Sunteți pe pagina 1din 8

Bunuri cu semnificaie artistic

Patrimoniul turistic cultural cuprinde acele bunuri culturale mobile si imobile cu valoare
deosebita sau exceptionala (dpdv istoric, arheologic, numismatic, heraldic, stiintific si tehnic,
documentar, etnografic, artistic, literar, cinematografic, cartografic, bibliofil si epigrafic), care au
reale valente turistice si pot constitui puncte de baza in realizarea unor produse turistice
originale, generand diferite forme de turism, atunci cand sunt asigurate serviciile de primire si
cele complementare.
Cultura romaneasca este rezultatul interferentei a trei regiuni europene: de est, centrala si de sud-
est, pastrandu-si, insa, atributele proprii, specifice. dentitatea romaneasca s-a conturat pe un
substrat format de elemente dacice si romane, cu multe influente din partea grecilor, din vechiul
imperiu bizantin, apoi din imperiul otoman, a popoarelor migratoare, indeosebi cele slave, a
sasilor si svabilor, colonizati in spatiul geografic romanesc etc.
Cultura moderna romana a aparut si s-a dezvoltat in ultimii aproximativ !"# de ani, sub puternica
influenta a culturilor din $ europei, in special cultura franceza si germana. % contributie relativ
insemnata la definirea identitatii culturii romanesti au adus, in diverse perioade, si comunitatile
etnice mai mici sau mai mari, stabilite in decursul secolelor pe teritoriul romanesc (ungurii,
rromii, evreii, armenii etc).
n domeniul culturii, patrimoniul cultural national reprezinta baza de fundamentare a existentei
acesteia si de spri&inire a tuturor formelor de manifestare artistica. n definirea acestui concept s-
a tinut cont de recomandarile internationale ale '()*C%, C%+%*, Comisia )uropeana pt
Cultura, Consiliul )uropei.
Patrimoniul material (tangibil)
)ste cunoscut sub numele de patrimoniu arhitectural, ce are in componenta sa urmatoarele
cateogorii de obiective ma&ore: monumente, ansambluri si situri si alte bunuri culturale cu rol de
exponate. ,oate aceste componente ale patrimoniului material pot avea o valoare universala
foarte mare dpdv al istoriei, artei si stiintei universale, sau una de nivel national.
Prin urmare, patrimoniul cultural material cuprinde cladiri sau-si ruine valoroase sub aspect
arheologic, istoric, arhitectural, religios, artistic, urbanistic,unde toate partile componente
exterioare si interioare sunt elemente de valoare, care fac parte integrata din structura acestora.
de asemenea, acestea inglobeaza si produse din alte arte: sculpturi, vitralii, mobilier, diferite
ornamente de piatra, ipsoselie, lambrisari in lemn, picturi murale si altele. adesea el conlucreaza
cu proiectarea peisagistica si cea urbanistica pt armonizarea aspectului exterior al cladirilor cu
natura incon&uratoare.
n /omania, vechimea locuirii in spatiul carpato-danubiano-pontic si existenta unui procent
ridicat de populatie rurala, din spatiul rural, cu ocupatii traditionale multiseculare, conditii fizico-
geografice, politice si sociale specifice, au impus o evolutie a manierei de constructie, dar si o
anumita structura a asezarilor rurale si urbane.
n ciuda continuitatii materiale si culturale a societatii, bunurile de patrimoniu se diferentiaza de
la o epoca la alta prin dimensiuni, structura, compozitie, utilitate, trecand de la forme simple la
altele complexe de astazi.
n cadrul patrimoniului material, un loc aparte il detin bunurile arheologice care definesc
inceputurile istorice si culturale ale civilizatiei umane. Prin urmare, patrimoniul arheologic
include structuri, constructii, grupuri de cladiri, situri de dezvoltare, obiecte mobile, monumente
de alta natura situate fie pe pamant, fie sub apa.
