
&r#teine K-. Mura9a"i(
)**/L.
A'e,t E'#"utat#rF ON 1 OGG e,te in2luenat
de H2a't#ri 2ii'i 'u"
,unt te"&eratura( &re,iunea at"#,2eri'(
e3er'iiul 2ii' i 2a't#ri
'<i"i'i 'a al'##lul( 2u"atul( '#"&#iia
<ranei( unele dee'<ili>re
end#'rine.
Mai ,i"&lu e3&ri"at( t#ate '#"&#nentele
'#r&ului n#,tru( in'lu,iv
'ele ale 'reierului( ,e ,intetiea &rin a'e,t
"e'ani," ON 1 OGG(
"ediat de ra&#rtul ADN 1 ARN( iar 2a't#rii
"eni#nai '#ndii#nea
a'ea,t ,inte.
P. S. Eri9,#n .a. K6@@+L v#r>e,' de,&re ali
2a't#ri &,i<#,#'iali 'are
#&ti"iea e3&re,ia !eni' i de'i
neur#!enea i
neur#&la,ti'itatea0 n#utatea 'a #&u, al
"#n#t#niei( '#ndiiile
2av#ra>ile de "ediu i e3er'iiul 2ii' i
intele'tual
A'tivitatea 2ii' i intele'tual 2a'ilitea
e3&re,ia !enei
re,&#n,a>il de !enea de n#i neur#ni in
<i&#'a"& - 2#r"aiune
'ere>ral i"&li'at in '#darea "e"#riei( a
'#"&#rta"entului i a
invrii( du& 'u" ,e "eni#nea in
literatura de ,&e'ialitate.
Mai ,i"&lu ,&u,( n#ii neur#ni a&rui ii
"enin e3i,tena da' ,unt
2#l#,ii( intreinui &rintr-# '#ntinu invare(
utiliare.
-. Mura9a"i K)**/L i-a &r#&u, , ,tudiee
r#lul un#r 2a't#ri 'u
i"&a't "ental a,u&ra a'e,tui "e'ani,"
!eneti'. El a in'lu, 'a
2a't#ri "entali - ,tre,ul 'a e"#ie ne!ativ(
entuia,"ul( >u'uria(
re'un#tina( a2e'iunea( 'redina(
#&ti"i,"ul( ,enti"entul de
!ratitudine ,&iritual.
Pentru a vedea e2e'tul e"#iei &#itive
a,u&ra '#"utat#rului
!eneti' ,-a a3at &e di,&#iia "ani2e,tat
&rin ra, i a '#n,tatat '
,-a &r#du, # ,'dere a nivelului ridi'at
al!li'e"iei&#,t&randiale la
>#lnavii 'u dia>et a<arat ti& II8 ,-a
in2luenat( de a,e"enea(
2av#ra>il '#ntr#lul !li'e"iei in 'aul
dere!lril#r &r#du,e de
e"#iile ne!ative.
Dedu'e" de ai'i r#lul e"#iil#r &#itive( in
,&e'ial al >unei
di,&#iii( in ev#luia 2av#ra>il a >#lil#r( aa
'u" a" ,e,iat n#i
inine in 'lini'.
M. I. Mean; K)**/L ne ,&une ' ni'i # !en
nu &#ate deter"ina
dev#ltarea inde&endent de '#nte3tul vieii
unui individ. E3i,t #
'#relaie 'ert intre "ediul a">iant( a2lat
"ereu in ,'<i">are i
!ena ,ta>il 'are '#ndu'e in 2inal la #
ada&tare 2un'i#nal i a
a'e,teia.
T#ate ,tudiile e2e'tuate &an in &reent
'#ndu' la '#n'luia 'ert
' ave" un 'reier 'are nu e,te ,tati'( 'i ,e
a2l intr-# dina"i'
,'<i">are t#at viaa. Studii e2e'tuate la
nivel "#le'ular( de ADN(
au relevat date de # i"&#rtan '#varit#are
&rivind in2luena
"ediului ,#'ial a,u&ra individului( &rivind
r#lul edu'aiei( al
in,tru'iei in 2#r"area i in "#dularea
'#"&#rta"entului. E3&re,ia
!enel#r n#a,tre e,te in2luenat de
e3&eriena &er,#nal i ,#'ial(
"er!and &an la ,'<i">area '<i"iei ADN-
ului. C<i"ia ADN-ului(
ti" >ine a'u"( in,ea"n ti&arul du& 'are
,unte" '#n,truii(
ti&ar 'are e,te in'#ntinuu ,u&u,( in >ine ,au
in ru( &re,iunii
"ediului. M intre> atun'i( nu ar 2i "ai >ine
'a ,#'ietatea u"an(
in nu"ele li>ertii de 'are 2a'e atata 'a( ,
inve,tea,' "ai "ult
in edu'aie de'at in &u'riiD Da' e3i,t in
'reierul n#,tru
'a&a'itatea de "#delare >ene2i' atat &entru
#"( 'at i &entru
,#'ietate( de 'e , rat" a'ea,t an,D
Ori'e a2ir"aie are nev#ie de nuanare &entru
a nu !enera er#ri de
inele!ere. Ni'i in 2aa ereditii nu ,unte"
t#i e!ali. Ca&a'itatea
de a ne "#dela ,u> in2luena "ediului e,te
di2erit de la #" la #".
I"&#rtant e,te in, ' nu e,te a>,ent.
Mainria 'ere>ral u"an e,te &la,ti'( ne
,&une Mereni'<( i
tre>uie ,-# &une" la lu'ru. Ave" de%a '#n
turat # &arte din
'#ndiiile 'are 2av#riea neur#!enea i
neur#&la,ti'itatea( 'at i
'#ndiiile &e 'are le de2av#riea. Un iar
'itit &e i( ne ,&une un
,tudiu a"eri'an( ine in l#' >#ala Al<ei"er #
lun! vre"e.
Me"#ria ,e &,trea i ,e e3er,ea 'and
reelele neur#nale ,unt
utiliate in "#d re&etitiv. Re&etiia( "a"a
invrii( &e 'are # ti"
din anii de '#al( e,te vala>il i a,ti.
E,te intere,ant de ur"rit "#dul in 'are ,e
2#r"ea( &rin invare
,au &rin e3er,are( # reea neur#nal( 'a
,u&#rt ne'e,ar &relu'rrii
in2#r"aiei. Ori'e !and &re,u&une a'tivarea
unei reele neur#nale.
Rai#na"entele la>#ri#a,e ,#li'it
a'tivarea i inter'#ne'tarea
"ai "ult#r reele neur#nale. O e3&erien
n#u &re,u&une
re#r!aniarea i a'tivarea unei reele
neur#nale
&r#&rii( 'a ,u&#rt al ,u. Se v#r 2#r"a n#i
,ina&,e ,au ,e v#r a'tiva
#ri '<iar anula altele &ree3i,tente( ,e v#r
'rea n#i ra"uri !raie
'a&a'itii de neur#&la,ti'itate a 'reie-rului.
C#"&araia 'reierului
'u # "edu 'are ii "#>ili-ea in'#ntinuu
tenta'ulele "i ,e
&are a 2i 2#arte ,u!e,ti-v( &entru '( in
e2#rtul ,u de ada&tare
&er"anent( neur#nii ,unt '#ne'tai i
de'#ne'tai &rin 2a'erea i
de,2a'erea de n#i ,ina&,e in 'utarea 'elei
"ai ade'vate ,'<e"e.
invarea &re,u&une( de'i( atat a'tivarea
reelel#r neur#nale
e3i,tente( 'at i 'rearea de n#i 'ir'uite.
S &re,u&une" ' ave" de invat # n#iune
n#u ,au un 'uvant
n#u. Intr-un ti"& 2#arte ,'urt( de 'ateva "ili-
,e'unde ,e a'tivea
# ,ina&,. Ba 2i 'u atat "ai e2i'a'e 'u 'at
inten,itatea ,ti"ulrii i
"#tivaia( intere,ul de a 2i reinut v#r 2i "ai
"ari.
Pentru 'a # in2#r"aie , 2ie >ine "e"#rat
e,te nev#ie de
re&etarea &eri#di' a invrii. Gie'are
utiliare a 'reierului in
&r#'e,ul de invare la,( du& 'u" a"
vut( # ur" '<i"i'(
,ti"ulea eli>erarea de ,u>,tane 'u r#l
neur#tr#2i' &entru
neur#ni( '#n,#lidea i 2a'ili-tea
'#ndu'ti>ilitatea in 'ir'uitele
neur#nale i"&li'ate( realiand 'eea 'e a 2#,t
nu"it &#tenarea de
lun! durat KL#n! Ter" P#tentiati#n - LTPL.
Neutiliarea unei reele neur#nale un ti"&
"ai indelun!at
deter"in 2en#"enul inver, - de&re,ia de
lun! durat KLDTL
'are .in,ea"n di"inuarea &an la di,&ariie
a 2un'iei ,ina&ti'e.
E,te e3&li'aia 2en#"enului de uitare vut
&rin &ri,"a datel#r
tiini2i'e a'tuale.
Stre,ul( de&re,ia( #>#,eala &,i<i'( inde#,e>i
&rin &ierderea
,#"nului de n#a&te - !reeala &e 'are # 2a'
2re'vent "ai ale,
,tudenii - ,'ad 'a&a'itatea 'reierului de
"e"#rare &rin de&re,ie
,ina&ti'( '<iar da' e2#rtul de re&etare e,te
a,iduu. Randa"entul
invrii e,te di"inuat. De a,e"enea(
v#lu"ul "a,iv de in2#r"aie
'e tre>uie in,uit ,'ade randa"entul
,ina&ti'. De a'eea
&re!tirea unui e3a"en nu"ai in ,e,iune
&#ate avea # e2i'a'itate
redu,.
in 'ir'a l-/ luni in reeaua neur#nal a
<i&#'a"&ului ,e v#r
adu!a i n#i neur#ni &r#venii din 'elulele
,tern. E,te intere,ant
' n#ii neur#ni ,unt i"aturi i "#r inainte de
a a%un!e la
"aturitate da' nu ,unt ,ti"ulai &rin
invare. A'e,t 2en#"en al
!eneei neur#nale ,au de neur#!enea a 2#,t
ur"rit in la>#rat#r
d#ar la #are'i &an in &reent.
Mi ,e &are 2a,'inant "e'ani,"ul de 2#r"are
a n#i neur#ni.
Din Enia !er"inativF KE&e&inieraFL de CS
,u>-ventri'ular(
a'etia "i!rea &rin 'eea 'e e,te nu"it
E'ul#ar de "i!raieF
&an la nivelul >ul>il#r #l2a'tivi. intr-un ti"&
'u durata intre 4* ile
i / luni A* Q din CS devin n#i neur#ni.
A'elai 2en#"en are l#' i la nivelul !iru,ului
<i&#-'a"&i'( #na ,a
,u>!ranular( 'u di2erena ' neur#nii n#i
r"an &e l#' &entru
nev#ile 2un'i#nale ale a'e,tei ,tru'turi(
du& 'u" a" "eni#nat
"ai inainte.
Me'ani,"ele neur#!eneei &#t 2i &r#v#'ate
in la>#rat#r &e ani"ale
de e3&erien utiliand ,u>,tane
neur#tr#2i'e KNCGL( aa 'u" l-a"
vut lu'rand &e David L#ve%#; K)**AL in
la>#rat#rul de ##l#!ie al
Univer,itii de Medi'in din T#r#nt#. Alte
e'<i&e de lu'ru 'a a'eea
a lui Pierre-Marie lied# ,au a lui G. $. Ca!e
.a. utiliea ,u>,tane
'are ,ti"ulea #l2a'ia la #are'i ,au le
diver,i2i' 'u #>ie'te n#i
i atra'tive a">iana in'intei in 'are ,unt
inui. Se ur"rete(
du& un ti"& a&re'iat 'a ne'e,ar &entru
"aturarea CS( rata de
tran,2#r"are in neur#ni. Du& &atrue'i de
ile( ,&re e3e"&lu(
a'ea,t rat de neur#ni n#i ,-a du>lat in
>ul>ul #l2a'tiv. Nia de CS
din !iru,ul <i&#'a"&ului e,te de,'#&erit i
la #" de
'tre Gred $. Ca!e i Peter Eri9,,#n K6@@+L(
la # &er,#an in var,t
in %ur de +* de ani. Nu"rul de neur#ni n#i
2#r"ai e,te "i'( 'ea
A** 1 i( in,u2i'ient &entru a &utea re&ara
leiunile e3tin,e ale
'reierului du& trau"ati,"e !rave ,au
a''idente va,'ulare "ari.
Re&araiile ,&#ntane ,unt de di"e,iuni
redu,e( dar ,-a de"#n,trat
e3&eri"ental ' a!re,iunea ur"at de
learea 'reierului
,ti"ulea neur#!enea i neur#&la,ti'itatea
in. ,'#&ul re2a'erii
reelei neur#nale di,tru,e. Oa"enii de
tiin ,&er , #>in in
viit#r &#,i>ilitatea de a diri%a n#ile 'elule
neur#nale ,&re #nele
leate din 'reier intr-un nu"r ,u2i'ient de
"are &entru #
re'u&erare 'at "ai >ene2i'. De%a( du& 'u"
a #>,ervat Elia>et<
C#uld( neur#ni n#i ,e !,e,' i in diver,e arii
'#rti'ale ,ervind
&r#>a>il re&arrii un#r leiuni de "i'i
di"en,iuni. O>,ervaia ,a "i
,e &are a avea # ,u,inere l#!i'0 EGa&tul '
,unt atat de "uli
neur#ni n#i ,u!erea ideea ' ei tre>uie ,
%#a'e un r#l
i"&#rtant( alt2el n-ar avea ,en, , ,e '<eltuie
atat de "ult
ener!ie de 'tre 'reier( &entru a-i !enera(
2r ,-i utiliee.F.
Du& 'u" ,-a "ai "eni#nat( 'ele d#u #ne(
a" &utea ,&une( 'u
r#l de 're &entru n#ii neur#ni( &er"it #
,&e'ialiare di2erit a
a'e,t#ra0 neur#>la,tii din >ul>ul #l2a'tiv
devin in "a%#ritatea l#r
neur#nii CA?A-er!i'i( iar 'ei din !iru,ul dinat
ev#luea ,&re
neur#ni !luta"at-er!i'i. E,te de'i #
di,tri>uie a neur#nil#r
#rientat ,&re 2un'iile l#r e3'itat#rii i
in<i>it#rii. Aid#"na 'a
&entru neur#&la,ti'itate( i neur#!enea e,te
de&endent de
e3&erien( de invare( de e3er'iiul 2ii' i
"ai ale, de ,tarea
a2e'tiv. Intr-# e3&ri"are "ai 2i!urativ ,-ar
&utea ,&une '
de&re,ia le de&ri"( 2eri'irea le e3&ri".
G#r"area unei n#i reele neur#nale ne'e,it
un ti"& 'u # durat
de la 'ateva "inute la 'ateva #re &entru 'a
,ti-"ulul re'e&tat de
'reier , deter"ine a'tivarea i a !enei din
nu'leul 'elulei
nerv#a,e re,&#n,a>il de 2#r"area n#il#r
'#ne3iuni.
Din 'ele ,&u,e "ai ,u, reine" '
neur#!enea i
neur#&la,ti'itatea ,unt d#u atri>ute ale
'reierului 'are intervin 2ri
2en#"enul de intreinere a "e"#riei( de
'#ntr#l i vinde'are a unei
leiuni( de re'u&erare a 2un'iil#r "#t#rii i
de e3&ri"are(
&ierdute din diver,e 'aue. Intervin( de
a,e"enea( in "#delarea
'#"&#rta"entului i a 'ara'terului( in
"eninerea ,ntii &,i<i'e
i a 'a&a'itii "entale.
Creierul n#,tru e,te 'a&a>il , ,e "#delee(
, ,e #r!aniee ,u>
&re,iunea in2#r"aiei( a e3er'iiului 2ii'( a
,enti"entului de
2eri'ire( de >u'urie( de #&ti"i," i ,&eran(
de >un di,&#iie( de
rela3are du& un e2#rt 2ii' i intele'tual
,u,inut( i de a,e"enea
&#ate inv#lua &rin neutiliare( &rin lene
intele'tual( &rin
"#n#t#nia unei e3i,tene terne( &rin ,tre,(
an3ietate( de&re,ie(
2urie( ur( "alii#itate( ru"inatii 'u d#rin
de revan( de
r>unare( de 2ru,trare( de in,ati,2a'ie(
al'##l( dr#!uri( uura
e3'e,iv de #ri'e alt #rdin.
B#" in,i,ta ,u2i'ient de "ult a,u&ra a'e,tui
'a&it#l &entru a
inele!e '#n,e'inele &e "ulti&le &lanuri ale
"#dului n#,tru de
!andire i de '#"&#rta"ent.
INGLUENTA GACTORILOR PSI$ICI
ASUPRA NEUROCENEVEI I
NEUROPLASTICIT]II
Stre,ul i de&re,ia
Din'#l# de e3&erien( invare( "#tivare(
n#utate( e3er'iiu 2ii'
2#r"area de n#i neur#ni in 'reier 'a ,u&#rt al
'a&a'itii n#a,tre
"entale i ,#"ati'e( intervin 2av#ra>il ,au
de2av#ra>il i # ,erie de
ali 2a't#ri 'u i"&a't a,u&ra vieii n#a,tre
&,i<i'e.
Studii re'ente au evideniat e2e'tul
ne2av#ra>il al ,tre,ului( al un#r
,tri &,i<#&at#l#!i'e 'a de&re,ia( an3ie
tatea( in,ati,2a'ia(
,enti"entul de 2ru,trare( ru"inaiile .a.
a,u&ra neur#!eneei i
neur#&la,ti'ittii KE. C#uld .a.( 6@@@8 Lee
.a.( )**)L.
Prin &at#!enia i tera&ia '#"un( P,i<iatria
in'e&e , ,e rea&r#&ie
de Neur#l#!ie( #dini#ar ele 2'and un '#r&
'#"un.
Au l#' "utaii '#n'e&tuale neate&tate.
P,i<#a ,'<i#2reni' e,te
vut a'u" 'a # re#r!aniare &e "#del
&at#l#!i' a ,ina&,el#r.
De&re,ia e,te '#relat 'u un de2e't al
neur#!eneei la nivelul
!iru,ului dentat al <i&#'a"&ului. Se na,' n#i
,trate!ii tera&euti'e
in >#lile neur#de!enerative( in a''identele
va,'ulare 'ere>rale( in
leiunile "edulare i 'ere>rale. Intre ,tre, i
de"ena Al<ei"er ,e
intrevede # &#,i>il relaie de deter"inare.
In n#ua viiune i"&u, de a'e,te de,'#&eriri
e,te &#,i>il( de
a,e"enea( # inve,tire a relaiil#r ,#'iale i
inter-u"ane 'u # alt
,e"ni2i'aie. Intr-un arti'#l &u>li'at de I#na<
Le<rer K)**5L 'u titlul
EReinventarea Eu-luiF KET<e Reinventi#n #2
t<e Sei2FL ,e a2ir"0
EStru'tura 'reierului n#,tru( de la 2#r"a
dendritel#r la den,itatea
,tru'turii <i&#'a"&ului e,te in'redi>il
in2luenat de "ediul n#,tru
"ental. Pune un "a"i2er in '#ndiii de ,tre,
i 'reierul ,u in'e&e
, "#ar. S-a #&rit 2#r"area de n#i 'elule.
Ele ,unt de%a "#arte.
Creierul e,te de,2i!urat.F.
Ani"alele de la>#rat#r ,u&u,e la ,tre, au
&reentat # ,'dere
evident a 'a&a'itii de neur#!ene i
neur#-&la,ti'itate.
E. C#uld K)**/L a i#lat &uii n#u n,'ui de
r#t#are de "a"a l#r
ti"& de trei #re &e i i a '#n,tatat
'li"inuarea ,e"ni2i'ativ a
2en#"enului de neur#&la,ti'itate.
intr-# alt e3&erien( a'eeai aut#are a
,u&u, #>,ervaiei d#u
!ru&uri de "ar"#te. Unui !ru& i ,-au 'reat
'#ndiii de "ediu
2av#ra>ile( iar 'eluilalt vitre!e. C#n,tat( la
l#tul de "ar"#te 'u
'#ndiii 2av#ra>ile de "ediu( # 'retere
,e"ni2i'ativ a nu"rului
de n#i ,ina&,e i # rat "ai 're,'ut a
neur#!eneei de'at la
l#tul 'u '#ndiii de "ediu ne2av#ra>ile.
Cand e3&eriena ,e
'#ntinua 'u adu'erea a">el#r l#turi de
"ar"#te in '#ndiii
#&ti"e( &ara"etrii ,tudiai devin e!ali.
Cele d#u e3&eriene 'itate de"#n,trea '
,tre,ul i#lrii &uil#r
de "a"a l#r i al '#ndiiil#r de via vitre!e
ar e un e2e't dunt#r
'ert a,u&ra >i#l#!iei 'reierului i( du& 'u"
v#" vedea( i la
nivelul intre!ii n#a,tre 2ii#l#!ii.
C#n'lui#nand a,u&ra e3&erienel#r ,ale(
Eli,a>et< C#uld ne ,&une
' ,tre,ul de>ilitea dendritele( 'are ,unt
ra"i2i'aii ale 'elulei
nerv#a,e( >l#'<ea &r#li2erarea de n#i
neur#ni in <i&#'a"&(
neur#nii 'are ,unt ,u&#rtul "e"#riei i al
invrii. in a'e,t
'#nte3t( 'u reerva e3tra&#lrii '#n'luiil#r
de la ani"alele de
la>#rat#r la #"( nu &ute" , nu 2a'e"
'#ne3iunea 'u atr#2ia
<i&#'a"&ului &rin di,tru'ia de neur#ni in
>#ala Al<ei"er( 'are
2a'e a,ti rava!ii in intrea!a lu"e( 2iind intr-
# '#ntinu 'retere.
C#ndiiile 2av#ra>ile de "ediu( ne ,&une E.
C#uld( dev#lt i
"enin ,ntatea( 2a'ilitea re#r!aniarea
2un'i#nal i
,tru'tural >ene2i' a 'reierului( 2av#riea
vinde'area.
Mi ,e &are intere,ant al#'uiunea inut de
Eli,a>et< C#uld
KUniver,itatea Prin'et#nL la C#nvenia anual
a A,#'iaiei
A"eri'ane de P,i<#l#!ie &e )**) ,u> titlul
ENeur#!enea0
S'<i">area "inii taleF. Red" d#ar 'ateva
&a,a%e0 E...Puterea
&#itiv a dra!#,tei i '#nvin!erii &#trivit
'reia Creat#rul ne-a
'#n'e&ut , e3&eri"ent" i , 2i"
e3e"&le( ar &utea ,
re!eneree 'reierul u"an. C#n,ider in &lu, '
S'ri&turile Evreil#r i
S'rierile A&#,t#li'e ,unt &line de inde"nuri
'a #a"enii ,-i
reviuia,' atitudinile i a'iunile l#r
dunt#are... Cu ,i!uran
a'e,ta e,te "e,a%ul S2. A&. Pavel 'and ,'rie
in R#"ani 6)0) ' n#i
tre>uie , ne tran,2#r"" &rin reinn#irea
"inii .F.
Cand a,eriunea vine din &artea unei
a,e"enea aut#riti tiini2i'e
'red ' alte '#"entarii ,unt de &ri,#,.
S-a 2#r"ulat intre>area inver,0 da' ,tre,ul
!enerat de un a">ient
#,til( dea!rea>il( are e2e'te ne!ative a,u&ra
"#delrii 'reierului(
'rearea un#r '#ndiii de "ediu atra'tive(
&l'ute nu ar avea e2e't
de &revenire i de tratare a deteri#rrii
'reieruluiD
Gred $. Ca!e &are , 2i !,it r,&un,ul
a2ir"ativ. Du& 'u" a"
"ai ,&u,( el a 'reat in la>#rat#r a,t2el de
'#ndiii &entru un l#t de
#are'i. Le-a adu, di,&#itive "e'ani'e i
&ie,e de'#rative 'are
e3er'itau un e2e't de atra'ie &entru #are'i.
C#n'#"itent( un alt
l#t de #are'i a 2#,t "eninut in '#ndiii de
a">ient "#n#t#n.
Reultatul e3&erienei a artat ' la l#tul 'u
a">ient atra'tiv(
<i&#'a"&ul a 're,'ut ,e"ni2i'ativ in
!reutate( in ra&#rt de l#tul 'u
a">ient "#n#t#n. E3i,t in &reent &#,i>i
litatea de a ",ura
!reutatea i di"en,iunile <i&#'a"&ului &rin
RMN( 2r , 2ie
nev#ie , ,e ,a'ri2i'e ani"alul.
A&r#&# de reerva e3tra&#lrii '#n'luiil#r
e3tra,e din e3&eriene
e2e'tuate &e ani"ale la #". Nu ,i"i" i n#i
a'eeai >u'urie 'and
iei" din "#n#t#nie( 'and a'<iii#n" 'eva
n#uD Ple'and de la
a'e,te e3&eriene ,-a ,u!erat i >ene2i'iul
&entru ,ntatea
n#a,tr al ,'<i">rii &eri#di'e( da' nu a
intre!ului "#>ilier( 'el
&utin al aran%a"entului ,u in a">ient. O
,'<i">are a e,teti'ii
a">ientale ar &utea , 2ie( eventual( util in
e2#rtul de &revenire a
deteri#rrii "entale din >#ala Al<ei"er.
C#n2#r" ,tudiil#r a'tuale( in <i&#'a"&ul unui
#are'e adult a&ar
A.*** - 6*.*** neur#ni n#i &e i. A" a"intit
de r#lul neur#nil#r din
<i&#'a"& in invare i "e"#rie i de,&re
2a&tul ' ,u&ravieuirea
l#r e,te "eninut &rin invare.
Intre 2a't#rii 'are au un e2e't ne!ativ a,u&ra
,u&ravieuirii
neur#nil#r ,unt in'lui i <#r"#nii
!lu'#'#rti'#ii - 'are( &rin
e3'e,ul l#r in #r!ani,"( in<i> ev#luia
'elulel#r ,tern ,&re n#i
'elule nerv#a,e. Or ,tre,ul t#'"ai &rin a'e,t
"e'ani," a'i#nea
ne2av#ra>il a,u&ra #r!ani,"ului.
Din &un't de vedere >i#'<i"i' ,tre,ul
a'i#nea ne2av#ra>il &rin
"ai "ulte "e'ani,"e a,u&ra neur#!eneei i
neur#&la,ti'itii.
Mai intai de'lanea # ,e'reie e3'e,iv de
<#r"#ni
!lu'#'#rti'#ii K'#rti#lL la nivelul !landei
'#rti'#-,u&rarenale(
a"#r,and a3ul <i&#tala"#-<i&#2i#-'#rti'#,u-
&rarenal.
Clu'#'#rti'#iii in e3'e, de&ri" eli>erarea
de 2a't#ri neur#tr#2iei
ne'e,ari di2erenierii i "eninerii neu-r#nil#r(
,'ade 'a ur"are
neur#!enea( ,'ad 'antitatea i lun!i"ea
dendritel#r la nivelul
neur#nil#r &ira"idali din <i&#'a"&.
E3i,t( du& 'u" ti"( d#u 'i &rin 'are
#r!ani,"ul ii ,'<i">
&eri#di' 'elulele0 "#artea l#r &rin ne'r# i
&rin a&#&t#( ulti"a
&re,u&unand &unerea in a'iune a un#r
"e'ani,"e 'elulare
interne de aut#di,tru!ere. De&re,ia i
,tre,ul a''entuea
a">ele 'i. De la eli>erarea in e3'e, a
<#r"#nil#r !lu'#'#rti'#ii
,e a%un!e la e3'e, de 'al'iu in 'elule 'are
deter"in 2en#"enele
de ne'r# i a&#&t#.
De&re,ia e,te # tul>urare &,i<i' 'u e2e'te
deva,tat#are a,u&ra
,ntii. C#n,tituie # 'au "a%#r de
,ui'id.
O ,tati,ti'a 'itat de A. -lein"an K)**/L ne
&#ate l,a # i"a!ine
'#n'ludent a,u&ra '#n,e'inel#r de&re,iei
evaluate in SUA0
)**.*** #a"eni ,e ,inu'id ai'i intr-un an( 7A
#a"eni ,e ,inu'id &e
i( din 'are 4* Q ,unt ,tudeni. E,te a d#ua
'au de de'e, la
,tudeni.
Ca deter"inare( ,tre,ul '#n,tituie 'aua
"a%#r a de&re,iei(
&redi,&#iia !eneti' 2iind 'ea de a d#ua
'au.
De&re,ia ,e in,#ete de atr#2ia <i&#'a"&ului
'are e,te #
'#n,e'in a >l#'rii neur#!eneei. Da' ,e
ad"ini,trea #
"edi'aie antide&re,iv( 'el &uin trei
,&t"ani( neur#!enea ,e
reia '#n'#"itent 'u in,talarea e2e'tel#r
antide&re,ive. C#in'iden
,au realitate( i di2erenierea unei 'elule
,tern intr-un neur#n
ne'e,it un ti"& "ini" ,i"ilar. Medi'aia
antide&re,iv te,tat 'u
Tiane&tine i Gen#3etin &are , ai>e un e2e't
neur#tr#2i'.
E. C#uld K6@@@L d#ea in ,aliv ,e'reia de
'#rti#l 'a te,t al
&redi,&#iiei la de&re,ie. Ea ,u,ine '
,u>ie'ii la 'are &rin te,t
,e !,ete di"ineaa '#rti#lul 're,'ut( da'
au i nean,a unui
eveni"ent ne!ativ( v#r 2a'e de&re,ie. In
a'e,t 2el &#ate intre&rinde
",uri &reventive.
Carr#l DJSa .a. i R#nald Du"an K)**)L
,u,in ' "edi'aia
antide&re,iv ar avea e2e't nu atat a,u&ra
,er#t#-ninei( 'at a,u&ra
?DNG K2a't#r de 'retere nerv#a, derivat din
'reierL. Stre,ul i
de&re,ia ar ,u&ri"a 'a&a'itatea 'elulei
nerv#a,e de a ,e'reta
2a't#rii neur#tr#2i'i ne'e,ari di2erenierii(
dev#ltrii i
,u&ravieuirii neur#nil#r( iar &rin tratarea
de&re,iei 'u # "edi'aie
ade'vat( e2e'tele ei ,unt >l#'ate.
De&re,ia e,te una dintre ,trile a2e'tive 'u
e2e'tul 'el "ai
dea,tru#, a,u&ra #r!ani,"ului i in &ri"ul
rand a,u&ra 'reierului.
T#ate 2un'iile #r!ani,"ului ,unt in<i>ate de
'tre de&re,ie. A"
#>,ervat ade,ea 'u"( nu"ai du& un an de la
di,&#ni>iliarea unui
#" &rin #"a% i( "ai ale,( &rin &en,i#narea
'el#r "ai var,tni'i(
,e"nele deteri#rrii &,i<i'e in'e& , ,e
in,talee. Nu e,te( 2r
ind#ial( # re!ul &entru t#at lu"ea( dar in
"#d 'ert &entru "uli
e,te # 'au. Senti"entul de e3'ludere dintr-
# a'tivitate i dintr-un
'#le'tiv in 'are ii !,eau un re,#rt "#ral
e3i,tenei( ,enti"entul
de inutilitate a intre!ii l#r &re!tiri
&r#2e,i#nale ii &#ate u'ide &e
'ei ,en,i>ili. S#'ietatea n#a,tr nu are
,tru'turi a'tive i e2i'iente
&entru a'ea,t 'ate!#rie ,#'ial( aa 'u"
a" vut in alte ri 'a
SUA( unde li ,e a'#rd # real atenie.
C#,turile trata"entului i
in!ri%irii 'el#r 'u deteri#rare "ental ,unt
in, "ult "ai "ari.
intalnindu-" ade,ea 'u a,t2el de ,ituaii in
in,tituia in 'are a"
lu'rat i v#ind , !,e,' # re#lvare( a" avut
d#ar e'#urile t'erii.
i nu a>,ena &#,i>ilitil#r "ateriale a 2#,t
'aua( 'i li&,a v#inei
de i"&li'are intr-# a'iune de # a,e"enea
anver!ur i t#tui atat
de util ,#'ial. Ni'i ar!u"entul ' in SUA un
'#n,ilier al
Preedintelui ,e #'u& ,&e'ial de a'e,t
re,#rt nu i-a &utut
'#nvin!e. Da' ne t#t lud" ' ave" relaii
'u SUA atat de >une(
" intre>( 'e lu" >un de a'#l#...D
in #ri'e >#al 2ii'( de&re,ia 'a rea'ie la
>#al '#n,tituie 'el "ai
"are #>,ta'#l in 'alea vinde'rii. T#ate
,tru'turile 'reierului - atat
'ele '#rti'ale 'u 2un'ie '#!nitiv( 'at i 'ele
li">i'e 'u 2un'ie
a2e'tiv ,unt a2e'tate de de&re,ie.
E3i,t # relaie de deter"inare intre ,tre, i
de&re,ie. De ai'i
de'ur! an3ietatea( 2ri'a "#tivat i ne"#
tivat( ru"inatiile.
E'#ul l#r >i#'<i"i' e,te a'elai a,u&ra
#r!ani,"ului. A'eeai
>i#'<i"ie ii e,te &r#&rie 2uriei( urii( d#rinei
de r>unare( vi#lenei.
Creierul nu 2a'e # di,tin'ie net intre
realitatea trit i 'ea d#ar
i"a!inat. Inve,ti!aiile 'itate au relevat
2a&tul ' in a">ele
,ituatii - realitate ,au d#ar i"a!inaie - ,unt
a'tivate in 'reier
a'eleai arii '#rti'ale( a'eleai ,tru'turi i in
'#n,e'in v#r avea
a'elai e'#u >i'YT"i'. Candurile i
,enti"entele ne!ative - ura(
a!re,ivitatea( ,&ai"a - 'ir'ul &rin arterele
n#a,tre ,u> 2#r"a ,u>,tanel#r de'lanate
'#n'#"itent 'u e2e'tul
de ,tre,. De ai'i reult e2e'tul n#'iv
e3er'itat a,u&ra tutur#r
'elulel#r n#a,tre( 'au a >#lil#r de ,tre,
'are au lar! r,&andire
in lu"ea "#dern.
Da' e3tra&#l" de la individ la '#le'tivitate
e2e'tele ,tre,ului i
ale de&re,iei i"&li'ite( " intre> da' are
'ineva intere, , e3i,te
# lu"e >#lnav i de"entD Or 2i 'itind
a'e,te 'rude adevruri(
'are vin dire't de la tiinele ilel#r n#a,tre
i a'ei '#ndu't#ri ai
lu"ii( &#liti'ienii i a&#l#!eii l#r( 'are
intrein ,enti"entul de 2ri'(
de r>#i al tutur#r '#ntra tutur#r( de
revan( 'are deni!rea
i"a!inea &u>li' a un#r #a"eni inainte de a
,e e3&ri"a %u,tiia in
nu"ele un#r &rin'i&ii neru"e!ate ale aa-
i,ei de"#'raii( nu"ai
din d#rina de a "enine un r>#i i"&#triva
&r#&riului &#&#rD
S le 2ie indi2erente '#,turile ,#'iale ale
a'e,t#r '#n-,e'ine 'and
nu &ierd ni'i # #'aie de a ,e arta in!ri%#rai
de ,#arta >anului
&u>li'D
intr-un '#n!re, internai#nal de neur#tiine
a" intre>at un
&r#2e,#r de &,i<iatrie( 'are dev#lta,e
a'ea,t te"( 'e
&er,&e'tiv are un &#&#r "eninut in
&er"anen ,u> ,tre,D Nu
"i-a r,&un,. Se te"ea &r#>a>il el in,ui de
,tre,ul de a 2i auit...
S S S
E. M. Rai'<le KLa Re'<er'<e( )**7L a adu, in
di,'uie un a,&e't
n#u i 'iudat( ,e,iat( de a,e"enea( in ulti"ii
ani 'are( nu nu"ai
' nu lu"inea( 'i adan'ete i "ai "ult
univer,ul &lin de "i,ter
al 'reierului n#,tru.
Se '#n,tat '( din'#l# de a'tivitatea
'ere>ral de'lanat de
,ti"uli e3terni( e3i,t i # a'tivitate
,&#ntan al 'rei ,'#& nu ,e
'un#ate. E,te 'a i 'u" 'reierul ,-ar a2la in
dial#! 'u ,ine in,ui.
Studiile de la>#rat#r au '#n'<i, ' 'el "ai
"are '#n,u" de
ener!ie e,te ,#li'itat de a'tivitatea ,&#ntan
i nu de a'eea de
r,&un, la ,ti"ulii e3terni. i "ai 'uri#a,
e,te '#n,tatarea ' 'el
"ai "are nu"r de ,ina&,e e,te a&rut
,&#ntan i nu 'a ur"are a
,ti"ulil#r e3terni.
Ar"e de B#lder i '#l. K6@@7L au reuit ,
vad( &rin "et#de
ade'vate KPETL( ' in 'reierul 'el#r nev
t#ri e,te a'eeai
a'tivitate 'a i in 'el al 'el#r vt#ri.
A'e,te date ,u!erea ideea
' a'tivitatea ,&#ntan a 'reierului e,te "ai
"are de'at 'ea de
r,&un, la ,ti"uli e3terni. A'ea,t a'tivitate
,&#ntan a 'reierului
&are , 2ie 2unda"ental( dar nu ti" in' la
'e ,ervete. Mai "ult
in'( ea nu in'etea in ti"&ul ane,teiei
!enerale( du& 'u" ,-a
#>,ervat in ,tudiul e2e'tuat &e "a'a'i de
'tre L. Bin'ent i '#l.
K)**7L.
Ni'i una din i&#teele e"i,e &rivind r#lul
a'e,tei a'tiviti
,&#ntane a 'reierului nu #2er un r,&un,
,ati,2't#r. Cea "ai
&laui>il era i&#tea "eninerii '#erenei
'#ntinui a &r#'e,ului
de !andire( inter'#ne'tand in &er"anen
t#ate ariile 'reierului(
e"i, de ?. Ol,<au,en KUniver,itatea C#rneli(
SUA( )**4L.
Ane,teia !eneral ar tre>ui in, , #
>l#'<ee( 'eea 'e nu ,e
inta"&l. D#ar da' ad"ite" ' e,te 'eva in
'reierul n#,tru 'are
,e "ani2e,t i inde&endent de 2un'i#narea
'reierului( aa 'u"
&are , e3i,te i in e3&eriena "#rii 'lini'e.
CAPITOLUL )
IMPLICA]II ONTOLOCICE I GINALITATE IN
NEUROCENEV I
NEUROPLASTICITATE
E3i,t # "ultitudine de i"&li'aii ale
'a&a'itii de neur#!ene i
de neur#&la,ti'itate a 'reierului( dintre 'are
adu' in di,'uie in
&ri"ul rand( &e 'ele de #rdin #nt#l#!i' i al
2inalitii a'e,t#r
atri>ute >i#l#!i'e.
I"&li'aia #nt#l#!i' 2a'e re2erire la
inele!erea Ee3i,tenei 'a
e3i,tenF( 'u" ,e e3&ri"a Ari,t#tel( la
,tudiul 2iinei( in ,&e al
'reierului 'a 2en#"en #>ie'tiv( &rivit dintr-#
&er,&e'tiv
'#!nitivi,t.
in '#ndiii 2ii#l#!i'e neur#!ene e,te
,ti"ulat i intreinut de
invare KElia>et< C#uld .a.(6@@@L( aa du&
'u" ,-a "eni#nat
de%a in 'a&it#lul &re'edent.
Meninerea #&ti" a 'reierului &rin invare il
e3&ri" 'a ,tru'tur
'u 2un'ie( &rin e3'elen( in2#r"ai#nal.
Da' ,t#"a'ul ne-a 2#,t
dat &entru di!e,tie( 'reierul are # ,tru'tur
ade'vat &relu'rrii de
in2#r"aie ne'e,ar re'e&trii a'e,teia( &e
de # &arte din "ediul
a">iant i '#,"i'( iar &e de alt &arte de la
t#ate ele"entele
'#"&#nente ale '#r&ului &e 'are il are in
,ar'in( in ,'#&ul de a le
'#"anda i !e,ti#na. Creierul are ) Q din
!reutatea '#r&ului i
'#n,u" )* Q din ener!ia ,a. Triete
e3'lu,iv &e ,ea"a ener!iei
2urniate de '#r& i( in "#"entul in 'are
in'etea , # "ai
&ri"ea,'( #&rete viaa in 4 "inute.
Neavand ni'i # reerv de
ener!ie &are '#n,truit e3'lu,iv &entru 2un'ia
de E'#ndu'ereF( de
&relu'rare a in2#r"aiei ne'e,ar '#r&ului(
'are ii &ltete tri>ut
&rin ener!ia &e 'are i-# 2urniea. R"an
ui"it 'u"( la vre"ea
'and in Eur#&a ni'i nu ,e tia &rea >ine 'u 'e
#r!an ,e !andete( in
'iviliaia C<inei anti'e r#lul 'reierului era
2#arte e3a't intuit. Mai
"ult( 'reierul era in'lu, in a'eeai l#% ,au
!ru&are de #r!ane 'u
'#rdul. Ca 2un'ie i ,e atri>uia a'eea a S<en-
ului 'are in,e"na
'un#atere( inteli!en( '#ntiin. Ca ,i">#l
'#re,&undea
ele"entului 2#' i 'ul#rii de r#u.
E,te ,ur&rint#are in'luderea 'reierului in
a'eeai l#% ener!eti'
'u '#rdul. Unele tradiii ,&irituale atri>uie
,i">#li' 'reierului
raiunea( iar '#rdului a2e'tivitatea. in a'eeai
#rdine de idei ,unt
#>,ervaii venite de la ,u>ie'ii la 'are ,-au
2'ut tran,&lantri de
'#rd. La &urtt#rii n#ii ini"i au a&rut
"ani2e,tri de
'#"&#rta"ent i tr,turi de 'ara'ter &e
'are ,-a '#n,tatat ' leau
avut d#nat#rii. S-au ,'ri, de%a "ai "ulte
lu'rri &e a'ea,t
te" KSilvia Claire( 6@@78 Paul P. Pear,all(
6@@+L.
Iat 'u" '#n'e&eau '<ineii anti'i r#lul
'reierului in
2un'i#nalitatea #r!ani,"ului. Creierul
'##rd#na t#ate vi,'erele i
2un'iile '#r&ului !ru&ate in A l#%i ener!eti'e.
La randul l#r( l#%ile
ener!eti'e 'are &r#du'eau ener!ia nutritiv(
ne'e,ar '#r&ului( ii
tri"iteau ina&#i 'reierului &artea 'ea "ai
,u>til( 'ea "ai ra2inat
din ener!ia l#r. Re'un#teau a,t2el '
ener!ia 'reierului e,te de #
alt e,en. i "ai ,&uneau in' 'eva 'u
a&li'a>ilitate tera&euti'.
Gie'are ti& de ener!ie #2erit 'reierului de
'tre l#%ile ener!eti'e
'#re,&undea unui '#"&arti"ent din ,2era
vieii &,i<#"entale.
Tul>urrile uneia din '#"&#nentele vieii
&,i<i'e i "entale erau
tratate in '#n,e'in 'u &un'te de lanivelul
l#%ei'#re,&unt#are
a'e,tui ,e!"ent. S&re e3e"&lu &rin &un'te
'#re,&unt#are l#%ei
Gi'at 1 Bei' ?iliar ,e tratea "i!rena(
tul>urrile de vedere( 2
ati!a>ilitatea &,i<i'( tul>urrile de ti&
"eta>#li'( in'lu,iv
&at#l#!ia "u,'ular. Cu &un'te
'#re,&unt#are l#%ei Rini'<i 1
Bei' ,e tratea intre altele i 'riele de
&ierdere a 'un#tinei
de ti& li&#ti"i'( 2iind de a%un, ine&area unui
,in!ur &un't. i t#ate
a'e,te indi'aii de trata"ent 2a' &arte din
te#ria i &ra'ti'a
a'u&un'turii i 2un'i#nea( in 'iuda
rai#na"entel#r ar<ai'e i a
'el#r 'are # nea! 2r , # 'un#a,'.
Pentru a inele!e ' t#ate reli!iile au un
&un't '#"un de &le'are(
v#i de,'rie ,u''int un alt '#n'e&t al 2il#,#2iei
ta#i,te. Du&
e3&ierea vieii( S<en-ul nu "#are #dat 'u
'#r&ul( 'i ,e int#ar'e in
"arele S$EN univer,al din 'are a venit.
S&une alt'eva vreuna din
reli!iile lu"iiD
Da' a" 2a'e # ierar<iare a 2un'iil#r de la
nivelul '#r&ului n#,tru(
2un'ia 'reierului e,te de de&arte e,enial.
Prin ,ine in,ui 'reierul
e3&ri" ,en,ul i 2inalitatea e3i,tenei. Se
&#ate ,&une '
Univer,ul v#r>ete( ,e e3&ri" la nivel u"an
&rin 'reierul n#,tru.
Tri" &,i<i'( !andi" i ,i"i" nu"ai &rin
'reier. El re&reint
,u"tnu"-vl tutur#r val#ril#r n#a,tre. Privit
a,t2el ,e i"&une ideea
' #>ie'tivul 'reaiei ,au al ev#luiei #"ului
a 2#,t 'reierul ne'e,ar
invrii &rin e3&erien i e3&ri"rii vut
'a 2inalitate. C#r&ul
&are , ai>e d#ar r#lul de a 2i un ve<i'ul
&entru 'reier i de a
re&r#du'e un alt 'reier. Pute" dedu'e de ai'i
' in e'uaia 'reier'#r&(
'reierul e,te 'el 'e are in &ri"ire un '#r& i
nu inver,.
C,e,' de a,e"enea ' e,te un ,en, i #
2inalitate i in a'ea,t
"#>ilitate anat#"i'( a'ea,t &la,ti'itate a
'reierului in '#ntra,t
'u relativa ,ta>ilitate a 'el#rlalte #r!ane ale
'#r&ului. Giind i"&li'at
in "edierea vieii de relaie( 'reierul avea
nev#ie de a'ea,t
"#>ilitate( &entru a ,e ada&ta unei viei
a2lat in '#ntinu
,'<i">are( &entru a-i &utea in,ui "ereu
alte i alte e3&eriene(
alte
in2#r"aii. E,te 'iudat '( dei &rea l#!i' ,
ave" un 'reier d#tat
'u a,e"enea &r#&rietate( &an la re'entele
de,'#&eriri din
neur#tiine( ni"eni n-a e"i, # a,t2el de
i&#te. Ar 2i tre>uit , ne
!andi" ' un 'reier ri!id ,tru'turat nu era
'a&a>il de invare( de
a e"ite de'iii in ,ituaii n#i( de a '#ntr#la i
re!la intrea!a
2un'i#nalitate a #r!ani,"ului( &e 'are il are
in &ri"ire. Univer,ul
nu i-ar 2i &utut 2a'e 'un#,'ute EinteniileF
ev#lutive( iar #"ul nu ar
2i &utut &r#!re,a.
Cea "ai evident d#vad de &reen a unui
,en, in e3i,tena
a'e,tei 'a&a'iti a 'reierului e,te a'eea '
reelele neur#nale din
trun'<iul 'ere>ral nu ,unt ,u&u,e a'e,tei
re"#delri( de#are'e ai'i
ii au ,ediul 'entrii de '#ntr#l ai 2un'iil#r
vitale - 'ir'ulaia i
re,&iraia - 'are tre>uie "eninute ,u> #
'#n,tant ,u&rave!<ere.
Pe lan! a&#rtul '#ntinuu de in2#r"aie( de
invare( e,te de
reinut i 'alitatea invrii( !radul de
'#"&le3itate al '#ninutului
,u( ,e"ni2i'aia '#!nitiv i a2e'tiv(
"#tivaia in ,en,ul
'#e2i'ientului de &l'ere i"&li'at( ,tilul i
'alitatea di,'ur,ului. Un
'ur, univer,itar( ,&re e3e"&lu( # '#n2erin(
v#r 2i "ult "ai u#r
in,uite( da' ,unt e3&u,e '#l#rat( 'lar(
,u!e,tiv( nuanat( 'u
'#ne'tarea n#iunil#r i in alte d#"enii ale
'ulturii de'at un di,'ur,
,e'( re'e( &r#li3 i tern. Pri"ul va 2i "e"#rat
2r e2#rt( &entru '
din'#l# de &alierul rai#nal a 2'ut a&el i la
'el a2e'tiv( 'el de al
d#ilea va 2i reinut in, 'u "ult "ai "ult e2#rt
i &#ate 2i re&ede
uitat. A'ea,t e3&erien # ave" 'u t#ii(
inde#,e>i din anii de
2a'ultate( 'and a" avut alt nivel de
inele!ere a ,tilului unui
di,'ur,.
A re"ar'a ai'i ' nu nu"ai re&etarea
in2#r"aiei '#ndu'e la #
"e"#rare de lun! durat( 'i i intere,ul ,u,-
'itat. Se inta"&l
une#ri 'a un ,in!ur i"&a't al 'reierului 'u
in2#r"aia , 2ie
,u2i'ient &entru a nu # "ai uita
ni'i#dat. inta"&lrile ne#>inuite( 'are au
2#,t in,#ite de #
,ti"ulare 2#arte inten, a ,tru'turil#r
a2e'tive ,au a i"&li'at un
"are !rad de ri,'( ,unt "e"#rate de2initiv
2r , 2ie( evident(
re&etate.
In !eneral( # in2#r"aie e,te 'u atat "ai >ine
in,uit 'u 'at in
&er'e&ia ,a ,#li'it un nu"r "ai "are de
re'e&t#ri ,en#riali -
auditiv( #&ti' et'.
E,te val#area unui #" e3&ri"at nu"ai de
'eea 'e a "e"#ratD Se
,&une de,&re 'el 'ruia 2ii'a ele'tri'iti 'a
i '<i"ia ii dat#rea
i"en,( Mi'<ael Garada;( ' avea in
&er"anen 'u ,ine un 'arnet
de n#te &e &#,t de aide "e"#ire. Me"#ria
e,te ne'e,ar( dar
'reaia in'e&e din'#l# de "e"#rie( a'#l#
unde ,e a2l in,&iraia(
!andirea 'are &re,u&un in &ri"ul rand # "are
&la,ti'itate a
,ina&,el#r &entru a '#ne'ta un nu"r 'at
"ai "are de neur#ni.
A'ea,t neur#2ii#l#!ie a reelel#r neur#nale(
re'ent a'<iii#nat(
nu i"i e3&li' in, de 'e #a"enii au in'linaii
de#,e>ite( talente
di2erite( 'a&a'itatea de a inele!e un
d#"eniu ,au altul al 'ulturii i
!andirii( 'and ar 2i n#r"al( 'a indi2erent de
!enul de in2#r"aie(
reelele neur#nale , ai> a'eeai 2ii#l#!ie
&entru #ri'e ti& de
'un#atere. Nu t#at lu"ea are a&etit &entru
2il#,#2ie( nu are
de,'<idere ,&re ,&iritualitate( ,&re
inele!erea i a alt#r alternative
'#n'e&tuale( in a2ara 'el#r a''e&tate
'#nveni#nal. N#i ,&une" la
"#dul 2i!urativ ' 'ei 'e nu &#t iei dintr-#
!andire d#!"ati' n-au
reele neur#nale 'u 'are , &r#'e,ee # alt
in2#r"aie. Dar(
!andind anat#"i'( e3&li'aia e,te er#nat.
Neur#nii ,unt( dar e,te
# alt in,tan 'are nu ii "#>iliea. Pentru
a e3&li'a ave" nev#ie
, !andi" de%a #"ul din'#l# de anat#"ia
'reierului ,u( ,.
di,'ut" in ali ter"eni relaia dintre 'reier(
'#ntiin i
&r#!ra"are( a,u&ra 'reia v#" reveni in alt
'a&it#l. O"ul 'itit
&#ate d#ar , re&r#du' 'eea 'e i-a in,uit.
O"ul ,&iritualiat
'#ndu'e di,'ur,ul intele'tual din'#l# de
le'tur( 'utand i alte
alternative. i a%un!e" , de2ini" 'ultura 'a
2iind nu 'eea 'e 'iti"(
'i 'eea 'e 're" &le'and de la 'eea 'e a"
'itit.
E3er'iiul 2ii' e,te # alt '#ndiie
2av#riant a neur#!eneei i
neur#&la,ti'itii( ,tudiat in '#ndiii de
la>#rat#r de v#n Praa!(
-e"&er"ann i alii K)**)L. in 'ir'a #
,&t"an( in '#ndiiile
e3er'iiului 2ii'( neur#nii ur"rii la &,ri i
r#t#are in'e& , ,e
'#nturee( iar du& 'ir'a 4* de ile in'e& ,
2ie inte!rai in 'ir'uitul
<i&#'a"&i' 'u a2erente i e2erene
2un'i#nale.
C#n,tat" ' e3er'iiul 2ii' e,te ,#li'itat 'a
# '#ndiie ne'e,ar
&entru vitalitatea tutur#r ,i,te"el#r
2un'i#nale ale #r!ani,"ului(
in'lu,iv 'reierul.
R#lul 2a't#ril#r &,i<i'i( al triril#r e"#i#nale(
in2luena l#r a,u&ra
neur#!eneei i neur#&la,ti'itii # v#"
di,'uta la 'a&it#lul dedi'at
'reierului li">i'. A" adu!a ai'i( d#ar '(
atat de "ult r,&andita
lene intele'tual e,te un 2a't#r de ru au!ur
&entru 'reier. A'elai
e2e't ned#rit il au lu"ina ,tr#>#,'#&i' &e #
durat indelun!at(
!#"#tul( e3'e,ul de al'##l( nere,&e'tarea
#rarului de ,#"n( '<iar
da' e,te &relun!it '#"&en,at#r iua.
Intervalul )) - )/ ii are
i"&#rtana ,a 2ii#l#!i' i >ene2i'.
De-a lun!ul i,t#riei ,-au ve<i'ulat d#u #&inii
re2erit#are la #ri!inea
'un#aterii0 '#n'e&ia inei,t a lui Plat#n(
'#n2#r" 'reia ne
nate" 'u # &re'un#atere i '#n'e&ia
e"&iri,t a lui Ari,t#tel
'are '#n,ider ' invarea i e3&eriena
,unt ,in!urele ,ur,e
'#!nitive.
Di,&uta a '#ntinuat "ai tariu intre
$elvetiu,( 'are era e"&iri,t i
vedea 'reierul 'a 2iind la natere # ta>ula
ra,a( # 2#aie al> i
Dider#t( 'are ad"itea '( &e
lan! e3&eriena in,uit( ,unt i ele"ente
inn,'ute in ,2era
'un#aterii. Mai a&r#a&e de n#i( a'eeai
di,&ut ,-a &urtat intre
Pia!et i C<#",9;.
Intervenind in a'ea,t di,&ut( "i ,e &are
evident ' nu ne &ute"
nate 'u un 'reier li&,it de #ri'e in2#r"aie
&reala>il. Ave"
nev#ie de un "ini" de 'un#atere &entru a
,u&ravieui inainte de
a in'e&e , ne in,ui" e3&erienele de via.
Ave" reele neur#nale( unele de%a a'tivate
&entru ,u&#rtul
2un'iil#r vitale( altele ur"and , 2ie a'tivate
in '#nta't 'u
e3&erienele venite( du& 'e ne-a" n,'ut.
Re2le3ul de ,u&t(
re'un#aterea v#'ii i a 2i!urii "a"ei(
ataa"entul 2a de "a"
,au( du& 'u" a de"#n,trat et#l#!ul -#nrad
L#rent( 2a de
&ri"a 2iin &e 'are # 'un#ate( ,unt
ele"ente #>li!at#rii
,u&ravieuirii &entru un n#u n,'ut in ,&e'ia
u"an. C#&ilul ,e
#>inuiete 'u v#'ea "a"ei in' din uter( iar
&uii &,ril#r de
'and ,unt in' in #u. Te "inunei de
inteli!ena naturii. Da' un
&ui de "a"i2er n#u n,'ut in %un!l n-ar 2i
'a&a>il , 2u! la ,'urt
ti"& du& natere( ar deveni # vi'ti" u#ar
&entru &rdt#rii
,i.
Puii de 'an!ur ,unt e3&ulai din uter la
var,ta de 4 luni i( 2r ,
vad( ,e 'ar &e &i'i#rul "a"ei &an a%un!
in "ar,u&iul( in 'are
ii '#ntinu dev#ltarea &an la ter"enul de
natere. A" vut
,'ena 2il"at i a" 2#,t atent la !e,tul
"a"ei ate&tandu-" ,-i
a%ute &uiul in !,irea "ar,u&iului( dar a
r"a, &a,iv. Se inele!e
' a'e,t &ui tre>uie , EtieF 'u" , a%un!
a'#l#. Dedu' de ai'i
' natura nu ale!e int#tdeauna ,#luiile 'ele
"ai ,i"&le &entru a-i
re#lva &r#>le"ele( 'i une#ri a'e,tea ,unt
'<iar 2#arte '#"&li'ate.
Celelalte 2un'ii de un #rdin "ai ela>#rat 'a
li">a%ul( #rientarea in
"ediu( ,e"ni2i'aia #>ie'tel#r et'. ,unt
in,uite &rin invare.
Su&#rtul l#r neur#2ii#l#!i'( 'a&a'itatea
'reierului de ade'vare la
e3&erien ,unt in, 'ate!#ri' inn,'ute. In
ter"eni de in2#r"aie
ave" &r#!ra"e inn,'ute i &r#!ra"e
2#r"ate &rin invare.
A'ea,t 'a&a'itate de a ne 2#r"a &r#!ra"e
n#i( 'are la #" e,te
"ult "ai e3tin, de'at la t#ate 'elelalte
,&e'ii( ne-a &er"i, , ne
de,&rinde" de natur i , ne 're" #
'iviliaie.
Antr#&#idele au de%a "a%#ritatea '#ne3iunil#r
neur#nale ,ta>ilite la
natere( dar nu t#ate( &entru ' i ele au
'eva de invat( tre>uind
, ,e ada&tee la un "ediu 'u '#ndiii de
via nu in t#talitate
&revii>ile.
Ca&a'itatea 'reierului de a ,e ada&ta la #
varietate de '#ndiii(
in'lu,iv de a!re,iune( e,te de a,e"enea
e3&re,ia un#r &r#!ra"e
inn,'ute i e,te un ,en, adan' ai'i( e,te #
2inalitate i nu &#ate 2i
reultatul inta"&lt#r al unei ,ele'ii
naturale( &entru ' nu e,te in
intere,ul a'e,tei ,ele'ii , E'ar&ea,'F un
'reier &entru a
,u&ravieui 'u # invaliditate 'e l-ar e3'lude in
'#n'urena 'u
,e"enii. A" vut 'u"( in 'aul unei leiuni
'ere>rale( ,unt
antrenate arii ve'ine ,au '<iar din e"i,2era
'ere>ral #&u, in
,'#&ul re'u&errii 2un'i#nale( 2ie i &ariale.
E,te ai'i e2e'tul unei
inteli!ene intrin,e'i a ,tru'turil#r >i#l#!i'e(
indi2erent 'u" a" d#ri
, inter&ret". Cu" , &rivi" alt2el
'#"&en,area li&,ei de vedere
&rin leiuni #'ulare Ki nu 'ere>raleL unde
ariile #''i&itale de&rivate
de in2#r"aia viual ,e '#ne'tea 'u ariile
auditive i 'u 'ele de
&er'e&ie a ,ti"ulil#r ta'tili( &entru a 'rete
a'uitatea de &er'e&ie
la a'e,t nivelD Su>ie'tul va >ene2i'ia a,t2el
de 'a&a'itatea de
&er'e&ere a ,unetel#r i a ,ti"ulil#r ta'tili 'u
&er2#r"ane
're,'ute( &entru a '#"&en,a li&,a de vedere.
A'e,ta e,te i
"#tivul &entru 'are 'ei 'u de2i'iente de
vedere ,unt '#n,iderauJ a
2i 'ei "ai >uni "a,euri. Ei au # 'a&a'itate de
&er'e&ie ta'til "ult
"ai a"&l &entru ' e,te '##rd#nat de d#u
arii '#rti'ale in l#'
de una. T#'"ai a'ea,t &er'e&ie a"&li2i'at
le &er"ite 'el#r
nevt#ri , 'itea,' &rin al2a>etul ?raille.
A'elai 2en#"en le
&er"ite 'el#r 'u ,urditate de tran,"itere ,
&er'ea& aa de ra&id
li">a%ul &rin ,e"ne( ariile viuale #''i&itale
'#"&en,and a>,ena
auului( du& 'u" ,-a "ai ,&u,.
Un alt e3e"&lu de ada&tare inteli!ent a
naturii il '#n,tituie
e3ten,ia ariei de '#ntr#l al "i'rii de!etel#r
la vi#l#nitii 'are
e3er,ea '#ntinuu.
Se ad"ite in !eneral ' in %urul var,tei de 6+ -
)* de ani ,e ter"in
&r#'e,ul de "aturare a 'reierului. Sunt(
evident( i "ulte e3'e&ii.
Din e3&erienele '#&iil#r-lu&i( !,ii in &dure
i adui in ,#'ietate(
,-a '#n,tatat ' &e,te var,ta de 5 - 7 ani nu
,e "ai &#ate inva
v#r>irea( 'el &uin una '#erent. O li">
,trin ar &utea 2i
in,uit #&ti" &an in %urul var,tei de 4* de
ani. Se &#ate inva i
"ai tariu( dar ,e a&re'ia ' d#ar 'u
a''entul li">ii "aterne(
&entru ' nu ,e "ai &#t ,e,ia '#ntra,tele
2#neti'e. invarea unei
li">i ,trine( la var,te "ai "ari( i"&li' un
e2#rt "ai "are &entru
'reier( 'are va 2i nev#it , an!a%ee "ai
"ulte arii '#rti'ale.
Din '#n,tatarea ' ne nate" 'u reele
neur#nale ,&e'iale(
de,tinate v#r>irii( i de'i &r#!ra"ate !eneti'(
dedu'e" ' ne
nate" 'u t#ate atri>utele ne'e,are 2iinrii
u"ane. in #ri'e &arte
a lu"ii ar 2i 're,'ut un '#&il( di,l#'at din
l#'ul ,u natal( ii va
in,ui li">a re,&e'tiv 'u a'eeai uurin
'a i 'ei indi!eni.
Se a&re'ia ' a'ei '#&ii 'u 'are ,e
v#r>ete "ult( 'are di,&un de
# edu'aie >ine '#ndu,( 'u un "ediu d#tat
'u # arie lar! de
"i%l#a'e in2#r"ai#nale - %#'uri(
#>ie'te( 'are &un &r#>le"e de invare et'(
v#r avea "ai "ari
&#,i>iliti de #r!aniare a li">a%ului( de
dev#ltare a un#r
de&rinderi utile i( nu in ulti"ul rand( a
inteli!enei. Eu nu ,unt
ade&tul ideii de '#ndii#nare e3'lu,iv a
dev#ltrii inteli!enei de
"ediu. M-a" e3&ri"at i in alte lu'rri '(
da' nu"ai 'alitatea
<ranei i "ediul in 'are 'rete un '#&il( ar 2i
2a't#rii de'ideni ai
inteli!enei( atun'i #"enirea nu l-ar "ai 2i
avut &e DJAla">ert( &e
Pe,tal#i( &e R#>ert ?urn,( &e Lin'#ln( iar
n#i nu i-a" 2i avut &e
E"ine,'u i Crean!( &e C<e#r!<e Marine,'u
i &e "uli alii. Ai'i
a v#r>it d#ar !ena. Nu ave" 'u" e3&li'a
alt2el de 'e( in a'eeai
2a"ilie( 'u a'eleai '#ndiii de 'retere( ,e
#>in une#ri reultate
ine!ale.
Sunt de luat in di,'uie ai'i d#i &ara"etri0
inteli!ena i
'#"&#rta"entul. Inteli!ena e,te e3&re,ia
!enel#r. C#re'tivele ei
,#'iale ,unt "in#re( nu e,eniale.
C#"&#rta"entul e,te in "ult
"ai "are ",ur de&endent de edu'aie i
#2erta a">ientului.
E3&eriena a'u"ulat in '#ndiiile ,&e'i2i'e
&r#2e,iei "ele( &rin
#>,ervarea "ult#r !eneraii de tineri( "i-a
2#r"at '#nvin!erea '
e3i,t ,tru'turi re'e&tive la un
'#"&#rta"ent 'iviliat i ,tru'turi
di2i'ile( rei,tene la e2#rtul edu'ativ.
Re&r#urile( &e 'are
,#'ietatea le 2a'e &rinil#r i edu'at#ril#r(
,unt ade,ea
ne"#tivate. Ni'i un &rinte i ni'i un
edu'at#r nu tri"it # 2at , ,e
&r#,tituee. De vin e,te #2erta ,#'ial i
re'e&tivitatea
individual( e3&ri"at &rin in'a&a'itatea de
'enurare a
&ul,iunil#r.
I. I. R#u,,eau ,&unea ' #"ul ,e nate >un
de la natur( dar
,#'ietatea e,te 'ea 'are il &ervertete.
Su,inea de a,e"enea '
#ri'e #" nein,truit &#ate deveni un B#ltaire(
da' >ene2i'ia de #
edu'aie ade'vat. Nu( ni'i#dat nuva 2i
aa. D#ar da' are !ena(
'a , nu ,&un !eniul lui B#ltaire. Nu e,te "ai
&uin adevrat in,
' i "ediul ,#'ial i 2a"ilial are # &#ndere
i"&#rtant in ev#luia
unui tanr. T#ate a'e,te di,'uii &rivind
e,trea intele'tual(
an,ele ev#luiei ,#'iale ale unui #" i in2lu
ena e3er'itat de
'#ndiiile de "ediu ,unt tri>utare n#iunil#r
&,i<#&eda!#!i'e i
e3&erienei( de 'are di,&une" in virtutea
!andirii( 'ultivat de
tiinele 'la,i'e. Candind in ali ter"eni( eu
'red ' 2ie'are dintre
n#i vine &e lu"e 'u d#tarea ne'e,ar &entru
a inde&lini un r#l i
&entrua-iin,ui#anu"it e3&erien.
Marile"ini( "arile !enii vin
&e lu"e 'u a'ele in,uiri &,i<i'e i
intele'tuale( ne'e,are realirii
un#r &er2#r"ane e3'e&i#nale "enite ,
,'<i">e ,au ,
inte"eiee un n#u d#"eniu i< 'un#atere( in
ev#luia lu"ii( in
&r#&ul,area i,t#riei. Prin ei( &r#>a>il(
Univer,ul ii 2a'e 'un#,'ute
inteniile. Cand a 2#,t nev#ie 'a #"ul ,-i
'ielee a,&eritile
"#tenite din &eri#ada vieii ,ale
rudi"entare( au venit "arii
!andit#ri ai lu"ii( !eneraia de aur(
re&reentat de Pita!#ra(
?uda( La# Ti( C#n2u'iu, .a. 'are ne-au
revelat '#"#rile ,&iritului -
"ulte 2iind a'tuale i a,ti. A&ariia &leiadei
"aril#r artiti ai
Renaterii # &ute" e3&li'a in a'elai "#d.
Cand 2ii'a 'la,i' i-a
e&uiat &#,i>ilitile de a r,&unde n#il#r
intre>ri ridi'ate de
tiin( a venit Ein,tein i ne-a dat te#ria
relativitii. Gii'a
'uanti' ,-a edi2i'at de a,e"enea &rin
'ateva nu"e "ari de '#ri2ei
- Ma3 Plan'9( Niel, ?#<r( Terner $ei,en>er!(
Dira'( Er=in
S'<r#din!er( Enri'# Ger"i .a. E"ine,'u a
venit in &#eia n#a,tr
atun'i 'and ii !,i,e 2#r"a i era nev#ie de
'#ninutul "aril#r idei
2il#,#2i'e.
Da' &entru n#i 'eilali ave" # e3&li'aie
natural( &entru !eniine
li&,ete. Ni'i &rinii lui E"ine,'u i ni'i 'ei
ai lui Ein,tein nu erau
!enii. Une#ri '<iar au avut "ari tare 2ii'e i
&,i<i'e( 'u" a 2#,t
'aul &rinil#r lu?eet<#ven.
D#ar da' ad"ite" '#n'e&ia reintru&rii( a
unui 'u"u de 'aliti
din viei anteri#are( le-a" &utea e3&li'a. Sau
in 2ine( ad"iand
ideea &rede,tinrii a"intit "ai ,u, Raritatea
l#r "-a 2'ut ,-"i
i"a!ine( du& 'u" a" "a ,&u,( ' in,ui
Univer,ul e,te
&ar'i"#ni#, 'u '<eltuire ener!iei( un !eniu
in,e"nand( evident( #
"are inve,tiie Sunt i !enii ale rului( dar
deviaia l#r ,&re
"#n,trul dir ei a 2#,t nu"ai li>era l#r
ale!ere-( #&iunea li>erului
l#i ar>itru i nu Univer,ului tre>uie i"&utat.
Sur,a rulu ,t nu"ai
in n#i( in #&iunile n#a,tre i in in,tin'tele &e
'are #ri nu le &ute"
'enura dat#rit leiunii ariil#Z '#rti'ale( 'are
au a'e,t r#l( aa
du& 'u" v#" di,'uta "a0 de&arte( #ri ,unt
e3altate intr-un "ediu
n#'iv. B#ltaire ,e intre>a de 'e Divinitatea(
da' e3i,t i e,te
at#t&uterni'( nu ,e #&une rului din lu"e.
Pentru ' ni ,e
re,&e'ta li>erul ar>itru( 2r de 'are nu a" 2i
&utut ev#lua( nu nea"
2i 'reat # 'iviliaie. in ,#'ietile &er"i,ive
i e3altate( "ai ale,
du& ani de re&ri"are a li>ertii de
"ani2e,tare( ,e '#n2und la
un anu"it nivel de inele!ere li>ertatea 'u
li>ertina%ul Sunte"(
indi,'uta>il( i reultatul unei '#">inaii
dintre !enele n#a,tre(
dintre edu'aia &ri"it i re'e&tivitatea la
in2luena e3er'itat de
"ediu a,u&ra n#a,tr. Ne '#n,trui" din 'eea
'e ave" 'a e,tre
ereditar i din 'eea 'e ne in,ui" din
tre'erea &rin lu"e. B#"
deveni( a,t2el( e2i'ieni ,au ine2i'ieni(
val#r#i ,au "edi#'ri(
ar#!ani ,au n#r"ali( ada&ta>ili ,au vi#leni.
Reveni" la di,'uia
a,u&ra ,e"ni2i'aiei invrii. A" v#r>it
de,&re e3&erienele de
la>#rat#r( 'are au evideniat 'reterea
neur#!eneei( "aterialiat
&rin v#lu"ul "rit al <i&#'a"&ului ,u>
a'iunea invrii.
Iat( in' un e3e"&lu( 2#arte '#n'ludent(
&entru inele!erea
relaiei dintre invare i neur#!ene. $erve
Ratei KVOOTH'itea
un ,tudiu e2e'tuat &e #2erii l#nd#nei(
'are au 2#,t e3a"inai du& d#i ani de
antrena"ent in "e"#rarea
tutur#r tra,eel#r i nu"el#r de ,tri din
L#ndra. $i&#'a"&ul l#r a
2#,t !,it "ult "ai "ult "rit de'at era
anteri#r de antrena"ent(
in ,e!"entul ,u &#,teri#r( i"&li'at in
#rientarea ,&aial.
O e'<i& internai#nal de "edi'i a ur"rit
>#lnavii 'u Al<ei"er
in &eri#ada 6@@A - )**5 i au 2#r"ulat 'ateva
re'#"andri utile in
&revenirea ,au intarierea a'e,tei >#li0
!rdinrit( %#'uri( "ui'(
le'tur( e3'ur,ii( invarea unei li">i ,trine(
a'iuni 'are 'er
iniiativ i &lani2i'are.
Un &uterni' ,ti"ulent( &entru "#tivarea
a2e'tiv( ,'#aterea din
&a,ivitate i ,enti"entul de &li'ti,eal( de
rutin( 'are indea"n la
# via &a,iv( inde#,e>i la &er,#anele "ai
var,tni'e( il '#n,tituie
ele"entul de n#utate( de inedit intr#du, in
viaa l#r. Ele"entul
,ur&ri( evident( &l'ut( e,te 2#arte
i"&#rtant( 'a de alt2el &entru
n#i t#i( indi2erent de var,t. S-a &r#&u,(
,&unea" intre altele(
'<iar ,'<i">area &eri#di'( da' nu a
intre!ului "#>ilier( 'are
in,ea"n '#,turi( 'el &uin a "#dului ,u de
aran%are. O "inte
i"a!inativ va !,i #ri'and un #>ie't( un "i'
aran%a"ent( 'are ,
'reee # i"&re,ie e,teti'( &entru a ne
>u'ura ,u2letul. A" v#r>it
de,&re e3&eri"entele de la>#rat#r( 'are au
artat '( &an i &e
#ri'ei ii "i'( ii "#>iliea i de'i( 'u atat
"ai "ult &e n#i
#a"enii( 'are ave" ,au ar tre>ui , ave"( la
alte di"en,iuni(
re&reentat ,i"ul e,teti'.
Revin la ideea de &revenire a >#lii Al<ei"er.
E3&eriena "i-a
d#vedit ' un e2e't 'ata,tr#2al a,u&ra
,ntii &,i<i'e i
intele'tuale il are de&re,ia dat de
a>and#narea var,tni'il#r( "ai
Intai de 'tre ,#'ietate( &rin &en,i#nare i
i!n#rare '#"&let a
eta&ei ,ale ur"t#are de viat( &rin a>,ena
&r#!ra"el#r de
antrenare in '#ntinuare a l#r intr-# alt
a'tivitate( aa 'u" ,e
inta"&l in "ulte ri 'iviliate. A>and#narea
,au ne!li%area
&rinil#r de 'tre '#&ii '#n,tituie alt 'au
a de&re,iei. E,te !rev
de i"a!inat 'at tri,tee e,te in ,u2letul unui
&rinte &r,it de
'#&ii. i inelu'ta>il( 'derea &,i<i' ur"ea
Su,inerea "#ral a
var,tni'il#r i antrenarea intr-' a'tivitate &e
",ura 'a&a'itil#r
l#r li"itate( '#n,tituie nu nu"ai un >ene2i'iu
&entru ,ntatea l#r(
'i i # dat#rie a ,#'ietii &e 'are au ,ervit-#.
Re"ar'a" 'u" intr#du'erea RMN2 a
de'lanai # adevrat
rev#luie in neur#tiine. RMN2 evidenia
#na din 'reier 'are ,e
a'tivea( de'i &rin 'are 'reierul r,&unde la
un ,ti"ul ,au #
utiliea in ti"&ul de,2urrii unei
a'tiviti. Pan la a&ariia
a'e,tui "i%l#' de inve,ti!aie( &re'iarea
r#lului 2ie'rei #ne din
'reier era 2#arte di2i'il. Un e3e"&lu e,te
edi2i'at#r. in ,e'#lul al
^l^-lea( 'and ,e tia 2#arte &uin de,&re
'reier( ?r#'a a avut un
>#lnav 'u a2aie "#t#rie. Nu &utea ,
2#r"ulee 'uvintele din
'aua unui a''ident va,'ular( 'are "ai a&#i
,-a i ,#ldat 'u de'e,.
Studiind &#,t-"#rtetn 'reierul a'e,tui >#lnav(
?r#'a a !,it unde
era l#'aliat leiunea dat de a''identul
va,'ular i a de,'ri,-#.
De atun'i ,e v#r>ete in literatura tiini2i'
de a2aia de ti& ?r#'a.
RMN2 ne #2er in, &#,i>ilitatea de a ,tudia
'reierul &e viu( a2lat in
&lin a'tivitate( &utand ,-i ur"ri" intrea!a
dina"i' a
2un'i#nalitii ,ale 'eea 'e ne '#n2er un
i"en, avanta%.
Una din "arile ,ur&rie #2erite de a'e,te
,tudii a '#n,tat in
,e,iarea "#dalitii de i"&li'are a 'reierului
in ti"&ul &r#'e,ului
de i"a!inaie. A,ti a>und a,t2el de ,tudii
in t#ate 'entrele 'are
au d#tarea ade'vat.
B#i lua un e3e"&lu( la inta"&lare( din "ultele
'are ,e &#t da.
Studiind relaia dintre i"a!inea "ental i
e2e'tul a,u&ra 'reierului
&rin #>ie'tivarea RMN2( Ste&<en -#,,l;n
#>,erv( 'a i ali
'er'ett#ri( ' ,i"&la i"a!inare a unei
a'iuni a'tivea 'ea "ai
"are &arte din ariile 'ere>rale i"&li'ate in
&r#'e,area a'iunii
reale.
C#n'luie0 Creierul nu &are , 2a' di2erena
intre 'eea 'e e,te
i"a!inat i realitate. Dar '#n,tatarea nu ,e
#&rete ai'i. Creierul
de'lanea( la ,i"&la i"a!inare a unei
a'iuni( # &arte a&re'ia>il
din '#rte!iul de rea'ii 'e au l#' in &er'e&ia
realitii. Se inta"&l
int#'"ai 'a in ti"&ul tririi unui vi,. Da'(
,&re e3e"&lu( vi," un
ani"al( 'are vine ,&re n#i a"enint#r( v#"
avea in,tantaneu
t#ate rea'iile ve!etative de'lanate de
a'e,t ,tre,( in'lu,iv
,enaia 2ii' a 2i#ril#r de 2ri'. Ne trei"
tran,&irai i ,&eriai i
,unte" a&#i 2eri'ii ' nu a 2#,t de'at un vi,
i nu realitatea.
Creierul n#,tru n-a 2'ut di2erena dintre vi,
i realitate 'and i-a
&u, in 2un'iune ,'<e"a rea'iil#r la ,tre,.
C#n,e'inele a'e,tui "e'ani," de a'iune a
'reierului n#,tru( dei
au 2#,t utiliate in' din anti'<itatea
inde&rtat( inde#,e>i in
tradiiile ,&irituale #rientale( in lu"ea
"#dern ne a2l" a>ia la
in'e&utul e3&l#atrii l#r.
E,te ai'i un e3e"&lu de er#are a tiinei.
Tri>utar viiunii unui
redu'i#ni," li"itat la '#n'reteea 2ii' a
"ateriei( vala>il
&entru ,e'#lul al ^DC-lea( nu avea
in,tru"entul ne'e,ar
#>ie'tivrii &er2#r"anel#r #>inute &rin
te<ni'ile &,i<#,#"ati'e
venite din Orientul anti' i( 'a ur"are( le-a
ne!at. A>ia a'u"( &rin
RMN2 '#n,tat" ' a'e,te te<ni'i ii au un
,u&#rt >i#l#!i' i( de'i(
# e3&li'aie tiini2i'.
C#n,e'inele de,'#&eririi e2e'tel#r &e 'are le
&#ate avea
i"a!inaia a,u&ra 'reierului i #r!ani,"ului
u"an ,unt atat 2a,te(
'at i ne2a,te.
D#"eniul a&li'rii a'e,tei te<ni'i a 2#,t
nu"it itna!erie "ental -
'are( in 2un'ie de '#n,e'ine( &#ate 2i
&#itiv ,au ne!ativ.
E3&li'aia 2un'i#nrii i"a!eriei "entale a"
a>#rdat-# i in alte
lu'rri. Eu 'red ' intrea!a n#a,tr 2ii#l#!ie
are la >a "#dele
2un'i#nale ,au &attern-uri( 'are '#"&#rt(
evident( i rea'ii de
#rdin >i#'<i"i'. I"a!inaia n#a,tr a'tivea
i a'e,te &attern-uri(
iar # dat 'u a'e,tea i reelele neur#nale
ne'e,are. In 2un'ie de
'#ninutul '#!nitiv i a2e'tiv( de ,e"ni2i'aia
,e"anti'( i"a!eria
"ental va de'lana e2e'te >ene2i'e ,au
n#'ive( &rin rea'iile
>i#'<i"i'e i "#le'ulare '#re,&unt#are
,ntii ,au >#lii.
Ave" in,'ri,e in 'elulele n#a,tre t#ate
&r#!ra"ele( in'lu,iv 'ele de
vinde'are. A'e,tea ,e &#t de'lana ,&#ntan
,au &#t 2i '#ntr#late
&rin v#in.
Denni, Ia22e K6@+6L e3&li'a e2e'tul i"a!eriei
"entale &rin
intervenia e"i,2erei 'ere>rale dre&te( 'are
e,te ,ediul li">a%ului
,i">#li'( al !andirii intuitive( al triril#r
arti,ti'e i i"a!inative.
C. C. Iun! '#n,idera e"i,2era 'ere>ral
drea&t 'a 2iind ,ediul
li">a%ului ,i">#li' i intuitiv( &rin 'are ,e
e3&ri" ,u>'#ntientul
n#,tru. I"a!eria "ental devine # '#ntiin
interi#ar( 'are
,#ndea adan'urile in'#ntientului i
a'tivea 2#rele latente -
&relun!irea 2#rei '#,"i'e din n#i. A" &utea
,&une ' ai'i !,i"
Cartea Univer,ului in,'ri, in n#i( >i>li#te'a(
in 'are ,unt
de&#itate t#ate datele re2erit#are la
"#tivarea n#a,tr 'a ,i">#l(
,en, i devenire. C,i"( "ai ale,( t#ate
'auele >#lil#r n#a,tre i
'ile de vinde'are a l#r. Din ne2eri'ire( tiina
#2i'ial a i!n#rat
a'ea,t ,ur,. Ea e,te 'itit d#ar de "arii
iniiai( 'are nu ,-au
in,truit de'at la univer,itatea naturii i a
in,&iraiei din alte
di"en,iuni( du& 'u" reult i din
e3e"&lele '#"entate de n#i
"ai de&arte.
?ene2i'iul 'el "ai i"&#rtant al i"a!eriei
"entale "i ,e &are a2i
a'ela al &#,i>ilitii de aut#vinde'are( une#ri(
in 2un'ie de
'a&a'itatea de aut#'#ntr#l a >#lnavului(
#>inandu-,e vinde'ri
'<iar in >#li nere#lvate in' de "edi'ina
a'tual.
?ernie Sie!el e,te un '<irur! #n'#l#!
a"eri'an. El a in'er'at ,-i
tratee &a'ienii ,i( nu nu"ai 'u >i,turiul( 'i
i 'u E,u2letulF. A
ur"rit un l#t de >#lnavi #n'#l#!i'i a2lai in
diver,e 2ae de
ev#luie a >#lii( &e 'are i-a in,truit in te<ni'a
i"a!eriei "entale( 'u
,'#& de aut#vinde'are. I"a!inile ,u!erate
erau di2erite ,au 2un'ie
de in,&iraia li>er a 2ie'ruia. Se &utea
i"a!ina un 2#' 'are arde
'elula 'an'er#a, ,au # 'elul li"2#'itar
antr#&#"#r2iat
in!erand 'elulele >#lnave et'. ?ernie Sie!el
a2ir" ' /* Q din
>#lnavi au reuit , ,u&ravieuia,' >#lii( unii
a2lai '<iar in ,tadiul
ulti" de ev#luie. A avut ideea , ,#li'ite un
,&e'iali,t( &entru a
,ta>ili &r#2ilul &,i<#l#!i' al 'el#r 'are ,-au
vinde'at. Cele "ai >une
reultate au avut >#lnavii d#tai 'u # "are
v#in de vinde'are( 'ei
!ener#i( 'u un t#nu, 2#arte #&ti"i,t.
T#nu,ul &,i<i' e,te ai'i un
2a't#r e,enial. in'rederea in vinde'are e,te
ne'e,ar in &ri"ul
rand &entru a inltura 'enura '#ntiinei(
<rnit de "entalitatea
ti"&ului( 'are "enine in "inte ideea
i"&#,i>ilitii de a ,e trata
a'ea,t >#al. Gi3area "inii &e a'ea,t idee
nu &er"ite a''e,ul la
,2era in'#ntientului( in 'are( a" ,&u, "ai
,u,( ,unt in,'ri,e
&r#!ra"ele( re,ur,ele( 2#rele latente
ne'e,are vinde'rii. Un
intele'tual ,#2i,ti'at i ,'e&ti' are "ult "ai
&uine an,e de
vinde'are de'at unul 'u de,'<idere i ,&re
alte #&iuni. in a'eeai
#rdine de idei( 'redina e,te de a,e"enea un
ele"ent de nei!n#rat
&entru a'tualiarea &r#&riil#r re,ur,e de
vinde'are.
E3&ri"andu-ne d#ar in ter"enii >i#l#!it(
a'tuale( inele!e" &rin
"#>iliarea re,ur,el#r &r#&rii di vinde'are a
unei >#li( ,ti"ularea(
a'tivarea ,i,te"ulu% n#,tru i"unitar( 'are
&rin li"2#'itele 9iller
Ku'i!ae inltur 'elulele >#lnave. I"a!eria
"ental( &e 'are ar
vut-# ' e,te 'a&a>il , de'lanee #
,erie de rea'i >i#l#!i'e
in #r!ani,"( &#ate "#>ilia in a'elai "#d _
,i,te"ul i"unitar. A"
veri2i'at e3&eri"ental 2en#"ene i &#t
de&une "rturie &entru
realitatea ,a.
Medi'ul Martin ?r#2"an ne i"&rtete &rii
'artea ,a EOri'e #"
&#ate 2i vinde'atF( tradu, i in li"> r#"an(
e3&eriena ,a in
vinde'area &rin v#in a unu 'an'er( la
nivelul "duvei 'ervi'ale.
Din e3&eriena ,a , &#t !,i "ulte ,2aturi
de"ne de reinut. M v#i
2#l#,i d ,intea ad"ira>il a 'rii( &u>li'at
de &,i<#l#!ul Mari
Ti"u'.
Aut#rul ne relatea ' a 2#,t ,u&u, unei
interveni '<irur!i'ale
&entru a'ea,t >#al ,#ldat 'u &aralii
tutur#r "e">rel#r i
dureri atr#'e. Dat 2iind in, natura >#lii(
an,ele de vinde'are erau
redu,e. Pre#'u&a de dra"a ,a ii 2a'e #
anali &,i<#l#!i'
intr#,&e'tiv &entru a inele!e 'auele
,u2erinei ,ale i
'#ntientiea ' #ri!inea >#lii tre>uie , 2ie
'utat in ,ituaia
,tre,ant din viaa 2a"ilial( 'are il 2a'e
ne2eri'it. S-a <#trat i
'#n,e'in , eli"ine 'aua a'e,tei
ne2eri'iri. Su>lat 'au,a( t#littur
e22e'<i,( ,&une" n#i in "edi'in. Da' ,e
inltur 'aua di,&are
e2e'tul. i ?r#2"an a &r#'ede int#'"ai. S-a
<#trat , ,e vinde'e
,in!ur i ,-a vinde'a In l#' , 2ie ne2eri'it( ,-a
<#trat , ,e ,i"t
2eri'it( , !andea,' i , intre&rind nu"ai
'eea 'e il &#ate 2a'
2eri'it.
Iat e3&li'aia( &e 'are ne-# #2er ?r#2"an(
&entr ,u''e,ul ,u. El
'#n,ider '#ntiina 'a avand e3ten,ie t#ate
'elulele n#a,tre( idee
'are nu e,te ,in!ular. A" "ai a>#rdat i n#i
a'e,t ,u>ie't. ?#ala
in,ea"n nu nu"ai # &ertur>are >i#'<i"i'
i anat#"i'( 'i i un
'#n2li't la nivelul '#ntiinei. Gie'are >#al(
i'e ?r#2"an(
in,ea"n # &r#>le" de via nere#lvat.
S#luia0 re#lvarea
'#n2li'tului.
Ori'e a'iune de vinde'are tre>uie in'e&ut
la nivelul '#ntiinei
e3&ri"andu-,e intenia de a 2i 2eri'ii( evitand
#ri'e !and( a'iune
,au !e,t 'are ne &#ate 2a'e ne2eri'ii. E,te
de'i # de'iie "ental(
# diet "ental( 'u" # nu"ete el.
Ne2eri'irea in,ea"n ,tre,( iar
,tre,ul in,ea"n >#al. Tre>uie de'i eli"inat
din "inte #ri'e !and
de ne2eri'ire.
?ine d#'u"entat( ?r#2"an &re'iea i
,u''e,iunea #&eraiil#r
"entale. Tre>uie luat "ai intai de'iia de
vinde'are la nivelul
'#ntiinei &rin e3&ri"area inteniei( 2a't#r
e,enial( in "#>iliarea
re,ur,el#r &r#&rii de vinde'are. Ur"t#area
de'iie e,te a'eea de
a 2i 2eri'it. ?r#2"an ,ituea ne'e,itatea
'#nvin!erii ' vinde'area
e,te &#,i>il ulti"a( dei( du& 'u" a"
"eni#nat( eu 'red '
tre>uie , 2ie &ri"a '#ndiie.
Rea'ia de re,&in!ere i ,u2erina la
inve'tivele 'el#r din %urul
n#,tru ,unt un #>,ta'#l in 'alea vinde'rii.
Din a'e,t "#tiv( i'e
?r#2"an( tre>uie , ave" # atitudine de
a''e&tare( 'reandu-ne #
realitate &r#&rie( 2ie i ilu#rie( dar util 'a
e'#u a2e'tiv &entru
&r#&ria n#a,tr vinde'are i nu nu"ai( 'i i
&entru &revenirea
i">#lnvirii( du& 'u" dedu'e" u#r(
!andindu-ne la 'auele >#lii.
