Sunteți pe pagina 1din 14

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Departamentul pentru Pregtirea personalului didactic








ASPECTE I TENDINE ALE NVMNTULUI
MODERN









Masterand: Apipie Florentina-Mihaela
AEFO, An I
Nivelul pedagogic II, An I


INTRODUCERE

Pregtirea profesional complex a formatorilor este o garanie a reuitei oricrui demers
didactic. Competena profesional concretizat n capaciti efective de lucru, care dau putere
operaional cunotinelor teoretice de specialitate, presupune i stpnirea temeinic a metodicii
predrii disciplinei sau modulului de discipline colare. Multe cadre didactice probeaz
cunotine ample de specialitate, dar ntmpin serioase dificulti atunci cnd este vorba de
adoptarea i utilizarea unor strategii eficiente de predare-nvare a coninuturilor sau se
abandoneaz experienei lor zilnice, din care fac singurul reper de aciune. De aceea, o
mbuntire radical a pregtirii personalului didactic nu se poate realiza n absena formrii
competenelor de natur metodic.
Desfurarea optim a procesului instructiv-educativ este condiionat de o serie de
factori, dintre care competena celui chemat s organizeze i s conduc activitatea didactic se
impune ca importan. Progresul n nvmnt depinde, n mare msur, de pregtirea i
aptitudinile cadrului didactic, ca profesionist al domeniului su de specialitate, rezultatele
obinute reflectnd nivelul prestaiei sale, miestria pedagogic de care d dovad. Garania
ndeplinirii funciilor didactice i educative ce i revin profesorului este oferit de competena sa
profesional, condiie a obinerii unor rezultate ct mai bune n activitatea pe care o desfoar.
Confruntndu-se cu exigenele unui nvmnt modem, profesorul trebuie s
dovedeasc ns, pe lng cunotine de specialitate, cunotine de metodica predrii acestora,
priceperi, deprinderi i aptitudini ce i permit s acioneze cu succes n pregtirea i educarea
elevilor.



ASPECTE NOI ALE NVMNTULUI MODERN

Cerinele colii modeme sunt deosebit de complexe, n ceea ce privete pregtirea
cadrelor didactice. Modelul unui profesor competent presupune cunotine i priceperi n
domeniul disciplinei predate i al activitii instructiv-educative n general, capacitatea de a trezi
i ntreine interesul elevilor pentru domeniul su, de a-i atrage i a-i ndruma. Multe laturi ale
personalitii sale i pun amprenta asupra randamentului colar, de aceea el se pregtete
conform sarcinii pe care o are: ndrumarea cu competen a elevilor ntr-un anumit domeniu de
studiu, n intenia formrii i dezvoltrii lor din punct de vedere intelectual, dezvoltndu-le, n
acest sens. procesele de cunoatere, gndirea independent, aptitudinile, creativitatea etc. Nu pot
fi ignorate, n ndeplinirea menirii sale, nici calitile atitudinale de natur caracterial-moral,
necesare n activitatea de modelare a personalitii celor educai, cum ar fi: contiina
responsabilitii, spiritul de obiectivitate i dreptate, principialitatea, demnitatea, fermitatea,
rbdarea.
Se impune ca profesorul s fie competent n ceea ce face. competena fiind rezultatul
acumulrii culturii profesionale, adic nzestrrii cu anumite cunotine de specialitate, tehnici de
lucru i caliti absolut necesare n activitatea ce o desfoar.
Pregtirea pentru exercitarea acestei profesii vizeaz, aadar, dou aspecte
complementare: dobndirea de competene n specialitate i dobndirea de competene metodice
i psihopedagogice. Competenele n specialitate se refer la gradul de asimilare a cunotinelor
dintr-un anumit domeniu, al spiritului, orientrii i metodologiei cercetrilor din domeniul
respectiv. Cunotinele de specialitate, care urmeaz s fie transmise elevilor prin predarea unei
discipline sau modul de discipline, nu sunt suficiente ns pentru realizarea unei autentice
comunicri didactice. Nu este suficient s le vorbeti elevilor pentru a se realiza nvarea.
Actul didactic este o activitate complex, ce presupune tehnici de munc eficace i, deci,
nu poate fi limitat la predarea ca simpl expunere. Reacia negativ a acelora ce cred n
suficiena de sine fa de pregtirea metodic i psihopedagogic nu poate avea un temei raional.
Pregtirea cadrelor didactice pentru a fi capabile de prestaii superioare presupune nsuirea unor
cunotine psihopedagogice cu privire la copil i educaia sa, precum i a unor priceperi i
deprinderi practice, solicitate de desfurarea aciunii instructiv-educative.
Un model de scoal modern este coala Waldorf.
Motivul pentru care n continuare voi prezenta cteva aspecte legate de coala Waldorf
este ntocmai complexitatea ei precum i stilul diferit prin care se remarc acest gen de coal.
Prin analiza tuturor aspecteloc prezentate se concluziona prin punct pro i contra asupra acestu
gen de scoal.
Pedagogia Waldorf este un sistem alternativ de invatamant pentru copii. Scoala de tip
Waldorf se bazeaza pe promovarea artei si a spiritului artistic in dezvoltarea copilului. Cu alte
cuvinte ea se bazeaza pe invatare prin dezvoltarea aptitudinilor innascute prin arta si mestesug.
Nu exista manuale, note sau calificative pentru elevi. Sistemul Waldorf este prezent si in scolile
si gradinitele din Romania.
Pedagogia Waldorf aduce n actul predrii n mod armonios grija pentru cele trei
componente ale fiinei umane: gndire, simire i voin. Ea unete gndirea analitic i sintetic,
intelectul obiectiv, de lucrul consecvent, cu sens i calitativ nalt, prin intermediul simirii
artistice i morale.
Pedagogia Waldorf a fost creat la nceputul secolului XX de ctre Rudolf Steiner, la
iniiativa directorului Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaz pe antropologia dezvoltat de
Rudolf Steiner n cursurile de introducere n cunoaterea omului inute n toamna anului 1919,
nainte de nceperea primelor clase. n lume, acest sistem educativ are o larg rspndire pe toate
continentele lumii.
Antropologia pedagogiei Waldorf privete fiina uman ca individ, care cere forme de
nvare specifice ritmului su personal de dezvoltare fizic, sufleteasc i spiritual. Acest mod
de a privi omul este cuprinse ntr-o program colar proprie, jalonat pe treptele de dezvoltare
ale copiilor, aprobat prin ordin de Ministerul Educaiei i Cercetrii.