Patrimoniul national poate contribui, prin componentele sale, la dezvoltarea turismului sub toate
formele sale de manifestare turism cultural, religios, turism de pelerina&, turism rural, turism
urban, turism pt manifestari culturale si sportive etc. Componentele care se afla in structura
patrimoniului au valente turistice diferite, prin urmare sfera de cuprindere este foarte larga, dar
mai putine au si o reprezentativitate turistica deosebita.
Potrivit unor reglementari legislative, s-a creat cadrul adecvat pt aplicarea normelor
metodologice de clasare si evidenta, de atestare si aplicare a unor criterii de departa&are, de
monitorizare a lor pt respectarea cerintelor de conservare si protectie. n analiza recenta a
bunurilor culturale si pt determinarea importantei acestora (conform ultimelor interventii
legislative) s-au aplicat urmatoarele criterii:
- $aloarea istorica exprima vechimea si raritatea, unicitatea unui bun cultural.
- $aloarea estetica ofera masura expresivitatii, coerentei stilistice, virtuozitatea tehnicii si
a executiei.
- $aloarea urbanistica si constructiva se refera la elemente de arhitectura si ornamentare
a spatiilor construite, modul de dispunere ale acestora, integrarea bunurilor culturale in
cadrul asezarilor rurale si urbane, deoarece ele pot pune in valoare identitatea
arhitecturala si istorica a localitatii.
- $aloarea arhitecturala tine cont de modul de proiectare si constructie, de stilul
arhitectural, de maniera specifica a unor renumiti arhitecti.
- $aloarea artistica are in vedere reliefarea modului de ornamentare exterioara, interioara
si exprima plasticitatea, armonia si echilibrul elementelor care constituie un bun cultural.
- $aloarea memorial-simbolica prin care un bun cultural devine reprezentativ pt un
anume spatiu geografic si cultural, pt un anumit popor sau minoritate etnica.
- 0recventa unui anumit bun cultural la nivel continental, regional, local, dat fiind
repetabilitatea sa in plan social, cultural.
- /aritatea exprima un set de caracteristici proprii si confera si o anume identitate
culturala, uneori simbolica sau emblematica.
- 'nicitatea prin vechime, stil, materiale folosite, tehnica.
- ,ipicitatea pentru o anume zona etnofolclorica, istorica, pt un stil arhitectural si-sau
artistic, sau perioada istorica.
Patrimoniul cultural mobil
Patrimoniul cultural national mobil cuprinde bunuri cu valoare deosebita sau exceptionala (dpdv
istoric, arheologic, numismatic, heraldic, stiintific si tehnic, documentar, cinematografic,
etnografic, artistic, literar, cartografic, bibliofil si epigrafic), toate reprezentand valori adunate in
timp ca marturii ale relatiei dintre creatorii de bunuri materiale si demonstreaza participarea lor
la formarea culturii si civilizatiei romanesti. +ulte din aceste bunuri s-au pastrat si transmis din
generatie in generatie, odata cu proprietatile imobiliare, altele au fost rezultatul muncii unor
pasionati colectionari de obiecte de arta si nu numai. 1a nivel national, exista peste !# milioane
de asemenea bunuri, tendinta fiind de imbogatire prin noi donatii si achizitii. 2ata fiind
perisabilitatea acestor bunuri, cea mai mare parte sunt pastrate in muzee, in colectii de arta si in
case memoriale.
1a baza selectarii si clasarii acestor bunuri sta o serie de reglementari legislative: %rdinul
+inistrului (r !#"3-!##!, care include normele de clasare a bunurilor culturale mobile. %rdinul
+inistrului (r !#"3-!### privind normele metodologice de inventariere si gestionare a bunurilor
culturale din muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultura si alte unitati similare. 1a
acestea se adauga %.'. nr 45-!##3 ca o completare a 1egii nr 46!-!###, privind prote&area
patrimoniului cultural mobil. 1egea nr 344-!##3 a muzeelor si colectiilor publice, toate cu un rol
important in conservarea acestor obiecte valoroase si stoparea comertului ilicit.
n ciuda continuitatii materiale si culturale a societatii umane, aceste bunuri se diferentiaza de la
o epoca la alta prin dimensiuni, structura, compozitie, utilitate, trecand de la formele simple la
cele complexe de astazi.