O ulti" '#ndiie( 'are &#ate &rea >iar( ar
2i a'eea de a ne
i"a!ina ' vinde'area a avut de%a l#'( t#t
aa 'u"( du& #
ru!'iune tre>uie , 'rede" ' de%a ,-a
i"&linit 'eea 'e a"
,#li'itat. Per,#nal 'red ' ,u>,tratul a'e,tei
'#ndiii il '#n,tituie
'rearea unei '<i"ii la nivelul
E3&ri"andu-ne d#ar in ter"enii >i#l#!iiO
a'tuale( inele!e" &rin
"#>iliarea re,ur,el#r &r#&rii '\ vinde'are a
unei >#li( ,ti"ularea(
a'tivarea ,i,te"u<i n#,tru i"unitar( 'are &rin
li"2#'itele 9iller
Ku'i!aiL inltur 'elulele >#lnave. I"a!eria
"ental( &e 'are aii
vut-# ' e,te 'a&a>il , de'lanee #
,erie de rea'%l >i#l#!i'e in
#r!ani,"( &#ate "#>ilia in a'elai "#d \
,i,te"ul i"unitar. A"
veri2i'at e3&eri"ental 2en#"e"l i &#t
de&une "rturie &entru
realitatea ,a.
Medi'ul Martin ?r#2"an ne i"&rtete &rii
'artea ,a EOri'e #"
&#ate 2i vinde'atF( tradu, i in li">i r#"an(
e3&eriena ,a in
vinde'area &rin v#in a unii 'an'er( la
nivelul "duvei 'ervi'ale.
Din e3&eriena ,a , &#t !,i "ulte ,2aturi
de"ne de reinut. M v#i
2#l#,i ' ,intea ad"ira>il a 'rii( &u>li'at
de &,i<#l#!ul Mar
Ti"u'.
Aut#rul ne relatea ' a 2#,t ,u&u, unei
interven%% '<irur!i'ale
&entru a'ea,t >#al ,#ldat 'u &arali0
tutur#r "e">rel#r i
dureri atr#'e. Dat 2iind in, natura >#lii(
an,ele de vinde'are erau
redu,e. Pre#'u&8 de dra"a ,a ii 2a'e #
anali &,i<#l#!i'
intr#,&e'tiv &entru a inele!e 'auele
,u2erinei ,ale i
'#ntientiead ' #ri!inea >#lii tre>uie , 2ie
'utat in ,ituaia
,tre,anl din viaa 2a"ilial( 'are il 2a'e
ne2eri'it. S-a <#trat l\
'#n,e'in , eli"ine 'aua a'e,tei
ne2eri'iri. Sa>lai 'au,a( t#littur
e22e'tu,( ,&une" n#i in "edi'in. Da'i ,e
inltur 'aua di,&are
e2e'tul. i ?r#2"an a &r#'ed%% int#'"ai. S-a
<#trat , ,e vinde'e
,in!ur i ,-a vinde'ai in l#' , 2ie ne2eri'it( ,-
a <#trat , ,e ,i"t
2eri'it( i !andea,' i , intre&rind nu"ai
'eea 'e il &#ate 2a'
2eri'it.
Iat e3&li'aia( &e 'are ne-# #2er ?r#2"an(
&entr ,u''e,ul ,u. El
'#n,ider '#ntiina 'a avand e3ten,ie in
t#ate 'elulele n#a,tre(
idee 'are nu e,te ,in!ular. A" "ai a>#rdat
i n#i a'e,t ,u>ie't.
?#ala in,ea"n nu nu"ai # &ertur>are
>i''<i"i' i anat#"i'( 'i
i un '#n2li't la nivelul '#ntiinei. Gie'are
>#al( i'e ?r#2"an(
in,ea"n # &r#>le" de viaa nere#lvat.
S#luia0 re#lvarea
'#n2li'tului.
Ori'e a'iune de vinde'are tre>uie in'e&ut
la nivelul '#ntiinei
e3&ri"andu-,e intenia de a 2i 2eri'ii( evitand
#ri'e !and( a'iune
,au !e,t 'are ne &#ate 2a'e ne2eri'ii. E,te
de'i # de'iie "ental(
# diet "ental( 'u" # nu"ete el.
Ne2eri'irea in,ea"n ,tre,( iar
,tre,ul in,ea"n >#al. Tre>uie de'i eli"inat
din "inte #ri'e !and
de ne2eri'ire.
?ine d#'u"entat( ?r#2"an &re'iea i
,u''e,iunea #&eraiil#r
"entale. Tre>uie luat "ai intai de'iia de
vinde'are la nivelul
'#ntiinei &rin e3&ri"area inteniei( 2a't#r
e,enial( in "#>iliarea
re,ur,el#r &r#&rii de vinde'are. Ur"t#area
de'iie e,te a'eea de
a 2i 2eri'it. ?r#2"an ,ituea ne'e,itatea
'#nvin!erii ' vinde'area
e,te &#,i>il ulti"a( dei( du& 'u" a"
"eni#nat( eu 'red '
tre>uie , 2ie &ri"a '#ndiie.
Rea'ia de re,&in!ere i ,u2erina la
inve'tivele 'el#r din %urul
n#,tru ,unt un #>,ta'#l in 'alea vinde'rii.
Din a'e,t "#tiv( i'e
?r#2"an( tre>uie , ave" # atitudine de
a''e&tare( 'reandu-ne #
realitate &r#&rie( 2ie i ilu#rie( dar util 'a
e'#u a2e'tiv &entru
&r#&ria n#a,tr vinde'are i nu nu"ai( 'i i
&entru &revenirea
i">#lnvirii( du& 'u" dedu'e" u#r(
!andindu-ne la 'auele >#lii.
O ulti" '#ndiie( 'are &#ate &rea >iar( ar
2i a'eea de a ne
i"a!ina ' vinde'area a avut de%a l#'( t#t
aa 'u"( du& #
ru!'iune tre>uie , 'rede" ' de%a ,-a
i"&linit 'eea 'e a"
,#li'itat. Per,#nal 'red ' ,u>,tratul a'e,tei
'#ndiii il '#n,tituie
'rearea unei '<i"ii la nivelul 'elulel#r
&r#&i'e vinde'rii. Dar de 'e
a'eeai '#ndiie e,te 'erut i du& #
ru!'iuneD Pentru a inlture
ind#iala( 'are '#n,tituie un #>,ta'#l in 'alea
i"&liniri0 #ri'rei
d#rine. A" re&r#du, ai'i nu"ai #&iniile
a'e,tu0 aut#r. B#i analia
in alt 'a&it#l al!#rit"ul a'e,t#r te<ni'i
&,i<#"entale( 'are in'e& ,
2ie din n#u in v#! i in lu"ea "#dern(
d#vedind ' i alii erau
inteli!eni i ' i dir tre'utul( '<iar 2#arte
inde&rtat( ave" 'eva
de invat.
O alt 'ale util in ,&e'ial &entru &er,#anele
'are ,unt &r#&i'e
&entru a'e,t !en de te<ni'i de vinde'are
'#n,t in re'#"andarea
de a ,e a3a &e # a'tivitate ,u,inut( 'are ,
le a>at !andul de la
>#al. Candul >#lii in,ea"n '<i"ia >#lii(
'are va lu'ra i"&#triva
n#a,tr.
Un alt d#"eniu in 'are e,te &r#&u, i"a!eria
"ental e,te a'ela
al re'u&errii 2un'iil#r 'ere>rale a2e'tate
&rin leiuni. Iulien D#;#n
KUniver,itatea din M#ntrealL a i"a!inat
&r#!ra"e &entru
re'u&erarea >#lnavil#r 'u <e"i&le!ii.
?#lnavul ,e '#n'entrea &e
ideea de re2a'ere a ariei "#t#rii din 'reier
'are '#ntr#lea
"e">rele &araliate( t#t aa 'u" in alte >#li(
,e &#ate '#n'entra
a,u&ra i"a!inii n#r"ale a #r!anului a2lat in
,u2erin. E,te nev#ie(
de,i!ur( ai'i de a ,e #2eri >#lnavului "ini"e
n#iuni de anat#"ia i
2ii#l#!ia #r!anului( 'are 2a'e #>ie'tul
re'u&errii. C<ri,t#&<er
deC<ar", KCali2#rniaL 2#l#,ete in a'elai
,'#& te<ni'a
>i#2eed>a'9-ului. Pe un e'ran e,te &r#ie'tat
aria "#t#rie a
'reierului >#lnavului( 'ruia i ,e 'ere , #
a'tivee i"a!inandu-i
"i'area ,e!"entel#r &araliate. A'eeai
te<ni' e,te
re'#"andat i &entru redre,area un#r
tul>urri '#!nitive ,au in
&,i<#tera&ie. ?#lnavul ,e '#n'entrea
"ental , ,'ad a'tivitatea
la nivelul ,tru'turii 'ere>rale 'are
!e,ti#nea 2ri'a( ideile 2#>ie
#>,e,ive 'u '#"&ul,ii.
Te<ni'a i"a!eriei "entale a 2#,t
e3&eri"entat nu nu"ai in ,'#&
tera&euti'( 'i i &entru revitaliarea
#r!ani,"ului ,au &entru
"#di2i'area v#luntar a un#r &ara"etri
2un'i#nali.
A2lat in ,trintate in '#ndiii in 'are #
in2e'ie viral inter'urent
"i-ar 2i 'reat "ari di2i'ulti( a" reuit &rin
'#n'entrarea "ental(
e2e'tuat in "ai "ulte re&rie( , # eli"in
d#ar in 'ateva #re(
n#r"aliand 2r alt trata"ent # 2e>r de 4@
de !rade. Ce2aleea( #
durere vi,'eral( &#t 2i inlturate in a'eeai
"anier. C<iar i
e2e'tul unei 'antiti de&ite de al'##l
&#ate 2i eli"inat in )*-4*
"inute( da' ,e adau! re,&iraia &r#2und.
Cun#,' ri din A,ia in 'are ,e a&li'
i"a!eria "ental in ,'#&ul
realirii de &er2#r"ane ,&#rtive.
E3&erienele e2e'tuate de !eneti'ianul
%a&#ne -. Mura9a"i i
de,'ri,e in alt 'a&it#l( de"#n,trea '
in,i '<i"ia ADN-ului
&#ate 2i ,u&u, in2luenei &,i<i'ului n#,tru. El
re'#"and '<iar ,
iniie" ilni' un dial#! 'u !enele n#a,tre
>une in2luenandu-le in
,en,ul d#rit. Se 'rede( de a,e"enea( '
&ute" a'tiva &rin v#in
'el &uin # "i' &arte din &atri"#niul de @*
Q !ene ina'tive.
E3tra&#land de ai'i( nu "i ,e "ai &are #
,i"&l ut#&ie utiliarea
2#rei "entale &entru revitaliare i de 'e nu(
&entru intinerirea
#r!ani,"ului. i ni'i ideea ve<i'ulat in unele
'er'uri ,&irituale de
in2luenare a ADN nu ar "ai &rea '<iar
li&,it de #ri'e ,u&#rt
>i#l#!i'.
Dr. I. A. Sa!e a adre,at # adevrat
&r#v#'are lu"ii "edi'ale
&u>li'andu-i e3&eriena ,a intr-# 'arte
intitulat ECu" , ai # ,ut
de ani i , te >u'uri de eiF( in 'are ,2tuia
'u" , te int#r'i la
var,ta tinereii. La var,ta de 75 de ani a 'reat
un ,i,te" de ,u!e,tii
&#itive i e3er'iii &entru a-i reintineri
'#r&ul. El re'#"anda
'u"&tare( #&ti"i,"( e3er'iiu 2ii' u#r
&ra'ti'at ilni'( &entru a
da %#, 'elulele i">tranite i a &une altele
n#i. A in'lu,( de
a,e"enea( in ,i,te"ul ,u e3er'iii de
re,&iraie a>d#"inal
&r#2und.
Cu #'<ii in'<ii( 'u "intea !#lit de !anduriO
,e indu'e ,u!e,tia de
intinerire( 'are tre>uie 2'ut "l "e'ani'( 'i
'u '#nvin!ere i
E2erv#areF. edinele tre>uiO 2'ute ilni'. In
,u!e,tiile date nu
,unt &er"i,e de'a a2ir"aiile( e3'luandu-,e
ne!aiile.
La var,ta de @5 de ani avea in' # ,ntat#%
in2l#rit#are( ,&un
'#"entat#rii ,i,te"ului i"a!inat dY el.
In ali ter"eni( Dr. I. A. Sa!e 'a i dr. ?ru'e
Li&t#il ne ,&un ' 'ea
'are #&erea in n#i tran,2#r"rile e,t
'redina &e 'are # ave" in
"inte. Credina E' ,e &#ateJ ,au 'redina '
Enu ,e &#ateF ,unt
'ei d#i 2a't#ri 'artO de'id reultatul 2inal.
Credina 2a'e "inuni( ,-a
,&u, a'u" )*** de ani( dar ,e &are ' nu
a" 2#,t ,u2i'ienZ de
'#nvini devre"e 'e e,te nev#ie , reveni"
a,u&r'l a'e,tui
,u>ie't...
O "uli"e de ,tudii au a%un, la '#n'luia '
'<i"iI ADN-ului &#ate
2i ,'<i">at &rin e3&eriene 'are in2luenI
ea( du& 'u" a"
vut( e3&re,ia !enel#r. Trainin!uO "ental(
in'luand i te<ni'i de
'#nte"&laie ,e in,'rieZ de a,e"enea( in
e3&erienele 'are &#t
"#di2i'a '<i"i' ADN-ului i #&ti"ia in
'#n,e'in 2un'i#nalitatea
Sil vitalitatea '#r&ului n#,tru.
Reultatele '#n'rete #>inute de 'tre
'#lileO ,&irituale #rientale
,unt # d#vad in a'e,t ,en,.
A" "eni#nat la in'e&utul a'e,tui 'a&it#l '
r,-% &un,ul >i#l#!i' al
'reierului la ,i"&la trire a i"a!inaiei nu
e,te nu"ai 2a,t( 'i i
ne2a,t( din ne2eri'ire.
Ste&<en -#,,l;n e,te &re#'u&at de e2e'teleO
e"#iil#r ne!ative
,ti"ulate de i"a!inaie. A" ,u>liniaiZ de%a '
in,ui 'reierul 2a'e #
,ele'ie a e"#iil#r n#a,treI du&
,e"ni2i'aia l#r &#itiv ,au
ne!ativ( tri"iandu-le &entru a 2i &r#'e,ate(
in arii di2erite din
'reier.
S. -#,,l;n ,u>linia ' l#>ul #''i&ital e,te
i"&li'at in i"a!eria
"ental viual( 2iind a'tivat 'ea "ai "are
&arte din ariile 'e
&r#'e,ea &er'e&ia viual. Biualiarea
eveni"entel#r ne!ative
'u '#ninut teri2iant K2il"e( 'ri( revi,te(
,i"&l i"a!inaieL
a'tivea 'reierul( '#n,tat S. -#,,l;n( "ult
"ai inten, de'at #
i"a!ine neutr. in a'elai ti"&( # dat 'u
viualiarea( ,unt
de'lanate in '#r& rea'iile >i#l#!i'e ale
,tre,ului.
Peri'#lul i"a!inil#r 'u '#ninut vi#lent nu
e,te nu"ai a'ela al
e2e'tului n#'iv al rea'iei de ,tre, &e 'are #
&r#v#a'( 'i e,te 'u
"ult "ai "are. A" vut ' reelele
neur#nale ,e re#r!aniea
&entru 2ie'are !en de in2#r"aie( &e 'are #
re'e&tea i
&relu'rea. A" vut( de a,e"enea( ' &e
",ur 'e ,e re&et
a'eeai in2#r"aie in reeaua neur#nal are
l#' un 2en#"en de
a'tivare ,ina&ti' ur"ate de 2i3area in
"e"#ria de lun! durat
KLTPL. Reultatul 2inal e,te # "#delare a
'reierului &e a'e,t
'#ninut vi#lent( 'eea 'e( &entru 'reierul in
2#r"are al '#&iil#r i al
tineril#r are un e2e't 'ata,tr#2al. A"
,u>liniat( 'red indea%un,( in
a'e,t 'a&it#l ' 'eea 'e !andi"( a'el 'eva i
deveni"( ' ,unte"
'u" !andi". Nu e,te ,ur&rint#r( aadar(
'( in lu"ea in 'are
tri"( vi#lena( "ai ale, la tineret( a luat
&r#&#rii in!ri%#rt#are(
' tineri ,tudeni i elevi au a%un, ,-i
eli"ine '#le!ii i &r#2e,#rii.
E,te reultatul 'ultivrii e3'e,ive a vi#lenei
&rin t#ate 'ile de
r,&andire in "a, in ,'#& '#"er'ial( dintre
'are &r#&a!area &rin
televiiune a i"a!inii viuale are 'el "ai
"are i"&a't. Cu atat "ai
"ult 'u 'at televi#rul a devenit ,ur,a "a%#r
de in2#r"are i de
di,tra'ie in lu"ea "#dern.
Bi#lena i"a!inat &rin literatur i "a,,-
"edia in2luenea
'ara'terul i deter"in a'te vi#lente la
indiviii re'e&tivi. i nu
nu"ai &rin e2e'tul de "#delare
a 'reierului &e "#delul vi#lenei( 'i i &rin
,u!e,tia #2erit 'el#r
in'linai ,&re a'te anti,#'iale. Aut#rii unui
ata' ar"at in &lin i
intr-un #ra din SUA au a2ir"at ' au a&li'at
e3a't &r#'edeele
vute intr-un 2il" &r#du, la $#ll;=#d.
Du& tran,"iterea televiat a e3e'utrii
&rin ,&anurare a lui
Sadda" $u,,ein ,-au ,inu'i, A ,au 5 '#&ii
&rin a'elai &r#'edeu.
Band a'e,t ,&e'ta'#l ,ini,tru( de"n de
Evul Mediu( a" avut
i"&re,ia ' i,t#ria a ,tat &e l#' i '
#"enirea ,-a int#r, la
"entalitatea &!an. Studii re'ente au artat
'( du& 2ie'are
'#"entariu 'u detalii in "edia a unui ,ui'id(
ur"ea # avalan
de a'te ,ui'idare '#"i,e in a'eeai "anier.
E,te de%a >anal ,
"ai a"inte,' de e&ide"ia de ,inu'ideri
de'lanate in Eur#&a du&
a&ariia 'rii lui C#et<e ESu2erinele
tanrului Tert<erF. A 2#,t
i"itat &an i uni2#r"a &e 'are # avea er#ul
lui C#et<e. De
a'eea( 'and aud &e unii '#"entat#ri ,au "ai
ale, &e unele
'#"entat#are '#nte,tand e2e'tul n#'iv al
tiril#r 'u '#ninut
vi#lent i ne!ativ 'are ,e tran,"it in e3'e,
d#ar de dra!ul
audienei la TB( " intre> da' a'eti
#a"eni ,unt '#ntieni de
rul &e 'are il 2a' atun'i 'and v#r>e,' 2r ,
2i re'ur, la un
"ini"u" de in2#r"are in d#"eniul re,&e'tiv.
S S S
R"an nel"urite d#u intre>ri le!ate de
2ii#l#!ia invrii. Sunt
'ir'u",tane in 'are #a"enii 2a' u de
in2#r"aii( &e 'are nu le-au
invat ni'i#dat( int#'"ai 'a i talentele(
'are nu-i !,e,'
e3&li'aii in '#">inaia de !ene a
&rede'e,#ril#r. in ter"enii
>i#l#!iei 'la,i'e( 'are 2a'e #>ie'tul tiinei
a'tuale( nu ,e &#ate
e3&li'a
de 'e une#ri ave" "ai "ult in "intea n#a,tr
de'at a" invat.
A" avut i in ar i in ,trintate( du& 'u"
a" "ai ,&u,( "tlniri
'u &er,#ane ne'un#,'ute &an in a'ea 'li&(
dar &e 'are avea"
,enti"entul ' le 'un#,'( 2r , tiu de
unde. i da' ,enti"entul
ar 2i 2#,t unilateral ar 2i 2#,t u#r de in'adrat
in 2en#"enele
&at#l#!i'e de Ede%a vuF( Ede%a ve'uF. Dar(
'and d#u &er,#ane au
a'eeai ,truit#are i"&re,ie( e3&li'aia
r"ane 2r r,&un,.
Se tie( de a,e"enea( ' &#ate 2i a'tivat
&rin <i&n# "e"#ria
un#r eveni"ente ter,e '#"&let din 'a"&ul
"e"#riei a'tive. in
'iuda a 'eea 'e ti" de,&re n#i( ,-ar &rea
' ni"i' nu uit" din
'eea 'e intr in 'a"&ul ateniei n#a,tre. Cred
' 'eea 'e &ierde"(
'and uit"( e,te d#ar 'a&a'itatea n#a,tr de
ev#'are( de e'2#rare
a eveni"entel#r tre'ute. C<iar i in >#ala
Al<ei"er intalni"
"#"ente 'u rea"intirea ,&#ntan a un#r
eveni"ente( neev#'ate
in v#r>irea 'urent.
in relaia 'reier - '#ntiin ,e ridi' in' #
intre>are. P#ate 2i
redu, '#ntiina nu"ai la 'ir'uitele
neur#naleD Da' da( 'u"
&ute" e3&li'a '#ntiina de !ru& ,au E,&iritul
de !ru&F( 'u" ,e
e3&ri" Maeterlin'9( la al>ine i 2urni'i(
unde( in 'iuda 2a&tului '
di,&un d#ar de !an!li#ni nerv#i EtiuF ,-i
#r!aniee # ,#'ietate
&er2e't( , a&li'e le!i ale 2ii'ii( '<i"iei(
!eneti'ii( ,trate!ii de
ada&tare ,au de ata' intr-un "#d a>,#lut
in!eni#,. Cu alte 'uvinte
al>inele( 2urni'ile( ter"itele inde&line,'
a'eleai ,ar'ini &e 'are le
reali" i n#i 'u 'reierul n#,tru. Ori'at ni ,-
ar ,&une ' e,te #
inteli!en a ,&e'iei( '#ninut in !en#"(
'#"&#rta"entul l#r va
'#ntinua , r"an un "i,ter neelu'idat.
R,&un,ul la a'e,te intre>ri nu &#ate veni
de'at dintr-# alt
&er,&e'tiv de inter&retare( de'at 'ea
a'tual.
in '#n'luie la 'ele di,'utate( n#ile
&r#&rieti ale 'reierului n#,tru(
de,'#&erite in ulti"ii ani( nu nu"ai ' ne
relev # &arte din
"i,terul e3i,tenei n#a,tre( dar ne #2er i un
'a"& lar! de
&#,i>iliti de #rdin &ra!"ati'( din 'are
e,enial "i ,e &are a'eea
de a &utea a'i#na a,u&ra &r#&riei n#a,tre
>i#l#!ii. A !,i 'ile de
#&ti"iare a &r#&riei n#a,tre >i#l#!ii
in,ea"n a deveni &r#&riul
n#,tru De"iur!.
CAPITOLUL 4
CREIERUL I CONTIIN]A
i"&reun 'u &,i<#l#!ul I#nel M#<ar a,i,t la
un 2il" tiini2i'.
O 2e"eie de )A de ani( li&,it din natere de
vedere( a ,u2erit un
!rav a''ident de 'ir'ulaie( 'u leiuni la
nivelul 'reierului. I ,e
i"&une intervenia neur#'<irur!i'al.
Are an,a ,-i revin i iat 'e &#ve,tete.
A'ea,t 2e"eie 2r
vedere( 'are nu tie 'e e,te lu"ina i 'e e,te
intuneri'ul relatea
intrea!a ,'en din ,ala de #&eraie la 'are a
a,i,tat dintr-un &un't
,u,&endat dea,u&ra '#r&ului ,u. De,'rie
in,tru"entele EvuteF
&e "a,a de #&eraie i &er,#nalul din ,al.
A&#i E&lea'F. O 2#r
ne'un#,'ut # atra!e in eter ,&re # lu"in
inde&rtat. O
inta"&in 2ratele ,u &le'at 'u "ult inainte
in a'ea di"en,iune. ii
,&une ' Eti"&ulF ei nu ,-a e&uiat i va
tre>ui , ,e int#ar'. i
e,te &r#ie'tat din n#u in '#r&ul 2ii' din ,ala
de #&eraie( unde
"edi'ii ,e ,trduiau ,-# reani"ee.
Ce e,te a'ea,t E'un#atereF 2r '#ntiin(
2r 'reierul 'are
e,te ,u&u, in a'e,t 'a interveniei neur#'<i-
rur!i'ale( 2r li"ite
de ,&aiu 2ii' i de ti"&D Ea #2er detalii
viuale( &e 'are nu le-a
vut ni'i#dat in ,tare n#r"al.
E,te # '#ntiin detaat de 'reierD Da'
da( nu in,ea"n ' vine
dintr-# alt realitateD E3i,t "ai "ulte
realitiD Iat 'ate intre>ri
ne &#ate &une analia unul ,in!ur 'a din
"iile de%a de,'ri,e i
2il"ate de "edi'ii &,i<#l#!i i &,i<iatri. Sunt
'aurile de E"#arte
'lini'J ,au Ee3&eriene din a&r#&ierea
"#riiF 'u" ,unt nu"i2el in
li">a en!le KNDE - Near Deat<
E3&erien'e,L de,'ri,ul de
Ra;"#nd M##d;( -ennet< Rin!( ?ru'e
Cre;,#n l alii.
E3&li'aia ,i"&li,t i ne,u,inut de
realitatea >i#l#!i' '#n2#r"
'reia li&,a de #3i!en a 'reierului irl a'el
"#"ent ar ,ti"ula
,e'reia de end#r2ine i a'e,tea ar 2i
re,&#n,a>ile de intre!ul
ta>l#u de,'ri, in NDE e,tt% in2ir"at de
ti"&ul indelun!at al
a'e,t#r e3&eriene Pe,te + ,e'unde 2r
#3i!en(
ele'tr#en'e2al#!ra2ia( "et#de &rin 'are ,e
inre!i,trea a'tivitatea
ele'tri' a 'reieruluiO arat # linie de er#(
in,e"nand # a'tivitate
'ere>ralei a>#lit. Cu alte 'uvinte 'reierul nu
"ai &#ate 2un'i#n'
&e,te a'e,t ti"&. Nu are 'u" , "ai &r#du'
end#r2ine ,
&er'ea& 'eea 'e ,e relatea in a'e,te
'auri.
Per,#nal( a" avut #'aia , di,'ut 'u d#ua
&er,#ane( 'are au
tre'ut &rin e3&eriena "#rii 'lini'e Una
dintre a'e,te &er,#ane
e,te &r#2.dr. Ce#r!e Litar'e' # ,#"itate
tiini2i' re'un#,'ut( 'u
# 'redi>ilitate 2r du>iu. Mi-a &#ve,tit '( in
ur"a unei <e"#ra!ii
interne a intrat in '#" i a tre>uit , 2ie
#&erat de ur!en intr-'
,al de #&eraie( in 'are nu a%un,e,e
ni'i#dat &an la a'e,i
in'ident. in ti"&ul #&eraiei '<irur!i'ale ,-a
viualiai de dea,u&ra
'#r&ului ,u i( la 2el( a &utut #2eri detalii &e
'are nu le re'e&ta,e
'#ntient. Pi" van L#""el.l '<irur!
'ardi#l#!( i"&reun 'u ali
'#la>#rat#ri &u>li''% in &re,ti!i#a,a revi,t
de "edi'in T<e Lan'et
K)**6L uri arti'#l 'u # ,tati,ti' &e 4/4 de
>#lnavi reani"ai du&l%
,t#& 'ardia'. Cite #&inia 2#r"ulat in a'e,t
arti'#lZ EC#n'e&tul
ad"i,( 2r , 2ie d#vedit( du& 'are
'#ntiina i "e"#ria ,unt
l#'aliate in 'reier( tre>uie , 2ie &u, in
di,'uie. Cu" ,-ar &utea
"ani2e,ta # '#ntiin 'lar( in a2ara
'#r&ului( in "#"entul in 'are
'reierul nu "ai 2un'i#nea i EEC e,te
&latDF B#i reveni a,u&ra
te"ei in alt 'a&it#l.
Pr#>le"ati'a '#ntiinei a &re#'u&at #"ul
din 'li&a in 'are ,-a
'#ntientiat &e ,ine 'a 2iin !andit#are. De
la &i'turile ru&e,tre
de la Ta,,ili( Alta"ira i La,'au3( tre'and
&rin ,'rierile anti'il#r i
a%un!and la &re#'u&rile lu"ii "#derne(
ave" d#vada "aterial a
a'e,tui intere,.
S in'er'" # de2inire a '#ntiinei.
Eti"#l#!i'( '#ntiina in,ea"n 'u"
,'ientia( 'u tiin.
Nu ave" in' # de2iniie uni' &entru
'#ntiin( 'u" de alt2el nu
ave" ni'i &entru inteli!en.
Marele &,i<iatru 2ran'e $enr; E; de2inea
'#ntiina 'a 2iind
a'tualiarea e3&erienei( in 'are ,unt
re&reentai &r#&riul eu i
lu"ea in'#n%urt#are.
Tre>uie , 2ie 2'ut #>li!at#riu di,tin'ia
intre '#ntient i
'#ntiin.
C#ntienta e3&ri" ,tarea de re'e&tivitate(
de ve!<e a 'reierului i
are un ,en, 2ii#l#!i'.
C#ntiina e3&ri" nivelul de
'#n'e&tualiare( i"&li'and in'lu,iv
valene de #rdin eti'.
Mi,terul '#ntiinei( 'a re2le'tare ,u>ie'tiv
a unei lu"i #>ie'tive(
'a&a'itatea "ateriei de a ,e !andi &e ,ine(
de a v#r>i &rin 'reierul
n#,tru a in'itat dint#tdeauna 'un#aterea. ii
,unt dedi'ate
nu"er#a,e "talniri tiini2i'e i ,unt
&u>li'ate # ,erie de lu'rri(
'are # a>#rdea dintr-# "ultitudine de
un!<iuri - al tiinel#r
'#!nitive( al 2il#,#2iei( al 2ii'ii 'uanti'e et'
In v#lu"ul S&re # tiin a C#ntiinei(
&r#2e,#rul C<ri,tian de
Ruin,e; KSUAL a '#"entat '#n'luiile unei
a,t2el de intalniri a
#a"enil#r de tiin din diver, d#"enii de
,&e'ialitate 'are a avut
l#' la Tu',#n - SUi K6@@5L. E3i,tena
'#ntiinei ridi' d#u "ari
intre>r ne ,&une Ruin,e;0 de #rdin
#nt#l#!i'( 2'and re2erire 6
natura 2unda"ental a lu"ii i de #rdin
e&i,te"#l#!ii viand "#dul
in 'are &ute" 'un#ate lu"ea. E3i,tent
'#ntiinei e,te # "are
&r#v#'are adre,at tiinei( 'ar tre>uie ,
e3&li'e 'u" &#ate !andi
# "aterie 2#r"at dii at#"i( "#le'ule et'.
2r '#ntiin.
Sar'ina tiinei n#a,tre "ateriali,te e,te de 8
e3&li'a 'u" 'eva 2r
"a, &#ate , a&ar din 'eva 'ar #'u& un
l#' in ,&aiu. A #>ine
E"inte din "aterieF ,&une Ruin,e;( 'itand &e
C#lin M'Cinn(
in,ea"n I realia "ira'#lul de a
Etran,2#r"a a&a din 'reierul 2iiY
in vinul '#ntiineiF.
Ni'i una din te#riile 'are ,e re2er la relaii
'#ntiin-"aterie nu
#2er # e3&li'aie ,ati,2't#are l,and 'a"&
li>er e3&ri"rii
tutur#r #&iniil#r.
Sunte" in &reent '#n2runtai 'u 'el &uin
d#ui% "#daliti de a
'#n'e&e '#ntiina. Una e,te 'ea neur#2i
i#l#!i'( &rin 'are
'#ntiina e,te vut 'a # E,e'reieF Y
'reierului( reultatul
&r#'e,el#r neur#'<i"i'e i neur#ele' tri'e(
'are au l#' in reeaua
n#a,tr de neur#ni. T#i '#"en tat#rii ,unt de
a'#rd '( in ,tadiul
a'tual de 'un#atere a'ea,t '#n'e&ie nu
l"urete t#ate
intre>rile ridi'ate dY0 e3i,tena '#ntiinei.
O alt '#n'e&ie de,&re '#ntiin( 'are
&rinde t#\ "ai "ult teren(
e,te a'eea a unei viiuni adu, din 2iiai
'uanti' i in a'#rd 'u
unele "#dele ,&irituale a,u&rii lu"ii. E,te
'#n'e&ia unei '#ntiine
e3tin,e 'are #2er 'i &er,&e'tiv n#u a,u&ra
'#ntiinei 'a
2en#"en in ,ine l a,u&ra relaiei dintre
'#ntiin i Univer,.
Cele d#u '#n'e&ii nu ,e '#ntrai' 'i( in
2un'ie de 'eea 'e ti"
a,ti de,&re n#i( in'ear' , e3&li'e 'u" ,e
&etre' lu'rurile la
d#u niveluri di2erite de "ani2e,tare a l#r. Le
v#" e3&une in
#rdinea enunat.
NEUROGIVIOLOCIA CONTIIN]EI
Prelu'rarea in2#r"aiei in'e&e de%a de la
nivelul re'e&t#ril#r ,ituai
in &eri2erie( unde e,te ,u&u, unui &r#'e, de
'#di2i'are in
2re'ven i de "#dulare. La nivelul 'reierului
e3i,t # &er'e&ie
'#ntient i # alta in'#ntient. Pentru a
deveni '#ntient(
&er'e&ia tre>uie , atin! un anu"it &ra!( #
anu"it inten,itate a
in2lu3ului nerv#, a%un, la 'reier i ,
'#ne'tee '#rte3ul 2r#ntal(
'in!ular anteri#r i &ariet#-te"&#raL A'e,tea
,unt ariile i"&li'ate
in &r#'e,ul '#ntiinei( du& datele de 'are
di,&une" la #ra
a'tual.
S ilu,tr" 'ele de "ai ,u, &rintr-un
e3e"&lu. O i"a!ine viual
,e tran,"ite &rin nervii #&ti'i la ariile
'#rti'ale #''i&itale( unde are
l#' de'#di2i'area a'e,t#ra. Da' are #
anu"it ,e"ni2i'aie &entru
n#i e,te tran,"i, ,&re '#rte3ul 2r#ntal( de
ai'i la '#rte3ul &arietal
i te"&#ral. A'e,ta e,te "e'ani,"ul
&er'e&iei '#ntiente. Da'
in2#r"aia nu a'tivea de'at '#rte3ul viual
din l#>ii #''i&itali(
&er'e&ia ei r"ane ne'#ntientiat de n#i.
E,te d#ar # &er'e&ie
in'#ntient( ne ,&une Claire Ser!ent K)**/L.
Iat un e3e"&lu de '#ntientiare a unui !e,t
"#t#r.
6 Centrii "#t#ri ai "i'rii
C#n2ir" #rdinul de e3e'uie a "i'rii
Da' in &er'e&ie ,unt i"&li'ate "ai "ulte
ti&ul de in2#r"aie( v#r
2i '#ne'tate i alte arii de a,#'iai
'#re,&unt#are a'e,t#ra.
EC#nver,aiaF dintre a'e,i arii '#n,tituie
&r#'e,ul de !andire( ne
,&une O. G. Cri'% i C. -#'< K)**4L.
Iean-Pierre C<an!eu3( 'a i ali 'er'ett#ri(
v#r>e0O de,&re un
,&aiu de lu'ru !l#>al '#ntient( 'are in'lud
,tru'turile 'ere>rale
de,'ri,e "ai ,u,. In a'e,t ,&atii '#ntient ii
tri"it '#ne3iunile
&r#'e,#rii ,en#rie 'u &er'e&ie aut#n#"(
in'#ntient. Pentru a
devei '#ntient( un ,ti"ul tre>uie , a''ead
in ,&aiul ' a'tivitate
'#ntient. Prelu'r" '#ntient in2i" de &u
in ra&#rt 'u 'eea 'e
re'e&t"0 '#ntiina e,te d#ar un va de
ai,>er!.
Per'e&ia in'#ntient e,te ,ur,a a 'eea 'e
e, nu"it E&er'e&ia
,u>li"inalF. Da' ,ti"ulii nu a%un!0 ,&aiul
de &er'e&ie
'#ntient r"an i"&ri"ai d#ar i "e"#rie
i( de a'#l#( ,unt
&r#ie'tai in '#ntiina n#a,t a'i#nand 2r
, reali" "#dul in
'are i-a" &er'e&i Pe a'e,t "e'ani," ,e
>aea re'la"ele
'#"er'ial ,u>li"inale ,tre'urate in ti"&ul
derulrii unui 2il"( ,&
e3e"&lu. A'elai "e'ani,"( ,e ,&une( ar
e3&li'a de unele ,ituaii
,au &er,#ane ne'un#,'ute ne &#t de'lara
>ru,' ,tri de &ani' ,au di"&#triv
,enti"entul de 'eva 'are ne
&are 'un#,'ut. G#>iile i #>,e,iile ar &utea
avea de a,e"enea
a'elai "#d de e3&li'are.
Ca&a'itatea 'reierului u"an de a &relu'ra
'#ntient i in'#ntient
nu e,te d#ar un ,i"&lu &r#'e,
neur#2ii#l#!i'( 'i are # i"&#rtan
'a&ital in viaa n#a,tr. M re2er d#ar la
a'tele de utilitate in viaa
n#a,tr &ra'ti'.
Ne in,ui"( "ai intai( '#ntient # ,erie de
de&rinderi0 ,'ri,ul(
v#r>itul( '#ndu,ul unui aut#ve<i'ul( "er,ul
et'. Pe ",ur 'e
inv" 'eva( &entru a deveni e2i'ieni(
'reierul il tran,2er din
re!i,trul '#ntient in 'el in'#ntient.
De&rinderile n#a,tre devin
Eaut#"ateF( in ti"& 'e v#r>i"( "er!e"(
e3e'ut" a'tiviti
"anuale et'. Creierul are # e3tra#rdinar
'a&a'itate i "#>ilitate
de a tre'e ra&id de &e un re!i,tru &e altul( in
>ene2i'iul
randa"entului a'tivitii n#a,tre.
Sunt i"en, de "ulte &r#>le"ele ridi'ate de
natura '#ntiinei
n#a,tre. Cu "ult "ai "ulte '<iar de'at 'ele
ridi'ate de
neur#2ii#l#!ia '#ntientei( in &lin
dev#ltare a,ti &rin
neur#tiinele '#!nitive.
i a'ea,ta ,e inta"&l &entru ' nu ave"
in' # te#rie !eneral
,ati,2't#are &rivind 2un'i#narea 'reierului.
Una din &r#>le"ele
a>#rdate de neur#->i#l#!ie( dar 'u i"&a't i
in 2il#,#2ie i "ai ale,
in tiinele %uridi'e( e,te a'eea a relaiei
dintre &ul,iunile
in'#ntiente ale 'reierului i li>erul ar>itru(
i"&li'area '#ntient(
re,&#n,a>il a individului in !e,ti#narea
'#"&#rta"entului ,u.
De'iia de e3e'uie a unei "i'ri ar 2i luat
de 'reier inainte de a
2i in2#r"at '#ritiina( ,&une An!ela Siri!u.
Centrul "#t#r e,te 'el
'are va ,ele'ta i ,ti"ula "u'<ii ne'e,ari
e3e'utrii unui !e,t
"#t#r i( in a'e,t
6 Centrii "#t#n ai "i'rii
C#n2ir" #rdinul de e3e'uie a "i'rii
Da' in &er'e&ie ,unt i"&li'ate "ai "ulte
ti&u de in2#r"aie( v#r
2i '#ne'tate i alte arii de a,#'iai
'#re,&unt#are a'e,t#ra.
EC#nver,aiaF dintre a'e,l arii '#n,tituie
&r#'e,ul de !andire( ne
,&une O. G. Cri'l i C. -#'< K)**4L.
Iean-Pierre C<an!eu3( 'a i ali 'er'ett#ri(
v#r>e8 I de,&re un
,&aiu de lu'ru !l#>al '#ntient( 'are in'lud
,tru'turile 'ere>rale
de,'ri,e "ai ,u,. in a'e,t ,&ai '#ntient ii
tri"it '#ne3iunile
&r#'e,#rii ,en#ria 'u &er'e&ie aut#n#"(
in'#ntient. Pentru a
deveiZ '#ntient( un ,ti"ul tre>uie ,
a''ead in ,&aiul '
a'tivitate '#ntient. Prelu'r" '#ntient
in2i" de &u in ra&#rt 'u
'eea 'e re'e&t"0 '#ntiina e,te d#ar un va
de ai,>er!.
Per'e&ia in'#ntient e,te ,ur,a a 'eea 'e
e, nu"it E&er'e&ia
,u>li"inalJJ. Da' ,ti"ulii nu a%un!0 ,&aiul
de &er'e&ie
'#ntient r"an i"&ri"ai d#ar "e"#rie i(
de a'#l#( ,unt
&r#ie'tai in '#ntiina n#a,tO a'i#nand 2r
, reali" "#dul in
'are i-a" &er'e&i Pe a'e,t "e'ani," ,e
>aea re'la"ele
'#"er'ia ,u>li"inale ,tre'urate in ti"&ul
derulrii unui 2il"( ,&
e3e"&lu. A'elai "e'ani,"( ,e ,&une( ar
e3&li'a de unele ,ituaii
,au &er,#ane ne'un#,'ute ne &#t de'lara
>ru,' ,tri de &ani' ,au di"&#triv
,enti"entul de 'eva 'are ne
&are 'un#,'ut. G#>iile i #>,e,iile ar &utea
avea de a,e"enea
a'elai "#d de e3&li'are.
Ca&a'itatea 'reierului u"an de a &relu'ra
'#ntient i in'#ntient
nu e,te d#ar un ,i"&lu &r#'e,
neur#2ii#l#!i'( 'i are # i"&#rtan
'a&ital in viaa n#a,tr. M re2er d#ar la
a'tele de utilitate in viaa
n#a,tr &ra'ti'.
Ne in,ui"( "ai intai( '#ntient # ,erie de
de&rinderi0 ,'ri,ul(
v#r>itul( '#ndu,ul unui aut#ve<i'ul( "er,ul
et'. Pe ",ur 'e
inv" 'eva( &entru a deveni e2i'ieni(
'reierul il tran,2er din
re!i,trul '#ntient in 'el in'#ntient.
De&rinderile n#a,tre devin
Eaut#"ateF( in ti"& 'e v#r>i"( "er!e"(
e3e'ut" a'tiviti
"anuale et'. Creierul are # e3tra#rdinar
'a&a'itate i "#>ilitate
de a tre'e ra&id de &e un re!i,tru &e altul( in
>ene2i'iul
randa"entului a'tivitii n#a,tre.
Sunt i"en, de "ulte &r#>le"ele ridi'ate de
natura '#ntiinei
n#a,tre. Cu "ult "ai "ulte '<iar de'at 'ele
ridi'ate de
neur#2ii#l#!ia '#ntientei( in &lin
dev#ltare a,ti &rin
neur#tiinele '#!nitive.
i a'ea,ta ,e inta"&l &entru ' nu ave"
in' # te#rie !eneral
,ati,2't#are &rivind 2un'i#narea 'reierului.
Una din &r#>le"ele
a>#rdate de neur#->i#l#!ie( dar 'u i"&a't i
in 2il#,#2ie i "ai ale,
in tiinele %uridi'e( e,te a'eea a relaiei
dintre &ul,iunile
in'#ntiente ale 'reierului i li>erul ar>itru(
i"&li'area '#ntient(
re,&#n,a>il a individului in !e,ti#narea
'#"&#rta"entului ,u.
De'iia de e3e'uie a unei "i'ri ar 2i luat
de 'reier inainte de a
2i in2#r"at '#ntiina( ,&une An!ela Siri!u.
Centrul "#t#r e,te 'el
'are va ,ele'ta i ,ti"ula "u'<ii ne'e,ari
e3e'utrii unui !e,t
"#t#r i( in a'e,t ,'#&( va "#di2i'a
&#tenialul ele'tri' al
neur#,ti"ulril in "#"entul 'and e,te
&re!tit &entru e3e'utarea
a'e,ta a'iuni( 'entrul "#t#r in2#r"ea
'#rte3ul &arietal de 6 'are
a &ri"it #rdinul( iar a'e,ta la randul ,u va
in2#r" '#rte3ul
&re2r#ntal de intenia "i'rii. A'u" de'iia
d "i'are devine
'#ntient i din a'e,t "#"ent li>eri ar>itru
,au '#ntiina "ai are
la di,&#iie d#ar 'ate[ "ii"i de ,e'und
&entru a ,&une EdaF ,au
EnuF.
EN#i di,&une" de # li>ertate0 a'eea de a
re2u) 'eea 'e 'reierul
vrea , de'idF ,&une aut#area 'itat.
In a'elai ,en,( 2il#,#2ul a"eri'an I#<n
Searle( v# >ete de,&re
Eintenia &reala>ilF i Eintenia de a'iuneJ
ulti"a 2iind
e'<ivalentul li>erului n#,tru ar>itru.
Pentru # "ai u#ar inele!ere a a'e,t#r
2en#"er neur#l#!i'e(
An!ela Siri!u ne #2er un e3e"&lu. Can
'ineva ne arun' in 2a #
"in!e( 2r , 2i" &reveniZ ave" i"&ul,ul
inv#luntar , intinde"
"ana ,&re a &rinde. A'e,t i"&ul, e,te in,
d#ar de'iia 'entri9
"#t#ri 'are '#"and "u,'ulatura "ainil#r.
Devenii '#ntieni de
'e ,e inta"&l du& 4A* de "ili,e'und Da'
de'ide" ,-# &rinde"(
,au nu( tre>uie , deli>erai d#ar in )** de
"ili,e'unde. E,te
i"&#rtant in, ' de'i a&arine '#ntiinei
n#a,tre.
A'elai lu'ru ne ,&une i Patri'9 $a!!ard
K)** de,&re li>erul
n#,tru ar>itru. in &r#>le"ele e"#i#na &entru
via( li>erul n#,tru
ar>itru are de'iia. Di,'ut e,te a3at &e
ideea ' iniiativa
'reierului ar &re'ede Y ti"& v#ina n#a,tr de
a a'i#na( 'a i 'u"
un Ede"#r ar 2i a,'un, in "aina 'reierului
n#,tru. Intr" de%a %
terenul 2i'iunii i iar ne intre>" da'
E!andi"F , ,unte"
E!andiiF.
Relaia dintre neur#2ii#l#!ie i '#ntiin r
e,te u#r de tranat(
2iind' ridi' "ai "ulte intre> de'at
re#lv. Da' '#ntiina e,te
e3&re,ia 2un'i#nrii 'reierului( de 'e a&are
a'ea,t inde&enden
in de'iia ,aD E,te 'a i 'u" in,tana 'are
<#trte e,te di2erit
de 'reierul n#,tru. Cel 'e de'ide &are , 2ie
un EeuF ,e&arat de
'reier. i atun'i( eu a" in &ri"ire un 'reier
,au 'reierul " are in
&ri"ire &e "ineD Da' EeuF de'id , "er!(
"er!. Da' de'id ,
" #&re,'( " #&re,'. Creierul " a,'ult.
De'i eu a"
,u&re"aia. Dar 'ine ,unt EeuFD N-ar tre>ui ,
2iu 'reierul "euD i
"ai ale,( unde e,te ,ediul eului "euD
Cred ' in &er"anen n#i #,'il" intre
'#ntient i in'#ntient(
intre rai#nal i aut#"ati,". Ma%#ritatea
a'iunil#r n#a,tre le
e3e'ut" "ai "ult "e'ani' de'at rai#nal.
i a'e,t "#d de
'#"&#rta"ent e,te &r#>a>il # e3&re,ie a
ada&trii 'reierului
&entru e2i'ientiarea 2un'i#nrii ,ale. Ar 2i #
dra" i un '#n,u"
i"en, de ener!ie da' ne-a" i"&li'a &e
de&lin '#ntieni in t#ate
!e,turile n#a,tre. Bitea n#a,tr de lu'ru ar
2i en#r" de "ult
in'etinit0 in ,'ri,( 'itit( "er,( <rnit et'.
Pe de alt &arte( ,i,te"ele de antrena"ent
&,i<#,#"ati'( venite
din ,&iritualitatea #riental( atin!
&er2#r"ane 2ii#l#!i'e
in'redi>ile 2'and re'#"andri '#"&let
#&u,e0 &reluarea
'#ntient a # ,erie de !e,turi i a'iuni
e3e'utate "e'ani'.
Dial#!ul "ental 'u #r!anele n#a,tre( ,&un
ade&ii a'e,t#r ,i,te"e(
'#ndu'e la # inte!rare 2ii#l#!i' "ult "ai
>ene2i' &rin ener!ia
inve,tit. Ener!ia n#a,tr e,te a'#l# unde ne
tri"ite" !andul( ni
,e ,&une.
O intre>are0 da' &rivi" '#ntiina d#ar in
ter"eni de 'ir'uite
nerv#a,e( ,e &#ate '#n,trui un '#"&uter 'u
'#ntiinD
Daniel Dennett( dire't#r de ,tudii
neur#'#!nitive in Ma,,a'<u,ett,
i-a &r#&u, din anul )*** ,-l '#n,truia,'(
dar in 'iuda
#&ti"i,"ului ,u( e,te in' ate&tat....
in #&inia "ea( in '#ninutul unui a't '#!niti
i( de'i( al unei
'#ntiine ,e i"&li' # intrea! i,t#rii
!eneti'( edu`ai#nal(
'ultural( e3&erienial i n d#ar in2#r"aii
re'e&tate ad-<#' i
inter&retate( 'u" , inta"&l la un '#"&uter(
'are nu &#ate avea
e3&erienl a2e'tive i 'ulturale.
A'e,ta e,te "#tivul &entru 'are '#"&uterul
r#l va e!ala ni'i#dat
#"ul la nivel de '#"&le3itate a vie ,ale
&,i<i'e. In v#lu"ul
O!linda '#ntiinei K)**4L an '#"entat "ai
&e lar! &r#>le"ati'a
a'tual a '#ntiinei.
tiina redu'e '#ntiina e3'lu,iv la 'reierul
u"r Da' da( la 'e
nivel de inte!rareD At#"i' - "#le'ular intr-un
an ni'i un at#" 'u
'are a" in"a!ainat Y in2#r"aie nu "ai e,te
a'elai. La nivel
neur#nalD Giinei "#n#'elulare i &lantele au
'#nduite de ada&tare(
'are L &er"it , e3i,te( 2r , di,&un de un
,i,te" nerv#,.
P#ate 2i redu, '#ntiina u"an la rea'iile
>i#'<i "i'e( 'are ,e
&etre' in 'reierD Ca #ri'e rea'ie '<i"i' %
a'e,tea ar tre>ui , 2ie
univ#'e( unive't#riale i liniarei adi' ,
'ur! intr-un ,in!ur ,en,.
C#">inand # >ail 'u un a'id v#" #>ine
int#tdeauna un ,in!ur
reultat8 # ,are. Ori( '#ntiina e,te
&lurive't#rial i neliniar
Candul n#,tru ,e &#ate #&ri( ,e &#ate
int#ar'e( &#att lua #ri'e
dire'ie vrea. A'eeai "i'are # v#r avea
neur#tran,"it#rii de
la nivelul ,ina&,el#rD A" i"&re,ie '
2en#"enele ,e &etre' inver,.
C#ntiina e,te 'ea 'are i ale!e ,u&#rtul
>i#'<i"i' i reelele
neur#nale &rin 'art EvreaF , ,e e3&ri"e. B#i
reveni a,u&ra a'e,tui
a,&e't.
E3i,t # '#relaie dire't intre v#lu"ul
'reierulu0 i &er2#r"anele
realiateD
Nu. In,e'tele !re!are au d#ar !an!li#ni
nerv#i ir l#' de 'reier( dar
&ar , ai>e # E'#ntiin de !ru&F ,au un
E,&irit de !ru&F 'u 'are
#>in &er2#r"ane ui"it#are &entru "intea
u"an.
A" 'itit de 'urand ' 'er'ett#rii elveieni
au #>,ervat '
>a'teriile e"it ,e"nale '<i"i'e &entru a
'#"uni'a intre ele in
'li&a 'and atin! un anu"it nu"r( # anu"it
den,itate &e
"ili"etrul &trat. ?#nnier ?a,,ler KSUAL a
#>,ervat ' ele 2#l#,e,'
,e"nale '<i"i'e &entru a '#"uni'a atat 'u
'#n!enerele ,&e'iei(
'at i 'u 'ele din alte ,&e'ii. Pentru a ,e
a&ra( ,e adun in !ru& i
ii '#n,truie,' un E>i#2il"F 'u" e,te nu"it( #
'uti'ul de &r#te'ie
&revut 'u 'anale &entru <rnire(
rei,tent la anti>i#ti'e( 2i3at
&e diver,e #>ie'te( in'lu,iv in,tru-"entele
'<irur!i'ale. Biit#arele
anti>i#ti'e( ,&un 'er'ett#rii( v#r tre>ui ,
2ie Einteli!enteF(
e"iand ,e"nale 'a&a>ile , >ruiee &e 'ele
ale >a'teriil#r( inainte
de a-i 2#r"a >i#2il"ul de &r#te'ie.
in 2en#"enul '#ntiinei nu 2un'i#nea
int#tdeauna un ,in!ur
!and( 'i ,unte" ade,ea a,altai '#n'#"itent
de !anduri ,trine
#ri'rei intenii. Dedu'e" ' ,unt a'tivate
'#n'#"itent "ai "ulte
reele neur#nale. De 'ineD Din a'e,t "#tiv
"i,terul '#ntiinei nu
&#ate 2i redu, la # ,i"&l relaie0 ,ti"ul-
r,&un,. i in a'e,t ,en,
&re" , 2i" "ai "ult !andii( de'at '
,unte" int#tdeauna
!andit#ri &rin &r#&ria v#in.
Ave" # e3&li'aie( 2ie i '#n%un'tural(
li"itat la 'eea 'e ti"
de,&re neur#2ii#l#!ia 'reierului n#,tru i
a'tivrii unei reele
neur#nale( atun'i 'and !andi" inteni#nat.
Intenia "ea e,te
,ti"ulul( iar !andul un r,&un,. Dar atun'i
'and !andurile(
a"intirile de "ult uitate( ne a,altea 2r
intenia n#a,tr( 'ine
,ti"ulea neur#nii( 'ine r,'#lete 'i"itirul
a"intiril#r de "ult
in"#r"antateD Unde e,te 'aua 'are ne
a'tivea !andurileD
Eu 'red ' in "#d indi,'uta>il( la nivel n
'#ntiina ,e e3&ri"
&rin 'reier( dar nu ,e &#ate redu e3'lu,iv la
'reier. E,te 'u "ult
"ai "ult de'at 'eea Y E,e'retF 'reierul.
Rai#nand ,tri't neur#2ii#l#!i'( nu &ute0
e3&li'a de 'e ave" #
!andire interi#ar i nu una li"ita d#ar la
rea'ia ,ti"ul - r,&un,.
in de2initiv( nu a'e "#del il atri>ui" n#i
'el#rlalte ani"aleD Nu
,&une" K rea'i#nea d#ar la ,ti"uli
interi#ri ,au e3teri#ri !enera
de in,tin'tele de 2#a"e( a&rare i de
re&r#du'ere i Y nu
!ande,'( 2iind d#ar nite d#>it#a'eD N-ar 2i
de "iraZ 'a atun'i 'and
nu le inele!e" , !andea,' i ele a'ela
lu'ru de,&re n#i...
Re&et le!at de ,u>ie't0 in ni'i un &#tenial '
a'iune de la nivelul
"e">ranei neur#nale( in undeZ a'tivitii
ele'tri'e a 'reierului( in
'<i"ia ,au anat#"ia ,8 nu ,e vd ,enti"ente(
idei( &a,iuni ,au
,u2erine. i t#tu0 din'#l# de ele e,te #
!andire( # '#ntiin( un
univer, d 2r"antri &#ate de a'eeai
inten,itate 'a i a'eea di
'entrul P"antului ,au al S#arelui...
Tri" '#n'#"itent in d#u lu"i - una
'#ntiente a #rientrii
rai#nale i alta in'#ntient( din 'are n vin
&ul,iuni( ,enti"ente(
intuiii( tri,tei ,au e3altZ neinele,e. E,te
#na n#a,tr #>,'ur(
ar<eti&al( in 'ar a' Ea"intiriF din n#a&tea
ti"&ului( &#,i>ila ,ur,
d "it#l#!ii( reli!ii( invenii( 'reaii.
Per'e&e" '#ntient d#ar # in2i" &arte din
'el 'ateva "iliarde de
>ii 'are ne traver,ea 'reierul ii 2ie'are
,e'und.
In 2un'ie de &redi,&#iii( edu'aie( 'ultura
,u!e,tia '#"un(
2ie'are dintre n#i '#ntienti" dii a'e,t
i"en, n#ian de in2#r"aii
d#ar 'eea 'e '#re,&undJ !u,turil#r i
intere,el#r n#a,tre. Din a'e,t
"#tiv 2ie'ari dintre n#i &er'e&e # alt 2aet
a realitii i !andiri
di2erit( dei &rivi" a'elai lu'ru.
Purt" in &er"anen in "inte( in '#ntiin(
'ertitudinea
e3&erienel#r &e 'are le-a" trit i
in'ertitudinea 'el#r &e 'are le
anti'i&". Cu" &ute" , ne i"a!in" lu"i
&e 'are nu le-a" trit
in'D
C#ntiina ar &utea 2i '#"&arat 'u un &un't
de "ir( 'are
,ele'tea in &er"anen reeaua de neur#ni
i '<i"ia &rin 'are ,e
&#ate e3&ri"a.
C#ntiina e,te in,tru"entul 'are inte!rea
en!ra-"ele in
'#n'e&te( idei( #&ere et'.
C#ntiina ne d '#eren !anduril#r n#a,tre
atat de rlee( atat
de re>ele i de in,i,tente. E,te "#t#rul
&r#&riei n#a,tre e3i,tene.
in' # intre>are l#!i'0 Da' '#ntiina e,te
d#ar &r#du,ul
'reierului n#,tru( 'ruia tiina a'tual ii
atri>uie a'elai ,u>,trat
2un'i#nal( anat#"i' i >i#'<i"i'( de 'e la
a'elai ,u>,trat
inter&ret" in "#d di2erit a'eeai realitateD
i du& 'e 'riterii ,
,ta>ili" adevrulD Al i,t#rieiD I,t#ria e,te
,'ri, int#tdeauna de
invin!t#ri. Cei invini nu "ai &#t v#r>i.
E^IST O E^TENSIE A CONTIIN]EI
DINCOLO DE CREIERUL UMAND
Multe dintre #>,ervaiile di,'utate "ai ,u,
,u!erea ideea d#ar a
unei relative de&endene a '#ntiinei de
'reier. A" ,&une ' ,e
e3&ri" &rin 'reier( dar nu ,e reu"
e3'lu,iv la 2un'ia ,a. Pe de
alt &arte( # ,erie de alte #>,ervaii &ar ,
,u!eree # e3ten,ie a
'#ntiinei( din'#l# de 'reierul n#,tru.
R. Penr#,e K6@@+L( &r#2e,#r de "ate"ati' la
O32#rd( in lu'rarea
,a EMintea #"enea,' intre 'la,i' i
'uanti'F( e"ite i&#tea
e3i,tenei unui &r#t#"ental '#,"i'(- din
'are ,-ar de,&rinde '#ntiina de la nivelul
lu"ii vii. IntrY
&r#t#"entalul '#,"i' ar<eti&al i '#ntiina
u"an a e3i,ta #
&unte de '#"uni'are &rin in'#ntient.
Cn#a de la Prin'et#n ,u,ine ideea unei
'#ntiin '#,"i'e. S
ave" in vedere ' a'ea,t n#u Cn#( e,t #
re&li' dat ve'<ii
Cn#e din ,e'#lul al II-lea Kd.C<. de 'tre un
!ru& de #a"eni de
tiin de la Univer,itate Prin'et#n K6@5@L.
Eu in,u"i a" 'reat ,inta!"a de inteli!en i
"ateriei K6@+6L v#ind
, ,u>linie 'ara'terul '#erent '##rd#nat al
intre!ii lu"i vii i
nevii.
I. Manat( &r#2e,#r de &,i<#l#!ie i un &r#2u"
!andit#r( v#r>ete
de,&re tran,'#ntiin. Gii'a 'uanti'
atri>uie r#lul de '##rd#nare
i de #r!aniare a tutur# &lanuril#r realitii
unei E,av#ir a>,#luF
KIun!L ,ai0 E"in #2 Univer,eF.
E3&eriena "#rii 'lini'e( du& 'u" v#"
detali in alt 'a&it#l(
,u!erea ideea e3ten,iei '#ntiinei din'#l
de 'reier( e3&ri"at
&rin 'reier( dar inde&endent d 'reier KPi"
van L#""el( )**6L.
Se v#r>ete aadar( de # e3ten,ie a
'#ntiinei 6 nivelul intre!ului
Univer,. C#ntiina u"an nu ar % de'at un
,e!"ent al '#ntiinei
'#,"i'e.
D a vid ?#<"( 2#,t &r#2e,#r de 2ii'
"#dern( '#n,0 der ' in
&r#2uni"ea "ateriei ,e a2l un nivel 2unde
"ental( 'are
deter"in t#ate 2#r"ele lu"ii e3i,tente
'#n,tituie ,u>,tana
intre!ului Univer,. C#n,ider a'e, nivel 'a
2iind # #rdine i"&li'it(
'are d natere #rdi" e3&li'ite( adi' lu"ii
'#n'rete.
Lu"ea e,te un veni' rau 'are 'ur!e din
#rdine i"&li'it ,&re
#rdinea e3&li'it i a&#i di,&are din n#u i
#rdinea din 'are a venit.
Se&ararea in 'ele d#u lu"i e,t d#ar
a&arena la nivel "ani2e,t( in
&r#2uni"e( la nivK 2unda"ental( e3i,t
'#ntinuu #
n#n,e&ara>ilitate.
intre '#ntiin i ,tru'tura &r#2und a
"ateriei e3i,t # relaie
'iudat. Cand inter2erea 'u '#ntiina
'uantele ,e "ani2e,t 'a
&arti'ule. In a2ara ,a ,e '#"&#rt 'a unde(
#>,erv Mi'<ael Tal>#t
in lu'rarea ,a ET<e <#l#!ra&<i' Univer,eF
KEUniver,ul <#l#!ra2i'FL.
Cun#,' #&iniile 'riti'e viavi de anal#!iile
dintre '#ntiin i
univer,ul 'uanti'( dar ,unt "ulte alte
ar!u"ente 'are &ledea
&entru un ,u&#rt al unei inteli!i>iliti i
din'#l# de 'reierul u"an(
&e 'are le v#" analia in alte 'a&it#le.
-ennet< Rin! KUniver,itatea C#nne'ti'ut(
6@+*L '#n,ider "#artea
'a 2ind d#ar # tre'ere a '#ntiinei de &e un
nivel de realitate( &e
altul.
-arl Pri>ra"( neur#'<irur!( e"ite '#n'e&ia
2un'i#nalitii
<#l#!ra2i'e a 'reierului( e3tra&#lat din 2ii'a
"#dern. Bede"
#>ie'tele re2le'tate 'a i"a!ine in "intea
n#a,tr( dar le ,e,i"
!raie '#ntiinei in ,&aiul in 'are ,unt
aeate. De'#di2i'"
durerea in 'reier( dar # ,itu" 'u "intea la
de!etul 'are ne d#are.
Biiunea <#l#!ra2i' a lu"ii nu e,te n#u.
ET#t 'eea 'e e,te ,u,
e,te i %#,( iar t#t 'eea 'e e,te %#, e,te i
,u,F - ,unt 'uvinte 'are i
,e atri>uie lui $er"e, Tri,"e!i,tul. Gie'are
'elul din '#r&ul n#,tru
'#nine intre!ul C#,"#,( a2ir" du& /*** de
ani i 2ii'ianul
David ?#<". De a'eeai #&inie e,te i
re!retatul n#,tru
'#"&atri#t( Ce#r!e E"il Palade( laureat al
Pre"iului N#>el &entru
!eneti'. in 'a>inetul ,u de la Univer,itatea
San Die!# KSUAL ,e
a2l e3&u,e i"a!inile "rite ale 'elulei i ale
C#,"#,ului...
Se ridi' "ereu alte intre>ri. Da'
'#ntiina i">riea
intre!ul C#,"#,( 'u" e3&li'" individua
litatea( &er,#nalitatea i
!andirea di2erit a 2ie'ruia dintre n#i( 'and
in,tru"entul &rin 'are
,e e3&ri" 'reierul u"an( are a'eeai
,tru'tur( la "#dul !eneral
v#r>ina 'a ,u>,trat neur#nal i >i#'<i"i'D S-
ar &utea r,&undO
&rivind !enea lu"ii( dintr-# alt &er,&e'tiv.
Beni" rO lu"e 'u un
de,tin &r#&riu( un ,en, &r#&riu i 'u a'ei
&arti'ulariti de
&er,#nalitate i in,uiri 'are ne ,uit ne'e,are
&entru a ne i"&lini
2inalitatea. in ,u>'#ntientil n#,tru ave"
in,'ri, intrea!a
in2#r"aie i in'r'atula an'e,tral( la nivel
de ar<eti&. C#ntiina
ar 2i "enii , ne deter"ine ev#luia &an la
,e,iarea ,ur,ei i 6
,en,ului a,u"at. A'ea,ta e,te '#ntiina
ridi'at de2inii de
$a=9in!( '#ntiina ,&iritualiat ,au "#ral
- uni'i &rin 'are #"ul
ii &#ate !,i ,en,ul e3i,tenei ,ale.
SPRE O NOU TIIN] A CONTIIN]EI
Ori'u" a" &rivi Univer,ul i viaa( 2ie 'a
reulte al unei 'reaii ,au
'a reultat al unei ev#luii ,&#ntane "ateriei(
nu ,e &#ate ne!a
e3i,tena unei '#erene( a unt
interde&endene 2un'i#nale i a
un#r 2en#"ene( 'are &rin "#dul de
de,2urare( e3&ri" ideea de
inteli!ena de 'un#atere.
Indi2erent da' ad"ite" inteli!ena 'a 2iind
'au( ,au e2e't( e3i,t
# "uli"e de ar!u"ente( 'are ne tri"it 6
'#n'e&tul de '#ntiin.
C#ntiina &are "ai "ult un 'a"& 'u #
intinder va,t( 2r li"ite
&re'i,e( de'at # 2un'ie >ine deter"inat a
#r!ani,"ului u"an.
C#ntiina e,te un 'a"& de 'un#atere( #
inteli!eni in ,ine(
di,&unand de 'a&a'itatea de a 'un#ate i de
a ,i 'un#ate(
int#'"ai 'a in de2iniia dat de Ia9#> ?#run\
Divinitii0 E#'<iul
'are vede i ,e vedeF.
S&unea" ' n#iunea de '#ntiin nu &#ate
2i redu, d#ar la un
,u>,trat neur#>i#l#!i'( intre>rile ridi'ate de
a'e,t ,u>ie't venind
din "ai "ulte dire'ii de ,tudii i 'utri de
#rdin ,&iritual.
Atat in2#r"aiile venite din aria &,i<#l#!iei
tran,-&er,#nale( 'u un
a&#rt "a%#r i"&u, de ,tudiile lui Stani,lav
Cr#2( 'at i ,u!e,tiile
#2erite de ,tudiul e3&erienel#r din ti"&ul
"#rii 'lini'e( e2e'tuate
intr-un 'adru tiini2i'( "edi'al( &ledea
&entru e3ten,ia
'#ntiinei 'u "ult din'#l# de li"itele
'reierului u"an.
I,t#ria C#,"#,ului i a #"ului &ar , 2ie
,'ri,e de # ,in!ur "an(
,e,iea Pr#2. univ. dr. Stani,lav Cr#2.
Indi2erent de 'eea 'e
2a'e"( &rin '#ntiina n#a,tr(2ie'are dintre
n#i %u'" un r#l in
i,t#ria lu"ii i a C#,"#,ului.
C#ntiina u"an &are , 2ie # e3ten,ie a
C#ntiinei C#,"i'e
'#n2erind un ,en, e3i,tenei n#a,tre( un
de,tin( # 2inalitate. T#ate
e3&erienele tran,&er,#2iale( 'a i 'ele din
ti"&ul "#rii 'lini'e(
'#ndu' la '#n'luia ' ,&iritualitatea e,te un
atri>ut al &,i<i'ului
u"an i al #rdinii univer,ale( du& 'u" ,e
e3&ri" S. Cr#2.
Du& de,&rinderea de ,u&#rtul anat#"i'(
'#ntiina &are , ai>
a''e, la alte nivele ale realitii.
Biiunea '#ntiinei individuale( 'a un 'a"&
in2#r"ai#nal( &arte a
'a"&ului univer,al de in2#r"aie( i"i #2er #
alt inter&retare a
,en,ului ,au a "#dului de "ani2e,tare a ,a.
Pentru a avea #
inele!ere "ai '#"&let( tre>uie in,i,tat "ai
intai a,u&ra un#r
date a'tuale din 2ii'a 'uanti'.
ti" a'u" '( in &r#2uni"ea ,a( 'eea 'e
nu"i" "aterie nu e,te
de'at un 'a"& 'uanti'( un 'a"& de ener!ie
univer,al 2#r"at din
'uante ,au &a'<ete de ener!ie. Du& I.
S'<=art i M. Creen
K6@+/L 'uantele ar 2i ,u> 2#r" de '#ri ,au
,u&er,trin!uri i ,unt
intr-# '#ntinu u"an( are a'eeai ,tru'tur(
la "#dul !eneral
v#r>inY( 'a ,u>,trat neur#nal i >i#'<i"i'D S-
ar &utea r,&und l
&rivind !enea lu"ii( dintr-# alt &er,&e'tiv.
Beni" &b lu"e 'u un
de,tin &r#&riu( un ,en, &r#&riu i 'u a'e%
&arti'ulariti de
&er,#nalitate i in,uiri 'are ne UII
ne'e,are &entru a ne i"&lini
2inalitatea. in ,u>'#ntientu n#,tru ave"
in,'ri, intrea!a
in2#r"aie i in'r'atul \ an'e,tral( la nivel
de ar<eti&. C#ntiina
ar 2i "eniu , ne deter"ine ev#luia &an la
,e,iarea ,ur,ei i 6
,en,ului a,u"at. A'ea,ta e,te '#ntiina
ridi'at dennill de
$a=9in!( '#ntiina ,&iritualiat ,au "#ral
- uni'i &rin 'are #"ul
ii &#ate !,i ,en,ul e3i,tenei ,ale.
SPRE O NOU TIIN] A CONTIIN]EI
Ori'u" a" &rivi Univer,ul i viaa( 2ie 'a
reulte al unei 'reaii ,au
'a reultat al unei ev#luii ,&#ntane "ateriei(
nu ,e &#ate ne!a
e3i,tena unei '#erene( a untZ
interde&endene 2un'i#nale i a
un#r 2en#"ene( 'ar\ &rin "#dul de
de,2urare( e3&ri" ideea de
inteli!eni de 'un#atere.
Indi2erent da' ad"ite" inteli!ena 'a 2iind
'aul ,au e2e't( e3i,t
# "uli"e de ar!u"ente( 'are ne tri"it 6
'#n'e&tul de '#ntiin.
C#ntiina &are "ai "ult un 'a"& 'u #
intinder va,t( 2r li"ite
&re'i,e( de'at # 2un'ie >ine deter"inat a
#r!ani,"ului u"an.
C#ntiina e,te un 'a"& de 'un#atere( #
inteli!ent in ,ine(
di,&unand de 'a&a'itatea de a 'un#ate i de
a ,i 'un#ate(
int#'"ai 'a in de2iniia dat de Ia9#> ?#<"%
Divinitii0 E#'<iul 'are
vede i ,e vedeF.
S&unea" ' n#iunea de '#ntiin nu &#ate
2i redu, d#ar la un
,u>,trat neur#>i#l#!i'( intre>rile ridi'ate de
a'e,t ,u>ie't venind
din "ai "ulte dire'ii de ,tudii i 'utri de
#rdin ,&iritual.
Atat in2#r"aiile venite din aria &,i<#l#!iei
tran,-&er,#nale( 'u un
a&#rt "a%#r i"&u, de ,tudiile lui Stani,lav
Cr#2( 'at i ,u!e,tiile
#2erite de ,tudiul e3&erienel#r din ti"&ul
"#rii 'lini'e( e2e'tuate
intr-un 'adru tiini2i'( "edi'al( &ledea
&entru e3ten,ia
'#ntiinei 'u "ult din'#l# de li"itele
'reierului u"an.
I,t#ria C#,"#,ului i a #"ului &ar , 2ie
,'ri,e de # ,in!ur "an(
,e,iea Pr#2. univ. dr. Stani,lav Cr#2.
Indi2erent de 'eea 'e
2a'e"( &rin '#ntiina n#a,tr( 2ie'are dintre
n#i %u'" un r#l in
i,t#ria lu"ii i a C#,"#,ului.
C#ntiina u"an &are , 2ie # e3ten,ie a
C#ntiinei C#,"i'e
'#n2erind un ,en, e3i,tenei n#a,tre( un
de,tin( # 2inalitate. T#ate
e3&erienele tran,&er,#rtale( 'a i 'ele din
ti"&ul "#rii 'lini'e(
'#ndu' la '#n'luia ' ,&iritualitatea e,te un
atri>ut al &,i<i'ului
u"an i al #rdinii univer,ale( du& 'u" ,e
e3&ri" S. Cr#2.
Du& de,&rinderea de ,u&#rtul anat#"i'(
'#ntiina &are , ai>
a''e, la alte nivele ale realitii.
Biiunea '#ntiinei individuale( 'a un 'a"&
in2#r"ai#nal( &arte a
'a"&ului univer,al de in2#r"aie( i"i #2er #
alt inter&retare a
,en,ului ,au a "#dului de "ani2e,tare a ,a.
Pentru a avea #
inele!ere "ai '#"&let( tre>uie in,i,tat "ai
intai a,u&ra un#r
date a'tuale din 2ii'a 'uanti'.
ti" a'u" '( in &r#2uni"ea ,a( 'eea 'e
nu"i" "aterie nu e,te
de'at un 'a"& 'uanti'( un 'a"& de ener!ie
univer,al 2#r"at din
'uante ,au &a'<ete de ener!ie. Du& I.
S'<=art i M. Creen
K6@+/L 'uantele ar 2i ,u> 2#r" de '#ri ,au
,u&er,trin!uri i ,unt
intr-# '#ntinu "i'are ,u> 2#r" de vi>raie.
intrea!a "aterie ii
a ,ur,a in a'e,te 'uante de ener!ie a2late
intr-un ,&al 'uanti' ,au
<i&er,&aiu. Cu 'at un '#r& e,te "ai den 'u
atat ,&e'trul ,u de
2re'ven e,te "ai %#, i inveil Ca"&ul
'uanti' e,te( evident( i
,ur,a tutur#r 'el#rlall 'a"&uri -
ele'tr#"a!neti'( !ravitai#nal(
>i#l#!i'( dar Y # 2re'ven "ult "ai inalt.
E,te intere,ant de re"ar'at ' i"a!inea de
'i"& Y\ ener!ie(
!enerat#r de 2#re i de in2#r"aie e,te
,u!era nu nu"ai de 2ii'a
'uanti'( 'i i de alte ,ur,e ,&iritual E,te un
'a"& in2init de
ener!ie a2lat in '#ntinu vi>rai 'u
den,i2i'ri a'#l# unde ,e a2l
'#r&urile vii i nevii( Yi # %#a, 2re'ven(
!raie 'reia devin
vii>ile in ,&e'tr n#,tru de &er'e&ie. in
'#n,e'in( in %urul tutun
'#r&uril#r e3i,tente e3i,t un 'a"& de
ener!ie &urtt#a de
in2#r"aie "#r2#!eneti'( 'u # 2re'ven "ai
inal% de'at a '#r&ului
2ii'( 'are il 2a'e , 2ie invii>il &enal
"a%#ritatea dintre n#i( dar nu
i &entru t#at lu"Y vie. E,te &#,i>il 'a unele
ani"ale , ai> alte
'a&a'itE de &er'e&ie. Ar &utea 2i #
e3&li'aie a ,e,irii de "ari
di,tane a ,t&anil#r de 'tre 'ainii de 'a,(
,&0 e3e"&lu.
Ne inter'#ne't"( aadar( la nivel de 'a"&
2und "ental( 'u
intrea!a lu"e vie i 'u intre!ul Univer
2#r"and # ,in!ur unitate.
A'ea,ta e,te e3&li'at '#"uni'rii
in,tantanee ,u> diver,e 2#r"e(
in'lu,iv nivel de !and i a'iune 'u intre!ul
Univer,. Prin'i&ii
&arad#3ului Ein,tein - P#d#l,9i - R#,en e,te u
ar!u"ent.
De 'e ne a&ar '#r&urile vii>ile 'a 2iind ,#lide
,a li'<ide( da' ,unt
2#r"ate d#ar din ener!ie di2u i invi >ilD
Pentru ' ,unt
e3&re,ia "ani2e,t a un#r &arti'uli und
'are( avand un ,&e'tru de
2re'ven 2#arte inalt( ne &er"it , ,e,i"
,&aiul dintre ele.
Ave" iluia unei "aterii den,e i '#ntinue.
Sunte" tentai , 'rede" ' nu e3i,t 'eva
"ai "i' de'at &ute"
n#i vedea 'u #'<iul li>er. Dar un "i'r#,'#&(
"ai ale, "#de"( ne
arat a'#l# unde n#i nu vede" ni"i'( nu
nu"ai ' e3i,t in'
'eva( dar a&ar ,tru'turi >ine #r!aniate(
unele 'u ar<ite'turi '<iar
2#arte '#"&le3e( 'u ,&aii 2#arte lar!i intre
ele( i"&#,i>il de
i"a!inat la nivelul &er'e&iei n#a,tre.
Biru,urile( >a'teriile( at#"ii
et'. ,e in,'riu in a'ea,t 'ate!#rie.
intre &arti'ulele at#"ului ,unt ,&aii !#ale
uriae( da' ,unt &rivite
la ,'ara l#r de "ri"e. Parti'ulele ,u>at#-
"i'e vin dintr-un ,&aiu
vid( ne la, iluia 2#r"el#r &rin 'are tre' i
di,&ar 'u a'eeai vite
in vidul( din 'are au venit. De unde vinD Cine
le tri"iteD Unde ,e
du'D Tul>urt#are intre>ri.
Ceea 'e vede" nu e,te de'at 2#r"a de
"ani2e,tare a unei ener!ii
&urtt#are de in2#r"aie a2lat in 'lt#ria ,a
'#,"i' &rin
<i&er,&aiu.
Pentru # inele!ere "ai 'lar a" &utea
,'<e"atia a'e,te idei
a,t2el0
II. Realitatea 'uanti'
II. Realitatea 2ii'
La inter2erena dintre &ri"ele d#u realiti(
virtual i 'uanti'( ,-ar
,itua lea!nul "ateriei. Ai'i ar 2i ,ituate 'a
&#tenialitate
in2#r"aiile( "#delele "#r2#!eneti'e ale
lu"ii in devenire( Ideile(
de,&re 'are v#r>ea Plat#n( ar<eti&urile lui
Iun!. A'#l# e,te in, i
,ur,a inteli!ent( 'are #rd#nea t#ate
2#r"ele "ateriei
'un#,'ute ne'un#,'ute. E,te "intea
&ri"#rdial a Univer,uri
'aua &ri" a tutur#r lu'ruril#r.
Mintea n#a,tr in,i( 'a &arte a "arii "ir
'#,"i'e( &are ,-i ai>
#ri!inea ai'i. Mintea '#,"i' e,te un 'a"&
nel#'aliat de
in2#r"aie( ne ,&une Dee&e C<#&ra i 'a"&ul
'#ntiinei n#a,tre
&are a 2i d#ar &relun!ire la nivel individual a
'#ntiinei '#,"i'e.
Avei a'u" e3&li'aia de 'e in &reena
'#ntiinei n#a,ta 'uantele
iau 2#r" de &arti'ule( iar in a2ara '#ntiin
u"ane( ele ,e
'#"&#rt 'a unde.
Ple'and de la ideea ,iturii la a'e,t nivel( a
'aui e,eniale a lu"ii
2ii'e( i ,-a atri>uit r#lul de ,&a&[ ,&iritual(
,ur, a intre!ului
e3i,tent KC<#&ra( Ru,,e Cetin .a.L.
O 2#r"ulare a a'e,tui "are ,&irit( 'are e,l
a"eri'anul de #ri!ine
<indu, Dee&a9 C<#&ra( "-H 2ra&at &rin
,i"ilitudinea 'u 'ele>rele
ver,uri e"ine,'ien din S'ri,#area I( in 'are
de,'rie( 'u" nu"ai el a
&utut ,-2a'( I"nul '#,"#!#ni' din Ri!-Beda.
A'#l#( in ,&aii
,&iritual( ,&une C<#&ra( e,te El( ,in!ur( 'u
intre!i &r#ie't al lu"ii(
in' ne"i,lit( in ,tadiul de idee( a 'u" d#i
&rini 2r '#&ii ii
&#art in "inte in' inaint de a-i avea.
Iar &#etul n#,tru a>,#lut ,&une0
La-n'e&ut( &e 'and 2iina nu era( ni'i ne2iin(
Pe 'and t#tul era
li&, de via i v#in( Cand nu ,-a,'undea
ni"i'a( dei t#t era
a,'un,.. Cand &trun, de ,ine in,ui( #di<nea
'el ne&trun,. Gu
&r&a,tieD CenuneD Gu n#ian intin, de a&D
Se &#ate v#r>i( aadar( de un 'a"& al
'#ntiinei l#'aliate(
e3&re,ie a "arii '#ntiine '#,"i'e( 'are are
in &ri"ire un '#r& &e
'are il '#n,truiete i il d#tea 'u un 'reier
&rin 'are v#r>ete.
Sunt # "uli"e de ar!u"ente( e,te adevrat(
d#ar intuitive( 'are
" deter"in , a2ir" ' "#delul n#,tru
"#r2#!eneti' e,te
&reent "ai intai in 'a"&ul '#ntiinei( 'are
in'#n%#ar '#r&ul 'a #
"atri'e ener!#-in2#r"ai#nal i il tran,"ite
&rin !ene la 'elule.
S'<e"a &ri"ar a tutur#r 2iinel#r( in'lu,iv a
&lantel#r( 'red ' ,e
a2l "ai intai ,u> 2#r"a de 'a"& in 'are e,te
de&#itat t#at
in2#r"aia "#r2#l#!i' i 2un'i#nal
ne'e,ar in !enea l#r.
Ceneti'a a'tual ne e3&li' d#ar "e'ani,"ul
de 'retere la nivel
de 'elul( dar nu ne ,&une ni"i' de,&re
"#dul in 'are ,unt
aeate intr-# ,i"etrie &er2e't ,tru'turile
&ere'<i 'u" ,unt #'<ii(
"e">rele( e"i,2erele 'ere>rale( '#r&ul
in,e'tel#r &luri,e!"entare
- t#ate a'e,te ele"ente '#n,truindu-,e
'#n'#"itent din a">ele
laturi.
Nu ni ,e e3&li'( de a,e"enea( 'u" ,e
'#ne'tea #r!anele( 'are
,e '#n,truie,' iniial inde&endent( ' d#ar n-
# , 'rede" ' # !en
ia nervul va! de un 'a&t i-l '#ndu'e &rintre
t#ate ,tru'turile din
t#ra'e &an la '#rd ,au ' ar '#ndu'e nervul
2reni' &an la
dia2ra!"O Cand '#rdul e,te '#n,truit( du&
trei ,&t"ani de la
'#n'e&ie( 'reierul e,te de a>ia in 2#r"are.
Ba 2un'i#na "ai intai
&e '#nt &r#&riu( 'u un rit" &r#&riu( &an 'and
'reierul il va lua "ai
tariu in &ri"ire i-i va i"&une un rit" &r#&riu
de a'tivitate !raie
'#ne'trii nerv#a,e.
Alain Pr#'<iant i"&reun 'u '#le'tivul ,u
de '#la>#rat#ri
KGranaL au de,'ri, # 2a"ilie de 2a't#ri de
tran,'ri&ie 'u r#l de
!<ida%e ale &r#!ra"el#r "#r2#&at#!eneti'e
din'#l# de 'elule. Unul
dintre a'eti 2a't#ri EN -) tre'e in '#nul de
'retere de la
e3tre"itatea a3#nului i il !<idea in dru"ul
,&re intalnirea 'u un
alt neur#n. Un 2el de CPS KNature( 4
n#ie">rie )**A6 A'ea,t
in2#r"aie nu " l"urete 'u ni"i' in &lu,.
Eli - ) nu e,te #
&er,#an( e,te d#ar # &r#tein. Cu" tie el
dru"ulD
i a&#i( intr-# "a, de li'<id a"ni#ti'( de'i
2li '#ne3iuni nerv#a,e(
'ine d &ri"ul i"&ul, de "i'ri 'and ,-a
ter"inat e">ri#!enea
i 2tul devine # 2iini '#"&letD
Iat de'i( de 'e 'red ' i&#tea '#n,truirii
uni e">ri#n( du& #
,'<e" a2lat intr-un 'a"& ener!et '#ntient
de ,ine "i ,e &are
"ult "ai 2ea>il de' e3&li'aiile a'tuale.
Nu ave" ni'i 'el &uin # e3&li'aie 'u" Etii
'elulele 'e r#l di2erit li
,e reerv in !enea unui e">ri# 'and
&r#!ra"ul !eneti' e,te
a'elai &entru t#ate. E,i t#tui # di2eren
intre 'elulele 'are devin
'reier i 'e 'are devin d#ar nite un!<ii...
Cine i unde di,tri>ui
a'e,te r#luriD
Mie "i ,e &are "ult "ai l#!i' , ad"it '( int
'elulele e">ri#nului
i 'a"&ul '#ntiinei( 'are e,te de2initiv un
'a"& de 2#re 'u
'a&a'itate #r!aniat#are( ,ta>ilete un
dial#!( # '#"uni'are i in
a'e,t "#d 2ie'a 'elul Ea2lF 'e are de 2'ut.
Creaia unui 2t e,te unul dintre 'ele "ai "
"ira'#le i e,te !reu
de ad"i, ' ,e &etre'e in a2ara un &lan
inteli!ent( 'are de&ete
nivelul in2#r"aiei din 'e d#u 'elule
!er"inative.
I"ediat du& intalnirea l#r au l#' "ili#ane
rea'ii &e ,e'und.
Tre>uie , 2#r"ee # 2iin 'u "ii "iliarde de
'elule. E,te un
univer, in e3&l#ie( a,e"en in'e&uturil#r
Univer,ului( 'and ni"i'
nu era in' de' in nu'e( in &r#ie't( dar
2ie'are ele"ent EtiaF 'e
de,tin avea...
Ca , ,e &#at a%un!e la natere( la 'ele 6**
"iliarde de 'elule
neur#nale din 'reier( din luna a B-a in 2ie'are
"inut ,e &r#du' )(A
"ili#ane de neur#ni &e "inut KOL. Un
a,e"enea nu"r de 'elule
intr-un ti"& atat de ,'urt de&ete &uterea
n#a,tr de i"a!inaie
i inele!ere.
in virtutea a'e,tei viiuni de,&re '#ntiin(
"i ,e &are a 2i "ai
l#!i' de ad"i, ' ea e,te in,tana 'are are in
&ri"ire un 'reier(
&entru a ,e e3&ri"a la nivelul unui de,tin
individual. Multe din
intre>rile a'tuale( ridi'ate de ,tatutul
'#ntiinei( i-ar !,i un
r,&un, "ai inteli!i>il.
M#dul '#ntinuu de 2un'i#nare al '#ntiinei
&are a 2i "ai "ult
e3&re,ia unui 'a"& de'at a unei reele
neur#nale individualiate.
Diver,e ti&uri de in2#r"aie au 'ir'uite
neur#nale di2erite. Craie
'#ntiinei &er'e&e" # lu"e '#ntinu(
re&r#du, 'a # &eli'ul de
'ine"a i nu ,e'venialitatea 'adrel#r 2i3e
din 'are e,te '#n,tituit
2il"ul.
N#i nu vede" lu"ea la nivel de at#"i i
"#le'ule( de ,ina&,e i
'ir'uite neur#nale( 'i d#ar a'el a,&e't 'are
'#n2er "inii n#a,tre #
'#eren( un ,en, in a'#rd 'u ideile n#a,tre
de,&re lu"e i nu 'u
realitatea ,a ulti". Per'e&e" lu"ea in
a'#rd 'u re&reentrile
in,uite &rin edu'aie i 'are ade,ea e,te
d#ar # iluie. Ni'i
P"antul nu-l vede" r#tund( ni'i ev#luia i
di"en,iunile a,trel#r
nu le ,e,i" aa 'u" ,unt in realitate( 'a ,
nu " re2er de'at la
a'e,te e3e"&le.
Biiunea di2erit a,u&ra realitii ,#'iale e,te
'el "ai ti&i' e3e"&lu
de "#tiv de di,'#rdie de-a lun!ul intre!ii
i,t#rii u"ane. Da'
neur#2ii#l#!i' nu 2a'e" ni'i # di2ereniere
a,u&ra "#dului in 'are
e,te &relu'rat # in2#r"aie( 'ine '#n2er un
,en, di2erit
in2#r"aiei( da' nu '#ntiinaD
C#ntiinei ii revine de a,e"enea r#lul de I
inte!ra in2#r"aiile
&reente in en!ra"ele din 'reier I idei(
'#n'e&te( #&ere( i"a!ini
et'.