Importana ritmului n coala Waldorf
n coala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea voinei, urmrindu-se ritmul unei
ore, al zilei, al lunii i al anului. Ritmul orei este reliefat de mprirea cursului principal, ce se
desfoar la nceputul cursurilor n primele dou ore, n trei pri:
- partea ritmic, prin care este solicitat voina copilului
- partea cognitiv care se adreseaz intelectului i
- partea de povestire care se adreseaz simirii.
Utilizarea ritmului n educaie permite ca ntreaga fiin a persoanei educate s fie abordat i nu
numai componenta sa intelectual.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia
i a celor artistice i practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibil adncirea
subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practic i prin nsufleirea lor artistic.
Ritmul lunii se refer la existena unor module de 2-4 sptmni n care zilnic ntre orele
8 i 10 sunt studiate materiile principale (romn, matematic, fizic, chimie, geografie, istorie,
biologie etc.). Aceste module poart denumirea de epoci.
nvarea n epoci
Materiile cognitive sunt studiate n epoci; o clas studiaz, de exemplu fizica, zilnic,
primele doua ore fr pauz, timp de 24 sptmni. ntr-o astfel de epoc se poate parcurge
chiar i materia pe un an colar, economia lucrului fiind deosebit de eficient.
Urmeaz alte epoci, elevii rentlnindu-se cu fizica doar peste cteva luni, poate chiar peste un
an. Desigur c ntre timp elevii uit ce au nvat, dar aceasta nu trebuie s ngrijoreze.
n coala Waldorf uitarea este considerat un aliat, din dou motive: n primul rnd
pentru c uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitile unui nou domeniu, de
exemplu literaturii, iar n al doilea rnd pentru c, dup ce fizica a fost uitat aparent complet, la
rentlnirea cu aceast tiin, elevul i va reaminti mult mai intens cele nvate.
Un alt avantaj al predrii n epoci este faptul c informaiile i ntrebrile primite peste zi
sunt prelucrate subcontient noaptea, iar a doua zi, att elevii, ct i profesorii, gsesc mai uor
rezolvarea lor.
ns nu toate materiile particip la acest carusel al epocilor. Se predau n sistem modular
limba matern i gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia i tiinele naturii.
Aceste materii pot s apar i n ore de exerciii care au rolul de a fixa ct mai bine materia la
cursul de baz. Celelalte materii, cum ar fi limbile strine, educaia fizic, desenul i celelalte
activiti artistice sau practice, apar ca i ore fixe dup cursul de baz i orele de exerciii.