7ama foarte variata de bunuri culturale mobile, multe dintre ele specifice culturii nationale sau
ale unor grupuri etnice, este grupata pe anumite categorii de manifestare a creatiei si artei
moderne si traditionale.
8unuri cu semnificatie artistica, de valoare exceptionala sau deosebita, care cuprind:
- %pere de arta plastica desene, picturi, sculpturi, gravuri, fotografie si litografie
- %pere de arta decorativa realizate din lemn, metal, ceramica, sticla, portelan, textile,
utilizare ca ornamente aplicate de exterior, interior sau ca podoabe.
- %biecte de cult reprezentate prin icoane de lemn, sticla, broderii, argintarie, orfevrarie
in metal, mobilier (catapetesme, strane, mese si usi de altar etc.).
- Proiecte si prototipuri de design create ca modele de incercare, inainte de finalizarea
unor obiecte artistice si tehnice.
- +ateriale primare de documentare, filmare inainte de finalizarea unor creatii de film,
documentare, artistice si de animatie.
- +onumente de for public sau componente ale acestora, expuse in aer liber.
- 9lte bunuri materiale din aceasta categorie.
Pictura
1a :nceputul secolului al ;;-lea, : i face sim it< prezen a tradi ia occidental< i pe meleagurile
rom=ne ti. >n pictur< aceast< tradi ie este confirmat< prin num<rul mare de portrete. 1a sf=r itul
secolului al ;$-lea pictorii se diferen iaz< de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numi i
?zugravii de sub ire@ iar ceilal i ?zugravii de gros@. Pictorii de pe meleagurile /om=niei provin
din r=ndul iconarilor, al fo tilor pictori de biserici sau din pictorii str<ini experimenta i :n <rile
de unde provin.
Nicolae Grigorescu
(icolae 7rigorescu este primul dintre fondatorii picturii rom=ne moderne, urmat de on
9ndreescu i tefan 1uchian. (icolae 7rigorescu a devenit un simbol pentru tinerele genera ii
de arti ti care, :n primele decenii ale secolului al ;;-lea, c<utau s< identifice i s< aduc< la
lumin< valorile spiritualit< ii rom=ne ti. n opera lui 7rigorescu se simte influienta pictorilor
francezi, dar artistul nu a renuntat niciodata la subiectele autentice din tara noastra, pe care le-a
zugravit intr-un mod admirabil, exprimandu-si dragostea sa fata de taran si de satul romanesc.
Carul cu boi (7aleria (ationala de la +uzeul (ational de 9rta al /omaniei) este surprins
mergand alene pe un drum de campie, redat prin amestecuri de griuri, rosu si ocru. Compozitia e
echilibrata, desfasurandu-se intr-o perspectiva deschisa, orizontala, in fundal fiind sugerata o
padure. ,usele sunt largi, vizibile, artistul utilizand o pasta groasa si abundenta. ,aranul care
conduce carul este reprezentat prin cateva miscari de pensula, fara sa ii fie accentuate trasaturile.
*e poate observa umbra colorata lasata de carul cu boi, corespunzand principiilor impresioniste
si plain-air-iste.
Stefan Luchian si Nicolae Tonitza
9cestia sunt doi dintre cei mai importanti pictori romani, ambii adepti ai impresionismului si
postimpresionimului si legati prin afinitati stilistice specifice epocii lor de creatie. +ai in varsta
cu aproape douazeci de ani, 1uchian este considerat a fi ?pictorul florilor@, iar ,onitza este
?pictorul ochilor inocenti si tristi@, ambele sintagme caracterizand ceea ce este emblematic in
tematica operelor lor esentiale.
*tefan 1uchian se specializeaza in compozitii florale dintre cele mai diverse si in peisa&e,
incepand sa adopte si elemente de simbolism. 9nemone, dumitrite, garoafe, liliac, imortele,
trandafiri etc. formeaza lumea acestuia.