Dei '#ntinu , vad '#ntiina 'a 2iind
e3&re,% &r#'e,el#r
neur#>i#l#!i'e( ,tudiile din d#"enii tiinel#r
neur#'#!nitive
,u!erea "ai de!ra> '( 'el 'e a'tivea
'reierul( e,te
'#ntiina 'reia i-ar a&arir atat iniiativa
a"#r,rii a'e,tuia in
a'iune( 'at i r#l de 2iltru in ,ele'tarea
reelel#r neur#nale
ne'e,are &enti &r#'e,area unei in2#r"aii.
A,t2el( 'a e3e"&lu(
indu'er unei e"#ii &#itive deter"in #
e3'itare e3&ri"at &r
unde a,'uite in re!iunea ,e&tal anteri#ar(
iar indu'er unei
e"#ii ne!ative deter"in unde a"&le in
a"i!da i <i&#'a"&
KP<ili&,#n .a.L.
Rea"inti" ,tudiul intre&rin, de &r#2. dr.
Ri'<al David,#n in
&eri#ada )***-)**) la Univer,iti Ti,'#n,in-
Madi,#n( &e d#u
l#turi de 'lu!ri ti>etai Studiul &rin RMN2 a
evideniat # a'tivare
inten, i e3tin in l#>ul 2r#ntal ,tan! la l#tul
'are a "editat &e
ideea '#"&a,iune( de iu>ire &entru #"enire
i # a'tivare l#>ului
2r#ntal dre&t la l#tul 'are i-a a3at !andirea
an3ietate i
re,enti"ente.
Ste&<en -#,,l;n a 2#l#,it i"a!i,ti'a 'ere>n
&entru a ,tudia e2e'tul
e"#iil#r 'u in'r'tur ne!ai i a '#n,tatat
' i"a!inile teri2iante
,unt &relu'rate #ne di2erite de i"a!inile
neutre ,au &#itive.
A'ea,t ,ele'tare de reele neur#nale( in
2un'ie '#ninutul
'#!nitiv i de ,e"ni2i'aia &#itiv ,au ne!ai
a in2#r"aiil#r
&r#'e,ate( r,&un,ul neur#end#'rin
>i#'<i"i' 2av#ra>il ,au
ne2av#ra>il( &entru ,tarea ,ntate a
#r!ani,"ului( in 2un'ie de
a'eleai 'rite0 '#ndu'e la '#n'luia '( in
2un'i#nalitatea 'reierul
,e re,&e't un '#d eti'( deter"inat !eneti'(
in,'ri,( in un "#d
tul>urt#r( 'el &uin &entru "ine( &e # l#!i'
,i"ilar 'u 'ele
e"anate de unele tradiii i ,i,te"e
,&irituale ve<i'ulate de-a
lun!ul ti"&ului.
E3i,t # 2ra&ant '#in'iden intre "#dul de
2un'i#nare a
'reierului u"an i '#durile de n#r"e "#rale(
indi2erent de #ri!inea
l#r rai#nal ,au reli!i#a,.
Pute" vedea in a'ea,t l#!i' #nti' #
2inalitateD Pr#>a>il ' da.
Da' in,tana 'are inte!rea t#ate
ele"entele '#!nitive du&
'are ,e "#delea 'reierul u"an e,te
'#ntiina( dedu'e" '( t#t
ai'i( &ute" !,i i ,ur,a i an,a unei
,&iritualiti( "#tivat de
nev#ia de a iei din 'ria "#ral a lu"ii
'#nte"&#rane.
E,te # ,ur&rint#are an, #2erit de
neur#tiine 'a( &le'and de
la le!ile ,'ul&tate in "ateria 'enuie din
'reierul n#,tru( ,
edi2i'" a'u" un ,tatut real 2iinei n#a,tre
"ereu nelinitit(
"ereu intre>t#are...
Mi,terul 'reierului a,'unde( 'red eu( "i,terul
intre!ii e3i,tene. De
ai'i va &le'a( in #&inia "ea( a'ea
,&iritualitate a lu"ii in 'are
?inele( Gru"#,ul i Adevrul( de,&re 'are
v#r>ea Plat#n i &entru
'are ,-a &ltit # "are %ert2 &e 'are nu "ai
vre" ,-# re'un#ate"(
,-i !,ea,'( in ,2arit( vea'ul i"&linirii
,u> 2#r"a n#ii
,&iritualiti.
CAPITOLUL /
CREIERUL I EMO]IILE
T#at viaa n#a,tr #,'il" intre raiune i
a2e'te ,au e"#ii. Ori'e
"e,a% '#!nitiv i"&li' i unul a2e'tiv( '<iar i
atun'i 'and r#,ti"
un 'uvant neutru( 2r in'r'tur
e"#i#nal. E2#rtul de a-l r#,ti
,#li'it # a''e&tare( # eitare ,au un re2u(
'are ne an!a%ea i
,tru'turile 'ere>rale 'e dau !anduril#r
n#a,tre '#l#ratura
e"#i#nal.
Stru'tura din 'reier( 'are &r#'e,ea
e"#tivitatea( e,te ,i,te"ul
li">i'( "#tenire an'e,tral din ,tadiul
re&tilian( "#tiv &entru 'are
e,te nu"it i '#"&le3ul re&tilian. R#lul lui in
ev#luie era a'ela de
a lua # de'iie ra&id - a&rare( ata' ,au 2u!
in 2aa unei
a"eninri( ni ,e ,&une de 'tre
neur#>i#l#!ii( 'are nu 2a' ni'i un
&a, 2r , re'ur! la te#ria dar=ini,t.
E3&li'aia &are &ertinent(
da' ne re2eri" la ,tadiul lu"ii vii d#"inate
de 'reierul re&tilian
redu,( in i"a!inaia n#a,tr( d#ar la rea'iile
de ata'( a&rare ,au
2u!. Da' a'e,t ti& de '#"&#rta"ent a 2#,t
'reat i &,trat 'a #
ne'e,itate &entru ,&e'ie de 'tre ,ele'ia
natural( la a'e,t nivel
2il#!eneti'( " intre> de 'e ,-a &,trat i la
#"ul d#tat 'u un 'reier
'a&a>il de raiune i nu d#ar de e"#ieD Da'
nu a" 2i avut
,u&#rtul 'ere>ral al e"#tivitii( ne &ute"
in'<i&ui 'e ar 2i
in,e"nat viaa n#a,tr redu, d#ar la nivel
de r#>#i( 2r
,enti"enteD i devre"e 'e &rin ,enti"ente i
iu>i" i ura"( 'u
t#ate '#n,e'inele tiute( de 'e ar &,trat
,ele'ia natural un
in,tru"ent >i#l#!i'( 'are r nu"ai ne
'#n,erv( 'i ne i
de2av#rieaD Mi-ar &utt #are r,&unde un
2il#dar=ini,tD
S de&i" in,( ,tadiul intre>ril#r i ,
anali "ai de&arte
natura n#a,tr e"#i#nal in "#"ent a'tual.
Anat#"i' ,i,te"ul li">i' KSLL e,te 2#r"at din
" "ulte ,tru'turi0
- '#"&le3ul atni!dalian - &rin'i&al '#"&#ne
i"&li'at in
&r#'e,area ,tril#r de 2ri' i a!re,iune8
- <i&#'a"&ul - ,ediu al "e"#riei a2e'tive8
- <i&#tala"u,ul - la 'are ,e adau! unii nud
tala"i'i( # &arte
din '#r&ul ,triat i aria te!"enta "edial a
"een'eLJaiului.
T#ate a'e,te ,tru'turi ,unt '#ne'tate &rin
'ir'ui neur#nale 'u
<i&#tala"u,ul( 'are inte!rea i '#ntr#lea.
in2#r"aiile ,#"ati'e(
vi,'erale i #l2a'tive.
Si,te"ul li">i' 2un'i#na la #" 'a 'el de-
d#ilea 'reier( alturi de
,tru'turile 'ere>rale i"&li'ate &r#'e,ele
'#!nitive( avand r#lul(
du& 'u" a" vut( i a lua # de'iie ra&id(
i"ediat in 'a de
&eri'#l( inair de a lua a't '#ntient de un
a,t2el de eveni"ent. Eta%
'#rti'al re,&#n,a>il de de'iiile '#ntiente ,-
a ,u&ra& 2il#!eneti'
ulteri#r( &e,te 'reierul re&tilian. in a'K ,'#&
are '#ne3iuni 'u
ne#'#rte3ul &re2r#ntal( ,i,te" aut#n#"(
end#'rin i ,#"ati'.
I"&li'aiile 2un'i#nale ale ,i,te"ului li">
nu"it i 'reier
e"#i#nal( ,unt "ulti&le( a2e'tivital avand un
r#l( du& Daniel
C#le"an( '<iar "ai nu de'at 'a&a'itatea
'#!nitiv in "ani2e,tarea
&er,#nalite u"ane. O&tand &entru ideea '(
alturi de '#e2i'ientul
inteli!en KIRL( tre>uie , 2ie luat in 'al'ul i
'#e2i'ien
e"#i#nal KERL( D. C#le"an K6@@+L '#n,ider
' ,u''e,ul in
a'tivitate e,te in &r#&#rie de +* Q
de&endent de ER i nu"ai de
)*Q de IR.
Nu nu"ai randa"entul e,te de&endent de
e'<ili>rul n#,tru
e"#i#nal( 'i i relaia n#a,tr ,#'ial 'u
,e"enii. Neinele!erile
dintre ,#i( ,&re e3e"&lu( &re,u&un un ,til
a2e'tiv di2erit in
"a%#ritatea 'auril#r.
in 2aa #ri'rei ,ituaii( ,i,te"ul li">i'
deter"in # atitudine de
a''e&tare( 'eea 'e in,ea"n &l'ere ,au de
re,&in!ere din "#tive
diver,e - tea"( re,enti"ent( de&re,ie( li&,
de d#rin et'.
Atitudinea ne deter"in i '#"&#rta"entul
ulteri#r a''e&trii ,au
re,&in!erii.
E,te # &er"anent #,'ilaie intre raiune i
,enti"ent.
Raiune Y- Senti"ent
C#rte3 A"i!dal
C#rte3ul &re2r#ntal e,te in,tana 'are
'#ntien-tiea e"#iile i
le '#n2er !irul raiunii. S&e'ialitii ,unt de
&rere ' d#"inarea de
'tre e"#ie a raiunii ,-ar dat#ra e3i,tenei
a "ai "ult#r 'ir'uite
neur#nale la a'e,t nivel.
Da' ne d#"in e"#ia - 2ri'a( "ania(
de&re,ia( tea"a de un
e3a"en( ,&re e3e"&lu( l#!i'a i "e"#ria &#t
2i &ertur>ate &an la
'#"&leta l#r >l#'are. Din a'e,t "#tiv ,unt
&er,#ane 'are( in 'iuda
e2#rtului i a unei >une 'a&a'iti
intele'tuale( in ,ituaii de ,tre,(
nu ,e &#t e3&ri"a la val#area l#r real.
Ade,ea in via reue,'
"ai "ult 'ei 'ura%#i( 'ei 'are ii &#t
'#ntr#la "ai >ine e"#iile. In
2aa unei '#"&etiii( e"#tivii &#t 2i
deavanta%ai( in 'iuda val#rii
l#r intele'tuale. Prin a"i!dal( e"#iile ne
&#t >l#'a.
E"#iile ne dau '#l#ratura '#"&#rta"entuli8
'are in!l#>ea
'ara'terul i te"&era"entul. Rea'tiv tatea
n#a,tr e"#i#nal
'ara'teriea 'eea 'e Ri'<ai0 David,#n a
nu"it ,tilul a2e'tiv(
,&e'i2i' 2ie'ruia dinii n#i. Stilul a2e'tiv e,te
'a i ER e3&re,ia
'#"&#rta"entuli n#,tru a2e'tiv in ,#'ietate.
R. David,#n '#n,ider
' ,tiliL a2e'tiv &#ate 2i a"endat &rin
edu'aie i '#ntr#l rai#nai
La nivelul ,i,te"ului li">i' are l#'( in 2un'ie
' '#ninutul a2e'tiv( #
'la,are a e"#iil#r in &#itive ,a ne!ative(
&l'ute ,au ne&l'ute.
D. C#le"an le nu"e &e 'ele ne!ative e"#ii
di,tru'tive. E"#iile
di,tru'tiv ,&une el( ,unt a'elea 'are ne
rne,' &e n#i inine i [
'eilali. Paul E9"an( &,i<#l#! la
Univer,itatea Cali2#rn din San
Gran'i,'#( 'rede ' e"#iile di,tru'tive ,unt
re"ini,'en
ana'r#ni' din ,tadiile &ri"itive ale lu&t
&entru ,u&ravieuire.
Sunt in'lu,e 'a e"#ii ne!ative ,au
di,tru'tive( ' e'#u ne2av#ra>il
a,u&ra &r#&riei ,nti - ura( #,tilitate
vi#lena( "ania( e!#i,"ul(
2ri'a( an3ietatea( de&re,ia.
O&u,ul a'e,t#r ,tri ,unt '#n,iderate 'a
e"#i &#itive 'u un e'#u
2av#ra>il a,u&ra #r!ani,"ului0 'al"i >una
di,&#iie( 2eri'irea(
>landeea( !ener#itatea ei Pl'erea e,te de
a,e"enea # e"#ie
&#itiv atata vre"e ' nu i"&ru"ut un
'ara'ter &at#l#!i' &rin
addi'tie ,au #>i nuin( in ,en,ul de a deveni
de&endent de trirea
a'e,te &rin re'ur!erea la un dr#!.
Gie'rui ti& de e"#ie ii '#re,&unde #
anu"it #i din 'reier in 'are
e,te &relu'rat( # reea neur#nal &r#&r i
"ai ale, # '<i"ie
&r#&rie &rin 'are ,unt deter"ina e2e'tele
2av#ra>ile ,au n#'ive
a,u&ra #r!ani,"ului.
in e3&eri"entele 'itate( e2e'tuate de Ri'<ai
David,#n in %urul anil#r
)***( la Univer,itatea Ti,'#n, din Madi,#n(
&e 'lu!ri ti>etani(
'u # indelun!at &ra'tii
in "editaie( ,e '#n,tat '( din'#l# de #
a'tivitate ele'tri' a
'reierului ne#>inuit( de,&re 'are a" v#r>it
de%a( a&are i #
intere,ant di,tri>uie la nivel 'ere>ral a
,ediului de &relu'rare
di2erit( du& ti&ul de e"#ie. V#na &re2r#ntal
,tan! e,te a'tivat
in viualiarea &rin RMN 2un'i#nal de
e"#iile &#itive( 'u" ,unt
,enti"entele de etn&atie i '#"&a,iune
&entru u"anitate(
re,&e'tul &entru "aetri( 'al"ul( >una
di,&#iie et'. V#na
&re2r#ntal drea&t era a'tivat de
,enti"entele ne!ative.
Revin la '#"entariile anteri#are. Cu" &#ate
EtiF # ,tru'tur
anat#"i'( 2ie ea i a 'reierului( 'are ,unt
,enti"entele 'u #
anu"it val#are eti' i 'are ,unt 'ele
'#ntrare "#ralei( da' nu
in,tana '#ntiinei e,te 'ea 'are 2a'e
a'ea,t ,ele'ieD E,te in'
un ar!u"ent 'are &ledea &entru ideea '
,&iritul( '#ntiina
"#delea 'reierul.
T#ate e"#iile trite( t#ate ,enti"entele
n#a,tre au # ,e"ntur
>i#'<i"i'( 'u e'#u a,u&ra tutur#r 'elulel#r
din '#r&ul n#,tru(
du& 'u" a" "ai di,'utat. E,te # e3&erien
'#"un &entru
2ie'are dintre n#i ,enaia de 2i#r de 2eri'ire
,au de !r#a( 'are ne
invadea >ru,'( a&r#a&e in,tantaneu( la
a2larea unei veti >une
,au a uneia rele ,au nu"ai la ,i"&la a,i,tare
la un ,&e'ta'#l 'u
vi#len.
E"#ia deter"in eli>erarea la nivelul 'elulei
neur#nale i a
!landel#r end#'rine a # ,erie de ,u>,tane(
unele 'u r#l de
neur#tran,"it#ri( altele 'u 2un'ie de
<#r"#ni0 A'<( DA( NA( A( A-
$T( end#r2ine( <#r"#ni !lu'#'#rti'#ii et'.
A'etie#lina intervine in "edierea &r#'e,el#r
'#!nitive( de invare
i "e"#rare - &r#'e,e 'are ,unt !rav
a2e'tate in >#ala Al<ei"er
&rin di,tru!erea neur#nil#r a'etil'#liner!i'i.
De&re,ia i in,#"nia au 'a ,u>,trat $#'<i"i'
,'derea &r#&#riei
de ,er#t#nin i n#radrenalin. in ulti"a
vre"e( de&re,ia e,te
'#relat i 'u "#di2i'area 2a't#ril#8
neur#tr#2i'i la nivelul
<i&#'a"&ului.
P,i<#ele i a!re,ivitatea ,unt a,#'iate 'u
e3'e,ul dY DA. in
"edierea &l'erii( a >unei di,&#iiei( a
2eri'irii( a d# rinei er#ti'e
,au de al'##l( 2u"at i dr#!uri intervin ata\
DA( 'at i end#r2inele.
Creierul e"#i#nal e,te ,tru'tura 'are ,e
i"&li' ii r,&un,ul la
,tre,.
Stre,ul( du& 'u" ,-a "ai ,&u,( e,te #
e"#ie 'i e2e'te &relun!ite
'are de'lanea in ter"eni uitai a'tuaZ #
'a,'ad de ,e'reii
end#'rine( in ,'#& ada&tativ( in,#ii de
&ertur>area rever,i>il ,au
irever,i>il a <#"e#,taiei.
Rea"inti" r,&un,ul la ,tre, 'are &re,u&une
ui lan ,u''e,iv de
a'tivri in #r!ani,".
Stre, US C#rte3
I $i&#tala"u,
I $i&#2ia Uc Si,te" nerv#, ,i"&ati
6 C#rti'#-i "edul#,u&rarenala
I $#r"#ni !lu'#'#rti'#ii i 'ate'#la"ine
Stre,ul de ,'urt durat K"inuteL indu'e
"#di2i'ai >i#'<i"i'e
rever,i>ile.
Stre,ul de lun! durat KileL indu'e
"#di2i'Z >i#'<i"i'e
irever,i>ile.
Se a&re'ia ' <#r"#nii !lu'#'#rti'#ii i
'ate '#la"inele 're,' la
,tre, de A #ri in 4* de "inute i ,
n#r"aliea intr-# #r i
%u"tate.
Iat i alte e2e'te n#'ive ale ,tre,ului( in &lu,
2a de 'ele
"eni#nate0
- I"un#,u&re,ie 'u ,'derea li"2#'itel#r KLT(
L?L( 'are
intervin in a&rarea #r!ani,"ului in 'aul
>#lil#r in2la"at#rii.
S'derea li"2#'itel#r antitu"#rale -li"2#'ite
-iller KL-L( 'reand
'#ndiii 2av#ra>ile dev#ltrii tu"#ril#r.
- Eli>erarea in e3'e, a <#r"#nil#r
!lu'#'#rti'#ii( 'u e2e't
n#'iv a,u&ra dev#ltrii de n#i neur#ni in
<i&#'a"&( aa du& 'u"
a" "ai "eni#nat( '#ndu'and la atr#2ia
<i&#'a"&ului( 'are &#ate
2i ur"at de de"ena Al<ei"er.
- S'ade la nivel ,ina&ti' ,er#t#nina indu'and
de&re,ia i
in<i>iia eli>errii de 2a't#ri neur#tr#2i'i
KNCGL 'u a'elai reultat
2inal "eni#nat "ai ,u,.
- E3'e,ul de <#r"#ni !lu'#'#rti'#ii
>l#'<ea ,e'reia de
NCG( #&unandu-,e dev#ltrii de n#i neur#ni.
- La nivel vi,'eral deter"in( de a,e"enea(
&ertur>ri
>i#'<i"i'e( 'are &#t indu'e <i&erten,iune
arterial( tul>urri de
rit" 'ardia' 'u in,u2i'ien 'ir'ulat#rie
'#r#narian ,au la nivel
'ere>ral( ,#ldate in 2inal 'u a''idente
va,'ulare. ?#lile di!e,tive de
,tre, ,unt de a,e"enea >ine 'un#,'ute
&entru a nu le "ai
'#"enta.
Pr#2e,#rul de &,i<iatrie Silla C#n,#li K)**AL
,u>linia in2luena
ne!ativ 'u indu'erea de in2ar't "i#'ardi' a
trei e"#ii di,tru'tive0
"ania( 2ri'a i de&re,ia.
Du& Silla C#n,#li( de&re,ia &#ate avea un r#l
ne2a,t in d#u
'ir'u",tane( 'a 2a't#r a!ravant &entru
unele >#li &re'u" in2ar'tul
"i#'ardi'( dia>etul a<arat i >#lile
di,&lai'e( arun'i 'and ,e
"ani2e,t '#n'#"itent 'u a'e,te a2e'iuni i
'a 2a't#r de indu'ere(
de2av#riare a alt#r ,u2erine( atun'i 'and ,e
"ani2e,t anteri#r I
e3i,tena l#r. O ,i"&l 'eart K,u&rare(
2urieL u'i% &#&ulaii intre!i
de neur#ni la a">ii &re#&ineni( &#ate de
a,e"enea ,#lda 'u
in2ar't "i#'ardi' ,au a''ide va,'ular
'ere>ral. De a'eea( inainte
de a ne an!a%a in un '#n2li't( e,te >ine ,
"edit" i la a'e,te
'#n,e'ii &#,i>ile. Mai ale, la var,te "ai
inaintate. Cand ,#'ietal
tra'a,ea un #" la var,ta <i&erten,iunii i a
in,u2i'ienl
'#r#nariene 'reand ' ii ad"ini,trea d#ar
# "u,tra in realitate
il '#nda"n la "#arte KOL.
O trau" a2e'tiv de "are inten,itate(
denu" ,tre, &#,ttrau"ati'(
du& Deni, C<arne; .a. K6@Yl deter"in un
intre! lan de
eveni"ente &at#l#!i'e.
A'tivea in'#ntinuu "e"#ria a2e'tiv la
nivel <i&#'a"& i
a"i!dal ur"at de &ertur>area ,e'reiei
adrenalin(
n#radrenalin i d#&a"in( 'are deter"i >#li
,#"ati'e.
E&uiea ,i,te"ul #&i#id( ,u&#rtul ,trii de
>u di,&#iie(
antrenand ,tarea de an<ed#nie Ka&atieL.
A'elai e2e't e,te deter"inat de ,'derea
DA( a ti" ' e,te
,u&#rtul '<i"i' al &l'erii.
SU?STRATUL ?IOC$IMIC AL EMO]IILOR
Ca i &r#'e,ele '#!nitive i 'ele a2e'tive
i"&li' !enea l#r un
,u>,trat neur#'<i"i'. E,te di2i'il de atr2> #
,tare e"#i#nal unui
,in!ur ti& de ,u>,tan. N "ulte ,u>,tane
&#t 2i i"&li'ate intr-#
,tare e"#i#nali
In !eneral in '#ntr#lul e"#tivitii inten
a"inele >i#!ene in 'are
,unt in'lu,e DA( NA( A i A-E Sunt de
a,e"enea i"&li'ate &e&tidele
#&i#ide Kend#r2u en9e2alineL.
Da' adu!" in' un neur#"ediat#r( A'<(
'are intervine intre
altele i in tran,"iterea in2lu3ului nerv#,
,&e'i2i' 2un'iei '#!nitive(
ave" !a"a a&r#a&e '#"&let a &rin'i&alel#r
tul>urri( 'are a&ar
in variaia in &lu, ,au in "inu, a a'e,t#r
,u>,tane.
DA in "inu, in,ea"n >#ala Par9in,#n. DA in
&lu, in,ea"n
&,i<#( a!re,ivitate. A'< in "inu, in,ea"n
de"en. DA e,te
'#n,iderat "#le'ula &l'erii. Intervine in
,u&#rtul >i#'<i"i' al
,trii de >un di,&#iie( ,ati,2a'ie( in
&l'erea er#ti'( in &l'erea
2u"atului( a dr#!uril#r( in d#rina de ,enaii
EtariF.
Ni'#tin( al'##lul i ,e3ualitatea 're,'
'antitatea de DA.
La vul&ile &#lare i">lanite &entru >lana l#r(
du& 4* de ani( ,e
'#n,tat # ,'dere a nu"rului de re'e&t#ri
&entru DA la nivelul
<i&#tala"u,ului( 'eea 'e &re,u&une #
redu'ere a utilirii DA i
de'i # ,'dere a a!re,ivitii KP#&#va
.a.6@@6L.
A'e,te #>,ervaii vin 'a un ar!u"ent in &lu,
'are ,u,ine
"#delarea >i#l#!i' a 'reierului( &rin
intervenia #"ului Kdre,a%L.
Creierul i-a "#di2i'at ,tru'tura( in ra&#rt de
'#"&#rta"entul
i"&u,( &rin redu'erea nu"rului de re'e&t#ri
&entru DA i"&li'ai
in a!re,ivitatea ani"alel#r.
Neur#'#!nitivi#i v#r>e,' de,&re e3i,tena a
a,e e"#ii
2unda"entale - >u'urie( tri,tee( "anie(
de!u,t( 2ri'( ,ur&ri.
SENTIMENTUL DE EMPATIE
Cred ' 'ea "ai u"an e3&re,ie a
e"#tivitii n#a,tre # '#n,tituie
,enti"entul de e"&atie( de inele!ere i
'#"&a,iune( &e 'are il
ave" 2a de ,u2erina ,e"eniZ n#tri. Ai'i
e,te '<eia relaiei
n#a,tre 'u lu"ea. Ca&a'itat de a re#na 'u
'elelalte 2iine e,te
de&endent in &rirr rand de ,tru'tura n#a,tr
nativ. Edu'aia i
'ultura r( avea de a,e"enea # '#ntri>uie(
dar nu in "#d #>li!at#r
Aa ne e3&li'" de 'e #a"enii 2r &rea
"ult 'ultu dar avand
>un ,i"( ,e '#"&#rt de'ent i de 'e #a"e
'#n,iderai a avea
#are'are 'ultur ,e '#"&#rt indea &rin li&,
de >un ,i".
Nu ,e &#ate '#nvieui n#r"al 2r a avea #
e"&a &entru ,e"eni. O
atitudine "#ral i inelea&t nu &#8 2i
intre&rin, de'at inand
,ea"a de e"#ia i de raiur 'eluilalt( 'are
nu e,te de'at un alter
e!# al n#,tru.
EE"&atia &#ate ,'<i">a lu"eaF a ,'ri,( 2#a
in,&irat( &e un a2i
vii>il( &lantat intr-# ,taie de tra" din
Stra,>#ur!( arti,ta ?ar>ara
-ru!er.
Da' 2ie'are #" ar re#na a2e'tiv 'u ,u2erii
'eluilalt( atun'i ,-ar
&r#du'e "inunea di,&ariZ ,u2erinei. Pentru
' nu ar "ai 2i
&r#v#'at de ni"e Oa"enii ,-ar ,#lidaria
&rin ini" i &rin
inele!e0 r#,tului de a 2i a tutur#r 'el#rlali.
Tre>uie 2'ut di,tin'ia dintre e"&atie
,i"&atie. A ,i"&atia &e
'ineva in,ea"n a-l a''e 'u 'aliti i
de2e'te. A e"&atia 'u
'ineva in,ea"n inve,tiie "#ral( &entru '
i"&li' # '#"&a,iune(
re! re#nan a2e'tiv i inele!ere &entru
durerea a'eti
in,ea"n a '#"uni'a la un nivel &r#2und 'u
'ell in,ea"n
'a&a'itatea de a ne i"a!ina in l#'ul 'eluiO de
a-i ,i"i durerea ,a.
A-i e3&ri"a re!retul &entru ,u2erina 'eluilal
avea e"&atie &entru
a'e,ta nu in,ea"n # ,i"&l 2#r" de
&#litee( 'i &re,u&une
a'tivarea unei #ne din 'ri
,i"ilar 'u a 'eluilalt. in ,tudile e2e'tuate in
la>#rat#r 'u RMN2 ,-a
vut ' ,enti"entele de iu>ire( de
'#"&a,iune 'tre intre!ul
Univer, au a'tivat "ereu a'eeai #n din
'reier i au "#di2i'at
2re'vena a'tivitii 'ere>rale la '#te
neatin,e in "#d #>inuit(
de"#n,trand >ene2i'iile anat#"i'e(
2un'i#nale i &,i<#l#!i'e ale
,enti"entului de e"&atie. Druind d#ar un
,i"&lu ,enti"ent de
e"&atie( ,unte" in2init r,&ltii. De unde ,e
tia a'e,t lu'ru a'u"
d#u "ii de ani...D
Prin RMN2( Iean De'et; a '#n,tatat ' #nele
i"&li'ate in durere ,e
a'tivau d#ar la ,i"&la i"a!inare Ke"&ati'L a
durerii ,i"ite de #
alt &er,#an. A'elai lu'ru ,e inta"&l i in
,ituaia in 'are 'ineva
ne &#ve,tete un eveni"ent trit in alt ti"&.
Neur#nii n#tri
r,&und in E#!lindF a'tivandu-,e ,i"ilar
'el#r din 'reierul
&er,#anei 'are a trit eveni"entul.
Dedu'e" de ai'i r#lul i"a!inaiei in
"#delarea 'reierului i in
de'lanarea un#r &r#'e,e de vinde'are ,au
in antrenarea un#r
2un'ii la nivelul #r!ani,"ului. A a,'ulta nu
in,ea"n d#ar a aui(
'i i a tri( a 2i #>ie'tul un#r "#di2i'ri
>i#l#!i'e i '<iar anat#"i'e.
PSI$OLOCIA MUL]IMILOR - # '#nta!iune
e"#i#nal
in 6+@A( Cu,tave Le ?#n a &u>li'at # 'arte
'are a >ulver,at lu"ea
,#'i#l#!il#r i a &,i<#l#!il#r( nu nu"ai &rin
,tilul a!rea>il i
a''e,i>il( 'i i &rin #>,ervaiile
,ur&rint#are &e 'are le-a 2'ut.
De atun'i i &an a,ti a 'un#,'ut
nu"er#a,e reeditri( in'lu,iv in
li">a r#"an.
Cu,tave Le ?#n #>,erva ' un in, a2lat in
"uli"e ii &ierde
individualitatea i in'e&e , ,e '#"&#rte 'a
'eilali( >ine ,au ru. In'itat la # ,i"&l
in,ti!are de i an#ni"(
&#ate u'ide ,au lina 2r ni'i # raiune( dui
'u" ,tarnirea adulaiei
&#ate 'rea re!i. Aa ,-a inta"&Z in &eri#ada
de de'dere a
I"&eriului R#"an( 'and # ,ei de i"&rai au
2#,t u'ii de !ard i
inl#'uii 'u ini ale la inta"&lare. Aa ,-a
inta"&lat i in Grana
,e'#lul al ^BIII-lea 'u Mria Ant#aneta. Cand
a 2#,t adu, d Au,tria
in dru" ,&re Palatul Tuillerie, "uli"ea ,tri
entuia,t EBive la
reineF. Cand i-au tiat 'a&ul( a'ee "uli"e
,tri!a in2ier>antat de
ur EM#arte veneti'eiF
Cei 'are au tiut , "anevree "uli"ea au
avi int#tdeauna an,e
&#liti'e. i de"#'raia e,te # #'ail
e3'elent.
Muli"ea( i'e Cu,tav Le ?#n( are avanta%ul a
2i an#ni". Individul
ii &#ate delnui in,tin'tS vi#lente ,au
&a,i#nale a,'unandu-,e
in "ultin Greud in lu'rarea EP,i<#l#!ia
'#le'tiv i analia eult
K6@)6L ,u,ine a'elai lu'ru. Individul a2lat in
"ulii ii eli>erea
tendinele in'#ntiente i &une in a'iu Et#t
'e e,te "ai ru in
,u2letul u"anF. i inver,( a'ee8 "uli"e( in
,ituaie de 'ata,tr#2e
e,te 'a&a>il de 'ele n deintere,ate a'te
altrui,te i de ,&irit de
,a'ri2i'iu.
Muli"ea e,te in2luena>il( i"&ul,iv( !Y ,
trea' i"ediat la #
a'iune d#ar ,u!erat( 2r , nev#ie de #
e3&li'aie rai#nal. Ea
nu are ind#ieli( de 'ertitudini 2#r"ate ad-<#'.
Pare a 2i "ult "ai &u[
inteli!ent de'at ,u"a indiviil#r 'are #
'#"&un( ere Le ?#n
E,te #>li!at#rie in,uirea ,&iritului unei "uli
de 'tre t#i 'ei 'are
# '#"&unD Nu. Sunt i ini a ii '#ntr#lea
e"#tivitatea i ii
&,trea nealte ,&iritul &r#&riu rai#nal. Din
tea"a de '#n,e'ine
,au ' '#nvin!eri 2er"e( inde&endente de
'ir'u",tane.
E,te de'iia "uli"ii nu"ai er#natD
Ni'ide'u". A'eiai #a"eni
din "uli"e au ,alvat &e alii de la ine' in
ti"&ul inundaiil#r( i-au
&u, viaa i< &ri"e%die ,'#andu-i &e alii de
,u> dra"turi la
'utre"ur( au ,alvat >unuri din in'endii i au
2#,t ,#lidari i in alte
'ir'u",tane 'u 'ei a2lai in ,u2erin.
Su>ie'tul "erit adu, in
di,'uie t#'"ai &entru a avia a,u&ra
&eri'#lului de a a'i#na ,u>
i">#ldul &ul,iunil#r ,tarnite de alii( 2r ,
ne i"&une" &r#&riul
di,'ern"ant. Pe de alt &arte( vreau ,
,u>linie ' "uli dintre
'ei 'are ,e "ani2e,t indui une#ri de
"uli"e ,unt #a"eni
'a&a>ili de a'te 'arita>ile de#,e>ite. De
a'eea nu tre>uie %ude'at
un #" du& # ,in!ur inta"&lare din viaa lui.
E3i,t # tentaie
teri>il a ,&iritului de a!re,ivitate de a i!n#ra
t#t 'e a 2'ut util un
#" in via i de a-l ,ti!"atia &entru #
,in!ur er#are. Eu nu &#t
inele!e a'ea,t #r>ire a urii i a'ea,t li&,
de re'un#tin. E,te
# %ude'at ,u> i"&ul,ul e"#iil#r di,tru'tive(
'and 'reierul re&tilian
d#"in u"anul.
Care e,te "e'ani,"ul a'e,tei rt'iri in
"uli"eD
Ne v#" 2#l#,i de e3&li'aiile 2#arte d#'te ale
lui C=en - $ael
Deni!#t K)**AL.
E"#ia( i'e el( are int#tdeauna # 2un'ie de
'#"uni'are. E,te
'#nta!i#a,. A interveni ai'i 'u un e3e"&lu.
Sunt &uini 'ei 'are(
a,i,tand la # in"#r"antare( reue,' , nu
&lan!. Prin '#nta!iune
e"#i#nal( "area "a%#ritate a 'el#r &reeni
var, la'ri"i.
Muli"ea e,te !r>it. E,te in &lin a'iune.
Nu are ti"& ,
di,'earn. C#n,truiete 2#arte ra&id un "#del
uni' de inter&retare
a realitii &e 'are t#at lu"ea il
i">riea( dei &#ate 2i
'#"&let er#nat. A'elai "#d de inter&retare
va de'lana a'eeai
e"#ie. i a'iunea e,te !ata.
ADDIC]IA I SENVA]IILE ETARIF
Unui #are'e de la>#rat#r i ,e intr#du'e un
ele't in &artea lateral
a <i&#tala"u,ului viand #na Y '#ntr#lea
&l'erea. Ele'tr#dul
e,te '#ne'tat la # &eK 'are( in 'li&a 'and e,te
a&,at(
de'lanea un 'u0 ele'tri'. Se ,ti"ulea
a,t2el #na &l'erii. La
in'e ani"alul # atin!e inta"&lt#r( i ii
de'lanea in a "#d
,enaia de &l'ere. inva i"ediat ' atin!e
&edalei ii '#n2er
&l'ere. i # va re&eta &an la e&ui S-a
2#r"at 2en#"enul de
addi'ie ,au de #>inuin( t ,e adau! a'u"
in 'u'a ani"alului #
&edal 'are ii # <ran( ani"alul va &re2era
&l'erea. Puterea
#>inuiZ Gie'are e3'itaie ele'tri' ii va
de'lana eli>erarea de 'are
"edia ,enaia de &l'ere.
Gen#"enul e,te ,i"ilar la 'a,'ad#ri i la
'are 'aut ri,'ul ur'and
&e >l#'uri i ,tan'i a>ru 2a' >un!ee %u"&in!
et'. Se nu"e,' E$i!<
Sen,at See9er,F KCutt#ri de ,enaii tariL.
Gie'are ,enaie de ri,' &e 'are # 'aut
de'lani un val de DA 'are
ii &r#'ur &l'erea i >u'uria de ,in!ular( de
a 2i invin!t#r intr-#
a'iune de "are 'ui
Tre>uie ,&u, ' nu t#at lu"ea are !ei
&r#!ra"e de de'lanare a
eli>errii de DA in ,ituat ri,'( i de'i ni'i
&l'ere in a'e,te
'ir'u",tane.
RASUL
Ne a"inti" de ,tudiul lui -. Mura9a"i K) 'are
a de"#n,trat e2e'tul
>ene2i' al ra,ului a,u&ra i de ,ntate(
reuind in e3&eri"ent ,
#>in # re!ii !li'e"iei in dia>etul a<arat de
var,t Kti& IIL.
Mi'<ael Miller de la Centrul Medi'al din
Mar;land KSUAL( du& 'e a
,tudiat e2e'tele ra,ului a,u&ra ,ntii( a
tre'ut la re'#"andri
tera&euti'e.
Ra,ul e,te un >un re"ediu '#ntra ,tre,ului.
A"eli#rea 'ir'ulaia
,an!elui. in ,'#& tera&euti' e,te re'#"andat
'el &uin 6A "inute
&e i.
GRICA
Gri'a e,te unul din ,enti"entele 'u e2e'te
di,tru!t#are "a%#re.
R#lul ei in ev#luie a 2#,t a'ela de aut#'#n
,ervare( de a&rare. in
,#'ietatea u"an( 'el &uin a'tual( 2ri'a n-
ar tre>ui ,
2un'i#nee. Pentru #"ul a'tual( 2ri'a nu e,te
un atri>ut ev#lutiv( 'i
un atavi," inv#lutiv. Mai "ult in'ur' de'at
de,'ur'.
Gri'a &#ate , 2ie atat de &re,ant( in'at ,
&ertur>e de,2urarea
#ri'rei alte a'tiviti. P#ate >l#'a in 2aa
unui e3a"en( a unui te,t(
&#ate deter"ina &ani'( in,#"nie i in 2inal #
>#al ,#"ati'(
inde#,e>i va,'ular ,au di!e,tiv.
T#ate &uterile di'tat#riale ,-au 2#l#,it de
e"#ia 2ri'ii &entru a-i
d#"ina ,u&uii. E"iterea de le!i 'u &ede&,e
a,&re &entru #&inii
&r#&rii nu are alt ,'#& de'at in2ri'#area
#a"enil#r( &entru a 2i
redui la t'ere.
Met#da in,'enril#r &#liti'e a" vut in, '
,e &#art in' &e la
"ulte 'a,e( 2r ind#ial( t#t 'a e3&re,ie a
d#"inaiei e"#i#nale
i a un#r 'al'ule. Re&tila din n#i '#ntinu ,
"ute. Oare &an
'andD Ba veni vre#dat un ti"& 'and >i#l#!ia
n#a,tr nu va "ai 2i
,2aiat( 'el &uin la nivel ,#'ialD
Un e2e't di!tru'tiv al 2ri'ii( intreinut &rin
"a,,-"edia( il
'#n,tituie i adu'erea( din d#rina de 'ati!(
a t#t ,#iul de indivii
>#lnavi &,i<i' ,au anal2a>ei &e &#,t de
Ca,,andre( 'are &reve,te,' 'utre"ure(
'ata,tr#2e i a nen#r#'iri
a&#'ali&ti'e. A" 'un#,'ut "uli indivii
a,t2el de &retenii i 'are
delirau din 'aua >#lil#r &,i< de 'are
,u2ereau. S&re "area "ea
,ur&ri a" vut e< #a"eni 'u &retenii(
'are le a'#rdau 'redit.
Ca "edi' a" tratat "uli #a"eni 'are( '
'aua anunrii 'u
tra">ie "ediati'e a 'utre"ure 'ata,tr#2ale
in ?u'ureti( au 2'ut
de&re,ii( in,#"nii i &le'at de a'a, de la
>l#' , d#ar" la ar(
&e &"an
Nu inele! de 'e a'eti #a"eni nu ,unt '#ndi
"ai intai la un "edi'
&,i<iatru ,-i e3a"inee i a>ia du a'eea ,
2ie a,'ultai. Intr-#
de"#'raie( , nu intere,e &e ni"eni 'el
&uin din 'al'ul e'#n#"i'(
i">#lnvii un#r #a"eni de 'tre alii d#rni'i
de 2ai" i de ratin!
Stru'turile 'ere>rale( in 'are ,e &relu'rea
e"# de 2ri'( ,unt
'#n,tituite din a"i!dal i ariile viua
A'e,tea ,unt a'tivate la
RMN2 in ti"&ul tririi a'e, e"#ii.
Da' ,e di,tru!e e3&eri"ental a"i!dal( arii
viuale nu "ai ,unt
a'tivate( 'eea 'e ,u!erea ( a"i!dal era
'ea 'are tri"itea
i"a!inea an3ietant ,t ariile viuale.
E,te intere,ant( 'a "e'ani,"e de
2un'i#nare 'reierului( "#dul in
'are &r#'e,ea in2#r"aia a"i!da I. LeD#u3
K6@@*L de,'rie d#u
'i de r,&un, al a"i!dal un r,&u, ,'urt(
ra&id( utiliat in 'a de
&eri'#l( 'u ,eu 'ir'uitarea '#rte3ului
&re2r#ntal i altul "ai lent(
intr#du'erea in 'ir'uit i a ariil#r &re2r#ntale.
I. Sti"ul US Tala"u, Knu'leu &ulvinarL US
A"i!dal
R,&un, ra&id in'#ntient
II. Sti"ul -/ Tala"u, U C#rte3 2r#ntal US
A"i!dal
R,&un, "ai lent '#ntient
Calea ra&id e,te in'#ntient( &entru ' nu
a%un!e in aria de
de'#di2i'are a in2#r"aiei( 'are e,te '#rte3ul
&re2r#ntal. E,te de
reinut ai'i '( dei a"i!dala tri"ite
in2#r"aia in ariile viuale( n#i
vede" &eri'#lul i ne retra!e" din 2aa ,a i
lu" atitudinea de
a&rare inainte de a deveni '#ntieni de
&reena ,a. E,te #
vedere "ediat nu"ai &rin a"i!dala &entru a
lua atitudinea ra&id
de a&rare. A>ia in ti"&ul d#i deveni"
'#ntieni de 'eea 'e ,e
&etre'e &rin tran,"iterea in2#r"aiei( la
'#rte3ul &re2r#ntal.
LeD#u3 'rede ' "ulte in2#r"aii de 'are nu
,unte" '#ntieni(
,unt de&#itate in "e"#ria a2e'tiv a
'reierului e"#i#nal.
A"i!dala '#n2er ,e"ni2i'aie a2e'tiv
eveni"entel#r i"&rtindule
in &l'ute i ne&l'ute( &eri'ul#a,e ,au
neutre. De a'eea i ,e
,&une i "i' 'reier e"#i#nal. Di,tru!erea
a"i!dalei e,te ur"at
de indi2eren a2e'tiv.
In ,tare de >un 2un'i#nalitate( a"i!dala
e,te 'ea 'are
'#ntr#lea &a,iunea. Aa ne-a" &utea
e3&li'a de 'e "arile
&a,iuni ,unt trite de 'ei 'u # e"#tivitate
"ai e3&ri"at. Marile
talente in "ui'( art( &#eie &#t avea i #
"are a'uitate a2e'tiv.
E$i&#'a"&ul re'un#ate 2aa unui ve'in( dar
a"i!dala de'ide da'
ne &la'e ,au nuF( ,&une LeD#u3( v#ind ,
,u>liniee i"&#rtana
a"i!dalei 'a 'entru al a2e'tivitii.
In 'a de &eri'#l ,au de 2urie( a"i!dala e,te
'ea 'are indu'e
rea'ia de ti& ,i"&ati'#t#n( 'are e,te util de
ur"rit( &entru a
inele!e &araleli,"ul dintre dru"ul ,tr>tut
de in2lu3ul nerv#, i
rea'iile >i#'<i"i'e.
Cir'uitul nerv#, &lea' de la a"i!dala la
<i&#tala"u,( trun'<i
'ere>ral i ariile '#rti'ale.
T#ate a'e,te 2#r"aiuni ,unt &u,e in ,tare de
alarrr $i&#tala"u,ul
a'tivea a3ul <i&#tala"#-<i&#2i
'#rti'#,u&rarenal 'u eli>erare de
A( NA i <#r"# '#rti'#ii. Trun'<iul 'ere>ral
&une in a'iune ,i,te"
nerv#, ,i"&ati' &eri2eri'. Se eli>erea i la
a'e,t ni[ A i NA -( &rin
'are e,te '#ntr#lat 'ir'ulaia( re,&irat
"u,'ulatura neted din
va,e i din iri,.
Reultatul va 2i realiarea a&r#a&e
in,tantanee &#,turii de a&rare
a #r!ani,"ului0 "idria( in,e"nai "rirea
&u&ilel#r( &entru a
vedea 'at "ai >ine &eri'#li intrarea in
a'iune a "u,'ulaturii(
&entru a 2i !ata i ri&#,t( 'reterea &ul,ului i
a &re,iunii arteriale(
a rit"ul re,&irat#r( &entru a adu'e "ai "ult
#3i!en in ,tru'tur de
r,&un, la ata' ,au a&rare( a'tivarea
"eta>#li,"ul "u,'ular &rin
<#r"#nii '#ti'#,u&rarenali.
Un ,tre, ,au # 2ri' de lun! durat &#t 2i
ur"i de '#n,e'ine
&at#l#!i'e la "a%#ritatea dintre a'eO ,tru'turi
,#li'itate.
Ser>at la etatea de 6*7 ani i intre>at a,u&
,e'retului a'e,tei
&er2#r"ane( un i"&#rtant &er,#i en!le din
ierar<ia >i,eri'ii a
r,&un, ,i"&lu ' dat#rea var,ta 2a&tului
' ni'i#dat nu i-a 2#,t
2ri'.
De 2un'i#nalitatea a"i!dalei i a <i&#'a"&u
e,te le!at i
&r#'e,area "e"#riei.
in #ri'e &r#'e, de invare v#" reine 'u atat
n u#r( 'u 'at
inve,ti" "ai "ult e"#ie( 'ul#are a2e'ti in
'eea 'e inv". in
ali ter"eni( inv" "ai u#r de ne "#tiv"
'#ntient 'eea 'e
inv".
A"i!dala !irea "e"#ria a2e'tiv
in'#ntien iar <i&#'a"&ul
"e"#ria '#ntient.
Se 'rede ' eveni"entele trau"atiante '
'#&ilrie ,unt &,trate
in "e"#ria in'#ntient a"i!dalei t#at
viaa. A'ea,ta ar 2i
e3&li'aia rea' inv#luntare ulteri#are la #
,erie de 2a't#ri
'#ndii#nai de en!ra"ele din "e"#ria
n#a,tr a2e'tiv. Gri'a de
er&i( de &ian%eni( #are'i et'. ar avea a'e,t
"e'ani,". Iun!
,u,inea ' "ulte din a'e,te 2#>ii ii au
#ri!inea in ar<eti&ul n#,tru
individual i '#le'tiv( ar tran,'ende de'i(
e3&eriena &er,#nal i ar
ine de una an'e,tral( a ,&e'iei i &#ate
'<iar "ai "ult.
Evaluarea a2e'tiv a tutur#r in2#r"aiil#r
venite din interi#rul i din
a2ara #r!ani,"ului are l#' la nivelul
'#rte3ului #r>it#2r#ntal unde
e,te #na de '#nver!en a a'e,t#ra.
C#rte3ul &re2r#ntal e3er'it
a,t2el un '#ntr#l rai#nal a,u&ra e"#tivitii
n#a,tre. O leiune la
a'e,t nivel e,te ur"at de un '#"&#rta"ent
dein<i>at i vi#lent.
Se &#art indelun!i di,'uii a,u&ra ra&#rtului
dintre v#in ,au
'#ntr#lul rai#nal i a2e'te. Unele ,tri 'a
tri,teea( indi,&#iia
a2e'tiv nu &#t 2i u#r '#ntr#late( dar ni'i
i"&#,i>il. Aut#edu'area
e"#tivitii e,te &#,i>il.
Aut#'#ntr#lul la 'are a%un! 'ei antrenai( &rin
diver,e ,i,te"e de
#ri!ine #riental( e,te # d#vad '#n'ret a
&#,i>ilitil#r de a ne
d#"ina &ul,iunile a2e'tive.
C<iar i # indi,&#iie &,i<i' &#ate 2i
inlturat &rin adu'erea in
"inte a unei i"a!ini &l'ute( a unei a"intiri
2eri'ite( &rintr-#
le'tur &l'ut( un ,&e'ta'#l( re'ur!erea la
,&#rt ,au ieirea in aer
li>er.
C$IMIA IU?IRII
Dra!#,tea e,te unul dintre 'ele "ai
'#"entate ,enti"ente i a
2'ut #>ie'tul artei i al literaturii( 'u "ult
inainte 'a tiinele
neur#'#!nitive ,-i a'#rde atenie.
in e3er'itarea 2un'iei er#ti'e a&ar "ulte
ele"en 'are nu &#t 2i
e3&li'ate din &er,&e'tiva ev#lui#ni,
E3i,tena a d#u #r!ane
!enitale di2erite( 2ie'are la ( &urtt#r i t#tui
'#n!ruente( ade'vate
nu nu"ai 2#r"( 'i i 'u # 2un'i#nalitate
di2erit( dar a2lat dire't
'#re,&#nden 'u a 'eluilalt ,e3( i"i e,te
2#ai !reu ,-# inele!
nu"ai 'a reultat al ,ele'iei natura Cate Eve
tre>uie , 2i &ierit
&an ,-a !,it una &#triv0 &entru Ada"D Dar
, derul" ti"&ul i
,-l &rivi &e Ada" 'u Eva ,ele'i#nat de
ev#luie du& d#rir ini"ii
lui. Du& 'e 'riteriu # ale!eD Gie'are dintre r
are #&iuni di2erite( in
&arte de&endente !eneti'( alte 'ultivate de
a">ian. Gie'are
dintre n#i &urt" "inte( "ai "ult ,au "ai
&uin 'lar '#nturat(
i"a!in &artenerului &re2erat. Nu"ai la "#dul
ideal &#ate 2i ,in!ur
i"a!ine( &entru ' in realitate ,unt #
"ultitudi de i"a!ini( 'are au
'eva '#"un i 'are '#n,tituie aria d 'are
,u>'#ntientul n#,tru
ale!e( "ai e3a't a"i!da ,e"nalandu-ne
>ru,' &rintr-un i"&ul,( &e
'are il ,i"i "ai "ult la nivelul ini"ii de'at in
'reier. E,te e"#
dra!#,tei. Cu 'at i"a!inea &artenerului e,te
"ai a&r#a de 'ea
ideal( 'u atat inten,itatea e"#iei e,te "ai
ina "er!and &an la
a'el E'#u& de 2#udreF 2eri'it.
De'i "ai intai e,te i"a!inea( vederea ur
&artener &#tenial &entru
# trire in d#i. Ne &#ate atra i"a!inea de
an,a">lu ,au d#ar un
a"nunt - v#'Y &ar2u"ul( ,ilueta( r#tun%i"ea
2#r"el#r( adan'i"ea
e3&re,ivitatea &rivirii( ,enualitatea de!a%at
de "i' .a. T#ate
a,tea ,au 'eva din an,a">lul in,uiril#r ui
&er,#ane re#nea 'u
&r#t#ti&ul din "e"#ria n#a,l a2e'tiv i
de'lanea( 'u" ,&une(
Iean-?a&ti,te C#;' # 'a,'ad de eveni"ente
<#r"#nale i
neur#nale.
A'ea,t &ri" eta& in 'are a&are e"#ia
dra!#,tei ,e in,#ete in
&lan 2un'i#nal de # ,erie de "#di2i'ri
ve!etative 'a ta<i'ardie(
<i&er&nee( '#n!e,tia 2eei et'.
in ti"&ul ur"t#r ,e nate d#rina de
'u'erire a &artenerei ,au
&artenerului.
T#ate 2iinele verte>rate au 2#,t !rati2i'ate
&rin &l'ere de 'tre
ev#luie in ,'#& de re&r#du'ere. O"ul(
ne"ai2iind ,tri't de&endent
de natur( ii 'reea un '#n2#rt &r#&riu( #
diver,i2i'are a ,ur,el#r
de &l'ere( in 'are ,e3ualitatea 2r
re&r#du'ere devine #
d#"inant.
D#rina er#ti' 2iind # '#nduit de 'utare a
&l'erii e,te "ediat
>i#'<i"i' t#t de DA.
Dra!#,tea( ,&re de#,e>ire de alte
,enti"ente( devine #
&re#'u&are "#n#"an( # #>,e,ie 'are are 'a
#>ie't &e 'ellalt
&artener &entru un ti"& varia>il. Da' ar "ai
2i "#da e3&ri"rii in
li">a% 'i>erneti'( a" ,&une ' dra!#,tea
durea &an 'and
in2#r"aia er#ti'( #2erit de &artener( devine
redundant( nu "ai
de'lanea &r#!ra"ul er#ti'( &entru ' nu
"ai are 'ara'ter de
n#utate. De vre"e 'e ,i,te"ul d#&a"iner!i'
de ,u,inere
>i#'<i"i' &#ate 2i rea'tivat de # n#u
in2#r"aie er#ti'(
in,ea"n ' nu e&uiarea ,a e,te 'aua
urii d#rinei er#ti'e.
Care ,unt #nele din 'reier 'u 'are iu>i"D
Studiile e2e'tuate de
'er'ett#ri &rin "i%l#a'e a'tuale au
'#n,tatat # a'tivare in ti"&ul
e3'itaiei er#ti'e in nu'leul &uta"en(
'#n,iderat un reerv#r
i"&#rtant de d#&a"in i la nivelul ariei
'in!ulare anteri#are.
Sti"ularea a'e,tei arii 'in!ulare la #" i la
"ai"u de'lanea
un '#"&#rta"ent er#ti'.
In e3er'itarea 2un'iei er#ti'e intervine de
a,e"enea un '#"&le3
%#' <#r"#nal. Se tie ' la "a%#ritatea
,&e'iil#r e3i,t i #
'#"uni'are '<i"i' &rin 2er#tn#ni. Pri"ul
2er#"#n a 2#,t i#lat la
2luturi de 'tre ?utenandt i -arl,#n. i in
atra'ia ,e3ual( i nivel
u"an( ,-a '#n,tatat intervenia 2er#"#nil#r.
Ieal ?a&ti,te C#u;#n
K)**AL 'itea # e3&erien e2e'tuat i
In,titutul ?#l"an din
Biena. Unui !ru& de >r>ai i II dat ,
in<alee 2er#"#nul '#&ulin
&relevat din va!in unei 2e"ei a2lat in
&eri#ada de #vulatie.
Reultatul a 2el 'reterea titrului de
te,t#,ter#n la t#i >r>aii.
E3i,t # '<i"ie &arti'ular in e3er'itarea
&r#&il i, a 2un'iei
er#ti'e. Lu'; Bin'ent K)**AL 2a'e # ,intei2
#&iniil#r a2late in u la
#ra a'tual.
Ar e3i,ta un tri&ti' <#r"#nal al &l'erii
dev#lll in ti"&ul
#r!a,"ului( 'and atin!e # inten,it'l
in'#"&ara>il 'u ni'i # alt
'ir'u",tan 2ii#l#!i'. "#"entul 'ul"inant
al &l'erii er#ti'e in
'are( 'u" ,&u Gau,ta Ant#nini in alt '#nte3t(
,unte" 'u&rini de
tretnl i 'utre"ur( ,unt ,e'retate din
a>unden d#&a"in #'it#'ina
i end#r2inele.
O'it#'ina ar 2i re,&#n,a>il de t#ate e"#iile
tr in '#"un de 'ei
d#i &arteneri( de ataa"entul dintre de
&l'erea &r#'urat &rin
,rut( atin!eri i "an!aia E'#ul &,i<i'(
in2l'rarea( ,enaia
inedit de evada din '#tidian in univer,ul
v#lu&tii( al tririi
,i"uril rvite in 'are i re,&iraia &are a
,e #&ri &entru a l\ l#'
,avurrii la "a3i" a &l'erii( ar 2i reultatul
a'tiv\ de 'tre
#'it#'ina a un#r 'ir'uite nerv#a,e din 'reier0
invitat , &arti'i&e la
2e,tin.
Mi-a" e3&ri"at "ult "ai &e lar! #&iniile de,&
,e3ualitate in alte
lu'rri. Ai'i ,unt #>li!at , " li"it d#ar la
e'#ul ,u e"#i#nal.
Cateva 2rae in &lu, ,u t#tui de adu!at.
in "ani2e,tarea &r#&riu-i, a ,e3ualitii( &a
, 2i 2#,t inve,tit
t#at inteli!ena naturii i 'ele " ,u>tile
2#r"e de ener!ie. Pentru
i"&linirea unitii in d nu ,-a &re'u&eit
ni"i'. Intere,ul "a%#r al
naturii &a , ,e 2i '#n'entrat in ,tru'tura
'el#r d#i &#li ai 2iinei
u"ane0 'ere>ral i ,e3ual Gie'are 2a a
a'tului er#ti' e,te
'##rd#nat i '#ndu, &a, 'u &a, &rin
"e'ani,"e de #
e3tra#rdinar 2inee &entru a a%un!e in 2inal
la e"#ia #r!a,"ului.
Re&r#du'erea e,te >ene2i'iul ,e'undar( e,te
'ur,a intin, ,&e'iei
i nu e,te de'at reultatul unei ,in!ure
intalniri er#ti'e. Re,tul e,te
d#ar !rati2i'aie( &rin 'are 2ie'are 'elul e,te
&u, in vi>raie( iar
&,i<i'ul e,te '#tr#&it de # ,enaie de
e3altare( de >u'urie i de
rela3are. Ori'e a"intire a dureril#r( 'are
in'#r,etea ,u2letul( e,te
in a'ea 'li& dat uitrii. A'e,ta e,te "arele
"ira'#l al e"#iei
er#ti'e.
Pentru a'e,t "#tiv( #ri de 'ate #ri a" avut
#'aia , " re2er in
lu'rrile "ele la a'e,t ,u>ie't( "-a" ,trduit
, inal un i"n iu>irii(
, # ridi' &e un &iede,tal de 2ru"u,ee( ,-#
de,&rind de !ura unei
&er'e&ii '#"une( atat de in,i,tent 'ultivat
a,ti &rin "edia(
redu, la un ,i"&lu in,tin't ani"ali'.
In 'artea ,a( EMart#rul eternitiiF( &u>li'at
"ai intai in Grana(
$enriette Wv#nne Sta<l de,'rie # a,t2el de
trire in 'are e"#ia a
atin, inten,itatea e3taului "i,ti'(
&er"iandu-i intalnirea 'u
Sa'rul.
EMO]IA MUVICII
Puini #a"eni nu ,unt ,en,i>ili la "ui'.
A!re"( in &ri"ul rand(
"ui'a in 'are a" 're,'ut. Ea '#n,tituie
,e"nalul la 'are ,-au
,en,i>iliat &r#!ra"ele n#a,tre de &er'e&ere
i de ,avurare a
"ui'ii. Evident i edu'aia ulteri#ar in alte
!enuri "ui'ale e,te
<#trat#are. A" 'un#,'ut i &er,#ane 'are
aveau # &redi,&#iie
&arti'ular &entru "ui'a 'ult( de la &ri"ul
'#nta't 'u a'ea,ta(
2r , 2i avut # edu'aie &reala>il.
Cer'ett#rii nu ,-au <#trat in' da' "ui'8
avut un r#l in ev#luie
,au nu. Unii ,&un ' da. Alii ' i Iar Dar=in
i'e ' inainte de a
&utea , 2a' # de'lara de dra!#,te( &entru
' nu inva,er in'
, v#r>ea, ,tr"#ii n#tri #&teau la
ure'<ea &artenerel#r 'e
dearti'ulat 'are v#iau a 2i n#te "ui'ale. Ce
,edu't tre>uie , 2i
2#,tO i 'e i"a!inaie &uteau aveaO i dar "ai
ale, Dar=inO Mui'a
e3&ri" a2e'tele 'ele n &r#2unde i "ai
'#l#rate dintre t#ate
2#r"ele de ai ,&une &iani,tul Iean-P<ili&&e
C#lard.
L,and la # &arte #ri'e di,'uie inutil(
"ui'a e,te invenia
#"ului( 'i a Univer,ului. Ar"#niile "u0 ,unt
ar"#niile Univer,ului.
Prin "ui' Univer,ul e3&ri" nev#ia de
2ru"#,( de e,teti'.
Sinta!"a de C#,"#, 'reat de Pita!#ra
in,ea" ar"#nie. Gie'are
&lanet ii are "ui'a ,a( "ui'a ,2erei in
'are anti'ii '<iar
'redeau.
T#ate '#r&urile 2ii'e au 'a"&uri de 2re'vei
&r#&rie. Se &#ate
,&une ' au # "ui' &r#&rie. V!#"# &l#ii( &e
a'#&eriul unei 'a,e
de la ,at( e,te # "ui' i # dat in '#&ilria
"ea a" ad#r"it
a,'ultand-#. Ban t#a"nei( 'are ,e n&u,tete
>ru,' a,u&ra 2rune
in!l>enite( &are , le 'ante ele!ia
de,&ririi &an &ri"vara
viit#are. Pdurea( in "ie de var( are "ui'
a>ia #&tit &lin deun
"i,ter( 'are "-n2iY int#tdeauna 'and #
a,'ulta" in
,in!urtate. i 'e 2i#ri !<ea ne ,tr>at
'and aui" vi,'#lul iernii
,&ul>era &adaO
Gie'are &a,re ii are "ui'a ,a 'u r#l atat
re&r#du'ere - i ai'i il
'red &e Dar=in( da' 2a'e re2er nu"ai la
&,ri - 'at i in
anunarea 'tre alte ,urat terit#riului l#r.
Mui'a ne 2a'e "ai >uni( "ai u"ani( &una
'reierul e"#i#nal ,
vi>ree in re#nant 'u rit"ul ,
i &rin '<i"ia ,a "i,teri#a, ne &i'ur in
2ie'are 'elul ar"#nia(
>u'uria vieii( ,enti"entul de ,ati,2a'ie( de
i"&linire i d#rul de
ne'un#,'ut. De ai'i a venit i ,u!e,tia
utilirii "ui'ii in ,'#&
tera&euti'( 2iind a&li'at in "ulte 'lini'i din
lu"e.
De la C<andra ?#,e &an a,ti ,-au e2e'tuat
# "uli"e de ,tudii(
in'lu,iv la n#i( 'are de"#n,trea ' i
&lantele ,unt ,en,i>ile la
"ui'. i nu la #ri'e "ui'. S-a vut
e2e'tul >ene2i' al "ui'ii
'la,i'e( ar"#ni#a, a,u&ra &lantel#r( nu
nu"ai in e3&eri"ent de
la>#rat#r( dar 2en#"enul a 2#,t e3&l#atat i
in #>inerea de
re'#lte d#rite &e l#turi "ari de &lante
'ultivate. Mui'a
!#"#t#a,( diar"#ni'( a!reat a,ti de
anu"ite var,te(
e3er'it un e2e't n#'iv a,u&ra &lantel#r( 'are
&#ate "er!e &an la
u'iderea l#r.
Creierul n#,tru re'e&tea "ui'a a'tivandu-
i '#rte3ul &re2r#ntal(
'are # '#ntientiea( a"i!dala 'are ne
!e,ti#nea e"#iile i
alte #ne( in 2un'ie de !enul de "ui'
a,'ultat.
in'<ei &rin a ,&une '( 2r e"#ia in,&irat
de "ui'( lu"ea ar 2i
'u "ult "ai tri,t.
in '#n'luie la a'e,t 'a&it#l( ,e &#ate ,&une
' #"ul di,&une de
d#u 'reiere - unul 'u 'are !andi" i v#r>i"
i altul 'u 'are
,i"i"( 'u 'are ne '#l#r" 2eri'it e3i,tena
,au ne u'ide" neur#nii
i ne di,tru!e" ,ntatea in 2un'ie de
'ara'terul &#itiv ,au
ne!ativ i"&ri"at e"#iil#r i !anduril#r
n#a,tre.
A" analiat &e lar!( 'u ,'#& &reventiv i
in,tru'tiv( e2e'tele n#'ive
ale e"#iil#r di,tru'tive( ,tudiate a,ti in
'ele "ai "ari
la>#rat#are din lu"e. E2e'te 'are( du& 'u"
a" "eni#nat( nu ,e
r,2ran! nu"ai a,u&ra 'elui &e 'are il rni"(
'i i a,u&ra 'elui 'e
rnete. i inteni#nat a" , re&et '
a'ea,t de2iniie i
de"#n,traia nu e,te a "ea( 'i a unui #"
2#arte aviat in d#"eniu(
&,i<#l#! 6 ,'riit#rul a"eri'an Daniel
C#le"an 'are a adu, in att[[
lu"ii tiini2i'e i"&#rtana vital a e"#iil#r
n#a,tre
Cu e"#iile n#a,tre &ute" ,alva lu"ea ,au &t
,-# u'ide". Lu"ea
a'tual e,te aa 'u" ,unt i e"' i0 n#a,tre(
&entru ' e,te
reultatul e"#iil#r n#a,tre. I a nu ne &la'e(
tre>uie , ne
,'<i">" "#dul in 'ar !e,ti#n" e"#iile.
In,en,i>ilitatea e"#i#nal ,au di"&#iii
e"#iile &ri"are(
"#tenite an'e,tral( din ,tadiul #"lZ -
vant#r de ani"ale( e3alt
in n#i ,&iritul rt3%i "ani2e,tat &rin r>#aie
i vi#len i"&#triva
,e"erli E,te 'el "ai "are &arad#3 al #"ului(
'are triell 'iviliaia
ti"&ului n#,tru.
Se'#lul al ^^-lea a 2#,t de'larat ,e'#lul
tiinei %i raiunii. i 'u
a'ea,t tiin i a'ea,t raiune au 2#,t t in
'ele d#u r>#aie
"#ndiale "ai "uli #a"eni de' it t#ate
r>#aiele &re'edente
inre!i,trate de i,t#rieO Si0 2ie ni'i # di2eren
intre i"a!inea #"ului
a'#&erit 'u> de ani"ale artandu-i 2#ra
&rintr-# >at inut in na
i intre 'el i">r'at in '#,tu" "#dern
ele!ant inarl "an
,i">#lul >#">ei at#"i'e...D
Studiile a'tuale evidenia d#u ,i,te"e di2
i de evaluare a
e"#iil#r. Unul '#ntr#lea enui &#itive( iar
altul &e 'ele ne!ative.
Creierul n#,tru t de d#u #ri "ai re&ede
a'tivat de e"#iile
ne!ative 'i de 'ele &#itive. A'ea,ta e,te
e3&li'aia rului dinii Ai'i
e,te de dat >tlia 'u n#i inine. S nu
r,&unl la &ri"ul i"&ul,(
atun'i 'and ,unte" tentai , d" unei
e"#ii di,tru'tive. Un
adver,ar nu &#ate 2i deal &rin a!re,ivitatea
'are in'it la alt
a!re,ivitate( 'i I '#"&a,iune( e"&atie(
inele!ere.
Atat e3&eriena individual( 'at i 'ele din div
la>#rat#are ne ,&un
' e,te &#,i>il 'a <iena din &#at 2i invin,(
' &ute" &relua
'#ntr#lul '#ntient( lu'id al e"#tivitii(
'#ndiie inelu'ta>il a
,u&ravieuirii n#a,tre.
SIM]UL MORAL IN CONCEP]IA TIIN]IGIC
ACTUAL
Cer'ett#rii in d#"eniul tiinel#r
neur#'#!nitive i-au &u,
intre>area de unde vine ,i"ul "#ral - din
'ultur ,au de la
>i#l#!ieD Sti"ularea un#r #ne &re'i,e din
'reier in ti"&ul &re,trii
de 'tre ,u>ie'ii te,tai a un#r a'tiviti 'e
ne'e,it i"&li'area
unei atitudini "#rale( a '#ndu, la '#n'luia
' e3i,t # >a
>i#l#!i' inn,'ut &entru ,i"ul "#ral.
in ,tudiul a,u&ra a'e,tui ,u>ie't I#,<ua
Creene K)**6L&re'iea
' ne nate" 'u ,i"ul e'<itii i al
aver,iunii de a 2a'e ru 'uiva.
Su>ie'ii 'are au 2#,t #>li!ai , ia # de'iie
"#ral in 'ir'u",tane
&,i<#l#!i'e e3&eri"entale i-au a'tivat "ai
"ulte arii din 'reier
a,#'iate e"#iil#r0 '#rte3ul 'in!ular
&#,teri#r( !iru,ul 2r#ntal
"edian( anul te"&#ral ,u&eri#r. La a'e,t
nivel al 'reierului ,-ar
e3er'ita un '#ntr#l in<i>itiv a,u&ra de'iiil#r
a!re,ive.
Da' una din a'e,te arii din 'reier e,te
leat( '#ntr#lul a,u&ra
atitudinii "#rale ar 2i di"inuat. Si"ul "#ral
ar de&inde de'i de
'alitatea e"#iil#r n#a,tre ,#'iale i anu"e -
'#"&a,iunea( ruinea
i 'ul&a>ilitatea.
Ant#ni# Da"a,i#( Mi'<ael -#eni!, i Mere
$au,er au '#n,tatat &rin
,tudii &,i<#l#!i'e de la>#rat#r ' ,u>ie'ii
'are luau de'iia de a
,a'ri2i'a # vi'ti" aveau leiuni la nivelul
'#rte3ului &re2r#ntal.
Alte ,tudii au 2#,t a3ate &e ,i"ul e'<itii
KPrin'et#n( )**4L.
I"a!eria 'ere>ral a a'tivat alte #ne din
'reier - i anu"e in,ula
anteri#ar i # arie din # &re2r#ntal
d#r,#lateral drea&t.
O>,ervaiile a,u&ra '#&iil#r "i'i( 'are in'
au invat , v#r>ea,'
&ledea &entru ideea '( ir la a'ea var,t(
#"ul ar avea aver,iune
&entru ,u2eriii ,e"enil#r.
Prin !,irea a'e,tui ,u&#rt >i#l#!i' al atitudi
"#rale in 'reierul
u"an( neur#>i#l#!ii e"it '#n'luia !enele
'are '#ntr#lea a'e,te
e"#ii au 2#,t ,ele'tate K a lun!ul ev#luiei(
dar nu 'u ,'#&ul 'a n#i
, 2i" 2iiZ "#rale( !ener#a,e( 'i d#ar din
nev#ia de a ,e,ia e"#
'#n!eneril#r( de a le &revedea
'#"&#rta"entul a!re i a lua
",uri in '#n,e'in in lu&ta de
,u&ravieuire( ,&une Iean De'et;
KUniver,itatea Ta,<in!t#nL.
Ia"e, ?lair Kneur#l#!( SUAL a2ir"a i el ' a'
'#"&#rta"ent de a
nu ,u&#rta ,u2erinele alt#ra nu i "#tive
altrui,te Kd#ar a" di,'utat
' ,ele'ia natur nu are "#ralOL( 'i e,te
a''e&tat &entru a-i 'rua
,e"en 'and a'e,ta d ,e"ne de ,u&unere.
Pr#'edand i
e'#n#"i,ete &r#&riile e2#rturi i ,e &#ate
2#l#,i de 'e ii devine
dat#r.
Ni'i ,i"ul de e'<itate nu are '#n#taii altrui
'i d#ar de a ,e,ia
,e"enii di,&ui , '##&eree &en avanta%
re'i&r#'. S&iritul de
'#la>#rare e,te intalni la alte niveluri( la
unele antr#&#ide( la
"i'r#>i( al>i 2urni'i( lei( lu&i Kin ti"&ul
vant#rii '#"uneL( et'.
Se re"ar' in a'elai ti"& e3i,tena
atitudinii '#la>#rare i in
lu"ea n#a,tr( in 'are '#"&#rta"er altrui,t
i "#ral e,te 'el "ai
ade,ea '#ntrar ideii "#tenire !eneti' din
vre"ea &r#'e,ului de
u"ani%
Intre "#ral i vi#len( re'un#,' neur#>i#l'
,e in,era !ra"ati'a
li">a%ului i a 'ulturii. Se ,u,ine( 'tre
&r#"#t#rii &,i<#l#!iei
ev#lutive '( din &un't
vedere i,t#ri'( 'reierul u"an ,-a 2#r"at in
&rei,t#rie intr-# &eri#ad
de 6(+ "ili#ane de ani &an in ur" 'u @.***
de ani( 'and a a&rut
a!ri'ultura. In a'ea,t &eri#ad ,-ar 2i 2#r"at
!enele vi#lenei( &e
'and #"ul era d#ar vant#r i 'ule!t#r de
2ru'te. Atun'i( in
Plei,t#'en( ,-ar 2i dev#ltat 'ir'uitele
d#&a"iner!i'e 'are
&r#'e,ea d#rina de ri,' i de &l'ere. Dei
tri" in #rae( ,&une
?u,,( ave" un 'reier de ,l>ati'.
Ed=ard $a!en a2ir" '( &entru a ,e &r#du'e
# "utaie 2av#ra>il(
'are , ,e "ani2e,te in &#&ulaie( e,te
nev#ie de )*.***-)**.***
de ani. Or( de la 2#r"area 'reierului 'u !enele
vi#lenei( n-au tre'ut
de'at @.*** de ani. Ne-ar "ai tre>ui in' 'el
&uin 6*.*** de ani
ti"& ne'e,ar &entru 'a( &rintr-# "utaie
2eri'it( , di,&ar !enele
vi#lenei i , vede"( in ,2arit( &a'ea &e
P"antO Gru"#a,
&er,&e'tivO
E,te( de,i!ur( d#ar # #&inie( dar 'are e,te
'#ntrai, de
#>,ervaiile ulti"e ale !eneti'ii( &e 'are le-
a" '#"entat i n#i ai'i.
Cu" ,e e3&li' E"#ralaF u'i!ail#r in ,erieD
Prin tul>urarea
a''entuat a &er,#nalitii de ti& &,i<#&at.
Individul nu are ni'i #
re"u'are( dei e,te '#ntient de rul &e
'are il deter"in.
Studiile a'e,t#r indivii( arat Ia"e, ?lair(
au relevat e3i,tena unui
de2i'it e"#i#nal. A"i!dala l#r( 'are
r,&unde la e"#ia de tea"(
&reint # ,la> a'tivare. Pr#>a>il( ,&un
analitii 2en#"enului(
'#ndiiile de "ediu i # &redi,&#iie
!eneti' ar &utea , e3&li'e
dev#ltarea l#r &,i<#&ati'.
Neur#>i#l#!ia( neur#eti'a( ,#'i#l#!ia(
2il#,#2ia di,'ut inten, in
&reent de,&re >aele naturale ale "#ralei.
Bin'ent De,'#">e,( 'er'ett#r in tiine
,#'iale( - ne ,&une '
"#rala nu e,te de'at re2uul de a 2a'e
#a"enii , ,u2ere. O
,#'ietate u"an nu ,e &#ate '#n# de'at
da' #a"enii ii
'#ntr#lea &a,iunile.
G'and # tre'ere in revi,t a #&iniil#r e3&ri"(
'#n,tat" # tendin
net de #rientare dar=ini Aa du& 'u" #"ul
nu ,-a n,'ut 'a
ur"are a u ne'e,iti ev#lutive( 'i d#ar 'a un
a''ident al ev#lui ni'i
2un'iile "#rale nu au viat vreun ,en, eti'(
de !e 'elui ,u>liniat de
t#ate '#durile "#rale( 'are au "#i "ai t#ate
reli!iile( 'i au 2#,t
'reate de ,ele'ia natui 'u ,'#& de
'##&erare( de '#ndii#nare a
unui ,u''e8 ,u&ravieuire.
M#rala >i#l#!i' ar anti'i&a de'i "#rala
'ret 'u 'are nu ar avea
ni"i' '#"un.
in t#t a'e,t >i#l#!i," redu'i#ni,t de ,e'#l al
d lea a&are i v#'ea
unui ,#'i#l#! 'are ,ituea la #ri!i un#r
'#"anda"ente "#rale nu
nu"ai ,ele'ia natural i ,ele'ia rai#nal
KRa;"#nd ?#ud#nL.
E,te inad"i, , redu'e" 2iina u"an
e3'lu,iv la '#ndiia ,a >i#l#!
i!n#rand t#tal '#ndiia ,a ,&iritual.
De,2iin" in n#iunea de #".
Ce &#ate inele!e un tanr 'are e,te in,t
du& 'riteriile unei
"#rale dar=ini,teD C "#rala Y atitudinea de
in!duin
'#ndii#nat de &r#&[ intere,e. Cand
intere,ele "ele nu ,unt in %#'(
"#rala inutil. C#nvieuirea ,#'ial e,te
a,i!urat &rin le!e( nu
&rin "#ral.
Nu ,unt( ,u> ni'i # 2#r"( e3a!erat in a'
dedu'ii. Din #&iniile
e3&ri"ate ai'i reult ' "#ral( are # >a
'ultural( 'i d#ar
>i#l#!i'( inand de inter de a ,u&ravieui i
nu de '#"&a,iune( de
edu'aie ,ai >un ,i". Eu inele! de unde
vine a'ea,t E"#ralF
dei de 2il"ele 'u '#=>#;( ad#rate la var,ta
teri>ili," %uvenil( dar
i"i e,te !reu ,-# inele! la nivel univer,il
Un alt un!<i de vedere a,u&ra "#ralei( in
lu"ea "#dern( nu "ai
e3i,t( &entru ' tiina nu ia in '#n,ideraie
"#rala 'retin( ,au
'el &uin a >unului ,i"( 'i di"&#triv( din
intere,e >ine...
2inanate(F,e '#n,tat in &reent( in unele
#ne ale lu"ii( # net
tendin ,'ienti,t "ani2e,tat &rintr-un
r>#i dur de'lanat
i"&#triva reli!iei( r>#i a 'rui "#tivare
e,te u#r de inele, din
a'e,t '#nte3t.
Nu e,te de "irare ' #"ul a '#ntinuat , ,e
"ani2e,te 'a # 2iin
vi#lent( evident( ,u> diver,e 2#r"e i in
!rade di2erite( de la
int#lerana 2a de 'ei 'u 'are ,e 'i#'nete
&e ,trad( &an la
delin'venta "a%#r.
in alt #rdine de idei( t#ate #&iniile ,e
'#ntrai' in &r#&riile
a2ir"aii i ,unt in '#ntradi'ie 'u ulti"ele
de,'#&eriri( in "aterie
de neur#!ene i neur#&la,ti'itate.
Pe de alt &arte( ni ,e ,&une ' ,unte"
ine,trai de la natur 'u
,i"ul e'<itii( ' ave" # aver,iune &entru
,u2erina ,e"enil#r(
dar in a'elai ti"& ni ,e ,&une ' intrea!a
n#a,tr "#ral nu
,ervete de'at intere,ul de a ,u&ravieui. Cu
alte 'uvinte i"i &#t
&er"ite , 2a' #ri'e e,te d#ar in intere,ul
"eu. Sin!ura tea"
tre>uie , 2ie d#ar de a nu intra in vi#rul
%u,tiiei.
M intre> 'ine are intere,ul , !#lea,' de
#ri'e '#ninut ,&iritual
'#"&#rta"entul u"anD Nu e3i,t ,u2i'ient
de "ult vi#len in
,#'ietatea u"anD D#ri" 'u #ri'e &re ,
ave" # %u,ti2i'are
>i#l#!i' &er&etu &entru r>#aiele &e 'are
le &r#v#'"D E,te
tiina( "#ralD M intre>. Nite #a"eni( 'are
,e d#vede,' atat de
inteli!eni in d#"eniul l#r de a'tivitate( , nu
2ie del#' '#ntieni
de '#n,e'inele ,#'iale ale te#riil#r l#rD Sau
,unt 2#arte '#ntieni(
dar ii re,&e't &r#&ria l#r '#n'e&ie0 "#rala
nu e,te de'at
&ul,iunea unui intere,.
Da' >aa &re,taiei n#a,tre "#rale ,e
,&ri%in dl &e !ene( atun'i
e3'lude" r#lul "ediului( al edu'ate A"
di,'utat &e lar! de,&re
'a&a'itatea de "#delai8 'reierului( in 2un'ie
de invare i de
edu'aie. De#ail n#ile de,'#&eriri in
neur#2ii#l#!ia 'reierului aii
'#n,e'in &ra!"ati' de #rdin ,#'ial( in
&ri"ul rand i ,e &are '
e,te in intere,ul u"anitii , &r#"#v" ' 'e
# &#ate a%uta.
Du& #&inia "ea( e3i,t # &arte a lu"ii
tiintil 'u # net tendin
>i#l#!iant. O"ul nu e,te de'at 'e i !ene
i"&u,e de ev#luie( ni
,e ,&une. Ori'at ar &a de ne2#ndat #
e3&li'aie #2erit unui
2en#"en( e,te &re2erat #ri'rei alta( 'are
ie,e din ri!#rile in!u,te
"ateriali,"ului din ,e'#lul al ^l^-lea. Adu'
un ,in e3e"&lu eludat
de a'e,te te#rii. C#n2#r" ulti" '#n'e&te din
2ii'a 'uanti'(
'#ntiina n#a,tr &e a'i#na in ,en,ul d#rit
a,u&ra "ateriei( de'i
a,uZ &r#&riei n#a,tre ,tru'turi( a'tivand ,au
rea'tivand ui !ene
du& 'u" a de"#n,trat in e3e"&lul '#"entat
!t ti'ianul -.
Mura9a"i.
Nu ,unte"( aadar( ,tri't de&endeni de da
n#a,tre !eneti'e.
I!n#rarea laturii n#a,tre ,&irituale &#ate
adu'e de'at i"en,e
&a!u>e in "ulti&lele &lai ale e3i,tenei
n#a,tre.
C#n,tat 'u "are nedu"erire '( in l#' , ,e
%u' 'u 'reierul &r#&riu(
,e 2a'e u d#ar de 'reierul !l# a'ela al
"#dei( al tendinei KtrenduluiL(
indi2erent adevr. O a,e"enea atitudine nu
&#ate 2i de'at
e3&r unei '#n'e&ii ri,'ante i ana'r#ni'e
de,&re via( ,i"te de
a'eea nev#ia &re!nant 'a #"enirea , a''e
la # alt '#ntiin( #
alt ,&iritualitate( 'are ,-# urnei din a'e,t
&un't e3tre" de
&eri'ul#, &entru e3i,tena
CAPITOLUL A
CONTIIN]A DE DINCOLO DE MOARTE
A" 2#l#,it inteni#nat a'e,t titlu( 'are
,u!erea ideea '#ntinuitii
'#ntiinei i din'#l# de li"itele '#r&ului
n#,tru 2ii'.
E,te "#artea d#ar un 2en#"en 2ii' &ur( de
in'etare a tutur#r
&r#'e,el#r ,&e'i2i'e vieii( ,au ,unt i"&li'ate
i # "ultitudine de
2en#"ene( 'e in de # alt 'un#atere( aa
'u" ,u,in t#ate
tradiiile "i,ti'e( 2il#,#2iile ,&irituale
#rientale i t#ate reli!iileD
Ideea ,u&ravieuirii ,&iritului( "ai e3a't a
'eea 'e in li">a%ul
'#"un a 2#,t nu"it E,u2letF( du& in'etarea
vieii tere,tre( ,-a
&er&etuat "ai "ult 'a # 'redin de'at 'a #
'#nvin!ere 2er"(
"#tivat de a2ir"aia '... ni"eni nu ,-a
int#r, de &e lu"ea
'ealalt 'a , ne ,&un 'e e,te a'#l#...
A'e,t ulti" ar!u"ent in'e&e , 2ie 'ltinat
a'u" la tre'erea dintre
"ilenii. Re!re,ia <i&n#ti'( re!re,ia
tran,&er,#nal indu,(
re,&iraia <#l#tr#&i' ,au alte te<ni'i(
,tudiile &rin "i%l#a'e
tiini2i'e ale "#rii 'lini'e( 'are ,unt
e2e'tuate in &reent( &ar ,
ne adu' in2#r"aii '<iar de &e lu"ea
'ealaltF 'a , 2#l#,i" #
e3&re,ie '#n,a'rat.
C#n'e&ia "ateriali,t de,&re lu"e a
de&la,at ideea eternitii( 'a
,tare de ,&irit( in terit#riul ,u&er,tiiei i 'a
ur"are( &re#'u&area
&entru # a,t2el de te" nu
&rea a 2i # de'#raie &e >la#nul #"ului de
tiin( t#ate a'e,tea(
in'er'ri ,&#radi'e( 'u intenii "ai "
ane'd#ti'e( de'at de
i"&li'are tiini2i'( au e3i,tat ii de la
,2aritul ,e'#lului al ^DC-lea
KAl>ert $eine( 6+ Sid!e=i'( 6+@/ .a.L.
?rea( in t'erea &,trat in ,an'tuarul
"edi'ii a,u&ra un#r
2en#"ene ne#>inuite din ti"&ul "# 'lini'e(
# 2a'e &,i<iatrul i
&,i<#l#!ul Ra;"#nd M#' 'u 'artea ,a EBiaa
du& viaF KELi2e
A2ter Li2eF( 6@; inre!i,trand un r,unt#r
e'#u internai#nal nu nur
&entru lu"ea "edi'al( 'i i &entru 'ea din
a2ara ,a.
Cartea lui R. M##d; e,te reultatul unei
'er'el e2e'tuate &e 6A* de
,u>ie'i 'are au traver,at e3&erie0 unei "#ri
'lini'e( nu"it de
atun'i i e3&eriena i a&r#&ierea "#rii(
&re,'urtat NDE.
In'itai de "rturiile 'ule,e de R. M##d;( # ,e
de "edi'i( inde#,e>i
,&e'ialiti in '<irur!ia '#rdu 'are vin "ai
u#r in '#nta't 'u a,t2el
de 'auri( dai 'er'ett#ri de alte &r#2e,ii
K-ennet< Rin!( Mi'<ael
Sa> ?ru'e Cre;,#n .a.L au &u>li'at
reultatele &r#&riil#r 'er'etri.
C#n'luiile a'e,t#r ,tudii &ledea &entru id
e3i,tenei a d#u
re!i,tre de "ani2e,tare a '#ntiine
'#ntiin2ii'a( e3&ri"at in
'#ndiiile de 2un'i#nalit n#r"al a '#r&ului
n#,tru i # '#ntiin
<#l#tr#&3 'u" # nu"ete Stani,lav Cr#2( ,au
in2inita( "ani2e,t
e3tra'#r&#ral( inde&endent de '#r&ul 2ii'(
intr-# di"en,iune a
e3i,tenei( ,-# nu"i" ,&iritual( ,au ter"eni
'#"uni( in a'el
Edin'#l#F.
A" &utea ,&une ' in NDE 2a'e" 'un#ti 'u
# alt 2aet a
'#ntiinei( 'a&a>il de &er2#r"a
in2#r"ai#nale &e 'are 'reierul nu
le &#ate realia. N
&are( aadar( # aventur a '#ntiinei in
terit#rii 'ele,te. Nu"ai '
a'ea,t aventur( da' ,e &#ate irev#'a>il
'#n2ir"a( re&reint
2unda"entul intre!ii e3i,tene in univer,.
Da' tiini2i' nu ,e &#ate de"#n,tra ' NDE
e,te e3&li'a>il &rin
re,#rturi 'e in de 2ii#l#!ia 'un#,'ut a
#r!ani,"ului u"an( atun'i
&reena ,a e,te # &led#arie &entru e3i,tena
a d#u realiti
&aralele i inter'#ne'tate. Una e,te a lu"ii
2ii'e( '#n'ret(
e2e"er( a2lat in '#ntinu tran,2#r"are.
Cealalt e,te # realitate
invii>il( &ri"#rdial i etern( a''e,i>il
,en#riali taii n#a,tre(
nu"ai in '#ndiiile unei '#ntiine "#di2i'ate.
E,te # realitate
e,enial( a'aual( ea in,i a2lat intr-#
'#ntinu tran,2#r"are(
evident( la ,'ara ti"&ului '#,"i'( 'au
2inal a lu"ii '#n'rete(
i"&li'at intr-un in2init &ule '#,"i'.
La n#i in ar 2en#"enul NDE e,te ,tudiat de
&,i<#,#'i#l#!ul I#nel
M#<ar. G'and a&el la e3&li'aiile ,u>tile
ale 2ii'ii a'tuale( I#nel
M#<ar e"ite in )**/ te#ria &ul,aiil#r
'#ntiente
,#n#lu"ini,'ente - in 'are vede !andirea
K'#ntiinaL 'a 2iind
2#r"at din E<#l#!ra"e ,#n#lu"in,'ente
invelite de # und
,#lit#ni'F. Su>linia( de a,e"enea( relaia
'#ntiinei 'u
ar<eti&urile( in'lu,iv 'el al "#rii.