O coal fr manuale
Absena manualului unic contribuie la creterea respectului fa de cri i la ntrirea
autoritii profesorului, care are astfel o legtur direct n comunicarea cu elevii.
Pe de alta parte, elevii se obinuiesc s se documenteze din ct mai multe surse n studiul
unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce n cadrul procesului de nvmnt noi
informaii sau materiale aprute n domeniul respectiv, i are posibilitatea de a adapta nivelul
predrii i al cerinelor la nivelul clasei.
Formarea unei preri ct mai obiective, antrenamentul pentru facultate i viaa de
autodidact sunt caliti evidente pe care le dobndesc elevii astfel colarizai.
Ponderea deosebit a cursurilor artistice i practice
Ponderea ridicat a cursurilor artistice i a celor practice iese n eviden de la prima
privire asupra orarului obinuit din coala Waldorf, ntruct aceasta i propune s realizeze o
educaie echilibrat, oferind pe de o parte fiecrui copil ceea ce i se potrivete, ns intervenind i
cu preocupri n acele domenii spre care acesta nu are nclinaii, dar care sunt necesare unei
educaii complete.
Procesul reprezentrii lor, caracteristicile propriei personaliti, pe care astfel o cunoate
i o stpnete bine. El i cultiv capacitatea de a percepe strile sufleteti, dezvoltndu-i
abiliti de comunicare dincolo de calea verbal. Un argument n plus pentru acest principiu: de
regul, educaia intelectului prin tiine cultiv distana, individualismul, antipatia i concurena
iar, dimpotriv, educarea sufletescului prin arte i meteuguri cultiv simpatia, apropierea,
lucrul n echip i colaborarea.
Ambele laturi ale educaiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic s-i
controleze singur viaa, fr a se lsa manipulat din exterior.
Indirect ns, la nivelul manualitaii, cursurile artistice sau practice susin materiile
adresate intelectului. Iat dou exemple: o n clasele mici, att fetele ct i bieii tricoteaz,
activitate care ajut puternic la formarea vederii n spaiu, necesar ndeosebi matematicii; o la
nceputul fiecrei zile, ntreaga clas parcurge o parte ritmic n care cnt, recit sau danseaz
(jocuri adecvate vrstei, nsoite de bti din palme, jocuri ritmice i gesturi sugestive).
Partea ritmic i aduce pe toi la unison, le canalizeaz energia i i pregtete pentru or.
Importana cursurilor artistice rezid i n faptul c le educ strile sufleteti. Ele sunt evideniate
n arte, iar elevul triete, n p
Conducerea clasei de ctre nvtor, dincolo de clasa a IV-a
Activitatea de ndrumare a clasei este realizat, de regul, de ctre o personalitate, care i
asum corelarea i coordonarea evoluiei colare a elevilor pe parcursul unei trepte colare.
Particularitile de vrst, antropologice, care sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani,
cer n mod obiectiv prezena unei aceleiai persoane n aceasta funcie coordonatoare.
n sistemul clasic de nvmnt Waldorf, aceast funcie didactic este numit
nvtorul clasei i are ca i ndatoriri pedagogice predarea unui numr de discipline, cuprinse
n epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pn la liceu.
Disciplinele predate n epoc sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor
interdisciplinar este un deziderat esenial al acestei pedagogii. Cu toii cunoatem faptul c, la
aceast vrst, elevii percep evenimentele, aciunile din realitate iar predarea trebuie s in cont
de acest fapt i s menin treaz aceast capacitate de observare, bazat pe interesul firesc al
elevului.
Experimente, excursii, observaii minuioase sunt modaliti fundamentale de organizare
a nvmntului pn la pubertate. Formele de lucru introduse n clasele primare sunt baza pe
care se aeaz munca de observare din clasele gimnaziale.
De aceea este esenial ca una i aceeai persoan s nsoeasc elevul pe parcursul acestor
opt ani, cnd i formeaz instrumentele de cunoatere.
Din punct de vedere psihologic, schimbarea nvtorului n clasa a cincea nu nseamn
doar desprirea de o persoan, adesea ndrgit, ci i de un mod de lucru. n mod natural,
aceast desprire se realizeaz la pubertate, cnd tnrul nu mai accept prezena unui model de
imitat, ci i caut propria form de exprimare. Aici este normal s apar mai multe personaliti
n faa elevului, pentru a-i da posibilitatea s aleag elemente diverse i de a-i exersa formele
proprii, prin acceptare sau combatere sntoas.
Datorit formelor legislative i de pregtire existente, aceast form de organizare nu este
oficial acceptat n Romnia, dar este ncurajat de unele inspectorate i de cercettori n
pedagogie i de psihologi.
Conducerea colegial

Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral s accepte ca fundament pedagogico-
organizatoric discutarea tuturor problemelor colii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul
profesoral.
Acesta este de fapt directorul colii. i pentru c problemele curente se cer discutate pe
msur ce au loc, consiliul profesoral se ntrunete sptmnal. Aici profesorii spun ce predau,
cum predau, dac au avut succes cu o tem sau eec cu alta. Aici sunt luate n discuie clase de
elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situaie mai dificil sau mai deosebit i au nevoie de
atenia ntregului corp profesoral pentru a depi situaia creat. Aici sunt dezbtute teme
pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care particip toi profesorii i nvtorii, cci
pe toi membrii familiei i intereseaz drumul celuilalt.
Imaginea copilului rmne ns mereu ca imagine central a preocuprii fiecrei teme, fie
ea i administrativ. Bineneles c mai exist i probleme delicate. Unul sau altul dintre dascli
are dificulti majore n stpnirea clasei; exist dascli noi n activitate, care trebuie ndrumai;
se cer organizate ncadrrile cu personal pentru anul colar urmtor: toate acestea sunt discutate
ntr-un cerc mai restrns, n consiliul de administraie.
La el particip acei pedagogi care au experien pedagogic i n existena colii
respective, care i asum de bun-voie viitorul colii, ca viitor al propriei biografii. Dintre toi
colegii, unul este ales ca reprezentant al colii n faa terilor. Nu este de confundat acesta cu
funcia obinuit a directorului, cci nu are puteri decizionale supreme, nu poate lua decizii
singur i nici nu are toate responsabilitile pe umerii si. Acestea sunt mprite ntre diferii
profesori sau nvtori. Purtarea responsabilitii de ctre mai muli oameni duce la creterea
implicrii n familie.
Cate ore petrece un copil la scoala si cum arata o zi din viata unui copil inscris intr-o scoala
Waldorf?

Un elev Waldorf petrece la scoala intre 4-5 ore/zi la ciclul primar si 6-7 ore la
gimnaziu si liceu. Unele scoli Waldorf ofera si program after school, dar acesta nu este
obligatoriu.

Predarea in epoci (module) a unui numar insemnat de discipline de invatamant: limba
romana, matematica, istorie, geografie, biologie, chimie, fizica, stiinte sociale, istoria artei, este o
caracteristica importanta a pedagogiei Waldorf, de la clasa I pana la clasa a XII-a. Aceasta
presupune ca timp de 3-5 saptamani elevii vor studia la cursul principal doar una dintre materiile
enumerate mai sus.

Cursul principal (ora de baza) dureaza 110 minute, se desfasoara fara pauza si are o
forma deosebita:
parte ritmica: recitari de poezii, scurte exercitii muzicale (cant, cantat la lira si la flaut),
jocuri pe cantec si jocuri in cerc,
parte de continut : recompunerea amanuntita - cu ajutorul copiilor - a lucrurilor discutate
cu o zi in urma si continuarea cu noile continuturi,
partea de exersare sau de lucru individual (exercitii sau lucru la caietele de etapa),
partea de teme verificare si tema de casa,
partea de povestire ultimul sfert de ora al cursului principal, timpul de povestire,
apartine iarasi cu totul limbii modelate artistic.