Considerat a fi un urmas al lui *tefan 1uchian, (icolae ,onitza este un adept hedonist al
impresionismului, avand la prima vedere o privire mai optimista asupra vietii, insa mai toate
portretele sale sunt strabatute de o unda de melancolie care se poate citi in ochii persona&elor.
'nii critici fac o apropiere de simbolismul lui 8acovia, in pofida faptului ca Aambaccian ne
vorbeste despre stilul boem de viata al artistului. ?%chii lui ,onitza@ ne vor privi intotdeauna cu
duiosie, asa cum florile lui 1uchian ne vor aduce linistea sufleteasca.
Sabin Balasa
9 fost pictor, autor si regizor de filme de picture animata, dar si un scriitor roman. %bsesia
declarat< a vie ii i a artei lui *abin 8<la a a fost s< ini ieze o mare rena tere artistic< i
cultural<. 9legerea sa a fost s< fie renascentist, :n eleg=nd c< /ena terea nu se consum< istoric
:ntr-o perioad< anume de reconsiderare a valorilor, ci :nso e te, ca stare de spirit, demersul
creatorului de cultur<. 2e i arta sa nu e nici pe departe facil<, ea se dezv<luie cu generozitate i,
pe insesizabile trepte de ini iere, spune cu adev<rat ceva oric<rui privitor. Pe *abin 8<la a nu
trebuie s<-l explici ca s<-l sim i, i abia dup< ce-l sim i :ncepi s<- i explici lumea :n care ai
sim it. % hermeneutic< hipnotic< unic< i tipic< artei lui *abin 8<la a dezv<luie cu discre ie
ceea ce autorul tia dintotdeauna - /ena terea pe care : i propunea s-o ini ieze :nflorise de&a din
chiar clipa :n care m<iastra sa m=n< apucase penelul.
0ilme de pictura animata:Picatura; Orasu;l Valu;l Pasarea Phoenix; Fascinatie; Intoarcerea in
viitor; Galaxia; Oa;!xoul s"re lu#ina$

https://www.google.com/search?q=sabin+balasa+prometeu
Picturi murale:
-'niversitatea 2unarea de Bos, 7alati: %azboinicii si &ora;
-'niversitatea 9lexandru oan Cuza, asi: 1uceafarul. +oldova.9spiaratie.,riumful vietii.
car.Prometeu. )xodul spre lumina. *tefan cel +are.s.a.
-9cademia de *tudii )conomice: 7eneza. 0eerie.
('($her#eneutica ) stiinta si arta inter"retarii textelor vechi *biblice(+ #onu#entelor sau a
cartilor;teorie a inter"retarii se#nelor ca ele#ente si#bolice ale unei culturi; #otoa e
inter"retare a feno#enelor culturii s"irituale$
Sculptura
>n accepCia ei vest-european<, sculptura este o apariCie tardiv< :n cultura rom=neasc<. 9bia :n a
doua &um<tate a secolului al ;;-lea, odat< cu :nceputurile moderniz<rii societ<Cii rom=neDti,
apar primii sculptori autohtoni, formaCi :n spiritul sculpturii occidentale. 2e la on 7eorgescu Di
p=n< ast<zi, num<rul celor dedicaCi sculpturii a crescut :ns< impresionant. Poate c< Di destinul
exemplar al lui 8r=ncuDi s< fi contribuit. *e poate vorbi de un num<r care se apropie de o mie.