Pr#2. I#n Manat 'reea '#n'e&tul de
&,i<#l#!ie ,iner!eti'
K6@@@L( &entru a e3&li'a dina"i'a ener!iil#r
,&irituale( 'are
Elu'rea i"&reun i '#n'#"itent unele &rin
altele i nu unele
du& alteleF. Pute" vedea( in ,en,ul a'e,t#r
#&inii i"&li'area
'#ntiinei in di"en,iunea ,&iritual ,u!erat
de NDE.
Prin 'reterea 2re'venei >#lnavil#r 'u ,t#&
'ardia' re,u,'itat(
!raie "i%l#a'el#r "#derne e3i,tente( 'rete
i 2re'vena NDE iar(
'a ur"are( i i"&a'tul &r#v#'at#r
&entru '#n'e&iile tiini2i'e a'tuale( ,tarnind
un t#t n8 "are
intere, &entru 'er'etare.
Cea "ai re'ent iniiativ e,te a'eea a
Univer,it S#ut<a"&t#n(
din )**7( 'are i-a &r#&u, un ,tudiu tiini al
'reierului i
'#ntiinei( in'lu,iv al NDE "ani2e,tat ti"&ul
,t#&ului 'ardia'(
>ene2i'iind de '#la>#rarea &e,te e'e
,&itale.
Dat 2iind ,en,i>ilitateaS d#"eniului di,'utat(
,'e&ti'i,"ului
inta"&inat i a un#r rea'ii ,u>ie'tive( i ,e
&are a 2i util ,
"eni#ne '#"&#nena C#"itetul
tiini2i'2#r"at&entrua'e,t,tudiu0/&r#2e,#ri
univer,it in &,i<iatrie
din An!lia i SUA( ali / "edi'i ,&e'iali in
Tera&ie Inten,iv( ?#li
re,&irat#rii( Neur#tiine( d An!lia i Canada.
Un alt ,tudiu( de%a "eni#nat( 'u un '#nini
in2#r"ai#nal 2#arte
d#'t( e2e'tuat du& ri!#rile tiinele "#derne
e,te reultatul
'#la>#rrii 'u "edi'i ,&e'iali in '<irur!ie
'ardi#va,'ular din
An!lia i SUA( de 't Pi" van L#""el
i"&reun 'u ali '#le!i din
Oland( C#n'luiile ,tudiului au 2#,t &u>li'ate
in revi,ta Lana K)**6L
i reluate 'u un '#"entariu "ai e3tin, intr-u
alt arti'#l intitulat
EM#artea 'reierului i tul>urrii '#ntiineiF
KAdv. E3&. Med. ?i#l.(
)**/8 AA*066A-64)L.
L#tul re&reentativ de ,u>ie'i ,u&ui
,tudiulu "et#d#l#!ia
tiini2i' a&li'at( ,in'eritatea real"enl
#ne,t a '#"entariil#r(
'are tre' in revi,t 2r &ar &ri, i&#teele 'e
ar &utea e3&li'a NDE
i '#n'luiil intere,ante ale arti'#lului( ii
#2er( in #&inia n#a,tr(
de#,e>it val#are i 'redi>ilitate.
Du& 'u" a" "ai ,&u,( au 2#,t ,tudiai 44
>#lnavi 'u ,t#&
'ardi#re,&irat#r 'are au 2#,t re,u,'ita
Kreadui la viaL.
Din a'e,t l#t 5)( re&reentand un &r#'ent de
6+ Q au ra&#rtat
trirea de e3&eriene de ti& NDE. In 'eea 'e
&rivete inten,itatea i
'#ninutul e3&erienei( nu"ai 7 Q au avut
triri &r#2unde( re,tul(
d#ar in !rade varia>ile.
Cauele ,t#&ului 'ardia' au 2#,t "ulti&le0
in2ar't "i#'ardi'( #'
ana2ila'ti'( ele'tr#'utare( tentative de ,ui'id(
trau"ati,"e
'ere>rale( <e"#ra!ii 'ere>rale ,au in2ar'te
'ere>rale( intervenii
&entru tu"#ri i anevri,"e 'ere>rale et'.
A reine atenia a,u&ra invalidrii !rave a
'reierului &rin
trau"ati,"e( tu"#ri( <e"#ra!ii( &entru '(
in'iuda a'e,t#r
'ir'u",tane( >#lnavii au avut "ani2e,tri de
'#ntiin dar(
"e"#rie &,trat i &er'e&ie '#re't a
a">ianei in ti"&ul "#rii
'lini'e.
In lu'rarea n#a,tr( 'itat "ai ,u,( a"
&reentat # ,inte a
"ani2e,tril#r 'are au 2#,t ra&#rtate in ,trile
de '#ntiin
"#di2i'at( in'lu,iv in "#artea 'lini'(
2#l#,indu-ne de date 'ule,e
din literatura in d#"eniu( 'at i din ,tudiul
&r#&riu al 'auril#r
intalnite in &ra'ti'a n#a,tr "edi'al.
Mai intai e,te ra&#rtat # e3tra'#r&#raliare(
# ieire din &r#&riul
'#r& 2ii'( &e 'are il vd 'u t#ate detaliile
'#n2ir"ate ulteri#r( 2ie de
dea,u&ra ,a( 2ie de undeva din ,&aiul
re,&e'tiv i ,unt "irai '
#a"enii tre' &rin Eu">raF l#r 2r ,-i
,e,iee. Rea"inte,' ai'i
"rturia di,tin,ului &r#2. dr. Ce#r!e Litar'e9
'are ii vede '#r&ul
intin, &e "a,a de #&eraie i a,i,t la
intervenia la 'are a 2#,t
,u&u,( #2erind ulteri#r t#ate detaliile.
Ceea 'e e,te 'uri#, e,te 2a&tul ' ,u>ie'ii
&ar , nu ,e vad 'u
#'<ii anat#"i'i( naturali. A" relatat "ai
inainte 'aul unei 2e"ei
nevt#are din natere( 'are a ,u2erit #
intervenie '<irur!i'al &e
'reierul 2#arte !rav avariat. N-a tiut
ni'i#dat 'u" arat lu"ina
,au intuneri'ul. Cu t#ate a'e,tea( in ti"&ul
interveniei
'<irur!i'ale( intr in "#arte 'lini' i
de,'rie( la treire( lu"ina din
,ala de #&eraie( in,tru"entele '<irur!i'ale
i <alatele
&er,#nalului. Rin! i Balarin# K6@@+L( Rt>
C##&er K6@@@L '#n2ir" i
ei &rin &r#&riile ,tudii at, date.
i da' EvedereaF( 2r vederea "ediaii
K '#r&ul 2ii'( ine3i,tent
la a'e,te 'auri( e,te r9L '#n2ir"at &rin
"rturiile ,u&er&#a>ile
reali 2t atun'i '#n,e'inele( in &lanul
'un#aterii te#rei' ,unt
de"ne de reinut. in,ea"n ' intervine # al
in,tan( 'are
"edia vederea. Unde ,e inte!ra8 vedereaD
In '#ntiin. Pe 'ale
de '#n,e'in ,e de'tn '( dei 'reierul nu
"ai 2un'i#nea(
'#ntiina e,te " &reent. Prin 'e "ira'#l(
da'( aa 'u" ne
inva tiit "edi'al( '#ntiina( !andirea
re&reint E,e're&
&r#du,ul e3'lu,iv al 'reieruluiD Sunt #>li!at
, revii #>,edanta
intre>are0 '#ntiina are in &ri"ire un 'ilii 'a
in,tru"ent de
e3&ri"are <i' et nune( adi' a'tul ai'i( ,au
'reierul e,te E,t&anulF
'#ntiineiD Aa dr' 'u" a" "ai ,u>liniat(
NDE nu e,te ,in!urul
ar!un& 'are &ledea &entru ,u&re"aia
'#ntiinei i 'are %li , 2ie
,in!ura n#a,tr in,tan 2un'i#nal in 'ele
dl di"en,iuni ale
realitii - vii>il i invii>il.
Bederea e3tra'#r&#ral nu ,e li"itea ili la
,&aiul in 'are ,e a2l
'#r&ul di,&u,( 'i ,tr>ate %\i '#r&urile ,#lide
intalnite. ES&iritulF
>#lnavului 'lt#riiO li>er #riunde vrea ,au
unde e,te atra, KSa>#"(
Bi. 6@@+L.
Stani,lav Cr#2 2a'e #>,ervaia ' a'ea,t
"#dali 66 de de&la,are
i Ede vedere &an#ra"i'F e,te de,'ri, 2e
?ard# T<#d#l KCartea
ti>etan a "#ril#rL( 'are v#r<3lt de
E'a&a'itatea de "i'are
nein!rdit i 'a&a'itatea 'i tre'e &rin
#>,ta'#le ,#lideF.
A'eleai &#,i>iliti de de&la,are ,unt
"eni#n i in alte ,tri
"#di2i'ate ale '#ntiinei( 'u" ar 2i ' indu,e
&rin 9etalar( ,u>,tane
&,i<edeli'e( re,&iraie <#l#tr#&i'( 'rie
,&irituale de'lanate
,&#ntan. Cr#2 il 'itea &e R#>ert M#nr#e
'are i-a de,'ri, in "ulte
'ri e3&eri"entele &r#&rii de 'lt#rie
e3tra'#r&#ral K6@76(
6@+A(6@@/L.
Ma%#ritatea 'el#r revenii la via du& NDE
relatea de,&re
i"a!inea de tunel A&are 'a un ,&aiu in!u,t(
'are de,&arte 'ele
d#u lu"i - 'ea real i 'ea de Edin'#l#F. A"
&utea ,-l
'#n,ider" un 2el de tunel al ti"&ului.
Pa'ienta 'are "i-a relatat trirea unei
e3&eriene de ti& NDE( du&
'derea in !#lul unui li2t( a de,'ri, tunelul
vut 'a un tu> lun!( de
2#r" tr#n'#ni'( 'u 'a&tul "ai in!u,t ,&re
&un'tul de &le'are.
EAvea" in "inte ideea ' tre>uie , "
'<inui , traver,e a'el
tu>. La 'a&tul #&u, a" a%un, intr-un l#' 'u #
lu"in 2#arte
&l'ut i un &ei,a% 'u iar>( 2l#ri i &,ri
'are 'antau. Era" 2#arte
2eri'it a'#l#( &an 'and # v#'e "i-a ,&u, de
"ai "ulte #ri , "
int#r'. ECe 'aui ai'iD ina&#iO N-a ,#,it in'
ti"&ul tuOF. i(
,u&rat( a 2'ut e2#rtul de a ,tr>ate din
n#u tunelul in ,en,
inver,. A%un, a'u" la 'a&tul ,u in!u,t( ,-a
treit de,'<iand
#'<ii &e "#ai'ul ,al#nului unde a 2#,t
internat.
De #>i'ei( la 'a&tul tunelului ,unt
inta"&inai de * EGiin de
lu"inF( &e 'are # ,e,iea ' e,te EGiina
Su&re"F. Ii &ri"ete
'u # i"en, iu>ire i ii i">ie ,-i revad
viaa &rintr-# '#"uni'are
2r 'uvinte. E,te !reu de inele,
'#"uni'area 2r 'uvinte( dar
&er,#nal a" avut # a,t2el de e3&erien
,urvenit ,&#ntan( in
de&lin ,tare de lu'iditate i tiu ' e,te
&#,i>il. intr-# 2ra'iune
de ,e'und inele!i '#ninutul Eunui r#"anF.
Da' in v#r>irea
#>inuit ,e "ai inta"&l , nu inele!i t#t
'e i ,e ,&une( ai'i
t#tul e,te 'lar i e,te in,#it de ,enti"entul
de "are 'ertitudine.
A'e,t Edial#! "ental e,te vut 'a # invitel la
# Eevaluare "#ralF
KS. Cr#2( )**5L a vieii( &ranI 2i e'<ivalentul
E%ude'ii de a&#iF &e
'are ,u>ie'tul a 2a'e ,in!ur( a,i,tand la
intre!ul 2il" al vieii 'u detl
in'redi>ile ale un#r eveni"ente( in 'are a 2#,t
i"&li' 'u er#rile &e
'are le-a ,varit( 'u !andurile( &e 'are 6
avut atat el( 'at i
&re#&inenii ,i. EEra 'a i 'u" eu a avut in
"inte in a'elai ti"& i
!andurile "ele i &e 'el#rlaliF a2ir" un
,u>ie't 'are a traver,at #
a,t2el e3&erien.
ii vd i"&linirile i nei"&linirile din ti"&ul
B$ tere,tre( inele! 'e
a "ai r"a, de 2'ut din &r#!ra" i "i,iunea(
'u 'are au venit &e
lu"e la natere i de tre>uie , ,e int#ar'.
T#i 'ei 'e trie,'
2en#"enul Nl\ 'a&t '#nvin!erea 'ert '
viaa are un r#,t( un ,#l
in 'iuda 2il#,#2iei &ra'ti'e de via 'ultivat
in lu"% "#dern.
Reiau din lu'rarea Inteli!ena "ateriei K6@S
'ateva "rturii 'itate
de Pierre Teil K6@+@L( ale un &er,#ane 'are
au traver,at #
e3&erien tran,&er,#na Iat # relatare a
"edi'ului &,i<iatru
'anadian Ri'<a Mauri'e ?u'9e( 'are ii
de,'rie &r#&ria e3&erien0
EA vut ' t#i #a"enii ,unt ne"urit#ri( '
#rdinea '#,"i e3i,t
intr-# a,e"enea "anier( in'at( neind#ielni'(
t#a lu'rurile
a'i#nea i"&reun &entru >inele 2ie'ruia
al tutur#r( ' &rin'i&iul
2unda"ental al lu"ii( al tutur lu"il#r e,te
'eea 'e n#i nu"i" iu>ire
i '( in 2in8 2eri'irea 2ie'ruia i a tutur#r
e,te a>,#lut 'ertF.
De,&rinde" din a'ea,t "rturie 'ateva din
&ri 'i&iile tutur#r
reli!iil#r i anu"e ideea de eternitate 2iinrii
,u> diver,e 2#r"e
re!iate de alte le!i '#,"ii de'at 'ele de
,#r!inte u"an( le'ia de
iu>ire &e 'are te E'lt#riiF tra"uril#r
'ele,te # &ri"e,' i( in 2ine(
idee ' inteli!ena '#,"i' nu are de'at un
,in!ur el - >inele
2ie'ruia i al tutur#r.
Da' ne a"inti"( a'elai 're il &r#&#vduia
i Ii,u,( 'a i 'u"... ar
2i venit de a'#l#... Dar 'ai l-au a,'ultatD
M#dul in 'are ,u>ie'ii ,unt tri"ii ina&#i
e,te 2#arte di2erit. B#i
reda &entru ilu,trare un 'a relatat &e
Di,'#ver;.
Cil>ert e,te un "edi' dintr-# 'lini' de
Cardi#l#!ie. intr-# ,a">t(
du&-a"iaa( are >ru,' dureri atr#'e
&re'#rdiale. Se,iand ' ,-a
&r#du, un in2ar't "i#'ardi' e3'la"0
ED#a"ne( nu " lua( a" d#i
'#&ii "i'i de 're,'utF. ii &ierde 'un#tina i
e,te internat de
ur!en in &r#&ria ,a 'lini'. I ,e 2a'
inve,ti!aii( i ,e !,e,'
a2e'tri !rave ale arterel#r '#r#nare i ,e
de'ide intervenia
'<irur!i'al i"ediat. in a'e,t ti"&( Cil>ert
,e vede tran,&#rtat
intr-# alt di"en,iune( unde ii intalnete
"ulte 'un#tine( 'are il
intrea> 'e "ai e,te &e P"ant. Se ,i"te
e3'elent i nu "ai are
ni'i # durere. i a&#i ii a&are in 2a Ii,u,
'are ii ,&une0
- Cil>ert( tre>uie , te int#r'i a'a,( &entru a
,&une lu"ii
&reul ,a'ri2i'iului "eu &rin r,ti!nire.
- D#a"ne( eu te-a" ru!at "ai intai , nu "
iei &entru ' a"
d#i '#&ii de 're,'ut( dar a'u" " ,i"t ai'i
aa de >ine ' nu "ai
vreau , " int#r'.
- Cil>ert( tre>uie , te int#r'i.
- D#a"ne( nu "ai vreau , " int#r'.
- Cil>ert( te-a" vinde'at( eti '#"&let
,nt#, i tre>uie ,
te int#r'i &entru a v#r>i lu"ii de ,a'ri2i'iul
"eu i al 2ratelui "eu
Ia'#>.
i atun'i( d'u "are re!ret( ,e treete in
&atul de ,&ital. Ai'i are
in, alte dial#!uri( nu "ai &uin intere,ante.
C<ea" # ,#r i-i ,&une ' tre>uie , &le'e
a'i &entru '... Ii,u, la
vinde'at. S#ra ,e ,&erie( 'rede ' in'e&ut ,
deliree i # '<ea"
&e e2a ,a. Ii re&et a'ee &#ve,te. S#ra e2
anun un "edi' i
iat dial#!ul0
- Grate( vreau , &le' a'a,( Ii,u, "-a
vinde'at.
- Cil>ert( i-a" 2'ut inve,ti!aii i i-a" !,it
'# narele !rav
a2e'tate. Tre>uie , te #&er" de ur!er alt2el
"#ri. Ini"a ta e,te
2'ut &ra2.
- Nu( nu "ai a" ni"i'. M-a vinde'at Ii,u,.
i in 2ata a'e,tei ,ituaii( 'ad la # inv#ial.
"edi'ii( ,-i 2a' din n#u inve,ti!aiile(
re,&e' '#r#nar#!ra2ia( i
da' ,e !,e,' a'eleai leiuni( atui el e,te
de a'#rd ,-l #&eree(
da' nu( , 2ie ei de a'#rd 2ie e3ternat.
i( "ira'#l. La n#ua e3a"inare '#rdul e,te
'#"& n#r"al. i(
>ineinele,( a &le'at a'a,.
S n#t" ' n#r"aliarea '#r#narel#r ,-a 2'
'#ntrar #ri'rei le!i
2ii'e i re!uli "edi'ale in ti"& 'ateva
"inute.
i &#ve,tete "ai de&arte er#ul n#,tru( dr.
Cil>e EDe atun'i a"
,&u, tutur#r &#ve,tea "ea. ?u'uria de '
v#r>it 'u Ii,u, e,te 'u
"ult "ai "are de'at reinerea dK nu v#r>iF.
Pa,t#rul I#,e I!na'ia Gara<( 'itat de Pierre
Teil( a de a,e"enea un
in2ar't "i#'ardi'( a%un!e intr-un terit#i de
lu"in( ,e ,i"te 2eri'it(
2r durerile in,u&#rta>ile8 'are le-a avut "ai
inainte. A&are un
'#n2rate 'a&u'in i >ar>a lun!. Se a&lea'
,&re el &an 'e ii ,i"te
>ar>a Z 2a i-i ,&une0 ESunt 2ratele Le#&#ld(
vin ,-i adu' i "e,a%0
2ratele "eu( e3ilul tu nu ,-a ,2arit( tu vei
"ai ti in' "ult ti"&(
&entru a '#ntinua #&era "ea &e P"ai dar
vei "ai avea in' de
,u2erit. Ai in'redere i 'ura%F.
Reult din a'e,te "rturii ' int#ar'erea in
'#0 e,te trit #&re,iv(
ned#rit. Cand ,e tree,' in '#r& 2#ai
triti( t#i ,unt ,u&rai ' n-au r"a,
Edin'#l#F. Tre>uie , 2ie un
"#tiv 2#arte ,eri#, 'a 'ineva , re!rete ' n-
a "uritO
in a'e,t '#nte3t '#n,tat" ' tea"a de
"#arte di,&are( a'ea,ta
2iind vut in ali ter"eni de'at 'ei teretri(
'a # '#ntinuare a
e3i,tenei ,u> # alt 2#r"( in2init "ai
a!rea>il de'at 'ea
anteri#ar.
Un#r ,u>ie'i li ,-a &reentat i 2il"ul vieii
nu nu"ai tre'ute( 'i i...
viit#are. Iat # "rturie din ,tudiul lui Pi"
van L#""el0 EA"
intalnit nite #'<i 2ru"#i 'are " &riveau 'u
# i"en, iu>ire. Mi ,a
artat atun'i # "are &arte i din viaa "ea
viit#are 'u !ri%a
&entru '#&ilul "eu( # >#al ter"inal a ,#iei
"ele( i"&re%urrile
&rin 'are v#i avea ne&l'eri din vina "ea( la
,lu%> i altele...F.
Nu &#t , nu '#rele a'ea,t "rturie 'u
in2#r"aiile &e 'are le
#>ine de la &a'ienii ,i &r#2e,#rul de
&,i<iatrie ?rian L. Tei,,
KSUAL in ti"&ul edinel#r de tera&ie &rin
re!re,ia i &r#!re,ia
&,i<i' K)**/L. Eveni"ente din vieile tre'ute
,unt &re"i,ele
vieil#r viit#are i a'ea,t avertiare ar 2i util
, # reine" 2ie'are
dintre n#i( da' in ,'e&ti'i,"ul n#,tru
"ateriali,t( # v#" a''e&ta
vre#dat.
Sunt "rturii i de,&re "ui'a an!eli'( ne
,&une Cr#2( dia2an(
'u'erit#are( # adevrat E"ui' a ,2erel#rF(
'u" # nu"ea
Pita!#ra. Pei,a%ul "iri2i'( in 'ul#ri vii(
,edu't#are( iu>irea 'u 'are
,unt &ri"ii( i"&un # ,tare de linite adan'(
de &a'e( &e 'are "i-#
i"a!ine a 2i a,e"enea 'elei de,&re 'are
v#r>ea Ii,u, 'and ,&unea
Ev dau &a'ea "ea 'a , nu vi ,e tul>ure
ini"a i ni'i , ,e
in,&i"anteF. Si"t de a,e"enea # 2eri'ire
'are atin!e inten,itatea
e3taului trit in e3&eri"entele "i,ti'e( #
adevrat >eatitudine.
Starea de >eatitudine( ne ,&une Cr#2( e,te
dat de ,enti"entul de
a tri intr-# inde,tru'ti>il unire 'u #"enirea
intrea! i C#,"#,ul(
'u Du"neeu.
Iat e3&ri"at ai'i ter"enul de Du"neeu.
intalni" in NDE( in t#ate
e3&erienele "i,ti'e 'a i e3&eriena trit
de ?lai,e Pa,'al in )4
n#ie">rie 656 Rea"inte,' relatarea ,a
&r#&rie ,'ri, intr-un >ilet
! du& "#artea ,a( 'u,ut in reverul <ainei0
ETat dre lu"ea nu
Te-a 'un#,'ut( dar eu Te-a" 'un#,'utO ?u'ui
>u'urie( >u'urie i
&lan! de >u'urieOF.
Tre>uie , &re'i" ai'i ' ,tudiul a'e,t#r
,u>ie i"&li'ai in NDE a
'#n,tatat ' tririle l#r nu aveau ni' relaie
'aual 'u ideile i
,enti"entele l#r reli!i#a,e an ri#are ,au 'u
ad"ini,trarea vreunei
,u>,tane 2ar"a' '<i"i'e( 'are ar 2i &utut
in2luena ,i,te"ul
nerv#,.
Senaia de 2eri'ire i de i>vire de #ri'e
dure 2ii' avut anteri#r
e,te atri>uit( in in'er'area de a !8 #
e3&li'aie 2ii#&at#l#!'
an#3iei( li&,ei de #3i!en 'reierului &rin
#&rirea '#rdului i a
re,&iraiei in ti"& "#rii 'lini'e KS.
?la'9"#re( 6@@4L. Cand ,'riu
a'e, randuri i"i vine in "inte # '#"&araie0
'ei 'e au tr8
2en#"enul NDE ne arat un tranda2ir ,u&er>
'u &ete '#l#rate i
&ar2u"ate( in ti"& 'e #"ul de tiin ii ,"ul
t#ate &etalele i ne
arat d#ar ti%a 'u ,&ini ,&unandu-r EA'e,ta
e,te adevrul( nu 'eea
'e veiF.
Re'un#,'( da' intenia e,te #ne,t( a'ea,ta
ei ,ar'ina #"ului de
tiin0 , 'aute adevrul. i 'u a'ea,
intenie v#" '#"enta i n#i
i&#tea de "ai ,u,.
Pe ,ea"a eli>errii de end#r2ine( en9e2alir
d#&a"in( ,er#t#nin
et'. ,-a in'er'at , 2ie e3&li'e "a%#ritatea
2en#"enel#r din NDE.
A'ea,t i&#te ei in #&inia "ea '#"&let
ne2#ndat. in ti"&ul
"#rii 'lini i( de'i( al NDE( du& 'u" ,-a
'#n,tatat &rin inve,ti!ai
de la>#rat#r a'tuale( 'reierul e,te li&,it de
a'tivita ele'tri' i
"eta>#li'. Tra,eul ele'tr#en'e2al#!ra KEECL
in ti"&ul "#rii
'lini'e e,te &lat( # linie i#ele'tri' -
e3&re,ie a ina'tivitii
'#rti'ale. P#tenialele ev#'ate la nivelul
trun'<iului 'ere>ral( in
'are ,unt ,ituai 'entrii de '#ntr#l ai
'ir'ulaiei i re,&iraiei( ,unt
de a,e"enea a>,ente. Dei a" ur"rit
a'e,te a,&e'te in "ai
"ulte ,ur,e( v#i lua dre&t !arant ,tudiul
tiini2i' a"intit al NDE
e2e'tuat de Pi" van L#""el( &u>li'at( a"
"ai ,&u,( in Lan'et
K)**6L - revi,t "edi'al en!le 'u &re,ti!iu
tiini2i'
internai#nal re'un#,'ut i de'i( 'u 'ea "ai
"are an, de
'redi>ilitate.
Tra,eul EEC &lat i &#tenialele ev#'ate
a>,ente la nivelul
trun'<iului 'ere>ral 2a' &arte dintre 'riteriile
,tri'te( ,ta>ilite &rin
le!i internai#nale &entru de'lararea "#rii
unui #r!ani," u"an in
,ituaiile de re'#ltare a #r!anel#r &entru
tran,&lant.
In '#n,e'in( da' te,tele e2e'tuate
evidenia a>,ena
a'tivitii 'reierului in ti"&ul NDE( 'ine "ai
,e'ret end#r2ineD i
ad"iand( &rin a>,urd( ' t#tui ,-ar "ai
de'ela # &reen a l#r(
de 'and a'e,te ,u>,tane "#r2ini'e &r#du,e
de #r!ani," &entru a
,e a&ra de durere( au 'a e2e't i vederea de
lu"ini Ev#r>it#areF(
de tunele( de re"e"#rare a vieii tre'ute( >a
'<iar i viit#areD
i"i &un i "ie # intre>are 'a i 'el#r 'are
atri>uie NDE
end#r2inel#r0 a'e,te ,u>,tane ,unt eli>erate
in'#ntinuu in
#r!ani," de 'tre ,ti"uli( 'are &r#du'
durerea. De 'e nu
!enerea e2e'te de ti& NDE de'at in
'#ndiiile "#rii 'lini'eD
Tre>uie nea&rat , tre'e" &rintr-# "#arte
'a , ne !rati2i'e 'u
e2e'tele l#rDO
i( 'and 'reierul a ,u2erit leiuni !rave( atat
la nivel de '#rte3( 'at
i de trun'<i 'ere>ral( 'u" ,e inta"&l in
trau"ati,"ele !rave( in
<e"#ra!ii( tu"#ri et'( 'e ,u&#rt neur#l#!i'
"ai au '#ntiina i
"e"#ria de 'are ,e 2a'e u in NDED
Gen#"enele din NDE ,unt redate i trite in
'#nI 'in "ult &rea
nuanat 'a , 2ie reultatul unei ,i"Zl ,e'reii
de end#r2ine. Muli
,u>ie'i a2ir" ' li&,ii 'uvintele &entru a
e3&ri"a t#at >#!ia
de i"&re,ii I 'are # trie,'.
Multe din "rturiile din NDE ,e a&r#&ie I
'#n'e&tele 2ii'ii 'uanti'e.
Ti"&ul i ,&aiul ii &iei a''e&iunea '#"un.
Lu"ea &are t#at
adunat intr-,in!ur &un't. T#tul e,te &reent
in a'elai l#' i in
a'el ti"&. O ,in!ur &rivire inre!i,trea un
'#ninut( 'a ne'e,it
#re &entru a 2i redat. De&la,area in ,&aiu
e,te &r#&riu-i, #
de&la,are0 eti a'#l# unde !andeti &#i
vedea 'eea 'e ii
i"a!inei. T#tul ,e inta"&l du &rin'i&iul
n#n-l#'alirii din 2ii'a
'uanti'. CandiZ e,te de a,e"enea
'#n'#"itent in "ai "ulte
&lan6 de#dat. Bei a'iunile din viaa ta
tre'ut '#n'#"itent
!andurile i 'uvintele le!ate de a'ea a'iune(
atat &r#&\ 'at i ale
'el#r 'are au 2#,t i"&li'ai '#n'#"itent(
a'elai ti"&( inele!i i
trieti '#n,e'inele( nu nu"ai( a'iunil#r
,varite( dar i ale
!anduril#r i 'uvintel#r i &ri"ate in a'ele
'ir'u",tane. Bei da'
ai tratat ,e"e 'u dra!#,te( 'u indi2eren ,au
'u ur. C#n'#"itei
a'e,t#r triri( ale &r#&riului eu 'u 'ele ale
'el#rla in'luand i
&reena ta in a"intirile l#r e,te e3&li'8 de
Pi" van L#""el &rin
inter'#ne3iunea 'a"&uri '#ntiinei.
Cu a'e,te inter'#ne3iuni i 'u ,enti"entul
trit NDE ' t#tul nu
e,te de'at un 'a"& de ener!ie in 'are e
in'lu, i 'are te
in2luenea atat &e tine( 'at i &e 'eila
,unte" in &lin 2ii'
'uanti'. in &r#2uni"ea ,a( "ate nu e,te
de'at ener!ie( un va,t
'a"& de ener!ie in a t#tul e,te inter'#ne'tat.
Lu"ea e,te #
unitate '#erent(
'are 2ie'are &arte e,te '#ne'tat 'u t#ate
'elelalte i #ri'e a'iune
e3er'itat a,u&ra unei &ri ,e re2le't
a,u&ra tutur#r.
in 'iuda '#n'e&iil#r 2ii'ii ne=t#niene(
vala>il &an in ,e'#lul al
^l^-lea( in virtutea 'r#ra lu"ea era 2#r"at
din entiti ,e&arate(
2ii'a 'uanti' ne relev # lu"e '#ntinu(
inter'#ne'tat 'aual( in
,en,ul in2luentei re'i&r#'e( >ene2i'e ,au
dunt#are a tutur#r
&ril#r '#"&#nente. La nivel 2unda"ental
e3i,t # n#n,e&ara>ilitate.
Sunte" 'u t#ii &rini in &la,a Univer,ului(
li>eri i
interde&endeni in a'elai ti"&. Li>eri ,
2a'e" 'eea 'e vre" i
de&endeni de '#n,e'inele a 'eea 'e 2a'e".
Ni"eni i ni"i' nu
&#ate e3i,ta nu"ai &rin ,ine. E3i,t" 'a
deter"inare atat &r#&rie(
'at i a 'el#rlali. Du& 'u" a" "ai ,&u,( de
ai'i de'ur!e "area
n#a,tr re,&#n,a>ilitate 2a de ,e"eni( 2a
de "ediul a">iant i
'#,"i'. A'ea,ta &are , ,&un i le'ia &e
'are ne-# d NDE &rin
"rturiile 'el#r 'e le-au trit.
T#ate ,ur,ele v#r>e,' de ,enti"entul de
renatere ,&iritual(
ieind din NDE 'u # n#u viiune de,&re lu"e
i via( du& 'u"
a" di,'utat de%a. Su&ravieuit#rii a'e,t#r
eveni"ente ,e int#r' 'u
# n#u inele&'iune( 'u # n#u >u'urie de a
tri. Giina de lu"in
,au rude( &rini #ri &rieteni de'edai le
relev ,en,ul e3i,tenei
l#r( '#n,e'inele urii i vi#lenei( ale d#rinei
de r>unare 2a de
,e"eni i ,e"ni2i'aia tratrii 'u iu>ire a
intre!ului e3i,tent 'a le!e
2unda"ental a 2iinrii Univer,ului.
Iat # "rturie a unui ,u&ravieuit#r du& #
in'er'are de ,ui'id -
inre!i,trat de &,i<iatrul David R#,en K6@7AL0
EA" re!,it # n#u
,&eran i un n#u ,en, al vieii. A,ta
de&ete &uterea de
inele!ere a "a%#ritii #a"enil#r... A" trit
un ,enti"ent de
unitate 'u t#ate lu'rurile i de identi2i'are 'u
t#i #a"enii. Du
renaterea "ea ,&iritual e"&atie 'u
,u2erinele tu tui 6
Su&ravieuirea "i-a intrit 'redina ' viaa
"ea are I r#,t... a"
devenit '#ntient de relaia "ea 'u Creat#rul
Pi" van L#""el ne ,&une ' a ree3a"inat
,u&l vieuit#rii "#rii
'lini'e 'u NDE la di,tane de ) i + ari a
'#n,tatat # &er,i,ten a
n#ului '#"&#rta"ent in,ui
Un e2e't 'iudat( dar inteli!i>il in '#nte3tul ui
2il#,#2ii ,&irituale( il
'#n,tituie ,enti"entul ' Edin'# e3i,t #
'un#atere a #rdinii
univer,ale( a ,en,ului vie[ &e 'are #"enirea
&are ,-l2i &ierdut
"er!and &e # ' aut#di,tru'tiv( a unui
'#"&#rta"ent e!#i,t( a!rel
i vi#lent( nu nu"ai 2a de ,ine( 'i i 2a de
natur( a'eea
di"en,iune invii>il &are , 2ie in,'ri, t#
#di,eea #"enirii(
in'lu,iv "arile ,ale 'ata,tr#2e det "inate de
inlnuirea un#r
'aue( &e 'are( in virtui li>erului ar>itru( nu
vrea , le evite. S. Cr#2
'itea 'a0 lui Danni#n ?rin9le; '#"uni'at de
el in,ui i"&reun
Perr; i M##d; K6@@AL.
in ,e&te">rie 6@7A ?rin9le; v#r>ea la telei
'and( din 'aua unei
2urtuni( e,te ele'tr#'utat i &ierde
'un#tina. ii revine du& )+ de
"inute la "#r in a'e,t ti"& i ,-au 2'ut 667
revelaii &rivind viit#i
A2ir" Kin 6@@AL ' @A Q dintre a'e,tea i ,-au
adeverit(
"eni#nea 'ateva eveni"ente de%a
i"&linite0 'ata,tn de la
Cern#>al( r>#iul din Orientul Mi%l#'iu(
'ati!a ale!eril#r &entru
&reedinte in SUA de 'tre Eun a't#r( #
i"a!ine de '#=>#; i
iniialele RRF KR#nald Rea!an
Un ,enti"ent intalnit atat in NDE( dar i in a
,tri "#di2i'ate ale
'#ntiinei( e,te 'el de 'ertitudine( realitate
a e3&erienei trite.
E,te ,enti"entul dat de de,'#&erirea(
in'redi>il &entru "intea
n#a,tr( ' &#ate e3i,ta intr-# alt
di"en,iune # lu"e de lu"in(
de 2ru"u,ee( de &a'e( de 2eri'ire( &e 'are nu
le-a trit ni'i#dat la
a'eeai inten,itate in '#r&ul 2ii'( de
de,'#&erire a "i,terului lu"ii(
vut din'#l# de inveliul e2e"er( de
re!,irea ,en,ului vieii i a
'#"uni'rii Sinelui ,u 'u Lu"ina Su&re"(
'u Sur,a.
Din relatarea de "ai ,u, a e3&erienel#r
a&rute in ti"&ul "#rii
'lini'e( 'are la #ra a'tual a devenit #>ie't
de ,tudiu in 'lini'i din
ri 'u in'#nte,ta>il &re,ti!iu tiini2i'( ,e
de,&rind # ,erie de date
'are( '<iar da' nu ,unt ,u2i'iente &entru a
'#ndu'e la '#n'luii
de2initive( #2er t#tui # >a lar! de di,'uii
i i&#tee de lu'ru.
E,te NDEe3&re,ia 2un'i#nalitii 'reierului
in'#n-diii li"it de
via i"&u,e de ,t#&ul 'ardi#re,&irat#rD
A" vut ' i&#tea eli>errii de end#r2ine
&rin an#3ie nu
intrunete '#ndiiile &entru a 2i validat.
S-a ,&u, ' NDE ar &utea a&rea in 2aa de
tre'ere ,&re &ierderea
'un#tinei ,au de revenire a 'un#tinei(
de'i atun'i 'and ar
&er,i,ta in' 2ra!"ente de '#ntiin i
"e"#rie 'a ,u&#rt >i#l#!i'
al a'e,t#r e3&eriene.
S-a veri2i'at &rin te,te 'la,i'e ' NDE a&are
'and a'tivitatea
'reierului a in'etat( de'i ni'i la in'e&utul i
ni'i la ,2aritul
"#"entului de &ierdere a 'un#tinei KS.
Parnia i '#l.( )**68 ?.
Cre;,#n( )**48 Pi" van L#""el( )**/L.
intr-# ,'<e" 2i!urativ 'red ' a" &utea
avea # inele!ere "ai
'#n'ret.
Peri#ada de &ierdere a '#ntientei
Peri#ada de NDE
I"ediat du& #&rirea '#"&let a '#rdul I
#&rete i 'ir'ulaia
,an!elui 'u in,talarea unei i,'l& !l#>ale a
'reierului. M#nit#riarea
a'tivitii eletr '#rti'ale ,e 2a'e &rin EEC(
'are ii "ani2e,t alu&
"edie du& 5(A ,e'unde i a%un!e la linia de
er# in d ,e'unde K$.
Ciute .a.( 6@@*8 T. I. L#,,a,#( 6@@) 'iti%i Pi"
van L#""eL )**6(
)**/L.
Ca ur"are a a'e,t#r deter"inri ,tudiate
"i%l#a'e "#derne ,e
&#ate '#n'<ide '( in "#"ri i"&li'rii
'#ntiinei i "e"#riei in
NDE( 'reierii "ai e,te 2un'i#nal. Arat 'a un
'#"&uter ,'#ilt &ri(
,&une in,&irat Pi" van L#""el i 2#r"u& "ai
de&arte '#n'luii
,ur&rint#are &entru '#n'e% tiini2i'e
a'tuale de,&re n#i.
Da' 'reierul e,te "#rt( du& 'u" reuli Y
a'e,te ,tudii(
in,ea"n ' e3&eriena din ti"&ul n" 'lini'e
nu "ai e,te a
'reierului( 'i a '#ntiinei. A'%e #&inie #
i"&rtete i S. Cr#2
K)**5L i "ulii '#"entat#ri.
Cu" &#ate 'ineva , 2ie '#ntient( 'and 'rt2'
e,te "#rt( ,e
intrea> L#""elD Pentru a avea # e3&li2t
,&une el( 'u un "are
'ura% i de"nitate &r#2e,i#nal &entru un #"
de tiin( tre>uie ,
renun" la '#n'e&ia tradii#nal a tiinei
a'tuale '#n2#r" 'reia
'#ntiina i "e"#ria ii au ,ediul in 'reier.
E,te # '#n'e&ie
nede"#n,trat tiini2i'( 'i dedu, &rin
ar!u"ente indire'te. i din
n#u( a'eleai #&inii ,unt ,u,inute i de
Stani,lav Cr#2 du& A* de
ani de e3&eriene tran,&er,#nale( in 'are ,-au
ve<i'ulat in2#r"aii
de,&re eveni"ente &etre'ute in alte &eri#ade
i,t#ri'e( '#n2ir"ate
ulteri#r d#'u"entar i a2late in relaie
'aual 'u ,u2erina a'tual
a &er,#anel#r i"&li'ate.
C#ntiina lu'rea inde&endent de '#r& i
e,te 'a&a>il ,
realiee &er2#r"ane de 'are 'reierul nu
e,te a&t. i e,te
e3&li'a>il , 2ie aa. Creierul e,te li"itat in
ti"& i ,&aiu in ti"&
'e '#ntiina &are , 2ie e3tin, la Univer,(
2r li"ite de ti"& i
,&aiu( a adu!a eu.
C#ntiina( ,&une Pi" van L#""el( &#ate
lu'ra in alt di"en,iune(
'#ntrar '#n'e&iil#r n#a,tre '#nveni#nale. In
a'ea di"en,iune ,e
&#ate '#ne'ta 'u 'a"&ul '#ntiinei &r#&rii
'a i al alt#r entiti.
Sunt inter'#ne3iunile univer,ale ale
'#ntiinei.
C#ntinuandu-i di,'ur,ul anteri#r( L#""el
'rede ' a'tivitatea
reelei neur#nale in "#"entul !andirii
-2en#"en evideniat
inde#,e>i !raie RMN2( nu e,te # d#vad
#>li!at#rie ' !andirea
e,te i &r#du, la a'e,t nivel. Nu e,te #
de"#n,traie tiini2i'
2'ut in a'e,t ,en,. i '#ntinuand a'ea,t
idee( &entru a 2i "ai
'lar( v#i adu!a ' n#i nu 'ule!e" &rin
ele'tr#ii din 'reier de'at
nite &#teniale ele'tri'e( 'are 'ir'ul &rin
2i>rele nerv#a,e( a%un!
la 'reier i ,unt de'#di2i'ate in ,enaii de
'ald( re'e( ,unet( lu"in
et'. intrea!a lu"e de ,ti"uli ,e #&rete la
&#rile re'e&t#ril#r
,ituai la di,tan 2a de 'reier. Sti"ulii ,unt
'#di2i'ai in 'urent
ele'tri' "#dulat in 2re'ven( 2#r" ,u> 'are(
in ,2arit( a%un! la
'rY\ unde ,unt de'#di2i'ai in 'eea 'e au 2#,t
iniial - 'uvi ,unete(
i"a!ine et'. In linia 2rant( 'are e,te e3&r
a'tivitii ele'tri'e a
'reierului( nu e,te ni'i # an,a a ,e,ia un
!and( un 'uvant( #
i"&re,ie( da' vreri 2a'e" u de "intea
n#a,tr. i t#tui(
'#ntiina Etie tradu' a'e,te ,e"nale
ele'tri'e in >#!ia de
in2#r" ,enti"ente( i"&re,ii( 'are de2ine,'
univer,ul n# &,i<i' i
intele'tual. ti" i 'u" ,e &r#du' a'eti 'un
'are traver,ea
in'#ntinuu ,i,te"ul n#,tru ner ti" "ulte
de,&re '<i"ia ,a(
de,&re ,u&#rtul anat#i de,&re !enea ,a
e">ri#nar. Dar nu ti"
la 'e nivt inte!rea '#ntiina0 at#"i'(
"#le'ular( 'elular. i at' i
"#le'ulele i 'elulele ,unt in '#ntinu
,'<i">are. 6 un an ave"
de%a in n#i # !arnitur '#"&let n#u de at'
"#le'ule i 'elule.
C#ntiina n#a,tr &are , r"an a'eeai.
Cu" ,e 2a'e tran,2erul
de in2#r"aie de la at#" la altul( de la #
"#le'ul la alta( de la #
'elul vela una n#u( da' 'ea n#u nu ,-a
n,'ut( 'and 'ea vt
de%a a "uritDO i-# la, &rin te,ta"entDO
intre>area i e,te vala>il
i &entru neur#nii din <i&#'a"&( 'are I
,u&#rtul "e"#riei.
Ni'i 'u '<i"ia 'reierului nu ,t" "ai >ine.
"ai ,&u,( #ri'e rea'ie
'<i"i' e,te unive't#rial( arY ,en,
unidire'i#nal( dar !andirea
e,te &lurive't#r i '<iar '#n'#"itent
ade,e#ri. Sunt antrenate
,i"u "ai "ulte 'ir'uite nerv#a,eD Pr#>a>il(
dar nu"ai de i ave"
nev#ie( 'el al ideii &e 'are # ur"ri".
E,te 2r ind#ial ' in 'ea "ai "are &ar
ti"&ului ne "#>ili"
2ii' i "ental din &r# iniiativ( la # intenie.
A 'ui e,te intenia( a
"ea SI 'reieruluiD Cu" &#ate 'reierul ,
ai> # iniiativ 'a eu ,
vreauD i atun'i unde e,te ,ediul inteniei
eului "euD i 'ine ,unt euD Tre>uie , ad"it
' eu nu &#t 2i de'at
'#ntiina "ea( 'are !uvernea 'reierul
"eu( ,e e3&ri" &rin el(
dar nu ,e identi2i' 'u el i nu ,e li"itea la
el. C#ntiina( 'red
eu( e,te in,tana 'are diri%ea a'tivitatea
'reierului atat
'#ntient( 'at i in'#ntient. C#ntiina ii
,ele'tea reelele
neur#nale( &rin 'are tre>uie , ,e e3&ri"e i
'red ' ale!e i
'<i"ia( de 'are are nev#ie &entru a ,e
e3&ri"a. Aa ne-a" &utea
e3&li'a( ,&re e3e"&lu( "edi'aia di2erit din
de&re,ie. E,te in'
#>,'ur e3&li'aia anti'i&rii r,&un,ului
reelei neur#nale a'tivat
de intenie ,au ,ti"ul e"#i#nal( 'a i 'u" ar
avea un
E&re,enti"entF KD. I. ?ier"an( )**)L( 'a i
'u" ,-ar '#n2runta
d#u in,tane0 '#ntiina i reeaua
neur#nal a'tivat...
Craie '#ntiinei ave" # i"a!ine a lu"ii
'#erent( liniar i nu
,e'venial( aa 'u" e,te &er'e&ia( nu
,in'#&at( int#rt#'<eat i
intreru&t( aa 'u" e,te ,u&#rtul ,u
anat#"i'. Ave" # i"a!ine
'#l#rat a lu"ii( dei at#"ii n-au 'ul#are( nu
,unt ni'i 'ali( ni'i
re'i( nu &r#du' ni'i !anduri( ni'i ,enti"ente(
'i d#ar '#n2i!uraii
anat#"i'e. E3&li'aia 2#r"rii de ,i,te"e( a
'r#r 2un'i#nalitate
re&reint "ai "ult de'at in,u"area &ril#r
'#"&#nente( nu
&#ate e3&li'a !andirea. E,te # ,i"&l
a2ir"aie( 2r ,u,inere
'#n'ret. Stru'tura nu e,te # '#ndiie
,u2i'ient &entru a e3&ri"a
viaa i !andirea. Ti"& de 4 "inute( du&
in'etarea vieii( t#ate
'elulele n#a,tre( in'lu,iv neur#nii ,unt in'
vii. Ce li&,ete &entru a
adu'e viaa ina&#iD T#'"ai viaaO
Or!ani,"ul n#,tru e,te un an,a">lu de "ulte
"iliarde de 'elule
'u i "ai "ulte "iliarde de rea'ii &e
,e'und( du& 'u" ,-a "ai
,&u,. Iar in t'erea re&au,ului "eu( nu a,'ult
de'at... t'erea( nu
aud i nu ,i"t( ,au 'el &uin( in "#d n#r"al
nu ar tre>ui , ,i"t
ni'i una din "iliardele de "iliarde de rea'ii I
'elulele "ele.
C#ntiina e,te 'ea 'are '#n2er '#erel
2un'i#nal a a'e,tui i"en,
an!rena% 2un'i#nal. L#"% 'rede ' rea'iile
'<i"i'e i in2lu3ul
nerv#, nu '#n,trl de'at E'ruiiF '#ntiinei
i ai "e"#riei.
C#ntiini "e"#ria( ,e intrea> el( ,unt
&r#du,ul ,au re&rel
"#di2i'rile '#ntinuie ale 'a"&uril#r de
2#t#niD Pe 2#t#nii E'ruiiF
'#ntiineiD R#!er Penr#,e K6@@5L Y de
&rere( &rivit#r la 'reier( '
e,te in,u2i'ient &entu e3&li'a '#ntiina.
A'eeai #&inie # are i
Si"#n ?er9#6 K6@@7L( 'are a2ir" ' intrea!a
"e"#rie a unei vieZ
'#ntiina nu &#t 2i ,t#'ate nu"ai in 'reier.
E3&erienele din ti"&ul "#rii 'lini'e( ,&un
'#"entat#rii( &un in
"are di2i'ultate tiinele a'ru da' v#r ,
e3&li'e '#ne3iunile
'#ntiinei 'u 'ea a u &er,#ane de'edate(
'are &#t tran,"ite
in2#r"aii( al 'i% '#ninut e,te '#n2ir"at de
NDE. E,te di2i'il de a
e3&l\ in ulti"a in,tan( &reena #ri'rei
in2#r"aii re'e&6 in
'#ntiin( intr-un "#"ent in 'are 'reierul nu
2un'i#nea. Un
,'urt e3e"&lu.
in ti"&ul NDE un ,u>ie't din l#tul lui Pi"
L#""el ,e intalnete 'u
un ne'un#,'ut 'are a venit inta"&ine. ii
,&une ' e,te tatl ,u(
'are "uri,e in ri inainte 'a ,u>ie'tul , ,e
na,'. I ,e arat "ai
tai 2#t#!ra2ia a'e,tuia i # identi2i' 'u
&er,#ana intalnit NDE.
In2#r"aia era de'i '#re't.
tiina tre>uie( "ai "ult( are #>li!aia , e3&
'u" ,e inre!i,trea
a'e,te in2#r"aii intr-# "e"#ri # '#ntiin
2r 'reier i de unde
vin a'e,te in2#r" Cea "ai ,i"&l e3&li'aie
'#n,t in ne!area
2en#"en in 'iuda tutur#r evidenel#r ,au in
eludarea l#r. "are
<atru a re'enat intr-# 'arte t#ate de,'#&er
i inveniile 'a avi#nul
i altele( 'are au 2#,t ne!ate a'ade"iile
'r#ra le-au 2#,t &r#&u,e.
i &entru a In'<eia #&ti"i,t a'e,t 'a&it#l 'u
i"&li'aii
e3tra#rdinare( nu nu"ai de #rdin '#!nitiv( 'i
i tiini2i'( ,#'ial i
,&iritual( ,e &#ate ,&une ' ,e #>,erv #
tendin #&ti"i,t de
a&r#&iere a un#r #a"eni de tiin de
terit#riul ,en,i>il i ,u>til al
ulti"ei n#a,tre 'lt#rii.
A" 'ertitudinea ' a'u"ularea 2a&tel#r( a
datel#r de #>,ervaie
din a'e,t ,&aiu invii>il( va 2#ra in 'ele din
ur" &#rile
'un#aterii , ,e de,'<id ,&re di"en,iunea
,&iritual( ne'e,ar
rede,'#&eririi de 'tre 2iina u"an a Sur,ei
,ale i a ,en,ului
e3i,tenei ,ale.
CAPITOLUL 5
LEC]IILE PSI$OLOCIEI TRANSPERSONALE
P,i<#l#!ia 'la,i' ,e #'u& de ,tatutul
&reent al unei &er,#ane(
evideniind &rin te,tele de 'are di,&une IR-ul(
ER-ul(
te"&era"entul( tendinele( &redi,&#iiile(
"e"#ria( atenia et'.
E3a"inarea &er,#anei ,e 2a'e in '#ndiiile
unei '#ntiine n#r"ale.
E3i,t in, i # "#dalitate de e3a"inare in
'#ndiii de ,tare
"#di2i'at a '#ntiinei.
Stani,lav Cr#2( &r#2e,#r( 'er'ett#r in
d#"eniul &,i<iatriei( ,ta>ilit
in SUA( unul din 2#ndat#rii A,#'iaiei
Internai#nale Tran,&er,#nale(
i-a dedi'at intrea!a a'tivitate de &e,te A*
de ani ,tudiului 'lini' i
de la>#rat#r al "ani2e,tril#r( 'are a&ar in
ti"&ul ,tril#r
"#di2i'ate ale '#ntiinei. E,te 'reat#rul
"et#dei de indu'ie a
a'e,t#r ,tri &rin re,&iraia <#l#tr#&i'
K6@@)L de unde i
denu"irea de ,tri <#l#tr#&i'e. Nu"er#a,ele
lu'rri tiini2i'e i
"#n#!ra2ii( in 'are ii &reint reultatele i
'#n'luiile ,ale( ,unt
'#ntri>uii "a%#re i #ri!inale in i"&unerea i
dev#ltarea
&,i<#l#!iei tran,&er,#nale.
Te<ni'a re,&iraiei <#l#tr#&i'e( in,#it de #
"ui' ,&e'ial
,ele'tat( e,te lar! utiliat in '#ndiii de
la>#rat#r in intrea!a
lu"e( in'lu,iv la n#i in ar.
Da' e3a"enul &,i<#l#!i' 'la,i' re&reint #
"et#d de e3&l#rare
&rintr-# ,e'iune verti'al a ,tatutului &,i<i'
a'tual( "et#dele
&,i<#l#!iei tran,&er,#nale
re&reint # in'ur,iune &e #ri#ntal( 'are
tran,ali a'tualitatea
&er,#anei re,&e'tive re!re,and intli tre'ut
an'e,tral inre!i,trat
&r#>a>il( 'u" ,&unea Iuni ar<eti&urile din
in'#ntient.
Cu #'aia trainin!ului e2e'tuat la n#i in ar
la a,i,tat la
"ani2e,tri in'redi>ile trite de unele &er,Y\i
in ,tare de '#ntiin
"#di2i'at.
Ceea 'e 2ra&a era in &ri"ul rand 'ara'terulZ
ne#>inuit0 !e,turi(
"i'ri( '#nt#r,i#nri i atitvi
anti!ravitai#nale ale '#r&ului( triri
#niri'e ,au e3t' in,#ite de # "i"i'
ade'vat. T#ate a'e,tea au
'i un ,en, a>ia la ,2aritul edinel#r 'and(
2ie'are dinar i"&li'ai(
au detaliat e3&erienele trite. S&re e3e"&l
&er,#an 'are i-a
d#rit( dar nu a &utut avea '#&ii( a r ,i">#li' #
natere 'u "ulte din
"ani2e,trile 'un#,i ale travaliuluiO
Gru,trarea de a nu avea '#&ii(
re2ii in in'#ntient a 2#,t &ur%at( derulat(
eli"inat I deter"inarea
unei nateri ,i">#li'e. Ali ,u>ie'i ii vut
&rinii ,au >uni'ii
de'edai venind ,&re ei i dai i le ,2aturi utile
&entru via( alii au
2#,t inta"&inai 6 entitate de lu"in i in 2aa
'reia au avut triri
e3ti ,au !e,turi de ,"erenie i de in'<inare.
in #&era ,a( Stani,lav Cr#2 relatea ev#'i de
,'ene EtriteF de
elevii ,i in ali ti"&i i,t#ri'i( I tran,!re,ea
>i#l#!ia l#r a'tual.
Eveni"entele ev'l i 'are au 2#,t inre!i,trate
d#'u"entar( au &uti
'#n2ir"ate( altele viau in, e&#'i rev#lute
din i,l Terrei. E,te
intere,ant ' "ulte din eveni"entele t%
atun'i aveau # relaie de
ti& 'aua-e2e't 'u a2e'tul a'tuale ale
&er,#anel#r i a'e,te
'#n,tatri i-au &e% lui Cr#2 , #>in vinde'ri
ale un#r >#li &,i<i'e
!rai , e"it i&#tee &r#&rii &rivind i,t#ria
#"ului in diil '#ne3iune
'u 'ea a C#,"#,ului i 'u >i#l#!ia ,a.
Eveni"entele 'u i"&a't
a,u&ra &,i<i'ului u"an &ar , la,e en!ra"e
indele>ile in
,tru'turile ar<eti&ale in,'ri,e in
,u>'#ntientul n#,tru i ,
!eneree # &at#l#!ie a 'rei #ri!ine e,te
di2i'il de ,e,iat de
"edi'ina 'la,i'. tiina a'ade"i' nu are
in,tru"entele ne'e,are
'uanti2i'rii l#r i( in '#n,e'in( ad#&t #
atitudine de i!n#rare ,au
de ne!are. Dar e3i,tena l#r( du& 'u"
vede"( e,te relevat ,u> #
2#r" ,i">#li' la nivelul '#ntiinei
<#l#tr#&i'e( du& 'u" #
nu"ete Stani,lav Cr#2.
Sunt 2#arte i"&#rtante de reinut tririle
relatate de "uli ,u>ie'i
a2lai in re!re,ie &,i<i'( triri 'are a"inte,'
de e3&erienele
"i,ti'e( de e3&eri"entele din ti"&ul ,tril#r
"#di2i'ate ale
'#ntiinei indu,e 2ar"a'#'<i"i' i de
e3&erienele din ti"&ul
"#rii 'lini'e KNDEL. in t#ate a'e,te
e3&eriene ,unt &reente
,enti"entul de unitate( de '#nt#&ire
'#ntient 'u intrea!a
ener!ie a Univer,ului( intalnirea 'u # 2iin de
lu"in( ,enti"entul
de >eatitudine( de 'ertitudine a e3i,tenei
unei alte realiti de'at
'ea "aterial( # realitate ,&iritual.
E,te ,e"ni2i'ativ( &entru inter&retarea
a'e,t#r relatri( 2a&tul '
nu ,-a re"ar'at ni'i # in2luen a '#n'e&iil#r
reli!i#a,e ale a'e,t#r
,u>ie'i a,u&ra '#ninutului triril#r l#r. De
alt2el( da' e,te
adevrat ' "uli ,u>ie'i 'u # "#tivaie
&r#2und reli!i#a,( au
avut e3&eriene "i,ti'e( a'ea,ta nu e,te #
'#ndiie #>li!at#rie(
2iind a''e,i>ile in '#ndiiile '#ntiinei
"#di2i'ate( 2r i"&li'area
reli!i#a,( aa du& 'u" v#" vedea "ai
de&arte.
C#n'luiile ,tudiil#r lui Cr#2 ,unt '#n2ir"ate
de "uli ali
'er'ett#ri 'a -ennet< Rin! K6@@@L( ?ru'e
Cre;,#n K6@@+L( Stanle;
-ri&&ner K6@@5L .a.
A,e"enea tutur#r 'el#r 'are ,-au '#n2runtat
'u di2i'ultatea de a
e3&li'a reultatele a'e,t#r e3&eriene( &rin
'#n'e&tele a'tuale ale
tiinei( S. Cr#2 ,u>linl ne'e,itatea de
reviuire a "#dului n#,tru de
inele!e naturii '#ntiinei( a relaiei 'u
'reierul i "ateria.
Se tie ' n#i %u'" un r#l in i,t#ria lu"ii 2al
'are( 'el &uin a'u"(
di,&unand de # alt 'un#aterii tre>ui , ne
a,u""
re,&#n,a>ilitatea.
Biiunea ,i"&li,t( de ,e'#l al ^l^-lea a,ii
"ateriei &are , 2ie
de&it. Studii( 'are vin din ,ur,l # ate,tare
tiini2i'( in'e& ,
dea 'ati! de 'au ,&iritO in di,&uta 'u
"ateria.
Du& 'u" a" e3&li'at in 'a&it#lul &re'edent
a2ara e3&erienel#r
din ti"&ul re!re,iei &,i<i'e indl e3&erienele
din ti"&ul "#rii
'lini'e &ledea in a#l ,en,( &entru e3i,tena
unei di"en,iuni
,&irituale ete% 'are tran,'ende e2e"eritatea
'#ndiiei tere,tre.
?rian L. Tei,, e,te &r#2e,#r de &,i<iatrii
Centrul Medi'al M#unt
Sinai din Mia"i. El e,te auti% "ai "ult#r
lu'rri in 'are de,'rie
e3&eriena i reuli ne#>inuite #>inute in
&ra'ti'a tera&euti'
&rin "ei de re!re,ie i de &r#!re,ie
tran,&er,#nal.
Ple'and de la &re"i,a '( in eternitatea ti"&
#"ul triete #
,u''e,iune de viei( in 'are ,e &,tr
e3&eriena a'u"ulat de la #
via la alta( in'r'a in2#r"ai#nal a uneia
'#ndii#nand &e
'elelalte( nu"ai 'a de,tin >i#l#!i' i ,#'ial i
'a ev#luie ,&irit dar
i 'a &at#l#!ie( ?. L. Tei,, 2#l#,ete re!re,ia
&,i &entru a a%un!e la
'auele din tre'ut ale ,u2er a'tuale.
Si"&la ev#'are( adu'ere in '#ntiina a'i a
a'e,t#r 'aue( ,&une
Tei,,( e,te ,u2i'ient &ent indu'e
vinde'area. Mai "ult( &r#!re,ia
in vieile viii ale &a'ienil#r ,i ii &er"ite lui
Tei,, , EvadF variai%
e3i,teniale( 'are ,unt deter"inate de
'#nduita din 6 a'tual.
A'ea,t a>#rdare t#tal ne#rt#d#3 in ra&#rt
de "edi'ina 'la,i' i
de tiina #2i'ial ne adu'e in atenie
a'tivitatea '#n'ret a unui
"edi'( #" de tiin i &ra'ti'ian 'u
reultate &al&a>ile 'e nu &#t 2i
ni'i ne!ate i ni'i i!n#rate. tiina a'tual ii
r"ane 'a i lui
Stani,lav Cr#2( indi,'uta>il dat#are 'u #
e3&li'aie la 'are # #>li!
re,&e'tul &entru ,ine i adevr.
De alt2el( &r#2e,#rul Tei,, in,ui a 2#,t
in!ri%#rat de i"&a'tul &e
'are il v#r avea de,'#&eririle ,ale a,u&ra
tiinei a'ade"i'e. Reiau
"rturi,irea ,a0 EEra" entuia,t( ui"it i
in2ri'#at. Cine #are "
va 'redeD Oare 'redea" eu in,u"iD Era"
ne>unD... Mi-era tea"
' v#i 2i e3'lu, din '#"unitatea &,i<iatri'(
dar era" din 'e in 'e
"ai ,i!ur ' 'eea 'e ,'ria" era adevrat.F
KSa"e S#ul( Man;
?#die,( )**/( tradu, la editura G#r W#u( in
)**5 - A'elai ,u2let(
"ai "ulte tru&uriL.
Per,#nal( ,unt '#ntient( ' t#t 'eea 'e nu ,e
in,'rie in d#!"a
tiinel#r a'ade"i'e( ,unt '#n,iderate ,i"&le
a>eraii( 2anteii. i
&entru "ine ,unt de inele,. Ni"eni nu &#ate
inele!e # n#iune(
un '#n'e&t( nu &#ate e2e'tua # #&eraie
"ental( da' nu di,&une
de !ena ne'e,ar. E,te indi,'uta>il '
in2#r"aia in d#"eniul
,u&u, di,'uiei e,te # '#ndiie ne'e,ar( dar
nu ,in!ura.
Predi,&#iia &entru un d#"eniu ,au altul de
'un#atere
&re,u&une i un ,u&#rt >i#l#!i'( e3&ri"at &rin
reelele neur#nale
ne'e,are. in'linaiile ,&re literatur( 2il#,#2ie(
"ate"ati' et'. ,unt
de&endente de a'e,te reele neur#nale a&te
, &r#'e,ee a'e,te
in2#r"aii.
i &entru ' !,e,' in 'artea lui Tei,, #
"inunat '#ne3iune 'u
2en#"enul Ii,u, '#"entat i ai'i( v#i reda
'#ninutul unei re!re,ii
&,i<i'e la 'are ,-a ,u&u, el in,ui i al altei
edine de re!re,ie
indu, unei &a'iente r#l#,indu-"( de
lu'rarea a"intit "ai
inainte.
Cu )*** de ani in ur" era 2iul unei 2a"ilii
>#t din Ale3andria. ii
&l'ea , 2re'ventee &e e,enieni i9 !ru&uri
,&irituale( 'are triau
&rin !r#tele deerll dintre E!i&t i Iudeea.
Intr-# a,t2el de 'lt#rie
intair9 un tanr 'u # var,t "ai "i' de'at a
,a i 2#arte inteli%2e
Au "er, i"&reun in viit la a'e,te !ru&uri
,&iriti ti"& de # lun
d#r"ind ,u> 'erul li>er. Tanrul int%l i-a
in,uit "ult "ai re&ede
invturile a'el#r !ru> ,&irituale de'at 'el
'e il intru'<i&ea &e
aut#rul a,ti.
Ti"&ul a tre'ut. Aut#rul a devenit un invl
&rin "#tenirea de la
&rini( un #" >#!at. A%uni tariu 'u tre>uri
in Ieru,ali"( a2l de
un ra>in 'are a/ "are in2luen a,u&ra
#a"enil#r. L-a vut a&#i
'#l &e dru"ul ,&re C#l!#ta. A realiat ' e,te
ve'<iul &rieten. Era
&rea tariu 'a ,-l "ai &#at a%uta. Di,&u %
in, de &#,i>iliti
"ateriale i-a a%utat ulteri#r &e di,' i ,i i
2a"ilia lui li,u,.
E,te intere,ant ' a'elai e&i,#d e,te vui
re!re,ie <i&n#ti' atat
de Tei,,( 'at i de # &a'ie% ,a( Bi't#ria( 'are
e,te 2ii'ian( "e">ru
al A'adZ de tiine i l#'uiete in Man<atan.
Ea are # &#
,ur&rint#are.
Are var,ta de A* de ani i e,te !rav >#lnav d
"uli ani de un
'an'er al '#l#anei verte>rale 'u ' "ari( &e
'are le a"eli#rea 'u
,u>,tane "#r2ini'e
Re'ur!e i la trata"entul &rin "et#da de re8
<i&n#ti' a dr. Tei,,.
i iat 'e relatea in ti"&ul ,trii de re(
indu,0
Tria lan! Ieru,ali" &e ti"&ul lui li,u,. E
ran ,ra'( van%#,( dar
>land( ,en,i>il 2a de anini &,ri. Avea #
'a, de le"n la
"ar!inea unui drui 2a"ilie '#"&u, din el(
,#ie i # 2ii'. Gii'a de
atun'i e,te &r#&ria 2ii' de a'u" a Bi't#riei.
intr-# i !,ete in dru" # turturea 'u ari&a
rnit. Se aea in
!enun'<i &entru a-i veni in a%ut#r( dar in
a'elai ti"& &e dru"ul
re,&e'tiv tre'ea un 'ar r#"an din !arda
&alatului( iar 'ei 'e
'#ndu'eau 'arul au 2#,t deran%ai de 2a&tul
' a'el #" ,i"&lu
,ttea in dru"ul l#r. L-au l#vit 'u 2urie
2ra'turandu-i "ai "ulte
verte>re( i-au dat 2#' 'a,ei i i-au u'i, ,#ia
i 2ii'a.
R"ane un in2ir" 'are ,e de&la,a !reu d#ar
'u ,&ri%inul unui
>a,t#n. in2rant "#ral i 2ii' ,e a'iuea &e
lan! te"&lul din
Ieru,ali"( <rnindu-,e 'u le!u"ele &e 'are i
le 'ultiva ,in!ur.
intr-# i aude de,&re un ra>in( 'are v#r>ete
"uli"il#r i vinde'
>#li !rele. Dei ,e de&la,a !reu( a 2'ut t#tui
un dru" lun! &entru
a a,i,ta la Predi'a de &e Munte.
Arta 2ii' atat de ru in'at 'ei de lan! ra>in
l-au alun!at. S-a
a,'un, du& un tu2i. Ii,u, K,au We,<ua 'u" i
,e ,&unea in li">a
ara"ai'L il vede i 'u # "are '#"&a,iune l-a
&rivit in #'<i
,&unandu-i0 ENu &le'a de&arteOF. Du&
a,'ultarea &redi'ii ,e
int#ar'e in 'alea lui 'u ,u2letul "an!aiat de
&rivirea &lin de iu>ire
a lui Ii,u,.
A d#ua #ar l-a rit &e Ii,u, ur'and dealul
C#l!#tei '<inuit i
in,etat ,u> &#vara !rea a 'ru'ii de le"n.
indurerat( in'ear' ,-i
#2ere # >ati,t i">i>at in a& &entru a-i
u"ei >uele. Dar Ii,u,
tre'u,e de%a de el 'and l-a &rivit &e a'e,t >iet
ran 'u # Ein2init
'#"&a,iune in &rivireF. Gr 'a Ii,u, ,-i
,&un un 'uvant( ranul
i-a inele, "e,a%ul0 EAa tre>uie , ,e
inta"&leF.
Se vede a&#i &lan!and in <#<#te ,u> # &l#aie
t#renial la ,'urt
ti"& du& r,ti!nirea lui Ii,u,. Gu,e,e
,in!urul #" 'are il
inele,e,eO...
i dintr-#dat( in ti"& 'e &#ve,tea( Bi't#ria2e
,enaia de E'urent
ele'tri'F 'are ,e &r#&a! din vel 'a&ului de-a
lun!ul '#l#anei
verte>rale. ii ,i"te >l ,&atele dre&t. Nu "ai
e,te in2ir" ni'i ea
i... ni'i >i%i ran 'are a a,i,tat la r,ti!nirea
lui li,u,. A'e,ta a 0Y
darul lui li,u, &entru a'e,t ne2eri'it intalnit in
'aii &entru 2iina 'e
,e nu"ea a'u" Bi't#ria( du& )**K6 aniO
EUiteO UiteOF i& ea in'e&and ,-i "#>ilii
,&atele i , dan,ee
2r ni'i # durere. i ,&une I de&arte
&r#2e,#rul Tei,,( "art#r la
eveni"ent0 E I &lan!eau. i eu in,u"i avea"
#'<ii &lini de la'ril
Tei,, adu'e 'a "rturie a a'e,tei vinde'ri
ine3&li'al du&
'an#anele tiinei n#a,tre "edi'ale(
t#"#!r'l i alte inve,ti!aii(
'are artau # di,tru'ie !ra[\ verte>rel#r.
ECu" va e3&li'a a'e,t
2ii'ian( #" de ti 'eea 'e t#'"ai ,-a
inta"&lat in viaa eiDF A
!andit T% in a'el "#"ent i in'lu,iv n#i(
'itit#rii ,i.
Gil"ul vieii trit de Bi't#ria in ti"&ul re!r a
"ai revelat in' un
ele"ent e3tre" de i"&re,i#r '#n2ir"area
&entru Tei,, a
e&i,#dului intalnirii 'u Z in ur" 'u )*** de
ani( aa 'u" il tri,e i
in &r#&ri re!re,ie.
ETe-a" vut a'#l#.F ii ,&une Bi't#ria lui Te
EUndeDF
Ein Ieru,ali". Cand li,u, "er!ea ,&re 'ru'e(
# &er,#an de vaF.
ECe &urta"DF
EO r#>F. i "ai de&arte ii de,'rie a"nuntZ
identi2i'are( 'are i-au
&er"i, lui Tei,, ,-i '#n2ii viiunea ,a din
&r#&ria re!re,ie.
i de 'e nu ar &utea 2i a'ea,t '#in'iden a
d#u triri din ti"&ul
re!re,iei i un ar!u"ent &ledant &entru
i,t#ria atat de "ult
di,'utat a,ti a lui Ii,u,DO
in '#n'luie la 'ele e3&u,e( e3&eri"entele
tran,&er-,#nale trite in
ti"&ul un#r ,tri "#di2i'ate ale '#ntiinei(
indu,e &rintr-#
diver,itate de "i%l#a'e 'u" ,unt 'ele 2ar"a-
'#'<i"i'e( re,&iraia
<#l#tr#&i'( <i&n#a( inv#'rile ,au '<iar
in,talarea ,&#ntan( ne
,u!erea &reena unui terit#riu din 2iina
n#a,tr 'are &ledea
&entru e3i,tena unei di"en,iuni ,&irituale(
'#"&re<en,i>il( la #
alt ,'ar a ti"&ului i i,t#riei i &rintr-# alt
de2inire de '#n'e&te
i!n#rate de tiina #2i'ial. A # ne!a 'u
ve<e"en a,e"enea lui
Ri'<ard Da=9in, KT<e C#d Delu,i#n( )**5L i
a "ult#r alt#ra
in,ea"n a l,a un ,&aiu in 'are ,e v#r
e3er,a in '#ntinuare
alturi de reli!iile 'la,i'e i # "uli"e de idei
i "entaliti
diidente 'u '#n,e'ine &entru #" din 'ele
"ai ne2eri'ite.
S ne adu'e" a"inte ' ni'i Calilei i ni'i
De,'arte,( 2#ndat#rii
"et#d#l#!iei tiinel#r( nu au e3'lu,
di"en,iunea ,&iritual( 'i
d#ar au 2'ut #>,ervaia ' nu &#ate 2i
",urat( 'uanti2i'at
&entru a ,e ,u&une ri!#ril#r 'erute de
"et#d#l#!ia tiini2i'.
De,'arte, la, tiinei ,ar'ina de a ,e #'u&a
nu"ai de "ainria
n#a,tr 2ii'( in 'ei &e,te /** de ani 'are au
tre'ut de atun'i(
#'u&andu-,e nu"ai de ,u>,tratul '#n'ret al
e3i,tenei( tiinele au
i!n#rat tre&tat ,&iritul &an la ne!area ,a
t#tal. Ai'i ne a2l"
a,ti( dar in "#d &arad#3al in'e&e" , 2i"
&re,ai de a'u"ularea
a # ,erie de date( 'are ne a"inte,' t#t "ai
&re!nant de e3i,tena
in Univer, i a alt'eva( 'are nu &#ate 2i redu,
d#ar la 2ii'a i
'<i"ia ,u>,tanei.
A i!n#ra r[u in,ea"n i a nu e3i,ta.
CAPITOLUL 7
STRILE MODIGICATE ALE CONTIIN]EI
Strile "#di2i'ate ale '#ntiineiS( nu"ite i
,tri inter"ediare ,au
&arti'ulare( &#t 2i de2inite a'ele i&#,tae in
'are '#ntr#lul rai#nal
al '#ntiinei e,te '#"utat &e un alt re!i,tru
de &er'e&ie( de'at
'el '#"un.
Pe terenul l#r ,-a e3er,at # intrea! i,t#rie(
de la 'redinele
"a!i'e( &ra'ti'ile a"ani'e( tradiiile
,&irituale #rientale &an la
tririle "i,ti'e. Ne#&lat#ni'ienii i al'<i"itii
nu erau ni'i ei ,trini
de >ene2i'iul &entru 'un#atere a a'e,t#r
,tri "#di2i'ate ale
'#ntiinei.
In lu"ea "#dern( ,trile "#di2i'ate ale
'#ntiinei 2a' #>ie'tul
&re#'u&ril#r univer,itare i ,unt ,tudiate in
la>#rat#r du&
'riteriile "et#d#l#!iei tiini2i'e( inde#,e>i
du& dev#ltarea &e
'are au 'un#,'ut-# &rin 'er'etrile lui
Stani,lav Cr#2.
Cu t#ate a'e,tea d#"eniul nu e,te ,u2i'ient
'un#,'ut( '#di2i'at(
'lari2i'at de 'tre tiinele a'tuale( "#tiv
&entru 'are a&ar "ulte
er#ri in inter&retrile 'e i ,e dau.
Ca i de2inirea '#ntiinei in ,ine( i ,trile
"#di2i'ate ale a'e,teia
,unt # &r#v#'are &entru tiina a'ade"i'(
de#are'e nu li ,e &#t
,ta>ili '#relaii tiini2i'e &re'i,e. Mai e3a't(
dei &#t 2i re&r#du,e in
la>#rat#r( nu ,e &#ate d&2ini ia ter"eni
tiini2i'i ,ur,a
"ani2e,tril#r
G#l#,irea 'el#r d#i ter"eni de '#ntiin i
'#ntient in a'elai
te3t e,te de&endent de ,#li'itarea
'#ninutului e3&ri"at.
'are a&ar in ti"&ul a'e,t#r ,tri. A" "ai
,&u,( a 66 'eea 'e nu ne
&ute" in' e3&li'a nu in,ea"n ' u E'evaF
nu e3i,t.
In'lud in ,trile "#di2i'ate ale '#ntiini
vi,ul( vi,ul anti'i&ativ(
trirea tran,&er,#nal( ,in ,#2r#l#!i'(
<i&n#a( ,tarea de e3ta( de
in,&iratiel, de revelaie 'and ,e a''ede la
in2#r"aii &entru 'ari ,e
&#ate identi2i'a # ,ur, '#!n#,'i>il Ktrirea
"ii%i unele intuiii
tiini2i'e( &ri"irea de in2#r"aii in ,'#l
indru"are in a'iuni 'e
ur"ea a 2i ,varite in vi2' et'.
Din lun!a ,erie a "ani2e,tril#r 'e 2a' &arteS
,trile "#di2i'ate ale
'#ntiinei( i"i &r#&un , '#"ti ai'i 'ateva
e3e"&le 'la,i2i'ate
er#nat de neur#L a'tual 'a 2iind 'rie de
e&ile&,ie.
Cria de e&ile&,ie &re,u&une ,u,&en'l
&arial ,au t#tal a
'#ntientei 'u "ani2e,tri( 'ar au ni'i #
2inalitate '#erent( nu
,erve,' ni'i unui ,'#Z re&reint ni'i #
in2#r"aie util i 'are nu
,unt ide in 'aurile &e 'are le ,u&une"
di,'uiei.
A&#,t#lul Pavel K5-57 d.C.L
Lui Saul din Tar,( 'are avea , devin GI
du& '#nvertirea &e
dru"ul Da"a,'ului( i ,e atri% du& #&inia
"ea( in "#d er#nat
,u2erirea unei 'ria e&ile&,ie in a'el "#"ent.
In Ga&tele A&#,t#lil#r din ?i>lie( 'iti" ' 'are
era 2#arte &#rnit
i"&#triva ade&il#r lui Ii,u,( rr la ar<iereu i ii
'ere ,'ri,#ri 'tre
,ina!#!ile din DarI &entru 'a a'e,ta ,-i
&redea ,&re a 2i &ede&,ii.
D8\ dru" ,&re Da"a,'( el triete #
e3&erien ne#>i I &e 'are #
red" aa 'u" a&are de,'ri, in ?i>lie0
E...# lu"in din 'er 'a un 2ul!er l-a invluit
de#dat. i 'and la
&"ant a auit un !la, i'andu-i0 Saule(
Saule( de 'e M
&ri!#netiD Iar el a i,0 Cine eti( D#a"neD i
D#"nul a i,0 Eu ,unt
Ii,u, &e 'are tu il &ri!#neti... i el KSaulL(
tre"urand i
in,&i"antat 2iind( a i,0 D#a"ne( 'e v#ieti
, 2a'D Iar D#"nul i-a
i,0 Ridi'-te( intr in 'etate i i ,e va ,&une
'e tre>uie , 2a'i. Iar
>r>aii 'are erau 'u el &e 'ale ,tteau
in"r"urii auind !la,ul(
dar nevand &e ni"eni.F
Mai de&arte ni ,e &#ve,tete ' Saul n-a "ai
vut trei ile du&
a&ariia lu"inii #r>it#are( n-a "ai &utut
"an'a i >ea a& &an
'and u'eni'ul Anania a venit la el ,-i
tran,"it "e,a%ul de la
Ii,u,( de a-i deveni de a'u" &r#&#vduit#r
,u> nu"ele de Pavel. i
t#t a'e,t u'eni'( Anania( l-a vinde'at de
#r>ire.
B#" ,u&une analiei ele"entele e&i,#dului
trit de Pavel &e
dru"ul Da"a,'ului( &entru a '#n'<ide da'
de,'rierea tran,"i,
&rin te3tul >i>li' intrunete '#ndiiile unei
e&ile&,ii te"&#rale( aa
du& 'u" e,te eti'<etat in &reent KM.
Te>er( 6@QL.
- I"a!inea lu"inii 'a un 2ul!er e,te a,i"ilat
'u
,'intilaii ,au 2l'ri din '#ninutul un#r aure
e&ile&ti'e.
- B#'ea auit e,te a,i"ilat 'u <alu'inaiile
auditive din e&ile&,ia te"&#ral '#"&le3.
Ca ur"are( de>utul 'u ,'intilaii( '#ntinuarea
'riei 'u <alu'inaii
auditive ,unt '#n,iderate de 'tre neur#l#!ia
a'tual( du& )***
de ani( 'a 2iind ,e"ne ,&e'i2i'e ale unei
e&ile&,ii te"&#rale.
C#ntraar!u"ente0
Da' a'#rd" te3tului >i>li' aut#ritate de
,ur, real de
in2#r"aie( &entru a ,u,ine dia!n#,ti'ul de
e&ile&,ie te"&#ral(
,unte" #>li!ai , e3tinde" a'eeai
a&re'iere a,u&ra tutur#r in2#r"aiil#r
'#ninute de a el. te3t.
B#'ea( 'are ii v#r>ete lui Pavel( e,te auii(
,e ,&une i de
in,#it#rii ,i KE>r>aii 'are erau 'u2'l 'ale
,tteau in"r"urii
auind !la,ul( dar nevaa &e ni"eniFL. S 2i
avut i ei # 'ri
e&ile&ti' in a[< ti"&D Ne intre>" n#i.
Eveni"entul trit de-Pavel a'#l# are un ,tl,
2inalitate 'u ur"ri
>ine "#tivate. Ceea 'e i ,e '#nuri in ti"&ul
a'e,tui eveni"ent( ,e
&etre'e int#'rrli ur"t#arele trei ile.
Pri"ete ,#lul anunat in al
'ri( venit in nu"ele lui Ii,u, i ii re'a&t
vederea ti " intre>0
,-a "ai inre!i,trat undeva # a>#lire &#,t'tt
de trei ile a vederiiD
P#ate dura # aur trei ileD Nu lvY a,t2el de
date. i 'e e&ile&,ie
'#ne'tea intr-un nr\# eveni"ente 'u
a,e"enea durat de ti"& i
'u ur"l a de "ar'ante &entru i,t#rie...D
Nu e,te e3'lu, 'a Pavel , 2i avut i e&ile&,ii
Y in "#d 'ert( 'eea
'e ,-a inta"&lat &e dru"ul Da"a0 Iu nu a 2#,t
# 'ri de e&ile&,ie(
'i # e3&erien de Ir "i,ti'( # re'e&tare de
"e,a% '#erent( 'u" de
alt2el ai9J "uli 'reat#ri de reli!ii. Nu e,te
de'i( '#re't( din &uiet
vedere tiini2i' ,-i &une" eti'<eta de
e&ile&,ie. L avea e3&li'aie(
in a'#rd 'u '#n'e&iile n#a,tre a'%i% nu
%u,ti2i' dre&tul de a ne!a
a,t2el de e3&eriene 0i i de a le eti'<eta 'a
e&ile&,ie.
Ni'i Pa,'al( in )4 n#ie">rie 65A/( nu a a Iu
'ri de e&ile&,ie( 'u"
,e a2ir" ai. Ar 2i( de altei ,in!ura "eniune
a unei a,t2el de 'rie.
C#ninutul la e,te de,'ri, du& 'u" a"
&re'iat de%a( de Pa,'al irr
>ileel &e 'are il '#a,e in reverul <ainei unde
a 2#,l! de valet du&
"#artea 2il#,#2ului. intalni" i ai'i a2e "#del
de E'riF0 '#ntiina
e,te &,trat( avand dKr8 in de,'rierea l,at
ulteri#r 'riei de
'tre Pa,'al.
Ieanne dJAr' K6/6)-6/46L
S-a n,'ut intr-un ,at din Grana "edieval.
Dei 2r in,tru'ie '#lar( ui"ete &rin
vi't#riile "ilitare
i"&#triva en!leil#r.
De la var,ta de 64 ani are e3&eriene in 'are
vede i"a!inile i
aude v#'ile un#r &er,#na%e 'are # indea"n
, devin er#in a
Granei in lu&ta &entru eli>erarea de ,u>
#'u&aia en!le.
Ur"and E,2aturileF &ri"ite in ti"&ul 'riel#r(
re&urtea vi't#rie
du& vi't#rie in ur"a a nenu"rate ee'uri
ale tru&el#r 2ran'ee i
a,ta in 'iuda i!n#rrii t#tale a #ri'rei idei de
,trate!ie ,au ta'ti'
"ilitar. E,te vut 'a # "are er#in a
Granei( dar in 'ele din
ur"( rnit( 'ade &ri#niera ta>erei 2ran'ee
adver,e( 'are #
&red en!leil#r. A'etia # '#nda"n la
"#arte &rin ardere &e ru!(
'a ereti'.
L;dia ?a;ne( neur#l#!( ,u,ine ' Ieanne
dJAr' a avut e&ile&,ie
te"&#ral 'u aur e3tati' i de'lanare
re2le3 "ui'#!en Kla
,unetul 'l#&#tel#r de la >i,eri'L.
E,te 2#arte &r#>a>il 'a eti'<eta , 2ie
'#re't dar( din n#u( nu ,e
e3&li' vi't#riile "ilitare ale unei '#&ile
anal2a>ete de 65 ani 'are
ur"ea E,2aturileF un#r E2ant#"eF a&rute in
ti"&ul 'riel#r ,ale.
Or( eludarea r,&un,ului la "ultitudinea de
intre>ri ridi'ate de
2en#"enul dJAr'( la, du>ii
a,u&raintre!uluirai#na"ent tiini2i'
a&li'at( 'a i in 'aul A&#,t#lului Pavel.
Ia9#> ?><"e K6A7A-65)/L
In ,eria 'el#r 'are au trit Ee3&eriene de
uu"inareF M 'are( du&
'riteriile di,'utate( ar &utea 5 eti'<etate
dre&t 'rie e&ile&ti'e e,te
i Ia9#> ?#<"e.
La var,ta de )A de ani K65**L( Ia9#> ?#<"e
tiu # e3&erien din
'are ii va <rni "ai tariu #&rE 2il#,#2i'(
'<iar da' avea d#ar
in,tru'ie de 'i"al
B#" >ene2i'ia de lu'rarea lui ?a,ara> Ni'
!ener#a, in detalii
ne'e,are a'e,tei di,'uii ini Etiina( ,en,ul
i ev#luiaF( 'are e,te
un e,eu lui Ia9#> ?#<"e. lat ter"enii in
'are e,te de,'ri i,a
'ri0 E...'u #'<ii la ,trlu'irea unui va, de Y
,e ,i"te dinlr#dat
,tr>tut de un 2lu3 e3tra#rdi in2#r"aii
a,u&ra naturii a,'un,e a
lu'ruril#r...F
E3&eriena ti "ar'<ea &r#2und i du&
2le'tare de 6) ani( ?#<"e
,e de'ide , de,'rie 0' nulul E'#"uni'riiF
,au du& e&ile&t#l#!ia
a< '#ninutul <alu'inaiil#r KEviiunil#rFL.
Reultatul un Ete3t
"a!ni2i'F K'#n2#r" >i#!ra2ului 'itatL iili
EAur#ra ,au r,ritul ileiF
Kin #ri!inal - Aur#r( #u M#r!enr#te i"
Au,!"t!L.
S-i a,'ult" &r#&ria de,'riere a E'rieiF \Y
intr-# ,'ri,#are din
65)60 E...&#arta "i-a 2#,t d,l &an intr-atata(
in'at intr-un ,2ert de
'ea, a" vu8 invat "ai "ult de'at "-a2i
du, la univer,itii
ani8 a" 2#,t ,ur&rin,( nu tia" 'e ,e inta"&l
'i i ini"a "ea
in'e&u ,-i adu' laude lui Du"niEi
K,u>linierea n#a,trL.
Mrturi,irea lui ?#<"e '#n2ir" &ii\t\
'#ntiinei 'u
&#,i>ilitatea de in"a!ainare Y\ in2#r"aii
,u2i'iente ,
ali"entee # #&er 2il#,il virtutea 'reia
$e!el il nu"ete E&ri"ul
2il#,#2 !e O&erei ,ale ii ,unt dedi'ate # ,erie
de lu'rri( in' ilele
n#a,tre KPierre De!<a;e( 6@+A8 Ale3andre
6@76 - '#n2. #&. 'itL.
Du& 'riteriile a'tuale de dia!n#,ti' e3&
trit de ?#<"e ,e in,'rie
in 'ria de e&ile&,ie ir( D. lu"in.
Ne a2l" i ai'i 'a i in 'aurile de,'ri,e "ai
,u, in 2ata un#r
E'rieF( 'are au !enerat a'iuni( 2a&te( #&ere -
"eni#nate din
a>unden de i,t#rie i de'i 'redi>ile( 'el
&uin( atat 'at &#ate 2i
'redi>il i,t#ria. Cara'terul l#r l#!i'(
i"&li'area &r#2und a
'#ntiinei in ,varirea l#r de"#n,trea
2r du>iu &reena unei
'#ntiine 'lare in "#"entul aa-i,el#r
'rie( ,u,inute i de
a>,ena a"neiei &#,t'riti'e.
Gii'ianul( 2il#,#2ul i ,'riit#rul 2ran'e de
#ri!ine r#"an ?a,ara>
Ni'#le,'u ,e arat i el "irat de ,ur,a
a'e,t#r Ein2#r"aiiF. Ne
,&une ' ?#<"e era aa 'u" ,-a i de,'ri,
Eun #" ,i"&luF(
,ur&rin, el in,ui de '#ninutul #&erei ,ale.