Invatamantul in epoci prezinta mai multe avantaje, atat pentru profesor (usurinta in
planificarea materiei, posibilitati sporite de aplicare a interdisciplinaritatii, maniera atragatoare
de a armoniza cunostintele pentru fiecare materie), cat si pentru elev (cresterea interesului pentru
materia respectiva, cresterea durabilitatii cunostintelor si mai putine teme)

Dupa ora principala, in orarul clasei se afla discipline de invatamant care se predau
in ritm saptamanal: limbi straine, educatie muzicala (voce si instrument flaut inca din clasa
I), educatie plastica, educatie fizica, lucru manual, religie, informatica, etc.

2. Cum se realizeaza evaluarea copiilor in scolile Waldorf?

Principala modalitate de evaluare in alternativa Waldorf este observarea sistematica a
elevului, a colectivului de elevi (clasei), a scolii in ansamblu. Cadrele didactice sunt ajutate sa-si
dezvolte abilitatile de observare fina a fiecarui copil nu doar din punctul de vedere al volumului
de cunostinte, priceperi si deprinderi insusit de acesta, ci si din punct de vedere atitudinal si
comportamental. De aceea, observarea copiilor este un proces continuu: in orele de curs, in
pauze, in diverse activitati extrascolare.

Metodele si mijloacele folosite in evaluarea cunostintelor sunt asemanatoare cu cele din
sistemul traditional, deosebirea fiind ca atunci cand corecteaza o lucrare de control, un dascal
Waldorf nu tine sa caute, sa sublinieze (cu rosu) doar greselile elevului ci, prin observatii scrise,
il si lauda pentru ceea ce a lucrat bine, frumos, corect. La fel se intampla si in cazul verificarilor
orale. In evaluarea activitatii elevilor, nota nu este definitorie, ci se urmareste stimularea
spiritului natural de emulatie al copilului, evaluarea narativa complexa pentru a marca progresul
copilului ca intreg si incurajarea copilului de a cere ajutor, de a se autoaprecia si corecta.

3. Care este implicarea parintilor in educatia copiilor inscrisi in acest program de
invatamant?

Parintii si cadrele didactice sunt membri ai asociatiilor Waldorf ONG-uri care sprijina
activitatea fiecarei scoli si gradinite. Asociatiile parintilor sunt membre, la nivel national, ale
Federatiei Waldorf din Romania for ce coordoneaza miscarea Waldorf din Romania.
Se organizeaza scoli ale parintilor, serbari, mici targuri in care se vand produse lucrate de
elevi si parinti, sunt ascultate si incurajate initiativele parintilor pentru imbunatatirea scolii si a
activitatilor desfasurate. Parintii nu platesc taxe scolare, ci doar o cotizatie lunara stabilita de
fiecare asociatie (intre 3 si 6 euro).

Mijloacele moderne de comunicare: telefonul mobil si internetul sunt folosite de profesori
pentru a fi permanent in legatura cu parintii, pentru a transmite si primi informatii despre copii.

4. Cum se adapteaza un copil care a studiat in clasele primare intr-o scoala Waldorf la o
scoala traditionala?

Alternativa Waldorf include toate ciclurile de invatamant: preprimar, primar, gimnazial
si liceal si ne dorim ca toti copiii inscrisi la Waldorf sa parcurga toate ciclurile in alternativa. Am
luat in calcul insa si posibilitatea transferarii copiilor in si din invatamantul traditional si de
aceea, curriculum-ul Waldorf este conceput astfel incat la fiecare final de ciclu de invatamant
elevii sa detina cel putin acelasi volum de cunostinte ca si cei din invatamantul traditional. Din
semnalele pe care le avem, nu au fost probleme de adaptare. S-a apreciat spontaneitatea,
creativitatea, fantezia, gradul sporit de implicare al elevilor veniti de la Waldorf, dar si o anumita
tendinta de a cere sa fie tratati egal si corect de catre profesori. Am avut si cazuri de elevi/parinti
care au optat pentru intoarcerea la invatamantul traditional, iar dupa cateva luni au cerut sa fie
reprimiti la Waldorf.
Prin ce se diferentiaza alternativa educationala Waldorf de sistemul traditional de
invatamant
Fundamentul pedagogiei Waldorf il reprezinta antropologia si psihologia dezvoltarii, asa cum au
fost prezentate pentru prima oara de catre Rudolf Steiner (1861-1925), in ciclul de conferinte
Antropologia generala ca baza a pedagogiei (1919). Cadrele didactice trebuie sa aiba pregatire
in pedagogia Waldorf, sa se autoeduce in mod corespunzator si sa se perfectioneze continuu din
punct de vedere profesional. Baza educatiei si predarii in scolile Waldorf este un curriculum-
cadru care stimuleaza cadrele didactice in a-si elabora individual predarea.