Ion Georgescu
on 7eorgescu este primul sculptor rom=n modern. 0ormat :n ambianC< academic<, lucr<rile sale
poart< marca acestei estetici. /epertoriul s<u formal dezv<luie un anume conservatorism, un
ataDament, explicabil prin condiCion<rile mediului, pentru formule consacrate. 2in lucr<rile
primei perioade, zvorul, (46EF) Di Copil< rug=ndu-se (4664), dezv<luie conexiunea direct< cu
viziunea senzual< a maestrului s<u francez, abandona. >n 466! sculptorul realizeaz< )ndGmion
(9runc<torul de lance), tem< antic< interpretat< :n limba& naturalist. 2in aceeaDi perioad<
dateaz< Di c=teva exerciCii allHantica: o serie de compoziCii decorative :n aram< (Culesul viei,
4664, 2ansul vinului, 4664466!, Di dou< alegorii) care :mpreun< cu )ndGmion alc<tuiesc un
capitol :nsemnat :n ansamblul operei.
Cea mai substanCial< parte a creaCiei o constituie cele c=teva monumente edificate :n 8ucureDti,
aDi Di ,=rnovo, comenzi oficiale ce :i dau ocazia s< :Di pun< :n valoare calit<Cile de portretist,
exersate Di :ntr-o important< serie de busturi.
,onstantin Br-ncu i
Constantin 8r=ncu i (n. 4F februarie 46E5, Iobi a, 7or& J d. 45 martie 4F"E, Paris) a fost un
sculptor rom=n cu contribu ii cov=r itoare la :nnoirea limba&ului i viziunii plastice :n sculptura
contemporan<. Constantin 8r=ncu i a fost ales postum membru al 9cademiei /om=ne
8r=ncu i a eliberat sculptura de preponderen a imita iei mecanice a naturii, a refuzat
reprezentarea figurativ< a realit< ii, a preconizat exprimarea esen ei lucrurilor, a vitalit< ii
formei, a creat unitatea dintre sensibil i spiritual. >n opera sa el a oglindit felul de a g=ndi lumea
al <ranului rom=n. Prin ob=r ia sa <r<neasc< i-a aflat r<d<cinile ad=nci ale operei sale :n
tradi iile, miturile i func ia magic< a artei populare rom=ne ti. 8r=ncu i a relevat lumii
occidentale dimensiunea sacr< a realit< ii.
Coloana f<r< sf=rDit a fost, pe r=nd, numit< ?ax al lumii@, ?opus magnum@, ?testament spiritual@,
?verig< de leg<tur< :ntre p<m=nt Di spaCiul universal@. 2e la Coloana recunoDtinCei f<r< de sf=rDit
cum s-a numit iniCial, comandat< de 1iga naCional< a femeilor din 7or&, pe care o ridic< :n 4F3E
4F36 la ,=rgu-Biu :n memoria eroilor c<zuCi :n luptele de pe malul Biului :n 4F45, poate fi trasat
un drum :napoi cel puCin p=n< :n &ur de 4F4E c=nd :n fotografii ale atelierului s<u, f<cute chiar de
C.8., apare pentru prima oar< o coloan< compus< din trei moduli.
Arta decorativ
9rta decorativa populara romaneasca reflecta o anumita conceptie artistica si o modalitate de
intelegere si reprezentare artistica. )voluand de-a lungul timpului, ea a asimilat in permanenta
influente si mode, dezvaluind intr-un chip propriu, cu mi&loace specifice, evolutia gandirii, a
gustului si a priceperii artistice. 2aca la inceput, in crearea tesaturilor se avea in vedere rolul lor
practic, cu timpul acesta a cedat treptat locul elementului artistic, corespunzand astfel si
necesitatii crescande de frumos pe care o manifesta omul, pe masura imbunatatirii conditiilor
sale de viata. 9paritia primelor elemente decorative, in cazul tesaturilor a unor simple vergi in
culori alternante, se transforma pe parcurs intr-o compozitie decorativa cu legi proprii, specifica
unor anumite categorii de piese textile.
n cadrul artei decorative populare romanesti, categoria cea mai veche si cea mai simpla ca
sistem de ornamentare o reprezinta tesaturile de uz gospodaresc permanent din lana sau din
canepa. 9cestea se astern pe pat sau se folosesc la invelit. Pe ele se pot bate semintele, se pot
curata coceni si uneori se pot pune in car.
,era#ica e &orezu este un tip de ceramic< rom=neasc< tipic ora ului oltenesc Iorezu.