EDe unde ii vine a'el
e3tra#rdinar 2lu3 de in2#r"aii( &e 'are 'u
'ertitudine nu i le-a
e3tra, din 'ele 'ateva 'ri &e 'are le avea in
'a,D Care e,te
"e'ani,"ul &rin 'are raiunea i>utete ,
de,'i2ree datele unei
e3&eriene in de2initiv irai#nale( 2r a #
trdaDF - ,e intrea>
le!iti"( #dat 'u n#i( ?a,ara> Ni'#le,'u.
in 'eea 'e ne &rivete( '#n,ider" i a'e,t
ulti" e3e"&lu( reinut
dintr-# "uli"e de altele( 'a in,'riindu-,e in
'eea 'e nu"i"
e3&eriene intuitive ,au e3&eriene '#!nitive
'u ,ur,e
nedeter"inate.
Pentru a inele!e in ter"eni 'el &uin '#nven-
i#nali( da' nu in'
>ine 'uanti2i'ai tiini2i'( tre>uie , 2a'e" #
di2ereniere 'lar intre
,trile alterate ale '#ntientei i intre 'eea
'e n#i '#n,ider" a 2i
d#ar ,tri &arti'ulare ,au "#di2i'ate ale
'#ntiinei( aa 'u"
'rede" ' ,-a inta"&lat in t#ate 'ele trei
'auri ,u&u,e di,'uiei.
A" ,i"it nev#ia( &entru a &utea in'adra #
,erie de eveni"ente(
'itate in literatura atat tiini2i'( dar i de
alt !en( , adu'e"
unele &re'iri &rivind # lar! diver,itate de
"ani2e,tri &etre'ute
in 'a"&ul '#ntiinei( in,u2i'ient '#di2i'ate.
in ter"in#l#!ia utiliat in &,i<iatrie in &i& ,e
2a'e # di,tin'ie net
intre n#iunea de deliriu"H de delir ,au idee
delirant.
6. N#iunea de deliriu" - &re,u&ile
de#rientare in ti"& i ,&aiu( aut# i all#&lr
<alu'inaii &red#"inant viuale( in'#eren
idealv
a!itaie &,i<#"#t#rie.
Cara'teri,ti' &entru a'ea,t ,tare e,te a<"
'#ntientei( 'are &#ate
2i a2e'tat in !rade di2erite [t ,au d#ar &arial.
Cand '#ntienta e,te a2e'tat t#tal ,u>ie'i
a"neie &#,t'riti'
'#"&let. Nu &#ate reda "ai& iile trite in
ti"&ul 'riei.
Cand '#ntienta e,te d#ar &arial a2e'tat
,u& &#ate &,tra unele
a"intiri din ti"&ul 'riei.
Gen#"enul de deliriu" &#ate 2i intalnit " i in
de"ene( 'rie de
e&ile&,ie( a2e'iuni #r!an e 'reierului
Ktrau"ati'e( in2e'i#a,e(
t#3i'e et'L.
). Delirul ,au ideea delirant e,te # tul>uai
2#nd a !andirii( ,u,inut 'u 2er"itate(
iredu'tli
ar!u"ente rai#nale.
C#ntiina in delir e,te &,trat( dar '#r i
delirant e,te in'redi>il(
nu are # ,u,inere rai#na &#ate '#nvin!e &e
ni"eni.
Ideea delirant e,te ine2i'ient( 2r # 2i i
'#n'ret( >aandu-,e &e
# &re"i, 2al,. Ideea de i nu du'e ni'ieri.
i( 2iind' ,unte"( a'u" i ai'i( 2'and '#nS i
'u 'ele trei &er,#na%e
di,'utate "ai ,u,( v#" 2a'e #>, r '
A&#,t#lul Pavel( 'a ur"are a
eveni"entului i dru"ul Da"a,'ului a 'reat #
n#u reli!ie nu"ai
a,ti de 6 1 4 din &#&ulaia !l#>ului( dar de-a
lun!ul a )*** de
aniD S 2i 2#,t t#i vi'ti"a unei er#ri de
!andireD I#ana dJAr' a
'#"andat ar"ate( 'are au re&urtat vi't#rii
indu>ita>ile( la var,ta
de 65 ani i 2r ni'i # in,tru'ie '#lar(
'#ndu, d#ar de Eideile
tran,"i,eF in 'riele de aa-i, Ee&ile&,ieF.
Ia9#> ?#<"e a ,'ri, #
#&er 2il#,#2i' a&re'iat de
nu"eJ'#n,a'rate 'a $e!el( in,&irat
din E'#"uni'areaF avut la var,ta de )A de
ani.
-arl Ia,&er, v#r>ete( in 'aul delirului( de
di,t#r,iunea ra&#rtului
'u realitatea. Or in 'aurile di,'utate t#i
,u>ie'ii( erau 2#arte >ine
in,erai in realitate 2inaliandu-i ideile in
a'iuni '#n'rete i
e2i'iente.
Delirul &#ate a&rea in &,i<#e 'a &aran#ia(
aa du& 'u" il &ute"
intalni i in e&ile&,ie.
C#l#ratura delirului e,te diver,0 "i,ti'(
er#ti'( de &er,e'uie
et'.
Delirul "i,ti'( inde#,e>i( tre>uie di2ereniat
de 'eea 'e n#i a"
nu"i e3&eriena "i,ti'.
4. E3&eriena "i,ti' re&reint trirea
'#n'#-"itent a in,ului(
atat in &lanul realitii( 'at i in 'el al
"ani2e,trii reli!i#a,e.
C#ntienta nu e,te alterat( ,e &,trea
"e"#ria eveni"entului(
nu e3i,t de'i a"neia &#,t'riti' intalnit in
'ria de e&ile&,ie.
Ra&#rtul 'u realitatea nu e,te di,t#r,i#nat(
iar '#ninutul
e3&erienei e,te de #>i'ei in relaie dire't
'u &re#'u&rile
e,eniale ale ,u>ie'tului.
A'e,t ulti" 'riteriu nu a 2#,t vala>il ni'i
&entru A&#,t#lul Pa vel(
ni'i &entru Ieanne dJAr' i ni'i &entru Ia9#>
?#<"e - 'are aveau 'u
t#tul alte &re#'u&ri anteri#r eveni"entel#r
trite de ei.
C,i" in literatur de,'ri,e # "uli"e de
triri de a'e,t !en.
'#ntient de 'eii ,e inta"&l. ?eatitudinea i
2eri'irea invadea
,u>i ' 'u # inten,itate ne'un#,'ut in ni'i #
alt 'ir'u",t i E3altat(
Pa,'al e3'la"0 E?u'urie( >u'urie( >u'ii
Pute" v#r>i in a'e,te
'auri de # ,tare &arti'tl "#di2i'at a
'#ntiinei( dar nu la "#dul
&at#l#!i'( I ,tarea de deliriu".
Tre>uie "eni#nat '( dei in,ul &are '#ne'tl
ti"&ul tririi e3tati'e
la # realitate e3teri#ar 'u &rii 2i3at undeva
intr-un #ri#nt
invii>il( 'el "ai ade,l ,u,( ,&re 'er( 'u #
"i"i' ade'vat a,i,trii
la un ,&e' '#&leit#r( atent i ne"i'at(
'<e"at &ar' de alte vI
alte tra"uri( '#ntienta ,u>ie'tului nu e,te
a>#lit vre"e 'e
"e"#ria eveni"entel#r e,te '#"&let &a,ta
EE3taul "i,ti' verita>il ,e &#ate a,#'ia 'i
nivel "#ral ,u&eri#r i
&#ate antrena realiarea de "reeF( ne
,&une N. Silla";.
/. E3&eriena e3tati' - in Di'i#narul de 2ile
Lar#u,,e K6@@6L Iulia
Didier de2inete e3taul 'a a'iu \ a 2i in a2ara
,inelui K!r. e9,ta,i,L.
S&iritul &are , &ari la # realitate ,u&eri#ar
i univer,al 'are
&#ate av #>ie't Divinitatea Kin 'aul
e3&erienei "i,ti'eL( ni ,au
in2#r"aii re2erit#are la &re#'u&rile
,u>ie'tului
Mai "ult( 'a i in 'aul lui Pa,'al( Lut<er( Z\
?#<"e( a'e,te
e3&eriene &#t deveni ,ur,a un#r # 'reaii
arti,ti'e ,au '<iar reli!ii.
Alain Tatt, K6@7*L( ,u> ,u&rave!<erea lui
Dit"an KClini'a de
Neur#&,i<iatrie a Univer,itii Cali2#rniaL(
Sterlin! ?unnell i
Mi'<ael A!r#n KC Lan!le; P#rter din San
Gran'i,'#L( a intre&rin, #
de e3&erien &r#v#'at 2ar"a'#-'<i"i' in
la>#
Iat 'ara'teri,ti'ile ,e,iate ale a'e,tei
e3&eriene0 "#di2i'area
&er'e&iei ti"&ului i ,&aiului( ,enti"entul
de Erelativitate a
lu"iiF. EM &er'e& 'a # veri! in lanul 'are
2#r"ea # ierar<ie
>ine de2init a &r#'e,el#r i 2iinel#r(
"er!and de la "#le'ule la
2iine u"ane( tre'and &rin >a'terii i
in,e'te... t#ate 2#r"ele de
via nu ,unt de'at variatiuni &e a'eeai
te"0 nu ,unte" de'at #
2iin uni' 'e nu inde&linete de'at a'elai
lu'ru in 'el "ai "are
nu"r de "aniere &#,i>ilF.
A. E3&eriena intuitiv ,au '#!nitiv 'u #
,ur, neidenti2i'at(
,inta!" &e 'are # &r#&un ai'i( '#n,t in
re'e&tarea ,&#ntan de
in2#r"aii 'e viea un a,&e't ne'un#,'ut al
realitii le!at in
!eneral de &re#'u&rile ,u>ie'tului.
Ele"ente de #rdin '#!nitiv
&ute" intalni i in trirea e3tati'( dar ai'i
e2e'tul e"#i#nal(
'ul#area ta>l#ului trit ,unt ele"entele
&re!nante( d#"inante. In
e3&eriena intuitiv ,au '#!nitiv 'u ,ur,
nedeter"inat
'#"uni'area in2#r"aiil#r &#ate 2i re'e(
redu, la # i"a!ine( #
2ra( un te3t ,au # re&reentare
n#nver>aliat a unei idei(
'#n'e&ii( invturi( r,&un, la intre>ri et'.
-e9ule a vut in vi,
"#delul <a3a!#nal al >enenului. In a'elai
"#d( Mendeleev a
vut 'ele>rul ,u ta>l#u al ele"entel#r
'<i"i'e.
Cand aveau &r#>le"e !rave de re#lvat( ni ,e
,&une( '#ndu't#rii
'etil#r anti'e !re'eti "er!eau la te"&lu
, d#ar" &entru 'a
eii , le arate( &rin vi,( "#dul de re#lvare.
B#r>ind "eta2#ri'( n#i nu ti" a,ti da'
eii le v#r>eau &rin vi,
,au nu( dar ti" din e3&eriena &r#&rie '
2ie'are dintre n#i a avut(
'el &uin # dat in viaa ,a( un vi, &re"#nit#r(
eti'<etat de tiina
a'tual 'a ,i"&l '#in'iden.
Ca,taut( 'a i diveri ali #a"eni de tiin(
Y3 rienele de
&,i<#l#!ie tran,&er,#nal( e3&eriena n'i
&r#&rie( ,u,in ideea
e3i,tenei un#r 'ir'u",tane inl &rin vi,(
in,&iraie ,au intuiie ,-ar
&utea avea a'el in2#r"aii &rivind eveni"ente
'e ur"ea a ,e
&etrii viit#r.
in '#n'luie( ,unte" de &rere '( in 'aul rr%
&er,#naliti( 'are au
"ar'at la ti"&ul tre'ut i,l nu e3i,t la #ra
a'tual ,u2i'iente
ar!u"ente at#l d#'u"entar &entru a eti'<eta
unele din
"ani2e,trii &,i<i'e ,au neur#l#!i'e 'a 2iind
e&ile&,ie.
Cel &uin in d#u 'auri ,u&u,e di,'uiei de
n#i - A&#,t#lul Pavel i
Ia9#> ?#<"e eveni"t "eri"inate nu
intrune,' ele"entele
'ara'teri,ti'e 'rie de e&ile&,ie. Se ,i"te
a'ut nev#ia in litei
tiini2i' , ,e 2a' # di,tin'ie net intre
de<[ ideile delirante(
e3&erienele "i,ti'e( e3&eriA e3tati'e i
e3&erienele '#!nitive
intuitive ,au 'u neindenti2i'at( ,inta!"e &e
'are le &r#&une"
luate in di,'uie in '#di2i'area un#r
"ani2e,tri & in,u2i'ient
'lari2i'ate.
BISUL ANTICIPATIB KPREDICTIBL
?3i,teita vi,ului anti'i&ativ( &redi'tiv( &n
,au &re"#nit#riu(
'#n,tituie nu nu"ai unul din ii "i,tere ale
'reierului u"an dar(
'#n,ider eu( i ui 'ele "ai !rele &ietre de
urnit( de e3&li'at de
'tre ti a'tuale. A" &utea ,&une(
&ara2raandu-l &e Lai ' da'
vi,ul &re"#nit#r n-ar e3i,ta( atun'i n-a"
nev#ie de Du"neeu
&entru a e3&li'a lu"ea.
Per'e&erea tridi"en,i#nal a lu"ii 'a un
an,a">lu de 2en#"ene
'ir'u",'ri,e in ti"& i ,&aiu i 'a ur"are a
un#r 'aue
!enerat#are de e2e'te( nu ne &er"ite ,
inele!e" anunarea un#r
eveni"ente inainte de a ,e "ani2e,ta.
Bi,ul e,te &urtt#rul de 'uvant al
in'#ntientului. Gie'are dintre
'ele d#u ,2ere ale vieii n#a,tre &,i<i'e( are
un "#d de e3&ri"are(
un li">a%. C#ntientului ii e,te ,&e'i2i'
!andirea l#!i' "ediat de
'uvinte. In'#ntientului i ,e atri>uie 'a
"#dalitate &rin'i&al de
e3&re,ie( vi,ul ,au !andirea #niri'. A'ea,t
2#r" de !andire in
i"a!ini e,te '#n,iderat a 2i anteri#ar in
ev#luia !andirii l#!i'e
e3&ri"ate &rin 'uvinte. E,te # !andire a
,i">#lului( a i"&re'iiei( a
a&arenei( 'are ,2idea l#!i'a 2r ,
#2en,ee ,&iritul. In a'elai
ti"&( i in a'elai ,&aiu ne a&are i"a!inea
unui #"( ,&re
e3e"&lu( dar i"ediat vede" ' #"ul e,te un
'aine( dar nu ne
rev#lt"( 'i a''e&t" in2#r"aia 'a 2iind
n#r"al. Bede" un
>r>at( dar in a'elai ti"& ,e,i" ' e,te i
2e"eie et'. Ne vi,"
adult( dar ,unte" in a'elai ti"& &r#ie'tai in
tre'ut la var,ta
'#&ilriei retrind e"#ia unei inta"&lri i
t#ate a'e,te >iarerii
neinele,e ni ,e &ar &line de inele,. A"
&utea nu"i vi,ul # !andire
&rel#!i'.
Bi,ul e,te ,&e'i2i' ,trii de e,t#"&are a
'#ntientei ,au de
,u&ri"are a a'e,teia in ti"&ul ,#"nului.
Sti"uli e3terni ,au interni
&#t !enera in ti"&ul ,#"nului ,tarea de vi,.
in "#d n#r"al in ,tarea de ve!<e 'and t#ate
&#rile ,&re lu"ea de
a2ar( re&reentate &rin ,i"urile n#a,tre(
,unt de,'<i,e( #ri'e
,ti"ul intern ,au e3tern e,te &er'e&ut intr-un
'#nte3t de a,#'iaii.
S &re,u&une" ' ne-a" atin, din !reeal
de 2la'ra de la
ara!a. Sini "ai intai ar,ura i retra!e"
>ru,' "ana. A&r#a&l
a'elai ti"& &rivi" ,&re ,ur,a 'are ne-a
&r#v#'at ari i reali"
"ental i 'lar t#t 'eea 'e ni ,-a inta"il
C#ntiina inte!rea i
inter&retea '#re't eveni"eil S
&re,u&une" a&#i ' d#r"i" i
'ineva 2a'e # !lii 'u n#i atin!andu-ne u#r 'u
un #>ie't 2ier>inte.
Crei% 'elui 'e d#ar"e &ri"ete in2#r"aia de
'ald( dai a'ea,t
,tare( la &er'e&ie nu "ai &arti'i& i alte
,i"l in 'reier ,e v#r 2a'e
in '#n,e'in a,#'iaii >aate d#e in2#r"aia
,edi"entat in
"e"#rie i #"ul va vi,a e3e"&lu( ' i-a luat
2#' 'a,a. E,te
intere,ant de #>,e '( din a'eleai "#tive
ale ,u&ri"rii
rai#na"enl '#ntient( ,&iritul n#,tru e,te
inelat i n#i tri" real"
# dat 'u ,enaia de ar,ur i an!#a,a in
2aa i"a!ii derulate in
vi, i t#t '#rte!iul a2erent de 2en#n
ve!etative 'a tran,&iraie(
ta<i'ardie et'.
De 2ii#l#!ia ,#"nului ,unt le!ate nu"e 0 'a
Greud( Iun!( Adler( iar
la n#i &r#2e,#rul dr. I P#&#vi'iu a dedi'at(
i"&reun 'u &r#2. dr. [
G#i#reanu( # ,&lendid i e3<au,tiv
"#n#!ra2ie a'i ,u>ie't
K6@@/L.
Du& 'u" ,e tie( &rin 'itarea 2re'vent( G
'#n,idera vi,ul 'a 2iind
'alea re!al de de,'i2ra in'#ntientului( in
'are a'e # lu"e de
re2ulri 'e- !,i de>ueul( derularea i in
a'e,t "#d. Bi,ul &#8
e3&re,ia l#r ,i">#li'( dar de,'i2rarea
,e"ni2i'aie &#ate 2i redu,
la # ,'<e" '#"un avand un 'ar( ,tri't
individual. Cu alte
'uvinte( 2ie'are #" ii &r#&riul ,u ,i">#l i
de ai'i a&are i
di2i'ultatea !,i un '#d !eneral vala>il.
Pentru Iun! vi,ul e,te un "e,a!er( 'are a
in2#r"aii din
in'#ntient( e,te # '#"uni'are dire'
&er,#nal &lin de ,en,(
adre,at 'elui 'e vi,ea( 'u r#lul de a
inte!ra i ar"#nia
&,i<i,"ul in'#ntient - de&#itar al lu"ii
n#a,tre ar<eti&ale( 'are
ne-a &re'edat in' din &un'tul iniial de
&le'are al vieii - 'u 'el
'#ntient.
E,te u#r de inele, din 'ele ,&u,e "ai ,u,
' e3i,t vi,e 2r ni'i #
,e"ni2i'aie( deter"inate 'ir'u",tanial de
2a't#rii ,ti"ulani din
"ediu i e3i,t vi,e 'are &#art in ,ine #
,e"ni2i'aie( 'are au r#l
'#n'ret &entru viaa n#a,tr &,i<i'.
in >aa unei e3&eriene i,t#ri'e( 'are nu
int#tdeauna ine de
le!end( a un#r e3&eriene trite de 'tre
2ie'are dintre n#i(
tre>uie , ,e ad"it ' e3i,t i vi,e 'are ne
anun( in a2ara
#ri'rei e3&li'aii l#!i'e( eveni"ente 'e ,e
v#r &etre'e intr-un
viit#r "ai a&r#&iat de 'ele "ai "ulte #ri ,au
"ai inde&rtat( "ai
rar( dar nu e3'lu,e. A'e,tea ,unt vi,ele
&re"#nit#rii ,au &r#2eti'e.
Le !,i" "eni#nate de la ,'rierile >i>li'e
&an la i,t#ria lu"ii
anti'e 'a i a 'elei &reente. E,te # realitate
&e 'are 2ie'are dintre
n#i a trit-# 'el &uin # dat( aa in'at a #
ne!a in,ea"n ,
'#ntinu" a'eeai ta'ti' a ,truului. E3i,t
'<iar &er,#ane 'are
vi,ea 2re'vent eveni"entele &e 'are
ur"ea , le &ar'ur! in
ilele ulteri#are vi,ului. E3'lude" de,i!ur din
a'ea,t 'ate!#rie(
vi,ele 'are &#t avea # e3&li'aie 2ii#l#!i'
'u" ar 2i a'eea de a
anti'i&a &rin vi, # >#al &r#&rie !enerat de
'aue interne( in'
ne"ani2e,tate in &lan 'lini'.
In anti'<itate( vi,ele &re"#nit#rii nu nu"ai
' =au luate in ,eri#,(
dar le i e3&l#atau( '#n,iderandu-,e a 2i
e3&re,ia Ev#ineiF eil#r.
Pre#te,ele #ra'#lului din Del2i E'#n,ultau &e
ei t#t intr-# 2#i" de
vi,( da' ave" in vedere ' ,e a2lau intr-#
,tare &,i<i'
inter"ediar( 're&u,'ular K'u 'enura
'#ntiinei di"inuatL 2ie
aut#indu,( 2ie &r#v#'at de e"anaia un#r
!ae din &"ant. B6)
'etile Cre'iei anti'e de &e "alul Mrii
Mediterane vedea '
"a%#ritatea te"&lel#r ,e '#n,truiau a'#l#
e3i,ta i # ,ur, de !ae
'u r#l &r#>a>il <i&n#indu'
Nu v#" re'ur!e la e3e"&le indelun! 'u" ar 2i
vi,ul ,i">#li' al lui
Na>u'ud#n#,#r SE al Cal&urniei( ,#ia lui
Cear( 'are ii vede in vi,
a,a,inat in G#r( &urtandu-l a&#i &e >rae.
Eveni"t ulteri#are aveau
, ,e &etrea' aid#"a.
B#i lua un e3e"&lu in' ne'itat( &an i
undeva. Un di,tin, '#le!
&,i<iatru i >alne#l#!( dr. Dinu( tiindu-"i
&re#'u&rile &entru
"i,terele ,&iril i"i relatea # lun! i
2ru"#a, &#ve,te trit 2
&er,#nal.
Pe 'and era '#&il i tria la ar( in %urul var,
5 ani( are un vi,
'iudat i re&etat 'a # #>,e,ie( # inde vre"e.
Bedea un >r>at
adult( a'elai de 2ie'areZ 'are ii a&rea in
2a i ii ,&unea0 ETu vei
,alva viaa "eleF. Re&etarea vi,ului il ,&erie
&e '#&ilul( 'a0 &utea
inele!e de,&re 'e ,alvare &utea 2i v#r>a. Da
au tre'ut( '#&ilul a
devenit el in,ui adult( devine i &,i<iatru i in
%urul var,tei de /A de
ani 2a'e # 'lt' I,rael. intr-# i( &li">andu-
,e &e ,trile din IeniO
rt'ete adre,a <#telului. A>#rdea un #"
de &e e0 i il intrea>
de <#tel. A'e,ta ii indi' a"a>il adre, ,&une
, ia un aut#>u(
'eea 'e i 2a'e. Ur' in aut#> aea &e #
>an'<et i in 2aa ,a il
vede &e #"ul at &e ,trad 'are-l &rivete
in,i,tent. i iat 'e dial'l
l#'0
- Du"neav#a,tr ,untei "edi'( nu-i aaD
- DaO( r,&unde "irat '#"&atri#tul n#,tru.
- Suntei &,i<iatru( nu e,te aaD
- Da( vine r,&un,ul i "ai "irat.
- Suntei din R#"aniaD
- Da...
- O( D#a"ne( ,tri! #"ul( '#&leit de e"#ie(
du"neav#a,tr
vei ,alva viaa 2ii'ei "ele.
in a'ea 'li&( >ru,'( '#le!ul n#,tru are in
"inte re&reentarea
#>,edantului vi, din '#&ilrie. in 2aa ,a ,e
a2l e3a't #"ul &e 'are
il vi,a,e.
- De unde tii a'e,te date de,&re "ineD
- B-a" vi,at int#'"ai( d#"nule d#'t#r( i ,e
r,&un,e. Gii'a n#a,tr are 6@ ani( e,te
uni'ul n#,tru
'#&il i a 2'ut # >#al &,i<i' !rea. M-a"
ru!at di,&erat
&entru a%ut#r i atun'i v-a" vi,at &e
du"neav#a,tr '"i
vei 'ere adre,a unui <#tel( intalnindu-v &e
,trad.
* v#'e "i-a ,&u,0 EA'ela va 2i un "edi'
&,i<iatru din
R#"ania( 'are va ,alva viaa 2ii'ei taleF. E,te
t#t 'eea 'e ,a
i inta"&lat. S n#t" ' "edi'ul r#"an
avu,e,e vi,ul(
'are ii anuna,e a'e,t '#n,ult( 'u )* de ani
inainte 'a
&a'ienta , ,e na,' i la # var,t 'and un
'#&il de 5 ani nu
&#ate ,-i 2i3ee idealul de a deveni "edi'
&,i<iatru...
Sunt "ulte '#"entarii 'e de'ur! de ai'i.
B#" dedu'e( in &ri"ul rand( ' EundevaF era
&r#!ra"at 'u "ult
ti"& inainte 'a 'eva , &#at ,u!era de,tinul
a d#i #a"eni0 unul
a>ia '#&il( altul nen,'ut in'. in 'aul dat(
'u )* de ani inainte.
in &reena unei a,e"enea 'un#ateri( a unui
E,av#ir a>,#luF( a
unei '#nta>iliti '#,"i'e de # a,e"enea
anver!ur i &re'iie(
"intea n#a,tr r"ane "ut i re2u in
"r!inirea ei , ad"it
'eea 'e nu &#ate '#n'e&e. i 'u t#ate
a'e,tea( inta"&larea de "ai
,u, e,te a>,#lut autenti'... Er#ul a'e,tei
inta"&lri e3tra#rdinare
=te un di,tin, i 2#arte 'un#,'ut "edi'
&,i<iatru i >alne#l#! 'are
lu'rea la P#li'lini'a ?alnear din Sinaia.
A" avut in'uviinarea
d#"niei ,ale 'a , 2a' a'ea,t devluire(
"#tiv &entru 'are ii ,unt
&r#2und indat#rat.
Dar "e,a%e de,&re viit#r ne ,unt tran,"i,ii
nu"ai &rin vi,( 'i i in
,tare de ve!<e. E,te # ,tai <i&erlu'iditate in
'are( >ru,'( ,unte"
&r#ie'tai in Y &lanuri &aralele. Per'e&e" 'lar
realitatea &reentO
a'elai ti"& # alta la 2el de 'lar( ii e,te
tran,"i, EI une#ri 'u
detalii de'#n'ertante. Ca i vi,ul &re"#il
a'e,te revelaii a&ar "ai
"ult in i"&re%urri drarrl din e3i,tena
n#a,tr0 "#artea unei
&er,#ane a&r#%l &eri'#lul unei &r>uiri
,#'iale( un 'utre"ur et'.
Ceea 'e e,te in' i "ai 2ra&ant e,te 2a&ti%
'are l-a" veri2i'at
&er,#nal( '( dei tii anti'i&at 'el ur"ea
, ,e inta"&le i dei
eti dire't i"&li'at( nu evita ni"i' din 'eea
'e ai d#ri , 2ie evitat.
i( da' Z &#ate evita ni"i'( la 'e >un atun'i
, "ai 2i" &revt
P#ate d#ar 'a , ,e a"intea,'( din 'and in
'and( ' ,unte" ,in!uri
i ' t#tul E,e tieF ' e3i,t un 2atu 'are nu
&ute" ,'&a. E,te un
2el de "e"ent# "#ri. K a i"a!inat dra"a lui
Oedi& re!e( S#2#'le a
inele, Y 2#ra #ar> a de,tinului.
?ulver,at in 2aa a'e,tei realiti( vreau , '
de,tinul nu a'#&er
intrea!a n#a,tr via( 'i 'el &uin &arial(
v#inei deli>erative
re,&#n,a>ili &r#&riil#r a'te...
S&unea" la in'e&ut '( da' vi,ul &re"#niti
ar e3i,ta - i ,unt &rea
"ulte ,ur,e 'a , le &ute" -( a&r#a&e a" 2i
tentai , a'redit"
r#lul inta"&l a&ariia i ev#luia lu"ii
,u,inut de tiinele a't
Dar( din 'ele '#"entate( a&are 'lar
e3i,tena intenii( a unei
v#ine de din'#l# de n#i( a unei &r#!ra
anti'i&ate &r#>a>il a>
#ri!ine a vieii n#a,tre. i al #ri'e e3&li'aie
2a'il( naiv-#&tirni,t(
'ade.
Pentru a e3&li'a vi,ul &re"#nit#riu &uter
a&el" la EIdeileF lui
Plat#n( la '#n'e&tele de ari al2d lui Iun!( la
unele e3&eriene
e2e'tuate in la >#ra % 'u" ar 2i 'ele
re2erit#are la &,i<#l#!ia
tran,&er,#nal .&iele 2ii'ii 'uanti'e
"#derne( ar!u"ente inv#' de
n#i ai'i( dar 'are d#ar ne a&r#&ie de ,u>ie't(
2r #&ui a
C#ntientiarea unei realiti( a unui eveni"%
Situate intr-un ti"&
'e nu a 2#,t '#n,u"at in'( nu &#% i"&une
de'at #,in!ur
'#n'luie0 tri" in d#u uni ver, &aralele(
unul e,enial( in 'are
viaa n#a,tr &are , ii iii &r#!ra"at in "are
&arte i un altul
,e'undar( 'e\ realitii '#n'rete( e2e't al
&ri"ului. Da' are alternS
e3&li'aie "ai &laui>il ,unt !ata ,-# a,'ult.
D da' in l#' de
e3&li'aie ,e #2er d#ar # ne!are a vi,u
anti'i&ativ( nu"ai &entru
' &une intr-# din'ult in,ur"#nta>il t#ate
'#n'e&tele "ateriali,te(
atun'i tre>ui , ne!e # intrea! i,t#rie(
"art#r a a'e,t#r ##
'idene ,tranii( # dat 'u &r#&ria "ea
e3&erien trita viu In
"#"entele "ele de "are i"&a, e3i,tenial
On'e e3&li'aie i-a" #2eri vi,ului
&re"#nit#riu( &ute" eluda ideea
de e3i,ten a unei Sur,e "te<!er ta 'are
e,te in,'ri, anti'i&at
in2#r"aia( 'el &uin &en eveni"entele
anunate in a'e,t "#d
CAPITOLUL +
OMUL IN GA]A RELICIEI
Nu t#i 'ei 'are "er! la ?i,eri' ,unt
'redin'i#i i nu t#i #ri 'e nu
"er! la ?i,eri' ,unt atei.
in 'iuda n#t#rietii tiinei( i"&u, inde#,e>i
de &r#!re,ul
te<n#l#!i'( reli!ia '#ntinu , &er,i,te i In
lu"ea "#dern.
M#tivele a'e,tei &er,i,tene ,unt "ulti&le i
nu &#ate 2i in'ri"inat
,i"&la naivitate( de'at 2'and u de a'eeai
naivitate a'uat.
i"i &r#&un( in 'ele 'e ur"ea( , ,u&un unei
di,'uii( &rivit dintr#
"ultitudine de un!<iuri( &r#>le"ati'a reli!iei
in lu"ea a'tual.
Iniial( du& 'u" ,&une Mir'ea Eliade( #"ul a
trit in ,a'ru. E,te
&eri#ada "a!i' a !andirii. O dat 'u
&r#!re,ul 'un#aterii(
terit#riul ,a'rului ,e in!u,tea in 2av#area
&r#2anului. tiina a
'u'erit t#t "ai "ult ,&aiul &re#'u&ril#r
u"ane( devenind a,ti
&rin'i&ala ,ur, de 'un#atere. Edu'aia
tiini2i'( a'eeai in E,t
'a i in Be,t( i-a int#r, &e 'ei "ai "uli din
dru"ul ,&re >i,eri'.
Ideea de reli!ie e,te in' intreinut &rin
>i,eri'( la 'are unii
#a"eni "er! din '#nvin!ere( alii "er! "ai
"ult &entru i"&re,ia(
&e 'are tre>uie ,-# la,e '#"unitii( in 'are
trie,'.
?i,eri'a are( indi,'uta>il( i un r#l ,#'ial.
Oa"enii S intalne,' a'#l#(
di,'ut( intre&rind a'iuni '#"une de 2#l#,
#>te,'.
in ulti"a vre"e( ,e #>,erv ' >i,eri'8
2re'ventat de "uli tineri(
,e"n al unui n#u i int#ar'ere ,&re
,&iritualitate( ,e,iat la nivelul
"ai in ,traturi ,#'iale( in'lu,iv intele'tuale.
M#dul( in 'are e,te &er'e&ut reli!ia( e,te l
de la #" la #" i nu
e,te #>li!at#rie de&endeii 'ultur ,au
in,tru'ie( 'i "ai de!ra> de
# '#ndil !eneti'. Ga' a'ea,t a2ir"aie
&entru ' ,unt #i de "are
&r#2uni"e tiini2i'( 'u # #&er tii\
i"&#rtant i 'are ,unt
ade&i ai reli!iei( nu ne% una d#!"ati'( 'i
"ai "ult una "#tivat
de 'ri intr-# raiune '#,"i'. A'eti #a"eni
nu &#t 2i a'u0b naivitate
de 'tre '#n2raii l#r atei. Per,#nal 'red Yl ei
' di,&un !eneti' de
a'ele reele neur#nale( 'u al '#ndu'e
di,'ur,ul l#!i' din'#l# de
r,&un,urile 2el i in!<eate de &e,te 6A* de
ani( adi' de &e vren
Dar=in( la "arile intre>ri e3i,teniale0 'ine
,untd unde veni" i
unde "er!e"D
L#ui, Pa,teur( ,avantul 'are a rev#9
"edi'ina &rin de,'#&erirea
"i'r#>il#r( a ,&u, un i &r#2und0 EPuin tiin
in,ea"n atei,"(
"ult i in,ea"n reli!ieF.
Atitudinea e'<iv#' 2a de 'redin
intele'tualitatea. Ma%#ritatea
e,te tri>utar n#i tiini2i'e in,uite in
'#al( dar ,unt in a'ela0
derutai de &er,i,tena ideii de reli!ie( 'are
are # indelun!at.
Cel "ai derutat e,te #"ul de 'ultur "edie( 6
ni'i nu tie ,u2i'ient
de "ult( 'a ,-i &#at e3&li'a Z i ni'i atat
de &uin( in'at , nu-i
&un intre>ri. I
Muli #a"eni ,unt dea"!ii de i,t#ria %
n#a, a >i,eri'ii i de unii
,lu%it#ri ai ei( '#n2uO in,tituia 'u #a"enii.
E,te &#,tura 'ea "ai 2ii
intalnit. Nu &#t 2a'e di,tin'ia intre
in,tituie i #a"enii 'are #
'#"&r#"it &rin li"itele l#r.
E,te ne'e,ar in' # &re'iare. Tre>uie ,
2a'e" di2erenierea
intre 'redina a2iat din "#tive ,#'iale i
'#nvin!erea inti" 'are
'#n,tituie ,u>ie'tul a'e,tei di,'uii.
in randurile de "ai %#, i"i &r#&un , 2a' #
anali ludd i #ne,t a
"#dului in 'are "i-a" 2'ut eu &er,#nal #
#&inie de,&re reli!ie. Nu
#&inia "ea 'a &er,#an &arti'ular e,te
i"&#rtant in a'ea,t
di,'uie( 'i #&inia "ea 'a #" de tiin(
intere,at , !,ea,' un
,en, in de"er,ul lu"ii. Pr#>le"a e3i,tenei
unui ,en, in Univer,
e,te le!at dire't de a'eea a e3i,tenei unei
raiuni tran,'endente
,au 'eea 'e #a"enii nu"e,' Du"neeu. A
!,i ,au nu un ,en, in
e,tura lu"ii( i"&li' # atitudine i un
'#"&#rta"ent
2unda"ental di2erite. Iar &entru "ine era vital
, a%un! la un
adevr( indi2erent 'are ar 2i 2#,t a'ela. B#ia"
, tiu adevrul &ur(
&entru a-"i &utea 2i3a re&erele dru"ului &e
'are tre>uia , "er!.
A" 2#,t "ult vre"e in &#iia intele'tualului
'are #,'ilea intre
'redina i tiina in,uite in '#al.
in '#&ilrie a" 2#,t 're,'ut de # "a"
&r#2und reli!i#a,. Pan la
var,ta '#lii( era" '#ndu, in 2ie'are an la
>i,eri' &entru a lua
EPate "areF 'u" ,e ,&unea in lu"ea ,atului
"eu. C#&iii ,unt
'#n,iderai a 2i in#'eni( 2r &'ate( i li ,e
ddea de 'tre &re#t
EPate "areF( iar adulil#r( &entru ' inerent(
aveau E&'ateF( li ,e
ddea Pate "i'F.
Giind ,u> in2luena "a"ei( era 2ire,' , 'red
in Du"neeu. La
iniiativa &re#tului N9#lae Bene,'u din ,at(
"ai "uli '#&ii a" i
2#,t ,ele'tai , 'ant" in '#rul >i,eri'ii. De
atun'i a" r"a, 'u
"ulte 'ante'e >i,eri'eti invate &e 'are
din &l'ere le 'anta"
ade,ea. Mui'a >i,eri'ii #rt#d#3e( 'antat de
# v#'e 'u <ar( e,te
&li # &i#a, 2ru"u,ee.
in'antarea n#a,tr nu a durat "ult( &ent #
,e'retar de &artid i-a
interi, &re#tului , '#r a'ea,t a'tivitate.
Adevrata &r#&a!and i"&#triva reli!iei ain
in li'eu. invt#rii de
la ,at erau ei inii 'redin'i evitau ,u>ie'tul.
Atat in li'eu( 'at i in 2a'ultate( a" a,'ultat
aii re,&e'tu#,
e3&li'aiile &e 'are le ddeau &r#2e,#rii la din
"ultele "ele
intre>ri e3i,teniale. Nu i-a" '#n ni'i#dat(
&entru ' atr!ea
du& ,ine e3'ludere '#al &entru
E&r#&a!and du"n#a,F( dar
ni'i reuit , " '#nvin!.
Mi-a" ,&u, d#ar ' i"i reerv dre&tul ,a
r,&un, la intre>rile
"ele( du& ter"inarea ,tuu 'and nu v#i "ai 2i
#>li!at , a''e&t t#t
'e "i ,e ,&uI
A"'#n,tatata&#i't#atetiinele(de&retutir
nu ie, din d#!"a
#2i'ial. in E,t( Du"neeu era &e Y Pavl#v(
'are nu avea ni'i # vin
2iind' de,'#&erir% ,erveau aa de >ine un
,i,te" &#liti'( 'u 'are
el( ,e t% ,-a i"&'at ni'i#dat. in Be,t( n#ul
Du"neeu ,e n
Dar=in. in #ri'e lu'rare de >i#l#!ie( 2ii#l#!ie(
&,i<d Dar=in e,te
re&erul. El e3&li' t#t( 2iind 'itat "ai KI
O''ident de'at erau &e
vre"uri Lenin i Stalin in II nu "-ar 2i
deran%at( da' in "intea "ea
nu ,-ar 2i r in,tantaneu un n#ian de
'#ntraar!u"ente.
Ce &#,i>ilitate de a-i 2a'e # #&inie are
'inev' vrand , inelea!
#ri!inea lu'ruril#r e,te ne"ulu de tiin i
de reli!ieD
tiina e3&li' nu"ai 'e tie( iar re,tul il tre'
t'ere( ,au ii nea!
e3i,tena. Cand ai d#vei 2err e3i,tena a
'eva( 'are e,te ne!at de
tiin( 'are # la, e,te( nu nu"ai de li"ite in
'un#atere( 'are
,unt 2ireti( 'i "ult "ai !rav( de 2al, i
ne,in'eritate.
B#i da 'ateva e3e"&le &entru a 2i "ai 'lar.
tiina a ne!at "ult
vre"e 2en#"enul de tele&atie. E3&eriene
e2e'tuate in 2#,ta
Uniune S#vieti'( in SUA( in'lu,iv de n#i(
de"#n,trau ' e3i,t
a'e,t 2en#"en. tiina tre'e ,u> t'ere ,au
nea! in2#r"aiile
#>inute &rin re!re,ie &,i<i' tran,&er,#nal.
i( nu nu"ai '
e3i,t a,ti # &uterni' '#al in lu"e( 'u
a'e,t #>ie't de ,tudiu
i &ra'ti'( dar eu in,u"i a" 2#,t "art#r la
2en#"ene de
"ani2e,tare a ,u>'#ntientului(
in'#nte,ta>ile( indu,e &rin
re,&iraie <#l#tr#&i'. Nea! e3&erienele
"#rii 'lini'e ,au le
e3&li' a>erant 'a e3&re,ii ale an#3iei
'reierului( 'and a'e,ta i-a
in'etat de%a a'tivitatea "eta>#li'. i din
n#u( a" di,'utat 'u
&er,#ane 'are au trit a,t2el de eveni"ente(
unele avand # inalt
&re!tire univer,itar( 2iind de'i 'redi>ile.
Reli!ia ,e redu'e la a2ir"aii( &e 'are nu le
&#ate &r#>a( 'u"( de
alt2el( ni'i Dar=in nu &utea ,-i &r#>ee
te#riile. I,t#ria
'retini,"ului( 'a i a alt#r reli!ii( nu &#ate
'#n2ir"a 'u ri!#area
d#'u"entel#r i,t#ri'e e3i,tena
eveni"entel#r iniiale( 'are ,tau la
>aa intre!ii dev#ltri d#'trinare de "ai
tariu. Neavand &entru
'#nte"&#rani i"&#rtana 'are li ,-a a'#rdat
ulteri#r( e,te &r#>a>il
, nu 2i treit intere,ul i,t#riei 'a , le
inre!i,tree la "#"entul
re,&e'tiv. i a%un!e" la 'eea 'e ,&une "ai
t#at lu"ea0 reli!ia ,e
,&ri%in d#ar &e 'redin. i da' eti
a,e"enea lui T#"a( 'are a
'erut , ,e '#nvin! de &reena lui Ii,u,
'erand v#ie ,-l atin!
'u "ana( r"ai intr-un ,&aiu '#n2u( 2r
&#,i>ilitatea de a-i
2#r"a # '#nvin!ere 2er".
B#i in'er'a , de,&rind adevrul din
"uli"ea de date devenite
E2#l'l#rF in 'are( din nev#ia de a i"&re,i#na(
de a deveni EvedetF(
de a e,'r#'a( de a "anevra # &eil' ,au un
&u>li' naiv( ,e intri'
2ra!"ente de realitate( na r i 2anteie.
E,te !reu , ,e di,tin! adevrul de nealt
'and nu e3i,t
d#'u"entaia ne'e,ar( dar nev'2' adevr ne
#>li!. Nu a"
a''e&tat ni'i#dat i&#,tei8 a-"i in,ui naiv
t#t 'eea 'e "i ,-a ,&u,(
in'e&and ' nivelul di,'uiil#r >anale &an la
ind#'trinarea #20 A"
2#,t i r"an ,'e&ti' in 2aa ,l#!anuril#r tre'i
'a i a 'el#r ale
&reentului.
Pre,iunea E'ulturiiF &#&ulare a,u&ra "in
Pretutindeni in lu"e e3i,t ,u&er,tiii( da "ai
"ulte ,unt in
'#"unitile ,ta>ile in 'are #a ,e 'un#,' i
'#"uni' "ai u#r
intre ei 'u" e,te 6 ,atului.
I,t#ri' v#r>ind( ,u&er,tiiile au # inde%
tradiie. In anti'<itate
,e"nele 'ereti i inta"ZZ ne#>inuite erau
un adevrat !<id in
#rientarea &u>li'e. Din a'e,t "#tiv erau la
"#d #ra'#lele. 6
<#trare i"&#rtant nu era luat 2r
'#n,ultarea Eii 'are
Ev#r>eauF &rin #ra'#le i # "uli"e de alte
,e0
in 'iuda ev#luiei tiinei 'are a devenit un re
lu"ea "#dern(
,u&er,tiiile '#ntinu , e3i,te. Nu0 64 e,te
evitat in ri 'u
&retenii "ari a,ti in lu"e dau nu"ai un
e3e"&lu.
C#n2runtat in' din '#&ilrie 'u ,u&er,tiii
lu"ea ,atului "eu( lea"
vut int#tdeauna 'a e3&re,ia naivitii i a
"entalitii
retr#!rade i 'a "i-a" &r#&u, , le ,2ide
in'l'and int#tdeaun
#,tentaie interdi'iile l#r( &entru a le d#vedi
a>,urdO
i ni'i#dat nu "i ,-a inta"&lat 'eva ru din
a'e,t "#tiv. C<iar i
#a"eni 'u ,tudii ,u&eri#are ,unt une#ri
in'linai , le atri>uie
'redit.
A&#!eul ,u&er,tiiil#r( al &,i<#ei
&#,e,iunil#r de"#ni'e i al
vr%it#arel#r 'are ii ter#riau &e #a"eni a 2#,t
atin, in Evul Mediu.
Se &u>li'au 'rulii i 2#i v#lante 'u 'ri"e(
'utre"ure i inta"&lri
>anale i"&nate 'u i"a!inaie 'a , &r#du'
e2e'te. ?ine a i,
E'leia,tul0 ENi"i' nu-i n#u ,u> ,#are. T#t 'e
a 2#,t( e,te i va "ai
2i.F E,te # intalnire 'iudat &e,te ti"&.
A,ti( in ,e'#lul al ^^I-lea(
a,i,t" la # revenire a a'e,t#r "entaliti
&rin "a,,-"edia( la 2el
'a i in Evul Mediu. Era i atun'i # !#an
du& 'ati! &rin EtiriF
,enai#nale( 'a i a,ti.
Culi ,au Ede,-'ultiF( v#r>a lui Ar!<ei(
#a"enii ,unt in'linai ,
e3a!eree atun'i 'and tran,"it 'eva auit
,au trit in ,'#&ul de a
i"&re,i#na interl#'ut#rul. Inventea 'and
uit a"nuntele(
adau! &entru a 2i "ai intere,ani( &entru a
i"&re,i#na "ai "ult.
Alii inventea E"inuniF( &entru a arta!e
atenia &u>li'ului a,u&ra
l#r i a deveni vedete ,au &entru a e,'r#'a
lu"ea 'u "inunile l#r.
M-a" intre>at int#tdeauna de 'e ,e &une
>a in %u,tiie &e
"rturiile "art#ril#r( 'and ,e tie &e >a de
e3&eri"ente
&,i<#l#!i'e( 'at de "are e,te "ar%a l#r de
er#areD M#tivele ,unt i
ai'i "ulti&le. Se uit a"nuntele( ,unt
in2luenai de #&inia &u>li'(
,unt vi'ti"ele &r#&riil#r ,u!e,tii( ,unt
intere,ai , nu ,&un
adevrul ,au altii ,e eri%ea inv#luntar in
%ude't#ri a&,and
&artea &e 'are n-# a!reea i 2av#riand-#
&e 'ea 'are( in ,&iritul
l#r E%u,tiiarF( are dre&tate. Ni'i aa-i,ul
Edete't#r de "in'iuniF nu
e,te # &r#> #>ie'tiv( in2aili>il. Mai uitai '
nu dete'tea
"in'iuni( i< al d#ilea rand e'#ul !andirii la
nivelul ,i,te"ului
nerv#, ve!etativ( a 'rui rea'ie ,e te,tea(
e,te di2erit de la #"
la #". A[H[ ,ur&rinde !radul de e"#tivitate(
'are ,e tie >ine 'i(
antrena"ent( &#ate 2i '#ntr#lat( in ,en,ul
d#rit $i ,u&u, te,tului.
De a'eea( 'and aud &e 'ate un il' v#r>ind 'u
a&l#"> i in'<iit#rial
&e 'ate un &#,IC ,-a Ede"#n,tratF vin#via
unui a'uat &rin a'e t
a" 'el &uin # rea'ie de "irare in 2aa
i!n#ranei i , nu ,&un "ai
"ult.
Din'#l# de ,u&er,tiii( a 'r#r #ri!ine ,e >
une#ri in n#a&tea
ti"&ului( "ulte din in2#r& tran,"i,e( &e 'ale
#ral( &lea' de la
inta"&lrii '<iar da' &#t 2i 'u ti"&ul
tran,"i,e de2#r"l "#tivele
&e 'are le-a" "eni#nat. in '#&ilria ne auit
in lu"ea ,atului
&#ve,tite "ulte inta"&lri i< a 'r#r natur
avea" ,-# inele! "ult
"ai tarii ,tudiul "edi'inei. Altele au r"a,
in,'ri,e in "inll' la
'a&it#lul Curi#iti( 'are &un in di2i'ultate
e3il tiini2i'.
A" devenit 'ir'u",&e't i reervat in eti'i
'a ireale a tutur#r
inta"&lril#r trite de diver,e &Yb a>ia atun'i
'and eu in,u"i a"
traver,at eveni"ei nu &uteau 2i e3&li'ate in
#rdinea natural a
luatul
Da'( in re&etate randuri( ai !andit la uni de
'are ai nev#ie i du&
un ti"&( 'ineva '#"&ld de d#rina ta( i-l
#2er( in'e&i , !andeti
' edl tiini2i' a 2un'i#nrii 'reierului nu
e,te '#"&let2
nevrand( te intre>i 'e alt di"en,iune
'#nta'teaO n#,tru. i
a'ea,t e3&erien a" avut-# in' din 'Y\
P#i "ini &e t#at
lu"ea( dar &e tine in,ui( nu. l tre>uie ,
ad"ii ' e,te # "talnire
'u ne'un#,'uii t#t 'eea 'e ,e inta"&l in
viaa unui #" &#ate 2i
eti'i 2iind naivitate( ,u&er,tiie( ,u!e,tie ,au
2anteie. El ind#ial(
nev#ie de #ne,titate i "ult di,'ern"ant a
di,tin!e realul de ireal.
i"i &r#&un , adu' in di,'uie( in 'ele 'e
ur"ea( # ,erie de
inta"&lri( 2en#"ene i vinde'ri
ine3&li'a>ile in ter"enii tiinei
a'tuale.
INTALNIRE CU NECUNOSCUTUL
A" &#ve,tit in 'a&it#lele anteri#are 'u" "i-
au venit unele 'ri
rare( de 'are avea" nea&rat nev#ie in
d#'u"entarea "ea( &rin
&er,#ane la 'are nu a&ela,e" ni'i#dat i
'are au venit dire't la
"ine ,&unandu-"i0 Etiu ' ii tre>uieF. E,te
adevrat ' unele
&er,#ane i"i 'un#teau &re#'u&rile( dar in
ni'i un 'a nu tiau 'e
anu"e titlu de 'arte i"i tre>uia.
Iat # a,t2el de inta"&lare 'uri#a,.
Intri!at de &er2#r"anele de #rdin &,i<#l#!i'(
#>inute in lu"ea
anti' &rin unele ritualuri iniiati'e(
&ra'ti'ate inde#,e>i( in E!i&t i
Cre'ia( a" d#rit , !,e,' ,ur,ele i,t#ri'e
ne'e,are edi2i'rii in
a'e,t ,en,. Dar nu v#ia" , 2ie # literatur
tre'ut &rin 2iltrul
'riti'ii "ar3i,te ,au atee &entru ' tia"
2#arte >ine un!<iul l#r de
vedere. D#rea" , !,e,' d#ar # i,t#rie
'#n'ret( real a
ritualuril#r re,&e'tive( in ,&erana ' a
&utea ,e,ia( in >aa
&re!tirii "ele( unde ,e &#ate a,'unde
"i,terul. A" intre>at "uli
#a"eni de 'ultur( in'lu,iv &e &r#2e,#rul B.
S<leanu( da' e3i,t
undeva # a,t2el de d#'u"entaie i "i-au
r,&un, ' nu 'un#,'.
intr-# i era" in viit la re!retatul &rieten
Mi<ai Dia'#ne,'u( &#et
i re!i#r( 'u 'are era" in relaii a&r#&iate.
Nu di,'uta,e" 'u el
ni'i#dat a'e,t ,u>ie't &entru a avea
dial#!ul 'e a ur"at0
- A" !,it la un &rieten # 'arte 'are tiu ,i!ur
' ii tre>uie. i
ia de &e ra2tul >i>li#te'ii ,ale 'artea.
- De unde tii ' i"i tre>uie D
- A" avut a'e,t ,enti"ent in 'li&a in 'ar
vut-#. I-a" i ,&u,
&rietenului "eu( ' nu"ai tre>uie a'ea,t
'arte i "i-a dat-#.
Sur&ria e,te in, i "ai "are. Cartea a 2#,t
edi Pari, in 6@/6 i
avea 2#ile in!l>enite de vre"e i nede,Z una
de alta. Era '#ala
"are de <artie d#ar &liat. Pa% &utea 2i 'itit
a tre>uit , 2ie tiat
&e "ar!ini( !e,t &e I tre>uit ,-l 2a' eu
&ri"ul. M-aFate&tat(
aadar( a'ea,ta &e 'are # 'uta" de "ult
vre"e( ti"& de
a&r#a&e ani( ne'itit intr-# >i>li#te'( &entru
a a%un!e in ,2a% "ine
'are a" 2#,t &ri"ul ei 'itit#r. Iar titlul era
,ur&ri "ai "are0 Le,
,#'iete, ,e'rete, de ";,tere,( de *.6 adi'
e3a't 'eea 'e eu
'uta"( 2r , tiu da' e3i,t ' de i,t#rie.
S ,&une" t#tui ' nu e,te # "inune 'a Y
,-i #2ere # 'arte. $ai
, di,'ut" alt !en de intaii &er,#nale( 'are
,u!erea
&trunderea n#a,tr ,&#ni in alt di"en,iune(
de'at 'ea a lu"ii
"ateriale reale.
Pri"a e3&erien ne#>inuit ,-a &etre'ut ir
intr-# du& a"ia(
,&re #ra 67( in ti"&ul unei d 'u # alt
&er,#an( a" avut >ru,'
revelaia a 'ee) va inta"&la a d#ua i la #
anu"it #r. i lu'ruriZZ
&etre'ut int#'"ai( 'u # &re'iie derutant. i
2ie'ai &er,#anele
&revute rntrau in ,'en e3a't la ti"%% 'are
eu il anti'i&a,e".
B#ind , tiu 'e le-a deter"( 2ie &reente
a'#l#( 2ie'are a inv#'at
"#tive >anale0 i-atun'i a"inte ' are de
intre>at ,au de ,&u,
'eva e a" dat ,ea"a ' a'eeai E"an
nevutF re!ia, 'u un
,'#&( &e 'are l-a" inele, "ult "ai tariu( i
2inalitate "de&linirea
de 'tre "ine a unei ,ar'ini( d i"&#rtan
&entru Ere!i#rF.
A d#ua inta"&lare a" trit-# in 6@7A. M aI
&ri"a "ea 'ur, 'u
aut#"#>ilul Da'ia &e 'are reuii 'u"&r in
rate. Du& tre'erea
unei linii 2erate "-a" an!a%at in de&irea
unui aut#turi,"
EM#,'vi'iF 'u # vite in %ur de 6** 9" 1 #r.
E3a't in 'li&a in 'are
era" in de&ire din 2at a a&rut un
"i'r#>u ieind in vite din
,&atele unui 'ar. Era" de'i >l#'at intre d#u
ve<i'ule( in &lin
vite. T#tul ,-a &etre'ut in 2ra'iuni de
,e'und. Nu ,e &utea ni'i
#&ri( &entru ' venea 'el din 2a dire't in
"ine( ni'i vira in ,tan!a
&entru ' a'#l# a 2i inter2erat 'u 'arul( ni'i
in drea&ta( a'#l# 2iind
M#,'vi'iul. M a2la" &ri"a #ar intr-# a,t2el
de ,ituaie i tre>uia
, iau # de'iie ra&id.
Ce era de 2'ut in a2ar de a te &ierde i a
a''e&ta un a''ident
!rav avand in vedere viteele 'el#r trei
ve<i'uleD Ple'a,e" la
dru" 'u # >un 'un#tin din Piteti(
ver,at in '#ndu'erea aut#(
&e &#,t de indru"t#r i 'are era aeat &e
>an'<eta din 2a in
drea&ta "ea. N-a avut ti"& , ,&un de'at
atat0 ED#'t#re(
"uri"OF. Ei >ine( in 'li&a a'eea( in l#' de
'ri,&are( a" ,i"it >ru,'
# ,tare de 'al" ne#>inuit i "i-a venit 'lar
in a'elai ti"& in
"inte ideea de a "ri vitea &entru a "
,tre'ura &rin ,&aiul
in!u,t dintre 'ele d#u aut#ve<i'ule. Nu
ideea ,#luiei e,te
ne#>inuit. Pr#>a>il ' #ri'e #2er ver,at ar
2i &r#'edat la 2el( dei
eu nu avea" ni'i # e3&erien in '#ndu,
"aina. Ne#>inuit a
2#,t in,talarea >ru,' a 'al"ului( 'and ar 2i
tre>uit , 2iu ten,i#nat
i 'ertitudinea de # e3tra#rdinar inten,itate
' e,te ,in!ura
,#luie ,alvat#are i ' v#i tre'e &rintre 'ele
d#u aut#ve<i'ule
2r ni'i un in'ident. A'ea,t 'ertitudine(
venit >ru,' din
ne'un#,'ut( "-a deter"inat , a''elere i
, tre' intr-# &er2e't
,i!uran. A" int#r, i"ediat 'a&ul ,&re
in,#it#rul "eu i l-a"
intre>at a">ind0 EDe 'e v-ai ,&eriatDF.
ELa,-"( d#'t#re( ' 2a'
in2ar'tOF( "i-a r,&un, el in!r#it.
ECar'#taiiF v#r ,&une ' 'ertitudinea a&are
la #ri'e #" 'u # >un
,t&anire de ,ine. Eu le v#i r,&unde '
a'e,t ,enti"ent a&are in
t#ate e3&erienele e3tra'#r&#rall ,u>ie'ii
'are au avut a'e,te
e3&eriene relatea ' al # ne#>inuit
'ertitudine &rivind
realitatea ,'enel#r& S a"inti" '( in vi,(
reali" ade,ea '
vi," i '9 ave" 'ertitudinea eveni"entului
vi,at.
De unde a venit a'ea,t 'ertitudineD Din et t
e,te in eterD A,ta
vreau i eu , tiu.
In "artie 6@@) a" &le'at 'u Pr#2. C. I0
Tar!#vite i 'u dr. Ce#r!e
Cearavela 'u un aut 0. Da'ia 64** la un
'#n!re, la Stra,>#ur!.
C#ndu'e Cearavela( 2iind aut#"#>ilul lui. In
a&r#&iere de Mul &e
aut#,trad( ,-a de2e'tat "aina. A" reuit ,
# ti &an la # ,taie
de >enin. A'#l#( a" d#r"it in ri A in'e&ut
, nin!( iar n#i nu
era" &re!tii de Y de vre"e. Ne-a" a'#&erit
'u iare. A d#ua i
ar un ,ar> 'are '#ntra 6** de "r'i ne-a
tra'tat &an i 'a"& i#lat
de lu"e i ne-a l,at >alt a'#l#. Nu I >ani
&entru tren( ni'i &entru
re&araia "ainii. Eran% ,ituaie di,&erat.
Bre"ea ,-a inrutit. Dei era iu( ,-a inturi
n#a&tea i a in'e&ut
, 'ad la&#via. Ne uita" unii 2r , ti"
'e , 2a'e".
In,tin'tiv( "-a" '#n'entrat intr-un dial#! I 'u
EeterulF. I-a" ,&u,
' ni ,-a avariat "aina( ' ni ni'i >ani ,-#
re&ar" i ni'i 'u 'e ,-#
"#>ili" de% Ave" nev#ie ur!ent de a%ut#r.
Gr ind#ial ' un
dial#! >anal. E,te # anu"it "#dalitate de I a
'#nta'tului 'u
Ne'un#,'utul( la 'are a" re'ur, i 2r ni'i #
in2#r"aie in &lu, in
d#"eniu. E,te in, e3&li'at in 'uvinte.
in ur"t#arele A "inute a #&rit lan!
aut#"#>il de "i' litra%. A
'#>#rat # d#a"n "i ,tatur 'u var,ta in %ur
de 5* de ani( 2#arte
di,tin,.
Ne-a ,&u, 'eva in li">a !er"an. N#i nu
tia" ni'i unul un 'uvant
in !er"an. Band ' nu ,e &#ate inele!e
'u n#i( a inteni#nat ,
&le'e. in a'el "#"ent &r#2. dr. Tar!#vite a
intre>at-# da' nu tie
2ran'ea. EA( #ui(F KA( daOL r,&unde ea. i
in'e&e( 2r , ne
intre>e ni"i'( , ne ,&un in 2ran'e e3a't(
dar a>,#lut e3a't(
'#ninutul '#nv#r>irii "ele 'u... eterul.
Etiu 'e vi ,-a inta"&lat( a ,&u, ea. Suntei
trei ,trini din E,t( ai
r"a, 'u "aina in &an i nu avei >ani ,-#
re&arai i ni'i nu tii
unde , "er!eiF.
- Oui( #ui( 'Je,t a( a" r,&un, n#i. KDa( da(
a,ta e,teL.
- Suntei din Un!ariaD
- Nu( i-a" r,&un, n#i( din R#"ania.
A 2#,t ,in!ura ei er#are.
i in!erul ,alvat#r tri"i,( a 2'ut( din &r#&rie
iniiativ( &e #
vre"e in 'are ni'i 'ainele nu l-ai 2i l,at
a2ar( # ,uit de !e,turi
in'redi>ile.
- R"anei ai'i i ate&tai. Eu ,tau a&r#a&e.
A" ,
"er! a'a, i a" , ,un la un Servi'e aut#
, v a%ute. i a
&le'at.
Du& )* de "inute ,-a int#r,.
- A" ,unat( dar "i ,-a ,&u, ' v#i r#"anii
avei
"aini Renault i ei nu re&ar de'at "r'i
!er"ane. M
int#r' , !,e,' un Servi'e &entru Renault.
i iar a &le'at.
Pe,te alte )* de "inute a revenit.
- A" !,it la vre# )* 9" un Servi'e 'are a
a''e&tat
, vin 'u # &lat2#r" , v tra'tee. Le-a"
,&u, ' nu avei
>ani i , nu v 'ear &rea "ult. i a&#i a
&le'at "ulu"it
' ne-a &utut a%uta.
Pe,te # %u"tate de #r a venit # &lat2#r"
aut# ne-a '#ndu, la
Servi'e-ul l#r. A'u" &l#ua t#renial. Au
'#n,tatat ' >ateria "ainii
nu "ai ddea 'urent i ne-a
inl#'uit-# 'u alta. Ca>lul de a">reia% i
a">reia%ul ere a,e"enea
di,tru,e. Le-au ,'<i">at &e t#ate. In ,2arit I
n#a,tr invia,e.
A ur"at n#ta de &lat0 +** de "r'i.
Ne-a" uitat unii la alii ,tu&e2iai. Era # avei
atun'i &entru n#i #
a,e"enea ,u". N#i a" &le'. >enina de
a'a, in 'ani,tre 'a t#i
r#"anii( iar 'aarei 2'ut &e ,ea"a 'el#r
'are ne-au invitat.
Ple'a,e" de a'a, 'u ,u"e in,u2i'iente
&entru a,t2el de ,ituaii.
- A( ,&une el( vand 2i!urile n#a,tre &ierite a
,&u, d#a"na 'are
"-a ,unat ' nu avei >ani. ?ine( 'eva a'#l#(
da' nu avei nev#ie
de '<itan.
i a" &le'at( in ,2arit( 2eri'ii !raie a'e,tei
d#e -in!er.
A 2#,t a'#l# # ,i"&l '#in'idenD Da( da'
a' d#a"n ,-ar 2i #&rit
inta"&lt#r vand &e un 'a" ve<i'ul ,trin(
'u nite #a"eni
nelinitii in %ur i &e # v 'a&ri'i#a,. Ori'e
#" !ener#, ar &utea
2a'e un a,e" !e,t. Dar a'ea d#a"n ,-a
#&rit( a '#>#rat i inainte
' ,&une n#i 'eva( a re&etat e3a't 2raele din
"intea "ea0( 'e vi ,-a
inta"&lat et'...F.
A" dat nu"ele '#le!il#r( 'u 'are era" a'#l#(
t# 'a , d#vede,' '
la a'ea inta"&lare au 2#,t i "art#ri.
Ein,tein a de2init 2#arte in,&irat inta"&lare
2iind a'ea '#in'iden
in 'are Du"neeu &re2er , rr( ne'un#,'ut.
C.C. Iun! nu"ete a'e,te inta"&lri
,in'r#ni' >aandu-i te#ria &e
"ai "ulte inta"&lri de a'e,t !ei
Sin'r#ni'itatea e,te de2init 'a E# '#in'i'
te"&#ral a d#u
,au "ai "ulte eveni"ente( le!turi 'auale
intre ele( dar 'are
au un ,en, identi' #"#l#!F. E,te a,#'ierea
dintre un eveni"ent de
' &,i<i' ,u>ie'tiv i un altul #>ie'tiv(
e3teri#r. E,te idenl
inta"&larea de,'ri, "ai ,u,. E,te #
a,#'iere intre un !and i un
eveni"ent '#n'ret( 'are a&arent nu au ni'i #
le!tur( %ude'and
du& datele a'tuale ale tiinei.
A" avut 'ateva 'ir'u",tane in 'are( da'
le-a 2i dat 'ur,( viaa
"ea ,-ar 2i ,'<i">at t#tal i ar 2i 2#,t 'u t#tul
alta de'at 'ea &e
'are a" avut-#. O 2#r taini'( venit din
alte di"en,iuni( #ar> in
2aa raiunii " '<e"a , r"an a'#l#. Dar
de 2ie'are dat au
a&rut din ,enin i 2r ni'i # l#!i'( a&arent
'u t#tul inta"&lt#r(
2a't#ri 'are au drni'it #ri'e iniiativ
&r#&rie in a'ea 'li&. A"
,i"it atun'i i vd i a,ti( 'a # "an a
De,tinului( 'are a de'i, in
l#'ul "eu. Mi-a 2luturat d#ar( &rin 2aa #'<il#r(
una din variantele
vieii &e 'are a 2i &utut , # a" i n-a 2#,t ,
2ie. De,tinul avea
alte 'al'ule 'u viaa "ea.
A,i,t" in 2il"e la ,'ene 'u intalniri intre
&er,#ane 'are au
i"&re,ia ' ,-au 'un#,'ut in alte di"en,iuni
e3i,teniale i 'rede"
' ,unt d#ar r#dul i"a!inaiei. A" avut "ai
"ulte intalniri de a'e,t
!en. Cand d#ar una dintre &er,#ane are
,entirnentul ' intalnete
# &er,#an &e 'are a "ai 'un#,'ut-#( &#ate 2i
reultatul unei 2al,e
re'un#ateri( ale unei er#ri de "e"#rie ,au
e3&re,ia unei 2#r"e de
e&ile&,ie. Dar 'and a">ele &er,#ane trie,'
>ru,' a'eleai
,enti"ente de re'un#atere( "ai "ult '<iar(
au '#nvin!erea ' 2a'
&arte 2ie'are din 2iina 'eluilalt( #ri'e alte
e3&li'aii ,e e3'lud. E,te
un ,enti"ent re'i&r#'( ,&#ntan i ire&re,i>il
de a te 'un#ate
dint#tdeauna( de a 2a'e &arte din a'eeai
2a"ilie( dei ai in a'elai
ti"& raiunea &,trat( a,i,tand i ea "irat
la "ira'#lul &e 'are il
triete. Senti"entul de 2a"iliaritate e,te
atat de viu in'at dial#!ul
'are are l#' ,e de,2#ar 2r &r#nu"ele de
&#litee utiliat
in"#d n#r"al Mre d#i #a"eni 'are ,e vd
&ri"a #ar. I"&re,ia
re'i&r#' Hte de 'un#atere anteri#ar 'a i
'u" ,-ar 2i de,&rit
in ur" 'u d#ar 'ateva 'li&e. Nu e,te "#dul
>anal al iluiei de
re'un#atere in virtutea 'ruia nu ne adu'e"
ailin 'e i"&re%urri
a" 'un#,'ut &e a'el 'ineva "ai de2iu e,te
'ertitudinea re'i&r#' a
unei 'un#ateri a'#&rit "i,ter.
Pentru a e3'lude r#lul atra'iei 2ii'e 'are Y\
& 2i "'rirninat de 'ei
"ai ,'e&ti'i( tre>uie , ,&un d i dintre
&er,#na%ele intalnite in
a'e,t "#d in,#lit ni aJ ni"i' in in2iarea l#r
'are ar 2i &utut 2i
#>ie'tul urli i de atra'ii. E,te # "are
di2eren intre ,enti"entul
deltr 2ii' i a'el de 2a"iliaritate( de 'eva
a&r#&iat ,u2leuJ "inii.
Unele dintre a'e,te intalniri n-au ni'i # 2ii9li
R"an d#ar in a"intire
'a inta"&lri ne#>inuiii P ,unt '#ntinuate
'u &rietenii de ,u2let in
'are intervine 2i# de '#la>#rare i de a%ut#r
re'i&r#' in diver,ele
'#ndill 9 ne ,u&une viaa. Cele "ai "ulte
,unt '#la>#rri 'i Y
,&iritual. Cei d#i ,e re!,e,' in a'eeai lu"e
de &retu In
,trintate a" intalnit '<iar un &#lii,t 'are
"i-a %a' t#ate
2#r"alitile de va"( din'#l# de #>li!atiill<
,ervi'iu( trind
re'i&r#' i"&re,ia de a ne ti de &e tra"uri.
A" avut de a,e"enea ,enaia ' # "an ir
ti, "-a a&rat
int#tdeauna intervenind 2r ni'i un le din
&artea "ea( in
"#"entele 'ele "ai di2i'ile 'a e i 2i &utut
,'<i">a dra"ati'
de,tinul.
Nu a" 2#,t un r,2at al ,#rii. in'e&n
,ntatea i traver,and #
"uli"e de 'ir'u",tant#2'' ned#rite din 'are
a" avut din &lin
&arte( in "#nv<t dinaintea &r>uirii(dar
nu"ai atun'i( du& 'e
er8& , >eau &an la ulti"a &i'tur E&a<arul
de a"arF i un Ein!er
,alvat#rF. De #>i'ei ,alvarea i"i era a u
&rintr-un vi, anti'i&ativ.
Au 2#,t &rea "ulte eveni e de a'e,t !en 'a ,
le '#n,ider ,i"&le
inta"&lri.
SACRU
Binde'rile &rin ,a'ru ,au "ira'ul#a,e ,unt
eveni"ente 'are(
da' ,unt reale( &un &r#>le"a e3i,tenei unei
'aue re,&#n,a>ile
de a'e,t e2e't.
A" avut &ri"a in2#r"aie de"n de in'redere
de,&re a,t2el de
vinde'ri din 'artea 'elui 'are a 2#,t un "are
#" de tiin 'u
'ert re'un#atere internai#nal( C<.
Marine,'u. El a 2#,t
in,r'inat de Cuvernul R#"aniei ,
'er'etee 2en#"enul Ma!lavit
la vre"ea 'and a in'e&ut , 2a' "are valv
i , "ear! a'#l#
"a,e "ari de #a"eni( in '#ndiii de i!ien
2#arte &re'ar. Avand in
vedere ri,'urile de e&ide"ii( ,-a <#trat
a'ea,t an'<et.
Ca ur"are a a'e,tei 'er'etri( C<e#r!<e
Marine,'u a &u>li'at #
'arte de,&re L#urde, i Ma!lavit.
Aui,e" i &an atun'i &rin in2#r"aie #ral
de,&re a,t2el de
vinde'ri( dar( 2r # d#'u"entare tiini2i'(
r"aneau la nivel de
,i"&lu v#n.
in 'artea ,a( Pr#2. C<e#r!<e Marine,'u ,'ria
te3tual ' &r#>itatea
&r#2e,i#nal il #>li! , a2ir"e ' 'eea 'e a
vut vinde'andu-,e la
L#urde, i Ma!lavit nu ,e &#ate vinde'a la
ua unui "edi'( dar ni'i
'eea 'e vinde' un "edi' nu ,e #>ine la
L#urde, i Ma!lavit.
De,&re L#urde,( ,avantul r#"an a2ir"a ' au
r#,t 'erti2i'ate
"edi'al 'averne &rin T?C &ul"#nar i
2ra'turi de "e">re( ve'<i i
ne'#n,#lidate( 'are la ieirea din a&a
iv#rului de a'#l#( erau
vinde'ate( unele '<iar in,tantaneu( altele in
"ai "ulte eta&e.
Pentru a e3'lude r#lul atra'iei 2ii'e 'are ai
2i "'rirninat de 'ei
"ai ,'e&ti'i( tre>uie , ,&un d dintre
&er,#na%ele intalnite in a'e,t
"#d in,#lit nu ni"i' in in2iarea l#r 'are ar
2i &utut 2i #>ie'tul unt
de atra'ii. E,te # "are di2eren intre
,enti"entul de Y 2ii' i
a'el de 2a"iliaritate8 de 'eva a&r#&iat ,u2le ii
"inii.
Unele dintre a'e,te "talniri n-au ni'i # 2in8
R"an d#ar in a"intire
'a inta"&lri ne#>inuite( ,unt '#ntinuate 'u
&rietenii de ,u2let in
'are intervine K>i de '#la>#rare i de a%ut#r
re'i&r#' in diver,ele
'#ndiii ne ,u&une viaa. Cele "ai "ulte ,unt
'#la>#rri dtl#
,&iritual. Cei d#i ,e re!,e,' in a'eeai lu"e
de &rea In ,trintate
a" intalnit '<iar un &#lii,t 'are "i-a 2 t#ate
2#r"alitile de va"(
din'#l# de #>li!aiile ,ervi'iu( trind re'i&r#'
i"&re,ia de a ne ti
de Z2e tra"uri.
A" avut de a,e"enea ,enaia ' # "an inv
"-a a&rat
int#tdeauna intervenind 2r ni'i un d din
&artea "ea( in
"#"entele 'ele "ai di2i'ile 'are i 2i &utut
,'<i">a dra"ati'
de,tinul.
Nu a" 2#,t un r,2at al ,#rii. In'e&a
,ntatea i traver,and #
"uli"e de 'ir'u",tane iii ned#rite din 'are
a" avut din &lin
&arte( in "#"er%i dinaintea &r>uirii(dar
nu"ai atun'i( du& 'e
erar 66 , >eau &an la ulti"a &i'tur
E&a<arul de a"arF( 8> un
Ein!er ,alvat#rF. De #>i'ei ,alvarea i"i era
ani &rintr-un vi,
anti'i&ativ. Au 2#,t &rea "ulte eveni"%i de
a'e,t !en 'a , le
'#n,ider ,i"&le inta"&lri.
BINDECRILE PRIN SACRU
Binde'rile &rin ,a'ru ,au "ira'ul#a,e ,unt
eveni"ente 'are(
da' ,unt reale( &un &r#>le"a e3i,tenei unei
'aue re,&#n,a>ile
de a'e,t e2e't
A" avut &ri"a in2#r"aie de"n de in'redere
de,&re a,t2el de
vinde'ri din 'artea 'elui 'are a 2#,t un "are
#" de tiin 'u
'ert re'un#atere internai#nal( C<
Marine,'u. El a 2#,t
in,r'inat de Cuvernul R#"aniei ,
'er'etee 2en#"enul Ma!ia vit
la vre"ea 'and a in'e&ut , 2a' "are valv
i , "ear! a'#l#
"a,e "ari de #a"eni( tn '#ndiii de i!ien
2#arte &re'ar. Avand
tn vedere ri,'urile de e&ide"ii( ,-a <#trat
a'ea,ta an'<et.
Ca ur"area a'e,tei 'er'etri( C<e#r!<e
Marine,'u a &u>li'at #
'arte de,&re L#urde, i Ma!ia vit
Aui,e" i &an atun'i &rin in2#r"aie #ral
de,&re a,t2el de
vinde'ri( dar( 2r # d#'u"entare tiini2i'(
r"aneau la nivel de
,i"&lu v#n.
In 'artea ,a( Pr#2. C<e#r!<e Marine,'u ,'ria
te3tual ' &r#>itatea
&r#2e,i#nal il #>li! , a2ir"e ' 'eea 'e a
vut vinde'andu-,e la
L#urde, i Ma!lavit nu ,e &#ate vinde'a la
ua unui "edi'( dar rii'i
'eea 'e vinde' un "edi' nu ,e #>ine la
L#urde, i Ma!lavit
De,&re L#urde,( ,avantul r#"an a2ir"a ' au
2#,t 'erti2i'ate
"edi'al 'averne &rin T?C &ul"#nar i
2ra'turi de "e">re( ve'<i i
ne'#n,#lidate( 'are la ieirea din a&a
iv#rului de a'#l#( erau
vinde'ate( unele '<iar in,tantaneu( altele in
"ai "ulte eta&e.
A2ir"aiile unui #" de # a,e"enea anver!ur
tiini2i' de&eau
'a&a'itatea "ea de inele!ere. B#ia" ,a vd
'u #'<ii "ei la 2aa
l#'ului 2en#"enul. i( du& "uli ani( a" avut
a'ea,t an,. i nu
nu"ai la L#urde,( R d la Pati"a( A,,i,i(
E!ina. A" 2#,t a&#i In
?railia de re'un#atere in virtutea 'ruia nu
ne adu'e" a"inte in
'e i"&re%urri a" 'un#,'ut &e a'el 'ineva
"ai de"ult( d e,te
'ertitudinea re'i&r#' a unei 'un#ateri
a'#&erit de "i,ter.
Pentru a e3'lude r#lul atra'iei 2ii'e 'are ar
&utea 2i in'ri"inat de
'ei "ai ,'e&ti'i( tre>uie , ,&un ' unele
dintre &er,#na%ele
intalnite in a'e,t "#d in,#lit nu aveau ni"i'
in in2iarea l#r 'are
ar 2i &utut 2i #>ie'tul unei a,t2el de atra'ii.
E,te # "are di2eren
intre ,enti"entul de atra'ie 2ii' i a'el de
2a"iliaritate( de 'eva
a&r#&iat ,u2letului i "intii.
Unele dintre a'e,te "talniri n-au ni'i #
2inaliare. R"an d#ar in
a"intire 'a inta"&lri ne#>inuite. Altele
,unt '#ntinuate 'u
&rietenii de ,u2let in 'are intervine d#rina de
'#la>#rare i de
a%ut#r re'i&r#' in diver,ele '#ndiii la 'are ne
,u&une viaa. Cele
"ai "ulte ,unt '#la>#rri de #rdin ,&iritual.
Cei d#i ,e re!,e,' in
a'eeai lu"e de &re#'u&ri. In ,trintate
a" intalnit '<iar un
&#lii,t 'are "i-a 2a'ilitat t#ate 2#r"alitile
de va"( din'#l# de
#>li!aiile lui de ,ervi'iu( trind re'i&r#'
i"&re,ia de a ne ti de &e
alte tra"uri.
A" avut de a,e"enea ,enaia ' # "an
invii>il "-a a&rat
int#tdeauna intervenind 2r ni'i un de"er,
din &artea "ea( in
"#"entele 'ele "ai di2i'ile 'are "i-ar 2i
&utut ,'<i">a dra"ati'
de,tinul.
Nu a" 2#,t un r,2at al ,#rii. in'e&and 'u
,ntatea i
traver,and # "uli"e de 'ir'u",tane
,#'iale ned#rite din 'are a"
avut din &lin &arte( in "#"entul de dinaintea
&r>uirii(dar nu"ai
atun'i( du& 'e era" l,at , >eau &an la
ulti"a &i'tur
E&a<arul de a"arF( a&rea un Ein!er
,alvat#rF. De #>i'ei ,alvarea
i"i era anunat &rintr-un vi, anti'i&ativ. Au
2#,t &rea "ulte
eveni"entele de a'e,t !en 'a , le '#n,ider
,i"&le inta"&lri.
SACRU
Binde'rile &rin ,a'ru ,au "ira'ul#a,e ,unt
eveni"ente 'are(
da' ,unt reale( &un &r#>le"a e3i,tenei unei
'aue re,&#n,a>ile
de a'e,t e2e't.
A" avut &ri"a in2#r"aie de"n de in'redere
de,&re a,t2el de
vinde'ri din 'artea 'elui 'are a 2#,t un "are
#" de tiin 'u
'ert re'un#atere internai#nal( C<.
Marine,'u. El a 2#,t
in,r'inat de Cuvernul R#"aniei ,
'er'etee 2en#"enul Ma!lavit
la vre"ea 'and a in'e&ut , 2a' "are valv
i , "ear! a'#l#
"a,e "ari de #a"eni( in '#ndiii de i!ien
2#arte &re'ar. Avand in
vedere ri,'urile de e&ide"ii( ,-a <#trat
a'ea,t an'<et.
Ca ur"are a a'e,tei 'er'etri( C<e#r!<e
Marine,'u a &u>li'at #
'arte de,&re L#urde, i Ma!lavit.
Aui,e" i &an atun'i &rin in2#r"aie #ral
de,&re a,t2el de
vinde'ri( dar( 2r # d#'u"entare tiini2i'(
r"aneau la nivel de
,i"&lu v#n.
In 'artea ,a( Pr#2. C<e#r!<e Marine,'u ,'ria
te3tual ' &r#>itatea &r#2e,i#nal il #>li! ,
a2ir"e '
'eea 'e a vut vinde'andu-,e la L#urde, i
Ma!lavit
nu ,e &#ate vinde'a la ua unui "edi'( dar
ni'i 'eea 'e
\ vinde' un "edi' nu ,e #>ine la L#urde, i
Ma!lavit.
De,&re L#urde,( ,avantul r#"an a2ir"a ' au
2#,t 'erti2i'ate
"edi'al 'averne &rin T?C &ul"#nar i
2ra'turi de "e">re( ve'<i i
ne'#n,#lidate( 'are la ieirea din a&a
iv#rului de a'#l#( erau
vinde'ate( unele '<iar in,tantaneu( altele in
"ai "ulte eta&e.
&entru 2en#"enul EIa# de Deu,F( a" 2#,t( de
a,e"enea( in India
intr-# 'lini' de trata"ent unde ,e a&li'au
te<ni'i tradii#nale. A"
vut "rturiile de&u,e de 'ei 'e ,-au
vinde'at de >#li !rele la
Catedrala San Ant#ni# din Pad#va( la
Catedrala 'u Mad#na din
u"uleu KR#"aniaL. Dar nu "-a" du, a'#l#
'a &elerin( 'i 'a #" de
tiin 'utand d#'u"entri "edi'ale ale
'auril#r vinde'ate.
La L#urde, i Gati"a au avut l#' a&ariii
"ariane in &reena un#r
'#&ii( &r#venii din 2a"ilii ,ra'e( a2lai 'u
vitele &e 'a"&( ,-a
artat Ge'i#ara Mria. Gen#"enul e,te &lin
de inv"inte(
r,&unand "ult#r intre>n 'are ,e ridi' in
a,t2el de ,ituaii i de
a'eea i"i &r#&un , in,i,t a,u&ra un#r
detalii.
L-a" auit #dat &e S#rin Du"itre,'u
,&unand ' Du"neeu nu a
a&rut ni'i#dat intr-un &alat( a int#tdeauna
intr-un >#rdei( v#ind
, ,&un ' Du"neeu ,-a artat d#ar
,ra'il#r. E,te intere,ant de
reinut ' i Petra'<e Lu&u i ?ernadette
S#u>ir#u i 'ei trei '#&t
a2lai &e 'a"& la Gati"a a&arineau un#r
2a"ilii 2#arte ,ra'e.
Intru'at de,&re 'eea 'e ,-a inta"&lat la
Ma!lavit ni a" ni'i #
in2#r"aie &e 'are ,-# &#t ,u,ine 'u
ar!u"enU 'redi>ile( v#i
'#"enta d#ar a'ele ,ituaii in 'are ,e &#
adu'e a,t2el de &r#>e.
Binde'rile de la L#urde,
Eveni"entele de la L#urde, in'e& in 6+A+
'and Ge'i#ara Mria i ,-a
artat de "ai "ulte #ri 2etie ?ernadette
S#u>ir#u. l-a a&rut in
2aa unei !r#te( de & "alul unui rau. in a'el
l#' a anit un iv#r a
'rui a&( i-8 ,&u, Ge'i#ara 2etiei( va 2i
t"duit#are &entru
#a"eni.
in 6A* de ani de e3i,ten( '#"i,iile "edi'ale
,&e'ial in,tituite
&re'u" i ?i,eri'a Cat#li' au '#n2ir"at d#ar
57 de >#lnavi 'are ,au
vinde'at "ira'ul#,( 2r # e3&li'aie
"edi'al( din 'ele 7*6)
'ereri de&u,e la ?ir#ul "edi'al &entru a 2i
'erti2i'ate( dre&t
vinde'ri "ira'ul#a,e. Ga' &re'iarea '
a'ea,t d#'u"entare a
avut l#' in anul )***.
Pentru a vedea 'at de &rudent ,e 2a' a'e,te
'#n2ir"ri v#i de,'rie
i,t#ria unui 'a. A d#ri , ,&un in,( "ai
intai( ' in 'ele d#u
>i,eri'i ,u&ra&u,e &e,te !r#ta de la L#urde,
'a i la E!ina( la
Pad#va i la u"uleu a" vut "ii i "ii de
&l'ue 'u "ulu"iri
de vinde'are a2iate &e iduri( unde era v#r>a
de,&re t#at !a"a
de #r!ane vinde'ate i 'are a&reau
re&r#du,e in aur( in alte
"etale ,au din "ateriale &la,ti'e. A'e,tea
in,( neavand #
d#'u"entare tiini2i'( &#t 2i '#n,iderate 'a
2iind ,u>ie'tive( dei
" intre> de 'e nu ar 2i i "ulu"irile l#r un
'riteriu de"n de luat
in ,ea"( # d#vad de vinde'are ,au de
a"eli#rare.
Iat i de,'rierea "ai detaliat a unui 'a de
vinde'are
ine3&li'a>il.
E v#r>a de # 2e"eie in var,t de @A de ani( la
data 'and i ,-a luat
interviul i 'are l#'uia in Italia( #na Nea&#le.
La /6 de ani e,te !rav >#lnav( i"#>iliat in
&at 'u dia!n#,ti'ul
,ten# "itral de'#"&en,at.
Ca ,i"&t#"e( are di,&nee de re&au,( nu
&#ate v#r>i( de'at 'u
"are di2i'ultate i ni'i nu &#ate "er!e. Are
ta<i'ardie 'u &ul, de
6)*1"in( 'ian#a 2eei i >uel#r( ede"e la
"e">rele in2eri#are.
In 6@A) ,tarea ,a de ,ntate era i "ai "ult
a!ravat(
dia!n#,ti'ul &re'iat la a'ea dat 2iind de
in,u2i'ien 'ardia'
de'#"&en,at.
La 65 au!u,t 6@A) e,te adu, la L#urde,.
?ran'ardierii # intr#du'
in a&a re'e a iv#rului. i iat "rturia
>#lnavei0 EA" ,i"it >ru,'
# 'ldur inten, in &ie&t 'a i 'u" "i ,-ar 2i
dat via. Cateva
,e'unde du& a'eea( eu( 'are de "ult
vre"e nu "ai &utea" ,
2a' ni'i un &a,( "-a" ridi'at ,in!ur i a"
in'e&ut , "er!F.
Se '#"&#rt a&#i ,&re ui"irea tutur#r( 'a un
#" n#r"al. Seara( &e
&r#&riile ,ale &i'i#are( a &arti'i&at la
'ere"#nia reli!i#a, in 'are
era in'lu, i in'#n%urul >i,eri'ii.
E,te e3a"inat du& a'eea de # '#"i,ie
"edi'al( 'are
'#n,e"nea intr-un &r#'e, ver>al(
'#n,tatand ur"t#arele0
- &ul, @* 1 "in.( ,ta>il8
- 'ian#a a>,ent8
- ede"ele in ,'dere ra&id8
- d#ar"e >ine i are a&etit.
Du& un an( in )6 au!u,t 6@A4( e,te
ree3a"inat de # '#"i,ie
2#r"at din 6* "edi'i 2ran'ei. Nu ,e
'#n,tat "#di2i'ri
&at#l#!i'e.
in 6+ iulie 6@5*( are l#' # n#u e3&erti.
Berdi't dat de un "edi'
din Ne= W#r90 ENi'i un ,e"n 'lini'(
radi#l#!ie( ele'tr#'ardi#!ra2ie
de 'ardi#&atie #r!ani'F.
A>ia in 66 a&rilie 6@5/ "edi'ii '#n'<id ' a
avut l#' # vinde'are
"ira'ul#a,( ,'riind0 E?#ala a 2#,t >rutal
"#di2i'at in ev#luia ,a
la 65 au!u,t 6@A)( 'a ur"are a unei >i in
&i,'in. Se"nele de
in,u2i'ien 'ardia' au 'edat >ru,' i 2r
"edi'a"ente. Du& 66
ani( a'e,te ,e"ne de in,u2i'ien 'ardia'
nu au rea&rut. Caul
nu &#ate 2i e3&li'at "edi'alF.
Au tre>uit e2e'tuate &atru e3a"inri
"edi'ale( de 'tre ,&e'ialiti
in d#"eniul >#lii ,ale( ti"& de 6) ani( 'a ,
,e '#n2ir"e vinde'area
,&#ntan &rin a'ea i">iere 2'ut la
L#urde,.
A'ea,t 2e"eie( a%un, in &ra!ul "#rii( ii
revine ,&e'ta'ul#,( ii
ia >revet de '#ndu'ere aut# i ,e dedi'
in!ri%irii '#&iil#r ,ra'i.