Avantajele si dezavantajale acestei alternative educationale

Marele avantaj este ca pedagogia Waldorf formeaza, iar cea din traditional
informeaza. este o afirmatie des auzita. Afirmatia este partial adevarata. Fara informatie,
formarea nu este posibila. Scoala Waldorf isi doreste sa creeze in clasa o imagine a lumii.
Cunostintele sunt deci un mijloc puternic si de neinlocuit pentru formarea elevului.

Dovada ca la Waldorf se face si carte o constituie si rezultatele foarte bune obtinute
la examenele de bacalaureat (in fiecare an), procentul de promovabilitate fiind si in aceasta vara
net superior celui din traditional: 94% la Liceul Waldorf Timisoara, 83% la Liceul Waldorf Iasi,
75% la Liceul Waldorf Bucuresti.

Un dezavantaj pentru parinti este acela ca datorita unor false informatii, se zvoneste ca
alternativa Waldorf ar fi pentru copii cu deficiente, cu cerinte educative speciale. Atunci, deseori,
a-ti da copilul la Waldorf este considerat echivalent cu a recunoaste public ca ceva e in neregula
cu propriul copil.

Un alt dezavantaj pentru parinti este ca trebuie sa acorde mai mult timp pentru sedinte,
serbari, excursii, alte activitati organizate de scoala si de asociatie.

Pentru elevi, as vedea ca dezavantaj faptul ca alternativa Waldorf a fost obligata sa
aleaga dintr-un numar limitat de profiluri de licee pe cel care se apropie mai mult de specificul
sau am ales profilul filologie. Din pacate, nu am putut crea un nou profil liceal profilul
Waldorf. Pentru elevii care doresc specializarea timpurie pe profiluri ca matematica
informatica nu avem posibilitatea sa-i ajutam.

Un alt dezavantaj este faptul ca baza materiala a scolilor Waldorf: cladiri (sali de clasa),
sali de sport, ateliere, etc., desi vorbim de invatamant de stat, a fost realizata din finantari externe
si munca parintilor (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Simeria, Sibiu Rosia), statul roman negasind
solutii in acest sens. La Iasi, Liceul Waldorf este inghesuit de 20 de ani in 6 sali de clasa (doua
schimburi) dintr-o scoala traditionala.

n concluzie aduc a cunotiin parerea unui professor care a ales s predea n coala
Waldorf.
Am avut privilegiul de a cunoaste si de a profesa in alternativa educationala Waldorf din
anul 1993-1994. Eram director de scoala, inspector metodist al ISJ Iasi si ma straduiam sa-mi
fac datoria de dascal cat mai bine. Ceva imi lipsea totusi...Am considerat mereu ca, pe langa
superficialitate/diletantism, rutina reprezinta un pericol major pentru toate cadrele didactice din
invatamantul romanesc. Acesta a fost unul din motivele principale pentru care am ales alternativa
Waldorf teama de a nu deveni o prafuita placa de patefon, un program de calculator care se
reinitializeaza o data la patru ani pentru o noua serie de elevi. Pedagogia Waldorf nu mi-a oferit
retete, metode, material didactic standardizat, ci m-a invitat sa mi le creez singur dupa o
aprofundata pregatire in domeniul cunoasterii copilului din punctul de vedere al antropologiei lui
Rudolf Steiner, dupa multe cursuri teoretice si artistico/practice. Un alt aspect pe care il apreciez
in pedagogia Waldorf este ca a redescoperit intrebarea De ce?, intrebare pe care ar trebui sa si-
o puna orice cadru didactic atunci cand isi alege continuturile, auxiliarele didactice, metodele si
mijloacele de predare pentru fiecare clasa de elevi.



BIBLIOGRAFIE




1. Albulescu, I.; Albulescu M. DIDACTICA DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE,
Editura NAPOCA STAR
2. Ionescu, M., Radu, I., DIDACTICA MODERN, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 2001
3. Popescu , A.M. (coord) FORMAREA PSIHO-PEDAGOGIC A
PROFESORULUI, Ed. Sitech, Craiova, 2013
4. www.suntparinte.ro
5. www.waldorf.ro
6. www.copilul.ro
7. www.wikipedia.org