'n simbol dominant :n pictura vaselor de Iorezu este coco ul al<turi de care, :ns<, :nt=lnim i
alte figuri precum stele, erpi, copaci, oameni, flori, pe ti, spirala dubl<, linia dreapt<, linia
ondulat<, frunza, br=ul, soarele, spicul, pomul vie ii i coada de p<un. )xist< i dou< culori
specifice zonei: ro ul i galbenul de Iorezu.
Obiecte de cult
coanele rom=ne ti au unele tr<s<turi proprii, cu note originale, mai ales cele realizate :n
+oldova i ,ransilvania. 2in punct de vedere tehnic, ma&oritatea icoanelor rom=ne ti sunt
executate pe lemn. >n trecutul artistic i spiritual al <rilor /om=ne, ca de altfel :n toat< )uropa
r<s<ritean<, icoanele au &ucat un rol important, ca obiecte de cult :n biserici i m<n<stiri, unde
compuneau ansamblul denumit iconostas, care desparte absida principal< de naos. >n +oldova
pot fi admirate iconostasele de la m<n<stirile $orone , Iumor i +oldovi a, bogate :n sculpturi
:n lemn i aurite, :n +untenia i %ltenia predomin< stilul br=ncovenesc cu adev<rate dantel<rii :n
lemn, ca la m<n<stirile 7ovora i Iorezu sau la biserica *f=ntul *piridon din 8ucure ti.
Cele mai pre ioase i mai vechi icoane din +untenia i %ltenia se g<sesc :n prezent la +uzeul
de 9rt< din 8ucure ti. )le provin din 8iserica episcopal< din Curtea de 9rge , din funda ia
Craiovescu din 8istri a, &ude ul $=lcea i de la m<n<stirea 7ovora. >n +oldova, m<n<stirile
9gapia, $<ratec, +oldovi a, Iumor, P=ng<ra i, $<leni etc. ofer< o gam< bogat< de icoane
provenind mai ales din secolul al ;$-lea i av=nd o mare semnifica ie istoric< pentru trecutul
cultural al acestei provincii. 8isericile de lemn din ,ransilvania, :n special cele din +aramure ,
ad<postesc icoane de mare valoare artistic<.
Monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrari de arta plastica, arta monumentala,
constructii sau amena&ari neutilitare, avand caracter decorativ, comemorativ si de semnal,
amplasate in spatii publice, intr-o zona de protectie, pe terenuri aflate in domeniul public sau
privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale. 9cestea pot fi clasate si ca monumente
istorice.
Colec ii de art romneasca
% parte din aceste bunuri artistice, precum si o mare parte din restul obiectelor de arta romanesti
sunt accesibile turistilor prin intermediul colectiilor de arta puse la dispozitie de un numar mare
de muzee din /omania. +uzeele cele mai importante si cu cele mai impresionante colectii de
arta sunt: +uzeul (ational de 9rta al /omaniei din 8ucuresti, +uzeul (ational 8rucKenthal din
*ibiu, +uzeul de 9rta din Clu&-(apoca, gazduit in Palatul 8LnffG.
Concluzii
Patrimoniul cultural artistic rom=nesc este bogat :n opere de art< din toate domeniile, fiind
apreciat i pe plan interna ional, nu numai na ional. Cu toate c< bunurile etnografice sunt cele
mai numeroase i cele mai cunoscute, pe l=ng< acestea /om=nia este cunoscut< pe plan
interna ional i pe alte planuri artistice. Cele mai bine reprezentate de arti ti rom=ni sunt pictura
i sculptura, operele pictorilor (icolae 7rigorescu i (icolae ,onitza fiind bine cunoscute pe
plan interna ional, precum i sculpturile lui Constantin 8r=ncu i. Patrimoniul artistic rom=nesc
poate :mbun<t< i turismul rom=nesc i poate :ncura&a turi ti interna ionali, c=t i rom=ni s<
aprecieze cultura rom=neasc<.