Du& t#ate a'e,te e3a"inri "edi'ale( "ai
&#ate 2i '#nte,tat
vinde'areaD Cred ' nu. De alt2el de la
L#urde, "i-a" adu, i #
'a,et 'u >#lnavi 2il"ai a'#l#. i da' nu
e,te '#nte,ta>il( 'u" ,e
e3&li'D Gr re&li'.
tiu 2#arte >ine '( du& 'riteriile tiinei(
a'e,t 'a e,te
ine3&li'a>il. Ga'e &arte din ,in!ularitile in
tiin. Eu 'red in, '(
da' un ,in!ur #" ar &utea tre'e &rintr-un
id( de,'#"&unandu-,e
v#luntar in at#"ii din '#r&ul ,u( &e 'are i-ar
,tre'ura &rintre
at#"ii idului( tiina ar tre>ui , ,e intre>e
'u" e,te &#,i>il i nu
, ne!e( &entru ' nu &#ate 2i '#n2ir"at
,tati,ti'.
Giind un 'a de vinde'are "ira'ul#,( il v#"
'#n,idera 'a un
ar!u"ent in 2av#area e3i,tenei unei 2#re 'e
&#ate in2&tui a,t2el
de "ira'#le.
S e3e"&li2i'" i &rin alte 'auri0
Du& un "#r> P#tt( 'are in,ea"n in2e'ie
T?C la nivelul '#l#anei verte>rale( #
in2ir"ier "ilitar
r"ane 'u &ara&le!ie i in'#ntinen
,2in'terian. Du& 5
ani de i"#>iliare( in 64 iulie 6@)/ e,te adu,
la L#urde,.
A2lat in 'ru'i#r( in 2aa !r#tei( 'u #'<ii
2i3ai a,u&ra ,tatuii
Ge'i#arei( in atitudine de ru!'iune( ,i"te
>ru,' # 2urtun
interi#ar( a&#i un E'ra'"ent !eneral
durer#,F. Se ,i"te vinde'at
i ,e ridi' in &i'i#are( du& 'e 5 ani nu a
2#,t tran,&#rtat de'at in
'ru'i#r.
Un '#&il de 4 ani i 6* luni 'u ,e'<ele !rave
de
"enin!it '#n,tand in tetra&le!ie i
&ierderea vederii i
auului e,te adu, la L#urde,. Du& a d#ua
>aie a'#l#( in
46 au!u,t 6@4+( e,te '#"&let vinde'at.
Da' la aduli ,e &#ate inv#'a e2e'tul
,u!e,tiei( la a'e,t '#&il de /
ani e,te e3'lu,. El nu auea i nu vedea din
'aua >#lii a"intite.
O 2e"eie de )@ de ani( 'u !an!rena la !a">a
drea&t( du&
d#u >i la L#urde,( in 6) ,e&te">rie 6+7+(
e,te vinde'at. in
&ri"ele ile tend#anele re2'ute ,e vd in'
&rin tran,&arena
&ielii r#e.
Iat i un 'a "ai re'ent intere,ant &rin
,enaiile avute in
ti"&ul vinde'rii.
Iean Salaiin KC<artre,L 'u dia!n#,ti'ul
,'ler# "ulti&l 'u
&ara&le!ie( la 6 ,e&te">rie 6@@4( e,te adu,
in 'ru'i#r la L#urde,.
Du& A ile ,e int#ar'e a'a, 2r ni'i un
reultat >ene2i'.
i a&#i( >ru,'( "ira'#lul0
EA" ,i"it un 2ri! !la'ial in ,&ate( !at i
"e">re 'u un "ir#,
&uterni'( ur"at de # ,enaie de 'ldur...
A&#i "e">rele i-au
re!,it 2#ra. M-a" ridi'at i a" in'e&ut ,
"er!. O n#u via ,-a
n,'ut in "ineF.
Mira'#lul de la Gati"a
In 6@6A( la vre"ea 'and aveau l#' a'e,te
eveni"ente( Gati"a
era un ,at "#de,t din P#rtu!alia. S
re"ar'"( in' # dat( relaia
dintre &au&eritatea &er,#na%el#r i"&li'ate in
a&ariiile "ariane i
"ani2e,tarea 2en#"enului ,a'ru.
Trei '#&ii din Gati"a( 2r in,tru'ie '#lar(
dar 'u dev#iunea
reli!i#a, ,&e'i2i' var,tei in#'ente( ii
&eau vitele &e '#lina de
lan! ,atul l#r. Gr v#ia l#r( ei aveau , 2ie
"art#rii un#r
eveni"ente e3'e&i#nale( 'are au 2'ut 'a ,
,e v#r>ea,' "ult
de,&re 'ele trite de ei.
Da' la L#urde, in 6+A+( ?ernadette S#u>ir#u
avea 6/ ani( var,ta
'and '#&iii in'e& , de,luea,' unele
,en,uri ale eveni"entel#r
trite( la Gati"a '#&iii erau 'u "ult "ai "i'i.
Lu'ia d#, Sant#,
avea + ani( veri#rul ,u Gran'i,'# era de
a'eeai var,t( iar ,#ra
lui( Ia'inta avea d#ar 5 ani.
Lu'ia a 2#,t ,in!ura dintre '#&ii 'are a
,u&ravieuit( 'eilali "urind
in ti"&ul e&ide"iei de !ri& ,&ani#l in
ur"t#rii 4 ani( aa 'u"
Ge'i#ara le i &reve,ti,e.0 ETu vei r"ane ai'i
&entru # vre"e. Ii,u,
vrea , ,e 2#l#,ea,' de tine &entru a "
2a'e 'un#,'ut i iu>itF.
Ii ,&une( de a,e"enea( Lu'iei , invee 'arte
&entru a &utea
de&une "rturie ,'ri, in le!tur 'u t#t
'eea 'e ,-a inta"&lat
a'#l#.
Le'tura 'rii &e 'are a" !,it-# '<iar la
Gati"a( ,'ri, de ,#ra
Lu'ia - EMe"#ire, de S#eur Lu'ieF Kediia din
)**4L( "i-a r,&un,
la "ulte din intre>rile &rivind "#dul de
Erai#na"entF in terit#riul
ine2a>il( de din'#l# de n#i( de unde re&et"
la in2init ' ni"eni nu
,-a int#r,( 'a , ne ,&un 'e e,te a'#l#.
in'e&and din 6@6A( ,#ra Lu'ia &#ve,tete '(
in ti"& 'e ,e a2lau 'u
vitele &e 'a"& i ,e ru!au( "ai intai 'u ali
'#&ii( a&#i 'u 'ei d#i
2rai veri#ri( le-a a&rut # 2i!ur de tanr
invluit intr-# &an
al> i 'are le-a ,&u,0
- Nu v 2ie tea"O Eu ,unt in!erul P'ii.
Ru!ai-v 'u "ineO
i in!erul( relatea ,#ra Lu'ia( ,e aea in
!enun'<i( ii in'lin
'a&ul i le 'ere 'el#r trei '#&ii , re&ete de
trei #ri du& el0
ED#a"ne( eu 'red( te venere( ,&er i te
iu>e,'. Ii 'er iertare
&entru t#i 'ei 'are nu 'red( 'are nu te
venerea( nu ,&er i nu
te iu>e,'F. A&#i ,e ridi' i ,&une0 EAa , v
ru!ai. Ini"ile lui
Ii,u, i a Mriei ,unt atente la v#'ea
ru!'iunil#r v#a,treF.
in'e&and din 6@67 a&are i"a!inea Ge'i#arei(
in a'eleai '#ndiii(
&e '#lina de la Gati"a.
Iat de,'rierea Lu'iei0 E...&e la %u"tatea
&antei... a" vut un...
2ul!er i( du& 'e a" "ai 2'ut 'aiva &ai(
a" rit dea,u&ra unui
"i' ,te%ar verde( # 2e"eie I">r'at... in al>(
"ai ,trlu'it#are
de'at S#arele( iradiind # lu"in... li"&ede i
inten,... ,tr>tut
de 'ele "ai art#are rae de ,#areF.
Ge'i#ara le ,&une '#&iil#r ' va veni la
intalnirea 'u ei in 2ie'are i
de 64( ti"& de 5 luni. Le 'ere '#&iil#r ,
invite la a'e,te intalniri i
alte &er,#ane( &entru ' are intenia de a
i"&lini un "ira'#l
E&entru 'a t#at lu"ea , 'readF.
A'e,t "#"ent ,e va &etre'e &e 64 #'t#">rie
6@67( in &reena a
&e,te 7*.*** de &er,#ane. E,te iua "arelui
E"ira'#lF a,u&ra
'ruia a 2i 2#,t 'uri#, , tiu #&iniile
#a"enil#r de tiin.
Aa du& 'u" le ,&u,e,e Ge'i#ara '#&iil#r(
eveni"entele anunate
in'e& ,&re #rele a"ieii( in 2aa unei "uli"i
a!itat( e3altat de
e"#ie( de ate&tare( unii &r#2und
'redin'i#i( alii ir#ni'i i
ner>dt#ri , e3&l#atee dea"!irea 'el#r
&reeni( du& 'u"
a2l" din unele "rturii.
EPriviiOF( ,tri! ,#ra Lu'ia 'u #'<ii 2i3ai &e
'er. Du& inlarea in
lu"in a Ge'i#arei( S#arele ia 2#r"a unui di,'
,ide2iu 'are( "ai
intai ,e 'latin( a&#i in'e&e , ,e r#tea,'
i"&rtiind &e,te
"uli"ea adunat # ,i"2#nie de 'ul#ri. i
>ru,'( in ,tri!tele de
,&ai" ale 'el#r &reeni( S#arele in'e&e ,
'ad venind
a"enint#r ,&re P"ant. EVdr#>it(... a"
aler!at in "i%l#'ul
#a"enil#r. Plan!ea" i ate&ta" dintr-# 'li&
in alta , vin
,2aritul lu"iiF( va ,&une ulteri#r un "art#r
#'ular. A'e,ta de,'rie
'<iar atitudinea unui in,( 'are ,e a"ua,e &e
,ea"a naivitii 'el#r
'e ,e indre&tau intr-un nu"r i"en, ,&re
Gati"a( &entru a a,i,ta la
a'e,t "ira'#l. Cut in !enun'<i( 'u "ainile
intin,e ,&re 'er( in
,e"n de ru! i tre"urand ,&eriat( # inv#'a
&e Ge'i#ar ,-l ierte.
Du& 'ateva "inute S#arele ii #'u& din n#u
l#'ul &e >#lta
'erea,'.
S'ena a'ea,ta ulti" i"i a"intete de # alta(
la 2el de real( la
'are a" a,i,tat in in'inta S2antului M#r"ant
de la Ieru,ali" in
"#"entul a&rinderii ,&#ntane a Lu"inii in
,a">ta 'are &re'ede
Patelui #rt#d#3.
in ,tan!a "ea era # 2e"eie in var,t venit
din Ru,ia. Se vedea &e
'<i&ul ei ,i"&litatea( "#de,tia( >unul ,i" i
'redina in
Du"neeu.
Cand a i>u'nit >ru,' lu"ina din S2antul
M#r"ant( a'ea,t 2e"eie
a 'ut in !enun'<i( a in'e&ut , ,e in'<ine
i , e3'la"e ine'at
in la'ri"i0
E?#%e( ?#%e( ia vi%u te>iaO KED#a"ne( D#a"ne(
te vdOFL. A 2#,t 'ea
"ai &uterni' i"&re,ie( &e 'are a" trit-# in
a'ea 'li&. Bedea"
adevrata rea'ie a #"ului a2lat in 2aa
"ani2e,trii divine.
Din'#l# de adeverirea tutur#r eveni"entel#r
&r#2eite de Ge'i#ar(
&e 'are nu le &ute" ni'i'u" e3&li'a in
ter"enii rai#nali,"ului
tiini2i'( eveni"entul de,'ri, "ai ,u, &rivit#r
la Edan,ulF S#arelui
e,te 'u atat "ai in'itant. S 2i 2#,t "ii de
#a"eni vi'ti"a unei iluii
'#le'tiveD i da' da( &rin 'e "e'ani,"D In
"#d 'ert S#arele Enu a
'ut de &e 'erF. Ce a 2#,t a'#l#DO Cu" ,-a
&utut &r#du'e a'e,t
2en#"enD Cine ne-ar &utea ,&uneD
Iat 'e a2l" in '#ntinuare din 'artea S#rei
Lu'ia. In %urul a'e,t#r
'#&ii( 'are triau in lu"ea ,atului( ,-a ,tarnit(
'u" era i 2ire,'( #
"are a!itaie. Erau #&rii &e dru" de aduli(
'are le 'ereau , #
r#a!e &e Ge'i#ar ,-i vinde'e de di2erite >#li
,au , le
inde&linea,' diver,e d#rini. Cu titlu de
'uri#itate( a"intete
2a&tul ' Ia'inta( un '#&il de 5-7 ani( e,te
#&rit &e dru" de #
>tran. A'ea,ta 'ade in !enun'<i in 2aa ei(
,e in'<in i # r#a!
,-i tran,"it Ge'i#arei din &artea ,a( #
'erere de vinde'are.
C#&ila ,e ,&erie in 2aa a'e,tei ,ituaii
ne#>inuite i # a,i!ur '
va in'er'a , # a%ute. i iat dial#!ul 'u
Ge'i#ara0
- G#arte "uli #a"eni i"i 'er 'a tu ,-i
vinde'i de
>#li. Ce , le ,&unD
R,&un,ul S2intei Ge'i#are0
- Nu t#i ,e v#r vinde'a. Nu"ai unii.
Cine are dre&tul , ,e vinde'e( e,te inutil
, intre>". Tri>unalul
de de'iie e,te "ult "ai ,u,...
Cand Ia'inta ,-a i">#lnvit in 6@)*( '#&ila #
r#a! &e Ge'i#ar ,
# vinde'e. B#ia , ,e int#ar' "ai re&ede
a'a, din ,&ital( 2iindu-i
d#r de 2a"ilie. Ge'i#ara ii d in, un r,&un,
de'#n'ertant &entru
n#i0 ENu &#t , te vinde'( dar ii &r#"it '
a'#l# unde vei "er!e
vei 2i 2#arte 2eri'itF. i ii '#"uni' a&#i iua
i #ra e3a't in 'are
va &le'a in lu"ea in!eril#r.
i Ia'inta E&lea'F e3a't in iua i la #ra
anunat de Ge'i#ar. In
a2ar de data "#rii i ,e v#r>ete( de
a,e"enea( de "#"entul
i>u'nirii r>#iului din S&ania( a 'elui de-al
d#ilea r>#i "#ndial
i de atentatul '#ntra unui Pa&.
Da' "ir#,ul de 2l#ri al '#r&ului '#&ilei
de'edate &utea 2i e2e'tul
unei ,i"&le i"&re,ii( nu a'elai e2e't &#ate 2i
inv#'at 'and( in
6@4A( a 2#,t de,<u"at i i ,-a vut '#r&ul
&,trat '#"&let
nealterat. A">ii '#&ii au 2#,t( 'a ur"are a
tutur#r a'e,t#r
eveni"ente( ,an'ti2i'ai.
i din n#u &un a'ea,t intre>are tiinei
a'tuale0 au 2#,t atat de
!eniali a'eti '#&ii( ,&re a intui 'u e3a'titate
eveni"ente 'e ur"au
, ,e &etrea' la "ult ti"& du& "#artea
l#rD S &re,u&une" '
a&ariiile "ariane erau ,u!e,tii indu,e de
2#l'l#rul l#'al( dar i
derularea tutur#r eveni"entel#r ulteri#are
era r#dul un#r ,i"&le
,u!e,tiiD Ne a%ut 'u 'eva tiina >aat &e
d#veiDO Sau e,te "ai
,i"&lu , de'ret" ' ni"i' nu ,-a inta"&lat
i atun'i re!atul
tiinei va r"ane... inte!ru.
Ia# de Deu,
in ?railia l-a" vut ti"& de / ile &e 'el
'ruia i ,e ,&une EI#<n
#2 C#dF ,au EIa# de Deu,F in &#rtu!<e.
Ae"antul in 'are
lu'ra ,e '<e"a ECa,a dJI!na'i#F. Erau a'#l#
,ute de #a"eni venii
din t#ate '#lurile lu"ii( in'lu,iv din A"eri'a.
i 'ul"ea
'#in'idenei( a" intalnit '<iar i 'un#tine(
# d#'t#ri r#"an'
&le'at in SUA. Beni,e la "ine in ur" 'u un
an( &entru >#ala
Par9in,#n. ii 'uta i a'#l# ,ntatea.
Strada &e 'are ,e a2la ae"antul era lun!
i drea&t. Cand
veneau >#lnavii di"ineaa la trata"ent(
i">r'ai t#i in al>( aa
'u" era re!ula( re,2irai &e # lun!i"e de
'ir'a 6 9"( in 'ru'i#are
,au &e &i'i#are( era un ,&e'ta'#l rar i
&it#re,'. Printre ei erau i
"uli "edi'i( unii 2#arte tineri 'u >#li
neur#l#!i'e !rele 'u" ar 2i
,'ler#a lateral a"i#tr#2i'. T#i erau
#&ti"iti ,&erand in
a"eli#rare.
Oa"enii erau i"&rii &e !ru&uri '#ndu,e de
'ate un a,i,tent din
e'<i&a lui Ia#. Pan a%un!eau la el( ,e
,u&uneau la ritualuri
reli!i#a,e 'u 'ante'e i ru!'iuni 'e ineau
de >i,eri'a l#r 'at#li'.
Gi!uri ,i">#li'e de,enate &e &erei ,erveau
&entru alte ritualuri. Se
lu'ra '#n'#"itent in / ,li &line de #a"eni.
Se ,ttea "ulte #re in
"editaie. In 'ele din ur" ,e a%un!ea la Ia#
'are era aeat in
'a&tul unei ,li "ult "ai lun! de'at lat.
Pereii a'e,tei ,li
aveau &e ei &e,te 4* de ta>l#uri 'u 2i!urile
un#r &er,#ane( 'are
tri,er in tre'ut i ale 'r#r ,&irite &retindea
' il !<idea in
trata"entele &e 'are le 2a'e.
Cand a%un!eai in 2aa lui( a,i,tentul !ru&ului(
'are era in &reala>il
in2#r"at( ii &reenta 'aul. Nu ,e ,ta in 2aa
lui "ai "ult de )
"inute. Ia# ii '#"uni'a &e l#' de'iia
re,&#n,a>ilului de !ru&0
E#&eraieF ,au "editaie '#ndu, de el.
edina de "editaie '#n,ta in in'antaii 'u
'ara'ter reli!i#, i
,u!e,tii de vinde'are( in ti"& 'e >#lnavii ,e
a2lau aeai &e
,'aune( 'u #'<ii in'<ii.
A" 2#,t 2#arte atent , vd da'( in de'iiile
luate( era lu'id ,au in
,tare de '#ntiin "#di2i'at( &r#&i'e
a,'ultrii !<iil#r( 'are
&retindea el ' il '#ndu'. Era in ,tare de
&er2e't lu'iditate. M
ate&ta" ,-l vd 'u "intea tran,&u,( in
a,'ultarea vreunuia din
'ei &e,te 4* de !<ii( 'are i-ar 2i dat ,#luia
tera&euti'( &entru
2ie'are din >#lnavii a2lai in 2aa ,a. i a,ta
2iind' de "ulte #ri in
&aue( venea &rintre #a"eni i ,&unea 2#arte
n#nalant ' el nu
tie ni"i'( ' are nu"ai d#u 'la,e de '#al
i ' t#t 'eea 'e 2a'e
i ,e di'tea de 'tre !<iiO Ca &reen nu
arta de l#' a un #"
,ra' 'u du<ul( 'u" &retindea el. La a&r#a&e
5* de ani arta
2#arte i"&#ant( inalt( >runet( 'u 2aa de
"eti,( 'u &r !ri#nat(
>#!at i dat &e ,&ate( 'u # '<i' &r#e"inent
,&re 'ea2. Lu"ea(
'are tia a"nunte de,&re el( ,&unea ' e,te
2#arte >#!at( ' are
,u&ra2ee "ari de &"ant in ,t&anire i
"ine de &ietre &rei#a,e.
Ceea 'e vede" n#i &e unele tara>e( 'and nu
,unt &ietrele n#a,tre
v#&,ite in di2erite 'ul#ri Katenie( le-a" vut
i aaOL( ,unt adu,e
din ?railia. A'#l# erau din a>unden. T#at
lu"ea vindea nu"ai
&ietre. In ?railia ,alariile ,unt 'a ale
n#a,tre( dar &reurile ,unt
tri&le.
O&eraiile erau tran,"i,e &rin televiiune 'u
'ir'uit in'<i,( aa '
t#at lu"ea &utea , le vad.
M#dul in 'are E#&eraF Ia# era intere,ant.
?#lnavul era atin, de el
,au de unul din a,i,tenii lui( intra intr-un !en
de tran, i r"anea
aeat &e un ,'aun 'u #'<ii in'<ii. Cu un
>i,turiu( Ia# 2'ea #
,in!ur ,e'iune in te!u"ent( de #>i'ei &e
a>d#"en ,au &e ,&ate(
intr#du'ea d#u de!ete in &la! i 'uta #
'#nden,are de e,ut
,u>'utanat ,u> 2#r"a unei "r!ele &e 'are #
e3tr!ea i # arun'a.
Se a&li'a a&#i un &an,a"ent i rana ,e
in'<idea ra&id. Ni"eni nu a
a'uat ni'i # in2e'ie.
Mai 'iudat era 'u" E#&eraF &e #'<i. Rdea 'u
>i,turiul 'eva de &e
'#rnee. T#i 'ei ,u&ui a'e,tei intervenii
,&uneau ' nu aveau
dureri( 'i d#ar ,enaia de atin!ere. T#ate
interveniile ,ale ,e
redu'eau la 'eea 'e a" de,'ri,( indi2erent de
ti&ul de >#al. Se
v#r>ea a'#l# ' 2iul unui &reedinte de ,tat(
dintr-# ar ve'in
?railiei( a avut # tu"#r 'ere>ral "a,iv(
'erti2i'at in 'lini'i de
,&e'ialitate din SUA. Neavand # ,#luie
neur#'<irur!i'al util( a
a%un, la Ia#. El l-a #&erat in ,tilul ,u
&er,#nal( de,'ri, "ai ,u,. La
'#ntr#lul e2e'tuat &e,te 6 an in SUA(
tu"#area nu a "ai 2#,t
!,it. De atun'i vine la Ia# &entru
trata"ent &eri#di'. E'#ul
a'e,tui 'a a 2#,t atat de r,unt#r in'at
relaiile lui Ia# 'u
aut#ritile ,anitare >railiene( 'are du&
'u" era de ate&tat( nu
erau de l#' >une( ,-au re'#n'iliat in "are
",ur du& a'e,t
eveni"ent.
A" vut a'#l# un 'a ,i"ilar( 'u un
%ude't#r i"&#rtant din
?railia 'are tre'u,e &rin a'eeai dra" i
veni,e la '#ntr#l in,#it
de d#i '#&ii( un >iat de 'ir'a 6A ani i ,#ra
lui( in %ur de 6) ani. Miau
atra, atenia( &entru '( ,&re de#,e>ire de
t#i 'eilali >#lnavi(
'u ei Ia# a '#n,u"at "ult ti"& invandu-i #
,erie de ritualuri( in
'are i"i adu' a"inte ' erau in'lu,e nite
vae 'u 2l#ri.
Era a'#l# in a'ele ile i aut#rul 'rii ,'ri,e
de,&re Ia#. A" ,tat de
v#r> 'u el i "i-a '#n2ir"at t#t 'eea 'e ,e
,&unea de,&re el. Nu
avea" alte &#,i>iliti de in2#r"are in a2ara
a'e,t#r ,ur,e. In
'#n,e'in( ni'i nu '#n2ir"( ni'i nu in2ir"
reultatele trata"entel#r
a&li'ate a'#l#.
Ia# nu &retindea #n#rariu. Gie'are de&unea
intr-# 'utie de !enul
'elei &#tale atat 'at v#ia ,au &utea. La t#i
>#lnavii le re'#"anda
, 'u"&ere &e ,u"e "#di'e( de 'aiva d#lari(
nite '#"&ri"ate
,edative #>inute din &lante. ?anii erau in,
'#n,u"ai in
"a!ainele din in'int unde ,e vindeau 'ri(
CD-uri( &ietre
'#l#rate( a& Eener!iatF et'.
intr-un a,<rant din India
In 6@@5( du& # di,'uie 'u S<ri Mata%i( a"
2#,t invitat in India( la
?#">a;( intr-un ae"ant de trata"ent( !en
,&ital 'u &aturi(
'#ndu, de Pr#2e,#rul U"e,< Rai. Se a&li'au
trata"ente du&
tradiia l#r ,&iritual( &rin te<ni'a Ra%a ;#!a(
"ult i">untit de
S<ri Mata%i.
A" intalnit a'#l# >#lnavi venii din Eur#&a i
SU A 'u a2e'iuni
!rele( 'a ,'ler#a "ulti&l( e&ile&,ie( ,e'<ele
!rave de
en'e2al#&atii in2antile( ,e'<ele de a''idente
va,'ulare 'ere>rale
.a.
Erau ,al#ane 'u >#lnavi 'a in #ri'e ,&ital( 'u
'#ndiii de via
a''e&ta>il. In 2un'ie de &#,i>ilitile de
&lat( >#lnavii ,e &uteau
'aa i in ,al#ane 'u un ,in!ur &at.
II in,#ea" &e &r#2e,#r in 2ie'are di"inea
la viit. Ca la #ri'e
viit( >#lnavul era intre>at de ev#luia ,trii
de ,ntate( de la
viita &re'edent. Trata"entul '#n,ta in
"ulte ritualuri ,&e'i2i'e i
edine de tran,2er de ener!ie de la di,tan
&rin &al"e. i
dia!n#,ti'ul ,e 2'ea &e a'eeai 'ale.
Gie'are #r!an din '#r& avea
# re&reentare la nivelul &al"el#r unde ,e
&r#ie'ta ,tarea de
,ntate ,au >#al. Medi'ii indieni ,e,iau
de,tul de &re'i,( &rin
&r#&riile &al"e( 2#'arul &at#l#!i'. Eu
in'er'a" , veri2i'
dia!n#,ti'ul &rin "et#dele n#a,tre eur#&ene.
i #ne,t v#r>ind( atat
'at &utea" eu a%un!e la un dia!n#,ti' '#re't
in a'ele '#ndiii( nu
a" ,e,iat er#ri in dia!n#,ti'ele &u,e de
"edi'ii indieni.
M-a" intere,at "ai "ult de >#lile neur#l#!i'e
&entru ' erau in
,&e'ialitatea "ea. Erau d#u d#a"ne 'u
,'ler# "ulti&l( una din
Au,tria i alta din Grana( 'are veneau in
2ie'are an a'#l#. Mi-au
,&u, ' ,unt "ulu"ite de trata"entul de
a'#l# &entru ' reuete
, "enin ev#luia >#lii &e l#'. Una din
d#a"ne era in!iner(
'ealalt &,i<#l#!. A" "eni#nat &r#2e,iile
&entru a ,u>linia ' nu
erau nite naive.
Seara t#i >#lnavii erau #>li!ai , ,e adune
intr-# ,al &re!tit 'a
un altar( 'u &#rtretul lui S<ri Mata%i( 'are era
de alt2el &reent i in
2ie'are ,al#n. A'#l# ,e int#nau 'ante'e dintr-
un re&ert#riu ,&e'i2i'
i ,e adu'ea un 2el de #"a!iu &atr#anei
ae"antului. S<ri
Mata%i( dei in via( era venerat 'a # ,2ant
K$#l; Mata%iL.
C#n'e&ia l#r de,&re via a>und in 'redine
ve'<i( tradii#nale(
'u 'are n#i nu ,unte" #>inuii i din a'e,t
"#tiv( un eur#&ean( 'u
# edu'aie "ateriali,t e,te #'at de
intalnirea 'u # 'ultur a
invii>ilului &#&ulat de 2#r"e( 'are la n#i nu
au de'at # v#'aie
2#l'l#ri'. A" avut "ai "ulte di,'uii 'u
&r#2e,#rul &e a'ea,t
te".
Indienii ,unt #a"eni 2#arte &#liti'#i. O
&#litee indat#rat( "ai
ale, din &artea 2e"eil#r( 'u u#ara in'linare a
'a&ului( 'u # nu"i'
de inta"&inare i # &rivire 'are e3&ri" un
"are re,&e't. T#ate
2e"eile &urtau ,ari-ul l#r tradii#nal i in
'ul#ri 2#arte &l'ute. S#ia
&r#2e,#rului era # d#a"n de "are ele!an
i di,'reie.
Ma%#ritatea &r#2e,#ril#r aveau ,tudii in
An!lia.
Era" 'u un '#le!( Dr. Ovidiu Pun i a" 2#,t
inta"&inai la
aer#&#rt 'u tradii#nalele l#r !<irlande de
2l#ri( &e 'are i le &uneau
du& !at i a%un!eau &an la &"ant. Gie'are
dintre n#i a" avut
'ate # 'a"er ,e&arat. A" ,tat a'#l# t#at
luna ianuarie. La n#i
erau atun'i vi,'#le 'u "ult &ad( iar la
?#">a; 2'ea" &la%.
Se '<e"a ' a'#l# era ,e#n de iarn.
M-a" i"&'at 2#arte !reu 'u "an'area l#r
,&e'i2i'. Aveau
'#ndi"ente al 'r#r "ir#, nu il ,u&#rta".
S#ia &r#2e,#rului era
di,&erat( &entru ' nu "anea" "ai ni"i'.
Pan la ur" a" a%un,
la un "#du, vivendi i a" a''e&tat iaurtul(
'are ,e a,e"na 'u al
n#,tru( un 2el de &aine in !enul 'elei ara>e(
#re( 'arne de &ui i
2ru'te. Aveau i 'itri'e i >anane( dar
a,&e'tul l#r e3teri#r era
di2erit de 'el 'un#,'ut la n#i. Cu,tul era in,
identi'.
Lan! 'a"era "ea era 'aat # 2a"ilie de
av#'ai din India. in'
inainte de a-i 'un#ate( intr-# du"ini'( ,#ia
av#'atului( # d#a"n
inalt( ,u>ire( inteli!ent i di,tin, a venit
la "ine( "-a intre>at(
2#arte &revenit#r( da' &#ate intra i "i-a
adu, &e # 2ar2urie 'eva
'e avea a,e"nare 'u !lutile n#a,tre. Un
2ru't la "i%l#'
in'#n%urat de # "a, r#tund din #re ,au
ar&a'a. Mi-a ,&u, ' au
venit in viit '#&ii l#r( # 2at i un >iat( i
le-au adu, 'eva de
a'a,. M r#a! ,. &ri"e,' i eu 'a dar din
&artea l#r.
I-a" "ulu"it &#liti'#, i evident ' nu a"
re2uat. Erau '<iar
2#arte >une la !u,t.
A" avut a&#i &rile%ul , ,tau de "ulte #ri de
v#r> 'u ei. A" 2#,t
i"&re,i#nat 'at de a"nunit ii 'un#teau
"arile l#r e&#&ei
Ra"a;ana i Ma<a><arata. A'eeai 'ultur
te"eini' in,uit a"
intalnit-# i la ali aut#<t#ni. i"i a"inte,' de
un >r>at tanr( de
'ir'a /* de ani( 'are ,e #'u&a 'u '#"erul. L-
a" intalnit in tren i
a" avut # di,'uie 'u el la 'el "ai elevat
nivel ,&iritual &#,i>il.
Di,'uta de,&re t#ate ,i,te"ele reli!i#a,e 'u
# e!al de2erent i
'un#atere 'a i de,&re 'ultura 'la,i'.
Strile #raului erau lu"inate n#a&tea a
!i#rn# i ne &li">a"
ade,ea la #re tarii. Oa"enii de &e ,trad
erau 2#arte &#liti'#i i
nu a e3i,tat ni'i un ri,' &entru ,i!urana
n#a,tr. Sunt 2#arte
&ani'i i i"&'ai 'u ,#arta. Sunt "uli
#a"eni a'#l#( 'are trie,'
in '#ndiii de li"it. Dar nu ,e rev#lt( nu
,unt a!re,ivi( nu ,e >at i
nu ,e in,ult. Sunt re,e"nai 'u ,#arta l#r(
,&unandu-i '( da'
a'u" au venit &e lu"e 'a &aria( data viit#are
v#r veni 'a ra%a<i.
E,te &ri"ul &#&#r( &e 'are l-a" vut trind
la "#dul '#n'ret du&
'an#anele 2il#,#2iei l#r tradii#nale. A'#l#
2il#,#2ia ,e triete i in
,trad( nu e,te d#ar a&ana%ul univer,itil#r.
Printre #a"eni( "aini i ri'e intalneai
2re'vent 'ate # va'(
ani"alul l#r ,2ant. Era un ,&e'ta'#l #>inuit
i &entru #a"eni i
&entru va'i. Ni"eni nu &rea , 2ie deran%at.
Giind in India( n-a" ,'&at #'aia de a viita
Ta% Ma<alul. Nu ,e
&#ate vedea 'eva "ai 2ru"#,( "ai "re( "ai
>ine aeat in
'adrul natural &e "alul raului Wa"una i &e #
,u&ra2a atat de
"are. M#ai'uri( "#dele 2l#rale i ##"#r2e
in'ru,tate in ,ide2(
'#l#ane de "ar"ur( alei 'u 2l#ri i >aine 'u
a&( t#ate a'e,tea
la, &rivirii ui"ite # #&er ne"urit#are(
"i,lit din dra!#,tea
unui i"&rat &entru 2ru"#a,a lui ,#ie(
&le'at &re"atur in re!atul
u">rel#r.
MARI TMDUITORI IN ISTORIE
Pe lan! "edi'ii 'are i-au "ar'at #&era &rin
arta i tiina l#r(
tradiia ,&iritual a reinut i # ,erie de nu"e
ale un#r #a"eni
ine,trai 'u 'a&a'itatea de a vinde'a( venii
din terit#riul reli!iei.
I-a" nu"it t"duit#ri &entru a 2a'e
di,tin'ia de 'ei 'u &re!tire
"edi'al.
Pri"ul "are t"duit#r in i,t#ria reli!iei
'retine a 2#,t Ii,u,
C<ri,t#,. Literatura 'an#ni' a reinut( de
a,e"enea( # ,erie de
alte nu"e 'a 'el al lui Iere"ia Bala<ul( 'are a
trit la Nea&#le in
&eri#ada dintre ,e'#lele al ^BI-^BII-lea( 'el
al lui Sera2i" de Sar#v
K,e'#lul al ^I^-leaL( Ne'tarie K,e'#lul al ^^-
leaL( Ar,enie ?#'a
K,e'#lul al ^^-leaL i "uli alii.
Nu-"i &r#&un ai'i , analie de'at 'ateva
e3e"&le de "ari
t"duit#ri( 'are aveau 'a&a'itatea de
&re'un#atere K'larviiuneL
i de vinde'are.
IISUS C$RISTOS
A 2#,t 'el "ai "are vinde't#r din t#ate
ti"&urile. i &entru '#r& i
&entru ,u2let. i &entru 2ii' i &entru &,i<i'.
A" '#n,ultat "ulte din ,ur,ele 'are ar 2i
&utut '#n2ir"a i,t#ri'
e3i,tena lui li,u,. Nu " re2er la "a'ulatura
"#dern( 'are i-a
i">#!it &e unii indivii 2antaand a,u&ra
vieii lui li,u,. Da' nu
,-ar '#ntrai'e 2la!rant( &#ate ' le-a 2i
a'#rdat un "ini" de
'redi>ilitate. Dar 'and ni ,e ,&un atatea
variante( 'are ,e e3'lud
una &e alta( inele!i ,eri#itatea l#r de >al'i
i "ai ale, intere,ele
a,'un,e din'#l# de '#rtin.
Mai intai ni ,-a ,&u, ' li,u, n-a e3i,tat. A&#i
a e3i,tat( dar era un
#" #>inuit 'a t#i 'eilali. A&#i a 2#,t
',t#rit 'u Mria
Ma!dalena i au avut # 2at( 'are i-a tri"i,
ur"aii &an in ti"&ul
n#,tru. In 2ine ,e vine 'u ulti"a variant ' ,-
a !,it "#r"antul lui
li,u, 'u ,'<eletul ,u( al Mriei Ma!dalena i
al 2etei l#r 'are(
%ude'and du& "ri"ea ,'<eletului( a
de'edat la var,ta '#&ilriei.
Da' 2ii'a l#r a "urit de "i'( 'u" a "ai
avut ur"aiDO
Eu &er,#nal il &rive,' &e li,u, nu atat 'a
&er,#an i,t#ri'( in,'ri,
la # dat anu"it in vre# 2il a ti"&ului( 'at il
&er'e& 'a 2en#"en.
Or( '<iar da' nu ti" 'u e3a'titate data
'and ,-a n,'ut( &entru
' nu ave" 'erti2i'atul ,u de natere(
2en#"enul li,u, a e3i,tat 'u
'ertitudine. Ni"eni nu &#ate ,-l ne!e. Ce
i"&#rtan are da' ,-a
n,'ut intr-un 2el ,au altul( aa 'u" ne ,&une
literatura 'reat in
%urul &er,#anei ,ale( 'and 'eea 'e a l,at el
lu"ii 'a invtur(
e3e"&lu de '#"&#rta"ent i de"nitate
u"an &#ate 2i 'itit i
a,ti du& )*** de ani. Cu" ,e &#ate
,u,ine a>eraia ' li,u, nu
a e3i,tat( 'and # trei"e din &#&ulaia lu"ii ii
ur"ea invturaD
Pentru "ine( da' li,u, 'a >i#!ra2ie ate,tat
d#'u"entar &#ate
i,'a di,'uii( a" 'ertitudinea e3i,tenei unui
#" 'are a l,at
invtura 'e i ,e atri>uie lui. A'e,ta e,te
'eea 'e eu nu"e,'
2en#"enul li,u,( ,u2i'ient 'a , %u,ti2i'e
intre!ul 'retini,"( 'a
e,en a invturii ,ale.
Cand ,&un 2en#"enul li,u, eu nu a" in
vedere ai'i relaia ,a 'u
Divinitatea( dei ni'i a'e,t a,&e't nu e,te
li&,it de i"&#rtan( nu
a'e,t a,&e't i"i &r#&un ,-l trate in,( 'i
val#area ,a
e3'e&i#nal &entru #"enire( a "#delului
&,i<#l#!i' de
'#"&#rta"ent i de !andire &e 'are ni l-a
tran,"i, li,u,. Ave"
a,ti d#vada 'ea "ai !rit#are( du& )***
de ani( ' invtura
lui li,u, e,te in t#tal a'#rd 'u datele
tiini2i'e a'tuale de,&re
'reier( ' "#delul &,i<#l#!i' ilu,trat de li,u,(
&rin t#t 'eea 'e a
,&u, i a de"#n,trat( e,te in "#d 'ert
>ene2i' &entru ,ntatea(
&a'ea i 2eri'irea lu"ii. li,u, e,te &entru
"ine "#delul &,i<#l#!i'
ideal al '#"&#rta"entului u"an.
intr-un 'uvant( i,t#ria tiinei nu-l &#ate
in2ir"a &e li,u,( 'i il
'#n2ir". La 'e >un atun'i t#at a'ea,t
"a'ulatur '#nte,tatar
in a2ar de i">#!irea un#r ini venaliD Ceea
'e a 2'ut #"ul in
nu"ele lui li,u, e,te # alt di,'uie i nu lui
li,u, tre>uie ,-i 2ie
re&r#at.
Ce a adu, n#u li,u,D
li,u, a adu, n#u in &,i<#l#!ia u"an 'ateva
ele"ente - re&er( a
'r#r val#are # &ute" inele!e a>ia a,ti i
nu"ai in &arte( &rin
ulti"ele date ale tiinel#r a'tuale.
li,u, adu'e n#u - 'redina( iu>irea 'a 2#re de
'#eiune u"an i
iertarea.
Le v#" analia &e rand.
Credina - &re,u&une ,enti"entul de
in'redere( nu nu"ai 2a de #
raiune tran,'endent( 'i 2a de n#i inine(
de 'a&a'itatea n#a,tr
de a'iune( de ,u''e,( de vinde'are.
Ii,u, ar 2i &utut 2#arte >ine #ri ,-i ar#!e
"eritul &er,#nal( #ri ,
,u>liniee 2#ra Divinitii atun'i 'and ii
vinde'a &e >#lnavi( dar in
l#' de t#ate a,tea el ,&une te3tual i 'u
"#de,tie( e3&ri"and un
"are adevr tiini2i'0 ECredina ta te-a
vinde'atF. Pentru ' intradevr(
# '#ndiie a vinde'rii # '#n,tituie
in'rederea in &r#&riile
2#re de vinde'are ale #r!ani,"ului( 'are nu
,unt # iluie( 'i #
realitate. Ave" # "uli"e de e3&eriene de
la>#rat#r 'are
de"#n,trea 'a&a'itatea &,i<i'ului u"an
de a '#ntr#la i
"#>ilia ,i,te"ul n#,tru i"unitar in
2en#"enul de vinde'are. B#"
"ai '#"enta i in alt 'a&it#l. Intuiia i
i"a!inaia( alturi de v#ina
de a e2e'tua un antrena"ent ,u,inut( ,unt
'<ei ale "#>ilirii
&r#&riil#r re,ur,e de vinde'are( 'a i de
invare( de dev#ltare i
de &er2e'tare a anu"it#r in,uiri. Creierul(
&rin 'a&a'itatea de
neur#&la,ti'itate( ,e "#delea in a'#rd 'u
!andurile(
,enti"entele i i"a!inaia n#a,tr.
In #ri'e a'iune intre&rin, de n#i e,te
nev#ie de in'redere( de
#&ti"i,". E,te ,in!ura '#ndiie de "#>iliare
a tutur#r re,ur,el#r
interne i nu nu"ai( de realiare a ,a.
Nein'rederea( ,'e&ti'i,"ul
de"#>iliea( neutraliea #ri'e re,ur,e i
'#ndu'e la ee'. A
vrea , " 2a' >ine inele,( din'#l# de #ri'e
'uvinte. S&iritul
n#,tru( '#ntiina ' ,e &#ate 2urniea
ener!ia ne'e,ar
#r!ani,"ului i '#ne'tea &rin &uterea
!andului a'ele 2#re
'a&a>ile , de'lanee &r#'e,ul de
vinde'are ,au '<iar d#rinele
n#a,tre( da' a'e,tea nu ie, din li"itele
&r#!ra"el#r &r#&rii(
'#ndii#nate nativ. A" e3&eri"entat de
nenu"rate #ri 'eea 'e
,&un ai'i. Nu e,te # ,i"&l te#rie de 'ultivare
a #&ti"i,"ului.
in'rederea tradu, la nivel de ,u!e,tie
"#tivea intrea!a
indu,trie 2ar"a'euti' a lu"ii in a'reditarea
unui n#u "edi'a"ent
&rin e2e'tul &la'e>#. Da' un "edi'a"ent
n#u are e2e'te a&re'iate
,tati,ti' 'a 2iind ,u&eri#are unei ,u>,tane
neutre( 'u r#l de
&la'e>#( atun'i e,te a'reditat 'a 2iind util in
trata"entul unei >#li.
Ga&tul ' # ,u>,tan neutr are in anu"ite
&r#&#rii un e2e't
&#itiv a,u&ra #r!ani,"ului e,te atri>uit
"#>ilirii re,ur,el#r
&r#&rii de r,&un, de 'tre ,u!e,tia( i"&re,ia
&e 'are # ave"
de,&re a'ea ,u>,tan. tiina ,e >aea
a,t2el &e un "e'ani,"
&,i<#l#!i'( a 'rui e3i,ten ,e i"&li' in
"ulte alte laturi ale
,&iritului u"an.
C#n'<iand a,u&ra n#iunii de 'redin(
vut de Ii,u, 'a un &ri"
i"&erativ al '#"&#rta"entului u"an(
'#n,tat" a,ti ' are un
,u>,trat real( #>ie'tivat tiini2i'.
Aadar( 'and Ii,u, ,&unea0 ECu 'redina &#i
"uta "uniiF( nu
2#l#,ea # ,i"&l 2i!ur de ,til.
Iu>irea e,te un alt i"&erativ al invturii
eri,ti'e( 2#l#,it de Ii,u,
in ,inta!"a EIu>ii-v unii &e alii aa 'u" i
eu v-a" iu>itF. Prin
a'e,t inde"n( Ii,u, anti'i&a 'u un avan, de
)*** de ani
'#n'e&tele 2ii'ii 'uanti'e i 'ele ale
neur#2ii#l#!iei e"#iil#r. B#"
di,'uta "ai tariu i #ri!inea i"&erativului
iu>irii.
Gii'a 'uanti' &#,tulea ideea '( la nivel
&r#2und( 2unda"ental(
"ateria e,te inter'#ne'tat. Nu e3i,t
di,'#ntinuitate( du& 'u"
a" "ai di,'utat( 'i # '#ntinuitate/_i #
interde&enden. Gie'are
&arte ii dat#rea e3i,tena 'el#rlalte. Ni"i'
nu &#ate e3i,ta i#lat
in Univer,( '<iar da' la nivel '#ntient nu
,e,i" e3&li'it a'ea,t
de&enden. Un alt &rin'i&iu al 2ii'ii
"#derne e,te 'el al
re&reentrii <#l#!ra2i'e. Gie'are &arte
re&rein intre!ul( iar
intre!ul e,te &reent in 2ie'are &arte. Ca 2ii ai
Univer,ului(
2un'i#nalitatea '#r&ului u"an nu 2a'e
e3'e&ie. Or!ani,"ul e,te
&reent in 2ie'are din 'elulele ,ale i
2un'i#nalitatea 2ie'rei 'elule
are e'#uri a,u&ra intre!ului #r!ani,". In
'reier i &e te!u"ent( 'a
i in alte #ne( !,i" "#delul &r#ie'tat al
intre!ului #r!ani,".
ti"( de a,e"enea( a,ti( ' e"#iile
n#a,tre ,e i"&art in
&#itive i di,tru'tive( du& 'u" le-a denu"it
D. C#le"an.
In virtutea &rin'i&iil#r de 2un'i#nare a
Univer,ului i a
#r!ani,"ului( enunate "ai ,u,( v#" inele!e
a'u" ,en,ul &r#2und
al iu>irii &r#'la"ate de Ii,u,. Iu>irea in ,en,
eri,ti' e,te # 2#r de
'#eiune a lu"ii. T#t 'eea 'e !andi"( 'eea
'e ,i"i" ,e tran,"ite
intre!ii lu"i( 'u 'are ,unte" inter'#ne'tai.
C#n#taia &#itiv ,au
ne!ativ a !anduril#r i ,enti"entel#r
n#a,tre va de2ini #>li!at#riu
i lu"ea in 'are v#" tri. Ceea 'e ,e"n"(
a'eea v#" 'ule!e.
E"#iile i !andurile n#a,tre di,tru'tive v#r
avea a'elai e2e't la
nivel 2unda"ental al lu"ii. Iat ,ur,a
di,t#r,iunil#r ,#'iale( a
,u2erinel#r( a vi#lenei i a r>#aiel#r. Nu
va 2i ni'i#dat &a'e in
lu"e i in ,u2lete atata vre"e 'at iu>irii -
'#ndiie vital a
e3i,tenei - n#i ii #&une" ura.
Nu invturile date de Ii,u, au euat in 'ei
)*** de ani( 'i
i!n#rarea de 'tre n#i a inele&'iunii ,ale. Nu
el ne-a trdat &e n#i(
'i n#i &e el. in Mueul de art din Ta,<in!t#n
a" vut ECina 'ea
de tainF in ver,iunea "#dern a lui Salvad#r
Dali. E,te
'utre"urt#are( da' ii &rini ,en,ul. Ii,u,
,&une u'eni'il#r ,i0
ECineva dintre v#i " va trdaF. i t#i
u'eni'ii ,i( i">r'ai in
<aine "#derne( 'u '#,tu" i 'ravat( 'u
&rul tun, du& "#da
lu"ii a'tuale( ,tau 'u 'a&etele &le'ate la
'ele ,&u,e de Ii,u,.
Si">#lul0 du& )*** de ani( 'u t#ii l-a"
trdat &e Ii,u,. U'eni'ii in
<aine "#derne era" n#i( 'ei de a,ti( 'u
'a&ul &le'at de
re"u'area trdrii lui.
Da' i-a" 2i ur"at 'alea artat de el( da' i-
a" 2i re,&e'tat
'uvantul ,&u, intr-# 2ra atat de ,i"&l0
EIu>ete-ti a&r#a&eleF(
lu"ea ar 2i artat 'u t#tul alt2el. S-"i
'#ntrai' 'ineva a'ea,t
a2ir"aie( da' are ar!u"ente.
ti" din literatura a&#'ri2 '( a2lat in 'a,a
Martei i a lui Lar(
Ii,u, le-a v#r>it de,&re in2luena e3er'itat
de vi>raia 'uvintel#r.
De la vi>raia e3&ri"at 2ii'( &rin 'a"&ul de
2re'ven '#ninut i
&an la '<i"ia 'uvintel#r e,te di2eren d#ar
de nivel de
"ani2e,tare. Pan a'#l# "er!ea tiina
a'e,tui #" 'are ,-a '<e"at
Ii,u, C<ri,t#,. Mi,terul tiinei lui r"ane
nede,'i2rat in ter"enii
i,t#riei '#"une. Dar( a ne!a valenele
tiini2i'e ale 'uvintel#r lui(
in,ea"n a ne!a &r#&ria n#a,tr tiin.
Revenind la ,u>ie't( &ute" ,&une ' '<i"ia
iu>irii e,te '<i"ia
&'ii i a 2eri'irii u"ane. Iertarea( 'a #
'#ndiie a '#nvieuirii
u"ane( e,te # alt ne,te"at din invtura
lui Ii,u,.
R>unarea e,te # reli'v an'e,tral( #
&#rnire a in,tin'tel#r
&ri"are( re&tiliene( &rin 'are indiviii unei
,&e'ii ii artau
&ul,iunile de d#"inaie 2a de 'eilali. E,te
&lin i,t#ria de
vi'ti"ele r>unrii. i in "#d 'iudat( ni"eni
nu inele!e ' 2ie'are
!e,t de r>unare deter"in un alt !e,t
,i"ilar( intreinand
vendeta la ne,2arit. Ii,u, a inele, 2#arte
>ine di"en,iunea rului
&r#v#'at( dar 'uvintele ,ale ,-au ir#,it in
adar. in,i
'#nda"narea lui n-a 2#,t de'at # de'iie
&#liti' a &uterii din a'ea
vre"e( 'are nu are ni"i' '#"un 'u
r>unarea &er&etuat in ti"&
a,u&ra un#r !eneraii intre!i de #a"eni
a>,#lut nevin#vai. El
in,ui( &ar' anti'i&and eveni"entele
viit#are( 'ere iertare &entru
'ei 'e l-au "altratat ,&unand0 EIart-i(
D#a"ne( ' nu tiu 'e 2a'OF
Sunt v#'i 'are ,&un '( de,'riindu-l &e li,u,
'a &e un Giu de
Du"neeu( A&#,t#lul Pavel a i"&u, ideea de
dei'id &rin r,ti!nirea
lui li,u, i de ai'i ar veni 'a e2e't al
r>unrii t#ate &#!r#"urile
i"&#triva &#&#rului evreu. Du& 'u" vede"(
li,u, n-a &r#&vaduit
de'at iertarea i &a'ea i nu &utea A&#,t#lul
Pavel( 'a 2idel e"ul al
,u( , 2#ndee reli!ia 'retin &e &il#nul
r>unrii i nu al
iertrii. intrea!a d#'trin 'retin e,te
traver,at de ideea iertrii
i nu a r>unrii. Ar 2i un n#n,en,( 'are ai
'#ntrai'e t#t 'eea 'e
,u,ine invtura 'retin. C#n#taia in,i
a ter"enului de
'retin ,u>linia ideea de iertare. In li">a
r#"an( 'el &uin( 'and
,e ,&une EGii 'retinF in,ea"n EGii iertt#rF.
i a'elai ,en, il d
ter"enului ir &#ve,tirea ELan! a&a
B#di,laveiF i &re#tul i
,'riit#rul Cala Cala'ti#n.
li,u, nu a,'unde nu"ele 'elui &entru 'are a
venii &e P"ant. El
v#r>ete in nu"ele ,u i 'a Giu al Iu0
Du"neeu.Cand e,te ludat
de 'ei din %urul ,u &entrt E"inunileF
vinde'ril#r .a. el r,&unde
int#tdeaun' "#de,t0 ENu eu a" 2'ut t#ate
a,tea( 'i Tatl din
"ineF.
in '#n,e'in( Pavel nu 2a'e de'at ,
'#ntinue Se r,&andea,'
"e,a%ul l,at de li,u,. El nu l-a inventat( '
d#ar l-a tran,"i, "ai
de&arte lu"ii.
ti" 'u t#ii '( in realitate( nu "#tivele
reli!i#a,S au deter"inat
a'e,te "ari in2a"ii ale i,t#riei( 'i l'#"ie i
ne>unia #r!#liului de
ra, ,au de d#"inare. Guria Iu T#r`ue"ada(
'and a &#rnit
In'<iiia( nu ,-a #&rit I' evrei( 'i a '#ntinuat
'u &r#&rii
'#reli!i#nari( &an a a%un a&r#a&e de
e3ter"inarea un#r intre!i
#ne l#'uite.
Reveni" la '#n,e'inele >i#l#!i'e i ,#'iale
alY a'iunii de
r>unare.
R>unarea &re,u&une # ,tare de ra"inaie(
de intreinere
indelun!at a unui ,enti"ent de ur
i"&#triva 'uiva. Ura a" vut
' e,te # e"#ie di,tru'tiv( 'are &rin '<i"ia
,a i"&li'it il
rnete( in &ri"ul rand( &e 'el 'e # nutrete
i a&#i &e 'el viat(
2r a ,e #&ri in, nu"ai la atat 'i #trvete
intre!ul Univer, 'u
'#n,e'inele a"intite. P#ate ' a" &utea ,
r"ane" indi2ereni
la ura i r>unarea 'are nu ne viea
dire't( dar iat ' nu ne
&#ate 2i indi2erent 'e ,e inta"&l in %urul
n#,tru i in lu"e. Sunte"
'u t#ii vulnera>ili &rin e2e'tele indire'te.
Cu" ,-i 2a'e" &e
#a"eni , inelea! ' d#i ve'ini( 'are ,e
'eart ,au d#u ri(
'are ,e r>#ie,'( ne i">#lnve,' &e t#i 'ei
'are nu ,unte"
i"&li'ai i ' nu au dre&tul , atentee la
,ntatea n#a,trD
Iat # '#n,e'in a iertrii( la 'are nu ne-a"
ate&ta( dar &e 'are
Ii,u, # tia. In &r#'e,ul de aut#vinde'are a
unei ,u2erine !rave ,au
vinde'are &rin re'ur!erea la "i%l#a'ele
Sa'rului( nu ,e &#ate
#>ine ni'i un reultat 2av#ra>il( da' nu ne
&uri2i'" '#ntiina de
#ri'e ,enti"ent de ur ,au de neiertare.
Iertarea e,te '#ndiia
vinde'rii. A'ea,ta a 2#,t "#tivarea i
v#'aia ,&#vedirii din
'retini,"0 a'iunea de 'at<ar,i,( de
&uri2i'are. intr-un ,tudiu
e2e'tuat &e ,u>ie'i a2lai in ,tare de
'#ntiin "#di2i'at( R#>ert
S'<=art( in lu'rarea ,a( Su2lete 'ura%#a,e
KEd. G#r W#u( )**7L(
&re'iea ' ,unte" re,&#n,a>ili &entru t#t
'eea 'e 2a'e"(
,&une" i !andi". T#t 'eea 'e r#,ti"( t#t
'eea 'e !andi" 'reea
un e2e't de und 'are ,e &r#&a! a2e'tand
intrea!a &lanet i
intre!ul univer,.
C<i"ia r>unrii ,e #&une &r#'e,ului de
vinde'are. Gr i2id#ial
' i"&li'aiile ei ,unt 'u "ult "ai e3tin,e(
dar ,ar'ina &e 'are "ia"
a,u"at-# ai'i( e,te a'eea de a #2eri #
inter&retare >i#l#!i'
2en#"enel#r.
Cener#itatea 2a de 'ei a2lai in ,u2erin a
'#n,tituit "#>ilul
e,enial al &ri"il#r 'retini i Ii,u, a ilu,trat-
# &rin t#t 'eea 'e a
2'ut &entru ,e"eni. E,te in, ri,'ant ,
di,'ui ,u>ie'tul intr-#
lu"e a indi2erenei 2a de 'ei a2lai la li"ita
e3i,tenei "ateriale.
?landeea e,te ,u>liniat &rin ,i">#lul
"ielului. Cel 'e-i in,uete
atri>utele enunate nu &#ate 2i de'at >land.
i >landeea in,ea"n
'al"L &a'e 'u tine in,ui i 'u ,e"enii(
evitarea e"#iil#r ne!ative
- '#ndiie #>li!at#rie a &,trrii ,ntii.
Revin la 'uvintele lui 'are.,un atat de
inlt#r0 EB dau &a'ea
"ea( &entru 'a , nu vi ,e tul>ure ini"a i
ni'i , ,e in,&i"anteF.
E,te e3&li'at ai'i intrea!a e,en a tiinei
de a 2i.
MARTORI AI MIRACOLELOR
in 'ele de "ai ,u, a" &re'iat ' nu d#re,'
, 2a' # &led#arie &r#
d#"#( &entru 'erti2i'area unei di"en,iuni
,&irituale in e3i,tena
Univer,ului( din'#l# de 'ea a lu"ii "ateriale(
'i d#ar &entru
adevr. A" avut an,a( intr-un univer,
eni!"ati'( , 2iu un #" i
nu # &lant ,au d#ar # &iatr. Ca 2iin
'u!ett#are a" ,i"it
i"&eri#,( t#at viaa( nev#ia de adevr i de
%u,tiie. E2#rtul "a%#r
al vieii "ele a 2#,t '#n'entrat a,u&ra
a'e,tui el i atat 'at "i-a
2#,t dat , tiu( a" dat#ria ,a'r i "#ral ,
de&un "rturie
&entru 'eea 'e tiu. i"i a,u" t#ate ri,'urile
'#nte,trii i ir#niei.
Mi le-a" a,u"at i inainte de 6@+@ i nu "i-a
2#,t u#r , 2iu
interi, in &r#&ria "ea ar.
tiu( de a,e"enea( la 'e " e3&un 'a #" de
tiin( "edi' i
&r#2e,#r univer,itar. Dar( du& 'u" ,&uneau
latinii( a"i'u, Plat#(
,ed "a!i, a"i'a verita,( "i-e &rieten Plat#n(
dar "ai &rieten i"i
e,te adevrul i &re2er , r"an un &rieten al
adevrului de'at al
lui Plat#n.
Da' nu &#t avea 'erti2i'atul de natere ,au
de de'e, al lui li,u,(
da' ,'rierile 'an#ni'e de,&re el ,unt
'#nte,tate i tendeni#,
inter&retate( i"i &r#&un , re'ur! la i,t#ria
un#r &er,#na%e a 'r#r
e3i,ten e,te ate,tat 'u d#'u"ente i
"rturii in'#nte,ta>ile.
A'eti #a"eni( '#nte"&#rani 'u n#i( au
i"&rtit( intr-#
,e"ni2i'ativ ",ur( in,uiri 'are i ,-au
atri>uit i lui li,u, a'u"
)*** de ani. C#n'luia0 un #" 'a li,u, &utea
e3i,ta.
SGANTUL NECTARIE DE LA EC$INA
S2antul Ne'tarie( ,an'ti2i'at nu 'u "uli ani
in ur"( a 2#,t #
le!end vie( a" &utea ,&une( a ilel#r
n#a,tre. S-a n,'ut in Cre'ia
i a trit ulti"a &arte a vieii in in,ula E!<ina.
S-a ,varit din via
in + n#ie">rie 6@)*.
De nu"ele ,u ,unt le!ate # "uli"e de
eveni"ente( 'are ie, din
randul 'el#r '#tidiene i 'are au 2#,t
'#n2ir"ate atat in
d#'u"entele ti"&ului ,u( 'at i &rin "art#ri(
'e ,unt i a,ti in
via.
S-a n,'ut la Silivra in Cre'ia( intr-# 2a"ilie
'u re,ur,e "ateriale
2#arte "#de,te( aa in'at( la 6/ ani( a 2#,t
nev#it , ,e intrein
,in!ur "un'ind la un &atr#n in
C#n,tantin#&#l( 'are nu-l &ltea
de'at 'u <rana ilni'.
Pri"ul "ira'#l din viaa ,a e,te n#,ti".
De,'ul i 2r <aine 'u
'are , ,e a&ere de 2ri!( intr-# i( in
naivitatea ,a de '#&il( ,'rie #
,'ri,#are 'tre li,u, 'erandu-i <aine i
in'lri. Avand nev#ie de
ti">ru &entru ,'ri,#are re'ur!e la a%ut#rul
unui ve'in. A'e,ta ii
,&une ,-i la,e lui ,'ri,#area &entru a #
tri"ite "ai tariu(
i"&reun 'u ale ,ale. Uitandu-,e la
de,tinatarul ,'ri,#rii r"ane
ui"it de in#'ena '#&ilului( 'are ii ,'rie lui
Du"neeu i # de,'<ide
,&re a-i vedea '#ninutul. I"&re,i#nat de
,#li'itarea a'e,tuia(
de'ide ,-i ,'rie el # ,'ri,#are in nu"ele lui
Ii,u, i ,-i tri"it
,u"a de >ani ne'e,ar. i aa i ,-a i"&linit(
la ru!'iunea ,a(
&ri"a "inune de la Du"neeuO
C<e"at din '#&ilrie ,&re #rt#d#3ie( tre'e
&rin "ulte !reuti(
unele inerente vteii( altele venite din &artea
invidiei i rutii
#a"enil#r. A%un!e in 'ele din ur" ,-i
i"&linea,' d#rina de a
a>,#lvi ,tudiile te#l#!i'e la Atena( intrand in
randul 'lerului
#rt#d#3.
Pentru a inele!e inele&'iunea i ,"erenia
a'e,tui #"( v#i a"inti
un e&i,#d din viaa ,a 'a &eda!#!( in ti"& 'e
'#ndu'ea Se"inarul
Te#l#!i' Riarei#n( e&i,#d relatat in >i#!ra2ia
S2. Ne'tarie de 'tre
N. M#rl#va K)**)L. intr-# i( &atru elevi din
,e"inar ,-au 'ertat i
au a%un, la in'ierare. Sunt adui in 2aa
&rintelui dire't#r( 'are
du& 'e a2l &ri'ina '#n2li'tului de'ide0 EN-
a" , v &ede&,e,' &e
ni'i unul dintre v#i. A" , " &ede&,e,' &e
"ine. Ti"& de trei ile
v#i &#,ti( nu v#i "an'a ni"i' i " v#i ru!a
&entru 'a ura dintre
v#i , ia ,2aritF.
Alta dat( #"ul 'are ,e in!ri%ea de 'urenia
'#lii ,-a i">#lnvit i
a li&,it trei ile. Era ,ra' i 'u # 2a"ilie !reu
de intreinut. in 'ele
trei ile in 'are a li&,it( Printele Ne'tarie(
dire't#r al '#lii( a 2'ut
intre!ul ,ervi'iu de 'urire( in'lu,iv ,&larea
t#aletel#r( inainte de
treirea elevil#r. C,it de #"ul de ,ervi'iu(
du& in,nt#ire( in
a'ea,t i&#,ta( Printele Ne'tarie i-a ,&u,0
E]i-a" inut l#'ul 'at
ai li&,it( &entru 'a , nu "i ,e &r#&un de
'ineva inl#'uirea ta.
tia" ' eti ,ra' i 'u !reutiF.
Trie,' i a,ti "art#ri( 'are au a,i,tat la
E"inunileF ,varite de
S2. Ne'tarie. ?i,eri'a de &e in,ula E!<ina
e,te un "#nu"ent
,&lendid( in'lu, a,ti in 'ir'uitul turi,ti' i
de'i( u#r de viitat.
Mer!and a'#l# a" 2#,t i"&re,i#nat de
"uli"ea de 2i!urine( unele
din aur( altele din "etale ,au &la,ti'(
in2iand #r!anele vinde'ate
&rin ru!'iuni 2'ute 'tre S2. Ne'tarie. Erau
de a,e"enea #
"uli"e de ,'ri,#ri a2iate &e id( 'u
de,'rierea ,u2erinei aut#ril#r
i 'uvintele de "ulu"ire. A'e,te d#vei de
vinde'are a un#r >#li
!rele( in'ura>ile( le-a" vut i la L#urde,( la
Pad#va in ?i,eri'a
San Ant#ni# i in Catedrala 'at#li' de la
u"uleu.
Sunt "ulte "ira'#le atri>uite Printelui
Ne'tarie in ti"&ul vieii
,ale. Par in, a 2i "ult "ai i"&re,i#nante
'ele ,varite du&
"#artea ,a( in 6@)*. Nu " v#i #&ri de'at
a,u&ra unuia dintre 'ele
"ai !rave 'auri ate,tate &rin d#'u"ente
,'ri,e( indu>ita>ile.
B#i relata 'aul aviat#rului Stavr#, -al9andi(
&araliat '#"&let(
tetra&le!i'( in,e"nand i"&#,i>ilitatea de a-i
"#>ilia i "ainile i
&i'i#arele.
Stavr#, era aviat#r i avea 6+ ani 'and a 2#,t
tri"i, in "i,iuni de
>#r in ti"&ul 'elui de al d#ilea r>#i
"#ndial. Se vinde' de #
ran &r#du, in lu&tele aeriene( ,#ldat 'u #
u#ar <e"#ra!ie la
nivelul "duvei ,&inale. Parti'i& din n#u la
lu&te aeriene i din
n#u e,te rnit la '#l#ana verte>ral( de a,t
dat 'u '#n,e'ine
"ult "ai !rave. in'e& ,-i &araliee tre&tat
"e">rele in2eri#are.
E,te "ai intai internat la S&italul Militar din
Atena( iar de ai'i e,te
tri"i,( in 6@/7( la Ne= W#r9( la renu"itul
"edi' '<irur! $#=ard
Ru,9( "edi'ul &er,#nal al &reedintelui
R##,velt. Caul ,u 2iind de
a'u" 2r &#,i>ilitate de re#lvare "edi'al(
,e int#ar'e la Atena
in 'ru'i#r. Tre&tat &araliea '#"&let. E,te
re'<e"at de dr. Ru,9
in A"eri'a &entru n#i inve,ti!aii i in'er'ri
de trata"ent.
C#n'luia a'e,tei n#i internri la Ne= W#r9
e,te una tri,t. Nu ,e
"ai &#ate 2a'e ni"i' &entru vinde'area ,a.
i( 2ie din '#nvin!ere(
2ie &entru a #2eri # ulti" '#n,#lare 'u" a"
&r#'edat i n#i de
"ulte #ri( &r#2. Ru,9 ii ,&une lui Stavr#,0
- A vrea ,-i re'#"and un ulti" d#'t#r( &e
'el "ai >un dintre t#i i 'u 'are in nea&rat
, intri in
le!tur.
- Care d#'t#r &#ate 2i "ai >un de'at 'ei &e
'are "i i-ati adu,
, " e3a"ineeD
- Stavr#,( a'e,t d#'t#r e,te Du"neeu.
- Du"neeu...D r,&un,e "elan'#li' i
dea"!it de ,2at(
Stavr#,.
Aut#rul "#n#!ra2iei de,&re S2. Ne'tarie( N.
M#rl#va relatea
!andurile &e 'are le-a nutrit in a'ea 'li& de
adan' dea"!ire(
&r#>a>il "rturi,ite "ai tariu( dintr-# alt
&#,tur( &e 'are nu
vreau ,-# anti'i&e0 E....Pentru Du"neeu a"
venit eu in A"eri'aD
i a&#i( 'ine l-a vut &e Du"neeu( unde
e,te el 'a ,-l &#t
!,i...DF.
Du& # edere "ai lun! in ,anat#rii din
A"eri'a( in 6@56 ,e
int#ar'e in Cre'ia la Centrul Civil de
Re'u&erare a Invaliil#r.
Dra"a ,a de #" '#"&let &araliat( 2r
&#,i>ilitate de a-i "i'a
"ainile i &i'i#arele e,te redat in t#at
'rui"ea ,a &rintr-#
di,'uie &e 'are a avut-# 'u un &rieten.
Stavr#, ii ,u>linia
&rietenului ,u 'u"&lita &#var a ne&utinei
de a te &utea a&ra
de # "u,' 'e ,e aea &e 2a0 E...# l,ai
'ateva 'li&e , ,e
&li">e in v#ie &e #>ra( &e na,( &e 2runte...
vei '#n,tata indat
'at de ne&l'ut e,te. A'ea,t "i' in,e't
v &#ate enerva la
'ul"e( v &#ate 2a'e , v "ani2e,tai in 2el
i '<i& 2uria( a&r#a&e
v ,'#ate din "ini...F.
in a'ea,t dra"ati' ,ituaie( Strav#,
-al9andi rrnine in' 6* ani
internat in Centrul de Invalii din Atena. in
a'e,t ti"&( dei in
'ru'i#r( ,e i"&li' intr-# ,erie de a'iuni
u"anitare( &entru
i">untirea ,#rii '#le!il#r ,i de ,u2erin
i '#n,truiete(
&entru ei( un &ara'li, 'a l#' de ru!'iune.
Pentru '( intre ti"&( el
&ri"ete viita a # ,erie de ,lu%it#ri ai
>i,eri'ii( venii 'a din
inta"&lare dire't la el i 'are &ar , ai>
"i,iunea de a-l a&r#&ia
de inele!erea nev#ii de ,&iritualitate( de un
,&ri%in "ai inalt de'at
'el al "edi'il#r( 'are i-au e&uiat
&#,i>ilitile( &rand , 2ie
&re!tit &entru "area lui iniiere i &ri"irea
,rutului divin.
in 6@76( a%utat de d#i ,#ldai( "er!e la
Mn,tirea S2anta Trei"e
din E!<ina unde ,e a2l "#atele S2.
Ne'tarie.
Atin!andu-,e de ra'la de ar!int de &e
"#r"antul S2antului
Ne'tarie( Stavr#, ,e r#a!0 ES2inte( de
a'ea,t dat n-a" venit ,i
'er ni"i'. A" venit ,-i dau. S-i dau viaa
"ea( ,-i dau t#at
2iina "ea. Tu tii "ai >ine de'at "ine 'e
tre>uie ,-"i dai. Da'
nu tre>uie ,-"i dai ni"i'( 'el &uin a%ut-"
, devin un >un
#,ta du<#vni'e,' al Mantuit#rului C<ri,t#,.
Invredni'ete-" 'a(
#riunde "-a a2la( 2ie in 'ru'i#r( 2ie &e
&i'i#arele "ele( , devin
&ri'in a ,lvirii S2antului tu nu"e. A'ea,ta
ii 'er. Arat-"i '
a,'uli ru!'iunea "eaF.
Du& 'ateva ile de la viita 2'ut la
"#atele S2. Ne'tarie( are
,enti"entul ' ,e &re!tete "#"entul "arii
"antuiri( 'a , ne
e3&ri"" in ter"eni ade'vai eveni"entel#r
&e 'are le tria. Era
iua S2inil#r C#,"a i Da"ian( nu"ii "edi'ii
2r ar!ini. Si"te '
tru&ul ,u in'e&e , ,e Edele!eF( du& )/ de
ani( din 'tuele
&araliiei.
?i#!ra2ul S2antului Ne'tarie de,'rie intr-un
,til i"&re,i#nant ,'ena0
ESi"ea ' &#ate , &ea,'( dar &entru '
nu "ai "er,e,e
ataia ani( "u'<ii ,i erau ,l>ii Katr#2iai(
n. n.L i in &lu, uita,e
"i'rile 'are tre>uie 2'ute. Era a,e"enea
unui '#&il "i' 'e a>ia
inva , 2a' &ri"ii &ai... S&ri%init... ,&re
,tu&#area 'el#r &reeni(
a reuit... 'aiva &ai. A&#i a ,tri!at
&lan!and0 EM-a" 2'ut >ineO
M-a" 2'ut >ineO Du"neeule( , 2ii ,lvit in
ve'iO S2inte Ne'tarie(
ii "ulu"e,'OF
C<e"ai( "edi'ii ,i 'urani ,-au artat
,'e&ti'i0 EB inei de
!lu"eD... tii >ine... ' nu e3i,t ni'i # an,
de vinde'are &entru
>#ala dv.F( a r,&un, unul dintre "edi'i. El le
2a'e a&#i d#vada
EreinvieriiF ,ale in "i%l#'ul &er,#nalului i al
>#lnavil#r
dinJ,anat#riu adunai in &ara'li,ul '#n,truit
din iniiativa ,a.
M#"entul 'and a in'e&ut , "ear! a 2#,t de
# indui#t#are i
&i#a, 2ru"u,ee. Triau 'u t#ii in'redi>ila
'li& a "inunil#r
,varite de Ii,u, la in'e&uturile
'retini,"ului.
E,te ,u&u, a&#i unui &r#!ra" de re'u&erare
2un'i#nal( du& 'are
,e int#ar'e a'a, valid in "i%l#'ul 2a"iliei
,ale. Din 2#t#!ra2ia lui
Stavr#,( 2'ut du& 'e a traver,at "ira'#lul
vinde'rii( #ri'e #"
,'e&ti' dar #ne,t( nu "ai &#ate e3&edia
a'e,t 'a in "it#l#!ie.
P#iia '#r&ului i a "e">rel#r ,ale ,unt
,u2i'ient de !rit#are.
Pre,a ti"&ului a a'#rdat # a"&l atenie
a'e,tei vinde'ri
"ira'ul#a,e i E!<ina a devenit un l#' de
&elerina% intrand in
le!end.
Stavr#, ii 2a'e( du& vinde'are( # n#u viit
in A"eri'a &rietenului
,u( 'are l-a indat#rat 'u >unv#in i
'#"&a,iune 2a de
,u2erina ,a( dr. $#=ard Ru,9. Pr#2und
i"&re,i#nat( dr. Ru,9 il
&reint in 6@7/ in 2aa unui C#n!re,
Internai#nal de '<irur!ie.
Biaa ,a a devenit a&#i una de "i,i#nariat
&an in ) ianuarie 6@@5
'and a &le'at ,-i &reinte S2antului Ne'tarie
re'un#tina ,a
etern in re!atul de lu"in( &e 'are 'ei 'e nu
v#r , ia, din
intuneri' nu il &#t vedea.
Printele Pil#tei Verva9#, i"&reun 'u
tetra&araliti'ul vinde'at(
d#"nul Stavr#, -al9andi, Kdrea&taL
E3i,t( de a,e"enea( "rturii ale 2#arte
"ult#r #a-"eni( unii '<iar
atei( de,&re intalnirea 'u S2antul Ne'tarie( la
"ult ti"& du&
"#artea ,a. A 2#,t vut in diver,e
'ir'u",tane re"aterialiat(
aa 'u" i li,u, li ,-a artat u'eni'il#r ,i.
Da' a'e,te a&ariii n-ar
2i 2#,t inre!i,trate in diver,e "rturii ,'ri,e(
unele a&arinand un#r
,ur,e 2#arte #ne,te( le-a" 2i '#n,iderat 'a &e
un ,i"&lu 2#l'l#r(
'are ,e nate( du& 'u" ti"( u#r in %urul
un#r a,t2el de
&er,#na%e. Un u'eni' al S2antului Ne'tarie
a2ir" ' '<iar l-a
i">riat i i-a ,i"it # 'li& &reena 2ii'
de 2a 2iind t#i
#a"enii a2lai intr-# >i,eri' i a&#i ,-a 2'ut
dintr-# dat nevut.
Iat i # inta"&lare n#,ti" 'u un %andar"
ateu.
La vre"ea 'and tria( Printele Ne'tarie( in
&li">rile ,ale &rin
in,ula E!<ina( in 'are ,e retr,e,e du&
"#"entul &en,i#nrii( ,e
intalnea ade,ea 'u un %andar" 'are &ea un
de&#it al ar"atei.
Iandar"ul era ateu i ii "rturi,ea de,'<i,
re!retul ' nu &#ate
'rede in Du"neeu. Printele Ne'tarie ii
re&li'a linitit ' va veni i
a'ea vre"e( 'andva. Se inta"&la a&#i 'a
%andar"ul , 2ie "utat 'u
,ervi'iul in alt in,ul. Ivindu-,e un &rile%(
revine in E!<ina du&
trei ani ,-i vad ve'<ile 'un#tine. il
intalnete "ai intai &e
Printele Ne'tarie( ,tau de v#r> 'a d#i ve'<i
&rieteni. La
intre>area da' t#t nu 'rede in Du"neeu(
%andar"ul ,-a de'larat
2er" &e ve'<ea ,a &#iie( a&#i ,-au
de,&rit. Iandar"ul tre'e
a&#i i &e la 'ar'iu"a la 'are #>inuia , ,e
intalnea,' i 'u ali
'un#,'ui i ii e3&ri" in 2aa 'el#r &reeni
a'#l# ad"iraia
&entru 'at de >ine arat Printele Ne'tarie.
intre>at 'and l-a vut
ulti"a dat( 2ire,'( r,&unde ' in ur" 'u
'ateva "inute. A"uai
#a"enii ii ,&un ' n-avea 'u" ,-l vad
&entru ' a "urit 'u trei
ani in ur". i a>ia atun'i er#ul n#,tru i-a
adu, a"inte de
'uvintele Printelui Ne'tarie ' va veni i
vre"ea , 'read... i
&r#>a>il ' la'ri"ile re'un#tinei i-au
&e'etluit 'redina. intalnirea
'u Printele Ne'tarie nu 2u,e,e de'at #
"inune...
Revin la 'aul aviat#rului vinde'at. Caua
tetra&le!iei ,ale a
'#n,tituit-# di,tru!erea '#"&let a "duvei
,&inale la nivelul
'#l#anei 'ervi'ale &rin rana de r>#i.
Ni'i in 'li&a de 2a( in )**+( nu e3i,t un
trata"ent e2i'a'e in
a,t2el de leiuni ale "duvei ,&inale i 'u
atat "ai &uin in 6@76.
Stavr#, a trit 'u &araliia '#"&let ti"& de
)/ de ani. A 2#,t
#&erat i e3a"inat in A"eri'a de 'ei "ai >uni
,&e'ialiti( in'lu,iv
in neur#'<irur!ie. Ni"eni nu i-a dat a,i!urri
' ar e3i,ta # ,#luie
de vinde'are &entru ,u2erina lui. S&un t#ate
a'e,te a"nunte(
&entru 'are a" i d#rit , ,ele'te a'e,t 'a
din "uli"ea 'el#r
vinde'ate( 2iind' i"i i ,un in ure'<i '#rul
&e,'uit#ril#r in a&e
tul>uri inventand # "ie de alte "#tive ale
a'e,tei &araliii. Ba 2i
2#,t &#ate v#r>a( ar ,&une 'ei 'e nu v#r ,
re'un#a,' realitatea(
de vre# tul>urare 2un'i#nal( # la>ilitate
&,i<i' ,au( i "ai
,avant( a 2#,t &r#>a>il v#r>a de # en!ra"are
reidual a unui a>u
,u2erit in '#&ilrie( 'are &rintr-un "e'ani,"
&,i<#dina"i' re2ulat in
a>i,ul in'#ntientului ,u i-a deter"inat #
2#>ie a "er,ului...
Ori'e invenie a>,urd e,te de &re2erat 'and
adevrul nu ne &la'e.
]ine de li"itele '#ndiiei u"ane.
Ori'at de "ari adver,ari a" 2i( din "#tive
&er,#nale ,au din
#>li!aia de a a&ra # &#iie #2i'ial
i"&#triva ad"iterii unei 2#re
'u virtui vinde't#are( 'are tran,'ende
"aterialitatea n#a,tr
'#n'ret( in 2aa realitii &al&a>ile( tre>uie
,-i Ed" Cearului 'e
e,te al CearuluiF.
Da' vinde'rile 2'ute de Ii,u,( de,'ri,e in
?i>lie( ,unte" tentai
, le '#n,ider" ,i"&le le!ende( &ute" 2a'e
a'elai lu'ru i 'u
'ele ,varite de Printele Ne'tarie i
'#n2ir"ate &rin d#'u"ente
i alte "rturii( 'are ,unt '#nte"&#rane 'u
n#iD i da' nu( da'
,unt de'i &#,i>ile( in 'iuda '#n'e&iil#r
n#a,tre "ateriali,te i
tiini2i'e de,&re lu"e( de 'e , le ne!" &e
'ele atri>uite lui
Ii,u,D in,ea"n ' a,e"enea &er2#r"ane( in
'#ndiii e3'e&i#nale
,unt &#,i>ile de in2&tuit de 'tre un #".
?ineinele,( un #" 'u
virtui de#,e>ite.
i da' in 'aul di,'utat ai'i vinde'area e,te
in dire't relaie 'u
'redina( 'u reli!ia 'retin( in nu"ele ideii
de Divinitate( in,ea"n
' ideea e,te 2un'i#nal( e2i'a'e i e2i'ient
i e3&ri" # realitate
indu>ita>il. Mi ,e va ,&une ' nu e,te #
de"#n,traie tiini2i'.
Nu( dar e,te # evideniere a unei vinde'ri(
'are nu &#ate 2i
ne!at( #ri'at de ,'e&ti'i a" 2i. P#ate '
ter"enul de Du"neeu(
'a ,ur, a vinde'rii( ,un de,uet &entru
2anii &#,t"#derni,"ului
de"#lat#r al tutur#r val#ril#r 'la,i'e. Au
li>ertatea , !,ea,'
altul.
UN MARE MISTER0 ARSENIE ?OCA
Printele Ar,enie ?#'a e,te un ,2ant( in'
ne,an'ti2i'at( al ?i,eri'ii
Ort#d#3e R#"ane( avand # via
e3'e&i#nal( in 'are "ira'#lul ,a
i"&letit in &er"anen 'u realitatea.
Petre'and # "are &arte din via &rintre
ardeleni( a'etia l-au
nu"it EIi,u, al ArdealuluiF. Biaa ,a e,te #
ui"it#are le!end 'a i
a'eea a lui Ii,u,. Dar da' e3i,tena i,t#ri'
a lui Ii,u, a !enerat #
"uli"e de di,'uii '#ntra-di't#rii( Ar,enie
?#'a a trit lan! n#i i
"uli dintre 'ei 'are l-au 'un#,'ut( 'are au
trit # "are &arte din
ti"& lan! el( trie,' i in &reent i ,unt
"rturii vii a,u&ra vieii
,ale.
Ate,tarea vieii unui #" 'are a 2#,t 'a&a>il
de "ulte din
&er2#r"anele atri>uite lui Ii,u, e,te #
'erti2i'are indire't a
e3i,tenei lui Ii,u,( dar "ai ale, a 2a&tului '
din'#l# de &artea
2ii'( de "ateria &al&a>il( e3i,t i alt'eva.
Iat de 'e e,te ne'e,ar ev#'area &rintelui
Ar,enie ?#'a( in
a'elai '#nte3t 'u 'ea a &rintelui Ne'tarie
de la E!ina. A'etia( 'a
de alt2el i "uli alii( ,unt d#vei '#n'rete
ale 'a&a'itii de a
,vari 'eea 'e ne!" ' era &#,i>il , ,e
inta"&le in ur" 'u
d#u "ii de ani.
S-a n,'ut in )@ ,e&te">rie 6@6* in inutul
Munil#r A&u,eni( in
l#'alitatea Bata de lan! ?rad i a &le'at ,
inde&linea,' # n#u
"i,iune( 'u" i-a denu"it el in,ui ulti"ul
,u dru"( in )+
n#ie">rie 6@+@.
M#r"antul ,u din in'inta Mn,tirii Pri,l#&
e,te in &er"anen
a'#&erit 'u 2l#rile adu,e de 'ei 'are vin , ,e
r#a!e ai'i( al'tuind
un lin#liu "ulti'#l#r e,ut in ,e"n de &i#a,
re'un#tin( 'a ,-i
2ie &rive!<i la ,#"nul ,u de ve'i.
A" 'itit 'eea 'e ,-a ,'ri, de,&re &rintele
Ar,enie ?#'a i a"
a,'ultat avid &e 'aiva dintre 'ei 'are l-au
'un#,'ut i i-au ,tat in
&rea%".
Nu e3i,t ni'i un "art#r( 'are , nu relatee
'eva de #rdinul
"ira'#lului. A,'ultandu-i( a" avut
,enti"entul "edi'ului S#tiri#,
Cr#t#, 'are( du& 'u" &#ve,tete in 'artea
,a KIurnalul d#'t#rului
S#tiri#, Cr#t#,( u'eni'ul lui Ii,u, C<ri,t#,L(
a,i,ta ui"it la
E"inunileJJ in2&tuite de Ii,u,.
In %urul un#r a,t2el de #a"eni( 'are &rin
2a&tele i viaa l#r au ieit
din '#"un ,-au n,'ut int#tdeauna le!ende(
e3a!erri ale
a'iunil#r l#r( 2ie din d#rina de a i"&re,i#na(
de a-i aure#la i "ai
"ult er#ul( 2ie din nev#ia de a u"&le 'u
i"a!inaia l#r !#lurile
"e"#riei.
C#ntient de a'e,t ri,'( a" in'er'at , #>in
"rturii din "ai "ulte
,ur,e i , le '#n2runt( in ",ura in 'are "i-a
2#,t &#,i>il.
Din'#l# de a"nunte( 'are &#t 2i uitate ,au
adu!ate( r"ane #
realitate '#n2ir"at &rin ,ur,e de"ne de
in'redere( unele avand
'ara'ter #2i'ial. Gie i nu"ai i"en,itatea
"uli"il#r 'are il ur"au
'a # u">r #riunde ,e a2la i '#n,tituie( &rin
,ine( un !rit#r
ar!u"ent al daruril#r ,ale.
Printele Ar,enie ?#'a a ,tudiat te#l#!ia la
Si>iu( a&#i >ele-arte la
?u'ureti. A audiat de a,e"enea 'ur,urile de
anat#"ie ale "arelui
#" de 'ultur i de tiin 'are a 2#,t
&r#2e,#rul Gran'i,' Rainer(
de la 2a'ultatea de Medi'in din ?u'ureti.
Ar,enie ?#'a era un >r>at 2ru"#,( inalt(
,u>ire( 'u # &rivire
,'rutt#are &le'at din #'<ii ,i al>atri(
e3&ri"and # inteli!en
,u&eri#ar 'are ii '#n2erea in t#ate
'ir'u",tanele vieii ,ale( nu
li&,it de u"iline i &eri'#le( # "are
,i!uran de ,ine. Nu l-au
in2rant ni'i in'<i,#rile &rin 'are a tre'utL ni'i
&rivaiunile i
,u&rave!<erea de 'are a avut in'#ntinuu
&arte.
Un #" 'are a avut an,a de a ,e a2la # lun!
vre"e in a&r#&ierea
&rintelui Ar,enie ?#'a e,te 'eteanul
C<e#r!<e Bal'ea din
C#"arni'.
Intrat >ine in 'ei 7* de ani ai ,i( &#art in'
a"&renta tinereii
&lin de vi!#are( in &rul a>ia !ri#nat( in
'#r&ul >ine '#n,truit i in
&rivirea a!er i atent.
i"i ,&une ' intalnirea 'u &rintele Ar,enie
?#'a a avut l#' la
Sinaia( &e 'and lu'ra la 'a,a "ai'il#r ,'#a,e
2#rat din "n,tiri.
in'er'and , de&ene 2irul a"intiril#r(
C<e#r!<e Bal'ea i"i
relatea e&i,#ade din viaa &rintelui( 2ie
'un#,'ute de el( 2ie
auite de la &rieteni( iar altele auite dire't
de la ,ur,. EA 2#,t de
"ulte #ri ai'i( in 'a,a n#a,tr( la C#"arni'F
i"i ,&une
interl#'ut#rul "eu i ,#ia ,a '#n2ir"
nenu"ratele #'aii in 'are
l-a avut 'a #a,&ete.
EEra 2ru"#,( 'a Ii,u,( i"i ,&un a"and#i. inalt(
,velt( 'u #'<i
al>atri i vii. Era 2#arte inteli!ent i &lin de
talente. De,ena( &i'ta(
2'ea &r#ie'te de 'ldiri( #rna"ente 2l#rale in
'are vedeai # "an
i # i"a!inaie ,i!ur( de arti,t. Dar "ai >ine
, in'e& 'u '#&ilria(
atat 'at rein eu din 'eea 'e "i-a &#ve,titF(
intervine C. Bal'ea.
in %urul var,tei de 6) ani( in ti"& 'e "er!ea la
'#ala &ri"ar( era
&re#'u&at de viit#rul ,&re 'are ar 2i tre>uit ,
,e indre&te. i in
,tilul #>inuit al in#'enei
,&e'i2i' var,tei de '#&il( i ,e adrea,ea
&r#videnei0 ED#a"ne(
,&une 'e dru" , ale!....F. i la ,'urt ti"&(
"er!and &e a'eeai
uli'i#ar ,&re '#al( ii a&are in 2a un
>tran 'are ii ,&une0 ETe-ai
ru!at la Du"neeu ,-i arate 'alea de ur"at.
Eu ,unt Du"neeu.
Bei "er!e la '#al , invei 'arte &entru a
" a%uta. Lu"ea e,te
rea i nu ,e "ai &#ate ine in "anF.
Era un intele'tual de,varit( 'u # va,t
'ultur i "ari
di,&#ni>iliti arti,ti'e. Pi'tura de la >i,eri'a
Dr!ne,'u( din
%udeul Il2#v( e,te # el#'vent ilu,trare.
Avand 'a &r#2e,#r la >elearte
&e C#,tin Petre,'u( 'el 'e ,-a #'u&at de
&i'tura de la Ateneul
R#"an( &rintele Ar,enie ?#'a a 2#,t
,#li'itat , &i'tee ,e!"entul
de,tinat lui Mi<ai Biteaul.
Di,&unea de t#ate darurile 'u 'are ,-ar &utea
,'rie # 'arte de,&re
&aran#r"al. Avea 'larvedere( 'laraudiie(
'itea !andurile( avea de
a,e"enea 'a&a'itatea e3tre" de rar de
tele&#rtare.
Cea "ai ,#li'itat 'a&a'itate a ,a era in,
'ea de vinde't#r. Nu
nu"ai ' &utea vinde'a( d#ar 'u # "editaie(
# ru!'iune ,au #
atin!ere( dar( du& '#n2#r"aia '#r&ului( a
2eei( du& alte ,e"ne(
d#ar de el tiute( ii avia &e #a"eni i 'e >#li
v#r 2a'e i 'e re"edii
le ,unt ne'e,are &entru a le &reveni ,au
vinde'a.
S#iei lui C<. Bal'ea i ,-a re'#"andat
internarea la #n'#l#!ie
&entru intervenie '<irur!i'al la un ,an.
Su&rat( ,#ul ,e &lan!e
&rintelui Ar,enie( 'are il ,2tuiete ,
a''e&te internarea i
intervenia( dar , ,tea linitit ' nu ii v#r
"ai !,i tu"#area
,u,&e't de 'an'er. ED#'t#rii au # linie &an
unde &#t a%un!e 'u
tiina l#r. Mai ,u, ei nu "ai &#t "er!e. Mai
de&arte intervine d#ar
Du"neeuF. i du& intervenie( t#ate
inve,ti!aiile au '#n2ir"at
'ele ,&u,e de &rinte.
Alt dat a re'#"andat &rintelui Ar,enie &e
un &rieten 'u 'an'er
de ,t#"a'( a2lat intr-# ,tare de e"a'iere
ter"inal. L-a atin, u#r
&e a>d#"en( l-a &rivit >land i i-a ,&u, , 2ie
in &a'e ' de a'u"
va 2i ,nt#,. i 2iind' era "e,eria( l-a
ru!at , #2ere a%ut#r la
'a,a "ai'il#r. i #"ul a'e,ta e,te i a'u" in
via.
Cu a,e"enea daruri nu e,te de "irare ' la
ua "n,tirii era
ilni' &elerina%( &entru &rintele Ar,enie
Preena a'e,t#r "a,e
"ari de #a"eni nu era a!reata de ,e'uritate
i( 'a ur"are(
&rintele Ar,enie a 2#,l tri"i, la 'anal. A'#l#
a '#ntinuat , irite
,e'uritatea &rir ru!'iunile la 'are ii antrena
,ear de ,ear &e
deinui Pe de alt &arte( &rintele le era
2#arte util la tre>uri d
>ir#u.
Pe 'and ,e a2la la in'<i,#are a "urit "a"a
,a. A tiut 2r ,-i
'#"uni'e ni"eni. I-a ru!at d#ar &e !ardien0
,-l la,e d#u #re ,
,tea linitit in 'elul intre #rele 6)(*C i
6/(**. In a'e,t ti"& in,
&rintele ?#'a a di,&rut dir 'elul. S-a dat
alar"a( ,-a 2'ut "are
valv i ,-a ra&#rtai evadarea ,a &an la
?u'ureti. E,te !,it du&
a'e,te d#ua #re 'ul'at in iar> lan! !ardul
de ,ar" al in'<i,#rii
Prea ' d#ar"e. L-au treit. ?ui"'it(
de,'<ide #'<ii le ,&une
'el#r 'are l-au !,it0 E?at-v n#r#'ulO De 'e
nv "-ai "ai l,at
&uin. A" &arti'i&at la in"#r"antare' "a"ei
"ele. Dar a'u" au
in!r#&at-#( !ata. C<iar a'urr au de&u,-# in
!r#a&F.
E,te de inele, ui"irea avut de e2ii
in'<i,#rii I' a'ea,t
inta"&lare. Au ,unat la ?rad 'a, veri2i'e
a2ir"aie &rintelui i li
,-a '#n2ir"at &reena ,a la in"#r"antare'
"a"ei( in'lu,iv #ra
in!r#&rii '#"uni'at de &rinte.
Preena( in ,&irit ,au '<iar 2ii' - 2en#"er
nu"it >il#'aie ,au
tele&#rtare( adi' a 2i in "ai "ulta l#'uri
de#dat( e,te 2#arte &uin
a"intit in literatura dt ,&e'ialitate.
A "ai 2#,t de,'ri, in viata 'at#rva ,2ini(
in'lu,iv a lui li,u,( dar
du& "#artea ,a. in "#d ,i!ur( 2en#"enul de
>il#'aie nu 2a'e
&arte din le'turile lui C<. Bal'ea( 'a , vin
'u # a,t2el de &#ve,te(
da' &rintele nu i-ar 2i relatat-#.
intr-# i C<. Bal'ea era ,u&rat. De 'eva
vre"e era tra'a,at de
"iliie &entru ELe!ea 6+F re2erit#are la
venituri ili'ite. Giind un
"e,eria 2#arte >un realia un venit
a&re'ia>il. il '<ea" &rintele.
ii ia "ana( # a'#&er 'u &al"ele ,ale i-i
,&une0 Etiu de 'e eti
,u&rat. Nu tre>uie ,-"i ,&ui. D-le &a'e
ril#r ' nu te v#r "ai
,u&ra de a'u"F. i l-au l,at in &a'e.
in vara lui J+@( C<. Bal'ea era internat in
,&ital( la Au!a. Su2erea
de "ai "uli ani de reu"ati," de!enerativ 'u
!#nartr#.
intr-# i a venit la el in ,&ital &rintele
Ar,enie 'u # 'utie de
&r%ituri i i-a ,&u,0 EUite de 'e a" venit la
"ata. Eu tre>uie , &le'
din'#l# &entru ' a" # alt "i,iune. Iei din
,&ital( "er!i la Pl#ieti
i aran%ea-i dre&turile de &en,i#nare. Du&
'e &le' eu din'#l#(
ti"&urile ,e v#r ,'<i">a i vei avea alte
dre&turi. Nu &#t , ,&un
eu a'u" 'e vre"uri vin( &entru ' nu vreau
, 2a' &ani'. Du& 'e
&le' eu( vii la "ine la "#r"ant 'a , te a%ut
'u >#ala "ata. A'u"
&#t , te a%ut( dar nu atat de "ult 'a din'#l#.
i , ai !ri% de
Pri,l#& Kera "n,tirea lui de ,u2let( iar C<.
Bal'ea ,e #'u&a de
'#n,tru'iile din in'inta "n,tiriiL. Eu v#i
,ta "ereu in ,&atele
du"itale 'and vei lu'ra a'#l#( dar n-ai , "
veiF.
tiind ' i-a venit ti"&ul , &le'e in lu"ea
invii>il &entru n#i(
&rintele i-a 2i3at l#'ul de "#r"ant la
Pri,l#& 'u &atru rui in2i&i
in &"ant i i-a '#"andat 'ru'ea &rietenului
,u C<. Bal'ea0 EEu ia"
2'ut 'ru'ea din le"n in!<iindu-"i la'ri"ile(
iar el i-a ,'ri, 'u
"ana ,a datele de &e 'ru'e( ai'i( la "ine
a'a,F.
O dat C<. Bal'ea l-a intre>at &e &rinte0
- Mai ,unt #a"eni aa 'a dv. in viaD
- Da( a r,&un, &rintele. Sunte" "ai "uli
' nu ,e &#ate
"enine alt2el e'<ili>rul a'e,tei lu"i.
Du& ,varirea din via a &rintelui Ar,enia
?#'a( in n#ie">rie
6@+@( a 2#,t de d#u #ri la "#r"antul lui i ,-
a ru!at &entru
,ntate. i reu"ati,"ul ,u nu l-a "ai
,u&rat de atun'i.
Printele a &revut 'derea '#"uni,"ului in
R#"ania( in
de'e">rie 6@+@. intr-# i C<. Bal'ea ,ttea
de v#r> 'u #2ierul de
,e'uritate 'are il ,u&rave!<ea. A'e,ta i-a
,&u, ' are de !and(
&entru ,i!urana Ee2uluiF de ,tat( 'are venea
la Sinaia( ,-l
are,tee &e &rintele Ar,enie ?#'a( iar &e
"ai'i , le du' 'u
d#"i'iliu 2#rat Ea'#l# unde nu e,te a& i
"an'areF. Printele
Ar,enie a vut intalnirea 'el#r d#i i l-a
intre>at ulteri#r 'e au
di,'utat. C<. Bal'ea a eitat ,-i v#r>ea,'
de intenia de a-l
are,ta.
- Ei( 2lea'uri de-ale l#r( a i, el.
- Ei( 'e v#r ei , 2a' nu "ai au ti"& Kera in
vara 6@+@L.
Cand &rintele Ar,enie ?#'a era ru!at ,-i
a%ute &e #a"eni( 'u
vinde'area unei >#li !rele ,au alt'eva "ai
!reu de re#lvat &e #
'ale #>inuit( 'erea un r!a de ti"& , 2ie
l,at ,in!ur. Se &are
' ,e '#n'entra( "edita( ,e ru!a ,au
viualia 'eva 'are era "enit
, intervin in re#lvarea ,#li'itat. S&un '
i viualia( in a2ar
de i"&l#rare( de ru!'iune( &entru ' erau i
'auri 'are nu
&uteau 2i ,#lui#nate i-i ,&unea 'elui 'e-i
'eru,e a%ut#rul adevrul.
Sau avea un dial#! 'u Einvii>ilulF din 'are
&ri"ea in2#r"aiile de
'are avea nev#ie. Era 'a i 'u" ,-ar 2i
'#n,ultat 'u 'ineva.
Medi'ul Irina Ia'#v( ne&#at a lui C<.
Bal'ea( l-a 'un#,'ut de
a,e"enea &e &rintele Ar,enie ?#'a. Are i
a"intiri de,&re
inta"&lri le!ate de viaa &rintelui( dar are
"ai "ulte in2#r"aii
#>inute de la 'ei 'are au trit( 'a i un'<iul
,u( in di2erite
&eri#ade ale vieii( in a&r#&ierea &rintelui.
Mi-a relatat ' a
di,'utat 'u &er,#ane 'are ,-au vinde'at de
'an'er( a%un, in 2aa
ter"inal( 2ie d#ar &rin &uterea ,a de
vinde'are( 2ie une#ri 'erand
2a"iliei , 2a' un ,a'ri2i'iu( un ,ervi'iu in
2av#area Divinitii.
Ade,e#ri( 'el#r 'are veneau la el( le ,&unea0
ETe-a" ate&tat(
tia" ' viiF. i le ,&unea el ,in!ur &ri'ina
venirii l#r.
inaintea e3a"enului de ad"itere la 2a'ultate(
Irina la'#v era
2#arte ,&eriat de '#n'urena a'er> 'are
era la a'ea vre"e
&entru "edi'in. La '#"&etiia de 66 i '<iar
6/ 'andidai &e un
l#'( nu era '<iar atat de u#r , a%un!i
,tudent la "edi'in.
In n#a&tea 'are a &re'edat iua e3a"enului(
in ti"& 'e d#r"ea( a
,i"it in vi, "ana &rintelui "an!aind-# &e
2runte i ,&unandu-i0
EGii linitit. T#tul va 2i >ineF. i a,ti e,te
"edi'.
O alt "rturie( 'are ate,t 'a&a'itatea de
'larvedere a &rintelui(
# a" de la Mai'a ,tare C<i>u Ieru,ali"a( a
Mn,tirii Ra"ei.
E,te # 2e"eie 'ult( din nea"ul ardelene,' al
'rturaril#r C<i>u.
Tri"i,e,e( &e '<eltuiala "n,tirii( la
2a'ultate &e t#ate
'lu!riele din "n,tirea ,a. Mi-a &#ve,tit
un e&i,#d inta"&lat
&e vre"ea 'and &rintele ?#'a ,e a2la intr-#
"n,tire din #na
?i,tria-N,ud. intr-un an( de S2anta Mria(
aude &e "tuile ,ale
<#trandu-,e , &le'e a d#ua i( di,-de-
di"inea( la &rintele
Ar,enie( 'ale de vre# )* de 9". Ea avea &e
atun'i 6) ani dar( in
'iuda var,tei( reinu,e "ulte &#veti i
irtta"&lri le!ate de
&rinte. Aa '( 2r , ,&un ni"i'
&rinil#r( ,-a <#trat ,
2#l#,ea,' a'e,t &rile% 'a ,-l 'un#a,'. Cu"
nu avea >ani la
var,ta ,a( a Eter&elitF # ,u" "#de,t din
'<i"irul tatlui i(
inainte de #rii ilei( a luat 'alea ,&re
intalnirea 'u "tuile.
Cand au a%un, la "n,tire( a'#l# era de%a #
"uli"e
i"&re,i#nant de #a"eni. S-au aeat la rand
'a t#at lu"ea.
Du& 'ateva #re( &r#>a>il ' &rintele a
#>#,it i a ieit a2ar din
>i,eri' "er!and a!ale i !andit#r &e lan!
irul lun! de #a"eni
'are il ate&tau. O vede &e er#ina n#a,tr(
2etia de 6) ani( ,tand
la rand. O '<e" la el( # ia de "an i
'#ntinu , ,e &li">e. i in
a'e,t ti"& are l#' ur"t#rul dial#!0
- Uite ai'i >anii &e 'are i-ai luat tatlui tu din
'<i"ir. S-i dai ina&#i. Nu e,te 2ru"#, , 2uri.
Dar te iert
&entru ' intenia de a veni ai'i n-a 2#,t rea.
Ea r"ane "ut de "irare i de %en(
intre>andu-,e de unde tia
&rintele a'e,t lu'ru. i du& # t'ere(
&rintele '#ntinu.
- S-i ,&ui tatlui tu ' da' nu te la, &e
tine i &e ,#ra ta
, v 2a'ei 'lu!rie( Du"neeu i le ia. Ai
inele,D Aa ,-i ,&ui.
- Da( r,&unde 2etia.
- Ai ,-i "ai ,&ui ' il atea&t ile !rele( de
'are nu"ai eu il
&#t ,'&a da' vine la "ine.
i lu'rurile ,-au inta"&lat int#'"ai. Era
&eri#ada '#le'tivirii
a!ri'ulturii i( 'u" ranii nu erau di,&ui ,-
i 'edee de >un
v#ie avutul( a in'e&ut &ri!#ana '#ntra l#r. in
a'e,t "ala3#r are
!<ini#nul , intre i tatl 2etiei. S&eriat de
'eea 'e il ate&ta( ,e
du'e la &rintele Ar,enie.
ii a,'ult ne'aul i-i ,&une.
- Ti-a" tran,"i, ,-i lai 'ele d#u 2ete ,
vin la
"n,tire. tiu ' nu vrei( dar aa le-a
randuit Du"neeu(
alt2el i le ia. Cat &rivete ne'aul tu( tia
#r ,-i dea vre#
trei ani. Eu &#t , te a%ut , nu 2a'i ni'i # i
de &u'rie( dar "(
eti &rea ru i ai &rea "ulte &'ate( aa '
te la, , 2a'i i tu vre#
trei luni 'a ,-i "ai &lteti din ele. i
lu'rurile ,-au inta"&lat
int#'"ai. A 2#,t '#nda"nat trei ani( din 'are
nu a 2'ut e2e'tiv
de'at trei luniO
A'ea,ta era 2#ra "inii &rintelui Ar,enie
?#'a. tia t#tul de,&re
interl#'ut#rul a2lat in 2aa ,a i nu &utea 2i de
ni"eni "init.
Printele Ar,enie ?#'a nu ,t&anea in,
nu"ai tainele #a"enil#r i
ale Cerului 'i i &e 'ele ale ani"alel#r
,l>ati'e. Iat un e&i,#d
&#ve,tit de un 'etean 'are il tran,&#rta &e
&rinte 'u 'arul
undeva. Tre'and &rintr-# &dure( i-a 'erut ,
#&rea,'. A '#>#rat
i ,-a du, dire't la un lu& 'are d#r"ea lan!
un '#&a' de lan!
dru". L-a treit i i-a ,&u, , &le'e de a'#l#
&entru ' ,&erie
lu"ea. i lu&ul a &le'atO A&#i un '#r de &,ri
a venit dea,u&ra
'arului i a in'e&ut ,-l &,al"#diee 'u
'iri&itul l#r ve,el. Printele
le-a "ulu"it i le-a ,&u, , ,e int#ar' de
unde au venit. i
&,rile au &r#'edat int#'"ai. Altdat era
'u un !ru& de #a"eni
'are ,-a intalnit &e 'rare 'u un ur,. Oa"enii
,-au ,&eriat( dar
&rintele Ar,enie ,-a du, linitit la ur,( l-a
&rin, de # ure'<e i i-a
,&u, , ,e int#ar' in &dure. i ur,ul ,-a
e3e'utat i el int#'"ai.
A,t2el de &er2#r"ane( de a 2i a,'ultat de
ani"alele ,l>ati'e i de
&,ri( ,unt in,'ri,e i in i,t#ria lui Gran'i,'
din A,,i,i( Sera2i" de
Sar#v i a "aril#r inele&i ai Indiei. E3tra! de
ai'i # '#n'luie
2er"0 e3i,t un &un't in &er2e'iunea
,&iritului( 'are #dat atin,(
indi2erent de 'alea ur"at( #"ul ,e
'#nt#&ete 'u ener!ia &ri"ar
a Univer,ului( 'reia t#tul ii e,te &#,i>ilO
Cat de reale ,unt t#ate a'e,te "rturii din
viaa &rintelui Ar,enie
?#'aD Nu tiu. Dar tiu alt'eva( i anu"e '
2ie'are din 2a&tele
atri>uite a'e,tui #"( au "ai 2#,t ,varite(
nu nu"ai de Ii,u,( dar
i de 'tre alte &er,#na%e ate,tate in i,t#ria
>i,eri'ii 'retine 'u"
,unt S2. Ant#ni# de Pad#va( S2. Sera2i" de
Sar#v( S2. Ne'tarie i
"uli alii. De 'e "-a ind#i atun'i de 'eea 'e
"i ,-a relatat de,&re
&rintele Ar,enie ?#'a( de vre"e 'e eu
in,u"i &rin &ere!rinrile
"ele in lu"e ,au &rin &r#&rie e3&erien "-
a" '#nvin, in "#d
dire't de realitatea l#rD
Iat # a2ir"aie ,ur&rint#are( &entru n#i 'ei
're,'ui la '#ala
"ateriali,"ului "#dern. Sera2i" de Sar#v i-
a dedi'at de "i' viaa
'inului 'lu!re,' i a a%un, la a'eeai
'a&a'itate de 'larvedere i
de vinde'are. In a&r#&ierea "#rii ,ale( &e
'are i-a &revut-# 'a
i &rintele Ar,enie ?#'a( le-a ,&u, 'el#r 'e il
,#li'itau in
re#lvarea ne'auril#r l#r0 EBenii la
"#r"antul "eu. B#i '#ntinua
, v a%ut( 'a i a'u" 'and ,unt viuF.
E3i,t ,ur&rint#r de "ulte date '#"une in
viaa &rintelui
Ar,enie ?#'a i 'ea a lui Ii,u,. A'e,t !and
e,te ,u,inut i de #
a2ir"aie &e 'are &rintele a 2'ut-# 'u &uin
ti"& inainte de a
&le'a( in 2aa "ai'ii ,taree de la Pri,l#&0
EBei 'e 2a'i ai'i du&
&le'area "ea. Cu v#ia lui Du"neeu eu v#i 2i
la drea&ta ,a la
%ude'ata de &e ur" i "ult te va a%utaF.
Unei alte 2e"ei( 'are il r#a! , a%ute # >iat
2ata din ,atul ,u(
n,'ut 'u un "are <andi'a&( ii r,&unde
EDu-te i ,&une-i ' &e
lu"ea a,ta e,te 'ea "ai ne2eri'ita 2iin. i #
"ai atea&t i alte
nen#r#'iri( dar &e lu"ea 'ealalt ii &r#"it '
,e va intalni 'u "ine
i va avea &arte de 2eri'ire.F.
Cine a 2#,t a'e,t #"( n,'ut a,e"enea n#u(
ai'i lan! n#i( trit#r
lan! n#i i 'are tia t#tul de,&re n#i( inainte
de a i ,e ,&une 'eva(
'are vinde'a 'eea 'e "edi'ina nu &#ate in'
, 2a'( a'e,t #"
'are ne ,&une 'a are # E"i,iuneF in ECerulF
&e 'are il ne!" i "ai
"ult &r#"ite a%ut#rul ,u a'#l#( a,e"enea lui
Du"neeuD
Pentru "ine( E,2antF e,te un #" 'are are un
'#"&#rta"ent in,'ri,
in 'an#anele >i,eri'ii( dar Ar,enie ?#'a are
'u "ult "ai "ult. Ceea
'e tia , 2a' de&ea '#ndiia e3i,tenei
n#a,tre "ateriale( &e
'are # ,u,ine" 'u atata #>,tinaie. Printele
Ar,enie a 2#,t i
'#ntinu , 2ie # "are &r#v#'are a tiinei
a'tuale. El ne-a l,at(
&r#>a>il( i dat#rit vre"uril#r 'are i-au
i"&u, t'ere( &#vara !rea
a "i,terului ,u nedele!at. Ceneraii du&
!eneraii v#r avea la
'e !andi. El va r"ane un etern "e"ent#
"#ri.
CONCLUVII ASUPRA BINDECRII PRIN
SACRU
P#t 2i vinde'rile &rin Sa'ru # d#vad a
e3i,tenei DivinitiiD Da(
atata vre"e 'at ,e &etre' intr-# relaie
dire't 'u reli!ia. i Ii,u,
C<ri,t#, i S2. Ne'tarie i S2. Sera2i" de
Sar#v i Printele Ar,enie
?#'a au vinde'at in nu"ele lui Du"neeu.
Sin!urele l#r "i%l#a'e
de a atin!e a'e,te &er2#r"ane au 2#,t
#>inute &rin re,&e'tarea
int#'"ai a le!il#r i"&u,e de "#rala 'retin
in nu"ele ideii de
Divinitate. C#n'e&tul de Du"neeu re2le't
de'i # realitate( 'are
e,te 2un'i#nal i &#ate &r#du'e un e2e't de
vinde'are '#n2ir"at
&rin d#vei. E,te adevrat ' vinde'rile &rin
Sa'ru ,unt rare in
'#"&araie 'u 'ele #>inute &rin "edi'ina
tiini2i'( dar intervin in
,ituaii in 'are tiina nu "ai are ni'i #
re,ur,. Raritatea nu
in,ea"n in, a>,ena i( de vre"e 'e
e3i,t( nu &#t 2i i!n#rate
nu"ai &entru ' nu ,e in,'riu in '#n'e&tele
n#a,tre tiini2i'e
de,&re lu"e.
Cand a 2#,t intre>at de 'e a v#it ,
e,'aladee Evere,tul( Ed"und
$illar; a r,&un,0 EPentru ' e3i,tOF. Pentru
a'elai "#tiv a"
a>#rdat i eu ,u>ie'tul vinde'ril#r &rin
Sa'ru0 &entru ' e3i,t.
A'elai ,&irit de #ne,titate 'u 'are a"
'#"entat 'a&a'itile
de#,e>ite( in'lu,iv de vinde'are( ale un#r
#a"eni 'are a&arin
reli!iei 'retine( " #>li! , "eni#ne '
in &ere!rinrile "ele
&rin Orient( 'a i din literatura 'itit( a"
'#n,tatat a'eleai
&er2#r"ane i a'#l#. Marii virtu#i de a'#l#(
&ra'ti'ani ai un#r
,i,te"e ,&irituale( au 'a ,u&#rt "ai "ult #
2il#,#2ie de'at # reli!ie.
Atenia l#r e,te a3at nu &e n#iuneaJde
Du"neeu( 'i de 2#r
'#,"i' ,au de ener!ie '#,"i' &e 'are #
nu"e,' "ana( &rana(
t'<i( ta# et'. M#rden de,'ria( 'u "ult vre"e
in ur"( un ,i,te"
de dev#ltare a un#r 'a&a'iti &,i<#-
"entale( de ev#luie
,&iritual( re'ur!and d#ar la n#iunea de
E2#r de univer,F( &e
'are # vedea 'a 2iind at#t&uterni'( i la
e3'luderea tutur#r
a'iunil#r( e"#iil#r( !anduril#r i
,enti"entel#r ne!ative 'are ,unt
un #>,ta'#l 'ate!#ri' in 'alea a'e,tei
ev#luii.
Sunt( aadar( "ai "ulte dru"uri 'are '#ndu'
,&re a'elai li"an(
da' ,unt re,&e'tate anu"ite '#ndiii. De
vre"e 'e 2un'i#nea(
,unt '#nvin, ' Du"neeu nu ,e ,u&r
&entru ter"enii 2#l#,ii(
da' le!ile de 2iinare a Univer,ului ,unt
re,&e'tate 2iind' a'e,ta
e,te ,e'retul.
In ,'e&ti'i,"ul n#,tru ,'ienti,t( atri>ui"
t#ate a'e,te &er2#r"ane
,u!e,tiei ,au e2e'tului &la'e>#( 'are a"
vut ' au 'u t#tul alte
le!iti de 2un'i#nare.
Pla'e># e,te( du& 'u" ,-a "ai "eni#nat( #
,u>,tan neutr 'a
e2e't &entru #r!ani," 'are ad"ini,trat 'u
titlu de "edi'a"ent
intr-# >#al &#ate avea # a'iune 2av#ra>il in
&r#&#rii varia>ile la
'ir'a 4AQ din >#lnavi.
A'iunea tera&euti' 2av#ra>il a unei
,u>,tane neutre e,te
e3&li'at &rin e2e'tul de ,u!e,tie( >#lnavul
ate&tandu-,e la a'e,t
e2e't. A'ea,t ate&tare( a'ea,t ,u!e,tie
de vinde'are ar
"#>ilia re,ur,ele de vinde'are ale
#r!ani,"ului. Prin a'elai e2e't
de ,u!e,tie ,e in'ear' , ,e e3&li'e i
vinde'rile &rin Sa'ru.
E,te indi,'uta>il ' ,u!e,tia &#itiv are un
r#l 2av#ra>il in
"#>iliarea #r!ani,"ului in &r#'e,ul de
vinde'are. Ave" 'u t#ii(
in n#i( din natere( a,t2el de re,ur,e( de
&r#!ra"e de vinde'are.
A" "eni#nat ' i Ii,u, a 2'ut re2erire la
ele 'and ,&unea
>#lnavil#r vinde'ai de el0 ECredina ta te-a
vinde'atF. Dar nu &#ate
2i &u, ,e"nul e!alitii intre ,u!e,tie( e2e't
&la'e># i intre 'eea 'e
#>inea( 'a vinde'ri( Ii,u, K#r>i( invaliditi
!rave et'.L ,au
Printele Ne'tarie i Printele Ar,enie ?#'a.
T#ate ,u!e,tiile din
lu"e nu ,unt in ,tare , vinde'e in,tantaneu
# leiune '#"&let
de "duv ,&inal KS2antul Ne'tarieL( #
'avern &ul"#nar( #
2ra'tur #,#a, ve'<e( ul'ere at#ne( ,e'<ele
!rave de
en'e2al#&atie in2antil la un '#&il( #
in,u2i'ien 'ardia' !rav
de'#"&en,at K'auri 'erti2i'ate 'a
vinde'ate la L#urde,L( >#li
ne#&lai'e KAr,enie ?#'aL. i ni'i nu ,e &#ate
v#r>i de intervenia
unei ,u!e,tii la un '#&il de 4 ani i 6* luni 'u
tetra&la!ie( ,urditate
i li&, de vedere - 'a ,e'<ele !rave ale unei
"enin!#en'e2alite(
vinde'at '#"&let in 46 au!u,t 6@4+( du&
'u" ,e "eni#nea in
ra&#rtul C#"i,iei "edi'ale in,tituite in a'e,t
,'#&.
La adultul a2lat in ,tare de '#ntient ,e
&#ate v#r>i i de in2luena
,u!e,tiei( 'and >#lnavii 'red in &r#'edeul
tera&euti' a&li'at. Sunt
in, i "uli >#lnavi ,'e&ti'i i 'are #>in
t#tui reultate
2av#ra>ile. Dar( &e lan! ,u!e,tie in a'e,te
vinde'ri "ai intervine
in' 'eva i t#'"ai a'e,t E'evaF e,te a'u"
in di,'uie.
Su!e,tia nu are in, nu"ai e2e'te &#itive(
d#rite( 'i &#ate !enera
i 'ata,tr#2e. A" di,'utat in alt 'a&it#l de 'e
,u!e,tia ne!ativ i
e"#ia ne!ativ a'i#nea "ult "ai inten,
a,u&ra #r!ani,"ului(
de'at ,u!e,tia &#itiv i e"#ia &#itiv.
I"&a'tul l#r e,te "ult
"ai "are i( ir '#n,e'in( i e2e'tele l#r.
Di,'utand in a'e,t '#nte3t( al ,u!e,tiei( da'
ur "edi' tre>uie ,
,&un ,au nu >#lnavului adevrul de,&re
den#d"antul 2atal al
unei >#li( nu e,te ,i"&lu de luat t de'iie.
M#da a'tual venit din
alte #ne ale lu"ii( 'are ,u,ine ideea de a ,e
,&une >#lnavului
adevrul '<iar atun'i 'and verdi'tul e,te
tra!i' "i ,e &are #
atitudine 'ini' i >rutal. Se i!n#r '#"&let
r#lul &,i<i'ului u"an
al ,u!e,tiei ne!ative a,u&ra ,a. Si!ur '
'ineva din 2a"ilie
>#lnavului tre>uie , 'un#a,'( t#tui(
adevrul i a,ta &entru a
a'#rda atenia ne'e,ar in!ri%irii( &entru a
evite eventualele
'#"&li'aii 'are ,e &#t ivi. i >#lnavului 0 ,e
&#ate ,&une( dar 'u
t#ate "ena%a"entele ne'e,are 0 nu"ai atat
'at &#ate ,u&#rta.
Pr#2e,i#nali,"ul ,e' i re'e 'u 'are te
inta"&in unii 2un'i#nari
&u>li'i la n#i( nu ai tre>ui , ,e "ani2e,te in
relaia "edi'-&a'ient.
Nu t#i #a"enii ,u&#rt la 2el un adevr 'rud.
# ,entin. Unii ,e
,inu'id 'u ile( alii 2a' de&re,ie( iar de&re,ia
ii u'ide &e 'ei "ai
"uli >#lnavi 'u >#li in'ura>ile. ?#lnavul ,e
&red inainte de a "ai
lu&ta. i "ulte lu&te ,-au 'ati!at '<iar i in
a'e,te >#li. i"i adu'
a"inte de # >#lnav 'are avea # a2e'iune
renal. Medi'ul 'are a
e3a"inat-# i-a ,&u, >rutal ' nu are an,e de
trit A 2#,t #&erat
de un alt "edi'. O&eraia a reuit( dai
>#lnava "i-a ,&u, '
e2#rturile de a # ,alva ,unt inutile Ea t#t va
"uri. EAa "i-a ,&u,
"ie &ri"ul "edi' 'are "-a e3a"inatF. i( dei
&#,t#&erat#r avea #
,tare !eneral >un( a "urit. Su>'#ntientul
,u a''e&ta,e
&r#!ra"ul "#rii.
Su>ie'tul adu, in di,'uie '#n,tituie # te"
de adan' "editaie.
I"&li'aiile ,ale ,unt "ulti&le i nu &#t 2a'e
#>ie'tul d#ar al unei
a>#rdri de #rdin "edi'al( 'i( in &ri"ul rand(
a ,&une( "#ral.
LUMINA DE LA SGANTUL MORMANT DIN
IERUSALIM
in anul )*** ,-au 'ele>rat 'ele d#u "ilenii
,'ur,e de la
eveni"entele 'are au '#n,a'rat in'e&utul
'retini,"ului. Cu a'e,t
&rile% ,-au #r!aniat &elerina%e &e ur"ele
?i>liei. Dei "ai 2u,e,e"
in 6@@A in I,rael( itinerariul a'e,tui &elerina%
"i ,-a &rut a 2i util i
&entru intere,ul i,t#ri' i tiini2i'. Ca
ur"are( a" >ene2i'iat de
,&ri%inul 2inan'iar #2erit E'a &rin "inuneF de
d#i &rieteni e3a't in
a'el ti"& i a" &le'at din n#u in I,rael.
Nu " a2la"( evident( du& 'u" a" "ai ,&u,(
&entru &ri"a #ar
intr-# ar ,trin. Dar ni'i#dat 'a atun'i n-
a" 2#,t atat de
i"&re,i#nat( de tran,&#rtat &,i<i' intr-# lu"e
a unei triri ine2a>ile
i uni'e( nee3&eri"entat &an in a'el
"#"ent. Nu era ,tarea de
entuia,"( de "irare( de in'antare in 2aa
reli'vel#r i,t#riei( nu era
d#ar ,enti"entul de reli!i#itate trit intr-un
te"&lu dedi'at unei
diviniti. Era # ,enaie de '#ntinu
,erenitate( de e3ta( de
i!n#rare a #ri'rei 2ru,trri &#,i>ile. Avea"
,enti"entul ' " a2lu
la in'e&uturile lu"ii i trie,' vi,ul ei 'el
dintai.
A" avut an,a unui !<id 'are a tiut , ne
2a' din &r#a
inevita>il e2#rtului ,#li'itat in a,t2el de
'ir'u",tane( # &er&etu
&#eie i >u'urie. Se nu"ea T#"er i era un
evreu &ra'ti'ant(
2ire,'( al 'ultului "#ai'( &le'at din R#"ania(
&e 'and avea @ ani.
B#r>ea "ai !reu r#"anete( dar '#"&en,a
&rin >unv#ina i
&a,iunea a>,#lut '#nta!i#a,e. Dei de reli!ie
"#ai'( &,tra #
alea, de'en 2a de 'ultul n#,tru #rt#d#3.
in 2ie'are l#' i,t#ri'(
le!at de u%i 2a&t de,'ri, in ?i>lie( ,e ,trduia
, ne intr#du' intr-#
at"#,2er &r#&i'e &rin 'itirea ver,etel#r
re,&e'tive. intr-un !e,t de
"are ele!an( intru'at ne a2la" a'#l# in
&eri#ada ,r>t#ril#r de
Pate( ne-a #2erit '##na' i #u r#ii( du&
tradiia n#a,tr
#rt#d#3( intr-# 2ru"#a, !rdin 'u
'<i&ar#i a2lat la "i'
di,tan de !r#ta in 'are( ,e ,&une '( Ii,u, l-
a inviat &e Lar.
in &r#!ra"ul e3'ur,iei nu era in'lu,
&arti'i&area la "#"entul de
a&rindere a lu"inii din in'inta S2antului
M#r"ant. Du& 'u" ,e
tie( a'ea,t Lu"in a&are nu"ai in &reiua
Patelui 'ele>rat de
#rt#d#'i. Era" in, 2#arte intere,at , a,i,t
la "i,terul a'e,tei
a&ariii. Cule,e,e" in2#r"aii de,&re
"#dalitatea de a&ariie( dar
#&iniile erau 2#arte di2erite du& i"&re,ia
l,at 2ie'rui "art#r.
A" <#trat in '#n,e'in , "er! &er,#nal
a'#l# &entru a-"i
2#r"a &r#&ria #&inie. A" intrat in in'inta
>i,eri'ii vineri la #ra 65 i
a" ieit e3a't du& )/ de #re( ,a">t la #ra
65. Erau a'#l#
adunate "ii de &er,#ane( din t#ate '#lurile
lu"ii( rui( !re'i(
r#"ani( ade&i ai reli!iei '#&te din E!i&t et'.
Era # adevrat aventur , !,eti un l#'.
M#r"antul e,te #
'#n,tru'ie &araleli&i&edi' ,ituat in 'entrul
>i,eri'ii. Pe d#u din
laturile ,ale ,unt &revute nite 2ere,tre ,u>
2#r" de #ri2i'ii
&ra'ti'ate in id. Dea,u&ra ,a e,te turla "are
a >i,eri'ii. Prin >#lta
,a ,e vede un 'ra"&ei de 'er &rintr-un ,&aiu
r#tund de di"en,iuni
relativ redu,e.
N#i t#i( 'ei 'e era" a'#l#( tre>uia , ne
!,i" un l#' intre idurile
"#r"antului i &ereii >i,eri'ii - ,&aiu 'are
nu era 2#arte e3tin,(
&r#>a>il avea 6*-66 ". P#liia l#'al ,e lu&ta
, "enin li>er
,&aiul din %urul "#r"antului &entru ' a'#l#
ur"au , ,e &etrea'
'ere"#niile de a d#ua i( le!ate de a&ariia
Lu"inii. Din a'e,t
"#tiv era # adevrat lu&t intre n#i i
&#liie( 'are nu avea ni'i #
reinere in 2#l#,irea >rutal a 2#rei de
re,&in!ere a "a,ei de
#a"eni 'are &re,a ,&re ,&aiul din %urul
"#r"antului. A" ,tat "ai
"ult in &i'i#are( 'and ree"at de un '#l de
id( 'and ur'at &e
"ar!inea a,'uit a 'ate unui di,&#itiv de
2ier !,it la inta"&lare.
Aa a" &etre'ut )/ de #re( intr-# ate&tare
in'#rdat i "ereu
atent , nu 2iu di,l#'at din ,&aiul !,it de
'tre 'eilali( 'are nu i-l
!,i,er in'. Ce in,ea"n t#aleta la "iile
de #a"eni venii de
&retutindeni e,te u#r de i"a!inat...
Se inele!e '( de a,t dat( nu "ai era v#r>a
de ni'i un entuia,"
i ni'i # 2eri'ire( 2iind in &er"anen >ru,'at
i i"&in, de "uli"e
dintr-# &arte in alta. D#rina de a a,i,ta in,
la a'e,t "ira'#l era 'u
"ult "ai "are de'at e2#rtul de a rei,ta.
M#"entul de a&ariie a Lu"inii e,te di2erit de
la un an la altul( de
#>i'ei in %urul #rel#r 64. In anul )***( 'and
era" eu a'#l#( a venit
la #rele 6/(6A.
A" vut "ai intai 'u" a 2#,t ,i!ilat 'u
"art#ri "#r"antul 'u
2#arte "ult 'ear al> &e 'are ,-a a&li'at un
,i!iliu 'u un
dia"etru &r#>a>il de 6* -6A '". in %urul #rel#r
64( a in'e&ut
de2ilarea in %urul "#r"antului a un#r
ad#le,'eni ara>i 'retini(
'are 2'eau un !#"#t a,urit#r. ?teau in
nite t#>e 'u 2#r"e
'uri#a,e( ,tri!au( ,e ur'au unul &e ,&atele
altuia( &e ,'<ele( &e
idurile "#r"antului( 'antau( v#'i2erau.
Ba'ar"ul era in2ernal.
Sur&rin,( i evident 2#arte iritat( a" 'reut
"ai intai ' 2a' &arte
din vreun !ru& &r#te,tatar 'u intenii &#liti'e.
A>ia "ai tariu a"
a2lat ' ,unt ,&e'ial ad"ii , vin a'#l#. Se
,&une ' intr-un an li
,-a interi,( iar 'a reultat( in a'el an( Lu"ina
nu a "ai a&rut... i
'a ur"are au 2#,t in'lui din n#u in
'ere"#nial. Neinele,e ,unt
'ile D#"nului...
i a venit i #ra 6/(6A. Mi-a" i"&u, ,&e'ial
, nu 2#t#!ra2ie
&entru 'a lu"ina de la >liul a&aratului , nu
# '#n2und 'u 'ealalt
i , 2iu indu, in er#are.
Pri"ele ,e"ne de lu"in au '#n,tat in
a&ariia de ,'intilaii vi#lete
i al>a,tre in aer( 'are ,e a,e"nau 'u
>#rul 2luturil#r din
&ri"vara '#&ilriei "ele 'and a'etia
a&reau 'u "iile ,&re
de,2tarea n#a,tr( a 'el#r 'are aler!a" ,-i
&rinde". O i"a!ine
"ai e3a't ar 2i a'eea a ,'intilaiil#r 'are
a&ar inainte de
a&rinderea unui tu> de ne#n.
Du& 'ateva ,e'unde( a i>u'nit a&#i( &rin
#ri2i'iul din idul
"#r"antului( # 2la'r ,u> 2#r"a unui
2a,'i'#l "a!i' de lu"in
al>( &ur( "ult "ai al> de'at 'ea vut in
ti"&ul &r#'e,ului de
,udur. Ceea 'e "-a 2ra&at era in, "#dul
nenatural de &r#&a!are
a a'e,tei 2l'ri venit din interi#rul
"#r"antului. In "#d n#r"al
#ri'e 2la'r 'are ,e &r#&a! ,au e,te
"i'at >ru,' &rin aer ia
2#r"a unei '#"ete 'u # '#ad l,at in ur"a
,a. Lu"ina venit
in, din "#r"ant ,e &r#ie'ta 'u un 2r#nt
a,'uit &rin aer 'a i 'u"
ar 2i 2#,t un '#r& dur i nu # &la,"( 'are ,e
de2#r"ea in 2un'ie
de rei,tena aerului.
In a'e,t ti"&( dea,u&ra "#r"antului 'erul ,-
a intune'at. M-a"
intere,at ulteri#r( da' la a'ea #r a 2#,t
vreun n#r 'are , a'#&ere
S#arele. Mi ,-a ,&u, ' nu i( de'i( ,enaia
de intuneri' a 2#,t
&reent nu"ai a'#l#.
Al treilea "#d de "ani2e,tare a Lu"inii a 2#,t
,u> 2#r" de
'#l#ane de lu"in venite de ,u, din >#lta
'erea,' &e dea,u&ra
"#r"antului. Se vedeau 'a # &l#aie
t#renial.
Au 2#,t de'i trei "#duri de "ani2e,tare a
a'e,tei Lu"ini -,u> 2#r"
de ,'intilaii vi#lete( a&#i de 2la'r al>
'#n,i,tent( 'are a a&rin,
'ateva lu"anri din "uli"ea &reent a'#l#
i de %er>e de lu"in
'u un dia"etru a&re'ia>il( 'are 'deau
verti'al dea,u&ra S2antului
M#r"ant.
A'e,te i"a!ini au 2#,t de alt2el i 2il"ate de
'tre 'ineva din !ru&ul
n#,tru de turiti r#"ani. Le-a" revut
ulteri#r int#'"ai 'a i
iniial.
La ieirea din interi#rul "#r"antului(
2a,'i'#lul de lu"in din
&artea la 'are a" avut eu a''e, ,-# vd( a
a&rin, in,tantaneu
lu"anrile unui '#&il de 'ir'a 6* ani. i ai'i
a&are # alt "irare.
Gie'are dintre n#i avea( aa 'u" ,e
#>inuiete la Pate( 'ate #
lu"anare in "an &entru Ea lua lu"inF -
du& 'u" ,e ,&une.
Aa-i,a lu"anare de Pate era de 2a&t un
"nun'<i de 44 de
lu"anri( nu"r e!al 'u 'el al anil#r lui li,u,.
La 'a&tul la 'are
tre>uia a&rin,( 2itilele de la t#ate lu"anrile
erau in!l#>ate intr-un
,trat de 'ear al>. Pentru a &utea 2i a&rin,e
era nev#ie de un
anu"it ti"& e!al 'u 'el de t#&ire a ,tratului
de 'ear. Cu alte
'uvinte( in "#d n#r"al nu &uteau 2i a&rin,e
in,tantaneu la
'#nta'tul 'u 2la'ra( 'i d#ar du& 'e ,e
t#&ea 'eara 'are a'#&erea
2itilele. Or( la '#nta'tul 'u 2la'ra venit din
interi#rul "#r"antului(
lu"anarea '#&ilului "eni#nat "ai ,u, ,-a
a&rin, in,tantaneu.
E,te 'eea 'e a" &utut eu , vd dire't din
&#iia in 'are "
a2la". Ulteri#r a" a2lat ' au "ai 2#,t
a&rin,e( in a'elai ti"&( unul
din 'andela>rele din 2aa S2antului M#r"ant
i 'ateva 'andele de la
le,&edea 'u ,"irn '#n,iderat 'a &r#venind
de la "#r"antul lui
li,u,. Cu un an in ur" "i ,-a ,&u, ' a 2#,t
a&rin, ,&#ntan
lu"anarea unui 'lu!r. Cei alei ,unt de'i
&uini...
in &ri"a 2a du& a&ariia a'e,tei Lu"ini(
ti"& de 'ateva ,e'unde
nu e,te in'ande,'ent i tiind a'e,t lu'ru(
#a"enii luau 2la'ra 'u
"ana i # a&li'au &e 2at 'a ,i">#l &urtt#r
de ,ntate. Eu era"
i">r'at 'u un tri'#u de >u">a'. in a'ea
at"#,2er de
e2erve,'ent i a!itaie( unei &er,#ane din
2aa "ea i-a 'ut
2la'ra lu"anrii &e tri'#ul "eu. A" &u,
i"ediat "ana , #
inde&rte 2iindu-"i tea" , nu ia 2#'. S&re
,ur&ria "ea in,(
dei tri'#ul a venit in '#nta't 'u 2la'ra( a
r"a, inta't. E,te de'i
adevrat ' in &ri"ele "inute a'ea 2la'r
nu e,te in'ande,'ent(
"ai &re'i, nu &r#du'e ar,uri.
In a'el "#"ent ,-a &etre'ut i e&i,#dul
relatat "ai ,u,( 'u a'ea
2e"eie in var,t din Ru,ia 'are( i"&re,i#nat
de 'eea 'e vedea( a
'ut in !enun'<i in'<inandu-,e i ,tri!and
'u # v#'e ,2aiet#are
ine'at in la'ri"i0 ED#a"ne( D#a"ne( eu te
vdOFA" vut atun'i
&uterea 'redinei la #"ul ,i"&lu i a" avut
ulteri#r "ulte "#tive
de "editaie...
A&ariia Lu"inii in ,a">ta Patelui #rt#d#3
a dat natere la 2#arte
"ulte di,'uii. E&i,'#&ul An3enti#, al
G#ti'eei a ,'ri, # te de
d#'t#rat 'u a'ea,t te"0 ELu"ina ,2ant de
Pate de la Ieru,ali"F
K6@@4L tradu, i in li">a r#"an la Si>iu
K6@@5L. E,te &rintre
&uinele ,ur,e d#'te 'are in'ear' , ,e
>iuie &e "rturiile 'el#r
'e au a,i,tat la a&ariia a'e,tei Lu"ini( de-a
lun!ul ti"&ului.
Pentru a inltura #ri'e ,u,&i'iune a,u&ra
&#,i>ilel#r tru'uri &rin
'are ,-ar #>ine a'ea,t lu"in( v#i reda &e
,'urt 'ere"#nialul aa
'u" ,e de,2#ar in &reent.
Cu # i inainte de a&ariia Lu"inii( adi' in
Binerea Mare(
"#r"antul e,te '#ntr#lat de &#liiti de
#ri!ine tur'( ara> i de
'tre 'ineva din &artea I,raelului &entru a nu
e3i,ta a'#l# ni'i #
,ur, de 2#'. Se ,i!ilea du& a'eea
"#r"antul i ,e la, ,u>
&a.
Sa">t di"ineaa vine &atriar<ul in,#it de
,lu%it#ri( in'#n%#ar de
trei #ri "#r"antul( in ti"& 'e ,e tra!
'l#&#tele. La al treilea #'#l al
"#r"antului ,e 'ant ELu"in lin a ,2intei
,laveF.
S&re #rele 66(4* vine de la ?eetlee" !ru&ul
nu"er#, de tineri
ad#le,'eni ara>i 'retini( de,&re 'are a"
a"intit la in'e&ut i 'are
,tri! in'#ntinuu0 ED#a"ne( tri"ite-ne din 'er
Lu"inaF.
Ctre #ra 6) a&are &atriar<ul ,au inl#'uit#rul
,u. E,te "ai intai
'#ntr#lat de &#liiti , nu ai> vre# ,ur, de
2#' i a&#i intr in
in'inta "#r"antului( &re,ar vat &e
le,&edea de dea,u&ra
,ar'#2a!ului de &iatr i ,e r#a!. T#ate
lu"inile din >i,eri' ,unt
in a'e,t ti"& ,tin,e.
i a&#i( intr-# ate&tare in'#rdat a tutur#r(
a&are >ru,' # lu"in
'are '#>#ar &e "#r"antul lui Ii,u,. Cl#>ul
de lu"in ,e ,2ra"
&e "#r"ant intr-# "uli"e de ,2ere "i'i 'a
r#u. Ptrunde a&#i in
"#r"ant( a&rinde vata i ,e &r#du'e #
inten, lu"in#itate in
interi#r. Patriar<ul adun vata in d#u 'u&e
de aur( ie,e 'u lu"in
din in'inta "#r"antului i a&rinde lu"anrile
,&unand0 EBenii de
luai lu"inF. A'u" e,te "#"entul 'and #
,erie de 'andele i
lu"anri ,unt a&rin,e in,tantaneu. Du& 'e
t#at lu"ea ii a&rinde
lu"anrile &entru 'ateva 'li&e ,e 'reea un
i"&re,i#nant
,&e'ta'#l de lu"in i 2u" i a&#i ,e d #rdin
'a a'e,tea , 2ie
,tin,e &entru a ,e evita un &#,i>il in'endiu.
Cea "ai ve'<e "rturie de,&re a&ariia
a'e,tei lu"ini ii a&arine
unei "ai'i venit in &elerina%( E!eria( din anul
4+/. Mrturia ,a nu
e,te &e de&lin l"urit#are( dar ,u!erea
t#tui #ri!inea Lu"inii(
'and a2ir" ' # lu"in &uterni' e,te adu,
din interi#rul
"#r"antului. Ea # nu"ete Lu'ernariu".
In anul +7*( 'lu!rul ?ernard( "art#r la
eveni"ent ,'rie0 EBine
in!erul i a&rinde lu"ina in 'andelele de
dea,u&ra "#r"antuluiF.
O #>,ervaie veridi' vine din &artea unei
,ur,e i,la"i'e an#ni"e
K,e'#lul al I^-leaL 'are v#r>ete de,&re E#
lu"in a,e"nt#are
unui 2#' al> ieind din interi#rul
"#r"antuluiF. i "ai de&arte8
EDei e a&rin,( lu"anarea nu arde. Cand
a'ea,t lu"anare e,te
tre'ut la # a treia &er,#an( in'e&e , ard
i ,e tran,2#r" in
2#'F.
Un e!u"en( Daniil din Ru,ia( a 2#,t la S2.
M#r"ant in &eri#ada
66*5-66*7 i ne #2er # alt variant de
a&ariie a Lu"inii0 Eun n#r
"i' venind din,&re r,rit ,-a #&rit dintr-
#dat dea,u&ra 'u&#lei
de,'<i,e a >i,eri'ii i # &l#aie t#renial de
lu"in a 'ut &e,te S2.
M#r"ant i &e,te n#i...F.
Un alt "#d intere,ant de a&ariie a a'e,tei
Lu"ini ne e,te de,'ri,
de un ar<i"andrit( -alli,t#,. Ca ur"are a
un#r intri!i ,tarnite din
invidie( in 6A+*( li ,-a interi, 'retinil#r
#rt#d#'i , intre in in'inta
"#r"antului &entru a lua Lu"in. Patriar<ul
S#2r#nie al
Ieru,ali"ului i"&reun 'u 'eilali &arti'i&ani
au r"a, in a2ara
iduril#r i ,-au ru!at &entru a&ariia Lu"inii.
i Lu"ina a venit
&rintr-un ,tal& de &iatr &e 'are l-a de,&i'at
2iind i a,ti vii>il
a'el l#'.
Iat( du& a'eeai ,ur,( 'ateva "#duri de
"ani2e,tare a a'e,tei
Lu"ini0 lu"ina al>( al>a,tr ,au vi#let(
2l'ri( ,'li&iri de lu"in
#ri 2ul!ere( 2#'( &l#aie( r#u #ri &ad( n#r
de 2u"( in!er(
&#ru">el.
in &lu, ,e &#ate in,#i i de alte e2e'te0
'utre"ur - "eni#nat #
,in!ur dat( uierat( !#"#t de tunet(
i"&re,ie &r#2und de
,tranietate et'.
Din t#ate a'e,te a,&e'te "eni#nate( eu
&er,#nal a" vut d#ar
%er>ele de lu"in( venite din >#lta de,'<i,
&e,te "#r"ant(
a,e"enea unei &l#i t#reniale( 2la'ra al>
inten, ieit din
"#r"ant( &rin #ri2i'iul lateral( 'are a a&rin,
in,tantaneu
"nun'<iul de lu"anri al unui '#&il ara> de
'ir'a 6* ani i %#'ul
de lu"ini al>a,tru-"#v( 'are au &lutit in aer
inainte de a&ariia
&r#&riu-i, a Lu"inii. Ca !#"#te in,#it#are
nu a" auit de'at
,unetul 'l#&#tel#r. M-a" '#nvin,( de
a,e"enea ' a'ea,t Lu"in
in &ri"ul "inut de la a&ariie( nu arde. A"
"ai ,e,iat( 'a i ali
"art#ri( lu"inarea inten, a "#r"antului( 'a
i 'u" ar 2i 2#,t
e3&u, >ru,' unei lu"ini uriae.
E,te de reinut a"nuntul ' "#r"antul e,te
'#n,truit dea,u&ra
!r#tei in 'are ,e ,&une ' a 2#,t de&u, '#r&ul
lui Ii,u,( du& 'e a
2#,t '#>#rat de &e 'ru'e i '( in '#n,e'in(
Lu"ina venit ,u>
diver,e 2#r"e &rin 'u&#la >i,eri'ii( &are ,
"ar'<ee de 2ie'are
dat( 'and a&are( t#'"ai a'e,t l#'(
e3'e&tand "#"entul in 'are
intrarea in "#r"ant &entru Pa,tele din 6A+*
a 2#,t interi,.
C,i" ai'i # ,ur&rint#are idee '#"un la
reli!ia #rt#d#3 i
a,tr#2ii'a "#dern. tiina ne ,&une ' la
in'e&uturile Univer,ului
a 2#,t # lu"in in'ande,'ent( din 'are a&#i
&rin r'ire a a&rut t#t
'eea 'e e3i,t. In a'elai "#d ?i,eri'a
'ele>rea a&ariia Lu"inii
'a ,i">#l al invierii( al in'e&uturil#r
"eta2#ri'e ale lu"ii. Giat lu3O
S 2ie lu"in( a ,&u, Du"neeu la
in'e&uturile lu"ii. Cu "ult
inaintea a,tr#2ii'ienil#r a'tuali( &ri"ii ,tal&i
ai >i,eri'ii #rt#d#3e au
v#r>it aadar de # "eta2ii' a lu"inii
,ituand-# la in'e&uturile
lu"ii. E,te 'itat I#,tein ?#rtne,( 'are 2a'e un
'#"entariu in a'e,t
,en,( du& Di#ni,ie Are#&a!itul0 EMeta2ii'a
lu"inii e,te
2unda"entat &e ideea ' lu"ina "aterial
e,te # i"a!ine a
lu"inii &ure...( 'are e,te Du"neeu in ,lava
,a tran,'endent.
Lu"ina( &e 'are # &er'e&e" &rin ,i"urile
n#a,tre( e,te in,i
revelaia Divinitii tran,'endente...F.
Nu v#" intra in t#ate ,u>tilitile "i,ti'ii
&atri,ti'e( neavand ni'i
'#"&etena ne'e,ar i ne2iind ni'i in
intenia a'e,tei lu'rri. A"
re'ur, la 'itatul de "ai ,u, nu"ai in ,'#&ul
de a ,e,ia a'ea,t
,tranie '#in'iden a a''entului &u, &e
'#n'e&tul de lu"in in
#rtd#3ie i tiin.
R"ane un adan' "i,ter( de 'e a'ea,t
lu"in a&are nu"ai la
Pa,tele 'ele>rat de #rt#d#'i. Da' Pa,tele
,-ar ,er>a la # dat
2i3( ,-ar &utea e"ite i&#tea unui 2en#"en
de natur !e#2ii'.
Dar 'u" datele 'alendari,ti'e ale Patelui
,unt di2erite de la an la
an a'ea,t i&#te 'ade. Au 2#,t inv#'ate( de
a,e"enea # "uli"e
de alte tru'uri. Dar re&reentantul >i,eri'i0
#rt#d#3e din Ieru,ali"
intr in in'inta "#r"antului i ,e r#a! &an
'e a&are Lu"ina(
in,#it 2iind de "art#ri a alt#r 'ulte.
i( da' ,-ar 2#l#,i # ,u>,tan #'ult &entru
&r#v#'a lu"ina &e
le,&edea "#r"antului lui Ii,u,( 'e ,ur, are
lu"ina ,u> 2#r" de
,'intilaii i 2ul!ere &e 'are a" vut-#
u"&land ,&aiul interi#rD
Dar lu"in' ,u> 2#r" de %er>e( 'are veneau
din ,&aiul e3teri#r de
dea,u&ra "#r"antului( 'e ,ur, areD i da'
a'u"( 'u "i%l#a'e
"#derne( ar &utea 2i u#r tru'at( in ur" 'u
"ulte ,ute de ani(
'u" a 2#,t &r#v#'atD A,ti 'and #'<i #,tili
'retini,"ului( 'a
in,tituie( ii &un ,u> lu& t#ate er#rile( ar
tre'e ,u> t'ere t#'"ai
un a,t2el de 2en#"enD
R"ane in '#n,e'in i a'e,t eveni"ent aZ
a&ariiei Lurninii la
S2antul M#r"ant in' un "i,tei nedele!at i
indi,'uta>il( in'itant.
Inv#luntar( i"i vine in "inte a,e"narea 'u
G#'ul Sa'ru al anti'il#r
&it 'u ,trni'ie de ve,tale.
Se"ni2i'aia ,a e,te # &led#arie &entru
autenti'itatea unei i,t#rii
a 'rei e,en # vede" ,u> #'<ii n#tri '<iar
da' 2#r"a ,u> 'are
,-a tran,"i,( e,te &#,i>il , 2i ,u2erit
in2luena ti"&ului i a
,u>ie'tivi,"ului inerent 2iinei u"ane.
Meta2#ri' ,au 2#arte e3&li'it(
a'ea,t lu"in venit 'a un G#' Sa'ru din
inaltul 'erului( in 2ie'are
an( i 'are a&are in relaie dire't 'u
'ele>rarea eveni"entel#r
le!ate de i,t#ria lui Ii,u,( 'and &e le,&edea
"#r"antului ,u(
&are , ne ,&un0 EE''e <#tn#l Iat O"ulO
A'e,ta e,te Giul "eu(
'are &entru v#i ,-a r,ti!nitOF.
CAPITOLUL @
CREA]IONISMUL I EBOLU]IA
E3i,t( in &rin'i&al( d#u ti&uri de a'tivitate
,#'ial 'are au ,u,'itat
int#tdeauna di,&ute i r>#aie0 reli!ia i
&#liti'a. A">ele ,unt
#&era #a"enil#r. li"itele uneia ,unt i ale
'eleilalte. Di2erena a
'#n,tat d#ar in E,t&anulF l#r. Reli!ia l-a avut
in Cer( iar &#liti'a &e
P"ant.
Da'( du& 'u" il de2inea Ari,t#tel( #"ul
r"ane un ##n
&#titi9#n( ,e &are ' # alt ,#art il atea&t
&e <#"# reli!i#,u,.
Sunt t#t "ai in,i,tente v#'ile ridi'ate
i"&#triva reli!iei. Dei ,e
#>,erv in &reent un reviri"ent( # #&iune a
intere,ului &entru
>i,eri'( in a'elai ti"& >ate un vant
&#trivni' in &anele ,ale(
de'lanat '#n'#"itent( din &artea literaturii
>eletri,ti'e i
tiini2i'e( a teatrului i 2il"ului et'.
Ta'ti'a de a de"#la 'eva e,te ,i"&l. Se
,'#t in relie2 nu"ai
de2e'tele( vi'iile i ,e i!n#r inteni#nat
eventualele "erite. i
reli!ia( 'a i &#liti'a( are "ulte &'ate( 'are
ii &#t 2i re&r#ate in
"ani2e,tarea ,a de-a lun!ul i,t#riei "ilenare.
P#t 2i 'itate "ulte lu'rri a&rute in
O''ident( 'are au a'e,t
#>ie'tiv. Cea "ai re&reentativ( 'a anali
i ar!u"entaie( "i
,e &are a 2i 'artea ,'ri, de Ri'<ard
Da=9in,( &r#2e,#r de >i#l#!ie
la O32#rd( avand un titlu ,e"ni2i'ativ &entru
'#ninut( T<e C#d
Delu,i#n K)**5L tradu, i in li">a r#"an
KtTnera 'redinei in
Du"neeu( )**7L.
Nu a" ni'i # intenie dea " eri%a in av#'atul
reli!iei( '#n,iderand
&e 'ineva 'a 2iind Eav#'atul diav#luluiF. in
a'ea,t di,'uie 2a'
e2#rtul de a 2i 'at "ai #>ie'tiv &#,i>il(
venind din &#iia #"ului de tiin. M
intere,ea ,tri't e,ena
reli!iei( ar!u"entele 'are &ledea &entru
e3i,tena ,au
ine3i,tena in Univer, i a altei di"en,iuni( a
altei 'aue i"&li'ate
in de"er,ul lu"ii( in a2ara 'elei ,u,inute de
tiina a'ade"i'.
G#r"ele in,titui#nale i ,#'iale de
"ani2e,tare ale ?i,eri'ii(
a"e,te'ul ,u 2eri'it ,au ne2eri'it in i,t#rie
nu 2a' #>ie'tul a'e,tei
di,'uii.
in'er'and , 2i" #>ie'tivi( aa 'u" tiinele
a'ade"i'e &retind(
r"an in a2ara e3&li'aiei l#r "ulte d#"enii
nea'#&erite. i nu ,unt
re&r#a>ile li"itele tiinei( intr-un "#"ent
dat( ev#luia ,a avand
un 'ara'ter i,t#ri'. Ceea 'e nu ti" a,ti ,-
ar &utea , ti"
"aine( du& 'u" a2ir"a De,'arte,.
Di,'uta>il devine d#ar
ni<ili,"ul ,u( ne!area unui 2a&t( 'a i 'u"
ar ti( ar avea
'ertitudini( ni'i 'el &utin du>ii. Ai'i e,te( in
#&inia "ea( &un'tul
vulnera>il al tiinei i 'are 'red ' ar "erita
, 2ie di,'utat.
In 'li&a de 2a ,e '#n2runt d#u '#n'e&te
di,tin'te( 'are ii ar#!
dre&tul de a e3&li'a e3i,tena lu"ii( 'el &utin
la nivel >i#l#!i'0
'reai#ni,t( 'are '#n,ider ' lu"ea e,te
reultatul unui &r#ie't
inteli!ent KIntelli!entDe,i!nL e"anat de la un
Creat#r ,u&re" i
ev#lui#ni,t( 'are vede lu"ea vie 'a
e3&re,ie a ev#luiei ,&e'iil#r
&rin ,ele'ie natural.
Creai#nitii inv#' ar!u"entul tele#l#!i'
,au al 2inalitii &reente
in natur 'are( dei ela>#rat 'u &e,te d#u
,e'#le in ur"( e,te
a,ti t#t "ai in,i,tent inv#'at. Ori'e #&er
u"an( ,e ,u,ine( are
un ar<ite't( un &r#ie'tant( de 'e nu ar avea i
#&erele naturiiD i
da' da( aut#rul nu &#ate 2i de'at Du"neeu.
i 'iudat( &an la
Dar=in nu ,-a !,it # alternativ a''e&ta>il.
Dar=in a inl#'uit
ideea 'reaiei divine 'u a'eea de ev#luie
&rin ,ele'ie natural.
Du"neeul 'reati#nitil#r i al reli!iei( in
,&e( e,te inl#'uit 'u
'#n'e&tul de ,ele'ie natural 'are( din 6+A@(
'and a&are Ori!inea
,&e'iil#r( i &an a,ti( a r"a, ,uveran.
Sele'ia natural a '#n,truit t#t 'eea 'e
vede" a,ti in lu"ea vie(
2r ni'i un &r#ie't E,'rutand 'li& de 'li&(
de &e intrea!a
intindere a <anii( #ri'e variaie &an la 'ea
"ai "i'( re,&in!and
&e 'ea 'are nu e,te >un( reinand i
adu!and t#t 'eea 'e e,te
>un( a'i#nand in t'ere( #ri'and i #riunde
a&are # #'aie de
i">untire a 2ie'rei 2iine #r!ani'eF( ne
,&une Dar=in.
Cu" au a&rut a'e,te n#i adu!iri
anat#"i'e( 'are au ,ervit
,&e'iei , ev#luee ,&re 2#r"e din 'e in 'e
"ai '#"&le3e( ne
e3&li' >i#l#!ia "#dern0 &rin "utaii
!eneti'e 'reat#are de n#i
2#r"e a&rute inta"&lt#r. Cele 'e ,-au
d#vedit a 2i utile ,-au
&,trat i tran,"i, "ai de&arte. E,te 'eea 'e
a adu, in &lu,
>i#l#!ia "#dern( la te#ria ev#lui#ni,t a lui
Dar=in( de unde i
denu"irea de ne#dar=ini,". Ia'`ue, M#n#d
e,te un a&rt#r
a'er> al r#lului inta"&lrii in ev#luie.
E$aardul &ur( ,in!ur
<aardul( li>ertatea a>,#lut( dar #ar> ,e
a2l la >aa
&r#di!i#,ului edi2i'iu al ev#luieiF( i'e M#n#d
KLe <a,ard et la
ne'e,ite( 6@7*L. inta"&larea ar #&era "utaii
!eneti'e( iar &rin
,ele'ie natural 'ele 2av#ra>ile ev#luiei
,unt &,trate i 'ele
ne2av#ra>ile eli"inate. Aadar( '#n2#r"
'#n'e&iei lui M#n#d( 'are
,e vrea 'u #ri'e &re a 2i "ateriali,t( tre'erea
de la # 2#r" la alta
nu ,-a 2'ut &rin ada&tarea a'e,t#ra la n#i
'#ndiii de via( 'are ar
2i in,e"nat a&ariia de n#i "#di2i'ri
,tru'turale( 'i &rin "utaii
!eneti'e a&rute 'u t#tul inta"&lt#r. N#ua
in2#r"aie !eneti' 'e
i"&une # ,tru'tur "#di2i'at ar a&are &rintr-
# E!reealF in
re&li'area ADN. A'e,te "utaii inta"&lt#are
,unt nu"ite de
M#n#d EalterriF. Er#rile !eneti'e &,trate de
,ele'ia natural ar
'#n,titui ,in!ura ,ur, &#,i>il de ev#luie.
In #&iniaJ"ea( ideea de ,ele'ie natural e,te
d#ar un Etr#uvailleF(
# !,elni 'are a dat #3i!en >i#l#!il#r(
"enit , e3&li'e 'eea 'e
nu &#t e3&li'a.
Sele'ia natural( vut 'a uni' ,ur, a
ev#luiei in Univer,(
in,ea"n a &une 'rua inaintea 'ail#r i a
&retinde ' nu 'aii
tra'tea) 'rua( 'i inver,( 'rua i"&in!e
'aiiO
Rev#luia ilu"ini,t avea nev#ie de
ar!u"ente din &artea tiinei
&entru a-l detr#na &e Du"neeu. intru'at
>i,eri'a( &rin i"&li'area
,a( ade,e#ri ne2eri'it( in viaa #a"enil#r( nu
"ai era a!reat(
tiinele ,e'#lului al ^I^-lea 'utau 'u
di,&erare un ,u>,titut lui
Du"neeu. i din a'e,t "are i"&a, i-a ,'#,
C<arle, Dar=in
inl#'uindu-l &e Du"neeu 'u E,ele'ia
naturalF. Cu a'elai
,u>,titut a "ai 2#,t inl#'uit ter"enul de
Du"neeu 'u 'el de
natur i in vre"ea lui Gran'i, ?a'#n( 'are
'erea tiinei , #
'#n,tran! E2r "ilF( &entru a-i ,t#ar'e t#t
'e &#,ed.
i(du& 'u" vede"( ,2atula2#,t ur"at 'u
&ri,#,in. i "ai e3i,t
un ter"en 'are ne ,alvea i!n#ranta0 'el de
in,tin't. Da' ii
r,&unde" unui '#&il ' &a,rea EtieF ,ai
'#n,truia,' un 'ui>
din in,tin't( el e,te &er2e't l"urit...
Ni'i una din 'ele d#u '#n'e&ii nu &#t 2i
&r#>ate la "#dul '#n'ret.
Tre>uie d#ar , le... 'rede". Ar!u"entele
,unt d#ar dedu'tive.
Ni"eni n-a 2#,t "art#r la in'e&utul lu"ii...
E,te indu>ita>il ' in
natur e3i,t ev#luie. E,te ,u2i'ient , vei
2#,ilele ani"alel#r
dintr-un tre'ut 2#arte inde&rtat. In Mueul de
tiine Naturale din
T#r#nt#( ,&re e3e"&lu( ,e &#t vedea 2#r"e -
<i>rid. Aveau ,'<ie
de ari&i la "e">rele anteri#are( 'i#' 'u dini(
,#li in l#' de &ene i
,e in"uleau &rin #uO
in 6@++( I. Cairn, a &u>li'at in Nature #
#>,ervaie de"n de
reinut in '#nte3tul di,'utat. O '#l#nie de
>a'terii( dei avea
de2e't eni"a la'ta( ne'e,ar
"eta>#lirii la't#ei( 'u 'are
tre>uia , ,e <rnea,'( a '#ntinuat , ,e
in"ulea,'. C#n'luia
lui Cairn, a 2#,t a'eea ' e3i,t !ene 'are ,e
ada&tea la
'#ndiiile de "ediu re,'riind # alt !en util
in a'e,t ,'#&. T#ate
2iinele '#ntin in !en#" &r#!ra"e 'are &er"it
ada&tarea la "ediu
i( de'i( ev#luia
nu ,e 2a'e la inta"&lare. Aa ne &ute"
e3&li'a i ada&tarea
>a'teriil#r la anti>i#ti'e. C#nin in !en#"ul
l#r &#,i>ilitatea a'e,tei
ada&tri.
L#!i'a ,i"&l ne ,&une de a,e"enea ' ni'i
# 2iin nu &#ate
,u&ravieui venind &e lu"e 'u un &r#!ra"
!eneti' ri!id( atata
vre"e 'at "ediul in 'are va tri ii va #2eri
'#ndiii varia>ile. Ni'i un
&r#!ra" !eneti' nu &#ate anti'i&a t#ate
,'<i">rile de "ediu. De
a'eea e,te nev#ie de a'ea,t &#,i>ilitate de
ada&tare !eneti' la
'#ndiii de "ediu varia>ile.
Un alt 2en#"en( 'are nu-i &#ate !,i
e3&li'aie &rin &ri,"a ideii de
,ele'ie natural in &r#'e,ul de ev#luie( il
'#n,tituie ada&tarea
'reierului u"an in 'ir'u",tanele de
invalidare a un#r ,e!"ente
din ,tru'tura ,a. B#" e3e"&li2i'a &rin 'eea
'e ,e inta"&l la
nevt#rii din natere. Nu nu"ai ' nu ,unt
eli"inai &rin ,ele'ia
natural &entru ' ar 2i vulnera>ili in
'#"&etiia &entru e3i,ten
'i( in "#d '#"&en,at#r( in 'reier ,e v#r
&etre'e "#di2i'ri 'are
&er"it ada&tarea la n#ile '#ndiii de via.
Du& 'u" a" "ai
"eni#nat in 'a&it#lele anteri#are( 2un'ia
auditiv i 'ea a ,i"ului
ta'til ,e a"&li2i' a'#&erind un re!i,tru
ne#>inuit de e3tin, in
'#ndiii n#r"ale. B#i 'ita un e3e"&lu
'#"entat de R#>ert S'<=art
K)**7L( in alt '#nte3t( al unui nevt#r din
natere( 'are di,tin!ea
in ,'araitul unei ui # n#t La inalt( iar in
'la3#nul unei "aini un
Si >e"#l. Un nevt#r din natere nu
vi,ea i"a!ini( &entru '
nu le-a &er'e&ut ni'i#dat( 'i d#ar v#'i i
,unete.
Ce '#n'luie ,e &#ate e3tra!e din a'e,t
e3e"&luD Una 2#arte
i"&#rtant de reinut &entru "#dul in 'are
2un'i#nea lu"ea vie
i i"&li'it( 'u" ,e &#ate de,2ura ev#luia.
T#t 'eea 'e ,e nate(
e3'luand a''identele( tre>uie , tria,' i
in a'e,t ,'#& ave"
in,'ri,e in !enele n#a,tre t#ate &r#!ra"ele
ne'e,are ada&trii.
A'e,ta e,te "e'ani,"ul ev#luiei. Cenele
n#a,tre ,e &#t '#">ina(
re'#">ina( ,e &#t
2#r"a altele n#i( ,au ina'tiva altele ve'<i ,u>
&re,iunea '#ndiiil#r
de "ediu adu'and # n#u ,tru'tur 'u # n#u
2un'ie ne'e,ar
ev#luiei. Bre" nu vre" ev#luia e,te "ai
"ult la"ar'9ian de'at
dar=ini,t. Nu inta"&larea( 'i ne'e,itatea
&r#&ul,ea ev#luia.
Nu ev#luia e,te in di,'uie( 'i "#dul in 'are
,-a 2'ut - diri%at ,au
,&#ntan.
Ade&ii ev#lui#ni,"ului nea! intervenia
unei inteli!ene 'are ar
&utea 2i re,&#n,a>il &entru inteli!ena din
natur. M '#n,ider un
#" de 2#r"aie tiini2i' i nu &#t de'at ,
2iu de a'#rd 'u
&#,tulatele tiinei( da' a'e,tea "i ,e &ar a
2i '#nvin!t#are. In
ni'i un 'a n-a" , 'red ' tunetele i &l#aia
,unt !enerate de
E'arul S2antului Die aler!and &rin n#riF i ni'i
n-a" , " int#r' din
dru" da'a # &i,i' nea!r a 2#,t "ai iute de
&i'i#r i a traver,at
'alea inaintea "ea.
De 'e nu ,unt t#tui de a'#rd 'u
a>,#lutiarea r#lului ,ele'iei
naturaleD
Mai intai( ,ele'ia natural ,e re2er d#ar la
>i#l#!ie( dar nu e3&li'
i #ri!inea vieii i a Univer,ului.
Ce '#"&etiie '<i"i' a '#ndu, la a&ariia
2#r"el#i viiD i &rin 'e
"ira'#l # "aterie 2r via devine dintr
#dat vie( 'a&a>il de
aut#'#n,ervare i re&r#du'ereD Arr "ai ,&u,
i in alte lu'rri( la
#ri'e &re,iune at"#,2eri' 0 te"&eratur a"
,u&une ele"entele
'<i"i'e e3i,tente( v#rr #>ine t#ate
'#">inaiile '<i"i'e &#,i>ile(
dar nu via Pentru ' viaa in,ea"n E'evaF
&u, in "aterie i
a'e,t 'ev' e,te de natur ne'un#,'ut.
R. Da=9in, tre'e re&ede &e,te a'ea,t
intre>are ,&unand ' a 2#,t
nev#ie d#ar # ,in!ur dat 'a , a&ara viaa
in Univer, i a'e,t
eveni"ent ,in!ular a 2#,t &#,i>i dat#rit
'#nte3tului '#,"i'
2av#ra>il de2init de &rin'i&iuS antr#&i'
2#r"ulat de ?rand#n Carter
K6@7/L.
Biaa a a&rut &r#>a>il &rin ADN( ni ,e ,&une(
iai ADN ar 2i
reultatul unui eveni"ent '<i"i' ,in!ular.
Daniel Dennett tre'e i el 'u uurin &e,te
,u>ie't( 'a i 'u" ar 2i
'eva >anal( "ult &rea >ine tiut( 'and ne
,&une ' "a'r#"#le'ula
de ADN( 'u E,tr"#ulF ,u ARN( 'a&a>ile de
aut#re&r#du'ere(
,unt E>aa vieii &e a'ea,t &lanetF K-ind
#2"ind,. T#=ard an
under,tandin! #2J '#n,'i#u,ne,,( 6@QL.
A&ariia '#ntiinei ar 2i( de a,e"enea( un
eveni"ent ,in!ular i
'red ' e,te aa( dar din 'u t#tul alte "#tive
de'at Da=9in, i
Dennett.
C#ntinuand 'u e3&unerea 'ir'u",tanel#r in
'are a a&rut viaa( ni
,e #2er in2#r"aii 2#arte d#'te i utile
de,&re &rin'i&iul antr#&i'(
inv#'at de a">ele ta>ere( dar in ,en,
'#ntrar.
Pentru 'a viaa , a&ar( era nev#ie 'a
"a!nitudinea 2#rei EtariF
'are "enine edi2i'iul de &arti'ule din
,tru'tura at#"ului , ai> #
val#are in %ur de *(**7. Su> *(**7 nu ar 2i
e3i,tat <idr#!en i
'elelalte ele"ente '<i"i'e i de'i ni'i a&(
iar 2r a& nu era
viat. Pe,te *(**7 "a!nitudine a 2#rei tari
<idr#!enul ar 2i tre'ut
in ele"ente '<i"i'e !rele i( din n#u( nu era
a&.
Ai'i( in a'ea,t '#n,tant( e,te unul din
n#durile 'ru'iale de
di,&ut. Creai#nitii ,u,in ' e,te
"eninut la a'ea,t val#are
de Du"neeu. Dar de unde vine Du"neeuD(
,e intrea> Da=9in,.
intre>area de unde vine Du"neeu e,te
&ertinent. in a'elai ,en,
" intre> i eu de unde vine "ateria din
Univer,( &entru '( da'
ni'i ea n-ar 2i( "aterialitii n-ar avea a'u"
#>ie't de di,&ut.
Da' ad"ite" ' "ateria ,u> diver,ele ei
2#r"e a e3i,tat
dint#tdeauna in Univer,( 2r , 2i 2#,t nev#ie
, # 'reee 'ineva(
de 'e nu a" a''e&ta a'elai 'riteriu
#nt#l#!i' i &entru
Du"neeuD
Sele'ia natural nu &#ate e3&li'a ni'i de 'e
i ni'i 'u" ,-a tre'ut
de la viaa in 2#r" "#n#'elular la 'ea in
2#r" &luri'elular.
Pri"ele 'elule vii erau identi'e i ,e
in"uleau &rin diviiune( in
'are ni"eni nu "urea. Dintr-# 'elul reultau
d#u "ai "i'i(
a'e,tea 'reteau i ii reluau diviiunea.
Ni"eni nu "urea. Prea
, 2ie # via &,trat etern. S-a tre'ut a&#i
la in"ulirea ,e3uat.
Din unirea a d#u 'elule di2erite reult a
treia( E&riniiF ei
&r,ind de2initiv ,'ena vieii. A>ia de a'u"
,e &#ate v#r>i de
,ele'ia natural. A'ea,ta a 2#,t &re"i,a
ev#luiei i a diver,itii
lu"ii vii de a,ti. M#artea a 2#,t &reul &ltit
&entru via( a" "ai
,&u, 'itand 'uvintele lui Claude ?ernard0 ELa
vie( 'Je,t la "#rtF. in
%u,ti2i'area tre'erii la in"ulirea ,e3uat
tran,&are 'el &uin #
intenie 'u 2inalitate ev#lutiv( dar &rivit ,u>
a,&e't &ur "e'ani'(
"ateria nu are '#ntiin i( de'i( nu &#ate
avea intenii. i aa
r"ane" 'u in' un ,e"n de intre>are
&rivind in'e&utul ev#luiei
>i#l#!i'e.
Pentru "ine( 'a neur#l#!( e,te !reu ,
inele! 'u" # "aterie
2#r"at d#ar din at#"i 2r via( 2r
'#ntiin( 2r 'ul#are(
&#ate , !eneree via( , ai>
2un'i#nalitate '##rd#nat intr-un
an!rena% de "iliarde de 'elule 'u" e,te
'#r&ul u"an( 'u "ulte
alte "iliarde de rea'ii &e ,e'und i 'u #
'#ntiin 'a&a>il ,
rai#nee( , vad i , a&re'iee 'ul#rile(
!u,turile( 2ru"u,eea(
2eri'irea i ne2eri'irea. i"i &#ate ,&une
'ineva 'u" arat un at#"
ne2eri'itDO Cu" &#ate !enera # "aterie 'u #
e3i,ten #>ie'tiv #
lu"e ,u>ie'tivD
Cu" ,e a%un!e de la at#"i la '#ntiin( unde
,e &,trea
in2#r"aia ne'e,ar e3i,tenei( 'and intr-un
an t#ate 'elulele i t#i
at#"ii ,-au ,'<i">at( nu a" un r,&un,
,ati,2't#r( ni'i &rin
,ele'ia natural i ni'i &rin alte te#rii in
v#!.
A'e,t redu'i#ni," ultra,i"&li,t la re,#rturi(
"i'ri &ur "e'ani'e(
'u" le vedea Dar=in in virtutea 2ii'ii
ti"&ului ,u( "i ,e &are
i"&#,i>il de '#relat 'u univer,ul &,i<i'(
,&iritual. Ce tia Dar=in din
'eea 'e ti" n#i a,tiD tia de "ateria ,u>
2#r" de 'a"&uri
ele'tr#"a!neti'e invii>ile 'a tran,&#rt#r de
in2#r"aie( tia de
!eneti'( de in2#r"ati'( de univer,ul 2ii'ii
'uanti'e( de
e3&erienele &,i<#l#!iei tran,&er,#nale i de
# "ie de alte
de,'#&eriri( 'are 'er alte e3&li'aii &entru
inele!erea '#"&le3itii
vieiiD A" &,trat int#tdeauna in "inte
'#nvin!erea a>,urditii de
a in'er'a , '#n,truieti # lu"e du& ideile
lui Mar3( idei &e 'are
le-a e"i, 'u 6A* de ani in ur"( 'and relaiile
,#'iale( nivelul
dev#ltrii te<n#l#!i'e( 'ultura i re2le'tarea
l#r in '#ntiina
#a"enil#r erau 'u t#tul altele de'at ale 'el#r
din ,e'#lul al ^^-lea.
i ti"&ul "i-a dat dre&tate. S 2iu iertat( dar
a" e3a't a'eeai
i"&re,ie de,&re dar=ini,"ul din ,e'#lul al
^T^-lea. i ni'i '#a2area
,a "#dern 'u intervenia in ev#luie a
"utaiil#r !eneti'e
inta"&lt#are nu e,te "ai 2eri'it i"a!inat.
A" "ai ,&u, i "
re&et #>li!at de '#nte3t0 Er#area( 'a an,(
nu &#ate 2i de'at
,in!ular( iar # ,uit de er#ri n-a 'reat
ni'i#dat #rdine( 'i
de#rdine. in 2un'i#nalitatea unui #r!ani,"
viu tre>uie , e3i,te #
#rdine i # ar<ite'tur ada&tate ne'e,itil#r
vitale 'ate!#ri'e.
Er#rile din 2un'i#nalitatea 'elulel#r i
#r!anel#r n#a,tre in,ea"n
>#al( in,ea"n "#arte i nu ev#luiei i(
da' du' di,'ur,ul "ai
de&arte( v#i "eni#na d#ar 'ateva
"e'ani,"e de &reinta"&inare
a er#ril#r "uta!ene( &eri'ul#a,e &entru
#r!ani,".
Pri"a e,te # &#li"era 'are >aleia
"#nta%ul '#"&#nentel#r
ADN. Cand ,-a ,e,iat # er#are 'u e2e't
>i#l#!i' e,te i"ediat
'#re'tat. Ceneti'ienii ,&un ' ,unt i er#ri
2r '#n,e'ine &entru
#r!ani,"( dar nu ,unt ni'i utile.
Cand # "#le'ul de ADN( intr-# 'elul( e,te
alterat intervine
'#"unitatea 'elular i de'lanea &r#'e,ul
de a&#&t# &entru
a-i a&ra inte!ritatea. B#r interveni 'eea 'e
,-au nu"it E!ene ale
vietiiF i E!ene ale "#rtiiF. Intr in a'iune
"ai intai # !en a vietii
?'l-) 'are Ein'ear'F , >l#'<ee ADN-ul
"utant in 2aa Cl de
diviiune &entru re&araie. O dat a"endat
leiunea( diviiunea
'elular ,e va de,2ura n#r"al. Da' nu ,-a
reuit re&ararea &rin
"e'ani,"ul de,'ri, intervin !enele "#rii
&A4 i ?a3( 'are v#r
de'lana &r#'e,ul de a&#&t# 'u ,a'ri2i'iul
'elulei( adi'
eli"inarea ei 2r ri,' &entru #r!ani,". i
nu"ai in e3tre"i,( da'
t#ate ,#luiile dau !re( va avea l#' d#narea
"ali!n 'u
&r#li2erarea i u'iderea !adei.
A" detaliat a'e,t e3e"&lu &entru a vedea
'at de &alid e,te r#lul
inta"&lrii in 2ii#l#!ia viului i de 'ate
"e'ani,"e de a&rare
inteli!ente( i"&#triva inta"&lrii( di,&une
'elula. Ai'i e,te #
inteli!en &ur( nu e,te # "e'ani' a
Er#il#r dinateF 'u" ar
reulta din '#n'e&tele "e'ani'i,te de,&re
>i#l#!ie ale ,e'#lului al
^DC-leaO
i( 2iind' ,unte" la ADN( 'u" e3&li'
,ele'ia natural &,trarea
a'eleiai "#le'ule &entru tran,"iterea
ereditii i la re!nul
ve!etal 'a i la 'el ani"al( atata vre"e 'at
unul nu reult din
altul( 'a , ,e &#at tran,"ite &rin
,u''e,iune( 'i 2un'i#nea
inde&endent 'a #ri!ine. E,te 'a i 'u"
'ineva l-a &,trat 'u
intenia de a-l 2#l#,i in a">ele ,ituaii. i(
da' a'el 'ineva
'#ntient de 'eea 'e 2a'e nu e3i,t( 'u" ii
e3&li'" e3i,tenaD D.
Dennett ,&une ' 'ele d#u re!nuri au la
#ri!ine un ADN '#"un.
U#r de ,&u,( !reu de de"#n,trat.
Da' "ateria 2un'i#nea d#ar &rin re,#rturi
"e'ani'e( #ar>e(
d#ar &rin a'u"ularea tre&tat de n#i
,tru'turi( 'u n#i
di,&#ni>iliti( atun'i ar tre>ui 'a viaa
2iinel#r , ai> #
de,2urare linear i nu e,te aa. Biaa
#"ului ,e dev#lt
n#nlinear( &e # 'ur> a,'endent 'u un ,'urt
&lat#u i &antele
a,'endent i de,'endent "ai lun!i.
Ne nate"( 'rete" ur'and &an la var,ta
"aturitii ,e3uale(
2ii'e i intele'tuale( r"ane" ai'i # ,'urt
vre"e &e &lat#ul
&er2#r"anel#r #&ti"e &entru re&r#du'ere i
ne in'e&e" a&#i
&anta de,'endent( ,&re 2inal. A'ea,t 'ur>
a dev#ltrii unei
viei are # 2inalitate 2#arte &re'i,( nu e,te
de,enat la inta"&lare
i nu e,te drea&t( 'u" ar reulta dintr-#
&r#&ul,are &ur "e'ani'.
Lu'rurile ,e de,2#ar 'a i 'u" intre!ul
"#>il al >i#l#!iei n#a,tre
n-ar 2i de'at re&r#du'erea. T#ate 2#rele(
t#ate e,enele(
2ru"u,eea 2ii'( &r#,&ei"ea( a'uitatea
"inii i a ,i"uril#r(
a2e'tivitatea i 2un'ia !landel#r end#'rine
,unt #&ti"e nu"ai in
a'e,t &lat#u al tinereii &r#&i'e re&r#du'erii.
Eu ,&un ' e,te un ,en, &r#2und in a'ea,t
dev#ltare n#nliniar
dar in a'elai ti"& &er2e't '##rd#nat a
#r!ani,"ului( in
"eninerea in 2rau a #r!anel#r de
re&r#du'ere , nu ,e dev#lte
&an la var,ta &u>ertii( iar Dar=in i'e '
,en,ul( ,au r#,tul
a'e,tui "#d de dev#ltare a tutur#r 2iinel#r
vii nu e,te de'at in
"intea "ea. Aa ,-a inta"&lat , a'i#nee
,ele'ia natural.
Sele'ia dar=ini,t nu &#ate e3&li'a "i,terul
!eneei #"ului i
Univer,ului. De 'e ne nate"D De 'e "uri"
de vre"e 'e ne-a"
n,'utD De 'e 2ie'are ,&e'ie are # durat de
via di2erit 'and
"e'ani,"ul !eneti' a2lat la >aa vieii e,te
a'elai la t#ate 2iinele(
2iind di2erit d#ar vitea de derulare a ,aD Cu
'at ti"&ul de
'retere a unei ,&e'ii e,te "ai lun!( 'u atat
i viaa ,a are # durat
"ai lun!( i inver,( 'u 'at ti"&ul de 'retere
e,te "ai ,'urt( 'u
atat i viaa e,te "ai ,'urt.
Da' ,ele'ia natural e,te #ar>( 2r ni'i #
intenie( ,au
inteli!en( de 'e &,trea( 'a i 'u" ar 2i
'#ntient de val#area
l#r( # ,erie de ele"ente '#"une la intrea!a
lu"e vie( in'lu,iv la
re!nul ve!etalD intrea!a varia>ilitate a lu"ii
are un ,u>,trat
'#"un( &e 'are l-a" analiat in alte lu'rri.
Da' &entru un #r!ani," &rivit 'a individ(
in'er' , inele! a'e,t
2il" de i"a!inaie al ev#luiei( &entru ' e,te
nu"ai i"a!inaie(
i"i e,te 2#arte !reu , &ri'e&( in,( 'u" a
E'reatF ,ele'ia natural
d#i indivii de ,e3e di2erite dar '#n!ruente
"#r2#l#!i' i 2un'i#nal
&entru a &utea inde&lini a'tul de re&r#du'ere.
Da' iau ad littera" EinvturaF lui Dar=in(
n-Y !,e,' ni'i 'u"
&e Eva. C d#ar n-# , 'red in &#ve,tea 'i
'#a,ta lui Ada"O Gie i
nu"ai &entru ' nu ii li&,ete ni' una( are
a'elai nu"r 'a i Eva.
S i'e"( 'a in ?i>lie( ' "a intai a a&rut
Ada". Pentru 'a ,-i
adu' in a'elai ti"& &e Eva( ar 2i tre>uit 'a
,ele'ia natural ,
2ie '#ntient di nev#ile lui Ada" i ti" '
ea nu are '#ntiin.
Iar da'i a tre>uit , ate&te( &an 'e ,ele'ia
natural a reuit ,-Y
d#tee 'u t#ate #r!anele tre>uit#are &entru
re&r#du'ere di2erite
de ale lui Ada" dar( n-a" alt ieire( tre>uie
, rif e3&re,ia( du&
'ala&#dul lui Ada"( ,-a inta"&lat una du
d#u alternative. Ori
,ele'ia natural a EtiutF i "#r2#l#!ii i
2ii#l#!ia lui Ada" i i-a
'reat in a'elai ti"& &e Eva( #r 'u" ni ,e
,&une ' ,e inta"&l in
&r#'e,ul ,ele'iei naturale a tre>uit , 2ie
ate&tat Eva &re de
"ulte viei &an # natura i-a ni"erit una &e
",ura lui. Intre ti"&(
de atat ate&tare( Ada" ar 2i i">tranit
2#arte tare i ar 2i deveni
inutilia>il &entru EvaO Cate ne'auri &e 'a&ul
lui Ada"O
E,te ridi'#l t#t 'e ,&un( dar nu e vina "ea( e(
'a , ,&un aa( EvinulF
lui Dar=in. Da' ni ,e &are ridi'#l( arun'
tre>uie ,&u, '
in!redientul ne e,te ,ervit de '#n'e&i
ev#lui#ni,t in viiunea lui
Dar=in.
in 'artea lui Dan Puri' ECine ,unte"F KEd.
Pla;ten )**+L ,'ri, 'u
indrneala i ,'li&irea a'el#r 'are ,-au
n,'u &entru a 2a'e i,t#rie(
a" !,it # !lu" ,u&er> &entr '#nte3tul
di,'utat ai'i. Giul ,u de
'in'i ani il intrea> de ' unii #a"eni ,&un '
vin de la Du"neeu(
iar alii ,&un ' , tra! din "ai"u. i
r,&un,ul e,te ad"ira>il0
Cei 'e ,&n. ' vin de la Du"neeu( vin de
a'#l#( iar 'ei 'e ,&un '
, tra! din "ai"u( ,e tra! din "ai"u. i
nu are dre&tat d#"nul
Puri'D Gie'are tie "ai >ine de unde vine.
Ginalitatea din natur( du& 'u" a" vut
de%a( e,t un alt '#n'e&t
"ult di,&utat. E,te &un'tul 2#rte al 'reaie
ni,"ului. Ev#lui#nitii il
'#">at 'u 2urie( a2ir"and '#ntr #ri'rei
evidene( ' ni"i' nu are
# 2inalitate in natur. T#tul e,te inta"&lare.
Ginalitatea le-#
a'#rd" n#i a &#,teri#ri. Pa,rea nu are ari&i
'a , >#are( 'i
>#ar &entru ' are ari&i( ni ,e ,&une Cat
inteli!enO Nu ave"
'reier 'a , !andi"( 'i !andi" &entru '(
inta"&lt#r( ave" 'reier
i a2ir"aiile a>,urde &#t "er!e la in2init. Ne
intre>" in '#nte3t(
la 'e ,ervete un 2t u"an( nu &entru a
deveni un #"D Gie'are
,e'ven din dev#ltarea unui e">ri#n e,te #
"#nu"ental le'ie
de inteli!en a naturii. Gil"area dev#ltrii
unui e">ri#n u"an
derulat la vitea n#a,tr de &er'e&ie(
'reea 'ea "ai 2ra&ant
i"&re,ie ' e,te de,enat de # "an
invii>il. i 'red 'u t#at
'#nvin!erea ' e,te "ai intai un "#del
&ri"ar( '#ninut intr-un
'a"& in2#r"ai#nal &e 'are !enele il
ur"ea. Multe ,e!"ente din
"#r2#l#!ia n#a,tr nu ,unt '#nturate de la
in'e&ut( 'i E,'ul&tateF
a,e"enea ,tatuil#r. Ai'i r#lul de dalt il are
a&#&t#a. Celulele 'are
,unt in &lu, ,unt inlturate &rin a'e,t
"e'ani,". A'e,ta e,te ,&re
e3e"&lu &r#'edeul de 2#r"are a de!etel#r.
La in'e&ut de!etele nu
,unt '#nturate di,tin't( 'i au # "e">ran
intre ele. La ani"alele
'u "e">re di!itate "e">rana dintre de!ete
di,&are &rin
a&#&t#a( iar la 'ele a'vati'e r"ane &entru
a ,ervi la in#t. Ori'ui i
,-ar arta '#n2#r"aia de!etel#r la rae ,au
!ate ,&re e3e"&lu(
,au '#ada la vidr ,au 'a,t#r ar &utea intui
i"ediat ade'varea l#r
&entru "er,ul in a&( nu"ai 2idelii lui Dar=in
v#r ,&une inver,( '
&urtt#rii l#r le 2#l#,e,' la in#t &r#2itand de
2#r"a l#r anat#"i'(
a&rut inta"&lt#rO
A'e,t ,&irit( 'are "ie "i ,e &are a
ii2undainentali,t( e3a!erat i
a>,urd( &r#2e,at 'u # inverunare 'e nu la,
ni'i un l#' de ind#ial
i nu ad"ite ni'i # re&li'( e,te int#r,
i"&#triva( #ri'rei raiuni
evidente( ,e,iat de >unul ,i". A ,&une(
,&re e3e"&lu( ' natura
ii ia ",uri de &revedere( e,te # >la,2e"ie
!ratulat 'u t#ate
e&itetele in,ultt#are de 'tre ade&ii
,ele'iei naturale. i t#tui(
'u"
,e &#ate %ude'a de'at 'a # ",ur de
&revedere 2a&tul ' in
'reierul 2tului ,e 2#r"ea un nu"r du>lu
de neur#ni &entru 'a(
'el &utin unul( ,-i atin! inta( ,tru'tura 'u
'are tre>uie , ,e
'#ne'teeD Din "#"ent 'e unul i-a atin,
inta( 'ellalt "#are. Ei
>ine( du& dar=initi( e3&ri"area "ea e,te
vulnera>il( are
'#n#taii 'reai#ni,te( 'are nu au 'e 'uta
intr-# tiin atee( &it
'a in '#"uni," 'u >i'iul e3'#"uni'rii. A
,&une ' e,te # E",ur
de &revedereF( in,ea"n in inele!erea
2unda"entali,t ' ai 2'ut
# re2erire ne&er"i, la ideea de Du"neeu(
&entru ' nu"ai el ar
&utea &revedea 'eva. Nu"rul du>lu de
neur#ni din ,tadiul
e">ri#nar nu ar 2i # ",ur de &revedere a
naturii( 'i "eritul
,ele'iei naturale 'are a dat an,a de
,u&ravieuire e">ri#nil#r
'are au avut inta"&lt#r a'ea,t ,tru'tur.
De 'e ,unt &atru neur#ni 'andidai la #
,in!ur '#ne3iune are #
e3&li'aie l#!i'. Pentru ' !,irea intei(
'are une#ri e,te ,ituat
la "are di,tan de l#'ul de #ri!ine a
nervului( nu e,te ,i"&l(
dru"ul &e 'are tre>uie ,-l ,tr>at 2i>ra
nerv#a, 2iind #'u&at
une#ri de "ulte alte 2#r"aiuni( &rintre 'are
tre>uie , ,e
,tre'#are. Din &atru neur#ni 'el &utin d#i
tre>uie , ,e '#ne'tee.
Sunt ani"ale ,l>ati'e a 'r#r "#nt ,e
&etre'e t#a"na( iar
&eri#ada de !e,taie e,te "ai ,'urt une#ri
de'at durata iernii.
Da' iarna e,te lun! e3i,t ri,'ul 'a &uii
n,'ui , nu ai>e
'#ndiii &r#&i'e de via i , "#ar. Pentru
a ,e evita # a,t2el de
,ituaie( naterea e,te a"anat Kde 'ineDL
&rin #&rirea in
dev#ltarea intrauterin a e">ri#nului i ,e
va relua atun'i 'and
ter"inarea !e,taiei va '#in'ide 'u venirea
&ri"verii. Un
dar=ini,t '#nvin, i"i va ,&une ' a'ea,ta
#&rire de ne'e,itate in
!e,taie nu are un ,'#&( # 2inalitate( 'i e,te #
&ur inta"&lare. Dar
# inta"&lare 'are EtieF , &revad vre"eaO
S-au ,ele'tat d#ar
e3e"&lare la 'are ,-a 2#r"at inta"&lt#r
a'e,t "e'ani,". i la 2el
"i ,e va e3&li'a i 'u int#ar'erea 2tului in
&#iia anteri#ar 'u
>raele intin,e &entru a #'u&a 'el "ai "i'
v#lu" in "#"entul
tre'erii la natere &rin ,&aiul in!u,t al
>ainului "a"ei i 'u
dilatarea 2i>rel#r "u,'ulare ale va!inului ,u>
in2luena &r#>a>il a
<#r"#nului #dt#'in( e3'lu,iv in "#"entul
naterii. Nu ,unt( du&
dar=initi( ",uri 'are au 'a 2inalitate
naterea. Le vede" d#ar n#i
aaO
Sunt &e de&lin de a'#rd 'u >unele intenii ale
lui Dar=in( dar de la
vre"ea ,a i &an a,ti a 'ur, "ult a& &e
Ta"i,a. Da'
>i#l#!iei a'tuale ii e,te atat de ne'e,ar
Dar=in( neavand 'e &une
in l#'ul te#riei ,ale de,&re ev#luie( atun'i ar
tre>ui 'a un alt
EDar=inF( "#dern( , &un in a'#rd t#t 'eea
'e ti" a,ti 'u 'eea
'e a vrut , ,&un Dar=in 'el #ri!inal.
Cand 'iteti lu'rrile 'el#r 'are ,unt ade&ii
2ideli ai ev#luiei &rin
,ele'ie natural( ai i"&re,ia ' te a2li in &lin
,e'#l al ^DC-lea. De
la un 'a&t la altul al di,'ur,ului ti ,e
,ervete # "#,tr de
autenti' "ateriali," vul!ar( "e'ani'i,t(
redu'ti#ni,t( de&it '<iar
i de '#n'e&ia "ateriali,t "#dern.
S&iritul( !andirea(
a2e'tivitatea ni'i n-au 'el &utin #n#area de a
2i a"intite. A" "ai
,&u,( Dar=in ,e #'u& de #r!ani,"ul viu
vut d#ar 'a anat#"ie.
Ne e3&li' in !enul ,u ,i"&li,t i
ne'#nvin!t#r 'u" a&ar "ainile(
&i'i#arele et'( dar nu ne ,&une ni"i'( de
&ild( de 'e #a"enii
iu>e,'( ,e indr!#,te,'( ,u2er( ,&er( ,e
entuia,"ea( di,&er
i une#ri ,e i ,inu'id. A'tul ,ui'idar e,te
'#ntrar vieii( nu e,te #
'#nduit ada&tativ( util. Cu" l-a '#n,ervat
,ele'tia natural
da' ei i ,e dat#rea t#t 'e ,e inta"&l in
viaa unui #"D
Bi'ti"ele ,ele'iei naturale ar tre>ui ,
"#ar( eventual( &rin
inaniie( dar nu &rin aut#li K,ui'idL.
i de 'e iu>irea( &a,iunea 'u intre!ul ,u
'#rte!iu de dra"e i
i"&liniri 'are au in,&irat "arile #&ere ale
#"enirii( 'and( dar=ini,t
v#r>ind( 'a , 2iu in n#t( &entru re&r#du'ere
nu era nev#ie de'at
de "talnirea a d#u ,e3e di2erite( '<iar i
inta"&lt#are( 'u"
vede" ade,ea.
i de 'e &lan,ulD A%ut 'u 'eva ,&e'ia in
ev#luieD i ra,ulD Du&
tiina dar=ini,t( #"ul( 'a #ri'e alt ani"al(
nu ar tre>ui , ai>
nev#ie de'at de <ran( l#'uin i ,e3. i ,e
&are ' a,ti ne i
'#n2#r"". Sunt de%a ,in!urele val#ri
'ultivate in lu"ea
&#,t"#derni,t. La 'e ne "ai tre>uie
'ulturaD ?i#l#!ia nu are
nev#ie de 'ultur. Cu a'e,t &ra!"ati,"( i-a
,&une naturi,t( in
,en,ul a''entului 'entrat e3'lu,iv &e
i"&erativele naturii(
e3'lude" din i,t#ria #"enirii "ilenii
de'ultur i ,&iritualitate. De
alt2el( unul din a&re'iaii 2il#,#2i 'u lu'rri
'un#,'ute in d#"eniul
tiinel#r '#!nitive ,e intre>a de 'e a 2#,t
nev#ie de a&ariia
'#ntiinei. ?i#l#!i' v#r>ind( nu era nev#ie de
a'tuala '#ntiin
&entru a ne <rni i re&r#du'e. A&ariia
'#ntiinei n-ar 2i de'at un
a''ident( 'are "ai "ult i-a '#"&li'at viaa
#"ului( de'at i-a
,i"&li2i'at-#O
Dar=in v#r>ete nu"ai de ,ele'ia in,uiril#r
2ii'e( dar nu ,&une
ni"i' de intele't. Da' inteli!ena ar '#n2eri
un avanta% in
,u&ravieuire( ar tre>ui( '#n2#r" ,ele'iei
naturale( , ave" nu"ai
!enii. S inele!e" ' inele&'iunea nu i-a
2#l#,it la ni"i' #"ului in
ev#luieD D#ar "u'<iiD Ni'i la a'e,t 'a&it#l
nu art" t#i 'a un
$er'ule( 'u" ar tre>ui , ,e inta"&le( du&
aa # ,ele'ie.
E,enialiand la "a3i"u" di,'uia de "ai
,u,( e2#rtul
,u,int#ril#r '#n'e&iei ev#lui#ni,te( in
viiune dar=ini,t( e,te
a'ela de a de"#n,tra ' t#ate "e'ani,"ele
i"&li'ate in
"ani2e,tarea lu"ii >i#l#!i'e( de la &ri"ele
"a'r#"#le'ule KADNL i
&an la #"( 'are ni ,e &ar a &urta a"&renta
unei inteli!ene i &e
'are 2il#,#2ul Daniel Dennett le denu"ete
,i,te"e inteni#nale( nu
,unt in realitate de'at "e'ani,"e
in'#ntiente !enerate de
ev#luia &rin ,ele'ie natural. Ni'i # intenie
inteli!ent nu ,-a
i"&li'at vre#dat in de"er,ul ev#luiei.
T#ate '#nduitele a&arent
inteli!ente( de la 'elule &an la 'ele ale lu"ii
ani"ale 2r li">a%
arti'ulat( nu ,unt de'at a'te aut#"ate( t#tal
in'#ntiente( ne
,&une Daniel Dennett in nu"er#a,ele ,ale
lu'rri dedi'ate
'#n'e&tului de '#ntiin i( evident( e,te #
'#n'e&ie "enit ,
,alvee dar=ini,"ul. B#i da un e3e"&lu( &e
'are l-a" vut 2il"at.
Puiul a>ia n,'ut al unei antil#&e Cnu 2'ea
e2#rturi , ,e ridi'e i
, r"an in &i'i#are( !e,t vital in '#ndiiile
vieii in %un!l. Dar(
neavand ,u2i'ient 2#r( 'dea "ereu( 'and
intr-# &arte( 'and in
alta. Ma"a ,a in'er'a ,-l ,&ri%ine 'u 'a&ul
a&le'at in &artea in
'are &uiul ,e in'lina &ierandu-i e'<ili>rul.
Un ,i"&lu !e,t al
naturii e,te ,u2i'ient , de"#lee t#ne de
literatur 'are ,e
,trduie,' , de"#n,tree '#ntrariul Da'
!e,tul antil#&ei era
e2e'tuat "e'ani'( in'#ntient de ,ituaie(
"ai intai de 'e era '#"i,
i in al d#ilea rand de 'e #2erea ,&ri%in e3a't
in &artea in 'are &uiul
avea tendina , 'adD In a2ar de d#rina de
revan a,u&ra
'#n'e&iei 'reai#ni,te( " intre> la 'e
,ervete "i,ti2i'area
naturiiD N-ar 2i "ai >ine 'a( in l#' , '<eltui"
ataia >ani i e2#rt(
, l," natura , ne #2ere "ai "ulte d#vei
intr-un ,en, ,au
altulD
tiina e,te !r>it in a 2#r"ula '#n'luii
de2initive i a da ,entine(
d#ar &e #>,ervaii 2ra!"entare( 'are nu
e3&ri" intre!ul. Cite,'
2re'vent lu'rri 'u '#n'luii 'e ,un a
"a!i,ter di3it i d#ar &e,te
'ateva luni de%a alt'ineva '#n,tat alt'eva.
Mai ale, in '#ndiiile
a'tuale de 'er'etare( unde &er2#r"anele
te<n#l#!i'e ,'urtea
i"en, ti"&ul de #>,ervaie. Cand tiina
e3&ri" ,entine( 'are
>l#'<ea alternativele( nu "ai e,te de'at
&#liti'.
T#ate#>,ervaiile(unelee"&iri'e(altele"#nit#
riate tiini2i'(
&ledea &entru e3i,tena un#r 2en#"ene( 'e
nu &#t 2i e3&li'ate(
ni'i dar=ini,t( ni'i "ateriali,t( ni'i tiini2i'.
Se in,'riu 'ate!#ri' in
,2era unei ,&iritualiti &e 'are tiina #2i'ial
nu nu"ai ' #
eludea( dar # i nea! intr-# "anier 'are
n#u 'el#r din E,t ne
e,te 2#arte 'un#,'ut. Nu e,te &#,i>il 'a t#i
'ei 'are( >aai &e
&r#&riile ,tudii( au #&inii '#ntrare unei viiuni
"e'ani'i,te i
redu'i#ni,te a,u&ra lu"ii( , 2ie eti'<etai
'u e&itete inad"i,i>ile
de redui "intal ,au 2r in,tru'ie tiini2i'
et'. Muli dintre
a'etia ,unt 'er'ett#ri tiini2i'i( &r#2e,#ri
univer,itari '<iar la
in,tituii i univer,iti a"eri'ane( 'u # #&er
va,t 'u" ,unt
Stani,lav Cr#2( David R. $a=9in,( ?rian L.
Tei,( Pi" van L#""el
i "uli( "uli alii.
Pr#2. %a&#ne -au# Mura9a"i e,te 'el 'e a
de,'i2rat '#dul !eneti'
al reninei( de,'<iand dru"ul unei va,te
varieti de ,u>,tane
anti<i&erten,ive. In 'artea ,a T<e divine '#de
#2li2e K6@@7L( tradu,
i in li">a r#"an KC#dul divin al vieii(
)**7L( el ,u>linia r#lul
'#varit#r al !andirii &#itive a,u&ra
e3&re,iei !eneti'e( 2#l#,ind
denu"irea de E!andire !eneti'F. Mi ,e &are
a 2i 2#arte util i
#&inia a'e,tui in'#nte,ta>il #" de tiin in
di,&uta n#a,tr. El
,&une ' in i,t#ria tiinei ,-au '#"i, "ulte
!reeli. Candirea
tiini2i' uea d#ar de di,'ur,ul rai#nal i
nu t#t 'e ni ,e
inta"&l in via e,te raiune. Din'#l# de
raiune r"ane 'eva
ne'un#,'ut &e 'are il nu"ete ECeva "reF.
Da' &re#'u&area de a'e,t ECeva "reF
e,te nu"it reli!ie(
atun'i &re2er , 2iu un reli!i#, in,'riindu-"
&e de&lin '#ntient in
randul 'el#r E2r edu'aie tiinti2i'F 'itai
"ai ,u,. E,te '<iar #
"are #n#are. Adeiunea "ea e,te # "rturie
vie a veri2i'rii
&er,#nale a "ult#r dintre 2en#"enele
de,'ri,e i &u>li'ate de
a'eti 'er'ett#ri ai vieii i ai ,u2letului.
EReli!iaF "ea e,te # 'utare i # trire a
e,enei ulti"e a
Univer,ului i nu are ni"i' '#"un 'u "#dul
i,t#ri' in 'are ,-au
i"&li'at in,tituiile ,ale re&reentative. Ele
&#t &er,i,ta ,au &#t ,
di,&ar in 2un'ie de vantul i,t#riei i de
'a&a'itatea l#r de
ada&tare( de re"#delare( de a'tualiare( dar
e,ena de din'#l# de
"runtele #r!#lii i a">iii #"eneti( va 2i
etern.
Plede &entru eternitatea a'e,tei e,ene.
CAPITOLUL 6*
CRIVA SPIRITUAL A OMULUI MODERN
Gie'rui ti"& i,t#ri' ii '#re,&unde #
&aradi!"( un '#n'e&t( un
"#del de inter&retare a realitii( dat de
an,a">lul ideil#r din a'el
"#"ent.
Gun'ia &aradi!"ei e,te a'eea de a #2eri un
"#del de !andire i de
'#"&#rta"ent '#re,&unt#r unui ti"&
i,t#ri' deter"inat. De
a'eea 2ie'are ti"& ii are # &aradi!" a ,a.
Pan in ,e'#lul al ^BI-lea lu"ea era vut
'a reultat al 'reaiei
divine. Lu"ea avea un ,en,( in,'ri, in
intenia divin in "#"entul
'reaiei.
in'e&and 'u ,e'#lul al ^BI-lea( &rin lu'rrile
lui Calile# Ctitei(
-e&ler( C#&erni'( De,'arte,( Ne=t#n( Gran'i,
?a'#n .a.( a,i,t" la
&ri"ul val al rev#luiei tiini2i'e. Pan atun'i
'un#aterea ,e
redu'ea la Ari,t#tel i >i,eri'( raiune i
,&irit.
tiina ulti"il#r /** de ani in'e&e 'u Calile#(
'are 2i3ea &ri"ele
'an#ane ale 'er'etrii tiini2i'e. P#ate ' nu
'<iar ,trin de
atitudinea >i,eri'ii 2a de &re#'u&rile lui
tiini2i'e( Calile#
e3'lude ,&iritul din e'uaia tiinei( ii 'ere
tiinei , ai>e 'a #>ie't
d#ar 'eea 'e are 2#r"( nu"r i "i'are i
&#ate 2i 'uanti2i'at(
e3&ri"at in 2#r"ule "ate"ati'e. T#t 'eea 'e
ine de &,i<i'( avand
un 'ara'ter ,u>ie'tiv( tre>uie e3'lu, din
atenia tiinei. R. D.
Lain!( &,i<iatru en!le( "eni#nea ' ,unt
a,t2el l,ate in a2ara
tiinei ,en,i>ilitatea( &er'e&ia( val#rile
"#rale i e,teti'e( ,&iritul
i '#ntiina. O intrea! e3&erien u"an
e,te i!n#rat(
la>#rat#rul r"anand ,in!urul eu via>il al
tiinei.
Gran'i, ?a'#n inl#'uiete 'uvantul
Du"neeu 'u 'el de natur.
Le!ile lui Du"neeu( devin a'u" Le!ile
naturii. Mai "ult( 'ere
tiinei , Ee<inuieF natura &an ii va ,"ul!e
t#ate ,e'retele.
Rene De,'arte, &une >aele "et#d#l#!iei
tiini2i'e "#derne( 2a'e
,e&ararea intre ,&irit i "aterie - re, '#!itan,
i re, e3ten,a. Ade&t
al rai#nali,"ului in 'un#atere( ,u,ine '
nu"ai tiina &#ate ,
a''ead la adevruri e3a'te. A'ea,t !raie
a'#rdat tiinel#r va
2i 'ea 'are va "#tiva "ai tariu atri>utul
,'ienti,"ului din tiina
#''idental.
Dei( in 'ea "ai "are &arte( tiina ii e,te
tri>utar lui De,'arte,(
#&iniile lui nu ,unt in2aili>ile( in ra&#rt de
'eea 'e ti" a,ti. ENu
e,te ni"i' in !andire 'are , a&arin
'#r&ului i ni"i' in '#r& 'are
, a&arin !andiriiF ,&unea el. E,te e3a't
#&u, la t#t 'eea 'e au
evideniat tiinele neur#'#!nitive &e 'are le-
a" '#"entat i n#i
"ai ,u,. A,ti i-a" &utea r,&unde0 ENu e,te
ni"i' in '#r& 'are
, nu a&arin !andiriiF. i e,te d#ar una din
er#rile lui De,'arte,.
In 'eea 'e &rivete '#n'e&ia ,a "e'ani'i,t
a,u&ra '#r&ului(
intalnit une#ri i a,ti( tre>uie , ,&un( 'a
,&e'iali,t in d#"eniu(
' e,te # alt "are er#are a lui Rene
De,'arte,0 ENu e,te ni'i #
di2eren intre "aina 2'ut de #" i 'ea
2'ut de naturF(
,&unea el. Pr#>a>il ' ar 2i aa( da' #"ul ar
reui ,
E'#n,truia,'F un alt #" in la>#rat#r(
'#">inand d#ar ele"entele
'<i"i'e e3i,tente in ,tru'tura #r!ani,"el#r
vii. Dar a,ta nu ,e va
inta"&la ni'i#dat( #ri'at de entuiati a" 2i.
Prin Ne=t#n( viiunea "e'ani'i,t a,u&ra
lu"ii #>ine un ,tatut
de&lin. Univer,ul e,te vut a'u" 'a un
an,a">lu de ele"ente
di,&arate( !uvernate de le!ile !ravitaiei(
di,&u, intr-un ,&aiu i
un ti"& 'u 'ara'ter a>,#lut. E,te un Univer,
'aual( deter"ini,t(
e2e't al un#r 'aue l#'ale( i"ediate. Giind
,u&u, un#r le!iti
"ate"ati'e( #ri'e eveni"ent e,te &revii>il(
'al'ula>il.
Al d#ilea val al rev#luiei tiini2i'e in'e&e
'tre ,2aritul ,e'#lului
al ^B$I-lea &rin -ant( La&la'e( La"ar'9(
Dar=in( Cuvier( Garada;(
Ma3=ell i alii. Se #2er un r,&un,
'#nvena>il &entru tiin(
viavi de #ri!inea #"ului( 'a i a intre!ii lu"i
vii. A" &utea ,&une
' 'eea 'e a 2#,t Ne=t#n &entru 2ii'( a 2#,t
Dar=in &entru
>i#l#!ie. Ctre ,2aritul ,e'#lului al ^l^-lea(
,e &rea ' "aril#r
intre>ri ale #"ului li ,-a dat r,&un,.
Entuia,"ul tiinei tre>uie
, 2i 2#,t atun'i de&lin. De,'arte, &rea , 2i
avut dre&tate. tiina
&rea , &#at e3&li'a t#t. Ni'i un du>iu(
i'ea el 2'and # alt
er#are...
A'e,tea ,unt ele"entele 'are au deter"inat
# '#n'e&ie
"ateriali,t( 2ra!"entar a,u&ra lu"ii.
D#"inand 'elelalte tiine(
2ii'a 'la,i' i-a e3tin, # viiune 2ii'i,t in
t#ate d#"eniile de
'un#atere.
Intervenia inta"&lrii in ev#luie e3'lude
ideea de ,en,( de r#,t(
de 2inalitate in e3i,tena Univer,ului. O"ul
e,te &rivit( 'a #ri'e alt
,&e'ie( 'a 2iind un ,i"&lu r#d al inta"&lrii.
Nu e3i,t ,en, in
natur( a de'retat tiina. Nu e3i,t ,en, in
i,t#rie( de'lar ade&ii
&#,t"#derni,"ului. Nu e3i,t ,en, in via
i( 'a ur"are( nu e3i,t
ni'i # "#ral( 'are , "#tivee '#nduita
u"an( ,&un t#i 'ei 'e
&r#2it din &lin de +* Q din >unurile lu"ii. i(
&entru a 2i a,'ultai i
te"ui( "anevrea du& >unul &la' le!ile i
ii '#n,truie,' ar"e
'are ,ea"n E#' i !r#aF.
Sen,ul lu"ii il '#n2er ,&iritualitatea( dar ea
a 2#,t e3'lu, din
tiin. i 'a atare lu"ea e,te a>,urd( vin ,
ne ,&un i 2il#,#2ii.
A'ea,ta e,te i,t#ria a'tului de de'e, al
,&iritualitii( 'are a
di,&rut( 'a intere,( &entru tiin.
in #ri'e #&iune u"an ,unt in, i avanta%e
i deavanta%e.
Care ,unt avanta%ele tiinei &entru #"D
I"en,e. P#&&er '#n,idera
tiina 'a 2iind 'ea "ai "are "andrie a
#"ului. A" 2i &utut ,&une
' e,te 'ea "ai "are vi't#rie a ,&iritului
u"an( da' "ili#ane de
#a"eni n-ar 2i 2#,t vi'ti"e t#'"ai ale
inveniil#r ei. Tre>uie ,
a2ir"" 'u re!ret '( &rin tiin( ,e ,alvea
i ,e u'id i a,ti
nu"er#a,e viei.
Dar '<iar i viiunea "e'ani'i,t(
redu'ti#ni,t a,u&ra lu"ii i-a
avut avanta%ele ei. in &ri"ul rand a 'ita
e"an'i&area( eli>erarea
"inii u"ane de in'tuarea
#>,'uranti,"ului "edieval( de
ter#area de"#ni,"ului i a ,u&er,tiiil#r la
'are '#n,tat 'u
,tu&e2a'ie '( in !#an du& 'ati!(
reveni". Ca,,andre( ,'<i#ii(
2ar,#ri 2a' ratin! la TB readu'and ,&ai"ele
Evului Mediu in "ini
nein,truite.
tiina a i">#!it nu nu"ai 'un#aterea
u"an( 'i a devenit i un
in,tru"ent &entru &r#du'ia >unuril#r
ne'e,are vieii.
C#ndiia u"an a 2#,t a"eli#rat la un nivel
ne,&erat 'u nu"ai un
,e'#l in ur". L#n!evitatea u"an a
>ene2i'iat de a&#rtul
"edi'inii tiini2i'e i de a"eli#rarea
'#ndiiil#r de i!ien i de
via. Civiliaia u"an tinde ,&re !l#>aliare
i ,&re e3ten,ie( la
t#ate nivelele ,traturil#r ,#'iale &rin
&re,iunea e3e"&lului( a
"i%l#a'el#r de '#"uni'are i "ai ale, de
de&la,are( &u,e la
di,&#iia #"ului de &r#!re,ul te<n#l#!i'.
Te<n#l#!ia in2#r"ai#nal a'tual a redu,
Terra la di"en,iunile
unui ,at( 'u" ,e e3&ri"a M'Lu<an. O"ul
"#dern e,te un #"
in2#r"at( la 'urent 'u t#t 'eea 'e ,e inta"&l
in 2ie'are 'li&(
in'lu,iv &e &artea 'ealalt a P"antului.
Care ,unt li"itele tiinei a'tuale i de 'e
e,te nev#ie de # n#u
&aradi!"( a unei '#ntiine elevate(
,&iritualiateD
in #&inia "ea( #"ul a'tual e,te '#n2runtat in
'li&a de 2a 'u #
'ri "#ral( ,&iritual( &e 'are a nu"i-#
E'ria ,&iritual a #"ului
"#dernF.
A'ea,t 'ri ,e "ani2e,t in "ulte din
laturile vieii ,ale.
tiini2i'( ,unte" in 2aa dile"ei -
ev#lui#ni," ,au 'reai#ni,". A"
a>#rdat "ai &e lar! ,u>ie'tul in 'a&it#lul
&re'edent.
Din ne2eri'ire( tiina nu are un '#d eti'. E,te
la di,&#iia 'elui 'e
# &ltete.
Ar"ele "#derne( 'a i 'ele de e3ter"inare in
"a,( ,unt 'reaia
tiinei... tiina n-are '#ntiin( iar tiina
2r '#ntiin e,te #
ruin a ,u2letului( ,&unea in' Gran'#i,
Ra>elai,.
S&iritual - d#"in "#da anti'ulturii in nu"ele
&#,t"#derni,"ului.
Mai e3a't ,2idarea( de'#n,tru'ia( 'u" i'e
Ia'`ue, Derrida( a
aut#ritii #ri'rui ,i,te" de !andire( 'are
&ledea &entru val#rile
u"ane( 2unda"entale 'a raiunea( 'ultura(
,en,ul( adevrul i
2ru"#,ul. O&u,ul l#r - uratul( de#rdinea(
i!n#rana( anar<ia ,unt
En#ile val#riF ridi'ate la ran! de 2il#,#2ie.
E3altarea in,tin'tualitii( &rintr-un e3<i>ii#-
ni," 'are a>uea
de t#ate 'ile de e3&ri"are nel,and ni"i'
nein2e,tat( ni"i'
ne#'at i >ulver,at( e,te de a,e"enea #
e3&re,ie a E'ulturiiF
&#,t"#derni,te.
O 'ara'teri,ti' a &#,t"#derni,"ului 'u" l-I
nu"it Iean-Gran#i,
L;#tard( # '#n,tituie &lurali,"ul t#lerarea
tutur#r "#del#r( 2r ni'i
# di,'ri"inare. Dai 'eea 'e '#n,tat" a,ti(
nu e,te # t#lerare a
val#ril# tradii#nale( 'i # luare in deradere i
# evitare a a'e,t#r 'a
2iind &eri"ate. Gil#,#2ia &#,t"#derni,t ar
&rea ,8 ai>e # #are'are
%u,ti2i'are i anu"e a'eea ' t#t 'eea # e,te
#"ene,' tre>uie ,
2ie ad"i, 'u dre&turi e!ale de 2i e3&u, &u>li'.
Nu"ai ' nu e,te
v#r>a de a ,e &er"it a2ir"area tutur#r
val#ril#r ,&iritului i 'ulturii(
'i i i ,u>teranel#r '#ndiiei u"ane. Care
,unt a'e,teaD Er8
,u2i'ient # viit la Mueul Cu!en<ei" din
Ne= W#rlY in )**/( 'a
, te l"ureti. Sau , 'iteti unele 'ri. D
la i"a!ine la li">a%(
t#tul e,te &er"i,. Eu ,unt de a'#rd "ai ale,
'a "edi'( 'u
'#"&le3itatea '#ndiiei u"ane 'are nu
in,ea"n nu"ai ,&irit( 'i i
inevita>ile 'erin 2ii#l#!i'e( atata d#ar '
#"enirii i-au tre>uit "ii
de an de a ,e de,&rinde de '#"&#rta"entul
'el#rlalte ani"ale de
a ,e&ara i a 2a'e art din 'ele ale ,&iritului
i a tre' la 'a&it#lul
inti"itate 'ele ale >i#l#!iei. Nu t#t 'eea # ne
>antuie &rin inte,tine
&#ate 2a'e #>ie'tul artei i a tran,&arenei(
de 'are ,e 2a'e atata
'a in lu"ea a'tual Era una din "arile
vi't#rii ale 'iviliaiei0
'iviliarei ,i"uril#r. i una din "arile
di2erene dintre n#i
ne'uvantt#are( 'are nu au auit de
'iviliaia ,2in'terel#i In ulti"
in,tan e,te # '<e,tiune de !u,t. Un#ra le
&lai "ir#,urile
&e,tileniale. i &r#>a>il ' tre>uie , !andin
'a &rede'e,#rii0 de
!u,ti>u, n#n di,&utandu".
in 'iuda raiunii &e 'are ne-# ar#!"(
&er,i,tent8 r>#aiel#r( a
ter#ri,"ului( 'a "i%l#' de re#lvare a '#n
2li'tel#r interu"ane i a
a'a&arrii de re,ur,e( e,te in'i un ,e"n al
'riei "#rale a #"ului
"#dern( "#tenire unui tre'ut an'e,tral(
de 'are nu vrea , ,e
de>ara,ee.
In'#ntiena 'u 'are &entru >ani ,a'ri2i'"
'ultura( natura( de"nitatea u"an i relaia
interu"an
,e in,'rie in a'eeai n#t a a>,urdului.
P,i<#l#!i'
P,i<#l#!ia #2i'ial e,te in' tri>utar unei
'#n'e&ii
"e'ani'i,te de,&re >i#l#!ie. I!n#rarea
#,tentativ a # ,erie de
date n#i( 'are ,e 'er inter&retate - 'u" ,unt
e3&erienele "#rii
'lini'e( e3&eriena &,i<#l#!iei
tran,&er,#nale( vinde'area de >#li
!rave &rin "i%l#a'e e3'lu,iv &,i<#l#!i'e(
r"ane 2r # e3&li'aie.
Bi#lena '#ntra #"ului i a ani"alel#r ne
int#ar'e la
in,e'uritatea vieii din Evul Mediu.
Bi#lena '#ntra &lanetei( 'are ar tre>ui , 2ie
vut ea in,i 'a #
2iin vie( # in'ar' 'u ne!ativitate e3'e,iv
de'lanand
eveni"ente 'li"ati'e i !e#2ii'e.
P#liti'
De 'e &#liti' i nu tiin( te<n#'raieD S
lu" un
e3e"&lu. De 'e '#n,truirea unei #,ele ar
tre>ui , de&ind de #
de'iie &#liti' i nu de una e'#n#"i'D
Se adu' # "uli"e de a'ue &#liti'il#r
tradii#nale0
de"a!#!ie( "ani&ulare( "in'iun( 2raud(
a!re,ivitate( 'rearea
de ,'enarii( r2uial 'u adver,arii in ,til de
"a<ala( 'are &r#v#a'
re&ul,ie #ri'rui #" de >un ,i".
De 'e #ri'e &r#2e,ie &retinde &re!tire(
'#"&eten( iar a 2a'e
&#liti'( nuD intr-un ,e'#l in 'are( in '#ndiiile
a'tualei ev#luii
,#'iale( relaiile interu"ane au a%un, la un
nivel atat de '#"&le3(
e,te #are u#r de #rientat 2r a avea
'#"&etena ne'e,arD
in &lan ,#'ial e,te # di,%un'ie 2la!rant intre
>#!ia e3'e,iv( 'u
"ult &e,te nev#ile "ateriale ale unui !ru&
re,tran, de indivii i
,r'ia u"ilit#are "a%#ritii( #>,ervaie &e
'are # 2'ea i I#<n
L#'9e ii ,e'#lul al ^BIII-lea. A,ti +* Q din
>unurile lu"ii a'tuali
,unt deinute de )* Q din &#&ulaia !l#>ului.
E,te "#ralD C#ntrai'e #ri'e 2#r" de "#ral(
- 'retin( lai' ,au a >unului ,i". Nu &lede
&entru ui
e!alitari,"( &e 'are i natura il '#ntrai'e1
dar ni'i &entn
u"ilina 'are nu-i #2er unui #" de'at dre&tul
de a "ur
de 2#a"e.
Dev#ltarea e'#n#"i' i( "ai ale,(
te<n#l#!i'< rit"ul i in "#dul
a'tual( '#n2#r" analitil#r in d#"eniu va
avea # ,erie de
'#n,e'ine ne2a,te0 e&uiarea re,ur,el#i
&lanetare( dee'<ili>rul
!e#2ii' i 'li"ati'( &#luarea nu nu"ai
'<i"i'( 'i i radi#a'tiv i
ele'tr#"a!neti'( di,tru!erea 2#ndului
2#re,tier 'are e,te a,ti
redu, la )
- 4* Q din ,u&ra2aa Terrei. La in'e&utul
,e'#lului al ^^lea(
re&reenta in' +* Q.
In &lan e'#l#!i'( natura n-a 2#,t ni'i#dat
atat de "ult &!u>it(
aa 'u" a 2'ut-# #"ul( &r#>a>il ' "ai intai
din i!n#rana 'are
a,ti nu "ai &#ate 2i inv#'at. P#luarea
aerului( a&ei( &"antului
i in'lu,iv a &lantel#r i 'erealel#r 'u 'are ne
<rni"( e,te un 2a&t
'un#,'ut de t#at lu"ea.
Intere,e "e,'<ine ,2idea t#ate
&r#n#,ti'urile dea,tru#a,e(
re2erit#are la '#n,e'ine( t#ate #&iniile
e3&ri"ate &rin "a,,-"edia
i '#ntinu ta'it( individual ,au &rin de'iii
#2i'iale , de2riee
&durile i , di,tru! ve!etaia din #rae 'a
i din %urul l#r. ECainii
latr( 'aravana tre'eF r"ane # 'u!etare
&er&etuu vala>il.
Ni'i # ,&e'ie nu ,-a i"&li'at atat de vi#lent in
di,tru!erea
&r#&riului "ediu 'a #"ul. Sunte" # ,&e'ie
,inu'i!aO
Din 'aua &#lurii i a de2riril#r( ilni'
di,&are # ,&e'ie. Planeta
devine i de i t#t "ai ,ra'. i ulti"a
,&e'ie( 'are va di,&rea(
,&un analitii( va 2i #"ul...
Nu inv" ni"i' din i,t#rie. Munii i
'#linele din %urul Mediteranei
au r"a, 'u ,tan'ile !#ale 'a ur"are a
,a'ri2i'rii &duril#r &entru
nev#ile '#n,tru'iil#r de nave &entru r>#i i
'#"er( ni ,e ,&une.
Cand r#"anii ,t&aneau E2e,ul( a'e,ta
a%un,e,e unul din #raele -
&#rt 'ele "ai >#!ate din I"&eriul R#"an. Era(
i la &r#&riu i la
2i!urat( un #ra de "ar"ur al>( &ur. i
a,ti ,e "ai vd
reli'vele ,tril#r &avate 'u "ar"ur i ale
'ldiril#r ,#"&tu#a,e
din a'ea vre"e.
in in'#ntiena l#r au tiat &durile de &e
ver,antii "unil#r i
'#linel#r in'#n%urt#are( &entru nev#i de
'#n,tru'ie. S#lul( r"a,
2r rei,tena &e 'are i-# #2ereau rd'inile
'#&a'il#r i tul&inile
l#r( a &le'at #dat 'u a&a ,&re "are. Prin
de&unere( &#rtul a 2#,t
a'#&erit de "al( a&a ,-a retra, i a'tivitatea
&#rtuar a in'etat.
A'u" "area ,e a2l la di,tan de "uli
9il#"etri de #ra. E2e,ul(
#raul in 'are Pavel i-a de,2urat # >un
&arte din a&#,t#latul
,u( a "urit #dat 'u "area( 'are l-a &r,it.
A,ti vede" d#ar
ur"ele "reiei de #dini#ar.
Bi#lena '#ntra &lanetei &rin de2riare i
&#luare i &rin t#ate
deeurile reultate din a'tivitatea u"an nu
e,te li&,it de ur"ri.
P"antul rea'i#nea 'a # 2iin vie.
Ne!ativitatea a'u"ulat va
de'lana( &entru a ,e ree'<ili>ra( eveni"ente
!e#2ii'e i
!e#'li"ati'e de ti&ul ,ei,"el#r( ura!anel#r
,au alt#r 'ata,tr#2e.
Gr # tiin a ,&iritului e,te !reu de inele,
' ur"rile "#dului
n#,tru de !andire i de a'iune ,e re,2ran!
a,u&ra lu"ii intre!i(
a,u&ra &lanetei i C#,"#,ului &rin '#ne3iuni
"ult "ai '#"&le3e i
"ai ,u>tile de'at ne &ute" i"a!ina.
Da' intrea!a 'ri ,&iritual( in 'are ne
a2l"( e,te reultatul
'#n'e&iei n#a,tre er#nate de,&re #" i
Univer,( i da'
'#n,e'inele a'e,teia '#ndu' lu"ea in
&ra!ul unui i"&a,( din'#l#
de 'are nu ur"ea de'at &r>uirea
intre!ului edi2i'iu( 'ldit 'u
trud in "ilenii de ev#luie a 'iviliaiei( aa
du& 'u" ne
avertiea # "uli"e de ,ur,e i du& 'u"
&ute" #>,erva 'u
&r#&ria n#a,tr "inte( 'e ne r"ane de
2'utD Pentru 'e ,
#&t"D S&irit ,au "aterieD O"ul indu"neeit
,au #"ul-ani"alD
S #&t" &entru un "ateriali," utilitari,t(
'are in '#"&etiia
&entru e3i,ten( din #r!#lii( din d#rina de
d#"inaie i de
inavuire a !enerat r>#aie( a 'reat un
e'<ili>ru internai#nal
in,ta>il( 2ra!il( "#nit#riat de 2#ra ar"el#r(
!ata #ri'and , uee
de a'el "inut( un ,in!ur "inut in 'are &laneta
&#ate 2i arun'at
&rintr-# ,i"&l a&,are de >ut#n in t'erea
neantului( din 'are a
venitD Sau , #&t" &entru alt '#ntiin
>aat &e # n#u
,&iritualitate( # n#u &aradi!" "enit ,
de,'<id un alt viit#r
#"eniriiD
Sunte" li>eri , ale!e".
CAPITOLUL 66
ABERTISMENTE DIN EETERF PENTRU O NOU
SPIRITUALITATE
O"ul viit#rului va 2i unul iniiati'(
,&iritualiat( '#ntient de
#ri!inea ,a'r i de ,en,ul venirii ,ale &e
lu"e( ne ,&une Iean-Paul
?ertrand.
O"ul viit#rului va 2i #>li!at( 'a alternativ a
aut#-e3tin'tiei( ,&re
'are "er!e 'u &ai re&ei( ,-i edi2i'e #
n#u '#ntiin( # n#u
,&iritualitate in a'#rd 'u ,en,ul ,u #ri!inar.
Cria "#ral a lu"ii
"#derne( la 'are a,i,t" 'u # ,tranie i a
,&une( in'#ntient
&a,ivitate( e,te e3&re,ia nivelului ,'ut al
'#ntiinei u"ane.
Pentru ' 2a't#rul 2unda"ental in trirea
u"an il '#n,tituie
'#ntiina ,a.
E,te nev#ie de # alt '#ntiin( de # tiin a
'#ntiinei in a'#rd
'u intrea!a 'un#atere in'e&and de la
tradiiile ,&irituale ale lu"ii
anti'e( traver,and i,t#ria reli!iil#r i
a%un!and la a'<iiiile 'el#r
"ai n#i tiine de,&re #" i Univer,. ?a,ara>
Ni'#le,'u( ,u>linia
i el a'e,t i"&erativ a2ir"and0 Einele&ii
tutur#r ti"&uril#r au
inele, ' ev#luia #"ului e,te ev#luia
'#ntiinei ,aleF.
Ga'ilitatea '#"uni'rii in lu"ea "#dern
&er"ite a''e,ul la
in2#r"aie &entru # i"en, "a%#ritate a lu"ii(
&re!tind a,t2el
terenul &entru # inele!ere a adevrului
de,&re ,ine. O"ul are
nev#ie de # alt i,t#rie( &r#&i'e ar"#niei
dintre ,ine i Univer,(
dintre ,ine i natur( dintre #a"enii de
&retutindeni( tran,!re,and
#>,ta'#lele &u,e de a&artenena la # reli!ie(
ar( 'ultur ,au
,i,te" &#liti'. E!alitatea in 2aa an,el#r(
a''e,ul de"n la re,ur,e(
,e'uritatea i re,&e'tul &er,#anei( &a'ea i
ar"#nia dintre #a"eni
nu &#t deveni realitate de'at in '#ndiiile
unei "utaii in '#ntiin(
in !andire.
E,te neind#ielni' &entru "ine ' a'e,ta a
2#,t dint#tdeauna un vi,(
' #"enirea a 2#,t a"!it 'u "ulte ut#&ii(
de-a lun!ul i,t#riei
,ale. Dar nu nu"ai ' a'e,te &re"i,e
E&lute,' in aerF( ,unt in, t#t
"ai &re!nant '#"entate i de # ,erie de alte
,ur,e( din 'are a
d#ri , a"inte,' d#ar 'ateva( 'are "i ,e &ar
a 2i "ai 'redi>ile.
B#i 'ita &entru in'e&ut &#ve,tea &lin de
dra"ati," i 'u "ulte
ele"ente de 'un#atere utile( trit de
S<elle; Wate, din Canada
K$ali2a3( N#ua S'#ieL( in n#ie">rie )**).
i"&reun 'u 2iul ,u in var,t de / ani( in
ti"& 'e ,e de&la,a 'u
&r#&riul aut#"#>il( a'e,ta dera&ea &rin
a'va&lanare i ,e
,'u2und intr-# "latin. S<elle; in'ear' ,
de,'<id &#rtierele
"ainii( dar a'e,tea r"an >l#'ate. O a&
re'e i intune'at
invadea interi#rul aut#"#>ilului. E,te
di,&erat ,-i ,alvee
'#&ilul( dar a&a &trunde in interi#r i nu le
"ai la, ni'i un ,&aiu
li>er &entru a re,&ira. inainte de a-i &ierde
'un#tina( aude #
v#'e 'are ii ,&une , r"an 'al"( &an 'e
v#r veni ,alvat#rii.
Du& 6A "inute ,alvat#rii # ,'#t 2r
'un#tin din aut#"#>il.
Du& alte 7 "inute e,te reani"at. in a'ea
'li& reuete , ,&un
,alvat#ril#r i de e3i,tena '#&ilului ,u in
interi#rul "ainii.
Tre'u,er de%a )) de "inute. in 2inal e,te
,'#, i '#&ilul a2ar( 2iind
de ur!en e3&ediat( 2r 'un#tin( la un
,&ital de '#&ii. Medi'ii
de a'#l# ii '#"uni' "a"ei( %ude'and du&
n#r"ele "edi'inei
a'tuale( ,tarea 2r ,&erane a '#&ilului ,u.
Creierul era "#rt i
t#ate #r!anele erau invadate de ,an!e. E,te
,2tuit , il ia a'a,(
&entru '( '<iar da' ar reui ,-l reani"ee(
ar r"ane d#ar intr-#
,tare ve!etativ. Dar v#'ea din eter ii ,&une
alt'eva0 EAi in'redere.
Ur"ea 'u ,tri'tee a'e,te in,tru'iuniF. i
# ,2tuiete , 2a'
a&el la "ai "ulte &er,#ane( &entru a-i re2a'e
E'a"&ul de ener!ieF
al '#&ilului in edine de )* de "inute(
a&li'ate la interval de #
%u"tate de #r( ti"& de 4 ile in'#ntinuu.
Gie'are &er,#an venit
in a'e,t ,'#& era ru!at ,-i #2ere '#&ilului
Eener!ia ,a &#itiv i
iu>irea ,aF. Pr#>a>il ' "edi'ii au 2#,t i ei
,ur&rini i 'uri#i ,
vad e2e'tul unui a,t2el de e3&eri"ent( 'are
eluda t#ate 'an#anele
tiinei "edi'ale i au a''e&tat &r#&unerea
"a"ei '#&ilului. Du&
7) de #re '#&ilul de,'<ide #'<ii i ii
re'un#ate "a"a. Du& d#u
,&t"ani de re'u&erare era &reent &e l#'ul
de %#a' al '#&iil#r.
Era '#"&let re'u&erat. In'redi>ilul ,e
&r#du,e,e.
int#ar, a'a, 'u '#&ilul( v#'ile '#ntinu ,-i
v#r>ea,'(
,&unandu-i ' #"enirea i-a &ierdut '#ntr#lul(
i-a &ierdut le!tura
'u Du"neeu i 'u P"antul i ' intre!ul
Univer, e,te deran%at. O
r#a! , tran,"it un "e,a% de Edin'#l#F
&entru intrea!a #"enire.
Ii ,&un ' e,te in &uterea #a"enil#r 'a &rin
iu>irea tutur#r( &rin
,enti"ente de ,#lidaritate i de '#"&a,iune(
, rena,' P"antul
i ,-l vinde'e( &re!tind # n#u eta& in
i,t#ria lu"ii. Ba 2i un
ti"& al &'ii i al ar"#niei A'ea,ta e,te
v#ina e3&ri"at de
Edin'#l#F. Salvarea l#r i "ai ale, reani"area
i"&#,i>il in '#ndiii
n#r"ale a '#&ilului( ,-au v#it a 2i d#vei ale
e3i,tenei unei &uteri(
'are ne ,u&rave!<ea i ne indea"n , ne
trei" ,&re >inele
n#,tru. E,te nev#ie 'a #a"enii din t#ate
'#lurile !l#>ului , ,e
unea,' &entru a a&rinde ESi,te"ul Ener!eti'
Divin al &laneteiF i
a # lua de la 'a&t( aa 'u" au &r#'edat 'u
2iul ,u.
I ,-a "ai ,&u,( de a,e"enea( ' t#i #a"enii
,unt '#ne'tai &rintr-#
reea la Sur,. T#ate ,&e'iile de ani"ale au
&r#&ria reea( 'are le
&er"ite '#"uni'area intre ele. De ai'i deriv
'#"&#rta"entul l#r
'#erent( inteli!ent &e 'are( in &arante 2ie
,&u,( n#i il atri>ui"
d#ar in,tin'tel#r. Aa( de &ild( i ,-a ,&u,(
'u" ,unt ani"alele
aviate &rin a'ea,t reea de i"inena
'ata,tr#2el#r naturale(
reuind a,t2el , evite( du& 'u" ti"(
&eri'#lele.
i iat 'e a"nunt intere,ant( 'u tri"itere la
te3te 'un#,'ute(
ur"ea a'u"0 #"ul a ale, 'u "ulte "ii de
ani in ur" , ,e
de'#ne'tee de la reeaua '#"un &entru a
avea li>er ar>itru.
Pentru "ine a'ea,t a,eriune e,te
ui"it#are( in' in 6@7+ ,'ria"
in Inteli!ena "ateriei '( in ti"& 'e #"ului i
,-a dat li>erul ar>itru(
'are ii &er"ite , di,'earn realitatea i ,
ai> #&iuni( re,tul
lu"ii vii e,te de&endent de inteli!ena
naturii.
Li>erul ar>itru( ,&une "ai de&arte "e,a%ul
&ri"it de S<elle;( i-a
&er"i, #"ului , di,&un de ,ine in,ui( dar
i , '#"it er#ri(
'are au deva,tat &laneta. A'u" 'u"ulul de
er#ri i-a atin, li"ita i
a '#ntinua &#ate &re'i&ita E,2aritul
P"antuluiF. De a'eea ,unte"
,2tuii( in,i,tent ru!ai , ne re'#ne't" la
reeaua P"antului
&entru a-l vinde'a #2erindu-i un Eval de
iu>ireF.
I ,-a e3&li'at ' aa du& 'u" 'a"&ul de
ener!ie al 2iului ,u a
2#,t !rav deteri#rat( aa e,te a'u" i 'el al
P"antului. De a'eea
e,te nev#ie de re2a'erea vitalitii &lanetei(
&rin rein'r'area ,a 'u
ener!ia ,enti"entel#r n#a,tre de iu>ire( de
&a'e i ar"#nie.
Ave"( &rin a'ea,t Einta"&lareF(
de"#n,traia ideii '( la nev#ie(
Sur,a renun la E&il#tulF n#,tru aut#"at i
&reia iniiativa. A'e,t
'#&il( 'u date identi2i'a>ile( nu ar 2i avut ni'i
# an, de
,u&ravieuire i "ai ale,( de revenire la
n#r"al( 2r # intervenie
din EeterF.
Sunt de reinut din a'ea,t dra" 'ateva
ele"ente 2#arte
i"&#rtante &entru 'un#aterea n#a,tr.
Univer,ul( Sur,a de din'#l# de n#i( nu
v#r>ete 'and vre" n#i ,-i
te,t" e3i,tena( 'i d#ar atun'i 'and vrea ,
intervin( du&
'riterii 'e ne ,'a&. Unul ar 2i a'e,ta( de a ne
da un ,e"nal de
e3i,tena ,a v#ind , ne tran,"it 'eva. Un
alt "#tiv de
intervenie '#n'ret( evident in viaa
n#a,tr ar &utea 2i di'tat de
l#'ul i r#lul &e 'are il ave" in 2un'i#narea
Univer,ului. Sunt
,'ri,e v#lu"e intre!i 'u i,t#rii de a'e,t !en(
&e 'are lu"ea le
i!n#r. Intervenia in dra"a lui S<elle; avea
un ,'#& &re'i,0 &rin
"ira'#lul ,varit , ate,te veridi'itatea
Sur,ei( 'are i"&l#r
#"enirea 'a( in intere,ul ,u( , ,e
re'#ne'tee la #ri!ini( la
reeaua P"antului i a Univer,ului adu'and
&a'ea i ar"#nia( de
'are are # vital nev#ie.
E,te( aadar( in' un ,e"nal de alar"( de
a,t dat tri"i, din
eter. Ave" in a'elai ti"& i e3&li'aia
'riel#r 'are au >antuit
#"enirea( a nei"&liniril#r( a ,u2erinei i a
nenu"ratel#r ,ale
er#ri &rin de'#ne'tarea de Sur,( &rin
i!n#rarea ,au ne!area
a'e,teia i &rin de'iiile ar>itrare( &e 'are i
le-a a,u"at uand de
li>erul ,u ar>itru.
i in' # '#n'luie( &lin de a"ar0 &rin
a'iunile ,ale inte"&e,tive
i neinele&te( #"ul a deva,tat &laneta
a%un!and la li"ita 'are ii
&re'ede ,2aritul. E,te &entru "ine de
neinele, in'#ntienta 'u
'are ne di,tru!e" &r#&ria 'a,( &r#&riul
lea!n( ani"ai de
intere,e i de &#liti'iani,"e a>erante.
Ru# vadi,( unde "er!iD O&rete-te( #"uleO ne
,tri! Univer,ul. Teri>il 2iin &#ate , 2ie
#"ul( da' i
Univer,ul ,-a in,&i"antat de elO Re&et"
'u"va "itul
lui Gau,t 'u Eu'eni'ulF 'are nu "ai &#ate
,t&ani ur!ia
2#rel#r ,tarniteD In "#d 'iudat n#i a"
devenit ,in!ura
2iin 'are ,-a i"&li'at in di,tru!erea
&r#&riului ,u
lea!n - P"antul.
S a,'ult" i alte v#'i venite din EeterF.
Cine ,unt 'ei 64 $at<#riD
Nu tiu 'ine ,unt( dar #>,erv ' ,unt
e3'elent in2#r"ai de,&re
tre>urile n#a,tre... 2#arte &"anteti. Ce ne
,&un 'ei 64 $at<#riD
S vede".
Bre"urile 'e vin( i' ei( ,unt 2#arte !rele. Ne
indre&t" 'u "are
vite ,&re aut#di,tru!ere.
Credinele n#a,tre( "#delele n#a,tre
'ulturale i &#liti'e(
"entalitatea i vi'iile n#a,tre 'ultiv idei(
'are v#r di,tru!e viaa.
ESt&anii lu"iiF K'ine-#r 2i #are a'etiaDOL
avand intere,e >ine
intite ,e #&un ,&iritualirii lu"ii. D#re,' ,
'#ntr#lee i ,
"anevree lu"ea in '#ntinuare. S inele! '
a'eti E,t&ani in
'u diniiF , r"an la '#n'e&ia 'are
'#n,ider #"ul un ,i"&lu
a''ident al naturii( un ani"al( 'are &#ate 2i
vanat 'a #ri'e alt
ani"al din &l'ere ,au &entru a eli>era
,&aiul &e 'are il #'u& in
>ene2i'iul l#rD
Cei 64 $at<#ri( un nu"r an!#a,ant &rin
unele &ri ale lu"ii( ne
"ai ,&un ' ne a2l" 'a un ,andvi( la "i%l#'
intre &re,iunea
,&iritual e3er'itat din C#,"#, i intre
&uterile 'are v#r , ne
'#ntr#lee. Ener!ia unei '#ntiine inalte ar
veni din adan'ul
Univer,ului( dar 2#rele 'are ,t&ane,' lu"ea
i ,e #&un( i
reultatul e3er'itrii 2#rel#r '#ntrare unei
ev#luii ,&irituale e,te
e3&ri"at &rin a"&li2i'area <a#,ului 'li"ati'(
di,tru!erea re,ur,el#r
2#re,tiere i e&uiarea 'el#r ,u>terane(
,ei,"e( vul'ani( &#luare(
>#li( vi#len i r>#aie.
Ce ,e &#ate 2a'e &entru a ,u&ravieuiD Iat
,2atul dat de $at<#ri.
in &lan !l#>al ,e i"&une # ev#luie ,&iritual
&rin inlarea
'#ntiinei la nivelul intre!ii lu"i.
in &lan individual( &entru a 2i &r#te%at de
E<a#,ul lu"ii a'tualeF( ni
,e re'#"and '#ne'tarea "ental( in 2ie'are
i( 'u inele interi#r
a,u&ra 'ruia , ,e &r#ie'tee ,enti"ente de
!ratitudine(
a&re'iere( 2eri'ire. C<i"ia a'e,t#r
,enti"ente( v#" ,&une n#i( ne
va 2i >ene2i' &entru ,ntatea 2ii' i
&,i<i'.
O #>,ervaie de"n de reinut0 ni ,e ,&une '
a'ea,t '#"utare a
!andirii &e un re!i,tru &#itiv e,te >ene2i'(
nu nu"ai &entru n#i(
'i i &entru Univer,ul 'are le &ri"ete. in
a'e,t 2el drui" 'eva din
n#i i Univer,ului( 'ruia ii dat#r" viaa.
Sunte" aviai de a,e"enea ' ,unt 2#re
ne!a-tive( 'are v#r ,
ne in,&i"ante i nu tre>uie , le d"
,ati,2a'ie.
Ori'e &re#'u&are "enit , ne #2ere un "#tiv
de ,ati,2a'ie( de
>u'urie - le'tur( "ui'( ,&e'ta'#l( &li">are
in natur ne inal
'#ntiina i ne &er"ite , ,u&ravieui" in
a'ea,t at"#,2er de
ne!ativitate a lu"ii "#derne( inteni#nat
re!iat &rin avalana de
tiri 'are 2a' din #r in #r >ilanul
r>#aiel#r( 'ri"el#r(
'#n2li'tel#r( vi#luril#r( a''identel#r de &e
intre!ul "a&a"#ndul(
'are anun "ereu t#t alte i alte ,'u"&iri i
'reteri ale in2laiei(
a,e#nate 'u ,trlu'irea de !a>l#n a
Edivel#rF de # i i #&ulena
,2idt#are( a2iat de indivii 'are au 2#,t "ai
iute de "an de'at
alii la i"&rirea &rii.
S&unea" ' nu tiu 'ine ,unt a'eti $at<#ri
i nu a 2i in'linat ,-i
'red &rea "ult( da' 'eva nu "-ar 2ra&a in
di,'ur,ul l#r. E,te #
'#in'iden 'iudat intre 'eea 'e ,&un ei i
'eea 'e ,&une David R.
$a=9in,( un re&utat &r#2e,#r de &,i<iatrie din
SUA( 'and atri>uie
intrea!a re,&#n,a>ilitate a >ulver,rii
,&irituale a #"enirii de 'tre
'ei 'are ii ar#! 'u de la ,ine &utere r#lul de
E,t&aniF ai lu"ii. Eu
nu 'red in e3i,tena l#r( d#ar ni ,e ,&une '
tri" intr-# lu"e
li>er. Eu nu tiu , " 2i intre>at 'ineva
da' a" nev#ie de # alt
"inte de'at a "ea( 'are ,-"i ,&un 'e e,te
al> i 'e e,te ne!ru.
M &#ate eventual #>li!a &rin 2#r , ad"it
'#nveni#nal un
EadevrF '#n2e'i#nat '#n%un'tural( dar
ni"eni nu "-a '#nvin, i
nu " va '#nvin!e vre#dat( in a2ar de
&r#&ria "ea "inte.
i a&#i " intre> 'u" ar &utea a'i#na i
in2luena din u">r
,#arta lu"ii a'e,te 2#re #'ulteD Ni ,e ,&une
' &rin 'rearea un#r
#ne de '#n2li't( 'are au r#lul de a "enine #
'#ntinu
in,ta>ilitatea a lu"ii i de a arta
eventualil#r indrnei 'ine ,unt
adevraii ,t&ani &rin ,u,inerea un#r
in,tituii de,ta>iliat#are
'are( neavand ni'i le!e i ni'i >un ,i"(
deni!rea t#t 'eea 'e
e,te val#are 'a&a>il , idea,' i e3alt
t#t 'eea 'e e,te
n#nval#are.
E3i,t t#tui in &reent # &re#'u&are( la
nivelul intre!ii lu"i(
&rivind viit#rul ,u. Gr e3'e&ie( t#ate
,ur,ele &revd 'a uni'
,#luie la &r#>le"ele lu"ii a'tuale
,'<i">area a'tualei &aradi!"e(
&r#"#varea unei n#i '#ntiine - idee &entru
'are a" &ledat de
"ult vre"e in ,'rierile "ele( inde&endent de
,ur,ele a'tuale. E,te
l#!i' , tri" 'u" !andi". Eu nu 'red '
rd'ina tutur#r relel#r
e,te reli!ia 'u" ,u,ine Ri'<ard Da=9in,( 'i
'#n'e&ia n#a,tr
de,&re lu"e tri>utar tiinel#r ,e'#lului al
^l^-lea. Atata vre"e
'at v#" '#ntinua , atri>ui" #"ului i vieii
# #ri!ine
inta"&lt#are( nu v#" inva ni'i#dat , le
a'#rd" re,&e'tul de
entiti ,a're. M re&et. I"a!inea er#nat de
ani"al 'e &#ate 2i
u'i, 2r "il( e3i,tent in "intea n#a,tr(
e,te ,ur,a tutur#r
relel#r.
B#" reda i #&inia in a'e,t ,en, a lui C.
?raden( !e#l#!( ,&e'iali,t
in te<ni'a de tran,"itere a in2#r"aiei(
,'riit#r i val#r#, 2il#,#2 al
'ulturii.
?raden v#r>ete de a,e"enea de,&re
i"inena venirii unei n#i ere
in e3i,tena #"enirii &le'and de la #>,ervaii
de #rdin !e#2ii'.
In '#n,#nan 'u "e,a%ele anteri#are(
?raden ,u,ine i el ' tri"
un ti"& 2r &re'edent( al un#r eveni"ente
dra"ati'e( 'are #>li!
la 2#rarea unei n#i &aradi!"e( a unei n#i
'#ntiine 'u un "#del de
!andire i de &er'e&ie nedi,tru'tiv 'a 'el
ve'<i( 'i di"&#triv(
uni'ul in,'ri, in le!ea divin a 2iinrii
n#a,tre. i( din n#u( #
2ra&ant '#in'iden. int#'"ai 'a in "e,a%ul
&ri"it de S<elle;
Wate,( i ?raden a"intete de ,2aritul e&#'ii
de E,e&arareF a
#"ului de Sur,a Creat#are i de reintrare in
&eri"etrul ,u de
&r#te'ie. in a'elai ,en,( David R. $a=9in,
v#r>ete de,&re un
Du"neeu( 'are e,te a'u" i ai'i( i nu
undeva i 'andva.
In &reent( ne ,&une ?raden( are l#' #
,'dere ra&id a
a"&litudinii 'a"&ului "a!neti' al &lanetei.
A'e,t 2en#"en va
#&era 2ire,' "#di2i'ri i in 'a"&urile 2ii'e
"entale i
in2#r"ai#nale ale '#r&ului u"an( in'lu,iv
a,u&ra "#dului n#,tru
de !andire.
Ti"&ul rea&r#&ierii de Sur,a Creat#are i al
&uri2i'rii &lanetei a
2#,t anti'i&at( de a,e"enea( de t#ate reli!iile
i tradiiile ,&irituale
atri>uindu-i-,e denu"iri diver,e. ?raden
utiliea ,inta!"a de
E&r#'e, C<ri,ti'F.
Mi ,e &are a 2i intere,ant ,intea i,t#riei
a'e,tei n#u ti"& 2'ut
de ?raden( &entru ' anti'i&area ,a '#in'ide
in "#d ,traniu 'u
'#n'luiile t#tal inde&endente ale "ult#r
#a"eni de tiin i 'u
ulti"ele date venite din &artea
neur#tiinel#r i a e3&erienel#r
din ti"&ul "#rii 'lini'e. C#in'iden &e 'are
# !,e,' a 2i "ai
de!ra> ,e"ni2i'ativ( de'at inta"&lt#are.
Tradiiile a"erindiene( inele&ii tri>uril#r
La9#ta( C<er#9ee i $#&i
au &reve,tit in'<eierea unui 'i'lu 'u
in'e&erea unui altul n#u in
i,t#ria a'tual a lu"ii.
Gie'are 'i'lu ve'<i ,-ar 2i in'<eiat &rintr-un
'#la&, - in!<e( &#t#&(
2#' et'. Gie'are 'i'lu n#u a adu, # n#u
#rdine( 'u re,ta>ilirea
dee'<ili>rel#r ti"&ului tre'ut.
Calendarul ate' &re'iea ' #"enirea ,e
a2la la ,2aritul 'elui
de al B-lea 'i'lu( nu"it S#are.
Du& 'alendarul "a;a ulti"ul 'i'lu ,-ar
ter"ina in )*6)( an 'are
e,te i ulti"ul in,'ri, in nu"rt#area l#r
'alendari,ti'.
ETa>lele de ,"arald ale lui T#t<F( datand de
"ai "ulte "ii de ani(
v#r>e,' intre altele i de avi#anele de lu&t
din lu"ea "#dernO0
ECand din n#u #"ul va 'u'eri #'eanul i va
>ura &rin aer 'u ari&i
&re'u" &,rile...va. in'e&e vre"ea
r>#iului... dintre intuneri' i
lu"in. Un &#&#r ,e va ridi'a i"&#triva altui
&#&#r 2#l#,ind 2#rele
intune'ate &entru a !udui P"antulF. KCred
' ,e 2a'e re2erire la
ti"&urile "#derne &entru ' nu i"i in'<i&ui
' ,e &utea E!uduiF
P"antul 'u >ata i 'u ,!eile &e 'are le
aveau &e atun'iL.
Ni ,e ,&une '( in'e&and din )*6)( P"antul
ar intra intr-# #n de
inalt 2re'ven( 'are va &re,u&une i
ada&tarea #r!ani,"ului
u"an la n#ua 2re'ven. inlarea '#ntiinei
'u #>inerea de n#i
&#,i>iliti de &er'e&ie( in'lu,iv in &lanuri
in' invii>ile( va de2ini
lu"ea viit#are 'a 2iind una a '#ntiinei i a
,&iritualitii.
?raden 2#l#,ete denu"irea de2re'ven
'<ri,ti' i-i atri>uie
&r#&rietatea de &er'e&ie &luridi"en,i#nal
KADL. Denu"irea nu a
2#,t alea, inta"&lt#r( 'i are # a"&l
"#tivare. Candirea
'#re,&unt#are a'e,tei n#i 2re'vene e,te
identi' 'u invtura
dat de Ii,u, u'eni'il#r ,i in ur" 'u )***
de ani. Se &#ate ,&une
' e,te # revenire a ,a( &e 'are Ii,u, in,ui a
&revut-# 'and a
,&u, ' va tre'e # "ie de ani i a&#i # alt
"ie de ani i lu"ea va
reveni la invtura ,a. In n#ul "#del de
!andire ,unt de&ite
ti&arele ve'<il#r &aradi!"e( in 'are ,e 'ultiva
ura( 2ri'a( vi#lena(
r>unarea( 'ri"a i r>#iul. Purtt#rii
ve'<il#r ti&are de !andire
v#r deveni in'#"&ati>ili 'u n#ua 2re'ven.
Ba 2i # ,ele'ie &e
'riterii ,&irituale( de&endente de 'a&a'itatea
de ev#luie ,&iritual.
S'#&ul a'e,tei "ari tre'eri la un n#u 'i'lu in
ev#luia ,&iritual a
lu"ii il '#n,ider Ee'<ili>rarea i vinde'area
,u&re" a P"antului
i a tutur#r 2#r"el#r de viaF. E,te 'eea 'e
?raden a nu"it
Etreirea la &un'tul er#F. ?#!ia de
in2#r"aii #2erite de ?raden
&ledea &entru ideea ' tre'erea la # alt
e&#'( in ,'#&ul
ree'<ili>rrii i &uri2i'rii P"antului de
reidurile !andirii i ale
a'iunil#r u"ane( nu e,te i"&ru"utat de la
S<elle; Wate, 'are(
du& 'u" a" vut( a re'e&tat-# in '#ndiii
'#"&let inedite( 'i
'#n,tituie # alt ,ur,( 'are ,e in,'rie in
a'elai ,en,.
Reine" in' # #>,ervaie intere,ant #2erit
de ?raden.
Inten,itatea 'a"&ului "a!neti' al Terrei ,-ar
a2la intr-# '#ntinu i
ra&id ,'dere '#re,&unand &ara"etril#r
din vre"ea in 'are ,au
&etre'ut eveni"entele le!ate de naterea lui
Ii,u,. A'e,te val#ri
redu,e ale 'a"&ului "a!neti' ar 2i &r#&i'e
&entru a&ariia de n#i
&aradi!"e( de in'e&ut al unei n#i i,t#rii.
Din a'e,t intere,ant '#"entariu 2'ut de
?raden a,u&ra erei
'#re,&unt#are unei n#i '#ntiine a"
,u>linia 'ateva #>,ervaii.
E,te( "ai intai( # intalnire 'iudat( &e,te
ti"&( a un#r ,ur,e 'are
,u,in # idee '#"un0 ve'<i tradiii ,&irituale
a"erindiene( un #"
de tiin i 'ultur i #
2e"eie ,i"&l( #>inuit( 2r ni'i #
&re#'u&are de #rdin ,&iritual.
T#ate a'e,te ,ur,e ne v#r>e,' de,&re
i"inena venirii unui ti"& al
un#r "ari ,'<i">ri in i,t#ria !andirii i a
lu"ii.
E3&eriena a artat ' ni'i # &redi'ie nu ,e
inde-&linete 6**Q. in
'#n,e'in i a'e,tea ar &utea r"ane d#ar
,i"&le iluii( dar
tre>uie ,&u, '( da' #"enirea nu va
,'<i">a ni"i' in
'#"&#rta"entul ,u i va '#ntinua , ,e
"ani2e,te 'u a'eeai
a!re,ivitate i vi#len( intr-un r>#i al
tutur#r '#ntra tutur#r( in
'#ndiiile a'u"ulrii a'tualel#r "i%l#a'e de
r>#i( ,-ar &utea 'a nu
nu"ai , nu a%un! la un n#i 'i'lu de
ev#luie( 'i ,-i ratee
de2initiv #ri'e an, de a '#ntinua.
CAPITOLUL 6)
NEUROTEOLOCIA -O TIIN] A BIITORULUI D
in ulti"ii ani ai ,e'#lului 'e a>ia l-a" l,at in
ur"( a a&rut un
n#u '#n'e&t( 'el de Neur#te# l#!ie. Ni ,e
,&une ' ter"enul e,te
i"&ru"utat din r#"anul In,ula K6@5)L al lui
Ald#u, $u3le;. Cel 'e
are &re#'u&ri &r#e"inente in d#"eniu e,te
Andre= Ne=>er! - e2
al 'lini'ii de "edi'in nu'lear( Univer,itatea
Pen,ilvania - SUA. El
ne ,&une ' Neur#te#l#!ia are 'a #>ie't
identi2i'area
"e'ani,"el#r '#!nitive i"&li'ate in
e3&eriena reli!i#a, i in
'#di2i'area ideii de 'redin.
O "uli"e de ,tudii de la>#rat#r au 'a #>ie't
l#turi '#"&arative de
'lu!ri i lai'i &entru a identi2i'a #nele din
'reier i"&li'ate in
a'tul de 'redin i '<i"ia '#re,&unt#are.
in )**6( A. Ne=>er! ,tudia &rin PET
KT#"#!ra2ie 'u e"i,ie de
&#itr#niL un l#t de 'lu!ri ti>etani in ti"&ul
"editaiei &e # te"
reli!i#a, i !,ete # i"&li'are a l#>ului
&arietal( in ,en,ul
,'derii a'tivitii 'ere>rale la a'e,t nivel(
r#lul ,u 2iind a'ela de a
"enine atenia a3at &e inte!rarea
'#r&ului in ,&aiu. A2landu-,e
in "editaia &rin 'are ,e '#ne'tau "ental la
Sur,a Univer,ului(
,u>ie'ii &reau , 2ie a>,eni din realitatea
i"ediat.
C#n'luia lui Ne=>er! a 2#,t a'eea ' 2iin2'
u"an &are
&r#!ra"at &entru 'redin( &entru ' a0
avea ,tru'turile >i#l#!i'e
ne'e,are. Ga'e" de &e a'un '#re'tivul '
#>,ervaia nu e,te
vala>il &entru t#ata lu"ea.
Ia'`ueline ?#r! de la Univer,itatea
-ar#lin,9a KSt#'9<#l"( SuediaL
i"&reun 'u '#le'tivul ,u intre&rinde( din
)**4( ,tudii &e
v#luntari i a%un! 9-'#n'luia '
neur#"ediat#rul i"&li'at in a'tul
'redine0 e,te ,er#t#nina. I ,-a ,&u, i
E"#le'ula 'redineiF. Ne
a"inti" ' a'eeai "#le'ul e,te i"&li'at
i in alte 2un'ii.
Un ,tudiu !er"an din )**) i"&li'
,u>,tanele #&i#ide Kend#r2ine(
en9e2alineL inde#,e>i in trirea e3taului
"i,ti'( unde ,e
&re,u&une # '#"uni'are dire't 'u
Divinitatea. David ?. Lar,#n de
la Univer,itatea Du9e KCar#lina de N#rd( SUAL
in >aa #>,ervaiil#r
e2e'tuate &e 6)5.*** ,u>ie'i a2ir" ' 'ei
'e 'red in Du"neeu
trie,' in "edie 'u )@ Q "ai "ult de'at 'ei
'e ,unt atei.
C#"entariul lui Lar,#n &are '#"&re<en,i>il.
Reli!ia( ,&une el( are
un r#l an3i#liti'( inltur an!#a,a "#rii( 'are
"a'in 2iina.
O e'<i& de &,i<#l#!i de la Univer,itatea din
M#ntreal a ,tudiat 'u
"i%l#a'e "#derne 2en#"enele 'e ,e &etre' in
'reier in ti"&ul
ru!'iunii inten,e( &e l#turi de 'lu!rie
'ar"elite( 'r#ra li ,-a
'erut , ,e i"&li'e &e 'at &#,i>il in trirea
unei e3&eriene "i,ti'e.
S-a '#n,tatat a'tivarea a 6) re!iuni din 'reier
in ti"&ul a'e,t#r
e3&eriene. S-au ,e,iat i relaii de
l#'aliare dintre '#ninutul
tririi i unele arii din 'reier. C#rte3ul #r>it#-
2r#ntal a 2#,t a,#'iat
'u e"#ia "i,ti'( in ti"& 'e # arie din l#>ul
te"&#ral dre&t a 2#,t
inten, a'tivat de '#n'entrarea &e ideea
'#nta'tului 'u
Divinitatea.
A'ea,t #n a 2#,t nu"it EPun'tul lui
Du"neeuF. in alte
e3&eriene de la>#rat#r ,-ar 2i #>inut
de'lanarea de triri de
#rdin reli!i#, la ,ti"ularea ele'tri' a
a'e,tei #ne.
Tre>uie , &re'i" in, ' e3&erienele de
a'e,t !en au
'#n,tatat ' nu la t#i ,u>ie'ii ,tudiai ,e
a'tivea a'ea,t #n
'#n,iderat 'a ,u&#rt al 'redinei reli!i#a,e.
i a'ea,t #>,ervaie
ar &utea e3&li'a &e de&lin de 'e nu t#i
#a"enii ,unt ,en,i>ili la
e3&erienele reli!i#a,e. Ei nu au reeaua
neur#nal ne'e,ar
&entru &r#'e,area a'e,t#r in2#r"aii ,au "ai
e3a't( nu au in'
!ena 'redinei. Iat de 'e a" ,&u, ' un
ateu( 'u re,&e't &entru
le!ile de '#nvieuire ,#'ial( nu tre>uie , 2ie
>la"at &entru
neutralitatea ,a in 2aa reli!iei. E,te # vre"e
&entru t#i. in #&inia
"ea e,te de &re2erat un ateu #ne,t unui
'redin'i#, i&#'rit. Sunt
'#nvin, ' i Du"neeu 2a'e a'ea,t
di2ereniere.
Un '#"entariu de ulti" #r K)**+L a,u&ra
Neur#te#l#!iei il !,i"
la l#na Miller. Ea ne ,&une ' Neur#te#l#!ia
i-a &r#&u, # a>#rdare
<#li,ti'( ,u> t#ate a,&e'tele( a relaiei
dintre tiin i reli!ie
a'#rdand un e!al re,&e't a">il#r ter"eni.
Re2erit#r la '#n'luiile a,u&ra Neur#te#l#!iei
,unt d#ar &arial de
a'#rd 'u a'e,tea. Ca in "ulte ,tudii
tiini2i'e ,e a>,#lutiea
'#n'luia la 'are ,e a%un!e i ,e de'retea
'u e"2a0 EAa
lu'rea Univer,ulF. Univer,ul &#ate lu'ra i
in a'#rd 'u '#n'luiile
unui ,tudiu( dar nu e,te ,in!ura ,a "#dalitate
de a # 2a'e.
Ni ,e ,&u`e ' ,unte" &r#!ra"ai &entru a
tri e3&eriena
reli!i#a,. E,te '#re't( dar nu &entru t#at
lu"ea. Din'#l# de 'e ne
,&un ,tati,ti'ile( ,unt "uli 'ei 'are nu 'red(
"ai &uini 'ei 'are
a%un! d#ar rai#nal la '#n'e&tul de Divinitate
i "ai &uini 'ei 'are
trie,' 'u adevrat e3&eriena reli!i#a,(
unii d#ar 'a &e un
,enti"ent( # 'redin( alii( i "ai &utini( la
nivel de e3&erien
"i,ti'( in 'are '#"uni' 'u Divinitatea i ,e
'#"&#rt aid#"a
a'e,teia. A'etia ,unt "arii ,2ini( "arii
&rini 'a Sera2i" de
Sar#v( S2. Ne'tarie de la E!<ina ,au &rintele
Ar,enie ?#'a i(
de,i!ur( "uli altii( 'are i-au in,'ri, nu"ele
in i,t#ria ?i,eri'ii
'retine i nu nu"ai. Gie'are reli!ie ii are
,2inii ,i i t#'"ai de
a'eea e,te er#nat( 'a , ,&un >land(
di,'ri"inarea dintre reli!ii(
&retenia de ,u&eri#ritate a un#ra 2a de
altele.
A" "ai ,&u, anteri#r ' a'eeai #ne,titate
2a de adevr "
#>li! , a2ir" ' #a"eni 'u 'a&a'iti
ne#>inuite( ,i"ilare 'u
'ele de,'ri,e in i,t#ria >i,eri'ii( ,-au intalnit
i la "arii inele&i
inre!i,trai de i,t#ria tradiiil#r ,&irituale
#rientale. ?i,eri'a e,te #
'ale( dar nu ,in!ura. E,te de dedu, de ai'i '
,unt "ai "ulte 'i
,&re Sur,( ' &rin dev#iune i &ra'ti'a
,&iritual ri!ur#,
re,&e'tat( 'reierul &#ate 2i "#delat(
&r#!ra"at , '#ndu' la
a'eleai &er2#r"ane( indi2erent 'e dru" ,e
,tr>ate - 'el al unei
reli!ii ,au d#ar al unei tradiii ,&irituale.
tiina a'ade"i' i!n#r
'#"&let e3i,tena a'e,t#r #a"eni 'u
&er2#r"ane( 'are tran,'end
le!ile naturii. Neur#te#l#!ia( ,&re "eritul ,u(
ii &r#&une ,
,tudiee de#&#triv i 2ii#l#!ia e3taului
"i,ti' i e3&erienele
,&irituale.
R"ane in' # re"ar' de 2'ut. Sunt
#a"eni 'are nu au ni'i
&re#'u&ri reli!i#a,e i ni'i ,&irituale( dar
,unt( 2r v#ia l#r(
i"&li'ai in e3&eriene 2ie 'u '#ninut "i,ti'(
2ie d#ar ,&iritual. Au
'#"uni'ri i"&#rtante de tran,"i,( 'u" ar 2i
'aul lui S<elle;
Wate,( 'are &an atun'i era atee i "ai
'uri#,( 'el al lui Ia9#>
?#<"e( un "#de,t 'i"ar( &rin 'are ,-a
tran,"i, # intrea!
!andire 2il#,#2i' de"n de atenia in'lu,iv a
lui $e!el( du& 'u"
,&unea". Ne ale!e" deli>erat 'alea &e 'are
"er!e"( dar ade,ea
,unte" d#ar alei du& 'riterii 'are ne ,'a&.
E3i,t i alte 'i le!ate de &ritnu" "#ven, in
e3&erienele "i,ti'e
i ,&irituale. Pre2er , nu r,&und &entru a nu
da ,u!e,tii
a"at#ril#r de 'ir'u",tan.
Revenind la ideea de la 'are a" &le'at(
&entru a de2ini relaia
#"ului 'u Sur,a( tre>uie ,u>liniat
'#"&le3itatea a'e,tei
&r#>le"ati'i d#ar in ,tadiul a'tual i nu in
viit#r( 'and '##rd#natele
'#,"i'e i !e#!ra2i'e v#r 2i 'u t#tul altele.
E,te 2r ind#ial ' le!enda >i>li' a
'reaiei #"ului i
C#,"#,ului are d#ar un ,en, ,i">#li' i nu
&#ate 2i ad"i, ad
littera". E,te adevrat ' ,unte" '#n,tituii
din lut i ,&irit( '
2#r"a lutului din n#i e,te dat i ani"at de
inteli!ena ,&iritului(
de,&rin, dintr-# Sur, etern &rin inter"ediul
,tru'turil#r !eneti'e(
in' din &ri"a 'li& a '#n'e&iei. Dar a &une
la in'e&utul lu"ii d#ar
# &ere'<e la, "ulte intre>ri 2r un
r,&un, &ertinent.
R"ane" de'i intr-# 2a de intuneri' in 'eea
'e &rivete #ri!inile
#"ului( indi2erent 'e '#n'e&ie a" ad"ite -
'reai#ni,t ,au
dar=ini,t.
Giind in, >ine intrate in "e"#ria lu"ii
nu"ele de Ada" i Eva( ale
&ere'<ii #ri!inare( le v#" 2#l#,i i ai'i d#ar
'u ,en, ,i">#li'.
S-ar &rea ' la in'e&uturile #"enirii a
e3i,tat real"ente 'eea 'e
eu nu"e,' # e&#' ada"i' in 'are #a"enii
,e a2lau intr-un
'#nta't ,tran, 'u Sur,a i intre ei d#"neau
&a'ea i ar"#nia.
Di,&unand de # inteli!en ,u&eri#ar
'el#rlalte 2iine( #"ul e,te
"anat de 'uri#itatea 'utrii i a d#rinei de
a deveni el in,ui
'reat#r. i( in a'ea,t i&#,ta( ,e de,&rinde
tre&tat de '#nta'tul
'u Sur,a 2#l#,ind din 'e in 'e "ai "ult
&r#&ria inteli!en i li>erul
ar>itru. N#ua 'ale &e 'are "er!e #"ul ii
'#n2er ,enti"entul '
e,te &r#&riul ,u ,t&an( 'reat#r al unei
'iviliaii i 'ulturi( dar
&ierde 'un#aterea iniial( 'are ,e &are '
avea # 'a&a'itate de
&er'e&ie e3tin, &e "ai "ulte re!i,tre(
de'at 'ea de 'are
di,&une" a,ti i &ierde de a,e"enea(
,enti"entul de ,i!uran
a2e'tiv( a,e"enea '#&ilului ,e&arat de
&rini. Reli!iile i
diver,ele ,i,te"e ,&irituale ,-au ,trduit ,
&,tree a'e,t '#nta't
'u Sur,a( dar duritile vieii( &#,i>ilitatea de
#&iune &rin li>erul
ar>itru( dea"!irile( venite une#ri '<iar din
a'e,t terit#riu( l-au
'#ndu, unde ,e a2l a'u".
E,te 2#arte !reu a'u" , 2a'i # #rd#nare
l#!i'( # ierar<iare a
tutur#r in2#r"aiil#r de,&re #di,eea lu"ii(
'and ai in 2a un
a"al!a" de date 'e ,e '#"&letea ,au ,e
'#ntrai'( in a2ir"aii
i ne!aii( 'u relatri dintre &